Suport Latina Semestrul 1

1

Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” Facultatea de Istorie

DOINA DOROFTEI

LIMBA LATINĂ (I)

Suport de curs Învăţământul cu frecvenţă redusă

Bucureşti 2011

2

CUPRINS

INTRODUCERE

Unitatea de învăţare 1 1.1. Introducere 1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare – timp alocat: 2 ore 1.3. Conţinutul unităţii de învăţare

1.3.1. Sistemul fonologic al limbii latine. 1.3.2. Pronunţarea. Regulile accentuării. 1.3.3. Clasele gramaticale şi categoriile gramaticale în latină �i română.

1.4. Îndrumător pentru autoverificare

Unitatea de învăţare 2 2.1. Introducere 2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare – timp alocat: 2 ore 2.3. Conţinutul unităţii de învăţare: Substantivul.

2.3.1. Declinarea I 2.3.2. Declinarea a II-a 2.3.3. Declinarea a III-a 2.3.4. Declinarea a IV-a 2.3.5. Declinarea a V-a


Unitatea de învăţare 3 3.1. Introducere. 3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare – timp alocat: 2 ore 3.3. Conţinutul unităţii de învăţare: Adjectivul.

3.3.1. Clasificarea adjectivelor. 3.3.2. Declinarea adjectivelor la pozitiv 3.3.3. Gradele de comparaţie ale adjectivelor. 3.3.4. Adjective neregulate. 3.3.5. Declinarea substantivelor însoţite de adjective 3.3.6. Complementul comparativului �i al superlativului


Unitatea de învăţare 4 4.1. Introducere 4.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare – timp alocat: 2 ore

3

4.3. Conţinutul unităţii de învăţare: Verbul 4.3.1. Verbul – formele standard, temele verbale. 4.3.2. Categoriile gramaticale ale verbului 4.3.3. Conjugarea verbelor la diateza activă – tema prezentului


Unitatea de învăţare 5

5.1. Introducere 5.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare – timp alocat: 2 ore 5.3. Conţinutul unităţii de învăţare: Conjugarea verbelor

5.1. Conjugarea verbelor la diateza activă – tema perfectului 5.2. Verbe neregulate


Unitatea de învăţare 6 6.1. Introducere 6.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare - timp alocat: 2 ore 6.3. Conţinutul unităţii de învăţare : Pronumele

6.3.1. Pronumele personal 6.3.2. Pronumele reflexiv 6.3.3. Pronumele posesiv 6.3.4. Pronumele demonstrativ 6.3.5. Pronumele relativ �i interogativ 6.3.6. Pronumele nehotărât 6.3.7. Pronumele negativ



7.1 Introducere 7.2 Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare – timp alocat: 2 ore 7.3 Conţinutul unităţii de învăţare: Examinare finală

4

INTRODUCERE

- seminar cu regim obligatoriu în planul de învăţământ (cu continuare în semestrul al II-lea)

- verificare la finele semestrului OBIECTIVELE SEMINARULUI : – Introducere în morfologia şi sintaxa limbii latine, prin raportare permenentă la

elementele de gramatică a limbii române – In�elegerea structurii interne a limbii latine �i a structurilor specifice acesteia – Cunoaşterea unor realia ale lumii antice romane – Traducerea unor texte latine antice în mod independent, cu ajutorul dicţionarului – Utilizarea corectă în limbajul �tiin�ific a termenilor, sintagmelor, maximelor �i

expresiilor în limba latină – Punerea în eviden�ă a rela�iei dintre termenii latini şi termenii ştiinţifici moderni.

