Dr. Proc. Civil Suport Curs Semestrul I BUN

8/3/2019 Dr. Proc. Civil Suport Curs Semestrul I BUN

http://slidepdf.com/reader/full/dr-proc-civil-suport-curs-semestrul-i-bun 1/201



2

Argument

Prezentul suport de curs este destinat înexclusivitate studenilor anului IV, ai Facultii de Drepti cuprinde rezumatul schematizat al cursului de Drept

procesual civil, urmând a fi considerat un materialorientativ în vederea pregririi examenului la aceast disciplin.

Lucrarea reprezintun punct de plecare de la careprofesorul împreuncu studenii s porneasc în c utareai aprofundarea instituiilor prezentate pe scurt în acest

material.Demersul necesito incursiune didacticde mare

anvergur , dublat de activit i i exerciii practice i, nu în ultimul rând, de un asiduu studiu individual.Asimilând cu rbdare i interes instituiile în

ordinea prezentrii lor, dincolo de aspectul formali,aparent abstract, studentul va descoperi viaa intim aprocesului civil, va înelege aparentele sale contradicii,„va înv a s descopere în fiecare form i în fiecareinstituie secretul utilitii sale”…i pentru c legile careconstituie materia schematizatîn cele ce urmeazsunt,cu siguran , perfectibile, îmi exprim sperana c , lafinele anului…studenii vor putea discuta criticiargumentativ despre principalele instituii ale dreptuluiprocesual civil.



3

i acum, un ultim cuvânt adresat totstudenilor, care vine de la o deprtare de aproapeoptzeci de ani, dar rmâne venic actual „(orice carte deDrept procesual civil –n. n. ) nu poate fi de folos decâtcelor care caut spiritul instituiilor proceduralei sensulfunciei lor; (cartea –n-n) ofermaterial de gândire, destudiu, de orientare, iar nu formulei cli ee adaptabileautomatic speelor concrete”. (E. Herovanu)

Lector universitar drd.Oana Zaharia-Lefter



4

CURS I

NO IUNI GENERALE CU PRIVIRE LADREPTUL PROCESUAL CIVILI LA PROCESULCIVIL

I. Noiuni introductive

1.

Consideraii generale privind justiia i sarcinileacesteia2. Conceptul de jurisdicie. Activitatea de

jurisdicie. Actul jurisdicional

II. Procesul civil – mijloc de realizare a justiiei încauzele civile

1. No iune, definiie2. Sistemul procesului civilIII. Considera ii generale asupra dreptului procesual

civil1. No iune2. Caracterele dreptului procesual civil3. Obiectul dreptului procesual civil4. Sistem dreptului procesual civl

IV. Leg tura dreptului procesual civil cu celelateramuri de drept

1. Dreptul procesual civili dreptul civil2. Leg tura cu dreptul constituional3. Leg tura cu dreptul procesual penal4. Dreptul procesual civl – drept administrativ.

Drept financiar



5

V. Izvoarele dreptului procesual civilVI. Normele de drept procesual civil

1. Clasificare2. Ac iunea normelor de procedurîn timp3. Ac iunea normelor de procedurîn spaiu4. Ac iunea normelor de procedur asupra

persoanelor

I. Noiuni introductive

1. Considera ii generale privind justiia isarcinile acesteia

Legile de drept material civil recunoscpersoanelor fizice i juridice drepturi subiective civilec rora le corespund obligaii corelative. Pornind de la

definiia dat dreptului subiectiv civil ca fiind: „puterea(prerogativa) recunoscutde dreptul obiectiv persoanelorfizice sau juridice de a svâr i anumite aciuni, de apretinde subiectelor pasive ss vâr easc sau s seab in de la s vâr irea unei aciuni, apelând la nevoie lafora de constrângere a statului”, se poate observa catât în realitatea socialcât i în concepia doctrinei juridiceare întâietateaspectul de conformare, necontencios alraporturilor juridice civile. Astfel, de obicei, regulile dedrept sunt respectate iar obligaiile îndeplinite f r necesitatea de a se recurge la constrângere.

Se întâmpl îns de multe ori ca reguliledreptului obiectiv s nu fie respectate, drepturilesubiective civile snu fie satisf cute ori obligaiile s nufie îndeplinite astfel încât „atunci când se produc



6

asemenea incidentei când voina titularului dreptului semanifest pentru a lupta contra lor, dreptul capt uncaracter nou, specific, el devinepreten ie”. (E.Herovanu).

Aceast pretenie trebuie rezolvat i, pe cale deconsecin , ordinea circuitului civil va fi restabilitcuajutorul organelor de stat competente care desf oar oactivitate special reglementatîn vederea realizriiscopului pentru care dreptul subiectiv a fost recunoscuttitluarului su. Aceste organe menionate, potrivit art. 25din Constituie sunt: Înalta Curte de Casaie i Justiie icelelalte instane judec tore ti stabilite prin lege”, curilede apel, tribunalelei judec toriile.

Prin urmare, cum estei firesc, în statul nostru dedrept nimeni nu-i poate face singur dreptate, titulariidrepturilor civile înclcate sau nerecunoscute avândcuprins în chiar coninutul acestor drepturi prerogativa

de a se adresa în calitate de reclamani instanei de judecat . Pe de alt parte, accesul la justiie în statulnostru este liber,i consfinit ca drept de sine stt tor înConstituia României, potrivit cu care „orice persoansepoate adresa justi iei pentru aprarea drepturilor iintereselor sale legitime, nici o lege neputând îngrdiacest drept”.

2. Conceptul de jurisdicie. Activitatea de jurisdic ie. Actul jurisdicional

2.1. Conceptul de jurisdicie

Pornind de la coninutul art. 21 din Constituie estedeosebit de important spreciz m înelesul noiunii de



7

justi ie (este folosit cu acelai îneles noiunea de jurisdic ie).

În literatura i practica judiciar au fostconsactate în principal trei sensuri:- cel literal, de virtute, echitate- în sens restrâns prin jusitiie se înelege ansamblulinstiuiuilor prin mijlocirea crora funcia judiciar sepoate exercita: instanele, magistraii, auxiliarii jusitiiei- cel tehnic, potrivit cu care jusitiia este o funcie,funcia de a judeca. Sunt însnumeroi autori care atragatenia asupra faptului c instanele de judecat auatribuii care exced acestei funcii, existând numeroasecereri soluionate de judectori în cadrul proceduriinecontencioase sau în alte materii (de exemplu:procedura declarrii judectore ti a dispariiei i a morii,adopia, procedura punerii sub interdicie etc).

2.2. Activitatea de jurisdicieDefiniie

Activitatea organelor judiciare, desf urat învederea rezolvrii cauzelor civile este oactivitate de jurisdic ie, adic puterea de a judecai de a aplica legeaprintr-o hotrâre care va fi dusla îndeplinire, eventual,prin contrângere.

A adar, conceptul de jurisdicie implic, nu doarrostirea dreptului-iuris/dictio(activitatea de judecat), cii posibilitatea efectivde valorificare a acelor statuate

de judector prin hotrâre –imperium(executarea silit).



8

2.3. Actul jurisdicional

Definiie:Actele jurisdicionale sunt consideratemanifestri de voin prin care un organ cu independen funcional soluioneaz , cu putere de lucru judecat,dup o procedur bazat pe principiulcontradictorialitii, litigii juridice, creând, modificândsau desfiinând drepturi i obligaii pentru pr i precumi pentru organele de punere în executare.

Pornind de la acest îneles dat actelor jurisdicionale remarcm f r dificultate c în sfera luisemantic se circumscrie specificul activitii judec torului.

Judec torul îns, în activitatea sa, întocmete saupronun acte care exced definiiei actului jurisdicional, îmbr când o natur mixt , ceea ce ne determin s

punct m cu claritate trs turile actului jurisdicional:a) orice act jurisdicional eman de la un judec tor independenti care se supune numai legii;

b) activitatea de jurisdicie se desf oar curespectarea riguroasa formelor i regulilor proceduraleprestabilite de lege;

c) soluiile pronunate de judectori sunt date cuputere de lucru judecat (relativsau absolut), prinurmare asupra a ceea ce s-a judecat într-o cauznu semai poate reveni, odatce hot rârea a rmas definitiv iirevocabil.

În concluzie, trebuie sre inem c toate actelecare eman de la un judector aflat în exerciiul funiunii îmbrac un caracter jurisdicional, chiar dac uneledintre ele nu se încadreazîn definiia clasic dat



9

actului jurisdicional, îmbcând o natur mixt , fieadministrativ, fie contractual.

II. Procesul civil – mijloc de realizare a justi iei în pricinile civile

1. Noiune. DefiniiePersoana ale crei drepturi civile nu sunt

recunoscute ori a fost tulburatîn exercitarea lor se poateadresa instanei de judecat competent, pentru arestabili situaia de drept.

De asemenea, persoana interesatse poate adresainstanei de judecat i pentru valorificarea unor drepturisau interese legitime (cererea de adopie, punere subinterdicie, declararea dispariiei i a morii).

Sesizarea organului de judecatcompetent seface prin cererea de chemare în judecat. Pentru a putea

soluiona litigiul este chemat în faa instanei i pârâtul(cel despre care reclamanutl pretinde ci-a înc lcat saunesocotit dreptul).

Dup stabilirea împrejurrilor în care s-aus vâr it faptele, pe baz de probe administrate directinemijlocit în faa instanei, aceasta se retrage pentrudeliberare (chibzuire). În urma analizei probelori acorobor rii situaiei de fapt cu normele legale aplicabile în spe , judec torul pronun o hot râre.

Dac una din pr i nu este mulumit de soluiadat prin hotrâre, aceasta poate fi atacat prinintermediul cilor de atac prevzute de lege.

Hot rârile definitivei irevocabile pot fi puse înexecutare silit (dac sunt susceptibile de executare) în



10

cazul în care debitorul nu-i îndeplinete de bun voieobligaia.

Aceast schem sumar descris mai sus ascundeo activitate deosebit de complexdesf urat de organelede jurisdicie, dar presupune cu necesitatei prezenaaltor organe sau persoane (martori, experi, interprei,organe de executare) chemate scontribuie la rezolvareaconflictelor. În cadrul acestei activiti, pe de alt parte, între participanii la proces se stabilesc anumite raporturiprocesuale, acestea dând natere, de fapt, procesuluicivil.

Prin urmare, putem defini procesul civil ca fiindactivitatea desf urat de instan , p r i, organe deexecutare i alte organe sau persoane care participla înf ptuirea justiiei în cauzele civile, precum iraporturile dintre aceti participani, în vederea realizriisau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse

judec ii i execut rii silite a hotrârilor judectore ti saua altor titluri executorii, conform procedurilor stabilite delege.

2. Sistemul procesului civil

În principiu, procesul civil parcurge doumarifaze:

a) faza judec ii propriu-zise(cognito)– care sedesf oar în faa instanelor de judecat, de fond, i sefinalizeaz prin deliberare i pronunarea hotrârii,urmat de judecat în c ile ordinare de atac (apel, urmatde recurs, cale extraordinarde atac) etap dup carehot rârea r mâne definitivsau/ i irevocabil;



11

b) faza executrii silite (executio) – etap careinclude activitatea instanei de executare i aexecutorului judectoresc (care î i îndeplinete atribuiilesub controlul instanei), activitate în cadrul creiahot rârea definitiv (definitiv i irevocabil) este adus la îndeplinire de ctre organul de executare, din ordinuli sub controlul instanei de judecat.

Faza judec ii propriu-zise poate avea, la rânduls u, mai multe etape.

Astfel, procesul civil începe întotdeauna cu oetap prealabil , procedura scris, în care pr ile î icomunic reciproc (prin cuprinsul cererii de chemare în judecat , întâmpinare i reconvenional ) preteniile iap r rile. Urmeaz apoi etapa dezbaterilor înedin de judecat , în cadrul creia se administreazprobele i sepun concluzii pe fondul cauzei cu privire la preteniile iap r rile formulate. Faza judecii se termin, în sfârit,

cu deliberareai pronunarea hot rârii.Dac se exercit o cale de atac se trece în fazacontrolului judiciar, ordinari extraordinar, care urmeaz în linii mare aceleai etape.

Nu este obligatoriu însca fiecare proces civil s parcurg toate aceste etape. Spre exemplu, este posibilca procesul s se termine f r o judecat propriu-zis dac participanii renun la aciune sau la drept,tranzacioneaz ori las în mod copulativ pricina înnelucrare.

Faza executrii silite poate cuprindei ea maimulte etape.



12

III. Considera ii generale asupra dreptuluiprocesual civil

1. NoiuneDreptul procesual civil reprezintansamblul

normelor juridice care reglementeazmodul de judecat de c tre instanele judectore ti a pricinilor privitoare ladrepturile civile ori la interesele legitime care se potrealiza numai pe calea justiiei precum i modul deexecutare silit a hot rârilor judectore ti sau a altortitluri executorii.

Referindu-ne la drepturile subiective civile, avem în vedere nu numai drepturile recunoscute de leageacivil , ci i pe cele care intrîn coninutul raporturilor dedrept comercial, al familiei, al muncii etc.

Pe de alt parte, trebuie luate în considerare nunumai situaiile în care se încearcvalorificarea unui

drept subiectiv, cii acele situaii prev zute de lege, încare se urmre te pe calea justiiei, realizarea sauap rarea unui interes. De exemplu, posesia ca stare defapt este aprat prin intermediul aciunii posesorilor(art. 674- 676 C. proc. civ.).

2. Caracterele dreptului procesual civila) Caracterul sancionarb) Caracterul reglementarc) Caracterul formalistd) Caracterul de drept comun

3. Obiectuldreptului procesual civil îl formeaz raporturile juridice ce se stabilesc între participanii la



13

proces, în cadrul activitii de examinarei soluionare acauzelor civile.

Aceste raporturi procesuale sunt multipleivariate. Desigur, dintre ele, raporturile dintre pr i iinstana de judecat sunt guvernate de cele mainumeroase reguli.

Pornind de la asemenea considerente, materiadreptului procesual civil a fost structuratîn trei pr i:

- Jurisdicia - cuprinde regulile ce guverneaz organizarea judectoreasc i competena instanelor de judecat .

- teoria aciunii civile – aratcondiiile în careo persoan poate obine recunoaterea sau stabilireadrepturilor i intereselor sale. Aciunea civil, a a cumse va vedea pe parcursul studiului nostru, constituieprincipalul element de legtur dintre dreptul substaniali dreptul procesual, reprezentând, în acelai timp, în

cadrul procesului civil, punctul de trecere între jurisdiciei procedura civil.- procedura civil este cea de-a treia parte a

dreptului procesual civili conine regulile dupcare sedesf oar judecata i executarea silit.

4. Sistemul dreptului procesual civilpoate fi,de asemena, împr it în trei pr i:

- partea întâia – „Noiuni i instituii generale”– trateaz problematica principiilor i instituiilorcomune tuturor fazelor procesului civil;

- partea a doua – „Judecata” – trateazaspecteconcrete privind desf urarea ficcrei faze procedurale,



14

precum i cele care derog de la procedura de dreptcomun i formeaz calific ri procedurale speciale;

- partea a treia – „Executarea silit” –analizeaz instituiile i formele procesuale prin care seaduc la îndeplinire, în caz de nevoie, dispoziiile cedecurg din diverse titluri executorii.

IV. Leg tura dreptului procesual civil cucelelalte ramuri de drept

În tiina dreptului contemporan nu se maicontest caracterul de sine stt tor, independent, aldreptului procesual civil. Pe de altparte îns, dreptulprocesual civil nu constituie o ramura siatemului juridc„izolat într-un turn de filde”, existând ointerdependen deosebit de accentuat între dreptulprcesual civili alte ramuri de drept.

1. Drept procesual civil – drept civilCorelaia dintre cele dou ramuri de drept d expresie legturii dintre form i coninut. Astfel,dreptul procesual civil este tocmai „mijlocul tehnic” princare se poate ajunge la protejarea drepturilor subiectiverecunoscute de ordinea juridic. Pe de alt parte, f r existena dreptului civil, norma de drept procesual civilar fi lipsit de obiect.

Norma procesualeste menit s ofere c ile celemai potrivite pentru realizarea drepturilor subiectiveconsacrate de dreptul material, ea fiind necesarpentruca dreptul substanial s se poat realiza în integritateasa.



15

2. Leg tura cu dreptul constituionalDreptul Constituional conine norme cu valoare

de principiu pentru toate celelalte ramuri de drept,consacrând chiar un capitol distinct autoritii judec tore ti (cap. IV). În aceastparte, Constituiadetermin pricipiile fundamentale ale activitii judiciare: principiul independenei judectorilor, art. 124alin. (1) arat c : „Justiia se înf ptuie te în numelelegii”, iar alin. (2) c: „Judectorii sunt independeni ise supun numai legii”, inamovibilitatea, publicitateaedinelor de judecat, dreptul la aprare, desf urareaedinei în limba român, legalitatea.

3. Leg tura cu dreptul procesual penalLeg tura celor dou ramuri de drept este

determinat, în principal, de obiectul lor dereglementare: modul în care se realizeazactivitatea judiciar.

Prin urmare, între cele douramuri de dreptexist asem n ri semnificative, dar i deosebiri deesen .

4. Drept Procesual Civil– Dreptadministrativ. Drept FinanciarÎn ara noastr nu exist o „justiie

administrativ”; a adar, procesele privind raporturile juridice administrative se soluioneaz dup regulileprocedurii civile, de ctre instanele de judecat competente.

Acelea i considerente pot fi reinute i în ceea ceprive te dreptul financiar, mai ales în lumina actualelorreglementri care au transferat în competenatribunalelor specializate litigiile financiare, anterioraflate în competena sistemului Curii de Conturi.



16

V. Izvoarele dreptului procesual civil

No iunea de izvor de drept poate fi analizatîndou accepiuni:

În sens material, prin izvor de drept se înelegecondiiile socio-economice ce impun crearea unuiansamblu de norme, iar în sens juridic (formal) tocmaiaceste norme, mijloace specifice, puse la dispoziiaorganelor specializate ale statului, exprimate prin actenormative, care sapere relaiile economicei sociale.

În ceea ce privete materia Dreptului ProcesualCivil aceste acte normative sunt, în special:

1. Constituia2. LegileLegea care formeazdreptul comun în materie

este Codul de ProcedurCivil , intrat în vigoare la 1decembrie 1865 i care, de-a lungul timpului a suferit

numeroase modificri.Norme cu caracter procedural se întâlnesc chiar în alte legi, ca, spre exemplu: Codul Familiei, CodulMuncii, Codul Comercial.

Un izvor foarte important de drept procesal îlconstituie totodat Lg. 304/2004, republicatpentruorganizarea judectoreasc , Lg. 303/2004 privindstatutul magistrailor, republicat, Lg. 317/2004,republicat privind Consiliul Superior al Magistraturii,etc.

Alte legi care pot fi considerate izvor de DreptProcesual Civil sunt: Lg. 18/1991 privind FondulFunciar, Lg. 1/2000, republicate; Lg. 554/2004 aContenciosului Administrativ; Lg. 31/1990 privindSociet ile Comerciale, republicat; Lg. 15/1990 privind



17

reorganizarea unitilor economice de stat ca regiiautonome i societ i comerciale; Lg. 26/1990 privindRegistrul Comerului; Lg. 15/1991 privind brevetele deinvenii; Lg. 36/1995 privind notarii publiciiactivitatea notarial; Lg. 51/1995 privind organizareaiexercitarea profesie de avocat; Lg. 64/1995 privindprocedura reorganizrii judiciare i a falimentului; Lg.7/1996 privind cadastruli publicitatea imobiliaretc.

3. Actele normative subordonate legiiÎn aceast categorie se includ decretelei

ordonanele de guvern.4. Jurisprudena. Tratatele i conveniile

internaionaleÎn literatura juridic din ara noastr, cu mici

excepii, practicii judiciare nu i se recunoate caracterulde izvor de drept. În categoria derogrilor intr totu ideciziile Curii Constituionale. Astfel, potrivit art. 145

alin. ultim Constituie: „deciziile Curii constituionalesunt obligatoriii au putere numai pentru viitor”.Nu în ultima instan, în categoria izvoarelor de

Drept Procesual Civil trebuie sincludem i tratatele iconveniile internaionale care conin reguli de procedur i sunt ratificate de Parlamentul României, în

conformitate cu art. 11 alin. (2)i art. 20 alin. (1) dinConstituie.

VI. Normele de drept procesual civil

1. Clasificare

Normele Dreptului procesual civil reglementeaz a a cum am artat, modul de judecare a cauzelor civilei



18

cel privind punerea în executare silita hot rilor judec tore ti sau a altor titluri executorii.

1.1. Dup obiectul lor, normele procedurale se împart în:- norme de organizare judectoreasc - norme de competen - norme de procedurpropriu-zis

Aceste norme pot fi, la rândul lor, clasificate în:- norme de procedurcontencioas - norme de procedurnecontencioas - norme de executare silit 1.2. În funcie de întinderea câmpului de aplicare: Normele generale (de procedur) reglementeaz

raporturile aplicabile în orice materie, cu excepiaacelora pentru care s-a instituit o procedurspecial

Norme speciale de procedur sunt acelea careprescriu reguli de urmat numai într-o anumitmaterie,

derogând de la dreptul comun.1.3. Dup caracterul conduitei pe care o prescriu:- Norme procesuale imperative prescriu o

conduit de la care pr ile nu pot deroga.Norme procesuale dispozitive (permisive,

supletive) impun o conduitde la care pr ile potconveni s se abat

2. Aciunea legilor de procedur civil

Normele de procedurcivil se aplic în timp,spa iu i asupra persoanelor.



19

2.1. Ac iunea legilor de procedurcivil în timp

Legea procesual civil produce efectele pentrucare a fost edictatîn tot intervalul de timp de la intrareai vigoare i pân la abrogare. Aa, fiind, actele i

faptele ce se produc între momentul intrrii în vigoare iabrogare vor fi supuse legii respective (tempus regit actum). Legea procedural nu are putere retroactiv,principiu înscris în art. 15 alin. (2) Constituie potrivt cucare: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepialegii penale mai favorabile”.

Ac iunea normelor de procedurcivil în timpprezint anumite particulariti în privina normelor deorganizare judectoreasc , de competen i deprocedur propriu-zis.

2.2. Aciunea normelor de procedura civila in

spatiuActiunea legilor de procedura civilîn spaiu este

guvernat de principiul teritorialitii, în sensul c legileromâne se aplicpe întreg teritoriul rii.

2.3. Aciunea legilor de procedurcivil asuprapersoanelor

Consacrarea în Constituie a principiului egalitiicet enilor „în faa legii i a autoritatilor publice, f r privilegii i f r discriminari” (art. 16 alin. 1) face caac iunea legilor de procedura civila asupra persoanelor s nu ridice probleme deosebite.



20

TEME DE VERIFICARE

1. Explicita i în elesul no iunilor de jurisdic ie iactivitate jurisdic ional ;2. Dezvolta i no iunea de act jurisdic ional;3. Defini i dreptul procesual civil;4. Dreptul procesual civil apar ine dreptului publicsau dreptului privat?Argumenta i.5. Clasifica i normele de drept procesual civil. Dezvolta i aceast clasificare.6. Dezvolta i particularit ile ac iunii normelor dedrept procesual civil în timp.

SPE E

1. P.F. a chemat În judecatpe P.H. pentru caprin hotrârea ce se va ponuna s se dispun sistarea

st rii de indiviziune asupra unei locuine din Iai.Judecatoria Iai a admis în parte aciunea, soluie împotriva creia a declarat apel P.F.

Tribunalul Iai a admis apelul i a schimbathot rârea atacat în sensul admiterii în întregime aac iunii.

Hot rârea tribunalului a rmas irevocabil prinrespingerea recursului declarat de P.H.

Împotriva deciziei instanei de recurs a declaratcontestaie în anulare P.H., cu motivarea cînsoluionarea recursului, completul a fost alctuit cu înc lcarea normelor referitoare la incompatibilitatedeoarece unul dintre judectorii care au luat parte la judecata apelului a luat partei la judecata recursului.



21

Contestaia în anulare a fost admiscu motivareac dispoziiile legale referitoare la incompatibilitate suntinstituite sub sanciunea nulit ii absolute, fiindaplicabile dispoziiile art. 317 pct. 2 C. proc. civ., potrivitc rora hotrârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare dachot rârea a fost dat cu înc lcareadispoziiilor de ordine publicreferitoare la competen.

Cerine:1. Cum se clasifica normele de procedur în

func ie de obiectul lor de reglementare?2. Este legal solu ia de admitere a contesta iei

în anulare?

2. L.I. i L.P. au chemat în judecata pe N.P. într-o aciune posesorie.

Ac iunea a fost respinsca nefondat.

Împotriva hotrârii au declarat apel reclamanii.Instana de apel, în compunere de trei judectori, a admisapelul i a schimbat hotrârea, în sensul admiteriiac iunii.

Împotriva acestei hotrâri a declarat recurs N.P.,motivând c, potrivit prevederilor art. 105 alin. (1)i art.108 C. proc. civ., actele de procedurîndeplinite de un judec tor necompetent sunt nule, ori apelul se judecdec tre doi judecatori.

Cerine:1. Cum se clasific normele de procedur dupa

conduita impus p r ilor?2. Ce ar trebui sa decid instan a de recurs i

cum î i va motiva solu ia?



23

BIBLIOGRAFIE SELECTIV

1. V. M. CIOBANU –Tratat teoretic i practic de procedur civil , vol. I – Teoria general ,Editura Naional, Bucureti, 1999, p. 8-31; 123-195;

2. I. LE – Tratat de drept procesual civil,EdituraC.H. Beck, 2008, p. 3-31;

3. FL. M GUREANU - Drept procesual civil,Editura All Beck, ediia a VII-a, p. 1-27;

4. I. DELEANU –Tratat de procedur civil , vol.I, Editura Servo-Sat, Arad, 2000, p. 11-31;

5. G. BOROI, D. RDESCU –Codul de procedur civil comentat i adnotat,Editura All, ediia aII-a, Bucureti, 1996 ,p. 5-10;

6. D. RADU, GHE. DURAC – Drept procesualcivil,Editura Junimea, Iai, 2001, p. 7-30;

7. M. T BÂRC - Drept procesual civil, vol I,Editura Universul Juridic, Bucureti, 2005; p. 7-32

8. L. D NIL , CL. RO U – Drept procesual civil,edi ia a IV-a, Editura All Beck, Bucureti, 2004,p. 1-23;

9. I. STOENESCU, S. ZILBERNSTEIN – Drept procesual civil. Teoria general . Judecata la prima instan . Hot rârea – Editura Didactic iPedagogic, Bucureti, 1983, p. 21-86;

10. E. HEROVANU– Principiile procedurei judiciare, vol. I, Institutul de Arte Grafice“Lupta” N. Stroil, Bucureti, 1932, p. 303-331.



24

CURS II

PRINCIPIILE DREPTULUI PROCESUALCIVlL

I. No iuni introductive.

Definiie. Importan II. Analiza principiilor

1. Principiul legalit ii2. Principiul independenei judecatorilor i

supunerii lor numai legii3. Principiul afl rii adevarului4. Principiul disponibilit ii5. Principiul rolului activ al judectorului6. Principiul egalit ii7. Principiul dreptului la ap rare8. Principiul contradictorialit ii9. Principiile publicit ii, oralit ii, nemijlocirii i

continuit ii10. Limba oficial



25

I. No iuni introductive.Definiie. Importan

Principiile fundamentale ale DreptuluiProcesual Civil reprezintreguli eseniale ce dermin structura procesuluii guverneaz întreaga activitate judiciar.

Ele prezint nu numai o importan teoretic,ci i una de politiclegislativ i, nu în ultimul rând, oimportan practic , înelegerea lor ajutând lafundamentarea structuriii mecanismelor intime defuncionare ale procesului civil.

II. Analiza principiilor

1. Principiul legalit ii

Principiu fundamental al activitii tuturororganelor statului chemate sasigure respectarealegilor i a prevederilor cerinelor democratice,legalitatea este cu atât mai mult o cerin fundamental a activit ii instanelor judectore ti.

Principiul î i are consacrarea în primul rând înConstituia României, fiind de aplicaie general întoate domeniile dreptului.

A adar, ceea ce este hotrâtor pentru realizarealegalit ii în desf urarea procesului civil se poateexprima succint prin urmtoarele cerine:

- activitatea judiciarde judecat i decontrol - trebuie sse înf ptuiasc de c tre organele



26

jurisdicionale prevzute de lege, în compunereaipotrivit competenei stabilite;

- respectarea stricta formelor i condiiilorpe care legea le prevede cu privire la întocmirea sauaducerea la îndeplinire a actelor de procedur;

- urm rirea realizrii scopului final alprocesului– descoperirea adevrului i aplicareacorect a legii.

