Suport de Curs_Conjunctura Pietei

CERCETAREA CONJUNCTURII PIEŢEI-SUPORT DE CURS-

CUPRINS

1Conjunctura economică

2Indicatorii conjuncturii economice

21Gruparea indicatorilor conjuncturii economice

22Indicatori de rezultate macroeconomice

23Ritmul de creştere economică

24Populaţia şi şomajul

25Inflaţia şi evoluţia preţurilor

26Comerţul exterior

27Situaţia financiar-valutară

28Balanţa de plăţi externe

29Relaţia dintre indicatori

3Conjunctura pieţei

31Definiţie

32Factorii care determină conjunctura pieţei

33Indicatorii conjuncturii pieţei

4Evaluarea conjuncturii pieţei

41Studii de conjunctură

42Rapoarte şi studii de piaţă

43Instrumente alternative de apreciere a conjuncturii la nivel de economie sau piaţă

44Sistemul EUROSTAT de indicatori ai conjuncturii

45Indicatorii conjuncturali ai Băncii Mondiale

5Metode de analiză a conjuncturii pieţei

1

1CONJUNCTURA ECONOMICĂ

Conjunctura economică reprezintă totalitatea trăsăturilor şi fenomenelor ce caracterizează situaţia economică a unei ţări a unui grup de ţări sau a economiei mondialeConjunctura economică este determinată de fluctuaţiile şi interdependenţele mai multor procese economice

Conjunctura economică este definită de ansamblul de factori şi fenomene ce acţionează la nivelul unei economii al unui sector de activitate al unei ramuri a economiei naţionale sau al unei regiuni şi determină un anumit raport icircntre cerere şi ofertă Analiza conjuncturală poate fi făcută şi la nivelul economiei mondiale al unei uniuni de economii naţionale sau comunităţi de state

Studiul privind conjunctura economică presupune cunoaşterea factorilor care influenţează starea generală tulburenţa economică icircn 2 aspecte - de receptarea realităţii (prezent) şi ndash de previziune (viitor)

Icircn general factorii de influenţă ai conjuncturii economice

2

Factorii de

influenţă ai

conjuncturii

economice

Ritmul de creşte

re economic

ă

Dinamica indicatoril

or macroeconomi

ci

Şomajul

Inflaţia

Comerţul extern

internaţion

al

Evoluţia

preţurilor internaţionale

Situaţia

valutar -

financiară

Starea

balanţei de plăţi exter

ne

2INDICATORII CONJUNCTURII ECONOMICE

21GRUPAREA INDICATORILOR CONJUNCTURII ECONOMICEPentru producţierezultatul activităţii economice

Produsul intern brut Produsul intern net Produsul naţional brut Produsul naţional net Venitul naţional Venitul naţional disponibil

Pentru creşterea economică PIB locuitori Dinamica reală a PIB Rata de creştere economică (rata PIBului real)

Pentru inflaţia şi evoluţia preţurilor Rata inflaţiei Indicele preţurilor de consum

Pentru populaţie Populaţia totală Populaţia activă Populaţia ocupată Rata de ocupare Şomaj Rata şomajului

Pentru comerţul intern şi extern Comerţul intern cu bunuri+servicii Export FOB Import CIF Balanţa comercială externă

Pentru situaţia financiar-valutară Rata dobacircnzii Rata creditului Creditul intern Datoria externă Cursul de schimb valutar lei-dollar lei-euro Rezerve valutare Valoarea ISD icircn ţară şi proprii icircn străinătate (influx şi aflux) Balanţa de plăţi externe

3

22INDICATORI DE REZULTATE (MACROECONOMICI)

Produs global brut (PGB) cuprinde totalitatea bunurilor şi serviciilor produse icircn perioada de referinţă puse la dispoziţie icircn vederea folosirii (consum propriu investiţii vacircnzare pe piaţa autohtonă sau export)

Produsul intern brut (PIB) exprimă mărimea valorii adăugate brute a bunurilor economice ajunse icircn ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse icircn interiorul ţării de către agenţii economici autohtoni şi străini icircntr-o anumită perioadă de calcul de regulă un an

PIB se poate determina prin 3 metode1metoda producţiei2metoda cheltuielilor3metoda veniturilor

1 După metoda producţiei PIB se determină cu formula

PIB pf = sumVAB= sum(PGB - Cintermediar)VAB - valoarea adăugată brută

2După metoda cheltuielilor PIB se determină cu formula PIB pp = CF + FBKF + VS + X net = C + G + FBKF + VS + (X ndash M)CF ndash consumul final cuprinde valoarea cumpărărilor făcute de gospodăriile private (C) şi rezultatele activităţii sectorului public (G) care nu reprezintă modificări icircn mărimea patrimoniului material al sectoruluiFBKF ndash formarea brută de capital fix (investiţii brute) se măsoară pe baza cheltuielilor utilizatorilor finali pentru bunuri durabile ce urmează să fie folosite icircn procesul de producţie de noi bunuri materiale sau serviciiVS ndash variaţia stocurilor reprezintă diferenţa icircntre intrările icircn stocuri şi ieşirile din stocuri icircn perioada de calcul Icircn stocuri se include toate bunurilor care nu fac parte din capitalul fix şi se regăsesc la un moment dat icircn posesia unităţilor producătoare (produse vegetale recoltate animale pentru sacrificare)

4

X ndash M ndash exportul net diferenţa icircntre valoarea bunurilor şi serviciilor exportate şi valoarea celor importate

3După metoda veniturilor PIB se determină cu formulaPIBpp =sum Venit factori de prod + A + Imp ind net = Venit din muncă+ (Venit din proprietate + Venit de icircntreprinzător) + A + Imp ind net = Venit muncă + (ENE + A) + Imp ind net = Venit muncă + EBE + (Imp ind ndash Subv)Imp ind net ndash impozite indirecte nete Impozite indirecte ndash SubvenţiiImpozitele indirecte sunt TVA accize taxa vamală taxa de icircnregistrare şi timbruSubv ndash subvenţii din partea statuluiENE ndash excedentul net de exploatareEBE ndash excedentul brut de exploatare

PIBpf = PIBpp - Imp ind net = PIBpp ndash (Imp ind ndash Subv) rarr PIBpp gt PIBpfLa preţul pieţei(pp) semnifică evaluarea la preţul consumatorilor la preţurile la care bunurile şi serviciile sunt obtenabile pe piaţă preţul producătorilor + impozite indirecte nete (=impozite indirecte ndash subvenţii)La costul sau preţul factorilor de producţie(pf) semnifică evaluare la preţul producătorilor

Produsul intern net (PIN) reflectă mărimea valorii adăugate nete a bunurilor economice destinate consumului final care au fost produse icircn interiorul unei ţări de către agenţii economici autohtoni şi străini icircntr-o anumită perioadă de calcul de regulă un an Statistic scăderea din PIB a consumului de capital fix adică a amortizării (A)PIN=PIB - A