COMPETENŢE CONFERITE: După parcurgerea acestei materii de studiu, studentul va dobândi următoarele

competenţe generale şi specifice: 1. Cunoaştere - cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei istoriei din

perspectiva limbii latine - în�elegerea importan�ei studierii limbii latine pentru definirea civiliza�iei

europene - importan�a limbii latine în constituirea vocabularului �tiin�ific modern

2. Explicare şi interpretare - explicarea şi analiza unor structuri lingvistice citate frecvent - realizarea de conexiuni între elementele specifice limbii latine �i structura

mo�tenită a limbii române - dezvoltarea capacită�ii de analiză a unor texte de referin�ă, care reprezintă modele

de stil �i retorică

3. Instrumental-aplicative - dezvoltarea capacită�ii de a transpune în practică cunoştinţele dobândite în cadrul

seminarului - dezvoltarea tehnicii de abordare a unui text latin necunoscut - deprinderea modului de identificare a unui cuvânt în dic�ionar - folosirea corectă a unor termeni, sintagme, maxime etc.

4. Atitudinale

- manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific

5

- reacţia pozitivă la sugestii �i cerinţe didactice, satisfacţia de a răspunde corect �i motivat la probleme cu grad de dificultate crescândă

RESURSE ŞI MIJLOACE DE LUCRU - tabele de declinare �i conjugare (recomandare: Maria Călinescu, Limba latină) - dic�ionar latin-român (recomandare: Gh. Guţu, Dicţionar latin-român, Bucureşti,

orice edi�ie sau orice dicţionar) STRUCTURA SEMINARULUI Seminarul este compus din 7 unităţi de învăţare, ultima fiind rezervată examinării

finale:

Unitatea de învăţare 1. Sistemul fonologic al limbii latine (2 ore)

Unitatea de învăţare 2. Declinarea substanitvelor (2 ore)

Unitatea de învăţare 3. Adjectivul (2 ore)

Unitatea de învăţare 4. Verbul – tema prezentului (2 ore)

Unitatea de învăţare 5. Verbul – tema perfectului (2 ore)

Unitatea de învăţare 6. Pronumele (2 ore) Unitatea de învăţare 7. Evaluare (2 ore) METODA DE EVALUARE:

Studenţii se prezintă la examinare cu dicţionare şi au posibilitatea de a consulta tabelele de morfologie latină. Examinarea finală se susţine sub formă scrisă, cu subiecte individualizate ţinându-se cont de participarea la seminar:

- primele subiecte, care presupun strict aplicarea cunoştinţelor de la seminar

(declinarea unor substantive �i adjective, conjugarea unor verbe) �i traducerea şi analiza unor maxime lucrate la seminar, pentru obţinerea notei minime, sunt obligatorii;

- celelalte subiecte, de dificultate crescândă, constând în traducerea şi analiza unor texte necunoscute, de lungime şi dificultate medie, sunt rezolvate în ordinea dată, permiţând departajarea răspunsurilor până la nota maximă.

6

Unitatea de învăţare 1:

Structura fonologică a limbii latine a) Sistemul vocalic – 10 vocale - vocale lungi �i vocale scurte; importan�a cunoa�terii cantită�ii vocalice pentru morfologie �i lexic - diftongii (ae, au, oe) �i evolu�ia lor în limbile romanice; - diferen�ierea: i vocalic / consonantic, u vocalic / consonantic b) Sistemul consonantic - consoane specifice limbii latine: gw, qw Pronunţarea: pronunţarea tradiţională şi pronuntiatio restituta. Regulile accentuării. - accentul mobil, în func�ie de cantitatea vocalică (indicată în dic�ionar) - în cuvinte bisilabice: pe prima silabă, dacă a doua este scurtă (Ro-ma) - în cuvinte trisilabice: Ro-ma-nus, dar te-ne-brae Regulă: Vocalis ante uocalem breuis est. Clasele gramaticale şi categoriile gramaticale - nouă păr�i de vorbire în limba latină / zece păr�i de vorbire în limba română (articolul dezvoltat în limbile romanice) - Flexiunea nominală (�i pronominală), centrată pe caz, gen vs. flexiunea verbală, centrată pe mod, timp, diateză Exerci�ii: Lectura cu voce tare a unui text latin.