Trebuie s menion m c principiul legalitiise bucur, în vederea realizrii lui, de numeroasegaranii juridice.

2. Independena judec torilor i supunerea lornumai legii

Potrivit art. 124 alin. (3) Constituie:„judec torii sunt independeni i se supun numai legii

i trebuie s fie impariali”. Acest text este reluat înart. 1 alin. (3) din Lg. Nr. 303/2004 (r) privindstatutul judectorilor i procurorilor.

În general, problema independenei judec torului se analizeaz din punct de vederedidactic, sub douaspecte: independena funcional i independena personal.

Independena funcional presupune, pe de oparte, ca organele care judecs fie adecvate acesteifuncii, adic s nu aparin executivului saulegislativului, iar, pe de altparte, ca organele care judec s fie independente în exercitarea funciilor lor,deci s nu fie supuse ingerinelor din partea puteriilegislative, executive sau pr ilor.



27

Aceste cerine se regsesc consacrate în art.124 alin. (1) i (3) i art. 125 alin. (1) i (3) dinConstituie.

Independena personal se realizeaz princonsacrarea i respectarea unor garanii precum:- Inamovibilitatea judectorilor numii de

Pre edintele Romaniei.Potrivit art. 125 alin. (1) Constituie i art. 2

alin. (1) din Lg. 303/2004(r): „Judectorii numii dePre edintele României sunt inamovibili, în condiiilelegii”, prin inamovibilitate înelegându-se dreptul pecare îl au persoanele care dein aceast funcie de a fiprotejate fa de orice msur arbitrar care privete îndep rtarea lor din funcie, retrogradarea,transferarea sau chiar promovarea, f r consim mântul lor. Regulile privind inamovibilitatea

judec torilor sunt stabilite de Lg. 303/2004(r), toatem surile amintite anterior putând fi dispuse de ctre oautoritate distinct fa de cea administrativ (Ministerul Justiiei), Consiliul Superior alMagistraturii.- Modul de recrutare al judectorilor

Dup cum am menionat deja, în România

judec torii sunt numii de c tre Preedintele rii, lapropunerea Consiliului Superior al Magistraturii.Numirea de ctre Preedinte are, în fapt, un caracterformal, selecia f cându-se în concret printr-unexamen organizat i validat de ctre ConsiliulSuperior al Magistraturii, lista cu propunericuprinzându-i pe cei care au promovat examenul, înlimita locurilor disponibile.



28

- Durata numirii.În realizarea principiului independenei,

judecatorii sunt meninu i în funcie pân la împlinirea vârstei de pensionare, dacnu intervinevreao alt cauz de încetare a funciei, potrivit art. 65Lg. 303/2004 (r).- Colegialitatea

Sistemul judecii colegiale se realizeazînprezent doar în faa instanelor de control judiciar,prin intermediul cilor de atac al apelului irecursului (art. 54 alin. (2) din Lg. 304/2004 privindorganizarea judiciar, republicat) ori în cadrulcompetelor specializate, cum este, spre exemplu, celcare judec litigiile de munc (art. 55 alin. (1) dinLg. 304/2004).- Fixarea salariului magistratilor

Salariile magistratilor sunt fixate intr-un cuantumadecvat cu starea, demnitatea si responsabilitateafunctiei lor;- Incompatibilitatile

Neavând posibilitatea de a îndeplini nici o alt funcie cu excepia celei didactice din înv mântulsuperior (art. 125 alin. (3) Constituie), judectorul

este pus la adpostul pronunrii unor hotrâri bazatepe subiectivism, restrângându-se totodatsferaposibilelor influene din exterior.

3. Principiul afl rii adevarului

Potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ.:„judec torii au îndatorirea s st ruie, prin toate



29

mijloacele legale, pentru a preveni orice greeal privind aflarea adevrului în cauz, pe baza stabiliriifaptelor i prin aplicarea corecta legii, în scopulpronun rii unei hotrâri temeinicei legale”.

Principiul aflrii adevrului implic astfel cerinaca toate împrejurrile de fapt ale cauzei sfie stabilitede c tre instan în deplin concordan cu realitatea, judec torului punându-i-se la dispoziie o serie demijloace adecvate, printre carei posibilitatea de aadministra probe din oficiu: „el va putea ordonaadministrarea probelor necesare chiar dacp r ile se împotrivesc”.

4. Disponibilitatea partilor in procesul civil

Spre deosebire de procesul penal care este

guvernat de principiul oficialitii, procesul civil estecaracterizat de disponibilitate, pr ile putând dispunede obiectul procesuluii de mijloacele procesualeacordate de lege.

În coninutul su, principiul disponibilitiicuprinde urmtoarele drepturi:

- Dreptul persoanei interesate de a porni sau nu

procesul civil;- Dreptul de a determina limitele cererii de

chemare în judecatsau ale apr rii;- Dreptul de a face acte de dispoziie;- Dreptul de a ataca sau nu hotrârea i de a

st rui sau nu în calea de atac exercitat;



30

- Dreptul de a cere executarea hotrârilor judec tore ti.

5. Principiul rolului activ al judecatorului

Principiul rolului activ al judectorului arputea fi redat ca fiind o regulcare reflect, ca dreptrecunoscut si obligaie impus prin lege, iniiativa iautonomia judectorului în tot ceea ce privetedesf urarea activit ii judiciare în pricinile civile.Chiar dac procesul civil apr interese particulare,rolul activ al judectorului, mai diminuat decât înprocesul penal, se impune cu necesitate, întrucât tindes atenueze diferenele de ordin social i economicdintre pr i, s asigure un echilibru procesuali prin

aceasta principiul egalitii.Potrivit art. 129 alin. (2), (4), (5) C. proc. civ.:„Judec torul va pune în vedere pr ilor drepturile iobligaiile ce le revin în calitatea lor în procesi vast rui, în toate fazele procesuale, pentru soluionareaamiabil a cauzei.

Cu privire la situaia de fapt i motivarea în

drept pe care pr ile le invoc în susinerea preteniilori ap r rilor lor, judectorul este în drept sle cear acestora s prezinte explicaii, oral sau în scris,precum i s pun în dezbaterea lor orice împrejurride fapt ori de drept, chiar dacnu sunt menionate încerere sau în întâmpinare.



31

Judec torii au îndatorirea sst ruie, prin toatemijloacele legale, pentru a preveni orice greeal privind aflarea adevrului în cauz, pe baza stabiliriifaptelor i prin aplicarea corecta legii, în scopulpronun rii unei hotrâri temeinice i legale. Ei vorputea ordona administrarea probelor pe care leconsider necesare, chiar dacp r ile se împotrivesc”.

Rolul activ al judectorului în procesul civileste concretizat i în numeroase alte dispoziiicuprinse în C. proc. civ.

5. Principiul egalit ii p r ilor în faa justi iei

Principiul egalitii, consacrat în art. 16 alin.(1) Constituie: „Cet enii sunt egali în faa legii i aautorit ilor publice, f r privilegii i f r discriminri”, se înf iseaz ca o regul esenial pentru toate societile moderne i democratice.

Particularizând, art. 10 D.U.D.O. precizeaz c : „orice persoanare dreptul în deplinegalitate, calitigiul su s fie examinat în mod echitabili în modpublic de un tribunal independenti imparial

7. Principiul dreptului la aprare

Fiind strâns legat de principiulcontradictorialitii, dreptul la aprare este consacrat în mod distinct ca principiu constituional.



32

Potrivit art. 24 alin. (1) Constituie: „dreptul laap rare este garantat”, iar alin. (2) prevede c: „în totcursul procesului pr ile au dreptul s fie asistate deun avocat ales sau numit din oficiu”. Principiul î ig se te consacrareai în art. 15 Lg. 304/2004(r).

În literatura de specialitate se aratc dreptulla ap rare are doua sensuri:

- ansamblul drepturilor i garaniilorprocesuale puse la îndemana tuturor pr ilor dinproces pentru a li se asigura susinerea i valorificarea în justiie a intereselor lor legitime

- dreptul pr ilor din proces de a fi asistatesau reprezentate de un avocat sau juristconsult.

Dac ne referim la cea de-a doua accepiune aprincipiului trebuie sar t m c în procesul civil

asistena judiciar nu este obligatorie, pr ile fiindlibere s aprecieze cum pot fi mai bine aprateinteresele lor legitime.

Pe de alt parte, potrivit art. 74: „cel care nu e în stare s fac fa cheltuielilor unei judeci, f r aprimejdui propria sa întreinere sau a familiei salepoate solicita asistenjudiciar”.

Din perspectiva principiului tratat, potrivit art.75 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, asistena judiciar cuprinde: „aprarea i asistena gratuit, printr-unavocat delegat de baroul avocailor”.

Asistena judiciar gratuit se acord, lacerere, de ctre instana învestit cu judecarea pricinii



33

(art. 76-79 C. proc. civ.), fiind asimilatasistenei judiciare din oficiu acordatîn procesul penal.

Dispoziiile art. 80-81 C. proc. civ. sunt, deasemenea, aplicabile.

8. Principiul contradictorialit ii

Contradictorialitatea desemneazposibilitateaacordat p r ilor de a discuta i argumenta oricechestiune de fapt sau de drept care apare în cursulprocesului civil, la iniiativa lor sau a instanei, înscopul pregtirii, pronun rii i susinerii hotrârii.

A adar, acest principiu fundamental aldreptului procesual civil dposibilitatea pr ilor aflate

în litigiu s participe în mod activ la aprareadrepturilor i preteniilor lor, la argumentareaiprobarea acestora, prin combatereai discutareasus inerilor f cute de fiecare din pr i, precum i cuprivire la iniiativele instanei luate în exercitarearolului su activ.

Dup cum se poate observa,contradictorialitatea guverneazatât raporturile dintrep r i, cât i raporturile dintre pr i i instan .

În unele cazuri justificate îndeosebi de urgenasau eficiena m surilor, legea îngduie ca provizoriucontradictorialitatea s fie înl turat , cum ar fi încazul asigurrii dovezilor, al sechestrului asigurtor ipopririi asigurtorii i în cazul ordonaneipre ediniale. Ulterior îns contradictorialitatea este



34

restabilit, pentru c în toate aceste cazuri judecata înc ile de atac se face cu citarea pr ilor.

9. Principiul publicit ii

Potrivit art. 127 din Constituie: „ edinele de judecat sunt publice, afarde cazurile prevzute delege”. Dispoziii similare se gsesc înscrise i în art.12 Lg. 304/2004(r) precumi în art. 121 alin. (1) C.proc. civ.

În vederea asigurarii publicitii, edinele sein de regul, la sediul instanei – stabil i cunoscut –n zilele i la orele anume fixate, iar pentru fiecareedin se intocmete, potrivit art. 125 C. proc. civ., o

list cu procesele care se judecîn acea zi i care seafi eaz cu cel puin o or înainte de începereaedinei.

Principiul publicitii cunoate îns i excepii, îng duite chiar de textul constituional. Ca, spreexemplu, cele prevzute în art. 121 alin. (2)i (3) C.proc. civ.

10. Principiul oralit ii dezbaterilor

Principiul oralitii este consacrat în modexpres în art. 127 C. proc. civ. potrivit cu care:„pricinile se dezbat verbal, daclegea nu dispunealtfel”, dar referiri la oralitate se faci în alte texte din



35

Codul de procedurcivil precum: art. 29 alin. (1), 68alin. (2), 82 alin. (2), 118 alin. (3), 128 alin. (2), (3),art. 186, etc.

Acest principiu se leag indisolubil deprincipiul publicitii, cel din urmneputând exista înabsena celui dintâi. Prin urmare, în temeiul oralitii,pre edintele completului are obligaia, sub sanciuneanulit ii hot rârii, de a da pr ilor cuvântul pentru a-isus ine oral preteniile, a discuta regularitatea actelorde procedur, a propune probei a formula concluzii.

11. Principiul nemijlocirii

Nemijlocirea este strâns legatde principiulafl rii adev rului i const , pe de o parte, în obligaiainstanei de a cerceta în mod direct toate elementelecare intereseaz dezlegarea pricinii, iar pe de alt parte, implic cerina ca judecarea cauzei sse fac ,pe cât posibil, de acelai complet de judecat i într-osingur edin , care s se încheie cu deliberareaipronunarea hot rârii. Aceast din urm cerin , nupoate fi de multe ori respectatîn practic, întrucâtadministrarea unor probe presupune prin ea însi maimute termene de judecat(de exemplu, proba cuexpertiza).

Pentru anumite necesiti, de cele mai multeori preîntâmpinarea unor dificulti în administrareasau conservarea unor probe, prin lege suntreglementate i excepii de la principiu, precum cele



37

soluionarea rapid a litigiilor deduse judecii, se cererespectat în corelaie principiul celerit ii.

Celeritatea exprim cerina desf ur riiritmice, operative, dinamice a procesului civil, ceea ceasigur calitatea i fora persuasiv a actelor salefinalizatoare.

Codul de Procedur civil , mai ales prinrecentele sale modificri, ofer numeroase garanii alerealiz rii acestui principiu. Menion m cu titlu deexemplu, dispoziiile înscrise în art. 114¹ alin. (3), art.581 alin. (3), art. 87 alin. (1) pct. 8, art. 114¹ alin. (4),art. 282¹ C. proc. civ.

13. Principiul desf ur rii procedurii judiciare în limba român

Constituia României consacr principiulpotrivit cu care „procedura judiciarse desf oar înlimba român”, principiu reluat de art. 14 alin. (1) Lg.304/2004 (r).

În concordan îns cu dispoziiile art. 6 alin.(1) din Constituie, care garanteaz persoaneloraparinând minorit ilor naionale dreptul laexprimarea identitii lor etnice, culturale, lingvisticei religioase, precumi cu principiul egalitii tuturor

cet enilor, art. 128 alin. (2) din Legea fundamental instituie i o important excepie. Potrivit acestuitext: „Cet enii aparinând minorit ilor naionale,precum i persoanele care nu îneleg sau nu vorbesc



38

limba româna au dreptul de a lua cunotin de toateactele i lucr rile dosarului, de a vorbi în instan i dea pune concluzii prin interpret”.

TEME DE VERIFICARE

1. Explicita i no iunile de control judiciar,control judec toresc i control administrativ- jurisdic ional. Sesiza i diferen ele;

2. Enumera i cel pu in cinci garan ii aleindependen ei personale a magistra ilor;

3. Con inutul inamovibilit ii;4. Analizând avantajele i dezavantajele

judec ii colegiale, exprima i-v punctul devedere cu privire la compunerea completelor

de judecat în sistemul de drept actual;5. Analiza i în concret, în func ie de fiecaremijloc de prob în parte, posibilitatea judec torului de a administra probe dinoficiu;

6. Dezvolta i con inutul principiuluidisponibilit ii p r ilor în procesul civil;

7. Con inutul principiului dreptului la ap rare;8. Aplica ii ale principiului contradictorlalit iicon iunute în normele de drept procesual

civil;9. Enun ati cel pu in cinci garan ii ale realiz rii

principiului celerit ii în procesul civil.



39

SPE E

1. La judecata în fond a unei pricini civile B,pârât, învedereaz instanei c dore te s - i angajezeap r tor.

Instana respinge cererea acestuiai îi acord cuvântul pe fond, ieind în pronunare.

Împotriva soluiei pârâtul declarapel, invocând înc lcarea unui principiu de drept procesual civil.

Cerine:Care este acesta? Cum trebuia s procedeze judec torul de la instan a de fond?

2. N.S. a chemat în judecatpe T.D. pentru a-irestitui un videocasetofon “Panasonic”. Judectoriarespinge aciunea ca neîntemeiat.

Reclamantul declar apel, solicitând casareahot rârii primei instane întrucât nu a dat cuvântul pefond pârâtului T.D.; ca atare, a fost înclcat un principiufundamental al procesului civil.

Cerine:Care este acest principiu? Ce va decide

tribunalul ?

3. A.M. a introdus aciunea împotriva lui Ghe.Z., cerând ca prin hotrârea ce se va pronuna acesta s fie obligat la plata unor sume de bani, reprezentândchiriile pentru folosina unui imobil, proprietatea luiA.M., pe care cu mult timp în urmîl închiriasepârâtului.

Dup închiderea dezbaterilor, cu ocaziadeliber rii, instana, constatând cdreptul la aciune este



40

prescris i f când aplicaia art. 18 D. 167/58, conformc ruia instana este obligat s cerceteze din oficiu dac dreptul la aciune sau executare siliteste prescris, arespins cererea lui A.M.

Cerine:Care ar fi motivele de apel i ce hot r te

instan a ierarhic superioar ?

4. Judec toria Sectorului 1 Bucureti respingeac iunea în revendicare formulatde reclamanta A.I., împotriva pârâilor B.E. i B.R., considerând c reclamanta trebuie sformuleze aciune i împotriva luiI.E., care este proprietarul unei jumta i din imobilul ceface obiectul aciunii.

Hot rârea a fost criticat de c tre reclamant pentru faptul c instana nu a pus în discuie necesitateachem rii în judecat a coproprietarului I.E.

Cerine:Ce hot r te instan a superioar i cummotiveaz ?

5. O.A. a chemat în judecatpe B.J. pentru caprin hotrârea judectoreasc s i se recunoasc dreptulde proprietate asupra a 2/3 din imobilul înscris în CarteaFunciar a Comunei Avrig, judeul Sibiu i pentru a sedispune ieirea din indiviziune a imobilului susmenionat.

Judec toria Sibiu prin încheiarea din 16. 03. 1994a admis în principiu cererea de ieire din indiviziune, astabilit calitatea de coprta a reclamantului i a pârâteiB. J. i cotele de ¾ pentru primuli ¼ pentru pârâta.



41

Apelul introdus de pârâtîn termen urmeazs fie soluionat de instana superioar.

Cerine:1. Exist vreun motiv de apel?2. Ce a decis în spe instan a de apel i cum i-a

motivat solu ia?

6. Judectoria Craiova, prin sentin civil , arespins ca nedoveditcererea introdus de U.M., împotriva fostului su so A.F. prin care solicita caacesta s fie obligat la restituirea bunurilor propriiale reclamantei sau la plata contravalorii lor.

În motivarea soluiei se arat c , de i instana a încuviinat reclamantei proba cu martorii a dispusaducerea acestora cu mandat, martorii nu s-auprezentat, aa încât cererea este nedovedit.

Împotriva hotrârii a declarat apel reclamanta,criticând-o ca nelegal i netemeinic, prin aceeac judec torii nu i-au exercitat rol activ.

Cerine:1. Care sunt principalele aspecte sub care se

manifesta rolul activ al judecatorului?2. Ce a decis in speta instanta de apel?



42

BIBLIOGRAFIE:

1. V. M. CIOBANU –Tratat teoretic i practic de procedur civil , vol. I– Teoria general , EdituraNa ional, Bucureti, 1999, p. 12-31; 2. I. LE – Tratat de drept procesual civil,EdituraC.H. Beck, 2008, p. 33-53;3. FL. M GUREANU - Drept procesual civil,Editura All Beck, ediia a VII-a, p. 28-47;4. I. DELEANU –Tratat de procedur civil , vol. I,Editura Servo-Sat, Arad, 2000, p. 31-41; 5. D. RADU, GHE. DURAC – Drept procesual civil,Editura Junimea, Iai, 2001, p. 31-60; 6. M. T BÂRC – Drept procesual civil, vol I,Editura Universul Juridic, Bucureti, 2005, p. 33-75; 7. L. D NIL , CL. RO U – Drept procesual civil,edi ia a IV-a, Editura All Beck, Bucureti, 2004, p.24-40.11. V.M. CIOBANU, G. BOROI- Drept procesual

civil. Curs selectiv. Teste gril , edi ia a III-a,editura All Beck, 2005



43

CURS III

PARTICIPAN II LA PROCESUL CIVIL (I)

I. Consideraii generale

II. Instan a de judecat 1. Noiuni introductive2. Rolul i pozi ia instan ei în procesul civil3. Compunerea instanei de judecat 4. Constituirea instanei

III. Incidente procedurale privind compunereai constituirea instanei:

1. Incompatibilitatea2. Abinerea i recuzareaIV. Participarea procurorului în procesul civil1. Poziia procurorului în procesul civil2. Formele particip rii



44

I. Consideraii generale

Soluionarea litigiilor civile implic participarea la activitatea judiciara a unor autoritistatale i a unor persoane fizice. Toate aceste organei persoane poart denumirea de participani la

procesul civil. Dintre acetia, unii influeneaz în modhot râtor existena i desf urarea procesului civil,astfel încât, în literatur sunt numii subieci aiprocesului civil. Au aceastcalitate: instana p r ile,organul de executarei procurorul. Trei dintre acetisubieci sunt indispensabili procesului civil: instana icele doua pr i; în sens generic, reclamantuli pârâtul.

În afar de subiecii procesului civil, exist îns i al i participani care prin activitatea lor î i aduco contribuie specific la buna desf urare aprocesului civil: martori, experi, interprei, avocai

etc. Acetia sunt îns participani procesuali auxiliari.În ceea ce privete rolul Ministerului Public,acesta particip la activitatea judiciaratât în calitatede subiect procesual, câti ca organ de stat specializat în asigurareai garantarea legalitii.

II. Instan a de judecat

1. No iuni introductive

No iunea de instan are în legislaie idoctrin mai multe înelesuri:- organul împuternicit de lege srezolve un litigiu

intervenit între pr i. În acest sens, noiunea de



45

instan include toate organele de jurisdicie înfiinateprin lege;- instanele judectore ti, care, potrivit art. 2 alin. (2)

Lg. 304/2004(r) sunt: Înalta Curte de Casaie iJustiie, curile de apel, tribunalele, tribunalelespecializate i judec toriile;- un anumit grad de jurisdicie;- organul în funciune, adic judec torul, completul

de judecat.

2. Rolul i pozi ia instan ei în procesul civil

Instana ca organ al statului, are sarcina de asoluiona litigiile care apar în circuitul civil. Sesizat fiind cu o cerere de chemare în judecat, instana areobligaia s o rezolve, deoarece potrivit art. 3 C. Civ.:„judec torul care va refuza sjudece, sub cuvânt c

legea nu prevede, sau c este întunecat sauneîndestulatoare, va putea fi urmrit drept culpabilpentru denegare de dreptate”.

Activitatea instanei de judecat cuprinde dou importante funcii procesuale:

- cercetarea cauzei – funcie care duce lastabilirea, pe bazde probe, a situaiei de fapt;

- soluionarea cauzei cercetate.Sub aspect procedural, activitatea judec torului se concretizeaz în importante acteprocedurale: rezoluii, încheieri, procese-verbale,sentine, decizii etc.



46

3. Compunerea instanei de judecat

Prin compunerea instanei se înelege alctuireasau formarea acesteia cu numrul de judectori prevzutde lege.

Sediul materiei enunate: art. 24-26 Lg. 304/2004,art. 31-34 Lg. 304/2004, art. 45-55 Lg. 304/2004, Lg.275/2004 privind regimul juridic al adopiei, Lg.272/2004 privind protecia i promovarea drepturilorcopilului etc.

Potrivit art. 54 Lg. 304/2004(r): „cauzele date,potrivit legii, în competena de prim instan a judec toriei, tribunaluluii curii de apel se judecde unsingur judector.

Apelurile se judec în complet format din 2 judec tori. Recursurile se judecîn complet format din 3

judec tori.În cazul completului format din 2 judectori,dac ace tia nu ajung la un acord asupra hotrârii ceurmeaz a se pronuna, procesul se judecdin nou încomplet de divergen, în condiiile legii.

Completul de divergen se constituie prinincluderea în completul de judecata pre edintelui sau avicepreedintelui instanei ori a judectorului-inspectorsau a preedintelui de secie ori a unui alt judectordesemnat de preedintele instanei.”

Compunerea completelor Înaltei Curi de Casaiei Justiie este reglementatdistinct (a se vedea articolele

la care am f cut trimitere mai sus).Tot de legala compunere a completului de

judecat ine i alc tuirea completului cu judectori



48

copilului), fie atunci când, în temeiul legii, porneteprocesul civil, pune concluzii sau exercitc ile de atac(art. 145 C. proc. civ., art. 1 alin. (4), (5) Lg. 554/2004).

III. Incidente procedurale privind compunerea iconstituirea instanei

1. Incompatibilitatea

Incompatibilitatea reprezintsituaia în care un judec tor este oprit, în cazurile expres delimitate delege, s participe la soluionarea unei cauze civileconcrete.

Cazurile de incompatibilitate sunt prevzute deart. 24 C. proc. civ. conform cu care: „Judectorulcare a pronunat o hot râre într-o pricinnu poate luaparte la judecata aceleiai pricini în apel sau în recurs

i nici în caz de rejudecare dupcasare.De asemenea, nu poate lua parte la judecat cel care a fost martor, expert sau arbitru în aceeaipricin ”.

În legatur cu incompatibilitatea mai sunt def cut dou sublinieri de esen:- incompatibilitatea este reglementatde normeimperative de organizare judectoreasc , oricare dinp r i putând ridica excepia incompatibilitii ( iprocurorul sau instana din oficiu), în orice stare apricinii, în faa instanei de fond, în apel sau chiar înrecurs; procedura de soluionare a excepiei estesimilar procedurii de soluionare a excepiilor derecuzare i abinere;



49

- incompatibilitatea privete numai pe judector, nu ipe procuror sau grefier (art. 36 C. proc. civ.).

Fiind de strict interpretare, incompatibilitateanu poate fi extinsla alte cazuri.

Observaii:- dac un judector este chemat ca martor

într-un proces în curs de judecat, el trebuie s seretrag de la judecata cauzei, devenind incompatibil;

- incompatibilitile prevzute de Lg.303/2004 privind Statutul magistrailor se refer laexercitarea funciei de magistrati nu la împiedicareaunui judector de a soluiona o anumit pricin (art.6).

2. Abinerea i recuzarea

În anumite situaii în care ar exista

posibilitatea ca judectorul s nu fie obiectiv cuocazia judecrii pricinii, datorit interesului, aleg turilor de rudenie, a afinitii sau a striiconflictuale în care se aflcu una din pr i, legea aprev zut posibilitatea ca judectorul respectiv s seab in sau s poat fi recuzat. Recuzarea este, deci,dreptul pe care îl au pr ile din proces de a cere, încazuri determinate de lege ca judectorul s se retrag de la judecarea respectivei pricini; abinerea nu estealtceva decât o autorecuzare a judectorului. În vremece pentru parte, recuzarea constituie o facultate,pentru judector abinerea este o obligaie.

Cazurile de abinere i recuzare sunt prevzutelimitativ în art. 27 C. proc. civ.



50

Cu excepia cazului prevzut la pct. 7., suntobligai s se abin sau pot fi recuzai i procurorii,grefierii i magistraii asisteni de la Înalta Curte decasaie i Justiie (art. 36 C. proc. civ.).

Recuzarea este reglementat de normedispozitive (art. 27 C. proc. civ.). Reamintimi pentruaceste situaii c , normele fiind de strictinterpretare,cazurile de abinere i recuzare nu pot fi extinse prinanalogie la alte situaii.

Pentru ca abinerea i recuzarea s nu fiedeturnate de la scopul pentru care au fostreglementate, legiuitorul a prevzut în mod amnunitprocedura de soluionare a acestor incidente (art. 26,30-34 C. proc. civ.).

Potrivit art.108¹ pct.1 litera b.: „formularea curea-credin a unei cereri de recuzare se pedepsete cuo amend judiciar de la 500.000 la 7.000.000 lei”.

IV. Participarea procurorului în procesul civil

Procurorul, pstrând calitatea de organ al statuluicare vegheaz la respectarea legii în activitatea de judecat i tocmai pentru a-i îndeplini aceastcalitate,are poziia de parte în procesul civil.

Rolul i atribuiile procurorului în procesul civilsunt reglementate în art. 45 C. proc. civ.



51

1. Formele de participare a procurorului înprocesul civil

Acestea sunt evideniate de art. 45 C. proc. civ.:a. Pornirea procesului civilPotrivit art. 45 alin. (1): „Ministerul Public poate

porni aciunea civil ori de câte ori este necesar pentruap rarea drepturilori intereselor legitime ale minorilor,ale persoanelor puse sub interdicie i ale dispru ilor,precum i în alte cazuri expres prevzute de lege”.

b. Participarea la judecata procesului civil,precum i punerea de concluzii

Putând pune concluzii pe excepii, pe probe, pefond, procurorul poate participa la derularea întreguluiproces în edin public , începând cu prima zi de înfai are i pân la închiderea dezbaterilor.