Produsul naţional brut (PNB) exprimă rezultatele activităţii agenţilor economici autohtoni care lucrează icircn interiorul ţării dar şi icircn afara acestuia obţinute icircn decursul unei anumite perioade de calculPNB = PIB plusmn SVFS SVFS SVAS ndash soldul veniturilor factorilor de producţie icircn raport cu străinătatea (soldul valorii adăugate icircn raport cu străinătatea) diferenţa dintre valoarea adăugată brută realizată icircn străinătate de agenţii economici naţionali şi valoarea adăugată brută realizată icircn ţară de agenţii economici străini

Produsul naţional net (PNN) este mărimea valorii adăugate a bunurilor şi serviciilor finale obţinute de agenţii economici autohtoni care activează icircn interiorul ţării şi icircn afara acesteia Statistic scăderea din PIB a uzurii capitalului fix existent a amortizării (A)PNN = PNB ndash A

Venitul naţional (VN) veniturile factorilor de producţie veniturile provenite din munca angajaţilor venituri din activitatea de icircntreprinzător şi cele de patrimoniu VN pf= PNNpp ndash (Imp ind ndash Subv)VN = PNN pf

Venit naţional disponibil (VND) corectarea venitului naţional cu soldul transferurilor curente cu străinătatea (STCS)VND= VN plusmn STCS

5

STCS - Soldul transferurilor curente cu străinătatea diferenţa dintre transferuri curente icircncasat de la alte ţări şi transferuri curente plătite către alte ţări soldul icircncasărilor şi plăţilor icircn raport cu străinătatea

23RITMUL DE CREŞTERE ECONOMICĂ

PIB pe cap de locuitorEste utilizabil icircn exprimarea diferitelor aspecte ale nivelului de dezvoltare economicondash

socială icircn caracterizarea performanţei economice interne şisau externe a unei economii naţionale icircn ierarhizarea internaţională a statelor lumii icircn funcţie de un criteriu analitic

Creşterea economică este un proces cantitativ complex care vizează sistemul economic icircn ansamblul său şi icircn dinamica sa

Creştere economică zero care vizează situaţia icircn care rezultatele economice abordate şi populaţia totală sporesc icircn acelaşi ritm nivelul rezultatelor pe locuitor rămacircnacircnd constante

Creşterea economică negativă care vizează acea situaţie icircn care rezultatele macroeconomice pe locuitor au o tendinţă de scădere menţinacircndu-se icircnsă sub control o serie de corelaţii fundamentale de echilibru ceea ce presupune compromisuri rezonabile icircn planul eficienţei economice şi al bunăstării sociale

Dezvoltarea economică surprinde modificările calitative din fizionomia şi structura economiei naţionale din nivelul de trai

Cresterea economică durabilă este legată de dezvoltarea durabilă şi susţine pe termen lung stabilitatea economică şi progresul uman un concept complex care integrează semnificaţii economice ecologice şi sociale

Dinamica reală a PIB IPIBr = IPIBn D = (PIB1 PIB0 )D

Deflatorul produsului intern brut se calculează ca raport icircntre produsul intern brut exprimat icircn preţuri curente (PIBcrt) şi produsul intern brut exprimat icircn preţuri comparabile (PIBcomp)D =PIBcrt PIBcomp Preţuri comparabile = preţuri curente corectate cu indicele preţurilor

Rata creşterii economice (g) măsura creşterii economice este raportul procentual al diferenţei dintre PIB real din anul curent şi PIB real din anul de bază respectiv PIB real din anul de bazăg = (PIB r1 ndash PIB r0) PIB r0 100

6

24POPULAŢIA ŞI ŞOMAJUL

Ocuparea (folosirea resurselor de muncă) reprezintă participarea populaţiei apte de muncă la realizarea activităţilor dintr-o ţară Ca ocupare relativă sub forma ratei ocupării se calculează ca gradul de ocupare al forţei de muncă

Resursele de muncă (RM)RM = PVM ndash PVMIL + PAVML PVM = Pm2 + Pf2 = numărul persoanelor icircn vacircrstă de muncăPVMIL Numărul persoanelor icircn limitele vacircrstei de muncă dar incapabile de a lucraPAVML Numărul persoanelor icircn afara limitelor vacircrstei de muncă dar care lucreazăRM = PO + RZM (balanţa resurselor de muncă)RZM = rezervele de muncă (elevi şi studenţi icircn vacircrstă de muncă persoane casnice militari icircn termen şomeri)

Rata generală de ocupare (RGO)RGO = PO x 100 P

Rata de dependenţă economică (RD)RD = PAVM x 100 PVM

Rata de icircntreţinere (RI)RI = PI x 100 PO = (P ndash PO) x 100 PO

Rata generală de activitate (RGA)RGA = PA x 100 P

Rata de ocupare a populaţiei active (ROA)ROA = PO x 100 PA

Şomajul reprezintă situaţia de pe piaţa muncii caracterizată printr-o ofertă mai mare decacirct cererea de forţă de muncă Rata şomajului (rs) reprezintă ponderea populaţiei apte de muncă care nu poate găsi un loc de muncă Ea se poate calcula astfelrs = S x 100 PA = S x 100 (PO + S) rs = S x 100 PA0

şomaj conjunctural (ciclic) care se formează ca urmare a reducerii activităţii economice icircn timpul fazelor de recesiune sau criză a economiei

şomaj structural cauzat de schimbările ce au loc icircn structura economică teritorială socială a producţiei

şomaj tehnologic format pe baza schimbărilor prin icircnlocuirea unor tehnologii vechi cu altele noi şi reoreganizarea icircntreprinderii

şomaj sezonier care apare icircn anumite profesii şomaj fricţional care corespunde perioadei necesare trecerii de la o muncă la alta sau

pentru căutarea primului loc de muncă

7

25INFLAŢIA ŞI EVOLUŢIA PREŢURILOR

Inflaţia este o creştere generalizată şi durabilă a preţurilor de consum creştere diferenţiată icircnsă pe categorii de bunuri pe servicii factori de producţie pe variate pieţe teritoriale

Rata inflaţiei exprimă procentul de creştere a nivelului preţurilor icircntr-o perioadă datăRinfl =(PNBn - PNBr) PNBr x 100 Rinfl = IP () ndash 100 Ri ndash rata inflaţieiIP ndash indicele general al preţurilor

Rata lunară a inflaţiei arată creşterea preţurilor de consum icircntr-o lună faţă de luna precedentă

Rata medie lunară a inflaţiei exprimă media creşterilor lunare ale preţurilor Se calculează ca o medie geometrică a indicilor lunari ai preţurilor de consum cu bază icircn lanţ din care se scade 100

Rata anuală a inflaţiei surprinde creşterea medie a preţurilor de consum icircntr-un an faţă de anul precedent Se calculează ca un raport exprimat procentual icircntre indicele mediu al preţurilor dintr-un an şi cel al anului precedent din care se scade 100