Unitatea de învăţare 2: SUBSTANTIVUL - Categoriile gramaticale ale substantivelor, în compara�ie cu limba română: a) număr (singular �i plural), b) caz (nominativ, vocativ, genitiv, dativ, acuzativ, ablativ) c) gen (masculin, feminin, neutru). Clasificarea substantivelor în declinări:

7

- importan�a desinen�ei de genitiv singular pentru încadrarea substantivului într-o declinare �i stabilirea corectă a temei la declinarea a III-a - rela�ia dintre vocala tematică �i declinare - structura temei nominale: radical + (sufix lexical) + desinen�ă Reparti�ia generală a genurilor în cadrul declinărilor (cu semnalarea principalelor excep�ii):

- declinarea I: substantive feminine (excep�ie: substantive nume de ocupa�ii bărbăte�ti: nauta, agricola, scriba) - declinarea a II-a: substantive masculine �i substantive neutre (excep�ie: substantive feminine nume de arbori: pirus, malus, cerasus) - declinarea a III-a: substantive masculine, substantive feminine �i substantive neutre (obligativitatea consultării dic�ionarului) - declinarea a IV-a: substantive masculine �i substantive neutre (excep�ie: substantive feminine: nurus, socrus, manus) - declinarea a V-a: substantive feminine (excep�ie: dies)

Declinarea substantivelor: a) Omonimii cazuale generale:

- nominativ = vocativ singular �i plural, - dativ = ablativ plural, - nominativ = vocativ = acuzativ singular �i plural neutru

b) Desinen�e specifice: - a la nominativ = vocativ = acuzativ plural neutru - m precedat de vocala tematică la acuzativ singular - s precedat de vocala tematică la acuzativ plural - vocala tematică lungă la ablativ singular -e la vocativ masculin declinarea a II-a în -us etc.

Modele de declinare: 1. Declinarea I: substantive feminine, genitiv singular –ae, vocala tematică –a - excep�ie: substantive nume de ocupa�ii bărbăte�ti: nauta, agricola, scriba)

2. Declinarea a II-a: substantive masculine în –us (-er) �i substantive neutre în –um, genitiv singular –i, vocala tematică –o/e - excep�ie: substantive feminine nume de arbori: pirus, malus, cerasus

3. Declinarea a III-a: substantive masculine, feminine �i neutre, genitiv singular –is, vocala tematică –e - Dificultă�i: identificarea temei consonantice (substantive imparisilabice) �i a temei vocalice (substantive parisilabice): scriptor, -oris, pecus, -oris; ciuis, -is, auis, -is; identificarea formei de nominativ �i găsirea cuvântului în dic�ionar 4. Declinarea a IV-a: substantive masculine în –us �i neutre în -u, genitiv singular –us, vocala tematică –u - excep�ie: substantive feminine: nurus, socrus, manus

8

5. Declinarea a V-a: substantive feminine în –es genitiv singular –ei, vocala tematică –e - excep�ie: substantivul dies (masculin sau feminin)


ADJECTIVUL Clasificarea adjectivelor: a) adjective de grupa I, care se declină după declinarea I �i a II-a: - us, -a, -um, tip bonus (masculin), bona (feminin), bonum (neutru) - er, -a, -um, tip pulcher (masculin), pulchra (feminin), pulchrum (neutru) �i miser (masculin), misera (feminin), miserum (neutru) a) adjective de grupa a II-a, care se declină după declinarea a III-a: 1) cu trei termina�ii: tip acer (masculin), acris (feminin), acre (neutru) 2) cu două termina�ii: tip fortis (masculin, feminin), forte (neutru) 3) cu o termina�ie: tip prudens, -ntis (masculin, feminin, neutru) �i uetus, -eris Declinarea adjectivelor – cf. declinarea substantivelor

Observa�ie: la adjectivele de grupa a II-a cu o termina�ie, tipul prudens, -ntis se declină după declinarea a III-a vocalică (ablativ singular în –i, genitiv plural în –ium), iar uetus, -eris, pauper, -eris, diues, -itis se declină după declinarea a III-a consonantică (ablativ singular în –e, genitiv plural în –um),

Gradele de comparaţie ale adjectivelor: a) Comparativ: tema adjectivului + sufixul –ior (masculin, feminin), -ius (neutru) + desinen�ele declinării a III-a consonantice