Art. 45 alin. (4) C. proc. civ. evideniaz acelesituaii în care participareai punerea concluziilor dec tre procuror sunt obligatorii potrivit legii (spreexemplu, în cazul punerii sub interdicie i ridic riiinterdiciei; în cazul judecrii contestaiei împotrivahot rârii comisiei medicale, în cazul asistenei bolnavilorpsihici periculoi; declararea dispariiei i a morii etc.).

c. Exercitarea cilor de atacDin analiza dispoziiilor art. 45 alin. ultim C.

proc. civ. nu rezultnici o limitare în ceea ce privetedreptul procurorului de a exercita cile legale de atac, elputând uza de acest drept procesual indiferent dacapornit sau nu aciunea sau daca pus concluzii în cauz.



52

d. Cererea de a se pune în executare hotrârilecivile

Potrivit ultimului aliniat, teza a II-a din art. 45procurorul, în cazurile prevzute de aliniatul (1) poate s cear punerea în executare a hotrârilor pronunate înfavoarea persoanelor prevzute la acel aliniat.

TEME DE VERIFICARE

1. No iunea de compunere a completului de judecat . Compunerea completelor de judecat în prim instan , apel i recurs, precum i în cadrul completelor specializate pentru judecarea litigiilor de munc ;

2. Cazuri de ab inere i recuzare; asem n ri ideosebiri între cele dou institu ii;

3. Procedura de solu ionare a cererilor deab inere i recuzare;

4. Forme de participare a procurorului în procesul civil.



53

SPE E

1. La data de 27 martie 1998, Curtea de ApelSuceava a soluionat în fond recursul declarat derecurentul C.I. i a amânat pronunarea pentru data de 3aprilie 1998.

În data de 30 martie 1998, aceeai instan a fostsesizat cu cererea de recuzare a preedinteluicompletului de judecat, cerere formulat de recurent,care a invocat subiectivitatea judectorului, deoareceacesta a insistat în mod deosebit pe ideea crecurentulnu are bani s pl teasc contravaloarea bunurilor.

Cerine:1. Ce act a pronun at instan a asupra cererii derecuzare?2. Care este regimul juridic al încheierii pe care o pronun instan a asupra ab inerii i recuz rii?3. Ce solu ie a pronun at instan a?

2. Prin cererea depusîn edina public din 18februarie 1998, în cursul soluion rii contestaiei înanulare formulate de F.A. împotriva deciziei civile nr.907/22.10.1997 a Curii de Apel Suceava, contestatorulF.S., prin mandatara F.A., în temeiul art. 27 pct. 7 C.proc. civ., a cerut recuzarea judectorului C.C., membrual completului de judecat, considerând c acesta i-aspus punctul de vedere cu privire la litigiu, întrucât aparticipat i la judecarea recursului la Curtea de ApelSuceava, care avea ca obiect anularea unui contractautentic.



54

Prin încheierea datîn camera de consiliu, la 19februarie 1998, instana de recuzare a respins, canefondat, cererea.

Cerine:1. Care este instan a competent s solu ionezecererea de recuzare?2. Care este deosebirea dintre art. 24 i art. 27 pct. 7 C. proc. civ.?

3. Este corect solu ia instan ei?

3. A.B. i A.C. formuleaz o cerere prin caresolicit instanei s rectifice actul de stare civilalminorului F.R., în sensul c, la rubrica nume, în loc de„Radu” s fie trecut „Alexandrescu”.

În motivarea aciunii, cei doi peteni arat c înmomentul naterii minorului, ei nu erau cs tori i, dinneglijen , tat l nerecunoscând copilul în termenul legal.Cauza, potrivit obiectului stabilit de pr i, esterepartizat unui judector stagiar. Acesta judec ipronun o soluie de admitere a aciunii, dispunândrectificarea actului de stare civil.

Procurorul declarapel.Cerine:1. Care sunt motivele de apel?2. Ce solu ie va pronun a instan a superioar ?



56

CURS IV

PARTICIPANTI LA PROCESUL CIVIL (II)P R ILE ÎN PROCESUL CIVIL

I. Noiuni introductive. Poziia procesual ap r ilorII. Coparticiparea procesual

1. No iune2. Felurile coparticip rii3. Efectele coparticiprii

III. Drepturile i obligaiile procesuale alep r ilor1. Drepturi i obligaii procesuale2. Abuzul de drept procesual civil

IV. Condi ii pentru a fi parte în proces :1. Afirmarea unui drept2. Justificarea unui interes3. Capacitatea procesual 4. Calitatea procesual

4.1. Definiie4.2. Justificarea calit ii procesuale

4.3. Transmiterea calit iiprocesuale



57

I. Noiuni introductive. Poziia procesual ap r ilor

Procesul civil nu este de conceput în absena a celpu in trei participani: instana de judecat, persoana carepretinde ceva i persoana care se apr împotriva acestorpretenii.

Totu i, trebuie artat faptul c nu întotdeauna încadrul procesului pr ile se numesc reclamanti pârât,denumirea lor fiind specificmijlocului procesual decare uzeaz: reclamant i pârât în cererea de chemare în judecata, apelanti intimat în apel, recurenti intimat înrecurs, contestator i intimat în cazul contestaiei înanulare, creditori debitor în faza executrii silite etc.

Din faptul c în cadrul procesului una din pr ipretinde ceva, iar cealaltse ap r , decurge i poziiap r ilor care, în procedura de drept comun, contencioas,este contradictorie.

Poziia ofensiv dintr-o form procesual sepoate transforma într-o poziie defensiv într-o alt form procesual, sau dimpotriv. Astfel, dac reclamantul din cererea de chemare în judecata obinutcâ tig de cauz, în apelul pârâtului el va dobândi poziiade intimat.

Pe de alt parte, în tratarea poziiei p r ilor încadrul procesului civil trebuie savem în vedere faptulc ele se afl, spre deosebire de procesul penal, într-opozi ie de egalitate juridic.



58

II. Coparticiparea procesual II.1. Noiune

Legislaia noastr procesual permite c maimulte persoane s fie reclamante sau pârâte în cadrulunui proces civil. Aceastsituaie în care procesul civilse desf oar între mai muli reclamani i pârâi poart denumirea de coparticipare sau litisconsoriu procesual.

Sediul materiei: art. 47- 48 C. proc. civ.Potrivit art. 47: „mai multe persoane pot fi

împreun reclamante sau pârâte dacobiectul priciniieste un drept sau o obligaiune comun ori dac drepturile sau obligaiile lor au aceeai cauz ”.

II.2. Felurile coparticiprii procesuale

Dup poziia p r ilor coparticiparea procesual poate fi:- activ - când mai muli reclamani ac ioneaz în judecat , prin aceeai cerere un singur pârât;- pasiv - când un reclamant î i îndreapt preteniile prin

aceea i cerere împotriva mai multor pârâi;- mixt - dac mai muli reclamani ac ioneaz în judecat prin aceeai cerere mai muli pârâi.

În funcie de rolul voinei p r ilor în formarea sa,coparticiparea poate fi:- facultativ



59

- necesar

Din redactarea art. 47 C. proc. civ. ar rezulta c întotdeauna coparticiparea procesualeste facultativ,dar coroborând aceste dispoziii i cu alte texte dinlegislaia civil trebuie s tragem concluzia cexist icazuri de coparticipare necesar, obligatorie.

Spre exemplu, în situaia prev zut de art. 797 C.civ.

II.3. Efectele coparticiprii

Raporturile dintre coparticipani, în cazulcoparticiprii facultative, sunt guvernate de principiulindependenei procesuale.

Potrivit art. 48 alin. (1) C. proc. civ.: „Actele deprocedur, ap r rile i concluziile unuia dintrereclamani nu pot folosi sau pgubi pe ceilali”.

De la regula înscrisîn alin. (1) se derogîns prin alin. (2) conform cu care: „…dacprin naturaraportului juridic sau în temeiul unei dispoziii a legii,efectele hotrârii se întind asupra tuturor reclamanilor

sau pârâilor, actele de procedurîndeplinite numai deunii dintre ei sau termenele încuviinate numai unora dinei pentru îndeplinirea actelor de procedurfolosesc icelorlali. Când actele de procedurale unora suntpotrivnice celor f cute de ceilali, se va ine seama deactele cele mai favorabile”.



60

Cele dou derog ri menionate mai sus, poart denumirea de:

- principiul avantajului sigur;- principiul aprecierii finalit ii actului.

Potrivit alin. ultim al art. 48 C. proc. civ.: „dac reclamanii sau pârâii nu s-au înf i at sau nu au îndeplinit un act de procedura în termen, vor continuatotu i s fie citai”.

III. Drepturile i obligaiile procesuale ale pr ilorIII.1. Drepturi i obligaii procesuale

Pentru a garanta exerciiul liber al aciunii civile,legea procesual acord p r ilor o serie de drepturiprocesuale dintre care menion m:

• Dreptul pr ilor de a adresa cereri instanei;• Dreptul de a participa la judecarea pricinii,

deci dreptul la citare;• Dreptul la aprare;• Dreptul de a recuza pe judectori, grefieri,

procurori etc.;• Dreptul de a face acte de dispoziie;• Dreptul de a exercita cile de atac;• Dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor

de judecat în cazul câtig rii procesului etc.Legea prevede îns i o serie de îndatoriri

procesuale pentru pr i dintre care menion m cu titlu deexemplu:



61

- îndeplinirea actelor de procedurîn condiiile,ordinea i termenele prevzute de lege sub sanciuneanulitaii, perimarii, decderii etc.

- exercitarea cu bun-credin a drepturilorprocesuale, potrivit scopului în vederea cruia au fostrecunoscute de lege (art. 723 alin. (1) C. proc. civ.).

III.2. Abuzul de drept procesual

Cel care nu respectprevederile art. 723 C. proc.civ. s vâr e te abuz de drept procesual.

Formele acestuia de manifestare presupunexistena a doua elemente:- elementul subiectiv - exercitarea cu rea-credinadreptului procesual;- elementul obiectiv – deturnarea dreptului procedural dela scopul socio-economic pentru care a fost recunoscut,de la finalitatea sa legal.

Menion m cu titlu de exemplu:- introducerea cu rea-credin a unei cereri vdit

netemeinice, cu scopul de a-licana, de a-l discredita pepârât sau rezistena cu rea-credin a pârâtului în faaunei cereri a crei temeinicie este evident;- introducerea unei cereri f r punerea în întârziere apârâtului dac acesta recunoate la primul termenpreteniile reclamantului;



62

- introducerea cu rea-credina unei cereri de recuzare,de str mutare, de acordare a asistenei juridice gratuite,de verificare de scripte etc.

Aprecierea exercitrii abuzive a drepturilorprocedurale revine judectorului, respingerea unei cereride chemare în judecatsau a unei ci de atac, a uneicereri de recuzare sau de strmutare neconducândautomat la concluzia cpartea a exercitat abuziv dreptulprocedural.

Exercitarea cu rea-credin a unor drepturiprocesuale, atrage o serie de sanciuni specifice: amenzi judiciare ctre stat (art. 108¹ C. proc. civ.)i, eventual,desp gubiri la cerere pentru prejudiciul cauzat (art.1083,4C. proc. civ.).

În afara sanciunilor cu caracter generalmenionate mai sus exist i o serie de sanciunispecifice: spre exemplu, neacordarea cheltuielilor de judecat – nepunerea cu rea-credin în întârziere apârâtului care la prima zi de înf i are recunoatepreteniile reclamantului; nulitatea tuturor actelor deprocedur efectuate într-un proces în care citarea prinpublicitate s-a f cut cu rea-credina etc.

IV. Condi ii pentru a fi parte în proces

Pot exercita aciunea civil i figura ca pr i înprocesul civil, persoanele care îndeplinesc cumulativurmatoarele patru condiii:

- Afirm un drept subiectiv civil;



63

- Justific un interes;- Au capacitate procesual;- Au calitate procesual.

IV.1. Afirmarea unui drept subiectiv civil

Întrucât aciunea civil este în corelaie cu dreptulsubiectiv, pentru declanarea aciunii civile (pentru ca

persoana interesat s ajung parte într-un proces) secere ca, în primul rând, sa se afirme (pretind) un dreptsubiectiv civil ce se cere a fi protejat, sau un intereslegitim ce nu se poate realiza decât pe calea justiiei (înmaterie de divort, filiaie etc.).

Astfel, potrivit art. 109 alin. (1) C. proc. civ.:„oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane

trebuie s fac o cerere înaintea instanei competente”.Dreptul subiectiv care se cere a fi protejat trebuies îndeplineasc o serie de condiii:

- s fie recunoscut i ocrotit de lege, adics nu intre în coninutul unui raport juridicilegal, care s contravin ordinii publice ibunelor moravuri;

- s fie exercitat în limitele sale externeiinterne;- s fie exercitat cu buna-credin;- s fie actual, adic s nu fie supus unui

termen sau unei condiii suspensive.Aceasta cerin nu trebuie s fie îns în eleas în

mod absolut; drepturile afectate de termen sau condiienefiind cu totul lipsite de protecie juridic:



64

- creditorul poate cere anumite msuri deasigurare sau conservare (msurile asigurtorii – art.591-596, 597, 598-601 C. proc. civ.) sau poate procedala o asigurare a dovezilor (art.235-241 C.proc.civ);

- se poate intenta aciune preventiv, hot râreaob inut urmând a fi pus în executare la împlinireatermenului – art. 110 C. proc. civ.

Sanciunea care intervine în cazul lipsei invocriioric rui drept, echivalentcu lipsa oricrei prestaii, esteanularea aciunii. Dac îns se dovedete c dreptulinvocat nu exist sau c nu sunt îndeplinite cerineleacestuia, la sfâritul procesului, dup dezbatericontradictorii, cererea va fi respins.

În cazul în care se invocfaptul c dreptul nueste actual, deci se ridicexcepia de prematuritate,cererea va fi respinsca prematur f r a se mai intra încercetarea fondului; în acest caz reclamantul putând-oreitera la momentul împlinirii termenului sau condiiei.

IV.2. Justificarea unui interesDefiniieInteresul poate fi definit ca fiind folosul practic

pe care o parte îl urmre te prin punerea în micare aprocedurii judiciare pentru valorificarea dreptuluisubiectiv ce se cere protejat.

Interesul poate fi material sau moral.Condiia interesului trebuie sexiste în legatur

cu toate formele procedurale care alctuiesc coninutul



65

ac iunii (judecata în fond, ci de atac, executarea silit),altfel aciunea este lipsitde interes.

Cerinele interesului:- s fie legitim, adics nu vin în conflict cu

legea;- s fie personal – în folosul celui care recurge

la forma procedural. Aceasta cerin subzist i atunci când forma proceduralnu este

promovat de titularul dreptului, ci de altepersoane sau organe crora legea lerecunoate legitimare procesual activ ,deoarece folosul practic se produce asupratitularului;

- s fie n scut i actual, în sensul cdac celinteresat nu ar recurge la aciune s-ar expunela un prejudiciu. În general, dacdreptul este

actual i interesul este actual. Existîns isituaii de excepie când dei dreptul nu esteactual, exist interesul de a aciona în justiie(art. 110 C. proc. civ., procedura asigurriidovezilor etc.).

Sanciunea care intervine în cazul în care instanaconstat lipsa de interes sau neîndeplinirea uneia dincerinele interesului, este respingerea aciunii ca urmarea admiterii excepiei procesuale de fond, peremptorii, alipsei interesului. Ea poate fi invocatîn orice stare apricinii, de partea interesat, procuror sau instan dinoficiu.



66

IV.3. Capacitatea procesual

În dreptul civil, capacitatea civileste definit cafiind acea parte a capacitii juridice a persoanei careconst în aptitudinea de a aveai de a- i exercitadrepturile civilei de a avea i a- i asuma obligaii civile,prin încheierea de acte juridicei ea cuprinde în structurasa dou elemente: capacitatea de folosin i capacitatede exerciiu.

Capacitatea procesualde folosin - const în aptitudinea unei persoane de a avea

drepturi i obligaii pe plan procesual.Potrivit art. 41 C.proc.civ: „orice persoancare

are folosina drepturilor civile, poate sfie parte în judecat ”, în alin. (2) precizându-se c„asociaiile sausociet ile care nu au personalitate juridicpot sta în judecat ca pârâte dac au organe proprii de conducere”.

Potrivit art. 7 D. 31/54, capacitatea de exercitiu apersoanelor fizice începe la naterea i înceteaz lamoartea acestora.

Potrivit legii, nimeni nu poate fi lipsit decapacitate de folosin, unele persoane putând fi îns îngr dite în aceast capacitate, în limitele acestei îngr diri persoana fizic nu va putea s dobândeasc drepturi i s - i asume obligaii pe plan procesual.

În cazul persoanelor juridice, capacitatea defolosin se dobândete diferit, dupcum sunt supuse saunu înregistrrii. Cele supuse acestei proceduri dobândesccapacitate de folosin de la data înregistrrii, celelalte,



67

dup caz: de la data actului de dispoziie care le înfiineaz , de la data recunoaterii sau autorizrii înfiin rii lor sau de la data îndeplinirii orcrei altecerine prev zute de lege.

Încetarea capacitii de folosin a persoanei juridice are loc pe data încetrii persoanei juridice princomasare, divizare totalsau dizolvare. Mai mult decâtatât, potrivit art. 34 D.31/54: „persoana juridicnu poateavea decât acele drepturi care corespund scopului eistabilit prin lege, actul de înfiinare sau statut”, decicapacitatea de folosin este dominat de principiulspecialit ii.

Capacitatea procesuala de exerciiuDefiniie

- const în aptitudinea unei persoane care arefolosina drepturilor sale, de a le valorifica în justiiesingur , exercitându-le personali îndeplinind tot astfelobligaiile procesuale, cu alte cuvinte, este capacitatea dea sta în judecat.

În cazul persoanelor fizice capacitatea deexerciiu începe de la împlinirea vârstei de 18 ani sau, în

cazul minorei care se cs tore te de la împlinirea vârsteide 16 ani, ori, în anumite condiii la 15 ani (art. 8 alin.(1), (2) D. 31/54).

Potrivit art. 42 C. proc. civ.: „persoanele care nuau exerciiul drepturilor lor nu pot sta în judecatdecâtdac sunt reprezentate, asistate sau autorizate în chipular tat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea



68

sau organizarea lor”. Prin urmare, articolul citat, facereferire la trei situatii:

Reprezentarea – pentru persoanele care nu aucapacitate de exerciiu i nu pot sta singure în judecat (minorii sub 14 anii persoanele puse sub interdicie).Ace tia nu stau singuri în proces, ci numai prinreprezentanii lor legali: prin ii, tutorele, curatorul.

Potrivit art. 44 alin. (1) teza I si IIi alin. (2) C.proc. civ: „în caz de urgen, dac persoana fizic lipsit de capacitate de exerciiu a drepturilor civile nu arereprezentant legal, instana, la cererea pr ii interesate vaputea numi un curator special, care so reprezinte pân la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. Deasemenea, instana va putea numi un curator special, încaz de conflict de interese între reprezentanti celreprezentat (…)

Dispoziiile alin. (1) se aplic în modcorespunztor i persoanelor cu capacitate de exerciiurestrâns

Asistarea – intervine în cazul minorilor cucapacitate de exerciiu restrâns – 14-18 ani (art.105, 124C. fam. i art. 9 D. 31/54). Acetia vor fi citai i vor stapersonal în proces, dar asistai de reprezentanii lor legalicare vor fi citai si vor participa la proces, semnândal turi de minor. Dac un minor împlinete 14 ani încursul judec ii reprezentarea va fi înlocuitde asistarecu toate consecinele ce decurg de aici.

Autorizarea – intervine în cazul în carereprezentantul legal al celui lipsit de capacitate deexerciiu sau ocrotitorul legal ce asistpe minorul cu



69

capacitate de exerciiu restrâns face acte procesuale dedispoziie, precum: renunarea la aciune sau la drept,renunarea sau retragerea unei ci de atac, achiesarea,tranzacia. Pentru asemenea acte este necesar autorizarea prealabila organului competent, de regul autoritatea tutelar.

Capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice –se dobândete în temeiul legii de la data înfiinrii lor isfâr e te odat cu încetarea persoanelor juridice. Este, deasemenea, limitat de principiul specializrii, persoana juridic neputând s exercite drepturi i s - i asumeobligaii care exced scopului în vederea cruia a fostcreat .

Persoana juridic î i exercit drepturile i î i îndeplinete obligaiile procesuale prin intermediulorganelor sale, în limita puterilor ce le-au fost conferite,

aceste organe fiind reprezentanii legali ai persoanei juridice.Sanciunea lipsei capacitii procesualeActele de procedurf cute de o persoanfizic

sau juridic lipsit de capacitate de folosinsunt lovitede nulitate absolut. Excepia lipsei capacitiiprocesuale de folosin poate fi ridicat de oricare dinp r i, de procuror sau de instandin oficiu în orice starea pricinii.

Ca urmare a admiterii excepiei, cererea introdus de o astfel de persoansau împotriva unei asemeneapersoane va fi respins.

Actele de procedurf cute de o persoanfizic sau juridic f r capacitate de exerciiu sau cu capacitate



70

de exerciiu restrâns sunt anulabile. Conform art. 43 C.proc. civ.: „lipsa capacitii de exerciiu a drepturilorprocedurale poate fi invocatîn orice stare a pricinii.

Actele de procedurîndeplinite de cel care nu areexerciiul drepturilor procedurale sunt anulabile.Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia vaputea îns confirma toate sau numai o parte din acesteacte”. Aadar, nulitatea nu intervine în mod automat,potrivit art. 161 alin. (1) C. proc. civ.: „instana putândacorda un termen pentru ca partea sau reprezentantul sus fac dovada capacit ii de exerciiu”. Dac lipsurile nuse împlinesc în termenul acordat de instana în acestsens, judectorul va anula cererea (art. 161 alin. (2) C.proc. civ.).

IV.4. Calitatea procesual IV.4.1. DefiniieCalitatea procesual presupune existena unei

identit i între persoana reclamantuluii persoana care sepretinde (este) titular al dreptului subiectiv în raportul juridic dedus judecii (calitate procesualactiv ) i întrepersoana pârâtuluii cel obligat în acel raport juridic(calitate procesualpasiv ).

Sarcina indicrii calit ii procesuale a pr ilorrevine reclamantului, care trebuie sjustifice în cadrulcererii de chemare în judecatatât calitatea sa procesual activ , cât i calitatea procesualpasiv a pârâtului.

Regula determinrii calit ii juridice procesuale ap r ilor cu ajutorul raportului juridic litigios nu esteexclusiv, existând i o serie de excepii. Astfel, legea



71

recunoate legitimare procesualactiv sau pasiv ialtor categorii de organe sau persoane care nu figureaz ca subiecte în raportul juridic litigios.

Exemple:A. Calitate juridicprocesual activ :

- autoritatea tutelar;- procurorul – conform art. 45 C. proc. civ.- creditorii chirografari pe calea aciunii oblice– art.974 c.civ.

B. Calitatea procesualpasiv :- r spunderea pentru altul – art. 1000 C. civ.;- r spunderea fidejusorului - art. 1663 C. civ.

IV.4.2. Justificarea calitii procesualeReclamantul, în cuprinsul cererii de chemare în

judecat , prin expunerea motivelor de fapt pe care î i întemeiaz cererea i, uneori, prin anexarea unor actedoveditoare, trebuie sjustifice atât calitatea procesual activ cât i pe cea pasiv.

IV.4.3. Transmiterea calitii procesuale

Drepturile i obligaiile ce intr în raportul juridicdedus judec ii pot fi transmise în cursul procesului,având loc în acest caz o transmisiune a calitiiprocesuale active sau pasive.



72

Transmisiunea poate fi legalsau convenional .

Transmisiunea legal În cazul persoanelor fizice se realizeazpe caleasuccesiunii.

Mo tenitorii care accept succesiunea preiauipozi ia procesual a autorului motenirii (art. 243 pct. 1,245, 285, 316 C. proc. civ.), cu excepia aciunilor strictpersonale sau a situaiilor când legea prevede o alt

soluie, aciunea nu trece asupra motenitorilor, dar poatefi continuat de ace tia.În cazul persoanelor juridice transmisiunea legal

are loc pe calea reorganizrii persoanei juridice princomasare sau divizare, astfel încât persoana juridicnoucreat (prin fuziune), persoana juridicabsorbant (încazul absorbiei) sau persoanele juridice care preiau

fraciunile patrimoniului divizat, dobândesc calitatea dereclamant sau pârât pe care o avea persoana supus reorganizrii.

Transmisiunea convenional Intervine în baza înelegerii dintre una din pr i i

un ter, în cazul cesiunii de crean, a prelurii datoriei -dac exist consim mântul creditoruluii a vânzrii sau

don rii bunului litigios, procesul urmând scontinuie între creditorul cesionar (care a dobândit calitate activ)i cel care a preluat datoria (i are calitate pasiv).

Din punct de vedere al întinderii, transmisiuneapoate fi:

- universal;



74

TEME DE VERIFICARE

1. Enun a i principiul care guverneaz institu iacoparticip rii procesuale i excep iile sale. Da i exemple;

2. Defini i abuzul de drept procesual civil. Da icel pu in cinci exemple de exercitare cu rea-credin a drepturilor procesuale;

3. Sanc iuni pentru neîndeplinirea condi iilor dea fi parte în proces;

4. Dezvolta i institu iile reprezent rii, asist rii i autoriz rii;

5. Cine poate avea, în cadrul procesului civil,legitimare procesual activ ?

SPE E

1. Pe data de 02.10.2000, D.V. l-a chemat în judecat pe P.G. pentru ca acesta din urms fie obligatca la data de 15.05.2001 (data expirrii contractului de închiriere) spredea imobilul deinut în calitate dechiria .

Din probele administrate rezulta c, într-adevr,exist riscul ca la expirarea contractului de închiriereP.G. s refuze s p r seasc imobilul.

Acesta din urm a invocat în timpul procesuluidreptul de retenie, având în vedere faptul ca f cutcheltuieli necesarei utile cu privire la imobilul închiriat,dar pe care D.V. i le-a restituit, fapt dovedit de acesta înfa a instanei.



75

Pe data de 10.03.2001 instana pronun o soluieprin care admite cerereai-l oblig pe pârât la restituireaimobilului la data de 15.05.2001.

P.G. declar apel.Cerine:1. Care sunt condi iile pentru a fi parte în

proces?2. Care sunt condi iile pe care trebuie s le

îndeplineasc dreptul? 3. Cum î i va motiva P.G. apelul?4. Ce urmeaz s decid instan a de apel?

2. G.M. introduce o cerere de stabilire a pensieide întreinere la Judectoria Sectorului 2 Bucureti,pentru copilul su G.V. care a fost admis la facultatei,prin urmare, aflându-se în continuarea studiilor aredreptul la aceasta. Este chemat în judecatîn calitate depârât tat l lui G.V., G.I.

Cerine:1. Cum urmeaz s solu ioneze instan a de fond

cererea introdus de G.M.?2. Care este totu i posibilitatea legal prin care

G.M. ar fi putut introduce o asemenea ac iune în numele i pentru G.V.?

3. La 15.03.2000 S.S. a chemat în judecatpeS.P., G.P., G.I, pentru a fi obligai s -i lase în deplinaproprietate i posesie, o suprafa de 4000 m.p., terensituat în oraul Buhui i asupra cruia este coproprietar împreun cu sora sa, M.D.



76

Judec toria Buhui, prin sentin civil a respinsca nefondat cererea reclamantei.

Apelul declarat de reclamanta S.S. a fost admis,i a fost schimbat sentina judec toriei în sensul

admiterii aciunii reclamantei.Împotriva deciziei declarrecurs pârâii.Cerine:1. Ce motiv putea fi invocat prin intermediul

recursului?2. Cum urmeaz s fie solu ionat recursul?

Argumenta i.

4. P.V. i T.V. au chemat în judecatpe P.L. iminorul P.P., reprezentat prin mam, pârâta P.L., pentrustabilirea i predarea masei succesorale rmase de peurma defunctului P.E., soul lui P.L. i tat l celeilaltep r i. Tribunalul Cluj a admis în parte cerereai astabilit masa succesoral i pasivul succesiunii.

Împotriva sentinei au declarat apel toate pr ile,criticând-o pentru nelegalitatei netemeinicie.

Instana de apel, înainte de a cerceta apeluriledeclarate, a pus din oficiu în discuia p r ilor, ca motivde apel, legalitatea hotrârii atacate, în raport de modulde reprezentare a minorului P.P.