Rata inflaţiei la sfacircrşitul anului reprezintă creşterea preţurilor de consum icircn luna decembrie a unui an faţă de aceeaşi lună a anului precedent Această rată se calculează pe baza produsului indicilor lunari cu bază icircn lant raportaţi la 100 din care se scade 100

Rata anualizată a inflaţiei estimează creşterea anuală a preţurilor pe baza creşterilor lunare de preţuri din primele 2-8 luni ale anului

Creşterea inflaţionistă a preţurilor presupune o sporire a preţurilor naţionale mai puternică decacirct cea a preţurilor internaţionale o asemenea creştere avacircnd efecte economice şi sociale patologice pentru ansamblu economiei naţionale Diminuarea puterii de cumpărare a monedei - deprecierea banilor Inflaţia deblochează sau poate bloca mecanismul economic eliminacircnd unele agenţi economici producători Inflaţia favorizează icircnclinaţia spre consum şi pe debitor şi restricţionează icircnclinaţia spre economii şi pe creditor Declanşarea proceselor inflaţioniste accentuează oscilaţiile cursurilor valutare cu efecte negative pentru economiile naţionale

Indicele general al preţului pentru un bun sau serviciu este raportul procentual icircntre preţul actual şi pretul de bază IP = p1 p0 x 100

Simultan cu creşterea generalizată a preţurilor are loc şi o scădere a puterii de cumpărare a banilor

Indicele puterii de cumpărare raport invers al indicelui preţurilor de consum permite cuantificarea cantităţii de bunuri şi servicii care pot fi achiziţionate cu o unitate monetară

8

IPC = ( 1 IP) x 100 Indicele puterii de cumpărare a cacircştigului salarial al familiei (ISR) dinamica salariului

real icircn perioada analizată se poate calcula fie corectacircnd indicele salariului nominal cu indicele preţurilor

Indicele preţurilor producătorilor (IPP) are la bază icircnregistrarea preţurilor la prima tranzacţie semnificativă icircntre agenţii economici fiind un indice de preţ de tip Laspeyres

Indicele preţurilor de consum (IPC) are la bază supravegherea evoluţiei preţurilor la vacircnzarea către consumatorul final Acest lucru se realizează cu ajutorul unui coş de consum stabilit periodic pe baza unei anchete amănunţite cu privire la nivelul şi structura consumului populaţieiIndicele lunar al preţurilor de consum

Indicele anual al prețurilor de consum indice cu ponderare variabilă (de tip Paasche) sau structura actuală a consumului indicele costului vieţii (ICV)

9

26COMERŢUL EXTERN

Balanţa comercială este un tablou economico-statistic icircn care se icircnregistrează şi se compară sistematic valoarea totală şi pe grupe de mărfuri a exportului şi importului unei ţări pe o perioadă determinată de timp de regulă 1 an de zile Se urmăreşte modul cum participă ţara la comerţul internaţional pentru a valorifica pe piaţa externă rezultatele activităţii naţionale

Soldul balanţei comerciale externe exprimă diferenţa icircntre valoarea bunurilor şi serviciilor exportate şi valoarea celor importate atacirct mărfurile (produse tangibile) cacirct şi serviciile (produse intangibile) rarr exportul net BC = X FOBndash M CIF

Preţ FOB preţul de piaţă a bunurilor pacircnă la frontiera ţării exportatoarePreţ CIF preţul de cumpărare pentru livrarea produselor pacircnă la frontiera cumpărătorului importatorului activă (excedentară) cacircnd exportul depăşeşte importul ţara realizacircnd venituri suplimentare pasivă (deficitară) cacircnd exportul este depăşit de import (se poate redresa prin utilizarea rezervelor valutare sau credite externe rambursabile) echilibrată (soldată) cacircnd valorile exportului şi importului sunt aproximativ egale

Indicele gradului de acoperire a importurilor prin exporturi exprimă raportul dintre indicele volumului valoric al bunurilor şi serviciilor exportate şi a celor importate

10

27SITUAŢIA FINANCIAR ndash VALUTARĂ

Cursul de schimb valutar este raportul cantitativ dintre două monede care se stabileşte pe piaţa valutară Prin curs valutar sau curs de schimb se icircnţelege bdquopreţulrdquo unei unităţi monetare naţionale sau internaţionale exprimat icircntr-o altă monedă cu care se compară valoric respectiv preţul la care o moneda naţională poate fi schimbată cu o altă monedă naţională ori internaţională

Rezerva valutară este stocul de valute deţinută de banca centrală icircn vederea realizării posibilelor intervenţii pe piaţa valutară icircn caz de nevoie pentru a temperarea evoluţiei cursului valutar şi pentru a evita crizele valutare

- prin vacircnzări de valută icircn cazul unei deprecieri bruşte a monedei naţionale - prin cumpărări de valută icircn cazul unor aprecieri bruste

Rata dobacircnzii este preţul plătit pentru a dispune timp de un an de 100 unităţi monetare Ea reprezintă raportul procentual dintre mărimea absolută a dobacircnzii anuale plătite şi creditul acordat Dobacircnzile la depozitele internaţionale pe o perioadă de pacircnă la 12 luni se determinăD =K x Rd x Nz (360 x 100)D ndash mărimea dobacircnzii icircn cifre absoluteK ndash capitalul icircmprumutatRd ndash rata dobacircnziiNz ndash numărul exact de zile ale perioadei de constituire

Creditul este suma de bani sau alte valori pe care o persoană numită creditor o acordă unei alte persoane numita debitor pe o anumita perioadă de timp contra unei dobacircnzi şi care urmează a fi restituita la anumite termene numite scadenţe Printre elementele obligatorii ale unui credit se găsesc suma creditului dobacircnda perioada pentru care e contractat creditul modalitatea de rambursare - constantă sau degresivă garanţii giranţi termene de rambursare

Datoria externă cuprinde totalitatea icircmprumuturilor angajate de guvern persoane juridice sau fizice rezidente icircn raporturile lor cu străinătatea

Datoria externă icircn interpretarea Băncii Mondiale cuprinde sumele datorate unor creditori publici şi privaţi icircn valută străină bunuri sau servicii pe o perioadă de rambursare mai mare de un an sumele datorate de persoane private garantate de autoritatea publică

Indicele datoriei externe analizează icircn dinamică datoria externă

11

28BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE

Balanţa de plăţi este un document contabil ce prezintă icircntr-o formă scurtă tranzacţiile economice finalizate icircntre rezidenţii unei ţări şi restul lumii icircn timpul unei perioade determinate de regulă un an

Ordonarea tranzacţiilor economice din BP1contul curent

11 balanţa de bunuri (de mărfuri (fob exportimport))12 balanţa serviciilor13 balanţa veniturilor

din muncă din investiţii directe din investiţii de portofoliu din alte investiţii de capital (dobacircnzi)

14 balanţa transferurilor (contul transferurilor curente)2contul de capital

Transferuri de capital AchiziţionareVacircnzare active nemateriale şi nefinanciare

3contul financiar Investiţii directe Investiţii de portofoliu Alte investiţii de capital Conturi icircn tranzit Conturi de cliringbarter Active de rezervă (BNR)