- ex: altior, altius; fortior, fortius; felicior, felicius

b) Superlativ: tema adjectivului + sufixul –issimus (masculin), -issima (feminin),

-issimum (neutru)

- ex.: altissimus, -a, -um; fortissimus, -a, -um; prudentissimus, -a, -um

Observa�ie: adjectivele cu tema în -l- sau -r- formează superlativul astfel: acerrimus, -a, -um; ueterrimus, -a,-um; facillimus, -a, um

Adjective neregulate Adjectivele uzuale au grade de compara�ie neregulate, formate de la teme diferite la pozitiv / comparativ �i/sau superlativ:

- bonus, -a, -um - comparativ melior, melius, superlativ optimus, -a, -um - malus, -a, -um - comparativ peior, peius superlativ pessimus, -a, -um

9

- magnus, -a, -um - comparativ maior, maius, superlativ maximus, -a, um - paruus, -a, -um - comparativ minor, minus, superlativ minimus, -a, -um - multi, -ae,- a comparativ plures, plura, superlativ plurimi, -ae, -a

Exerci�ii – analiză �i traducere: Mos maiorum Ubi peccat aetas maior, male discit minor Magni minores saepe fures puniunt. Veterrimus homini optimus est amicus. Placere multis opus est difficillimum. Declinarea substantivelor însoţite de adjective Observa�ie: Adjectivul se acordă cu substantivul determinat în gen, număr �i caz, dar nu în declinare. - model de declinare: Face�i acordul, apoi declina�i: - magnus + templum, -i: magnum templum / maius templum / maximum templum - malus + homo, -inis: peior homo, pessimus homo - paruus + iter, -itineris: paruum iter / minus iter / minimum iter - altus + malus: altior malus, altissima malus Complementul comparativului �i al superlativului a) Complementul comparativului

- în acela�i caz: Petrus altior quam Paulus est. - în ablativul compara�iei: Petrus altior Paulo est.

b) Complementul superlativului - în genitiv partitiv (plural): Petrus altissimus omnium est. - inter + acuzativ: Petrus altissimus inter omnes est. - ex + ablativ: Petrus altissimus ex omnibus est. Exerci�ii – analiză �i traducere: Tunica propior pallio est. Melior est canis uiuus leone mortuo. Nihil est nocentius nouicio diuite. Paucis carior fides quam pecunia fuit. Posteriores cogitationes sapientiores solent esse prioribus. Consuetudo natura potentior Exegi monumentum aere perennius. Bono consilio nullum est munus pretiosius. Magister usus omnim est rerum optimus.

Unitatea de învăţare 4.

VERBUL

10

Categoriile gramaticale ale verbului (în compara�ie cu structura limbii române): a) diateza: activă �i pasivă b) modul: (1) moduri personale: indicativ, conjunctiv, imperativ; (2) moduri nepersonale: infinitiv, participiu, gerunziu, supin c) timpul: prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfectul, viitor, viitor anterior d) numărul: singular, plural e) persoana: I, II, III Încadrarea verbelor în cele 4 conjugări (în compara�ie cu structura limbii române) Formele-standard, indicate în dic�ionar: - indicativ prezent pers. I, diateza activă: amo, habeo, gero, facio, audio - infinitiv prezent, diateza activă: amare, habere, gerĕre, facĕre, audire - indicativ perfect pers. 1, diateza activă: amaui, habui, gessi, feci, audiui - supin acuzativ, diateza activă: amatum, habitum, gestum, factum, auditum Temele verbale: - Conjugarea I: tema de prezent: ama- tema de perfect: amau- tema de supin: amat- - Conjugarea a II-a: tema de prezent: habe- tema de perfect: habu- tema de supin: habit- - Conjugarea a III-a: tema de prezent: ger-(ĕ), faci- tema de perfect: gess-, fec- tema de supin: gest-, fact- - Conjugarea a IV-a: tema de prezent: audi- tema de perfect: audiu- tema de supin: audit- Structura conjugării la diateza activă: 1) moduri personale: indicativ - prezent - imperfect - perfect - mai mult ca perfectul - viitor - viitor anterior conjunctiv - prezent - imperfect - perfect - mai mult ca perfectul imperativ - prezent - viitor 2) moduri nepersonale: infinitiv - prezent - perfect - viitor participiu - prezent