Cerine:1. Cum reglementeaz Codul de procedur civil

rezolvarea unei asemenea situa ii?2. Dezvolta i motivul de apel invocat de instan

din oficiu.



77

5. S.M. a introdus contestaie în anulare împotriva deciziei Curii de Apel Ploieti, susinând c întrucât – în timp ce recursul era pendinte – a împlinit 14ani, el trebuia s fie citat personal la termenul din21.09.1995, când s-a pronunat decizia a crei anulare ocere.

Din certificatul de natere rezult într-adevar c S.M. a împlinit 14 ani în timpul soluion rii recursului,iar din actele dosarului rezultc i dup aceast dat ela fost citat prin reprezentant.

Cerine:1. Cum reglementeaz Codul de procedur civil capacitatea procesual ?2. Ce a decis Curtea de Apel Ploie ti asupra contesta ieiîn anulare?

6. R.N., apr tor ales al lui A.B., introduce la judec toria Iai în numele clientului su o cerere dechemare în judecat.

Judec torul de serviciu, primind cererea, îi dluiR.N. termen în cunotin pentru reclamant.

La primul termen de judecatnici una din pr inu se prezint, pârâtul fiind legal citat prin procedura decitare.

Instana, parcurgând actele aflate la dosar,constat ca R.N. nu a f cut dovada calitii sale dereprezentant convenional, împuternicirea avocaial neaflându-se la dosar. În aceasta situaie, instanaprezum ca R.N. a introdus cererea în nume propriu.Motivat de aceastîmprejurare, cum din cerere rezultc nu exist identitate între R.N. i titularul dreptului



78

subiectiv dedus judecii, instana invoca excepia lipseicalit ii procesuale active a reclamantului (considerat a fiR.N.).

Constatând, pe de altparte, c procedura decitare cu ambele pari este îndeplinit, instana iese înpronunare i admite excepia invocat, pe cale deconsecin , respingând aciunea.

Cerine:

1. Calitatea procesuala – explicitarea no iunii;2. Termenul în cuno tin ;3. În activitatea lor, atât judec torul de serviciu cât iinstan a de judecat au f cut o serie de gre eli. Arata icare sunt acestea i motiva i-v opinia.4. Cum trebuia s procedeze instan a? Motiva i.

7. B.F., în calitate de reprezentant, îl cheama în judecat pe T.D. pentru a-i lsa în deplin proprietate ipa nic folosin imobilul situat în Sectorul 2, Bucureti.

Instana, constatând inexistena procurii care s justifice calitatea de reprezentant, a anulat cererea.

Este corecta solu ia instan ei? Motiva i.



80

CURS V

PARTICIPAN II LA PROCESUL CIVIL (III)TER ELE PERSOANE ÎN PROCESUL CIVIL

I. Preciz ri preliminareII. Interven ia i formele ei

1. Noiunea de intervenie principal 2. Noiunea de intervenie accesorie

3. Instan a competent 4. Procedura de soluionare a cererii de

interven ieIII. Chemarea în judecat a altor persoane

1. No iune2. Procedura de soluionare a cererii

IV. Chemarea în garan ie1. No iune2. Procedura chem rii în garan ie

V. Ar tarea titularului dreptului1. No iune2. Procedura ar t rii titularului dreptului

VI. Reprezentarea judiciar convenional ap r ilor în procesul civil

1. Reprezentarea prin mandatar neavocat2. Reprezentarea prin avocat3. Reprezentarea judiciar convenional apersoanelor juridice4. Sanciunea în cazul nejustificrii calit ii dereprezentant convenional



83

În primul caz intervenia este principal, iar în celde-al doilea accesorie (art. 49 C. proc. civ.).

1. Interven ia principal Definiie– este intervenia f cut de o ter persoan care

invoca pretenii proprii în legaturcu obiectul cauzeiaflat în curs de desf urare.

Cine o poate face. Forma cererii. Momentul pânlacare poate fi primit

Se face de ctre cel care urmre te realizarea sauconservarea unui drept al su, sub forma cererii dechemare în judecat i se îndreapt împotriva ambelorp r i din proces(art. 50 alin. (1) C. proc. civ.).

Ea se poate face numai în faa primei instane,

pân la închiderea dezbaterilor asupra fondului (alin.(2)), i numai în mod exceptional, cu învoirea pr ilorini iale ale procesului, în apel (alin. (3)).

Sanciunea care intervine pentru introducerea tardiv a cererii este judecarea ei separat(art. 135 C. proc.civ.).

2. Interven ia accesorie Definiie

Este intervenia f cut de o ter persoan caredore te s sprijine, prin apr rile sale, poziia procesual a uneia dintre pr ile iniiale ale procesului.



84

Forma cererii. Momentul pânla care poate fiprimit

Fiind o simpl ap rare, cererea de intervenieaccesorie se poate face chiari în faa instanei de recurs(art. 51 C. proc. civ.), forma fiind aceea a unei cererisimple (art. 82 C. proc. civ.).

Instan a competent Competent în soluionarea interveniilor

accesorii sau principale, având în vedere caracterul lorincidental, este instana sesizat cu soluionarea cereriiprincipale, indiferent de obiectul sau valoarea cererii deintervenie în interes propriu (art. 17 C. proc. civ).

Procedura de soluionare – este prevzut înart. 52-53 C. proc. civ., la care facem trimitere.

De i atât intervenientul principal, câti celaccesoriu dobândesc calitatea de pr i, ei au o poziieprocesual diferit .

Astfel, intervenientul principal are o poziieindependent atât faa de reclamant, câti fa de pârât, în timp ce intervenientul accesoriu este subordonat pr ii în favoarea creia a intervenit i nu poate face decâtacele acte de procedurcare profit p r ii respective (art.

54 C. proc. civ).Datorit acestei poziii, apelul sau recursul f cut

de c tre intervenientul accesoriu se socotete neavenit,dac partea pentru care a intervenit nu a exercitat ea îns i calea de atac (art. 56 C. proc. civ.).

Cererea de intervenie se judec odat cu cerereaprincipal.



85

Cu privire la acest aspect, consecinele vor fi îns diferite dup cum este vorba de o cerere de intervenieprincipal sau accesorie.

În cazul în care cererea de intervenie se judec împreun cu cererea principalse va pronuna o singur hot râre, care va fi opozabiltuturor pr ilor, deci iter ilor care au intervenit în proces.

În ce privete intervenia accesorie soluiadepinde de rezolvarea datcererii principale.

Fa de cerererea de intervenie principal este demenionat c instana nu poate admite în totalitate atâtcererea reclamantului, câti cererea intervenientului,atunci când au acelai obiect, deoarece se exclud una pecealalt .

III. Chemarea în judecat a altor persoane (art. 57-59C. proc. civ.)1. Noiune

DefiniieReprezint acea form de participare a terilor în

procesul civil prin intermediul creia este introdusfor at

în proces o persoancare ar putea s pretind acelea idrepturi ca i reclamantul.Cine poate s fac cerereaPotrivit art. 57 alin. (1) C. proc. civ.: „Oricare din

p r i poate s cheme în judecato alta persoana care arputea s pretind acelea i drepturi ca i reclamantul”.



86

Condiii speciale

Ter ul chemat în judecat trebuie s pretind acelea i drepturi ca i reclamantul.Forma cererii. Momentul pân la care poate fiprimit . Instan a competent - vor fi identificatepotrivit sediului materiei indicat.

ExempleSe admite, cu titlu de exemplu, cchemarea în

judecat a altor persoane se poate face în situaii cacesiunea de crean sau pluralitatea de creditori, cânddebitorul are interes sse judece deodatcu toi cei carear putea s-l acioneze ulterior.

Tr s turi caracteristice:- chemarea în judecat a altei persoane poate fi

f cut numai în faa instanei de fond, întrucât terulchemat poate invoca un drept propriu întocmai caireclamantul;

- dac pârâtul, fiind de bun-credin , recunoatepreteniile împotriva sa, atunci când este vorba despre odatorie bneasc , el poate s depun suma la dispoziiainstanei, judecata urmând a se continua între reclamanti persoana chematîn judecat;

- cererea principal i cererea de chemare în judecat a unei tere persoane formeaz obiectul unei singure judec i, care se soluioneaz printr-o singurhot râre.



87

2. Procedura chemarii in judecata a alteipersoane

– este prevzut în art. 57-58 C. proc.civ., la carefacem trimitere.

Sanciunea pentru nedepunerea cererii întermenul prevzut de lege este judecarea ei separat,conform dispoziiilor art. 135 C. proc. civ.

IV. Chemarea în garan ie (art. 60- 63 C. proc. civ.)1. Noiune

Definiie Putem defini chemarea în garanie ca fiind acea

modalitate juridicprocesual prin care una din pr ileunui litigiu, în baza unei obligaii de garanie sau

desp gubire, solicit introducerea în cauza unei terepersoane pentru a-i sprijini poziia procesual pe care oocup i împotriva creia, în acelai timp, î i îndreapt preteniile sale în cazul în care ar pierde procesul (art. 60alin. (1) C. proc. civ.).

Cine poate face cererea. Forma cererii. Momentulpân la care poate fi primit. Instana competent.Condiii speciale- vor fi identificate potrivit sediuluimateriei indicat.2. Procedura chemrii în garan ie

- este prevzut de art. 60- 63 C. proc. civ., la carefacem trimitere.

Sanciunea nedepunerii în termen a cererii dechemare în garanie este judecarea ei separat, dac



88

p r ile nu consimt s se judece împreun (art. 135 C.proc. civ.).

Soluia dat cererii de chemare în garaniedepinde de soluia dat cererii principale.

Soluia cu privire la cererea de chemare îngaranie influeneaz i modul de soluionare a cilor deatac precum i judecata în fond dup desfiinareahot rârii iniiale. De exemplu, apelul declarat dechematul în garanie repune în discuie i cerereaprincipal. Dac ambele cereri au fost respinse, îns, seadmite apelul reclamantuluii, rejudecându-se fondul seadmite cererea principal, instana va soluiona i cerereade chemare în garanie.

V. Ar tarea titularului dreptului ( art. 64-66 C. proc.

civ.)1. No iuneDefiniie

Ar tarea titularului dreptului reprezintaceamodalitate juridic procesual recunoscut persoaneichemate în judecatprintr-o aciune real, de a contestacalitatea procesualde pârât ce i se atribuie, indicând pe

o ter persoan în numele creia deine sau exercit dreptul asupra bunului aflat în litigiu, solicitând totodat introducerea acesteia în proces în aceeai calitate, depârât.

Cine poate face cererea. Forma cererii. Momentulpân la care poate fi primit. Instana competent.



89

Condiii speciale - vor fi identificate potrivit sediuluimateriei indicat.

2. Procedura ar t rii titularului dreptului

Potrivit art. 65 C. proc. civ. - pârâtul poate facear tarea titularului dreptului printr-o cerere motivat depus odat cu întampinarea sau, cel mai târziu la primazi de înf i are.

Cererea va fi comunicatter ului împreun cucopii de pe cererea de chemare în judecat i înscrisurilede la dosar.

Cererea de artare a titularului care nu va fifacut în termenul prevzut de lege nu va fi luatînconsiderare.

Dezbaterea ulterioar a procesului depinde deatitudinea pe care o va adopta cel indicat ca titular aldreptului, în acest sens fiind de menionat mai multeipoteze:

- cel ar tat ca titular al dreptului se înf i eaz la judecat i recunoate susinerile pârâtului, reclamantulconsimind ca el s ia locul pârâtului iniial (art. 66 alin.(1) C. proc. civ.). În aceastsituaie pârâtul iniial va fi

scos din procesi judecata se va purta între reclamanticel ar tat ca titular.- în aceeai ipotez , reclamantul nu consimte sse

judece cu cel artat ca titular. În aceastsituaie judecatar mâne s se poarte între reclamanti pârâtul iniial,cererea fiind respinsca urmare a admiterii excepieilipsei calit ii procesuale pasive a reclamantului.



90

- terul se înf i eaz , dar t g duie te ar t rilepârâtului sau, dei regulat citat, nu se înf i eaz (art. 66alin. (2) C. proc. civ.). În aceastipotez , dac reclamantul este de acord, terul va fi introdus în procesdobândind aceleai drepturi i obligaii ca i unintervenient principal, hotrârea care se va pronunafiindu-i totodatopozabil .

VI. Reprezentarea judiciar convenional ap r ilor în procesul civil

DefiniiePrin reprezentare se desemneazacea situaie în

care o persoan numit reprezentant îndeplinete acteprocedurale în numelei în interesul altei persoane careeste parte în procesul civil.

Reprezentarea procesualcunoa te doua formeprincipale: reprezentarea legal i reprezentareaconvenional .

Reprezentarea legal a fost tratat distinct lacondiia capacit ii procesuale a pr ilor, ne vom ocupa în continuare numai de reprezentarea convenional .

Cu rare excepii (chemarea la interogatoriu,divorul), partea în proces, persoana fizicsau juridic nu este obligat s stea personal în procesul civil, eaputând fi reprezentatde c tre un mandatar (art. 67 C.proc. civ.)



91

1. Reprezentarea prin mandatar neavocat

Condiii:1. Orice persoan care are capacitate de exerciiu

poate reprezenta în judecato alt pesoan , cu dou preciz ri importane:- mandatarul neavocat nu poate pune concluzii în faainstanei decât printr-un avocat;

- excepiile de la regula precedentsunt înscrise în art.68 alin. (5), art. 68 alin. (6)i art. 70 C. proc. civ.

Mandatarul trebuie sfac dovada calit ii saleprintr-o procur special sau printr-o procurgeneral care conine o clauz special în acest sens. Conform art.67 alin. (2), (3): ”mandatarul cu procurgeneral poates reprezinte în judecatpe mandant, numai dacacestdrept i-a fost dat anume. Daccel care a dat procurageneral nu are domiciliuli nici resedina în ar , saudac procura este dat unui prepus, dreptul dereprezentare în judecatse presupune dat”.

2. Mandatul este presupus dat pentru toate actele judec ii, chiar dac nu cuprinde nici o artare expres înaceast privin ; el poate fi îns restrâns numai la

anumite acte sau numai la o anumitinstan (art. 68alin. (3) C. proc. civ.).3. Actele procesuale de dispoziie pot fi f cute de

mandatar numai în temeiul unei procure speciale (art. 69C. proc. civ.).

4. Prin derogare de la dreptul comun al mandatului,potrivit art. 71 C. proc. civ.: „mandatul nu înceteazprin



92

moartea celui care l-a dati nici dac acesta a devenitincapabil. Mandatul dinuie te pân la retragerea lui dec tre motenitori sau de ctre reprezentantul legal alincapabilului”.

5. „Renunarea sau retragerea mandatului nu poate fiopus celeilalte pr i decât de la comunicare, afarnumaidac a fost f cut în edin , în prezena p r ii.Mandatarul care renun la împuternicire, esteinut s în tiineze atât pe cel cruia i-a dat mandatul câtiinstana, cu cel puin 15 zile înainte de termenul de înf i are sau de împlinirea cilor de atac” (art. 72 C.proc. civ.).

2. Reprezentarea prin avocat

În conformitate cu art. 2 alin. (3) Lg. 51/95:„mandatarul avocat are dreptul sreprezinte i s asistepersoanele fizicei juridice în faa tuturor instanelor”.

Potrivit art. 68 alin. (1)i art. 83 C. proc. civ.,mandatarul avocat î i dovedete calitatea tot printr-oprocur , semn tura fiind certificat potrivit legiiavocailor. Potrivit legii speciale, avocatul are dreptul s asiste i s reprezinte o parte în baza contractului deasisten juridic încheiat cu aceasta în formscris .Contractul prevede expres întinderea puterilor pe careclientul le conferavocatului, în baza acestuia avocatullegitimându-se printr-o împuternicire avocaial .

În ceea ce privete actele de dispoziie, întrucâtart. 69 alin. (1) C. proc. civ. nu face distincie între



93

mandatarul avocat i cel neavocat, considerm c iavocatul are nevoie de o procurspecial în acest sens.

Potrivit art. 69 alin. (2) C. proc. civ.: „avocatulcare a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar f r mandat, poate face orice acte pentru pstrarea unordrepturi supuse unui termeni care s-ar pierde prinneexercitarea lor la timp. El poate sexercite deasemenea orice cale de atac împotriva hotrârii date; înacest caz îns, toate actele de procedurse vor îndeplininumai fa de partea îns i”.

Denunarea contractului de asistenjuridic sepoate face cu acordul ambelor pr i sau unilateral, înconformitate cu prevederile expres menionate încontract. În cazuri de împiedicare sau încetare aexercit rii profesiei, avocatul trebuie s- i asiguresubstituirea.

3. Reprezentarea judiciar convenional apersoanelor juridice

De regul, persoana juridic nu particip laprocesul civil prin reprezentanii s i legali, organele de

conducere, ci printr-un reprezentant convenional careeste consilierul juridic, pe baza unei delegaii sau prinavocat în temeiul art. 3 Lg. 51/95.

În prezent, activitatea profesionala consilierului juridic este reglementatde legea nr. 514/2003i deStatutul profesiei de consilier juridic (publicat în M.Of.nr. 684/29.07.2004).



94

4. Sanciunea în cazul nejustificrii calit ii dereprezentant convenional

În cazul în care reprezentantul pr ii - persoan fizic sau persoan juridic - nu face dovada calitiisale, instana poate acorda un termen pentru împlinireaacestor lipsuri; dacîn acest termen ele nu se împlinesc,

va anula cererea (art. 161 C. proc. civ.).Excepia lipsei dovezii calitii de reprezentant

poate fi invocat în orice stare a pricinii, iar titularuldreptului poate ratifica actele f cute de persoana ce nuavea calitatea de reprezentant. Soluia decurge din faptulca art. 161 C. proc. civ. trateazaceast excepie la unloc cu excepia lipsei capacitii procesuale de exerciiu a

c rui regim este stabilit de dispoziiile art. 43 C. proc.civ.



95

TEME DE VERIFICARE

1. Asem n ri i deosebiri între interven ia principl i interven ia accesorie;

2. Condi iile speciale de exerci iu pentru promovarea cererilor de introducere a ter elor persoane în proces;

3. Sanc iuni pentru formularea tardiv a cererilor de introducere a ter elor persoane în proces;

4. Posibile modalit i de solu ionare a cererii dear tare a titularului dreptului;

5. Excep ii de la regula potrivit cu care mandatarulneavocat nu poate pune concluzii în fa a instan eidecât printr-un avocat;

6. Sanc iunea în cazul nejustific rii calit ii dereprezentant conven ional.

SPE E

1. Reclamantul C.F. a chemat în judecatpe pârâtulE.S. pentru a fi obligat selibereze locuina pe care oocup f r nici un titlu legal.

La prima zi de înf i are pârâtul a recunoscut c nu posed titlu, dar ca ocupa imobilul pe baza convenieide schimb dintre eli G.I.

La termenul urmtor, pârâtul a depus o cerere întemeiata pe art. 57 C. proc. civ., de introducere încauz , ca chemat în judecat, a lui G.I.



96

Cum va proceda instan a în solu ionarea cererii i ce va decide? Motiva i.

2. B.F., în calitate de reprezentant, îl cheamîn judecat pe T.D. pentru a-i lsa în deplin proprietate ipa nic folosin imobilul situat în Sectorul 2, Bucureti.

Instana, constatând inexistena procurii care s justifice calitatea de reprezentant, a anulat cererea.

Este corecta solu ia instan ei? Motiva i.

3. P.A., în calitate de mandatar al lui B.E., îlcheam în judecat pe T.V., cerând restituirea sumei debani (263.000.000 lei) acordatpârâtului cu doi ani înurm . T.V. se ap r invocând lipsa calitii dereprezentant a lui P.A., cruia i s-a dat o procurspecial pentru a-l chema în judecat, dup care B.E. a fost pus

sub interdicie, instituindu-se tutela.Având în vedere c reprezentatul B.E. esteincapabil i are reprezentant legal, P.A. nu poate ficonsiderat reprezentant al acestuia, pentru cmandatuls u s-a stins, conform art. 1552 pct. 3 C. civ.

Ce urmeaz s decid instan a asupra excep ieiinvocate de pârât?

4. B.C., intervenient accesoriu, declarapel împotriva hotrârii pronunate de Judectoria Hârlu princare pârâtul I.G. a fost condamnat la plata sumei de225.000.000 lei fa de reclamantul M.V.

Cum urmeaz s solu ioneze instan a superioar apelul introdus de B.C. i cum î i va motiva solu ia?



97

5. Reclamantul M.P. a chemat in judecatS.C.“GPV” S.R.L. spre a fi obligatsa-i restituie suma de8.000.000 lei, contravaloarea unui radio-casetofon pecare l-a cumprat de la magazinul societii comercialepârâte i pe care l-a lsat în mod provizoriu în pstrareacelor doi vânztori, care îns l-au predat ca bunuri deinventar atunci când a avut loc o verificare de gestiune,cauzandu-i paguba artat .

S.C.”GPV” S.R.L. a chemat în garanie pe cei doivânz tori care au primit spre pastrare radio-casetofonul.

Instana de fond, prin sentin civil , a admiscererea i a obligat pe cei doi vânztori, M.I. si G.V. s pl teasc solidar suma de 8.000.000 lei. A fost respins cererea în ceea ce privete pârâta S.C. “GPV” S.R.L.

Împotriva sentinei au declarat apel chemaii îngaranie.

Ce solutie va pronunta instanta de apel si cum ova motiva?



99

Curs VI

AC IUNEA CIVIL

I. No iunea i natura juridic a ac iuniicivile

II. Dreptul subiectiv civil i ac iuneacivil

III. Dreptul la aciune. Corelaia dintredreptul la ac iune, aciunea civil i dreptulsubiectiv civil

IV.

Elementele aciunii civile:1. P r ile2. Obiectul3. Cauza



100

V. Condi iile de exerciiu ale aciuniicivileVI. Clasificarea aciunilor civile

1. Clasificarea aciunilor în funcie descopul material urm rit dereclamant

2.1 Ac iuni în realizareadreptului

2.2 Ac iuni în constatare dedrepturi

2.3 Ac iuni în constituire dedrepturi

2. Clasificarea aciunilor în funcie denatura dreptului ce se valorificaprin ac iune

3. Clasificarea aciunilor dup caleaprocedural aleas de parte



101

I. No iunea i natura juridic aac iunii civile

Pentru fundamentarea noiunii deac iune civil trebuie pornit de la urmtoarele sublinieri:

- aciunea civil nu poate fi conceput decât înstrâns leg tur cu protecia judiciar a drepturilorsubiective civile, precumi a unor interese pentru a crorrealizare calea justiiei este obligatorie;

- aciunea civil cuprinde toate mijloaceleprocesuale pe care legea le pune la dispoziieaparticipanilor la procesul civil pentru protejareadrepturilor i intereselor civile, fiecare dintre acestemijloace procesuale reprezentând forme de manifestare aac iunii civile (cereri, excepii, c i de atac, etc.);

- ac iunea este uniform , cuprinde aceleai miloaceprocesuale, indiferent de dreptul ce se valorifica;

- în momentul în care se apeleazla aciune ea seindividualizeaz, devineproces;- uneori obiectul procesului nu are la bazînc lcarea

sau nesocotirea unui drept subiectiv civil, ci chiarrezolvarea unor situaii juridice neconflictuale.

Definiie:Ansamblul mijloacelor procesuale prin care,

în cadrul procesului civil, se asigurrecunoa tereasau realizarea unui drept ori interes – nesocotit,contestat sau înc lcat – prin afirmarea dreptuluisubiectiv preexistent sau constituirea unei situaii juridice noi.



102

II. Dreptul subiectiv civili ac iunea civil

Sensul i finalitate aciunii civile nu pot fi în elese decât prin raportare la corelaia dintre cele dou no iuni. Astfel, aciunea civil, ca sistem virtual demijloace instituite pentru protecia oric rui dreptsubiectiv, este o categorie abstract, impersonal. Ea nupoate face parte din structura dreptului subiectiv. Ea se

concretizeaz îns atunci când este exercitat, potrivitspecificului unei situaii juridice determinate. Într-oasemenea ipotez, dreptul subiectiv apare, de regul, cafiind fundamentul aciunii: aciunea civil se înf i eaz ca instrument practic i eficient de sancionare adreptului.

Prin urmare, noiunile de drept subiectiviac iune civil, de i se afl într-o strâns leg tur , suntno iuni independente, aparinând unor ramuri de dreptdistincte: dreptul civil,i, respectiv, dreptul procesualcivil.

Interdependene:- dreptul subiectiv civil influeneaz ac iunea civil,

în primul rând sub aspectele fundamentrii acesteia icalific rii ei juridice. Legtura dintre cele douno iuni se

relev prin aceea c: „aciunea civil împrumut de ladreptul subiectiv civil afirmat trs turile distinctive aleacestuia”. Astfel, ea devine personalsau real ,mobiliar sau imobiliar, transmisibil saunetransmisibil, dupa cum dreptul însui întrunete saunu aceste trs turi (potrivit naturii dreptului se determin uneori competena, compunerea etc).



103

- chiar dac, de regul, dreptul subiectiv constituiefundamentul aciunii, aceasta nu înseamnc exercitareaac iunii presupune în mod necesar existena unui dreptsubiectiv. Funcia aciunii este tocmai aceea cprinfinalitatea ei s sancioneze existena sau inexistenadreptului.

III. Dreptul la aciune.1. Corela ia dintre dreptul la aciune,

ac iunea civil i dreptul subiectivcivil

Ac iunea civil, a a cum a fost ea definit, este ono iune static; ea nu cuprinde în coninutul su iposibilitatea (prerogativa) de a o pune în micare.

Aceasta posibilitate (prerogativ) de a pune înmi care mijloacele procesuale ce alctuiesc aciunea

civil , în scopul realizrii proteciei judiciare a unui dreptsau interes civil pretins se constituie în dreptul la aciune.Natura juridica dreptului la aciuneDintre teoriile enunate doar dou sunt, într-

adev r, argumentate juridic:1. Potrivit primeia dintre ele, dreptul la aciune

constituie o parte integranta dreptului subiectivcivil, cea de-a treia prerogativdin coninutul su –posibilitatea de a recurge, la nevoie, la fora deconstrângere a statului

2. Potrivit celeilalte opinii, majoritare, dreptul laac iune este considerat un drept subiectiv autonom,distinct de cel substanial, dar exercitat tocmai pentruprotejarea acestuia. Pentru a individualiza aciuneacivil , atunci când se solicitprotecia judiciar a



104

unor drepturi subiective sau interese legitime sefolosete dreptul la aciune care îns nici nu seinclude în coninutul dreptului pretinsi nici nu seidentific mijloacelor procesuale prin care se solicit protecia juridic a dreptului. Autorii care îmbr i eaz aceast teorie arat ca dreptul de a teadresa instanelor de judecateste un drept generalifundamental, coninut în art. 21 Constituie conformcu care accesul la jusi ie este liber i nelimitat,dreptul la aciune civil fiind o form a dreptuluigeneral enunat mai sus. Întrucât susin torii celordou teorii nu par sa fi ajuns la o soluie unanimacceptat ne permitem sa facem câteva observaii:

- faptul ca posibilitatea de a recurge la nevoie lafora de constrângere a statului este o prerogativadreptului subiectiv constituie un adevr juridic denecontestat. Prin urmare, în situaiile în care în

instana se pretinde aprarea unui asemenea drept sauinteres legitim, aciunea civil se exercita în temeiulacestei prerogative. Aceasta teorie expliccel maibine i interferenele dintre aciunea civil i dreptulcivil subiectiv la care am f cut referire;

- pentru situaiile care nu se încadreaza înparadigma de mai sus, rmane a ne ralia celei de-adoua teorii.

2. Drept la aciune în sens material i drept laac iune în sens procesual

Pornind de la observaia ca accesul la justiie esteliber, o persoana putând oricând sesiza înstana de



105

judecat cu orice pretenii, pe de o parte, i, pe de altaparte, de la dispoziiile cuprinse în art.1 D.167/1958, s-au atribuit dreptului la aciune dou întelesuri:unulprocesual – dreptul la intentarea aciunii ca o form adreptului general de petiionare i unul material –dreptul de a cere de la pârât prin intermediul instanei de judecat executarea obligaiilor sale, adica dreptul laadmiterea aciunii i la punerea în executare silitahot rârii. Distincia apare îns ca ineficient, creândconfuzii. Mecanismul prescripiei extinctive ar putea fiastfel lesne explicat prin complexitatea dreptului laac iune, în sensul ca acesta, aa cum am artat, are maimulte drepturi componente, iar dintre ele prescripiaafecteaz numai dreptul de a obine condamnareapârâtului i dreptul de a de a obine executarea silit.