Dacă se au icircn vedere fluxurile dintre rezidenţi şi nerezidenţi documentul care le rezumă este balanţa de plăţi externe (BPE) dacă se are icircn vedere stocul de creanţe şi angajamente financiare ale economiei documentul icircntocmit este poziţia investiţională internaţională (PII) sau balanţa creanţelor şi angajamentelor externe

12

29RELAŢIILE DINTRE INDICATORI

Relaţia creştere economică ndash inflaţia ndash şomajAtunci cacircnd rata de creştere economică (rata PNB real) este mare producţia de bunuri şi servicii este icircn creştere şi ca urmare scade rata şomajului creşte numărul de locuri de muncă şi creşte nivelul de trai

Legea lui OkunLa o rată icircnaltă de creştere economică vom avea rată mică de creştere a şomajului pentru fiecare 22 procente de creştere a PNB real realizată icircntr-un an rata şomajului scade cu un procent

Relaţia de compensare inflaţie ndash şomaj Curba lui PhillipsUn şomaj mai mic poate fi obţinut acceptacircnd mai multă inflaţie sau inflaţia poate fi redusă acceptacircnd mai mult şomaj

Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs

Deschiderea sau ventilarea internaţională (D) mărimi relative ce iau icircn considerare exportul (X) importul (M) şi produsul intern brut (PIB) al unei ţări

Ponderea exporturilor icircn produsul intern brut (PX) expresie a performanţei exterioare a economiei naţionale cacirct la sută din produsul intern brut are destinaţie externă

Rata de completare a resurselor interne din importuri (RC) expresie a dependenţei economiei naţionale faţă de pieţele externe de aprovizionare cacirct la sută din produsul intern brut se realizează pe calea importurilor

Exportul pe cap de locuitorXloc=X P 100

Ponderea soldului balanţei comerciale icircn produsul intern brut (PBC)

13

Ponderea datoriei externe icircn produsul intern brut (PDE) se calculează cacirct la sută din produsul intern brut al anului considerat ar trebui să fie destinat rambursării datoriei externe existente

Raportul dintre datoria externă şi icircncasările din exportul de mărfuri şi servicii (DEX) cacircte exporturi anuale ar fi necesare pentru acoperirea instantanee a datoriei externe

Datoria externă pe locuitor (DEP) reprezintă gradul de icircndatorare a unei ţări faţă de străinătate

Ciclul afacerilor

Supraproducţie Vacircrf PNB potenţial PNB (trend)

recesiune bazăSubproducţie

expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază

3CONJUNCTURA PIEŢEI

31DefiniţieConjunctura pieţei semnifică fluctuaţiile icircnregistrate de cerere si oferta icircntr-o anumită

perioadă de timp(ca volum structură şi dinamică)de tendinţele icircn ansamblu ale acesteia precum şi de efectele pe care le generează

Conjunctura pieţei este o componentă a conjuncturii economice determinată de manifestările acesteia şi influenţacircnd-o la racircndul ei


Icircn funcţie durata şi de intensitatea de acţiune se deosebesc următoarele categorii principale de factori

factori de duratăfactori cu acţiune ciclică factori sezonierifactori icircntacircmplători (accidentali)

Factorii de durată acţionează pe termen lung şi foarte lung determinacircnd evoluţia de ansamblu a pieţei respectiv tendinţa acesteia Icircn această categorie intră resursele naturale progresul tehnic substituirea produselor măsurile de politică economică pe termen lung adoptate de guvernele statelor

Factorii cu acţiune ciclică apar la intervale neregulate de timp şi sunt consecinţa modului ciclic de evoluţie a economiei(icircnviorare avacircnd depresiune şi criză)

Factorii sezonieri determină oscilaţii periodice ale principalilor indicatori care caracterizează conjunctura pieţei

Activiăţile afectate de sezonalitate sunt construcţiile producţia agricolă turismul unele materii prime

Factorii icircntacircmplători (accidentali) sau aleatori determină abaterea temporară a pieţei de la tendinţăEi sunt imprevizibili şi modifică starea conjuncturii Din această categorie fac parte grevele catastrofele naturale(cutremure uragane seceta inundaţii) conflictele dintre state unele măsuri politice ale statelor


Icircn funcţie de legăturile temporale dintre fenomenele din cadrul pieţelor distingemindicatori avansaţi ndashconcretizează evoluţia mai rapidă a unor sectoare ale economiei decacirct dinamica de ansamblu a ei şi preced unele evenimente

Exemple ritmul construcţiilor investiţiileindicatori concomitenţi ndashevoluează icircn acelaşi timp şi ritm cu mersul de ansamblu al economieiExemple PNB indicele producţiei industriale gradul de utilizare a capacităţilor de producţie rata şomajului indicele preţurilor indicele desfacerilorindicatori icircntacircrziaţi ndashexprimă evoluţia icircncetinită a unor activităţi faţă de dinamica de ansamblu a economiei ei ating nivelul maxim sau minim după ce pe ansamblul economiei un asemenea nivel al fost depăşit

15

Exemple rata inflaţiei nivelul dobacircnzilor cursul de schimbIcircn funcţie de domeniul icircn care se manifestă distingem

Indicatorii conjuncturii economice pe zone şi ţăriPIB Volumul şi indicele producţiei industriale productivitatea muncii gradul de utilizare a capacităţilor de producţie rata şomajului Investiţiile Consumul Veniturile Rata inflaţiei Volumul comerţului interior Fluxurile comerciale externe Indicatorii activităţii monetar-financiare Indicatorii conjuncturii pieţelor de mărfuriProducţia şi oferta(volum şi structură) Consumul şi cererea(volum şi structură) Preţurile Import-export(volum structură distribuţie geografică raport de schimb balanţa comercială şi de plăţi)Indicatorii conjuncturii pieţei monetar financiare cerera şi oferta de capital nivelul dobacircnzilor volumul datoriilor externe situaţia balanţei de plăţi deficitul bugetelor naţionale evoluţia cursului de schimb puterea monedei naţionale restricţiile monetare practicate tendinţele de economisireIndicatorii conjuncturii pieţei transporturilor maritime volumul cererii şi ofertei de capacităţi de transport nivelul navlului supraoferta de capacitate poziţia geografică a ofertanţilor şi beneficiarilor etc

4EVALUAREA CONJUNCTURII PIEŢEI

41STUDIILE DE CONJUNCTURĂ

Studiul de conjunctură reprezintă sintetizarea ordonată a datelor obţinute prin cercetarea conjuncturii pieţelor externe El cuprinde principalele elemente ce conturează conjunctura unei pieţe

Studiile de conjunctură pot fi indiferent de profilul analizei structurate pe domenii esenţiale - orizontal putacircnd avea un caracter monografic caz icircn care cuprind cei mai semnificativi indicatori pentru a caracteriza situaţia conjuncturii unei ţări unui grup de ţări sau la nivel mondial şi - vertical fiind elaborate doar pentru a analiza conjunctura pieţei unui produs sau unei grupe de produse icircn oricare din profilurile teritoriale (ţară zonă nivel mondial)