11

- viitor gerunziu supin acuzativ Desinen�e de persoană �i număr: Sing. Pers. 1: -o / -m Pl. Pers. 1: -mus Pers. 2: -s Pers. 2: -tis Pers. 3: -t Pers. 3: -nt Conjugarea verbelor la diateza activă – tema prezentului Structura formelor verbale: temă (radical + vocala tematică) + sufix modal-temporal + desinen�a de persoană �i număr - ex: cantau-isse-mus, faci-e-ba-nt (cf. rom. cânta-se-ră-m) Modul indicativ a) Prezent: tema prezentului + sufix 0 + desinen�a de persoană I. II. III. IV. Sing. 1. amo habeo gero, facio audio 2. amas habes geris, facis audis 3. amat habet gerit, facit audit Pl. 1. amamus habemus gerimus, facimus audimus 2. amatis habetis geritis, facitis auditis 3. amant habent gerunt, faciunt audiunt b) Imperfect: tema prezentului + sufix –ba- + desinen�a de persoană I. II. III. IV. Sing. 1. amabam habebam gerebam audiebam 2. amabas habebas gerebas audiebas 3. amabat habebat gerebat audiebat Pl. 1. amabamus habebamus gerebamus audiebamus 2. amabatis habebatis gerebatis audiebatis 3. amabant habebant gerebant audiebant c) Viitor: tema prezentului + sufix –b- + desinen�a de persoană – la conj. I, II + sufix –e- (pers. 1: -a-) + desinen�a de persoană – la conj. III, IV I. II. III. IV. Sing. 1. amabo habebo geram audiam 2. amabis habebis geres audies 3. amabit habebit geret audiet Pl. 1. amabimus habebimus geremus audiemus

12

2. amabitis habebitis geretis audietis 3. amabunt habebunt gerent audient Modul conjunctiv a) Prezent: tema prezentului (fără vocala tematică –a-) + sufix –e- + desinen�a de persoană – la conj. I tema prezentului + sufix -a- + desinen�a de persoană – la conj. II, III, IV I. II. III. IV. Sing. 1. amem habeam geram audiam 2. ames habeas geras audias 3. amet habeat gerat audiat Pl. 1. amemus habeamus geramus audiamus 2. ametis habeatis geratis audiatis 3. ament habeant gerant audiant b) Imperfect: tema prezentului + sufix –re- + desinen�a de persoană �i număr I. II. III. IV. Sing. 1. amarem haberem gererem audirem 2. amares haberes gereres audires 3. amaret haberet gereret audiret Pl. 1. amaremus haberemus gereremus audiremus 2. amaretis haberetis gereretis audiretis 3. amarent haberent gererent audirent Modul imperativ a) Prezent: tema prezentului + desinen�e speciale I. II. III. IV. Sing. 2. ama habe gere audi Pl. 2. amate habete gerite audite b) viitor: tema prezentului + -to- + desinen�e speciale de persoană �i număr I. II. III. IV. Sing. 2. amato habeto gerito audito 3. amato habeto gerito audito Pl. 2. amatote habetote geritote auditote 3. amanto habento gerunto audiunto Exerci�ii – de analizat verbele la imperativ: Tu ne cede malis, sed contra audentior ito Salus reipublicae / populi suprema lex esto.

13

Dona praesentis cape laetus horae.