3. Ac iunea civil i cererea de chemare în judecat

Uneori, în limbajul comun cele douconceptesunt întrebuinate cu aceeai semnificaie, ele nu trebuie îns confundate. Astfel, aciunea este o prerogativ legal , impersonal i permanent, alc tuit dintr-unansamblu virtual de mijloace procesuale. Cererea dechemare în judecat este doar unul dintre acestemijloace. Aciunea este o cale de drept, cererea dechemare în judecat este un act procesual prin care opersoan deschide aceast cale, sesizând instana iobligând-o s se pronune.



106

IV. Elementele aciunii civile

Elementele proprii aciunii civile sunt pr ile,obiectul i cauza.1. P r ile –no iune studiat 2. Obiectul aciunii

Indiferent de obiectul dreptului subiectiv,ac iunea civil are ca obiect protecia acestui drept sau aunor interese pentru care calea justiiei este obligatorie.În momentul individualizrii aciunii, obiect alprocesului îl constituie ceea ce pr ile îneleg s supun judec ii, ceea ce ele pretind ca judectorii s verifice, s aprecieze, s judece. Obiectul aciunii se concretizeaz îns în raport cu mijlocul procesual folosit (de exemplu,obiectul cererii de chemare în judecatîl constituiepretenia concret a reclamantului, obiectul excepiei

procesuale îl constituie invocarea înclc rii unor normede organizare judectoreasc , de competena sau deprocedur sau invocarea unor lipsuri referitoare laexerciiul dreptului la actiune; cile de atac au ca obiectdesfiinarea hot rârilor judectore ti care se atac etc.) Înliteratur se precizeaz c obiectul aciunii trebuie s fielicit, posibil i determinat.

3. Cauza aciuniiSau cauza petendi (cauza conflictual) se

determin prin scopul care exprim i caracterizeaz voina reclamantului de a formulai deduce în justiiepretenia sa, scop explicat cu împrejurrile i motivelespeciale care au determinat partea sac ioneze.



107

Deci cauza aciunii nu este acelasi lucru cu cauzaraportului juridic sau a obligaiunii puse în discuie(cauza debendi, juridic), aceasta din urm constituindfundamentul dreptului invocat de cel ce formuleaz pretenia. Altfel spus, cauza debendi constituie cauzacererii de chemare în judecat i nu a aciunii civile întotalitatea ei. Spre exemplu, în cazul în care se cererestituirea preului pl tit ca urmare a unei vânzri, cuobligaia corelativ de întoarcere a bunului, cauzaac iunii o constituie nemulumirea reclamantului datorat faptului ca a cumprat alt bun decât cel pe care a crezutc -l achiziioneaz i voina sa de a reintra în posesiasumei de bani i de a restitui bunul care nu corespunde,sancionându-se în acest mod atitudineacocontractantului, iar cauza cererii de chemare în judecat o constituie contractul afectat de un viciu deconsim mant, dolul, de pild.

Cauza debendi – temeiul juridic – poate fi pusîndiscuia p rtilor de ctre instana, interesând instituiaputerii de lucru judecati a litispendenei, iar nu cauzaa tiunii (spe a – anularea pentru dol – alt motor,aplicat o pl cut de Mercedes; pârâtul arat c acump rat la fel, nu tia, nu a avut inten ia de a induce îneroare; se invoca într-o alt ac iune eroarea; nu exist

autoritate de lucru judecat de i cauza ac iunii esteaceea i – inten ia de a restabili situa ia anterioar ). Ca i în cazul actului juridic civil, cauza aciunii,

ca i cea a cererii de chemare în judecattrebuie s îndeplineasc anumite condiii: s existe, s fie real ,licit i moral . În principiu, prima condiie se îndeplinete întotdeauna, cci o persoan nu se poate



108

adresa justiiei f r un scop oarecare, deci sporneasc oac iune total lipsitde scop. Ceea ce poate înslipsi estecauza juridic, situaie în care lipsete i o componentadreptului la aciune – aceea de a obine condamnareapârâtului.

Cauza trebuie sa fiei real , adic declan areaac iunii s corespund scopului declarat de reclamant încerere; în caz contrar cauza este fals(când esteprezentat sub forma unor aparene în el toare– în cazul

pornirii unei ac iuni v dit icanatoare, abuz de drept;ac iunile pornite în scopul în elegerii p r ilor de a purtaun proces simulat).

Cauza aciunii trebuie sa fie licit i moral , adic în concordan cu legea i cu regulile de convieuiresocial . În principiu, aceastcondiie priveste de regul,tot cauza debendi, deoarece scopul aciunii apare liciti

moral prin el însui. Îns atunci când cauza juridicesteilicit sau imoral, aceea i calificare o va dobândiicauza conflictual.

V. Condi iile de exerciiu ale aciunii civile

Exerciiul aciunii este liber, nimeni neputând fitras la r spundere pentru faptul ca invocat preteniinejustificate; pe de altparte acest exerciiu este ifacultativ, cci nimeni nu poate fi constrâns sexercite oac iune în contra voinei sale. Prin urmare, pentru a pune în micare formele procedurale care alctuiesc coninutulac iunii este necesar, în primul rând, voina de aac iona.



109

Odat ce aceast voin exist , trebuie îndeplinitei anumite condiii de exerciiu: afirmarea unui drept,

justificarea unui interes, capacitatea procesual icalitatea procesual.

VI. Clasificarea aciunilor civile

Clasificarea aciunilor civile, are în vedere în elesul restrâns al noiunii de aciune, acela de cererede chemare în judecat.

1. Clasificarea aciunilor în funcie de scopulmaterial urm rit de reclamantÎn funcie de acest criteriu aciunile sunt împr ite

în: aciuni în realizarea dreptului, aciuni în constatareaexistenei sau inexistenei unui drept i ac iuni înconstituire de drepturi.

Ac iunile în realizarea dreptului (încondamnare, în adjudecare, de executare) – sunt aceleac iuni prin care cel ce se pretinde titularul unui dreptsubiectiv, solicit instanei s -l oblige pe pârât larespectarea dreptului, iar dacacest lucru nu mai esteposibil, la despgubiri pentru prejudiciul suferit.

Caracteristici:• Restabilirea sau valorificarea interesului se

pretinde a se face direct, iar dacacest lucru numai este cu putin, prin echivalent;

• Soluionând o asemenea aciune, instana ilcondamn pe pârât sa dea, sfac sau s nu fac ceva;



110

• Hot rârea instanei constituie titlu executorriu;• Ac iunea în realizare primeazîntotdeauna fa

de o eventual ac iune în constatare.În practica judiciar ac iunile în realizare sunt

cele mai numeroase (de exemplu: aciunea înrevendicare, aciunea prin care se solicita predarea uneisume de bani, evacuarea dintr-un imobil, îndeplinireaunor obligaii contractuale, rezilierea sau rezoluiuneaunui contract, anularea unui act etc.).

Ac iunile în constatare (în recunoatere, înconfirmare) – sunt acele aciuni prin care reclamantulsolicit instanei s constate existena unui drept al susau inexistena unui drept al pârâtului. Astfel art. 111prevede c: ”partea care are interes poate sfac cererepentru constatarea existenei sau neexistenei unui drept.Cererea nu poate fi primitdac partea poate cererealizarea dreptului”.

Caracteristici:• Dispoziia de mai sus se aplica în cazul

constat rii existenei sau inexistenei unui drept,nu i a unei stri de fapt (aici: asigurareadovezilor; nu: constatarea calit ii deconstructor de bun credin , constatarea

pierderii unui înscris în anumite imprejur ri,constatarea unei fapte penale; este admisibil :ac iunea unuia din so i în constatarea calit ii debun propriu; pentru a se dovedi ca un imobilintabulat pe numele unuia dintre so i este înrealitate bun comun; ac iunea prin care fo tii so icer s se stabileasc cota ce le revine dinbunurile comune; ac iunea unui coproprietar



111

pentru a se constata coproprietatea sa înindiviziune; în constatarea calit ii demo tenitori; ac iunea în constatarea simula ieietc.).

• Din obiectivul limitat- constatarea existenei sauinexistenei dreptului – rezulto particularitate ahot rârilor, i anume ca ele nu constituie titluriexecutorii, nu pot fi puse în executare (este vorbanumai de captul de cerere principal, nui de

cele accesorii; dac s-au solicitat cheltuieli de judecat ele vor fi acordate).• Ac iunea în constatare are un caracter subsidiar –

aceast cale nu este deschisatata timp cât parteapoate cere realizarea dreptului. Legiuitorulacord preferin realiz rii dreptului pentru a înl tura definitiv neînelegerile cu privire ladreptul respectiv(unii autori arat ca aceast cerin se refer la toate mijloacele de realizarea dreptului, inclusiv contesta ia la executare, inu numai la mijloacele de drept comun, ca, spreexemplu, o ac iune în revendicare – distinc ie laseminar – contesta ia se poate exercita numai încazul unei execut ri începute– constatarea prescriptiei dreptului la ac iune; în situa ia încare se cere constatarea propriet ii de c tre celcare are posesia imobilului este admisibil ).

Clasificarea aciunilor în constatare:- pozitive (spre exemplu, constatarea calitii de bun

comun, propriu)- negative (inexistena unor raporturi de rudenie

între p r i)



112

- declaratorii – se cere instanei sa se constateexistena sau inexistena unui raport juridic, pentru a se înl tura o situaie de incertitudine(spre exemplu, p r ilesupun instan ei înterpretarea unei clauze contractuale înconformitate cu voin a lor; beneficiarul unui legat cereinstan ei s constate caracterul ilicit al condi iei puse detestator etc.)

- interogatorii – sunt acelea prin care reclamantulcheam în judecat o persoan care ar putea, eventual s-i conteste dreptul, obligând-o imediat sopteze pentruuna din conduitele posibile, în situaia juridic dat (ac iunea prin care mo tenitorii legali cer pârâtului s exhibe testamentul în baza c ruia el se pretinde legatar universal; ac iunea prin care mo tenitorii de un rangsubsecvent îl oblig pe cel de un rang preferabil s declare dac accept succesiunea sau renun la ea;ac iunea prin care partea dintr-un contract susceptibilde nulitate relativ cere celeilalte s opteze între aconfirma cauza de nulitate sau a invoca nulitatea etc. –admisibilitatea acestor ac iuni este discutabil - cum s constrângi pe cineva în civil s -si exercite un drept legalde op iune?).

- provocatorii – acelea prin care titularul unui dreptcheam în judecat pe cel care îi cauzeazo tulburare

important în exercitarea dreptului su – aceast persoan este astfel determinats - i valorifice dreptulpe care pretinde c l-ar avea, sub sanciunea de a nu-lmai putea invoca dacnu i-l demonstreaz (excep ia prescrip iei unui debit în fa a creditorului icanator )

Ac iunile în constituire de drepturi (întransformare ) - sunt acele aciuni prin care reclamantulsolicit aplicarea legii la anumite faptei date pe care le



113

invoca, pentru a deduce consecinele ce se impun, învederea crerii unor situaii juridice noi (de exemplu:divor, adopie, dar i transformarea antre-contractului într-un contract de vanzare-cumprare etc.)

Consecine:- tind la schimbarea sau desfiinarea unor raporturi

juridice vechii la crearea unor raporturi juridicenoi între pr i;

- în principiu, hotrârile pronuntate produc efectenumai pentru viitor, ex nunc (sunt excepii,hot rârile pronuntate în materie de desfiinare ac s toriei, stabilirea filiaiei fa de mama i fa de tat , t g duirea paternit ii, declararea judec toreasc a morii etc.).

2. În func ie de natura dreptului ce se valorific prin ac iune: reale, personale, mixte.

Ad ugând la aceasta clasificare i obiectuldreptului subiectiv pârât:ac iuni personale mobiliare;ac iuni personale imobiliare; aciuni reale mobiliare;ac iuni reale imobiliare.

Ac iunile personale –sunt acele aciuni prin carese valorific un drept personal, de crean. Aceasta estecategoria cea mai vast a actiunilor civile întrucât

drepturile de crean sunt practic nelimitate ca numr,ele putandu-se nate din orice convenie a p r ilor, dinlege, dintr-un fapt ilicit cauzator de prejudiciietc.(exemple: ac iunea în plata chiriei, în evacuare, plata pensiei de între inere, în reduc iunea sau raportulliberalit ilor, în restituirea unui imprumut, pentrurepararea unui prejudiciu cauzat printr-un delict civiletc.).



115

tulbur ri de fapt sau de drept, ori, dupcaz, redobândireaposesiei, dac ea a fost pierdut.

Ac iunile mixte –sunt acele aciuni prin care sevalorific în acelai timp un drept reali un drept decrean , în cazul în care drepturile invocate au aceeaicauz generatoare sau se afl într-un raport deconexiune.

În acest caz, cum s-a remarcat deja în literaturade specialitate, ne aflm practic în prezena unui cumulobiectiv de aciuni: una personalai una real. În modconvenional au fost incluse în aceastno iune dou categorii de aciuni:

• ac iunile în executarea unui act juridic prin cares-a transferat ori a fost creat un drept realimobiliar, dând natere totodat unei obligaiipersonale (se consider c în aceast situatiereclamantul exercit dou drepturi, unul personal referitor la executarea obliga iei i altulreal având ca obiect remiterea bunului).

• ac iunea în rezoluiune, în revocare, în resciziune, în reduciune i cea în anularea unui act translativsau creator de drepturi reale imobiliare, dac reclamantul solicit i repunerea pr ilor în

situaia anterioar, respectiv restituirea bunului(ac iunea în revocarea dona iei cu sarcini pentruneîndeplinirea sarcinii – ca urmare a admiteriilaturii personale se urm re te i revendicareabunului; unii autori contest aceast categoriede ac iuni, chiar legea – spre exemplu, art. 1368C. civ. prevede c : ”ac iunea vanz torului pentrurezolu iunea vanz rii este real ”).



116

Aceast clasificare prezint importan subaspectulcalit ii procesuale,al competenei teritorialei alprescrip iei.

În ceea ce privete calitatea procesual, în cazulac iunilor pesonale nu poate fi chemat în judecatcapârât decât subiectul pasiv al raportului obligaional, pecând în cazul aciunilor reale, poate fi chemat în judecat orice dein tor al lucrului, deoarece reclamantulurm re te dreptul asupra bunului sau chiar bunul înmâinile oricui s-ar afla, titularul avândi dreptul deurm rire.

Ac iunea real confer i un drept de preferin fa de ceilali creditori ai pârâtului, în timp ce aciuneapersonal nu exclude concursul celorlali creditoriprivilegiai. Aciunea real urm re te obinerea bunului în natur, pe când aciunea personal nu duce la acest

rezultat decât atunci când este vorba de executarea uneiobligaii de a da; în cazul obligaiei de a face sau a nuface pentru neexecutarea obligaiei se pot obine numaidaune-interese.

În ceea ce privete competena teritorial, încazul aciunilor personale se aplicîn principiu, regulade drept comun, fiind competentinstana de la

domiciliul pârâtului (art. 5). În cazul aciunilor realeimobiliare, competenteste instana pe raza creia se afl imobilul (art. 13). În ceea ce privete actiunile mixte,de i unii autori sunt de prere c opereaz o competen alternativ (instana de la domiciliul pârâtului sauinstana în raza creia se afla imobilul), sunt de prere cai în aceast situaie competent este doar instana de la

locul siturii imobilului, fiind vorba de o competen



118

fiind formulate într-un proces deja început, se numescincidentale (cererea reconvenional , cererea deintervenie principal, cererea de chemare în garanieetc.).

Clasificarea prezint interes sub mai multeaspecte:• Sub aspectul competenei - aciunile accesorii i

incidentale sunt în sarcina instanei care judec cererea principal(art. 17);

• Anumite aciuni se pot formula numai pe caleprincipal (de exemplu, aciunea în tgadapaternit ii) sau numai pe cale accesorie (deexemplu, cererea de încuviinare a p str riinumelui din cs torie dup divor), alte aciuni sepot formula atat pe cale principal, cat i pe caleaccesorie sau incidental(încredinarea copiilor

minori).• Exist ac iuni accesorii sau incidentale care

trebuie soluionate din oficiu de instana învestit cu soluionarea cererii principale (încredinareacopiilor minori într-un proces de divor);

• Persoana care formuleazo aciune incidental dobândete calitatea de parte, a.î. hotrârea carese va pronuna îi va fi opozabil;

• Hot rârea care se refer la aciuni accesorii sauincidentale este supusacelorai c i de atac itermene prevzute pentru aciunea principal,chiar dac în situaia în care ar fi exercitateseparat ar fi supuse altor ci de atac sau altortermene.



119

TEME DE VERIFICARE

1) Explicita i corela ia dintre dreptul laac iune, ac iunea civil i dreptulsubiectiv civil

2) Care sunt condi iile de exerci iu aleac iunii civile

3) Realiza i clasificarea ac iunilor în func iede scopul material urm rit de reclamant

4) Realiza i clasificarea ac iunilor civiledup calea procedural aleas de parte pentru ap rarea dreptului

SPE E

1. Judecatoria Iai, prin sentina civil , a admiscererea în constatare introdusde reclamantul A.B. încontradictoriu cu soia sa, de care era despr it în fapt,

privitor la determinarea bunurilor comune dobândite dep r i în timpul cs toriei, precum i a bunurilor propriiale reclamantului.

Pârâta a declarat apel împotriva sentinei. Acestaa fost admis, motivându-se hotrârea în sensulrespingerii cererii. Pentru a da aceastsoluie instana deapel a reinut c reclamantul avea la dispoziie o aciune în realizarea dreptuluii, deci, fa de dispoziiile art.111 C. pr. civ. aciunea în constatare era inadmisibil.

Împotriva soluiei instanei de apel a declaratrecurs reclamantul, criticând-o ca nelegal.



120

Cerine:1. Care sunt caractersticile actiunii in constatare si careeste coreatia cu actiunea in realizare?2. Ce urmeaza sa decida instanta de recurs si cum isi vamotiva solutia?

2.Prin cererea de chemare în judecat, A.M. a solicitat încontradictoriu cu D.P. i D.C. s se constate c arecalitatea de motenitoare a defunctului ei frate, I.P..Instana a admis aciunea. Împotriva sentinei a declaratapel pârâta, D.P., care a artat c ac iunea esteinadmisibil fa de dispoziiile art. 111 C. proc. civ.,reclamanta având la dispoziie aciunea în realizare.Cerine:Ce va dispune instan a de apel? Motiva i.



122

CURS VII-VIII

COMPETEN A INSTAN ELOR JUDEC TORE TI

I. No iunea i clasificarea competenei1.1. Noiunea de competen 1.2. Clasificarea normelor de competen

II. Competena general a instan elor judec tore ti.Aspecte generale

III. Competenta jurisdicional a instan elor judec tore ti:

3.1. Competena material 3.1.1. Competena material func ional 3.1.2. Competena material procesual civil

3.2. Competena teritorial

3.2.1. Competena teritorial de drept comun3.2.2. Competena teritorial alternativ 3.2.3. Competena teritorial exclusiv

IV. Întinderea competenei instan ei sesizate4.1. Competena instan ei sesizate princererea reclamantului în privina ap r rilorpârâtului4.2. Competena în cazul chestiunilor

prejudiciale4.3. Competena instan ei sesizate prin cerereareclamantului în privina incidentelor deprocedur

4.4. Prorogarea competenei instan ei sesizate



123

4.4.1. Prorogarea legal de competen 4.4.2. Prorogarea judiciar de competen 4.4.3. Prorogarea convenional (voluntar )

de competen V. Incidente procedurale referitoare la

competen 5.1. Preciz ri prealabile5.2. Excepia de necompeten 5.3. Conflictele de competen

VI. Str mutarea pricinilor

VII. Delegarea instanei (art.23 C. proc. civ.)



124

I. Noiunea i clasificarea competenei

1.1. Noiunea de competen

Potrivit dreptului procesual civilcompetena estedefinit ca fiind aptitudinea recunoscutde lege uneiinstane judec tore ti sau altui organ cu activitate de jurisdicie de a judeca o anumitpricin

Normele de drept comun în materia competenei jurisdicionale sunt cuprinse în Cartea I, titlurile de la I-IV i VI ale Codului de procedurcivil .

De asemenea, norme cu caracter generalreferitoare la competen sunt înscrise i în Lg.304/28.06.2004 (r), Lg. nr. 56/93 a Înaltei Curi deCasaie i Justiie, modificat i republicat etc.

În numeroase materii de drept civil în sens larg,competena se prevede prin legile speciale careguverneaz aceste materii. Spre exemplu: Lg. 554/2004 în materia contenciosului administrativ, OUG 117/2003

i Lg. 49/2004 în materie fiscal, Codul de procedur fiscal (Lg. 174/2004), Lg. 47/1992 (modificatprin Lg.138/1997) în materia excepiilor de neconstituionalitate,Lg. 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilorcopilului, Lg. 273/2004 privind regimul juridic al

adopiei etc.1.2. Clasificarea normelor de competen

Analiza normelor de competenare în vedere oserie de criterii care determinregimul juridic alacestora.



125

Din acest punct de vedere, putem aveaurm toarele clasificri:a. În funcie de determinarea organului competent caaparinând sau nu sistemul instanelor judectore ti,normele de competense clasific în :- norme de competengeneral ;- norme de competenjurisdicional ;

Competenta jurisdicional se clasifica, la rândulsau, dup cum determinarea se face între instane de graddiferit sau între instane de acelai grad în:competen material ;competen teritorial;

Competena material, comport, de asemenea, osubclasificare în:

- competen material funcional – dup felulatribuiilor care revin fiecrei categorii de instane(judec în prim instan , apel, recurs, ci extraordinare

de atac etc);- competen material procesual – se stabilete înraport de obiectul, valoareai natura litigiului dedus judec ii;

Competena teritorial se clasific în:- competenta teritorialde drept comun (când cererea

se introduce la instana de drept comun din punct devedere teritorial, adicla instana domiciliului pârâtului);

- competena teritorial alternativ (facultativ) –reclamantul are alegerea între mai multe instanedeopotriv competente;

- competena teritorial exclusiv (excepional ) –cererea, sub sanciunea nulit ii absolute, trebuieintrodus în mod obligatoriu numai la o anumitinstan .



126

b. În funcie de caracterul normelor care reglementeaz competena:

- competen absolut Aceasta form de competen se caracterizeaz prinurm toarele:- fiind reglementatde norme cu caracter imperativ, nule este permis pr ilor de a deroga de la ea;- în cazul nesocotirii sale, necompetena poate fi invocat de orice parte interesat, de procuror precumi din oficiude c tre instan , în orice stare a pricinii;- atunci când este constatat, conduce la nulitateaabsolut a hot rârii pronunate.

Au caracter imperativ: normele de competen general , normele de competen material i cele decompeten teritorial exclusiv (art. 159 i art. 19 C.proc. civ.).

- competena relativ Caracteristici:- este reglementatde norme cu caracter dispozitiv;

- p r ile pot conveni expres sau tacit, pentru a deroga dela aceste norme, în sensul alegerii unei alte instane cares soluioneze litigiul dintre ele;- înc lcarea lor poate fi invocatnumai de ctre pârât, celmai târziu pân la prima zi de înf i are i numai în faaprimei instane.

Au caracter dispozitiv normele de competen teritorial, altele decât cele de competenexcepional :„p r ile pot conveni ca pricinile privitoare la bunuri s fie judecate de alte instane decât acelea care, potrivitlegii, au competen teritorial, afar de cazurileprev zute de art. 13, 14, 15i 16 C. proc. civ.”.



127

II. Competena general a instan elor judec tore ti.Aspecte generale

Înf ptuirea justiiei este încredinat de regul,instanelor judectore ti, dar exist, potrivit legii, i alteorgane de jurisdicie sau cu activitate jurisdicional carerezolv anumite conflicte de interese aprute în circuitulcivil.

A adar, la ivirea unui astfel de conflict, este mai întâi necesar sstabilim cui revine competenasoluion rii litigiului: unei instane din interiorulsistemului instanelor judectore ti sau altui organ cuactivitate jurisdicional .

În acest sens, se impun câteva observaii cucaracter general:a. potrivit art. 125 Constituie: „justiia se realizeaz prinÎnalta Curte de Casaie i Justiie i prin celelalte instane

judec tore ti stabilite de lege”, iar potrivit art. 2 alin. (2)Lg. 304/2004(r) privind organizarea judectoreasc :„Justiia se realizeaz prin urmtoarele instane judec tore ti: Înalta Curte de Casaie i Justiie, curilede apel, tribunalele, tribunalele specializatei judec toriile”. Din interpretarea coroborata celor dou texte, rezult cu claritate c legiuitorul d prioritateinstanelor judectore ti în rezolvarea pricinilor civile,aceste norme constituind dreptul comun în materie decompeten . Prin urmare, pricinile civile vor fi judecatede alte organe cu activitate jurisdicional numai dac printr-o lege special se prevede o competen derogatorie (principiul plenitudinii de competen).



128

b. Organele cu activitate jurisdicional rezolv numailitigii anume prevzute de lege, având, de asemeneaialte atribuii .c. Pe de alt parte, accesul liber la justiie consacrat înart. 21 Constituie („Orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor i aintereselor sale legitime- alin. (1). Nici o lege nu poate îngr di exercitarea acestui drept” – alin. (2)), impune s existe posibilitatea sesizrii ulterioare a instanelor judec tore ti.

În prezent, în legislaia noastr exist o marediversitate de atribuii care sunt conferite de lege altororgane decât instanelor judectore ti. Mai menion m,cu titlu de exemplu: competena Curii Constituionale înmateria exercitrii controlului constituionalit ii legilor– Lg. 53/1993; competena organelor administrativ- jurisdicionale din domeniul fiscal – potrivit Codului de

procedur fiscal , competena organelor arbitrale – titlulIV C. proc. civ., competena birourilor electorale decircumscripie, judeene i a Biroului Electoral Central înmateria alegerilor locale, parlamentarei prezideniale(Lg. 67/2004, Lg. 370/2004, Lg. 373/2004), etc.

III. Competena jurisdic ional a instan elor judec tore ti

Dup ce s-a constatat ca un litigiu este decompetena unei instane judec tore ti, se impune s sestabileasc dac trebuie soluionat de ctre judectorie,tribunal, curtea de apel sau Î.C.C.J. (competenamaterial ) i apoi care judectorie, care tribunal, carecurte de apel (competena teritorial).



129

3.1. Competenta material (ratione materiae) Competena material sau de atribuiune este

acea form a competenei prin care se delimiteazpelinie vertical sfera de activitate a diferitelor categorii deinstane care fac parte din sistemul nostru judiciar.

3.1.1. Competena material funcional

Competena funcional determin funciile irolul fiecreia dintre categoriile de instane care fac partedin sistemul judiciar.

Ea se refer, în primul rând la ierarhia instanelor, în sensul c stabilete care dintre acestea sunt abilitate s judece cauza în fond, care sexercite controlul judiciar

ordinar sau extraordinar.În al doilea rând, prin competenmaterial funcional se determin care dintre instanele judec tore ti pot cumula judecata în fond, cu judecata înapel i în recurs.

Competena material-funcional nu are înprezent o reglementare unitar, a a cum avea subimperiul Lg. 92/92 de organizare judectoreasc .Normele de competen funcional pot fi deduse dinanaliza articolelor 1-4 C. proc. civ., coroborate cu art. 16alin. (1), art. 19-22, art. 33 alin. (1), art. 34 alin. (1), art.35, art. 40-45 Lg. 304/2004, art. 18 Lg. 147/1997(modificat prin O.U.G. nr. 65/2004) a taxelor judiciarede timbru, etc.



130

În principiu, instanele judectore ti auurm toarea competen funcional :1. Judectoriile – sunt instane de drept comun pentru judecata în fond a pricinilor civile. Astfel, potrivit art. 1alin. (1) C. proc. civ.: „judecîn prim instan toateprocesele i cererile, în afar de cele date prin lege încompetena altor instane” (au, deci, plenitudine decompeten pentru judecata în fond).

Judec toriile nu sunt instane de control judiciar.Ele exercit îns control judectoresc asupra „hotrârilorautorit ilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate încazurile prevzute de lege” (art. 1 pct. 2 C. proc. civ.).2.Tribunalele – au plenitudine de competenpentru judecata în apel. Ele judec, în cazurile prevzute expresde lege, atât în priminstan , precum i în recurs (art. 2pct. 1 i 3 C. proc. civ).