Pentru studiile orizontale fişa de ţară cuprinde douăsprezece categorii de informaţii cu privire la1 Formarea şi evoluţia statului respectiv2 Coordonate fizico-geografice- suprafaţa ţării- structura administrativ-teritorială- configuraţia teritorială- climat- resurse naturale şi energetice3 Infrastructura existentă- infrastructura rutieră- infrastructura feroviară- infrastructura aeriană- infrastructura navală- infrastructura militară- infrastructura financiară4 Mediul comercial

16

- existenţa reţelelor de distribuţie organizarea comerţului cu ridicata şi a comerţului cu amănuntul principalele companii de distribuţie - centre comerciale (hipermarket supermarket mall tradiţionale)- structura şi densitatea reţelei comerciale- obiceiuri de cumpărare locale- vacircnzările cu amănuntul- icircncrederea consumatorilor5 Mediul de marketing- agenţii de publicitate şi de cercetare a pieţei nivele de tarifare şi publicitate- număr de posturi de radio şi televiziune naţionale- număr de cotidiene şi reviste de specialitate economică cu menţionarea celor mai importante- volumul investiţiilor icircn publicitate- manifestări expoziţionale internaţionale6 Indicatori demografici- mărimea populaţiei ţării- densitatea medie a populaţiei- durata medie a vieţii (pentru bărbaţi şi pentru femei)- raportul icircntre populaţia care domiciliază icircn mediul rural şi urban- rata natalităţii şi a mortalităţii- sporul natural al populaţiei- migraţia populaţiei (raportul dintre numărul imigranţilor şi al emigranţilor)- structura pe grupe de vacircrste- structura populaţiei pe categorii de sex- structura populaţiei după statut marital7 Indicatori economici care definesc performanţele şi structura economiei ţării respective- produsul intern brut (icircn mărime absolută PIBlocuitor structura PIB pe domenii de activitate- venit mediu (net sau brut) pe locuitor- repartiţia veniturilor pe categorii de populaţie- structura cheltuielilor consumatorilor- gradul de ocupare a forţei de muncă- indicatorii monetari şi financiari (moneda naţională rata de schimb inflaţie soldul balanţei de plăţi şi balanţei comerciale - principalii parteneri externi datorie externă)- producţia principalelor ramuri din diferite domenii de activitate- investiţii străine directe atrase de ţara respectivă- investiţiile ţării respective icircn străinătate- bariere tarifare şi netarifare riscuri financiare- situaţia monopolurilor8 Indicatori tehnologici şi de afaceri- gradul de actualitate a tehnologiilor din principalele ramuri de activitate- gradul de calificare a forţei de muncă- gradul de dotare cu automobile şi vechimea medie a acestora- densitatea reţelei de televiziune prin cablu- gradul de pătrundere a reţelei INTERNET precum şi a telefoniei fixe sau mobile- gradul de icircnzestrare a populaţiei cu bunuri de folosinţă icircndelungată şi de consum- rolul afacerilor icircn societate- tipul şi mărimea afacerilor9 Caracteristici ale mediului socio-cultural- limba naţională şi dialecte utilizate- religia (religii grupări religioase instituţii religioase)

17

- educaţia (nivel şi structură)- obiceiuri şi tradiţii- rolul familieial femeii icircn societate- importanţa muncii icircn societate- modalităţile de petrecere a timpului liber (numărul mediu de ore lucratesăptămacircnă durata concediului de odihnă destinaţii)10 Coordonate ale mediului politic- climatul politic- tipul de guvernare- sistemul partidelor politice- existenţa claselor sociale- naţionalismul şi situaţia minorităţilor- numărul mediu de zile de grevă- situaţii anterioare de naţionalizări confiscări exproprieri internizări asupra investiţiilor străine11 Caracteristici ale mediului juridic- sistemul juridic naţional- legislaţia naţională şi internaţională (acorduri internaţionale la care ţara a aderat)- conştiinţa juridică- legislaţia referitoare la investiţiile străine icircn ţară (facilităţi acordate investitorilor străini)- respectarea drepturilor de proprietate industrială şi intelectuală - nivelul corupţiei12 Situaţii de risc ridicat- stări conflictuale- atentate teroriste- calamităţi naturale- boli periculoase- consumul de droguri- sentimentul de nesiguranţă al cetăţenilor

Pentru studiile verticale domeniile esenţiale ale analizei conjuncturale sunt producţia consumul schimburile şi preţurile

Producţia este studiată - icircn evoluţia sa sub aspectul structurii şi organizării cacirct şi sub aspect calitativ icircn fiecare caz icircn parte prin prisma factorilor generali şi specifici De regulă factorii luaţi icircn consideraţie sunt resursele naturale forţa de muncă progresul tehnic capacităţile de producţie şi gradul lor de utilizare modalităţile de organizare a producţiei gradul de concentrare monopolizare etc

Icircn studiile de conjunctură sunt utilizate relaţiile de interdependenţă ce se stabilesc icircntre producţie şi factorii săi Ex Studierea pieţei petrolului implică evaluarea producţiei de ţiţei mutaţiile intervenite icircn capacităţile de extracţie icircn procedeele de rafinare modalităţile de transport a ţiţeiului şi derivatelor sale precum şi poziţia şi interesele ţărilor producătoare şi exportatoare

Consumul este studiat icircn dinamică ca volum şi structură a cererii icircn diferitele sale forme de manifestare Se analizează volumul şi ritmul consumului elasticitatea cererii structura sortimentală şi geografică politica de stocuri procesele de icircnlocuire etc

Schimburile comerciale internaţionale - comerţul internaţional vizează dinamica structura sortimentală şi geografică a fluxurilor de export şi import cotele diferiţilor furnizori şi cumpărători pe piaţă factorii de politică comercială ce influenţează schimburile

Preţurile internaţionale icircn analiza cărora se urmăresc modalităţile concrete de stabilire dinamica lor Pentru ca studiile de conjunctură să fie eficiente să aibă finalitate analiza fiecărui

18

element din structura lor trebuie realizată icircn perspectivă Aprecierile privind evoluţia viitoare a producţiei consumului comerţului internaţional şi preţurilor se fac pe baza factorilor de influenţă şi a tendinţelor icircnregistrate icircn perioadele anterioare


Atunci cacircnd managerul unei icircntreprinderi decide să internaţionalizeze activitatea societăţii comerciale (să pătrundă cu oferta sa peste graniţele economiei naţionale să se aprovizioneze de pe alte pieţe să treacă la cofinanţarea firmei sale cu capital străin etc) icircnainte de a identifica posibilul partener de afaceri el are nevoie de informaţii generale despre economia ţării partenere şi despre piaţa specifică pe care urmează să opereze Aceste informaţii sunt sintetizate de obicei icircn două analize distincte raportul de ţară şi studiul de piaţă Studiul de piaţă se icircntocmeşte doar dacă analiza de ţară conduce la o apreciere pozitivă a mediului de afaceri