Unitatea de învăţare 5. Conjugarea verbelor la diateza activă – tema perfectului Modul indicativ a) Perfect: tema perfectului + sufix �i desinen�a de persoană I. II. III. IV. Sing. 1. amaui habui gessi audiui 2. amauisti habuisti gessisti audiuisti 3. amauit habuit gessit audiuit Pl. 1. amauimus habuimus gessimus audiuimus 2. amauistis habuistis gessistis audiuistis 3. amauerunt habuerunt gesserunt audiuerunt amauere habuere gessere audiuere b) Mai mult ca perfectul: tema perfectului + sufix –era- + desinen�a de persoană I. II. III. IV. Sing. 1. amaueram habueram gesseram audiueram 2. amaueras habueras gesseras audiueras 3. amauerat habuerat gesserat audiuerat Pl. 1. amaueramus habueramus gesseramus audiueramus 2. amaueratis habueratis gesseratis audiueratis 3. amauerant habuerant gesserant audiuerant c) Viitor anterior: tema perfectului + sufix –eri- + desinen�a de persoană I. II. III. IV. Sing. 1. amauero habuero gessero audiuero 2. amaueris habueris gesseris audiueris 3. amauerit habuerit gesserit audiuerit Pl. 1. amauerimus habuerimus gesserimus audiuerimus 2. amaueritis habueritis gesseritis audiueritis 3. amauerint habuerint gesserint audiuerint Modul conjunctiv a) Perfect: tema perfectului + sufix –eri- + desinen�a de persoană I. II. III. IV. Sing. 1. amauerim habuerim gesserim audiuerim 2. amaueris habueris gesseris audiueris

14

3. amauerit habuerit gesserit audiuerit Pl. 1. amauerimus habuerimus gesserimus audiuerimus 2. amaueritis habueritis gesseritis audiueritis 3. amauerint habuerint gesserint audiuerint b) Mai mult ca perfectul: tema perfectului + sufix –isse- + desinen�a de persoană I. II. III. IV. Sing. 1. amauissem habuissem gessissem audiuissem 2. amauisses habuisses gessisses audiuisses 3. amauisset habuisset gessisset audiuisset Pl. 1. amauissemus habuissemus gessissemus audiuissemus 2. amauissetis habuissetis gessissetis audiuissetis 3. amauissent habuissent gessissent audiuissent

Unitatea de învăţare 6.

PRONUMELE Categoriile gramaticale ale pronumelui: gen, număr, caz, persoană (par�ial) a) Pronumele personal Pers. I Sing. Pl. Nominativ ego nos Genitiv mei nostri, nostrum Dativ mihi nobis Acuzativ me nos Ablativ me nobis Pers. a II-a Sing. Pl. Nominativ tu uos Genitiv tui uestri, uestrum Dativ tibi uobis Acuzativ te uos Ablativ te uobis Vocativ tu! uos! b) Pronumele reflexiv Pers. a III-a Nominativ Genitiv sui Dativ sibi Acuzativ se

15

Ablativ se c) Pronumele posesiv Sing. Pl. Pers. I meus, -a, -um noster, -tra, -trum Pers. a II-a tuus, -a, -um uester, -tra-, trum Pers. a III-a suus, a, -um sui, suae, sua d) Pronumele demonstrativ Sing. Pl. Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru Nominativ ille illa illud illi illae illa Genitiv illius illorum illarum illorum Dativ illi illis Acuzativ illum illam illud illos illas illa Ablativ illo illa illo illis Aplica�ie: iste, ista, istud; ipse, ipsa, ipsum Sing. Pl. Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru Nominativ hic haec hoc hi hae haec Genitiv huius horum harum horum Dativ huic his Acuzativ hunc hanc hoc hos has haec Ablativ hoc hac hoc his Sing. Pl. Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru Nominativ is ea id ei,ii eae ea Genitiv eius eorum earum eorum Dativ ei eis, iis Acuzativ eum eam id eos eas ea Ablativ eo ea eo eis, iis Sing. Pl. Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru Nominativ idem eadem idem eidem eaedem eadem Genitiv eiusdem eorumdem earumdem eorumdem Dativ eidem eisdem Acuzativ eumdem eamdem idem eosdem easdem eadem Ablativ eodem eadem eodem eisdem e) Pronumele relativ qui, quae, quod �i interogativ quis, quid?