3. Curile de apel- au plenitudine de competenpentru judecata în recurs. „Curile de apel judec (…)recursurile declarate împotriva hotrârilor pronunate detribunale în apel sau împotriva hotrârilor pronunate detribunale în prim instan care, potrivit legii, nu suntsupuse apeluluii în orice alte cazuri expres prevzute delege” (art. 3 pct. 3 C. proc. civ.); curile de apel judec,potrivit art. 3 pct. 1 C. proc. civ.i în prim instan (încauzele expres date prin lege în competena lor).

De asemenea, Curile de apel judec i în apel -„apelurile declarate împotriva hotrârilor pronunatetribunale în priminstan ” (art. 3pct. 2 C. proc. civ.).4. Înalta Curte de Casaie i Justiie – are plenitudine decompeten pentru judecata în recursul în interesul legii.Înalta Curte de Casaie i Justiie asigur „interpretareai



131

aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instane judec tore ti” (art. 4 pct. 2 C. proc. civ.) Ea mai judec,de asemenea, ca instan de recurs, recursurile declarate împotriva hotrârilor curilor de apel i a altor hotrâri, în cazurile prevzute de lege (art. 4 pct. 1 C. proc. civ.).

3.1.2. Competena material procesual civil

– este competena potrivit creia, în funcie de obiectul,natura sau valoarea litigiului cauzele pot fi soluionatenumai de anumite categorii de instane.

a. Competena material (de atribuiune) a judectoriilor

Potrivit art. 1 C. proc. civ., judectoriile judec:1. în prim instan , toate procesele i cererile, în

afar de cele date prin lege în competena altorinstane;2. plângerile împotriva hotrârilor autorit ilor

administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, în

cazurile prevzute de lege;3. în orice alte materii date prin lege în competena

lor”.Potrivit art. 1 pct. 3 judecîn orice alte materii

date în competena lor.Spre exemplu:

• cererile pentru asigurarea dovezilor (art. 236 C.proc. civ.);



132

• cererile de îndreptare a erorilor materialestrecurate în propriile hotrâri (art. 281 C. proc.civ.);

• cererile pentru completarea hotrârilor pronunate(art. 281¹ C. proc. civ.);

• contestaiile în anulare, revizuirile privindpropriile hotrâri (art. 319 alin. (1), art. 323 alin.(1) C. proc. civ.);

• cererea de încuviinare a executrii silite (art.

373¹ C. proc. civ.);• contestaiile la executare, în toate situaiile încare judectoria a soluionat cauza în prim instana i când, potrivit legii, ea este instana deexecutare (art. 400 alin. (1) C. proc. civ.);

• cererile privind întoarcerea executrii (art. 404²C. proc. civ.).

b. Competena material a tribunalelor

Tribunalele au o competen de fond, una decontrol judiciari o competen divers .

Potrivit art. 2 C. proc. civ. tribunalele judec:1. În prim instan :a. procesele i cererile în materie comercialal c ror

obiect are o valoare de peste un miliard lei, precumiprocesele i cererile în aceast materie al cror obiecteste neevaluabil în bani.b. procesele si cererile în materie civilal c ror obiect auo valoare de peste 5 miliarde lei, cu excepia celor de împ r eal judiciar , a cererilor în materie succesoral, acererilor neevaluabile în banii a cererilor privindmateria fondului funciar, inclusiv cele de drept comun,



133

petitorii sau, dup caz, posesorii, formulate de teriiv t ma i în drepturile lor prin aplicarea legilor în materiafondului funciar;c. conflictele de munc, cu excepia celor date prin lege în competena altor instane.d. procesele i cererile în materie de contenciosadministrativ, în afar de cele date în competenaCurilor de Apel (idem b.);e. procesele i cererile în materie de creaie intelectual i de proprietate industrial;

f. procesele i cererile în materie de expropriere;g. cererile pentru încuviinarea, nulitatea sau desfacereaadopiilor;h. cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prinerori judiciare svâr ite în procesele penale;i. cererile pentru recunoaterea, precum i cele pentru încuviinarea executrii silite a hotrârilor date în ari

str ine.Competena tribunalelor ca instane de apel estestabilit în art. 2 alin. (2) C. proc. civ.: „ca instane deapel (tribunalele) judecapelurile declarate împotrivahot rârilor pronunate de judectorii în prim instan ” .Potrivit pct. 3 tribunalele judec: „recursurile declarate împotriva hotrârilor pronunate de judectorii, care,potrivit legii, nu sunt supuse apelului”.

Intr în aceast categorie, spre exemplu:- unele hotrâri speciale care sunt date f r drept deapel: încheierile pronunate asupra renunrii la judecat (art. 346 C. proc. civ.); hotrârile pronunate asuprarenun rii la dreptul subiectiv pretins (art. 247 C. proc.civ.); hot rârile care consfinesc învoiala pr ilor(art. 273C. proc. civ.);



135

materie de contencios administrativ privind acteleautorit ilor i instituiilor centrale.

Potrivit art. 3 pct. 2 C. proc. civ., ca instane deapel, curile judec: „apelurile declarate împotrivahot rârilor pronunate de tribunale în priminstan ”, iarca instane de recurs judecpotrivit pct. 3 C. proc. civ. (ase vedea mai sus).

Cur ile de apel au, de asemenea, o competen divers , prev zut de art. 3 punctul 4 C. proc. civ. judecând: „în orice alte materii date prin lege încompetena lor”.

Trebuie s includem în aceast categorie, înprimul rând, cererile prin care se urmre te o bun administrare a justiiei:- soluionarea conflictelor de competendintre dou tribunale din raza aceleiai curi de apel, dintre o judec torie i un tribunal din raza aceleiai curi de apel,

dintre dou judec torii din raza aceleiai curi de apel,dar din circumscripia unor tribunale diferite;- soluionarea cererilor de strmutare bazate pe rudeniesau afinitate;- soluionarea cererilor de recuzare a tuturor

judec torilor de la un tribunal din circumscripiaaceleia i curi de apel, precumi a doi sau mai muli judec tori din raza sa teritorialatunci când din cauzarecuz rii completul de judecatnu se poate forma.

Cur ile de apel mai sunt competente sjudece:- c ile extraordinare de atac îndreptate împotrivapropriilor hotrâri;- contestaiile la titlu, în cazul în care titlurile suntconstituite din hotrâri ale curilor de apel;



136

- cererile de îndreptare a erorilor materiale strecurate înpropriile hotrâri i de completare a acestora etc.

d. Competena material a Înaltei Curi de Casaie iJustiie

Potrivit art. 4 C. proc. civ.: „Înalta Curte deCasaie i Justiie judec:1. recursurile declarate împotriva hotrârilor curilor deapel i a altor hotrâri, în cazurile prevzute de lege;2. recursurile în interesul legii (art. 329 C. proc. civ.);3.– abrogat – anterior - recursurile în anulare (art. 330 C.proc. civ.);4. în orice alte materii date prin lege în competena sa.”.

Înalta Curte de Casaie i Justiie este instana dedrept comun în materia controlului judiciar extraordinar,având ca atribuie principal îndrumarea instanelor

judec tore ti pentru aplicareai interpretarea corectalegii.Potrivit dispoziiilor art. 27 Lg. 56/93: „la seciile

Înaltei Curi de Casaie i Justiie, dup competenafiec reia, p r ile pot declara recurs i împotrivahot rârilor nedefinitive sau actelor judectore ti de oricenatur care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judec ii a fost întrerupt în faa curilor de apel”.

Înalta Curte de Casaie i Justiie are i ocompeten divers , recunoscut prin prevederile art. 4pct. 4 C. proc. civ.

Potrivit acestei competene, instana soluioneaz unele cereri referitoare la realizarea unei buneadministrri a justiiei:



137

- cereri privitoare la soluionarea conflictelor decompeten între dou cur i de apel, dou judec torii dincircumscripia a dou tribunale i curi de apel diferite, ocurte de apel i un alt organ cu activitate jurisdicional ;- cereri privitoare la strmutarea procesului de la o curtede apel la alt curte de apel pe motiv de rudenie sauafinitate sau pe motive de bnuial legitim i desiguran public ;- cereri pentru delegarea altei instane (art. 23 C. proc.civ.).

Înalta Curte de Casaie i Justiie mai judec înmaterii precum:- cereri pentru îndreptarea sau completarea propriilorhot r ri;- contestaiile la titlu;- soluionarea cilor extraordinare de atac de retractare apropriilor hotrâri;

- contestaiile privind modul de formarei componentaB.E.C.;- contestaiile formulate de ctre magistrai împotrivasanciunilor disciplinare aplicate de ctre C.S.M., etc

3.2. Competena teritorial

Competena teritorial presupune o delimitare între competenele instanelor de acelai grad.Observaii:- Competena teritorial se stabilete în funcie de razasau circumscripia– sub aspectul organizriiadministrative a localitilor– în care instanele



138

judec tore ti î i exercit potrivit legii, jurisdicia înmaterie civil.- Determinarea competenei teritoriale se face numaipentru judecata în priminstan , indiferent de gradulinstanei;- Cu excepia normelor de competen teritorial excepional , celelalte norme de competen suntdispozitive.

3.2.1. Competena teritorial general (ratione personaevellocii)

Este acea forma a competenei care instituieregula potrivit creia cererea de chemare în judecatseadreseaz instanei din circumscripia teritorial în care î i are domiciliul pârâtul ( regula actor sequitur forum rei).

La fundamentarea principiului forum reist argumentul conform cruia pentru pstrarea echilibrului juridic dintre subiectele de drept trebuie conservat prezumia c nimeni nu datoreaznimic nimnui; pân laproba contrar aparenele trebuie prezumate ca fiindconforme cu realitatea juridic. În tratarea instituieitrebuie avute în vederei urm toarele considerente:a. Norma juridic înscris în art.5 are valoarea uneinorme de drept comun în materia competenei teritoriale;toate celelalte forme ale competenei teritorialeconstituie derogri de la principiul enunat i ori de câteori o asemenea derogare nu este menionat expres, seaplic regula de mai sus;b. Ceea ce determincompetena teritorial a instanelor judec tore ti este domiciliul pe care pârâtul îl are la



139

momentul introducerii aciunii; modificarea ulterioaraacestui domiciliu nu mai are nici o influenasupraacestei competene;c. Prin noiunea de domiciliu în sensul art. 5 C.proc. civ.urmeaz a se înelege i acela pe care o persoanai l-astabilit în fapt în localitatea în care trie te i î idesf oar activitatea profesional; trebuie avut, deci, învedere, adresa unde pârâtul locuiete efectiv, în chipstatornic, chiar dacaceasta nu corespunde noiunii dindreptul civil;d. Aplicarea competenei teritoriale generale cunoate oserie de particulariti:• Art. 5 alin. (1) C. proc. civ. se aplicîn situaia în

care pârâtul are domiciliul înar i reclamantul îlcunoa te. Dac pârâtul nu are domiciliul înar saunu are domiciliul cunoscut, cererea se face la instanare edinei sale din ar ; dac nici reedina nu estecunoscut cererea se face la instana de la domiciliulsau reedina reclamantului.

• O aplicaie a faptului c no iunea de domiciliu îndreptul procesual civil are un sens mai larg decât încivil, este înscrisa în art. 6 C. proc. civ. conform cucare: „când pârâtul în afarde domiciliul su, are închip statornic o îndeletnicire profesionalori una saumai multe aez ri agricole, comerciale sauindustriale, cererea se poate facei la instana loculuiacelor aez ri sau îndeletniciri, pentru obligaiilepatrimonialei care sunt nscute sau care urmeazs se execute în acel loc”. Norma enunat are, dup cum se vede, valoarea unei norme de competen alternativ, întrucât reclamantul poate alege întredou instane deopotriv competente.



140

• Principiul enunat mai sus este adaptat în modcorespunztor i la situaia în care pârâtul este opersoan juridic de drept privat. Astfel, potrivit art.7 C. proc. civ.: „Cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instana sediului ei

principal. Cererea se poate facei la instana loculuiunde ea î i are reprezentana, pentru obligaiile ceurmeaz s fie executate în acel loc sau care izvorsc dinacte încheiate prin reprezentant sau din fapte svâr ite de

acesta.Cererea împotriva unei asociaii sau societ i f r personalitate juridic se face la instana domiciliuluipersoanei creia, potrivit înelegerii dintre asociai, i s-a încredinat pre edinia sau direcia asociaiei orisociet ii, iar în lipsa unei asemenea persoane, la instanadomiciliului oricruia dintre asociai. În acest din urm caz, reclamantul va putea cere instanei numirea unuicurator care s reprezinte interesele asociailor”.

• În cazul în care pârât este o persoanjuridic de dreptpublic regula comunnu mai poate fi aplicat, „sediul”unei asemenea persoane neputând fi determinat într-unanume loc, competena se va determina dupregula înscris în art. 8 C. proc. civ.: „Cererile îndreptate împotriva statului, direciilor generale, regiilor publice,caselor autonomei administraiilor comerciale, se potface la instanele din capitala rii sau la cele dinre edina judeului unde î i are domiciliul reclamantul.Când mai multe judectorii din circumscripia aceluiaitribunal sunt deopotrivcompetente, cererile în carefigureaz persoanele artate în alin. (1) se introduc la judec toria din localitatea de reedin a judeului, iar înCapital , la Judectoria sectorului 4”.



142

reclamantului se stinge, el nemaiputând reveniidesemna o alta instan competent; de asemenea nicipârâtul nu are posibilitatea invocrii unei alte instanecompetente, neputând, dac instana stabilit dereclamant este competent, s cear declinarea.

Art. 10 consacr apte cazuri de competen teritorial alternativ:

„În afar de instana domiciliului pârâtului maisunt competente urmtoarele instane:1. în cererile privitoare la executarea, anularea,

rezoluiunea sau rezilierea unui contract, instanalocului prevzut în contract pentru executarea, chiar în parte, a obligaiunii;

2. în cererile ce izvorsc dintr-un raport de locaiune aunui imobil, în aciunile în justificare sau înprestaiune tabular, instana locului unde se afl imobilul;

3. în cererile ce izvorsc dintr-o cambie, cec sau bilet laordin, instana locului de plat;4. în cererile privitoare la obligaii comerciale, instana

locului unde obligaia a luat natere sau aceea alocului pl ii;

5. în cererile izvorâte dintr-un contract de transport,instana locului de plecare sau de sosire;

6. abrogat7. în cererile f cute de ascendeni sau descendeni

pentru pensii de întreinere, instana domiciliuluireclamantului;

8. în cererile ce izvorsc dintr-un fapt ilicit, instana încircumscripia c reia s-a svâr it acel fapt.O competen teritorial alternativ este consacrat i

în materie de asigurare prin dispoziiile art. 11 C. proc.



143

civ. conform cu care: „În materie de asigurare, cerereaprivitoare la despgubiri se va putea facei la instana încircumscripia c reia se afl: domiciliul asiguratului;bunurile asigurate; locul unde s-a produs accidentul.

Alegerea competenei prin convenie este nul dac a fost f cut înainte de naterea dreptului ladesp gubire.

Dispoziiile de mai sus nu se aplicîn materiemaritim i fluvial”.

3.2.3. Competena teritorial exclusiv (excepional )

– este acea form a competenei prin care se determin capacitatea unei instane judec tore ti de a soluiona înmod exclusiv un anumit litigiu.

Aceast form a competenei este prevzut denorme imperative, de la care pr ile nu pot deroga prin

voina lor (a se vedea mai sus regimul juridic).Pe de alt parte, cazurile de competenexclusiv sunt prevzute expres i nu pot fi extinse prin analogie.

Competena teritorial excepional estereglementat de Codul de procedurcivil în art. 13-16.

În materie imobiliarart. 13 precizeaz:„Cererile privitoare la bunuri imobile se fac

numai la instana în circumscripia c reia se afl imobilele. Când imobilul este situat în circumscripiilemai multor instane, cererea se va face la instanadomiciliului sau reedinei pârâtului, dacacesta se afl în vreuna din aceste circumscripii, iar în caz contrar laoricare dintre instanele în circumscripiile c rora se afl imobilul”. Dispoziia î i are justificarea în ideea c lalocul unde este situat imobilul se pot administra cu mai



144

mult u urin probele necesare pentru soluionareaacestor categorii de cauze.

S-a reinut în acest sens c regula se aplic tuturor aciunilor reale imobiliare cunoscute (aciunea înrevendicare, aciunile negatorii i aciunilor confesorii),dar i ac iunilor posesorii.

Cu privire la aciunile personale imobiliare îns,doctrina i practica nu au îmbri at un punct de vedereunitar, unii autori considerând cacest gen nu intrsubincidena art. 13 C. proc. civ.

În materie de motenire art. 14 C. proc. civ.prevede c: „Sunt de competena instanei celui din urm domiciliu al defunctului:1. cererile privitoare la validitatea sau executarea

dispoziiilor testamentare;2. cererile privitoare la motenire, precum i cele

privitoare la preteniile pe care motenitorii le-ar

avea unul împotriva altuia;3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre motenitori sau împotrivaexecutorului testamentar”.

La fundamentarea acestei reguli s-a avut învedere faptul c toate operaiile legate de procedurasuccesoral se îndeplinesc în circumscripia teritorial aultimului domiciliu al defunctului, aici situându-se loculdeschiderii succesiuniii, cel mai adesea, cele mai multebunuri mobilei imobile ale acestuia. Prin urmare, în cazde ivire a unui litigiu, aici se vor putea administra cu maimare uurin probele necesare.

Totu i, câteva observaii se impun:• competena excepional prev zut de art. 14 C.

proc. civ. înceteaz odat cu finalizarea procedurii



145

succesorale, dupsoluionarea definitiva procesuluide partaj, astfel încât, eventualele aciuni prin carecreditorii vor urmri pe motenitori proporional cup r ile lor de motenire, sunt de competena instaneide la domiciliul pârâilor;

• în caz de concuren între dispoziiile art. 13 i art.14 C. proc. civ.( când în motenirea luide cuiussuntcuprinse i bunuri imobile, care nu sunt situate înraza teritorial a instanei de la ultimul domiciliu a

defunctului), doctrinai practica judiciar au dat întâietate, ca instan competent, instanei de laultimul domiciliu al defunctului.

Al treilea caz de competenteritorial exclusiv este prevzut în art. 15 C. proc. civ. i prevedecompetena în materie de societate: „Cererile în materiede societate, pân la sfâr itul lichidrii în fapt, sunt decompetena instanei locului unde societatea î i are sediulprincipal”.Observaii:• dispoziia î i g se te aplicarea numai în privina

litigiilor dintre societari sau dintre societariisocietate, în litigiile dintre societari sau societate cuter ii aplicându-se regulile de drept comun;

• textul se aplic tuturor formelor de societate, civilesau comerciale;

• regula se aplic în timp numai pân la momentullichid rii în fapt a societii.

Ultimul caz de competenexclusiv prev zut înC. proc.civ. este reglementat de art. 16, în materie dereorganizare judiciar i faliment: „Cererile în materiareorganizrii judiciare i a falimentului sunt de



147

• Competena în cazul chestiunilor prejudiciale• Competena instanei sesizate în privina incidentelor

de procedur

VI.1. Competena instan ei sesizate prin cerereareclamantului în privina ap r rilor pârâtului

În literatura i practica judiciar s-a consacratregula “ judec torul ac iunii este i judec torul

excep iei” potrivit cu care instana învestit de reclamantprin cererea de chemare în judecatpotrivit normelor decompeten general , material i teritorial se vapronuna i asupra mijloacelor de aprare ale pârâtului,dac acestea au legtur cu cererea reclamantului, chiardac ele ar cere soluionarea unei chestiuni prealabile,care în mod obinuit nu intr în competena sa.

Interpretarea i con inutul reguliiÎn sintagma de mai sus, sensul noiunii de

excepie este unul foarte larg, nespecific procedurii, înglobând în coninutul su toate mijloacele de aprareale pârâtului, adicatât ap r rile de fond câti ap r rilede procedur.

Faptul c judec torul învestit cu o cerere

principal judec atât preteniile cât i ap r rile pârâtuluiprezint importan i din punctul de vedere al autoritiilucrului judecat. Astfel, puterea lucrului judecat ahot rârii pe care instana o pronun când judec fondulcauzei include atât rspunsul dat preteniei reclamantuluicât i ap r rii directe opuse de ctre pârât, indiferent desoluia dat : de admitere sau de respingere.



148

Justificarea regulii - ra iuni de logic judiciar impun respectarea

practic a principiilor contradictorialitii idreptului la aprare; o instan nu se poatepronuna asupra preteniei deduse judecii dec tre reclamant f r a cerceta i ap rareapârâtului, pretenia i ap rarea formând o unitatecare nu poate fi divizat;

- din punct de vedre practic, prin soluionareatuturor aspectelor litigioase de ctre aceeaiinstan se evit cheltuieli inutile pecuniare, detimp i chiar psihologice;

- se preîntâmpin riscul unor hotrâricontradictorii prin scindarea aspectelor litigioasepentru a fi soluionate de ctre instane diferite.

VI.2 Competena în cazul chestiunilor prejudicialeRegula“ judec torul ac iunii este i judec torul

excep iunii” comport i unele excepii importante, înaceast categorie incluzându-se chestiunileprejudiciale.

A adar, aceast no iune include aspectelelitigioase, de natur penal sau civil, care trebuiesoluionate în mod obligatoriu de ctre instanacompetent i care dobândesc autoritate de lucru judecat în faa instanei sesizate cu cererea

Tr s turile chestiunilor prejudiciale:- prioritatea lor fa de cauza pendinte- competena unei alte instane



149

În cazul în care aprarea pârâtului constituie ochestiune prejudicial instana sesizat cu cerereareclamantului va suspenda judecata pânla rezolvareaprin hotrâre definitiv a chestiunii prejudiciale.

Exemple:1. art. 19 alin. (2) C. proc. pen.: „Judecata în faa

instanei civile se suspend pân la rezolvareadefinitiv a cauzei penale” – art. 244 pct. 2 C. proc.civ.;

2. invocarea în faa judec torului sesizat cu aciuneaprincipal a excepiei de neconstituionalitate – art. 1Lg. 47/92: „Curtea Constituional este unicaautoritate de jurisdicie constituional dinRomânia”;

3. alte situaii – potrivit art. 244 pct. 1 C. proc civ. “…”– suspendarea judiciarfacultativ.

VI.3. Competena instan ei sesizate prin cerereareclamantului în privina incidentelor de procedur

Muli teoreticieni folosesc regula“accesoriulurmeaz soarta principalului” pentru a fundamentatiin ific faptul c instana sesizat cu cererea

reclamantului este competent, de regul, s se pronunei asupra tuturor incidentelor privind procedura de

judecat , suspendarea i stingerea acesteia: incidentereferitoare la compunerea completului de judecat (incompatibilitatea, abinerea, recuzarea), la instanasesizat (str mutarea, delegarea), incidente privindcompetena (excepia de necompeten, excepia delitispenden , excepia de conexitate), incidente privindprobele administrate (verificarea de scripte, înscrierea în



150

fals), incidente privind nulitatea actelor de procedur,suspendarea judecii sau perimarea.

Exit îns i situaii când asupra unor incidente sepronun în mod obligatoriu o altinstan (art. 30, 23,39 C. proc. civ.).

VI.4. Prorogarea competenei instan ei sesizate

Prorogarea intervine în cazul în care o instan competent s soluioneze cererea cu care a fost sesizat de c tre reclamant, devine competentîn temeiul legii, aunei hotrâri judectore ti pronunate de c tre o instan superioar sau a conveniei p r ilor s rezolve i cerericare, în mod obinuit, nu intr în competena sa.

Dup temeiul în baza creia intervine, prorogareade competen poate fi: legal, judec toreasc iconvenional (facultativ).

VI.4.1. Prorogarea legalde competen

Prorogarea legal de competen are loc atuncicând instana sesizat î i prelungete competena întemeiul unei dispoziii exprese a legii.

Aceast form de prorogare intervine în cazuriexpres prevzute de lege.

Sunt tratate din punct de vedere didactic,urm toarele situaii:



151

art. 17 C. proc. civ.: „cererile accesorii iincidentale sunt în cderea instanei competente s judece cererea principal”.

Nici o dificultate nu existîn cazul în care atâtcererea principal cât i cererile incidentale sunt decompetena unor organe din cadrul aceluiai sistem de jurisdicie ori dac cererile intr în competena material a unor instane de acelai grad.

În practic îns se ivesc situaii în care cererilesunt de competena unor organe de jurisdicie dinsisteme diferite sau unor instane de grad diferit.

- în cazul în care cererile ar fi de competena unororgane din sisteme diferite de jurisdicie,prorogarea nu poate opera, deoarece s-ar înclcanorme de competen general f r vreun temeilegal;

- dac cererile sunt de competena instanelor

judec tore ti “prorogarea trebuie s opereze,chiar dac s-ar nesocoti norme de competen material sau teritorial exclusiv”.art. 163C. proc. civ.

– potrivit acestui articol, litispendena presupune c nimeni nu poate fi chemat în judecatpentru aceeaicauz , acela i obiect i de aceleai p r i înaintea maimultor instane.

Excepia poate fi ridicat de c tre p r i sau dec tre judector în faa instanelor de fond i dac esteadmis , dosarul se va trimite instanei care a fost mai întâi învestit, iar în cazul în care pricinile se aflîn judecata unor instane de grad diferit, la instana de gradmai înalt. Prin urmare, în cazul litispendenei nu neafl m în prezena unor cereri diferitei asupra crora o



152

instan î i prelungete competena. Dimpotriv, neafl m în prezena aceluiai litigiu, pentru a cruisoluionare au fost sesizate mai multe instane.

A adar, în cazul litispendenei nu ne aflm în faaunei prorogri de competen.

art. 164C. proc. civ.:- potrivit acestui articol conexitatea reprezintacea

situaie procesual în care se afl pricinile aflate pe rolulaceleia i instane sau a unor instane diferite, în care suntacelea i p r i sau chiar împreuncu alte pr i, i al c rorobiect i cauz au între ele o strânsleg tur .

În cazul conexitii legea nu impune existena tripleiidentit i: de p r i, obiect i cauz Prin urmare, în aceast situaie opereaz o prorogare de competence rezult înmod neândoielnic din chiar dispoziiiloe legale carereglementeaz materia. Pr ile, potrivit art. 164 alin. (1)au posibilitatea de a solicita „întrunirea mai multor

pricini care se aflînaintea aceleiai instane sau a unorinstane diferite”.

IV.4.2. Prorogarea judiciarde competen

- intervine în acele situaii în care o instan este învestit cu îndeplinirea unor acte procedurale sau chiar cusoluionarea unei cauze civile ce ar intra în competenaaltei instane, în temeiul unei hotrâri judectore ti

Prorogarea judiciarde competen poate interveni,astfel, în una din urmtoarele situaii:

a. în cazul delegrii altei instane, în condiiile art.23 C. proc. civ.;

b. în cazul recuzrii tuturor judectorilor de la oinstan i în cazul când din cauza recuzrii,



153

completul de judecatnu se poate constitui (art.30 alin. (2) C. proc. civ.);

c. în cazul strmut rii procesului civil (art. 37 C.proc. civ.)

d. în cazul administrrii unor dovezi prin comisierogatorie;

e. în cazul casrii unei hotrâri judectore ti cutrimitere la o alt instan de acelai grad (art.315 alin. (5) C. proc. civ.).

IV.4.3. Prorogarea convenional (voluntar) decompeten

- intervine în temeiul unei înelegeri (convenii) ap r ilor, în acele cazuri în care legea procesualîng duiep r ilor s deroge de la regulile de competenpe care lestabilete.

Din coroborarea art. 19i 159 C. proc. civ.rezult c o atare convenie este posibil numai în cazulcompetenei teritoriale prevzut de norme dispozitive,adic în cazul normelor de competenrelativ .

Alegerea de competen poate fi determinatatâtanterior, cât i dup ivirea litigiului.

Fiind vorba de o convenie, ea se poate facenumai cu respectarea condiiilor de validitate ale oricreiconvenii: p r ile s aib capacitate de exerciiu;consim mântul lor s fie liber i neviciat; conveniap r ilor, scris sau verbal, s fie expres; p r ile s determine în mod neechivoc instana aleas ; aceasta dinurm s nu fie necompetentabsolut.

Atunci când aderarea pârâtului la competenaaleas de reclamant se face dupivirea litigiului, în mod



154

verbal, în faa instanei de judecat aceasta trebuie sfieexpres . Neinvocarea excepiei de necompeten de c trepârât pân la prima zi de înf i are nu echivaleazcu oprorogare convenional de competen , efectulneinvocrii excepiei de necompeten relativ de c trepârât in limine litisfiind acela al decderii sale dindreptul de a mai invoca aceastexcepie i nu acela alachies rii tacite la competena instanei sesizate.