Raportul de ţară prezintă ndash alături de date şi argumente cu privire la riscul politic cel social de sistem legal şi de fiabilitate a surselor locale de informare ndash riscul macroeconomic respectiv probabilitatea de deteriorare bruscă şi gravă a conjuncturii economice din acea ţară Raportul cuprinde acele informaţii care ajută la clarificarea a cel puţin trei aspecte ale mediului de afaceri- Dacă mediul economic politic etic şi legal este favorabil genului de afaceri care urmează să fie derulate icircn acea ţară- Dacă resursele naturale şi umane ale ţării corespund obiectivului societăţii comerciale Atenţia se concentrează pe densitatea şi calitatea infrastructurii de comunicaţii de bănci instituţii şi agenţii guvernamentale precum şi pe aspecte demografice de educaţieinstruire şi sănătate a populaţiei- Dacă există deschiderea socio-culturală necesară unei derulări fără obstacole a afacerii sau dimpotrivă există bariere icircn calea instalării unui străin pe piaţa locală a muncii dacă mediul cultural este uşor de pătruns şi dacă răspunsul este afirmativ atunci care ar fi cele mai potrivite modalităţi de a gestiona resursele umane locale angajate de un nerezident venit pe acea piaţă

Pentru a putea aprecia starea actuală şi mai ales tendinţa deevoluţie (perspectiva) economiei naţionale a unei ţări experţii recurg la o listă mai mult sau mai puţin lungă de indicatori Lista de indicatori este astfel alcătuită icircncacirct să răspundă scopului analizei făcute de expertul economist şi icircn acelaşi timp să satisfacă interesul special pe care managerul sau omul de afaceri icircl urmăreşte pe acea piaţă Icircn funcţie de natura afacerii el poate urmări doar un interes comercial sau poate căuta obţinerea unui credit poate urmări recuperarea unei creanţe efectuarea unei investiţii etc

Prin urmare alături de indicatori de interes general managerul tinde să atragă icircn aprecierea riscurilor şi oportunităţilor de afaceri şi indicatori specifici

O analiză de ţară poate fi achiziţionată de la un institut de specialitate de la departamentele de studii ale unor publicaţii larg difuzate pe plan internaţional (bdquoThe Economistrdquo bdquoFinancial Timesrdquo etc) de la o bancă (icircn cadrul serviciului de publicaţii şi consultanţă oferit clientelei)Astfel de studii realizează o prezentare neutră (nespecifică) a situaţiei şi sunt destul de scumpe pentru bugetul majorităţii icircntreprinzătorilor

O analiză de ţară poate fi icircnsă elaborată mai mult sau mai puţin profesionist chiar de către omul de afaceri interesat prin preluarea de date publicate de organismele internaţionale (Eurostat OCDE IMF Banca Mondială OMC UNCTAD băncile regionale de dezvoltare etc) şi de către organismul naţional de statistică sau banca centrală din chiar ţara parteneră Avantajul efortului propriu de documentare constă icircn faptul că omul de afaceri selectează din noianul de

19

date nu numai pe cele de interes general ci şi pe acelea care reflectă mai bine interesul său specific de afaceri

Icircn teoria analizei macroeconomice dar şi icircn majoritatea studiilor de conjunctură a pieţelor de mărfuri şi servicii mulţimea indicatorilor de interes general se grupează de obicei icircn cinci categorii de date care formează bdquopentagonul magicrdquo al economiei de piaţă- indicatorii creşterii economice1048707 ritmul creşterii economice reale1048707 rata formării brute de capital fix icircn economie- indicatorii stabilităţii preţurilor1048707 indicii preţurilor de consum şi a preţurilor de producţie1048707 rata anuală a inflaţiei1048707 deflatorul PIB1048707 evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale icircn raport cu principalele valute folosite icircn tranzacţiile internaţionale- indicatorii ocupării forţei de muncă1048707 gradul şi structura ocupării forţei de muncă1048707 rata şomajului1048707 indicatori ai migrării internaţionale a forţei de muncă- indicatorii bdquoliniştiirdquo (armoniei) sociale1048707 gradul de concentrare (Gini) icircn repartiţia veniturilor băneşti ale populaţiei1048707 evoluţia puterii absolute şi relative de cumpărare a populaţiei1048707 indicele de calitate a vieţii1048707 amploarea şi durata grevelor şi a altor forme de icircncetare a lucrului1048707 ecartul dintre cel mai mic şi cel mai icircnalt salariu plătit icircn fiecare ramură de activitate economică- indicatorii echilibrului schimburilor cu străinătatea1048707 nivelul absolut şi gravitatea dezechilibrului contului curent al balanţei de plăţi externe şi a principalelor sale componente1048707 impactul fluxurilor financiare internaţionale asupra icircnclinaţiei de investire pentru lărgirea activităţii economice dar şi asupra balanţei de plăţi externe1048707 nivelul şi dinamica icircndatorării externe etc

Această grupare de date macroeconomice a căpătat epitetul de bdquomagicrdquo pentru că nici o economie nu a putut realiza concomitent optimul icircn cele cinci domenii caracterizate de aceşti indicatori

Icircn funcţie de starea economiei ţării analizate alături de cele cinci grupe standardizate de indicatori mai pot fi evocate şi alte aspecte De exemplu- pentru economiile icircn tranziţie de la economia de comandă spre economia de piaţă se urmăreşte cu insistenţă ritmul privatizărilor ponderea sectorului de stat icircn economia naţională mărimea absolută şi relativă a deficitului bugetului public volumul arieratelor mărimea şi dinamica stocului de produse finale aflate la producători (fără piaţă imediată de desfacere) mărimea estimată a economiei paralele (subterane gri) volumul structura (cu şi fără garanţia statului) şi dinamica datoriei externe angajate etc- pentru studiile financiare elaborate de departamentele instituţiilor de profil volumul şi dinamica masei monetare rata de economisire şi rata de formare a capitalului fix icircnclinaţia de consum şi de economisire din cadrul economiei importanţa deficitului bugetar icircn raport cu PIB aspecte ale datoriei publice interne şi externe nivelul global al fiscalităţii fiscalitatea legată de investiţii şi de crearea de locuri de muncă frecvenţa modificării regimului fiscal volumul şi

20

dinamica investiţiilor străine directe şi de portofoliu ritmul icircndatorării externe a sectorului privat al economiei etc- instituţii specializate icircn elaborarea de recomandări sau de politici economice generale sau sectoriale precum Comisia Europeană sau OCDE alcătuiesc la racircndul lor fie rapoarte generale cu privire la evoluţia macroeconomică fie rapoarte specializate pe sectoare de interes Organizaţii neguvernamentale şi grupuri de cercetători care analizează evoluţia macroeconomică la nivel de ţară sau de grup de ţări elaborează şi ele rapoarte (specializate) de ţară Un astfel de exemplu este raportul independent bdquoRomacircnia şi Agenda Lisabona ndash aderarea la UE şi competitivitatea economicărdquo elaborat icircn anul 2004 la iniţiativa Ministerului Afacerilor Externe de un grup de cercetători de la Grupul de Economie Aplicată icircn coordonarea lui Daniel Dăianu