16

Sing. Pl. Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru Nominativ qui quae quod qui quae quae Genitiv cuius quorum quarum quorum Dativ cui quibus Acuzativ quem quam quod quos quas quae Ablativ quo qua quo quibus f) Pronumele nehotărât - alter, altera, alterum - alius, alia, aliud - quisque, quidque - unusquique, unaquaeque, unumquodque g) Pronumele negativ Nemo, neminis Nihil

BIBLIOGRAFIE:

Barbu, N.I., Vasilescu, Toma, Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1961 Bujor, I.I., Chiriac F., Gramatica limbii latine, Bucureşti, 19712

Matei, Virgil, Gramatica limbii latine, Bucureşti, 19962

Pârlog, Maria, Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1966 Materiale auxiliare: Călinescu, Maria, Limba latină (tabele de declinare şi conjugare) Guţu, Gh., Dicţionar latin-român, Bucureşti, 1993 (sau orice dicţionar) TRADUCERE: Maxime din autorii clasici Inuidia festos dies non agit. Aliena capella gerit distentius uber. Maiorque uidetur et melior uicina seges. Parturient montes, nascetur ridiculus mus. Veritatem eme et noli uendere sapientiam et doctrinam et intelligentiam. Priusquam promittas, deliberes et, cum promiseris, facias. Assidua eminentis fortunae comes est inuidia. Parua leues capiunt mentes. Ratio est arbitra bonorum et malorum. Paupertas et senectus grauissima in rebus humanis mala sunt. Naturam expelles furca, tamen usque recurret. Alienum nobis, nostrum plus aliis placet. Amicus est tanquam alter idem. Profice sic aliis ut sis tibi carus ipse.

17

Fortuna multis dat nimis, satis nulli. Utrumque enim uitium est: et omnibus credere et nulli. Texte din autorii clasici

Sallustius (86–53 a.C.), De coniuratione Catilinae, V:

L. Catilina, nobili genere natus, fuit magna ui et animi et corporis, sed ingenio malo

prauoque. Huic ab adulescentia bella intestina, caedes, rapinae, discordia ciuilis grata fuere, ibique iuuentam suam exercuit. Corpus patiens inediae, algoris, uigiliae supra quam cuiquam credibile est; animus audax, subdolus, uarius; alieni appetens, sui profusus, ardens in cupiditatibus, satis eloquentiae, sapientiae parum.

Cicero, Catilinara I, 1: Quousque tandem abutere, Catilina, patientia nostra? Quamdiu etiam furor iste tuus nos eludet? Quem ad finem sese effrenata iactabit audacia? Nihilne te nocturnum praesidium Palati, nihil urbis uigiliae, nihil timor populi, nihil concursus bonorum omnium, nihil hic munitissimus habendi senatus locus, nihil horum ora uultusque mouerunt?

Patere tua consilia non sentis, constrictam iam horum omnium scientia teneri coniurationem tuam non uides? Quid proxima, quid superiore nocte egeris, ubi fueris, quos conuocaueris, quid consilii ceperis, quem nostrum ignorare arbitraris? O, tempora, o mores! Senatus haec intellegit. Consul uidet; hic tamen uiuit. Viuit? immo uero etiam in senatum uenit, fit publici consilii particeps, notat et designat oculis ad caedem unumquemque nostrum. Nos autem fortes uiri satis facere rei publicae uidemur, si istius furorem ac tela uitemus. Tacitus, Annales, 1,1: Urbem Romam a principio reges habuere. Libertatem et consulatum L. Brutus instituit. Dictaturae ad tempus sumebantur; neque decemuiralis potestas ultra biennium, neque tribunorum militum consulare ius diu ualuit. Non Cinnae, non Sullae longa dominatio; et Pompeii Crassique potentia cito in Caesarem, Lepidi atque Antonii arma in Augustum cessere… Sed ueteris populi Romani prospera uel aduersa claris scriptoribus memorata sunt… Inde consilium mihi pauca de Augusto et extrema tradere, mox Tiberii principatum et cetera, sine ira et studio, quorum causas procul habeo.

Suport Latina Semestrul 1

Documents

Transcript of Suport Latina Semestrul 1