V. Incidente procedurale referitoare la competen

V.1. Preciz ri prealabile

Legalitatea procesului civil impune cu necesitate judecarea cauzelor de ctre instanele judectore tipotrivit cu competena lor.

Astfel, necompetena – situaia în care o instan

judec toreasc este sesizat cu o pricin civil pe care nuo poate soluiona întrucât nu are competena s o judece– trebuie înlturat , fie din iniiativa p r ilor, fie dinoficiu de ctre instan , în caz contrar putând avea caefect chiar nulitatea hotrârii date cu înclcarea normelorde competen

Mijloacele procedurale prin intermediul crorastarea de necompeten poate fi înlturat sunt excepiade necompeten i regulatorul de competen .Acestea sunt mijloacele procesuale specifice cursului judec ii. Dac excepia se invoc dup ce s-a pronunathot rârea primei instane, mijlocul procesuale estecererea de apel, iar dacse invoc dup pronunarea uneihot râri definitive, mijlocul procesual este recursul.



155

V.2. Excepia de necompeten

Excepia de necompeten este mijloculprocedural prin care partea interesat, instana sau chiarprocurorul când participla judecarea cauzelor civilepoate solicita instanei s se desesizeze i s trimit cauza la instana de judecat sau la un alt organ cuactivitate jurisdicional competent s o judece potrivitlegii.

InvocareExcepia de necompeten se invoc în mod

diferit dup cum norma de competencare se consider a fi înc lcat este absolut (competena general,competena material i competena teritorial exclusiv)sau relativ (competena teritorial general icompetena teritorial alternativ).

Excepia de necompeten absolut :

– poate fi invocat de oricare din pr i, procurorsau chiar instan din oficiu;– poate fi invocat în orice faz a judec ii (atât în

prim instan , cât i în apel sau recurs);– p r ile nu pot deroga, nici expres, nici tacit de la

regulile competenei absolute.Excepia de necompeten relativ :

- poate fi invocat numai de ctre pârât (el estesingurul, de altfel, care are interes – art. 105 alin.(2), art. 158 C. proc. civ.);

- numai în faa primei instane i numai pân laprima zi de înf i are (prin întâmpinare, dac partea este asistatsau reprezentat– art. 118 C.proc. civ.);



156

- prin urmare, ea trebuie invocatîn acest termeni înaintea altor excepii, sub sanciunea

dec derii din dreptul de a mai putea invoca;- p r ile pot conveni, atât expres câti tacit s

deroge de la dispoziiile legii, f când o prorogareconvenional de competen .

Soluionare:Excepia de necompeten se soluioneaz de

c tre instana sesizat cu aciunea principal.Excepia de necompeten, fiind o excepie de

procedur, se soluioneaz cu prioritate fa de excepiilede fond, dup excepiile de organizare judectoreasc ide nelegal timbrare, dar înaintea celorlalte excepii deprocedur.

Odat invocat , ca orice excepie, în baza art. 129alin. (4) C. proc. civ.i pentru respectarea principiilorcontradictorialitii, oralit ii, publicit ii, rolului activ al

judec torului, dreptului la aprare, ea trebuie pus îndiscuia p r ilor, în caz contrar hotrârea pronunat va finul i va putea fi desfiinat prin intermediul cilor deatac.

Dac instana g se te c excepia nu este întemeiat i c nu s-a înclcat nici o norm decompeten , excepia va fi respins printr-o încheiereinterlocutorie i instana va p i în continuare la judecat . Împotriva încheierii prin care s-a soluionatexcepia se poate exercita apel sau recurs, dar numaiodat cu fondul cauzei (art. 158 alin. (2) C. proc. civ.).

În cazul în care excepia este considerat întemeiat, instana o va admite i se va pronuna printr-o hot râre de declinare de competen(declinator decompeten ).



158

trimite dosarul având, la rândul su, dreptul s- i verificepropria competen. În cazul în care se consider necompetent poate, de asemenea, s- i declinecompetena în favoarea unei alte instane sau chiar înfavoarea instanei care a învestit-o.

În privina actelor de procedur îndeplinite lainstana considerat necompetent, art. 105 alin. (1) C.proc. civ. decide c sunt considerate nule. Nulitatea ser sfrânge, în principiu, asupra tuturor actelor deprocedur întocmite la instana necompetent; cu toateacestea, trebuie sremarc m c unele din efectele actuluide sesizare – cererea de chemare în judecat– se menin.Astfel, potrivit art. 1870 C. civ., cererea de chemare în judecat întrerupe prescripia chiar când este adresat unei instane necompetente…De asemenea, ea pstreaz efectul punerii în întârziere a debitorului.

Pe de alt parte îns, art. 160 C. proc. civ.,

cuprinde o reglementare distinctîn privina probelor:„în cazul declarrii necompetenei, dovezile administrate în instana necompetent r mân câtigate judec ii iinstana necompetent nu va dispune refacerea lor decâtpentru motive temeinice”.

V.3. Conflictele de competen

No iuneConflictul de competen se definete ca fiind

situaia în care dou sau mai multe instane judec tore tisau alte organe cu activitate jurisdicional se consider competente sau dimpotriv, necompetente, s soluioneze o cauz civil concret i î i declin astfel,reciproc, competena.



159

Conflictele de competen pot fi pozitive saunegative.

Exist conflict pozitiv de competenori de câteori dou sau mai multe instane se declar concomitentsau succesiv abilitate ssoluioneze aceeai cauz civil ,declinându-i reciproc competena.

Conflictul negativ de competen apare,dimpotriv, în acele cazuri în care dousau mai multeinstane se declar necompetente s soluioneze oanumit cauz civil , declinându-i reciproc competena.

Pentru a ne afla în prezena unui conflict pozitivde competen trebuie ca în faa instanei necompetente(dintre cele dou care vor ajunge în conflict) sfieridicat excepia de necompeten, excepie care prinrespingerea ei declaneaz conflictul de competen. Deasemenea, poate aprea conflict pozitiv de competen i în situaia în care dou sau mai multe instane deopotriv

competente sunt sesizate cu judecarea aceleiai pricini ( spre ex., în cazul competen ei alternative), situaie careimpune ridicarea excepiei de litispenden. Conflictul sedeclaneaz în momentul respingerii excepiei de c treinstana abilitat s o soluioneze i în faa c reia s-ainvocat.

Pentru a ne afla în prezena unui conflict negativde competen trebuie îndeplinite cumulativ urmtoarelecerine:

- s existe cumulativ dousau mai multe instanesesizate cu judecarea aceleiai pricini (tripl identitate: pr i, obiect cauz juridic );

- instanele s se fi declarat necompetente prinhot râri r mase irevocabile;



160

- declin rile de competen între instanelesesizate s fie reciproce (nu existconflict decompeten dac declin rile sunt succesive,intervenite între mai multe instane, dac acesteasau cel puin dou dintre ele nu au intrat încontradicie);

- cel puin una dintre aceste instane s fiecompetent s soluioneze cererea respectiv;dac instana sesizat cu soluionareaconflictului negativ de competenconsider c nici una dintre instane nu este competent,apreciind ca fiind competento alt instan , vatrimite acesteia dosarul, pe cale administrativ.

Soluionarea conflictelor de competen(art. 21-22C. proc. civ.)- se face pe calearegulatorului de competen ,

de c tre instana superioar instanelor aflate înconflict;- o dat cu sesizarea instanei superioare, instana

în faa c reia s-a ivit conflictul suspend soluionarea cauzei i înainteaz dosarulinstanei îndrept ite s se pronune asupraacestuia;

- conflictele de competen se pot ivi i întreinstanele judectore ti i celelalte organe cuactivitate jurisdicional (art. 20 C. proc. civ.);situaie în care conflictul se soluioneaz de c treinstana ierarhic superioar celei aflate înconflict (art. 22 alin. (4));

- în cazul în care conflictul de competenseive te între Î.C.C.J. i o alt instan , acesta se



161

rezolv Curtea Suprem, hot rârea pronunat constituind în acelai timp atât declinator câtiregulator de competen;

- Instana competent s soluioneze conflictul vahot rî în camera de consiliu, f r citarea pr ilor;

- Împotriva regulatorului de competense poateface recurs în termen de 5 zile de la comunicare;dosarul va fi trimis instanei competente spresoluionare numai dupr mânerea irevocabilaregulatorului de competen; recursul,neexistând norme derogatorii, se soluioneaz potrivit normelor de drept comun;

- Hot rârea irevocabil prin care se statueaz asupra conflictului de competen esteobligatorie pentru instana desemnat.

VI. Str mutarea pricinilorVI.1.1. Definiie

Este o form de prorogare judectoreasc acompetenei prin intermediul creia o pricin decompetena unei instane, va fi judecat prin prelungireacompetenei, de c tre o alt instan ca efect al uneihot râri judectore ti a unei instane superioare care a încuviinat cererea de strmutare, pentru unul dinmotivele prevzute de lege.VI.1.2. Sediul materiei: art. 37-40 C. proc. civ.VI.1.3. Motivele strmut rii

Conform art. 37 C. proc. civ., pricina poate fistr mutat :



162

- când una dintre pr i are dou rude sau afinipân la gradul al patrulea inclusiv printremagistraii instanei;

- b nuiala legitim;- sigurana public.B nuiala se socotete legitim de câte ori se poate

presupune c nep rtinirea judectorilor ar putea fitirbit datorit împrejurrii pricinii, calitii p r ilor orivr jm iilor locale.

Constituie motive de siguran public acele împrejurri care creeaz presupunerea c judecataprocesului la instana competent ar putea producetulburarea linitii publice.

VI.1.4. Procedura strmut riiInstana competent

Cererea de strmutare întemeiatpe rudenie sau

afinitate se depune la instana imediat superioarcelei învestite iniial cu judecarea pricinii.Cererea de strmutare pentru bnuial legitim

sau siguran public se depune la Înalta Curte deCasaie i Justiie.

Cine poate face cererea?Cererea de strmutare pentru motiv de rudeniei

afinitate, precum i pentru bnuial legitim poate ficerut de p r ile interesate sau procuror; cererea destr mutare pentru siguran public poate fi f cut doarde c tre procurorul de la Parchetul de pe lângÎnaltaCurte de Casaie i Justiie.

Termenul de introducere a cereriiStr mutarea pentru rudenie sau afinitate poate fi

cerut mai înainte de începerea oricrei dezbateri; cea



163

întemeiat pe b nuial legitim sau siguran public sepoate cere în orice stare a pricinii.

SoluionareCererea se judec în camera de consiliu, în lipsa

unei dispoziii contrare derogatorii, cu citarea pr ilor,conform dispoziiilor art. 85 C. proc. civ.

Pre edintele instanei va putea cere dosarulpricinii i s ordone, f r citarea pr ilor, suspendarea judec rii pricinii, comunicând de urgenaceast m sur instanei respective.

În caz de admitere, pricina se trimite spre judecat unei alte instane de acelai grad.

Potrivit art. 40 C. proc. civ. hotrârea asuprastr mut rii se d f r motivare i nu este supusnici uneic i de atac. Ea va arta în ce msur actele îndeplinite deinstan înainte de strmutare urmeazs fie p strate.

Aceast instan va fi întiinat de îndat despre

admiterea cererii de strmutare. În cazul în care instanaa s vâr it acte de procedursau a procedat între timp la judecarea pricinii, actele de procedurîndeplinite ulteriorstr mut rii i hot rârea pronunat sunt desfiinate dedrept prin efectul admiterii cererii de strmutare.

VII. Delegarea instanei (art. 23 C. proc. civ.)

Este o form de prorogare judectoreasc acompetenei prin intermediul creia o pricin decompetena unei instane, va fi judecat prin prelungireacompetenei, de c tre o alt instan ca efect al uneihot râri date de Înalta Curte de Casaie i Justiie când,prima dintre instane, datorit unor împrejurri



164

excepionale, este împiedicatun timp mai îndelungat s funcioneze.

TEME DE VERIFICARE

1. Asem n ri i deosebiri între competen a absolut icompeten a relativ ;2. No iunea de competen jurisdic onal . Atribu iileinstan elor judec tore ti;

3. Defini i principiul plenitudinii de competen ainstan elor judec tore ti;4. Enumera i, pentru fiecare dintre instan ele de judecat , cel pu in trei cazuri de competen în materiedivers .5. Asemanari i deosebiri între competen a teritorial exclusiv i competen a teritorial alternativ ;6. Corela ia între normele de competen înscrise în art.13 i 14 C. proc. civ.;7.Chestiuni prealabile–chestiuni prejudiciale: asem n ri i deosebiri;8. Prorogarea de competen – no iune, clasificare,exemple.9. Efectele hot rârii de declinare de competen ;10. Instan a competent în pronun area regulatorului de

competen .



165

SPE E

1. Z.R. si Z.V., domiciliai în Ia i, au solicitatJudec toriei Piteti s dispun rezoluiunea contractuluiautentificat de notarul public, chemându-l în judecatpeG.I., domiciliat în Piteti, deoarece pârâtul refuzs pl teasc preul convenit pentru imobilul vândut, situat în Ia i.

Prin sentin civil , Judec toria Piteti, i-adeclinat competena în favoarea Judectoriei Iai,sus inând c imobilul se afl în raza ei teritorial, astfelc aceasta era competents soluioneze cauza, potrivitdispoziiilor art. 13 C.proc. civ.

Judec toria Iai, la rândul ei, i-a declinatcompetena în favoarea Judectoriei Piteti, cu motivareac în raza ei teritorial î i are domiciliul pârâtul, iarpotrivit art. 5 C. proc. civ, aceasta instaneste

competent.Cerine: Având în vedere natura juridic a acestei ac iuni,

ar ta i argumentat care dintre instan e a gresit.

2. Judec toria Constana a admis cererea formulat de V.G. împotriva frailor s i, V.L. i V.S., având caobiect ieirea din indiviziune asupra averii succesoraler mas de pe urma mamei lor V.A.

Împotriva acestei sentine a declarat apel pârâtulV.L. pe considerentul c instana care a judecat estenecompetent, având în vedere faptul c, de i în raza sateritorial se afl ultimul domiciliu al defunctei, imobilulce face obiectul cererii nu este situat în raza Judectoriei



166

Constana, ci a Judectoriei Babadag, ori art. 13 C. proc.civ. are caracter imperativ.

Cerine:Ce a decis instan a de apel i cum i-a motivat

solu ia?

3. H.L., domiciliat în Baia Mare, l-a chemat în judecat pe copilul su minor, având domiciliul la mamasa în Bucureti, pentru a se dispune reducerea pensiei de întreinere proporional cu reducerea veniturilor sale.

Judec toria Baia Mare, prin sentin civil ,admite cererea reclamantuluii dispune micorareacuantumului pensiei de la 950.000 lei la 450.000 lei pelun .

Împotriva hotrârii declara apel minorul H.A.Cerine:1. Ce motiv de apel ar fi putut invoca H.A?

2.Cum urmeaz s solu ioneze instan asuperioar apelul i cum î i va motiva solu ia?

4. Prin cererea introdus, I.S. a chemat în judecat pe I.E. i I.D. pentru anularea testamentului autentic altat lui s u, I.F., decedat la 04.11.2000 pentru captaie.

Judec toria Sectorului 2 Bucureti i-a declinatcompetena, prin sentin civil , în favoarea JudectorieiPloie ti, cu motivarea c ultimul domiciliu aldefunctului, necontestat de pr i, a fost în Ploieti, i caurmare, aceast ultim instan este competent s rezolve cererea.

Sentina a r mas irevocabilprin neapelare.Judec toria Ploieti, la rândul su, i-a declinat

competena în favoarea Judectoriei Sectorului 2



167

Bucureti, considerând c necompetena teritorial neavând caracter imperativi nefiind invocat de niciuna din pr i, nu putea fi invocatdin oficiu aa cumgre it a procedat Judectoria Sectorului 2 Bucureti,unde fusese introduscererea.

i aceast sentin a r mas irevocabil prinneapelare.

S-a ajuns astfel la un conflict negativ decompeten în urma cruia cursul judecii a fost întrerupt.

Cerine:1. Ce instan va solu iona conflictul negativ de

competen i ce va decide aceasta?2. Cum î i va motiva solu ia?

5. Prin cererea introdus, G.P. a chemat în instan pe I.N., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de

200.000.000 lei cu titlu de daune materialei morale.Judec toria Braov, la cererea pârâtului, în bazaart.5 C. proc. civ.i-a declinat competena prin sentin civil , în favoarea Judectoriei Timioara, în a crei razateritorial se afla domiciliul pârâtului.

Primind dosarul, Judectoria Timioara, prinsentin civil i-a declinat competena în favoareaJudec toriei Braov cu motivarea c, potrivit art. 10 pct.8 C. proc. civ. competena de a soluiona litigiul aparineinstanei în raza creia s-a svâr it faptul ilicit cauzatorde prejudicii.

Cerine:Care dintre instan e a gre it? Motivati.



168

6. Prin cererea introdus, M.H., domiciliat în Cl ra i, achemat în judecat pe soia sa L.P., domiciliat înConstana, solicitând partajarea bunurilor comuneachiziionate în timpul cs toriei, în cote egale.

Judec toria Constana, prin sentin civil , i-adeclinat competena în favoarea Judectoriei Cl ra i, cumotivarea c, potrivit art. 607 C. proc. civ., competenade a soluiona litigiul revine instanei ultimului domiciliucomun al soilor, care este în Cl ra i.

Primind dosarul, Judectoria C l ra i, prinsentin civil , i-a declinat competena în favoareaJudec toriei Constana, cu motivarea caceasta din urm este competent potrivit art. 5 C. proc. civ., sjudecelitigiul, deoarece pârâta are domiciliul în raza teritorial a acestei judectorii.

Cerine:Care dintre instan e este competent s

solu ioneze cererea? Motiva i solu ia.7. S.B., domiciliat în sectorul 2 Bucureti, a chemat în judecata pe V.H. pentru ca prin hotrârea ce se vapronuna s - i recupereze maina pe care i-o împrumutase pârâtului.

La primul termen, Judectoria sectorului 2Bucuresti invoc din oficiu excepia de necompeten,apreciind c în spe se aplic art. 5 C. proc. civ.,competent fiind instana domiciliului pârâtului,Judec toria Craiova.

Prin urmare, Judectoria sectorului 2 Bucureti,dup ce a pus excepia în discuia p r ilor, i-a declinatcompetena în favoarea Judectoriei Craiova.

A procedat corect instan a ?Motiva i.



169

BIBLIOGRAFIE SELECTIV:

1. V.M.CIOBANU –Tratat teoretic i practic de procedur civil , vol. I – Teoria general ,Editura Naional, Bucureti, 1999, p. 371-446;

2. I. LE – Tratat de drept procesual civil,EdituraAll Beck, 2008, p. 185-257;3. FL. M GUREANU - Drept procesual civil,Editura All Beck, ediia a VII-a, p. 157-193;4. I. DELEANU –Tratat de procedur civil , vol.I,Editura All Beck, Bucureti, 2005, p. 331-467; 5. G. BOROI, D. RDESCU –Codul de procedur

civil comentat i adnotat, Editura All, ediia aII-a, Bucureti, 1996 , p. 11-68; 77-82;

6. D. RADU, GHE. DURAC – Drept procesualcivil,Editura Junimea, Iai, 2001, p. 61-113; 7. G. BOROI, O. SPINEANU-MATEI –Codul de

procedur civil, Editura All Beck, Bucureti, 2005,p. 1-73; 86-90; 8. V.M. CIOBANU, G. BOROI – Drept procesualcivil.Curs selectiv. Teste gril , Editura All Beck,Bucureti, 2005, p. 99-167.



170

CURS IX – X

ACTELE DE PROCEDUR.TERMENELE PROCEDURALE.SANC IUNILE PROCEDURALE

I. Actele de procedur

1. Noiunea i importan a actelor deprocedur 2. Clasificarea actelor de procedur 3. Condiii pentru indeplinirea actelor de

procedur

II. Termenele procedurale1. Notiune2. Clasificare3. Modul de calcul al termenelor procedurale4. Durata termenelor procedurale

III. Sanc iuni pentru nerespectarea condiiilorreferitoare la actele de procedur i la termeneleprocedurale

1. Notiune de sanciuni procedurale2. Nulitatea actelor de procedur 2.1. Noiune2.2. Clasificarea nulit ilor2.3. Mijloace de invocare2.4. Efectele anulrii actelor de

procedur



171

3. Dec derea3.1. Noiune3.2. Cazurile i condiiile în care

intervine dec derea3.3. Invocarea i constatarea dec derii3.4. Efectele decderii

IV. Amenzile judiciare. Despgubirile4.1. Noiune i importan 4.2. Principalele cazuri de aplicare a

sanc iunii4.3. Procedura de aplicare



172

I. Actele de procedur

1. Noiunea i importan a actelor de procedur

Activitatea ce se desf oar în cursul procesuluicivil se concretizeaz într-un complex de acteprocedurale ale pr ilor, ale instanei ori ale organelorauxiliare.

Aceste acte trebuie îndeplinite în anumitetermene, contribuind astfel la respectarea principiuluicelerit ii, i, prin urmare, la soluionarea cu operativitatea neânelegerilor ivite în circuitul civil.

Organizarea i desf urarea procesului civil fiindde interes general, legea nu lasla aprecierea pr ilor, judec torului sau organelor auxiliare stabilireaconinutului i modului de îndeplinire a actelor deprocedur civil , ci le reglementeazîn mod amnunit.

Definiie:Actul de procedur reprezint manifestarea devoin sau operaiunea juridic, în forma prevzut delege, f cut în cursul i în cadrul procesului civil, dec tre instana de judecat, p r i sau ali participani laactivitatea judiciar, în vederea producerii unor efecte juridice determinate.

Importana actelor de procedur esteincontestabil întrucât în lipsa acestora activitateaprocesual nu poate fi conceput. Chiar exerciiulac iunii civile se realizeazprin intermediul unui actprocedural – cererea de chemare în judecat– a a cum,de altfel, procesul se finalizeaztot printr-un actprocedural - hotrârea.



173

Între actele procedurale menionate se interpuneun ansamblu de alte acte procedurale, toate destinate s impulsioneze soluionarea procesului civil i s determine, în final, pronunarea unei decizii definitiveasupra litigiului. Pe de altparte, actele de procedur reprezint i mijloace prin intermediul crora p r ile î iexercit drepturile i î i îndeplinesc adeseori obligaiileprocesuale.

2. Clasificarea actelor de procedur

Actele de procedursunt clasificate în literaturade specialitate dupmai multe criterii:a. În raport de organele sau persoanele care le întocmesc sau de la care eman:

• actele p r ilor: cererea de chemare în judecat, întâmpinarea, cererea reconvenional , cererea deexercitare a unei ci de atac, cererea de a se pune în executare hotrârea etc;

• actele instanei: încheierile, hotrârea judec toreasc , dispoziia de comunicare ahot rârii i cea pentru punerea în executare ahot rârii, etc.;

• actele altor participani la proces: întocmireaidepunerea raportului de expertiz, depoziia demartor, cererea de anulare a unei amenzi, etc.;

• actele organelor auxiliare ale justiiei: dovezile decomunicare a actelor de procedur, procesele-verbale de luare la cunotin a m surilorasigur torii, actele de executare ale organelor deexecutare, etc.

b. În funcie de natura lor:



174

• acte judiciare care se îndeplinesc în faa instanei:interogatoriul pr ii, depoziia martorului,pronunarea hot rârii, etc.

• acte judiciare care se îndeplinesc în cadrulprocesului, dar în afara instanei: expertiza,somaia, actele de executare cu excepiaprocedurilor execuionale judiciare, etc.;

• acte extraprocesuale anterioare procesului ceconstau în manifestri de voin exercitate înainte

de declanarea procesului: mrturisirea f cut într-un alt proces, hotrârea privind asigurareadovezilor, etc.;

• acte procesuale contemporane cu procesul,manifestri de voin f cute dup declan areaprocesului, dar în afara acestuia, acte crora legeale atribuie eficien juridic asupra coninutuluiprocesului: expertiza criminalistic pentruconstatarea unui fals, tranzacia realizat printr-un înscris al pr ilor, etc.

c. În funcie de coninut:• acte de procedur ce conin o manifestare de

voin : cererea de chemare în judecat, întâmpinarea, cererea reconvenional , cerereade exercitare a unor ci de atac, achiesarea,

tranzacia, etc.• acte de procedur care constat o operaiuneprocesual: citaia, procesul-verbal de sechestru,comandamentul, etc.

d. În funcie de caracterul lor:• acte jurisdicionale – realizate de judector în

îndeplinirea atribuiilor sale jurisdicionale, careprivesc soluionarea litigiului: redactarea minutei,



175

soluionarea unei excepii prin încheiere,respingerea unei probe, etc.;

• acte administrativ-jurisdicionale - prin care se îndeplinete o activitate administrativlegat desoluionarea litigiului: fixarea termenului pentruprezentarea pr ilor, chemarea la interogatoriu,stabilirea completului de judecat.

e. În funcie de modul de executare:• acte scrise: cererea de chemare în judecat,

întâmpinarea, încheierile, minuta, cererea pentrupromovarea unei ci de atac, etc.;• acte orale: depoziia martorilor, rspunsul la

interogatoriu, susinerile pr ilor, pronunareaminutei, etc.

f. În funcie de etapa procesual în care se îndeplinesc actele:

• acte procesuale pregtitoare judec ii;• acte procesulale f cute în timpul judecii;• acte efectuate dupînchiderea judecii;

3. Condiii cerute pentru îndeplinirea actelor deprocedur

Actele procedurale pentru a fi valabile trebuie

întocmite în anumite condiii i termene, în caz contrarele nu-i produc efectele fireti.În mod tradiional, literatura noastr de

specialitate a apreciat cdou sunt condiiile generale devaliditate a actelor de procedur: forma scris iindicarea în chiar coninutul actului ccerinele legii aufost îndeplinite.



176

Nu trebuie îns neglijat faptul c, în calitatea lorde acte juridice, pentru îndeplinirea lor valabil, acteleprocesuale trebuie srespecte atât o serie de condiii defond, cât i o serie de condiii de form.

Condiiile de fond sunt determinate aadar, decaracterul actelor de procedurde a constitui manifestride voin f cute în vederea producerii unor efecte juridice determinate. Din acest punct de vedere actele deprocedur trebuie s respecte condiiile generale de fondproprii actului juridic civil.

O a treia condiie de form a actelor de procedur presupune c actele care îmbrac form scris trebuieredactate în limba român: art. 127 alin (1) Constituie:“Procedura judiciar se desf oar în limba român”;art.6 Lg. 92/92. Dacuna din pr i nu cunoate limbaromân ea poate recurge la serviciile unui interpret (civil– nu obligatoriu).

În afara condiiilor menionate exist i unelecerine care vizeaz timpul i locul întocmirii actelor deprocedur. Astfel, actele de procedurnu se pot îndeplinioricând, ci numai în termenele prevzute de lege, iar înunele cazuri doar în anumite faze ale procesului.

Actele de procedurse îndeplinesc de regullasediul instanei i în cadrul edinei publice.

II. Termenele procedurale

1. Noiune

Legea reglementeaz am nunit atât coninutul,cât i forma actelor de procedur; de cele mai multe ori îns , ea determin i când trebuie f cute aceste acte,



177

adic stabilete anumite termene ce se impune a firespectate.Definiie:

Termenul de procedureste intervalul de timp în untrul cruia trebuie îndeplinite anumite acte deprocedur sau, dimpotriv, este oprit îndeplinirea altoracte de procedur.

Dac actul de procedur n-a fost îndeplinit înâuntrul termenului stabilit, sanciunea este decdereadin dreptul de a-l mai face; dacactul nu trebuia f cut întermenul respectiv, sanciunea este nulitatea.

Termenul de procedurmai poate fi i o anumit zi, fix , de exemplu termenul stabilit pentru judecareapricinii sau termenul pentru prezentarea unei persoanepentru a depune ca martor, pentru depunerea raportuluide expertiz, pentru efectuarea cercetrii la faa loculuietc.