Datele ordonate pe grupe de informaţii pertinente permit omului de afaceri să situeze economia propriei ţări precum şi economia ţării bdquoţintărdquo pentru afacerile sale pe sinusoida evoluţiei conjuncturale a ciclului economic Pe această bază el apreciază dacă tendinţa evolutivă (pe termen scurt şi mediu) este de ameliorare sau de icircnrăutăţire a situaţiei generale a mediului de afaceri şi formulează alternative strategice pentru propria icircntreprindere

Desigur icircn aprecierea conjuncturii economiei mondiale contează unde se situează bdquolocomotivelerdquo economiei mondiale (economiile SUA Uniunii Europene Japoniei etc) dar nu pot fi ignorate nici tendinţele specifice zonelor strategice de afaceri pe care le-a identificat fiecare societate comercială icircn lume chiar dacă aceste zone nu sunt direct conectate la polii de putere economică a lumii contemporane

Nu icircntotdeauna există timpul şi disponibilitatea omului de afaceri pentru a elabora un studiu macroeconomic comprehensiv De multe ori el recurge la folosirea unor senzori (indicatori reprezentativi) pentru a stabili cu aproximaţie starea actuală şi perspectivele unei economii naţionale

Astfel de indicatori pentru fazele de relansare şi de creştere economică sunt- numărul de noi icircntreprinderi icircnfiinţate (icircnregistrate)- numărul de noi locuri de muncă create icircntr-o economie (icircntr-o regiune)- reducerea ratei şomajului- creşterea volumului de credite de dezvoltare a afacerii solicitate de sectorul privat al economiei- creşterea consumului privat al exportului etc- indicele optimismului economic (al populaţiei al icircntreprinzătorilor al investitorilor străini) etc

Icircn fazele de declin şi recesiune economică se vor observa- numărul de falimentecrahuri- creşterea volumului de arierate- dinamica stocurilor de produse finale- creşterea numărului de şomeri- numărul de zile grevă etc

Alături de sesizarea tendinţei conjuncturale generale omul de afaceri este interesat să cunoască şi starea actuală şi tendinţa evolutivă a domeniului (sectorului sau ramurii de activitate) icircn care urmează să facă tranzacţii

Diferitele industrii (ramuri de activitate economică) nu se află concomitent icircn aceeaşi fază a ciclului economic De aceea managerul trebuie să cunoască diferenţierile existente din punct de vedere al fazei ciclului economic icircntre propria sa industrie industria sau industriile careasigură aprovizionarea icircntreprinderii sale cacirct şi domeniul (consumului sau investiţiilor) căruia urmează să i se adreseze cu propriile mărfuri şisau servicii Cunoscacircnd exact evoluţia din domeniile de aprovizionare şi de desfacere pentru propria icircntreprindere managerul va putea face - icircn condiţiide bună cunoaştere a mediului economic - alegeri raţionale pentru propria afacere

21

Alcătuirea şi interpretarea de către fiecare managericircntreprinzătorom de afaceri a propriului set de indicatori macroeconomici pentru aprecierea conjuncturii din ţara sa de origine şi din ţara icircn care intenţionează să facă afaceri prezintă o serie de

Avantaje- Diagnoza conjuncturală este personalizată (ţine seama de propriile interese şi obiective ale companiei implicate icircn afaceri)- Se realizează bdquodin mersrdquo o permanentă actualizare a indicatorilor (senzorilor) selectaţi pe măsură ce lunar trimestrial semestrial apar noi date publicate pe site-urile instituţiilor specializate icircn producerea şi diseminarea de informaţii

Dezavantaje- Un om de afaceri nu are icircntotdeauna timpul necesar sau disponibilitatea pentru a elabora propria diagnoză conjuncturală - Icircn contextul proliferării site-urilor şi a altor surse de informare decacirct ce le oficiale icircn unele ţări uneori este dificil de stabilit care surse sunt suficient de fiabile şi cu date destul de actuale pentru ca decizia de afaceri să nu fie viciatăIcircn locul alcătuirii şi interpretării de către fiecare managericircntreprinzătorom de afaceri a propriului set de indicatori macroeconomici pentru aprecierea conjuncturii se poate recurge şi lafolosirea unor căiinstrumente alternative de informare asupra stării actuale şi a tendinţei specifice unei sau altei economii naţionale asupra situaţiei prezente şi de perspectivă dintr-o ramură de activitate economică sau alta

Astfel- Se pot cumpăra de la societăţile de consultanţă de la instituţiile specializate icircn analize conjuncturale de la agenţii de rating sau de la departamentele de studii ale unor universităţi lucrări ale acestora- Se pot accesa gratuit sau contra cost analize elaborate de unele mari bănci comerciale de la societăţi de asigurare camere de comerţ sau fundaţii

Avantaje- Timpul necesar pentru alcătuirea şi interpretarea propriului sistem de indicatori macroeconomici de apreciere a conjuncturii poate fi folosit pentru alte activităţi- Astfel de studii se publică sistematic astfel că tendinţa este relativ uşor perceptibilă

Dezavantaje- Studiul standardizat este bdquodepersonalizatrdquo Managerul sau icircntreprinzătorul trebuie să-şi facă propria apreciere a situaţiei icircn care se află firma (afacerea) sa pornind de la constatările generalecuprinse icircn lucrarea achiziţionată - De multe ori (icircn cazul agenţiilor de rating de exemplu) aceste studii declarate a fi bdquodepersonalizaterdquo reflectă totuşi interesele unui sau altui grup financiar- Unele dintre aceste studii sunt excesiv de scumpe accesul la ele fiind astfel viciat

43Instrumente alternative de apreciere a conjuncturii la nivel de economieramură

Folosirea pentagonului magic sau a oricărei alte grupări ad hoc de indicatori icircn vederea aprecierii conjuncturii este frecvent icircnlocuită de o serie de alte instrumente de investigare şi apreciere a situaţiei macroeconomice dintr-o ţară O primă soluţie constă icircn utilizarea unor indicatori sintetici precum1048707 Indicele libertăţii economice elaborat anual de Fundaţia Heritage din SUA1048707 Clasamentul mediului de afaceri icircntocmit de Economist IntelligenceUnit1048707 Clasamentul elaborat de Forumul Economic Mondial cu privire la potenţialul de creştere economică şi competitivitatea mondială a ţărilor

22

1048707 Indicele de percepere a corupţiei de către mediul de afaceri dintr-o ţară elaborat de Fundaţia Transparency International1048707 Barometrul de icircncredere a consumatorilor (Consumer Sentiment Barometer) elaborat potrivit metodologiei concepute de Şcoala de afaceri de la Universitatea din Michigan etc Similar se alcătuieşte şi un barometru de icircncredere al investitorilor sau cel al oamenilor de afaceri