2. Clasificarea termenelor de procedur

Termenele de procedurse clasific dup maimulte criterii. Le reinem pe cele mai semnificative:1. Dup modul de stabilire:a. Termene legale – cele stabilite prin lege. La rândul lorse subdivid în:- termene legale perfecte (fixe) – cele stabilite în moduniform de lege, f r putina de a fi modificate de ctreinstana de judecat - termene legale imperfecte– în mod excepional ele potfi prelungite (art. 303 alin. (5)– în materia termenului de



178

recurs) sau scurtate (art. 89 alin. (1) în legtur cutermenul pentru înmânarea citaiei)b. Termenele judectore ti– care sunt stabilite de ctreinstan sau preedintele acesteia, putând fi modificate,scurtate sau prelungite (termenele fixate pentru judecareacauzei, înf i area martorilor, efectuarea expertizei,cercetarea local, depunerea onorariului provizoriu deexpert etc.)c. Termenele convenionale– cele stabilite de pr i încursul procesului civil; sunt foarte puine (ex: art. 341alin. (2) – termenul stabilit pentru arbitraj, nerespectarealui atrage desfiinarea hot rârii)2. Dup caracterul lor:- termene imperative (peremptorii)– sunt acelea

în untrul crora trebuie îndeplinit un act de procedur (ex: termenele pentru exercitarea cilor de atac, pentruintroducerea terelor persoane în proces, pentru

formularea întâmpinrii etc)- termene prohibitive (dilatorii) – cele înuntrul cr oralegea interzice îndeplinirea vreunui act de procedur(art.434)3. Dup efectele pe care le produc (sanciuneanerespectrii lor):- termene absolute – acelea care prescriu o conduit obligatorie atât pentru pr i cât i pentru instana de judecat i care, în caz de nerespectare, determin sanciunea decderii sau a nulitii- termenele relative – nu influeneaz în mod hotrâtorasupra procesului, nerespectarea lor nu atrage sanciuniprocedurale ci, eventual alte sanciuni, de ordindisciplinar, pecuniar



179

4. Dup durata lor:- termenele pot fi pe minute,ore, zile, spt mâni, luni iani

3. Durata termenelor de procedur

Orice termen procesual are un punct de plecareiun punct de împlinire între care se interpune un intervalde timp.A. În legtur cu punctul de plecare al termenelor, art.102 alin. (1) instituie un principiu în aceastmaterie:“termenele încep scurg de la data comunicrii actelorde procedur, dac legea nu dispune altfel”.Excepii:1. Principiul echipolenei (echivalenei)– uneori legearecunoate i altor acte o valoare echivalentcu cea acomunicrii:

- termenul de apel curge chiar daccomunicareahot rârii a fost f cut odat cu somaia de executare (art.284 alin. (2))- dac apelul a fost declarat înainte de comunicare,hot rârea se consider totu i comunicat pe datadepunerii cererii de apel (art. 284 alin. (3))- termenele încep s curg i împotriva pr ii care acerut comunicarea de la data solicitrii (art. 102 alin. (2))(dispoziiile se interpreteaz în sensul c partea asolicitat comunicarea pr ii adverse)

Prin derogare de la regul, sunt i situaii, expresprev zute în Cod, când termenele încep scurg de laalte momente: art. 582 alin. (1), art. 22 alin. ultim, art.284 alin. 4, art. 170 alin. (1), art. 186 alin. (2), art. 324pct. 1, etc.



180

B. În legtur cu punctul de împlinire al termenelorprocesuale:- se consider a fi acela în care efectul termenului serealizeaz , fie prin încetarea posibilitii de efectuare aactului (termele imperative), fie dimpotriv, prinna terea dreptului de a îndeplini anumite acte deprocedur (termene prohibitive).

În cazul termenelor imperative, actul f cut întrepunctul de plecarei punctul de împlinire este un actf cut în termen. În acest sens reinem i dispoziiile art.104: “actele de procedurtrimise prin pot instanelor judec tore ti se socotesc îndeplinite în termen dacaufost predate recomandat la oficiul potal înainte de împlinirea lui”.

În cazul termenelor prohibitive, dacactul estef cut înainte de împlinirea termenului este un actprematur.

În intervalul cuprins între momentul de plecareimomentul de împlinie termenele curg, de regul,continuu, f r posibilitatea de a fi întrerupte saususpendate.

Întreruperea i suspendarea termenelor deprocedur apare, aadar, ca o excepie de la regulaenunat anterior. Dat fiind c cele dou instituiiindicate anterior nu sunt caracteristice pentru termenelede procedur, în aceast materie cauzele de întrerupereide suspendare nu sunt sistematizate de legiuitor ca îndomeniul prescripiei dreptului la aciune.

Întreruperea termenului de procedur –modificarea cursului termenului în sensul înltur riiperioadei consumate înainte de apariia cauzei de



181

întrerupere i începerea unei noi perioade dupîncetareacauzei de întrerupere.

Cauze generale de întrerupere:

1. art. 103 alin. (1) – când partea a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voina ei s îndeplineasc actul de procedur în termenul legal(explic no iunea pe larg, cu exemplei comparaii cucazul fortuit i fora major , repunerea în terme dindreptul material; procedura invocrii, soluii). Dac oasemenea împrejurare va fi doveditde partea care oinvoc , de la încetarea împiedicrii va curge întotdeaunaun termen de 15 zile pentru îndeplinirea actului deprocedur;2. Întrucât totdeauna punctul de plecare al termenuluieste legat de existena unui act de procedur, termenul se

întrerupe când actul de pornire al termenului a fostdeclarat nul sau când, printr-o împrejurare fortuitnu semai poate face dovada existenei acelui act (de ex, actulde comunicare a hotrârii a fost declarat nul sau dovadacomunicrii nu mai poate fi f cut , astfel fiindcompromis i termenul de apel sau recurs)

Cauze speciale de întrerupere:

1. Termenul de perimare se întrerupe prin îndeplinireaunui act de procedurf cut în vederea judecrii priciniide c tre partea care justificun interes – art. 2492. Termenul de apel se întrerupe prin moartea pr ii careare interes s fac apel – art. 285 alin. (1). În acest caz seface din nou o singurcomunicare a hotrârii, la cel din



182

urm domiciliu al pr ii, pe numele motenirii. Termenulde apel începe s curg din nou de la data acesteicomunicri, iar pentru motenitorii incapabili saudisp ru i ori în caz de motenire vacant, termenul vacurge din data cnd s-a numit tutorele, curatorul sauadministratorul provizoriu.3. Termenul de apel se întrerupei prin moarteamandatarului cruia i s-a f cut comunicarea – art. 286. Înacest caz se va face o noucomunicare pr ii, ladomiciliul ei, iar termenul de apel va începe scurg dinnou de la aceastdat .

Suspendarea termenului de procedur înseamn –modificarea cursului acestui temren, în sensul opririicurgerii lui pe durata existenei unor situaii limitativprev zute de lege, la sfâritul c r ra acelai termenî ireia cursul, socotindu-sei timpul mconsumat înainte de

suspendare.Cauze generale:

1. Suspendarea judecii - art. 243 i 2442. Suspendarea termenului de perimare cât timpd inuie te suspendarea judecii pronunat de insrtan , în cvazurile prevzute la art. 244, precumi în alte cazuriprev tute de lege.3. Suspendarea termenelor de procedurprin legispeciale, pe durata unor anumite situaii



183

4. Modul de calcul al termenelor procedurale

Potrivit art. 101 termenele stabilite pe ani, luniis pt mâni se împlinesc în ziua corespunztoare zilei deplecare. Dac termenul începe scurg în 29, 30 sau 31ale lunii i urmeaz s se sfâreasc într-o lun care nuare o asemenea zi, se va socoti împlinit în ultima zi alunii.

În cazul termenelor stabilite pe zilei ore seaplic sistemul de calcul “pe zile libere”, neintrând încalcul nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârittermenul (cel mai avantajos sistem pentru parte).

Legea proceduraldetermin i modul de calculal termenelor stabilite pe ore. Potrivit art. 101 alin. (2)termenele de procedurstatornicite pe ore încep scurg de la miezul nopii urm toare (tot sistemul cel maiavantajos; în opoziie cu termenul calculat demomento

ad momentum)O dispoziie procedural util este prevzut i înart. 101 alin. (5): termenul care se sfâre te într-o zi des rb toare legal sau când serviciul este suspendat, se vaprelungi pânâ la sf r itul primei zile de lucru urmtoare.Aceast dispoziie se aplic tuturor termenelorprocedurale, legea nef când nici o distincie în acestsens.



184

III. Sanctiuni pentru nerespectarea conditiilorreferitoare la actele de procedura si la termeneleprocedurale 1. Concept, rol, determinare

Sanciunile procesuale sunt msuri cu caracter deconstrângere menite sgaranteze respectarea normelor juridice care prescriu formelei condiiile dup caretrebuie s se desf oare activitatea judiciarîn pricinilecivile.

Sanciunile procesuale prezint urm toarelefuncii:

• preventiv-educativ;• represiv-intimidant(sancioneaz , dar unele au

i funcie reparatorie, ca de exemplu cheltuielilede judecat).Sanciunile procesuale contribuie la o optim

administrare a justiiei i reprezint o garanie arestabilirii ordinii de drepti, în ultim instan , adrepturilor subiective contestate.

Sanciunile procesuale nu sunt tratate unitarinici nu exist o concepie unitar cu privire la acestea.

Astfel, pe unele, Codul de procedurcivil lenume te sanciuni (alteori le spune pedepse- termeniisunt folosii ca sinonimi): decderea (art. 167 alin. (4) C.proc. civ., art. 138 C. proc. civ., art. 103 C. proc. civ.),nulitatea (art. 88 alin. (2) C. proc. civ., art. 89 alin. (1) C.proc. civ., art. 302 C. proc. civ.), amenzile judiciare (art.108² alin. (1), (2) C. proc. civ.). Altele nu sunt numiteastfel, dar au, cu siguran, caracter sancionator:perimarea (art. 248 C. proc. civ.), cheltuielile de judecat . Altele sunt sanciuni speciale: pierderea puterii



185

executorie a hotrârii neexecutate înuntrul termenuluide prescripie (art. 405 alin. (3) C. proc. civ.),respingerea aciunii de divorca nesusinut (art. 616 C.proc. civ.), îndeprtarea din sala deedin a p r ii (art.122 alin. (5) C. proc. civ.).

Alte dispoziii au i caracter sancionator: art.174 C. proc. civ., art. 225 C. proc. civ.

Menion m i existena unor sanciunidisciplinare ce pot fi aplicate unor funcionari judec tore ti potrivit Legii nr. 92/1992. De asemenea, nupoate fi exclus nici r spunderea penal dac ses vâr e te o infraciune.

2. Nulitatea actelor de procedur

De i conceptul de nulitate este propriuidreptului material, ca sanciune de drept procesual civil,

ea comport tr s turi distincte de unde rezult i odefiniie proprie.Nulitatea este sanciunea ce determin

ineficiena actelor de procedur îndeplinite f r respectarea regulilor de desf urare a procesului civilicare se rsfrânge, adeseori,i asupra actelor ulterioare.

Nulit ile procesuale pot fi clasificate dupmaimulte criterii:

1) Dup natura normelor procedurale înclcate,nulit ile procesuale pot fi clasificate în nuliti absolutei nulit i relative. Aceasta reprezintcea mai important

clasificare i servete pentru determinarea regimului juridic al nulit ilor.



187

3) Dup raportul cauzal specific dintre diferiteleacte de procedur, nulit ile procesuale pot fi clasificate în nulit i proprii i nulit i derivate.

Nulitatea proprie reprezintsanciunea carelipse te de eficien juridic actul de procedurîndeplinitcu nesocotirea condiiilor de validitate.

Nulitatea derivat reprezint o consecin ainvalid rii unor acte procedurale anterioarei fa decare actul în cauzse afl într-un raport de dependen funcional .

Potrivit art. 106 C. proc. civ.: “Anularea unuiact de proceduratrage i nulitatea actelor urmtoare, înm sura în care acestea nu pot avea o independendesine st t toare.”

4) Dup natura condiiilor a cror neobservaredetermin ineficiena actului de procedur, nulit ileprocesuale pot fi clasificate în nuliti intrinseci i

nulit i extrinseci.Nulit ile intrinseci intervin în cazul nesocotiriiunor cerine ce in de natura sau substana actelor deprocedur.

Nulit ile extrinseci intervin în cazul nesocotiriiunor condiii exterioare a actelor de procedur, cum ar fi îndeplinirea acestuia de un funcionar necompetent,neplata taxelor de timbru, depunerea recursului la oinstan ierarhic superioaretc.

5) Dup întinderea efectului sancionator,nulit ile procesuale pot fi clasificate în nuliti totale inulit i pariale.

În materie procesual, distincia dintre cele dou categorii de nuliti este deosebit de pregnantîndomeniul cilor de atac. Astfel, în materia recursului



188

instana poate dispune casarea totalsau parial ahot rârii, partea din hotrâre care nu a fost casat dobândete autoritate de lucru judecat.

6) Dup modul în care ele opereaz, nulit ileprocesuale pot fi clasificate în nuliti de drept i nulit i judiciare.

Nulit ile de drept sunt acelea care opereazîntemeiul legii, f r s mai fie necesar o hot râre deconstatare a efectelor produse.

Nulit ile judiciare afecteazactul de procedur doar dac intervine o hotrîre judectoreasc care s pronune sanciunea.

În dreptul procesual civil, indiferent de felulnulit ii i chiar dac au fost transgresate dispoziiieseniale, intervenia justiiei este întotdeuna necesar.

Condiiile generale ale nulitii

Potrivit art. 105 C. proc. civ.: “Actele deprocedur îndeplinite de un judector necompetent suntnule.

Actele îndeplinite cu neobservarea formelorlegale sau de un funcionar necompetent se vor declaranule numai dac prin aceasta s-a pricinuit pr ii ov t mare ce nu se poate înltura decât prin anularea lor.În cazul nulit ilor anume prevzute de lege, vt marease presupune pânla dovada contrarie.”

Art. 105 C. proc. civ. nu reglementeaznulitateaabsolut (alin. (1)) i nulitatea relativ(alin. (2)), ci alin.(2) consacr condiiile generale ale nulitii actelor deprocedur, alin. (1) reglementeazo nulitate derivat, iar



189

alin. (2) teza 2 o nulitate expres. Cu privire la aceasta,nu exist o reglementare unitar.

Din analiza dispotiiilor art. 105 alin. (2) C.proc. civ. pot fi desprinsei condiiile generale alenulit ii:

-nesocotirea dispoziiilor legale privitoare ladesf urarea procesului civil;

-producerea unei vt m ri;-v t marea s nu poat fi înl turat în alt mod

decât prin anularea actului.

1) Nesocotirea dispoziiilor legale privitoare ladesf urarea procesului civil

Art. 105 alin. (2) se referdoar la neobservareaformelor legale sau la îndeplinirea actului de procedur de c tre un funcionar necompetent.

Raportul dintre cele douipoteze vizate de acest

text este acela dintre generali particular, prima ipotez constitui genul, iar cea de-a doua specia.Prin “neobservarea formelor legale” nu trebuie

s în elegem numai cerinele privitoare la formaexterioar a actului de procedur, ci toate cerinelenecesare pentru desf urarea procesului civil.

Referirea la actele îndeplinite de un funcionarnecompetent nu poate avea altsemnificaie decât aceeaa unei determinri riguroase a nulitii în acest caz, ccisanciunea opereaz în aceleai condiii.

2) Producerea unei vt m riV t marea reprezint înc lcarea unor drepturi

sau intrese legitime ale pr ilor, dar nu numai. Unansamblu de norme procesuale sunt însinstituite de



190

lege spre a se realiza o soluionare adecvat a litigiului.Or, neobservarea acelor reguli care exlud intereselorp r ilor nu poate fi lipsitde sanciune. De aceea, îndeterminarea conceptului de vt mare procesual trebuies se in seama atât de nesocotirea drepturilor pr ilor,cât i a celorlalte reguli privitoare la soluionarealitigiului.

N. Volonciu: “Vt marea nu se rezumnumaila prejudicierea drepturilori intereselor legitime alep r ilor, extinzându-sei la justa soluionare a cauzei.”

Problema se pune numai în ceea ce privetenulitatea prevzut de alin. (2). În cazul alin. (1) neafl m în prezena unei nulit i necondiionate. Alin. (2)teza 2 consacr i o prezumie de v t mare la nulit ileexprese.

3) V t marea s nu poat fi înl turat în alt mod

decât prin anularea actuluiÎn cazul alin. (1), nulitatea opereazf r cainstana s aib efectiv posibilitatea s înl tureconsecinele negative ale nesocotirii dispoziiilor legale.O situaie particular este prevzut în art. 160 C. proc.civ., care consacrpractic o excepie de la regula potrivitc reia, în cazul necompetenei, nulitatea se extinde cuprivire la toate actele de procedur.

În cazul alin. (2), înlturarea efectelor negativeale nulit ii difer în funcie de natura normelorprocedurale nesocotite.

În principiu, nulitatea absolutse caracterizeaz prin imposibilitatea de a înltura într-un alt modv t marea produs. Prin excepie de la aceast regul ,nulit ile derivate pot fi uneori evitate. Spre exemplu,



191

nulitatea actelor de procedurulterioare unei citrinelegale poate fi evitatprin ratificarea lor de ctrepartea interesat. De asemenea, situaia de litispenden poate fi evitat prin invocarea ei, pe cale de excepie, iprin conexarea cauzelor.

În cazul nulit ii relative, anularea actului deprocedur intervine doar ca un ultim remediu. Atâtp r ile cât i judec torii sunt datori s st ruie pentru înl turarea acestor neregulariti.

Procedura de invocare, constatarei declarare anulit ilor

Invocarea nulit ilor este prevzut de art. 108C. proc. civ.

Observaii:1) Nulitatea absolutpoate fi invocat chiar i

de partea care a pricinuit-o, instana i procurorul, dac particip , având chiar obligativitatea de a o invoca.2) Nulitatea relativse declar numai la cererea

par ii care are interes so invoce.3) În cazul coparticiprii, nulitatea relativpate

fi invocat de oricare din pr ile în favoarea creia a fostinstituit norma.

4) Momentul invocrii difer . Astfel, nulit ileabsolute pot fi invocate în orice stare a pricinii. Nulitilerelative pot fi invocate numai într-o anumitfaz procesual. În acest sens art. 108 alin. (3) C. proc. civ.precizeaz “c neregularitatea actelor de procedurseacoper dac partea nu a invocat-o la prima zi de înf i are ce a urmat dup aceast neregularitate i înainte de a pune concluzii în fond.”



192

a. Momentul iniial pân la care poate fi invocat nulitatea relativ este prima zi de înf i are, iarmomentul ultim este “înainte de a pune concluzii înfond.”b. Nulitatea relativ care vizeaz îns i hot rârea nupoate fi invocatdecât direct în apel.c. Nulit ile relative invocate în priminstan pot fireiterate, dac au fost respinse, pe calea apelului.

5) Modalit ile de invocare a nulitilor:excepia de nulitatei c ile de atac.

Constatarea nulitii

În sistemul nostru procesual, nulitile nuopereaz de iure, ele trebuie constatate de instanacompetent prin încheiere sau, dupcaz, prin hotrâre.Instana este obligat s precizeze i întinderea nulitii

deoarece afecteaz actele ulterioare în msura în careacestea nu au o existende sine stt toare.Nulitatea nu are numai o funcie sancionatorie,

ci este i un remediu procesual. Potrivit art. 106 alin. (2)C. proc. civ.: “Judectorul va putea s dispun îndreptarea neregularitilor s vâr ite cu privire la actelede procedur.”. Îndreptarea actelor se poate realiza pedou c i: refacerea sau remedierea lor. Refacerea const în înlocuirea actului cu unul nou, de exemplu: citaia,expertiza. Remedierea const în completarea,modificarea sau rectificarea actului (art. 114 alin. (2) C.proc. civ., art. 132 alin. (1) C. proc. civ., art. 281 C. proc.civ., art. 281² C. proc. civ.).



193

Efectele nulit ii

1) Ineficiena actelor de procedur i suprimareaefectelor ce s-au produs deja.

Nulit ile opereaz de la momentul declarrii.Dac nulitatea nu e declarat, de i viciat în structura saucondiiile ei de existen, actele produc toate efecteleunor acte legale.

2) Regula potrivit cu care actul nul nu are niciun efect vizeaznumai funcia procedural a acestuia.

Actul poate produce unele efecte, dei a fostanulat de instan. De exemplu, o tranzacie anulat pentru vicii procedurale poate constitui o mrturisire cuprivire la dreptul dedus judecii; o cerere de chemare în judecat chiar dac a fost anulat pentru lips de probepoate fi folosit ca o m rturisire sau ca un început de

dovad scris într-un alt proces; art. 1870 C. civ.recunoate efect întreruptiv de prescripie cererii dechemare în judecat chiar dac este adresat uneiinstane i chiar dac e nul pentru lips de forme.

3) Sanciunea nulit ii se extinde i asupraactelor a cror existen valabil depinde de existenavalabil a actului anulat.

Potrivit art. 106 C. proc. civ.: “Anularea unuiact de procedur atage i nulitatea actelor urmtoare, înm sura în care actele nu pot avea existende sinest t toare.”



194

4. Dec derea1. Noiune

În dreptul substanial, conceptul de decdereevoc - intervalul înluntrul cruia titularul unui dreptsubiectiv este obligat de lege s-l exercite într-un anumitmod, sub sanciunea stingerii.

Conceptul este reglementat de art. 103 C.proc.civ., conform cruia: „neexercitarea oricrei c i deatac i neîndeplinirea oricrui act de procedur întermenul legal atrage decderea afar de cazul în carepartea dovedete c a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voina sa.”

Condiiile de existen ale dec derii

Condiiile eseniale ale decderii pot fi desprinse

din art. 103 C. proc. civ.1. existena unui termen imperativ care simpun obligaia exercitrii dreptului înluntrul acestui termen(de exemplu: art. 186 alin. (2), (3) C. proc. civ.- instanapoate încuviina înlocuirea martorilor pentru motivetemeinice, obligând partea sdepun lista acestora întermen de 5 zile de la încuviinare, sub sanciuneadec derii)Regula o constituie aplicarea sanciunii decderii încazul tuturor termenelor legale, iar excepia trebuie s rezulte din lege.2. neexercitarea dreptului procedural înluntrultermenului prevzut de lege

Articolul 103 C. proc. civ. vizeazîn mod directexerciiul c ilor de atac. Decderea trebuie circumscris



196

Efectele decderiiEfectul principal este stingerea tuturor posibilitilor depunere în valoare a dreptului neexercitat în termenullegal.

5. Amenzile judiciare

No iune- o sanciune determinatcare se aplic de c tre instan persoanei care a nesocotit dispoziiile legislaieiprocesuale civile

Amenda judiciareste reglementat în art. 1081-1085 C. proc. civ.Tr s turi- sanciunea se aplic în ipoteza i pentru svâr irea uneiabateri în cursul judecii- amenda se poate aplica numai în cazurile prevzute de

codul de procedurcivil - sanciunea se concretizeaz în obligaia autoruluiabaterii de a plti o sum de bani ctre stat

Principalele cazuri de aplicare a saciunii1. Amendarea pr ilor

1. introducerea cu rea-credina unor cereri vditnetemeinice

2. formularea cu rea credin a unei cereri derecuzare sau de strmutare a procesului civil

3. ob inerea, cu rea-credin, a cit rii prinpublicitate a oricrei p r i

4. ob inerea, cu rea-credin, de c tre reclamantulc ruia i s-a respins cererea a unei msuriasiguratorii prin care pârâtul a fost pgubit



197

5. contestarea, cu rea-credin, a scrierii sausemn turii unui înscris

2. Amendarea altor participani1. neprezentarea martorului legal citat sau refuzul

acestuia de a depunde mrturie când este prezent în instan , în afar de cazul în care acesta esteminor

2. neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau acelui care asistpartea, ori nerespectarea de ctreace tia a îndatoririlor stabilite de lege sau dec tre instan , dac în acest mod s-a cauzatamânarea judecrii procesului

3. refuzul expertului de a primi lucrarea saunedepunerea lucrrii în termenul fixat, ori refuzulde a da lmuririle cerute

4. nerespectarea de ctre agenii forei publice aobligaiei de acordare a concursului la

îndeplinirea efectiva execut rii silite5. neluarea, de ctre conductorul unit ii în cadrulc reia urmeaz a se efectua o expertiz, am surilor necesare pentru efectuarea acesteia saupentru efectuarea la timp a expertizei, precumi împiedicarea de ctre orice persoana efectu riiexpertizei în condiiile legii

6. neprezentarea unui înscris sau a unui bun, dec tre cel care-l deine, la termenul fixat deinstan

7. refuzul sau omisiunea unei autoriti, ori a alteipersoane de a comunica la cererea instanei, latermenul fixat în acest scop, datele care rezult din actele i evidenele ei



198

8. cauzarea amânrii judecrii sau executrii silitede c tre cel însrcinat, cu îndeplinirea actelor deprocedur

9. împiedicarea în orice mod a exercitrii, înleg tur cu procesul, a atribuiilor ce revin judec torilor, experilor desemnai de instan încondiiile legii, agenilor procedurali, precumialtor salariai ai instanei.Sanciunea amenzii se aplic, în toate situaiile,

de c tre instana în faa c reia s-a svâr it abaterea.Instana este în drept saprecieze asupra cuantumului încare urmeaz s fie aplicat amenda. Aceasta se aplic printr-o încheiere executorie. Potrivit art. 1085 C. proc.civ., „împotriva încheierii cel obligat la amendsaudesp gubire va putea face numai cerere de reexaminaresolicitând, motivat, s se revin asupra amenzii oridesp gubirii sau s se dispun reducerea acestora.”

TEME DE VERIFICARE

1. Clasificarea actelor de procedur 2. Condi ii cerute pentru îndeplinirea actelor de procedur 3. Durata termenelor de procedur 4. Condi iile generale ale nulit ii5. Condi iile de existen ale dec derii



199

SPE E

1. A.M. a formulat apel împotriva sentinei pronunate laprim instan , motivând c au fost înclcate gravdrepturile preocdurale. În motivarea apelului, A.M. aar tat c termenul din 23.10.2005, acordat de primainstan în vederea administrrii probei cu martori, a fostpeschimbat la cererea pr ii adverse, f r a cita p r ile,pentru data de 11.11.2005. A.M. a artat c pentru acesttermen a fost citat abia în 9.11.2005. La termenul din11.11.2005, în prezena ambelor pr i, instana a audiatmartorii propui de acesta, a acordat cuvântul asuprafondului priciniii a r mas în pronunare. Prin sentinapronunat , a fost respins cererea de chemare în judecat a reclamantului.

Ce va dispune instan a de apel? Motiva i.

2. Prin apelul formulat împotriva sentinei pronunate deJudec toria Iai, A.S. a invovat faptul craportul deexpertiz pe care s-a întemeiat hotrârea primei instanea fost efectuat cu înclcarea dispoziiilor art. 208 C. proc.civ, f r citarea pr ilor prin carte potal recomandat.Intimatul, R.T. a artat c A.S. avea posibilitatea s invoce necitarea pr ilor la efectuarea raportului deexpertiz în faa primei instane, la termenul ce a urmatdepunerii raportului de expertiz, fiind tardiv invocareaacestui aspect direct în apel. Analizând actele dosarului,instana de apel a constatat csus inerile apelantuluireferitoare la necitarea pr ilor de ctre expertuldesemnat la prima instansunt reale.



200


3. La data de 12.03.2007 A.L. a formulat apel împotrivasentinei pronunate de Judectoria Iai. La prima zi de înf i are în apel, intimatul P.O. a invocat excepiatardivit ii declarrii apelului. În motivarea excepiei,intimatul a artat c la data de 20.02.2007, A.L. a luat lacuno tin de coninutul sentinei pronunate de primainstan , aspect ce rezultdin eliberarea acestuia a uneicopii legalizate de pe sentina de gref a a instanei.Intimatul a mai artat c de la data lurii la cunotin alui A.L. s-au scurs mai mult de 15 zile, apelul fiindtardiv formulat. În replic, A.L. a artat c recunoatefaptul c la 20.02.2007 a luat cunotin de coninutulhot rârii prin eliberarea unei copii legalizate de peaceasta dar comunicare hotrârii s-a realizat abia la 1.03.

2007.




BIBLIOGRAFIE SELECTIV

1. V.M.CIOBANU –Tratat teoretic i practic de procedur civil , vol. I – Teoria general ,Editura Naional, Bucureti, 1999;

2. I. LE – Tratat de drept procesual civil,EdituraAll Beck, 2008;3. FL. M GUREANU - Drept procesual civil,Editura All Beck, ediia a VII-a93;4. I. DELEANU –Tratat de procedur civil , vol.I,Editura All Beck, Bucureti, 2005;

Dr. Proc. Civil Suport Curs Semestrul I BUN

Documents

Transcript of Dr. Proc. Civil Suport Curs Semestrul I BUN