Cu titlu de exemplu icircn cele ce urmează se prezintă cacircţiva dintre aceşti bdquoindicatori sinteticirdquo Indicele libertăţii economice (ILE- icircn engleză Index of Economic Freedom) este calculat anual de fundaţia americană Heritage pentru a caracteriza gradul de demonopolizare (retragere a statului) din economiile ţărilor lumii Libertatea economică-ca parte a libertăţii umane semnifică autonomia materială a individului icircn raport cu statul şi alte grupuri organizateAceastă componentă economică a libertăţii umane este legată de libertatea politică şi reprezintă chiar o condiţie a acesteia Autorii acestui indice percep libertatea economică ca un concept pozitiv definiţia tradiţională fiind absenţa coerciţiei sau constracircngerii guvernamentale icircn domeniul afacerilor

Potrivit autorilor indicelui libertatea economică semnifică toate libertăţile şi drepturile de a producedistribui sau de a consuma produse şi serviciiCea mai icircnaltă formă a libertăţii economice oferă dreptul absolut asupra proprietăţii libertatea completă de mişcare a forţei de muncă bunurilor şi capitalului absenţa absolută a coerciţiei sau constracircngerilor aplicate asupra libertăţii economiceCu alte cuvinte indivizii sunt liberi să muncească să producă şi să consume şi să investească icircn orice fel şi această libertate este nu numai protejată de stat dar statul nu intervine cu constracircngeri asupra ei1

Indicele este de fapt un indicator abstract pentru că icircn locul unor valori măsurateestimate ale caracteristicilor el recurge la noteaprecieri acordate de experţii americani unui set de zece caracteristici observate icircn fiecare ţară Pentru fiecare dintre acestea se acordă o notă pe scala de la 1 la 5 Valoarea 1 icircnseamnă o implicare redusă a statului icircn economie valoarea 5 icircnseamnă control total economie de tip centralizat de comandă

Criteriile care se iau icircn considerare suntC 1 ndash Libertatea de afaceri (de a crea de a opera şi de a icircnchide o firmă)C 2 ndash Libertatea comerţului(bariere tarifare şi netarifare icircn calea comerţului cu bunuri şi servicii)C 3 ndash Libertatea fiscală (pondere icircn venituri pondere icircn PIB)C 4 - Intervenţia Guvernului icircn economie (cheltuieli guvernamentale inclusiv consum guvernamental şi transferuri) C 5ndash Libertatea monetară sau Politica monetară(stabilitatea şi controlul preţurilor) C 6 ndash Libertatea de a investi(fluxurile de capital mai ales de capital străin) C 7 ndashLibertate financiară(securitatea sistemului bancar şi controlul statului asupra sa)C 8 ndashDreptul de proprietate(capacitatea indivizilor de a acumula proprietate privată protejată de legislaţie curentă)C 9 ndash Lipsa corupţiei (percepţia corupţiei icircn mediul de afaceri corupţia icircn cadrul structurilor guvernamentale judiciare şi administrative)C 10 ndash Libertatea de a munci (abilitatea lucrătorilor de a interactiona cu mediul de afaceri fără restricţii guvernamentale)

Icircntre primele 10 ţări clasate icircn topul publicat icircn 2010 2(datele fiind aferente anului 2008) pe locul 1 s-a clasat Hong Kong cu un scor mediu de 897 pe locul 2 Singapore urmată de Australia Noua Zeelandă Irlanda Suedia Canada SUA Danemarca şi China

1 2008 Index of Economic Freedom pp40 (httpwwwheritageorgresearchfeaturesindexchapterspdfIndex2008_Chap4pdf)2 2010 Index of Economic Freedom (httpwwwheritageorgindexRankingaspx)

23

Menţionăm că Indexul Libertăţii Economice 2010 Romacircnia s-a clasat pe locul 63 cu un scor mediu de 642 situacircndu-se icircn categoria ţărilor cu libertate economică moderată dintrndashun total de 183 ţări investigate Dintre cele 10 criterii cel mai mic scor s-a obţinut la Corupţie (38) şi cel mai mare la Libertatea comerţului (875)

Icircntre primele 10 ţări clasate pentru anul 2010 pe locul 1 s-a clasat Hong Kong cu un scor mediu de 897 pe locul 2 Singapore urmată de Australia Noua Zeelandă Irlanda Suedia Canada SUA Danemarca şi China

Mult apreciat pe plan internaţional de către factorii politici şi oamenii de afaceri este şi indicele de percepere a corupţiei (PCI ndash Perceived Corruption Index deseori evocat şi sub numele de Transparency Index) elaborat de organizaţia Transparency International PCI se referă la perceperea gradului de corupţie aşa cum icircl resimt (1) oamenii de afaceri (2) analiştii de risc şi (3) publicul larg dintrndasho ţară Indicele variază de la 10 (nivel maxim de probitate) la 0 (nivel maxim de corupţie) Notarea se realizează icircn fiecare ţară pe baza unor studii independente (anchete) elaborate pe parcursul ultimilor ani Se calculează şi o abatere pătratică (deviaţie standard) icircntre aprecierile diferitelor studii Acest parametru variază de la o ţară la alta situicircndu-se icircntre 01 şi 18 icircn ultimii ani

PCI ndash 2009 situează Romacircnia cu scorul de 29 pe locul 71 icircn racircndul a 180 de ţări investigate icircn anul 2009 Icircn Europa Romacircnia icircnregistrează cel mai icircnalt nivel de corupţie alături de Bulgaria şi GreciaŢările cu cel mai scăzut nivel al corupţiei icircn Europa sunt Danemarca Suedia Elveţia Finlanda Olanda Islanda Norvegia Luxemburg Germania

Forumul Economic Mondial (Davos ndash Elveţia) publică un raport anual asupra competitivităţii unui număr icircnsemnat de ţări De exemplu Raportul competitivităţii globale 200920103 se referă la 133 ţări icircn care s-au desfăşurat sondaje icircn perioada ianuarie-mai 2009 acestea reprezentacircnd 98 din produsul mondial brut Competitivitatea unei economii este definită printr-un set de instituţii politici şi factori care determină nivelul productivităţii economiei ţării icircn cauză

Indexul competitivităţii globale este un indice compozit icircn a cărui structură se iau icircn considerare 12 aspecte sau piloni instituţiile -publice şi private infrastructura-generală şi specifică stabilitatea macroeconomică sănătate şi educaţie primară educaţie superioară şi instruire eficienţa pieţei bunurilor eficienţa pieţei muncii sofisticarea pieţelor financiare gradul de icircnzestrare tehnologică mărimea pieţei sofisticarea afacerilor inovare Potrivit autorilor raportului economia unei ţări parcurge trei stadii I -economie bazată pe factori II- economie bazată pe eficienţă şi III-economie bazată pe inovare tehnologică

Global Competitiveness Report se bazează pe trei subindici ai competitivităţii -Subindexul cerinţelor de bază(conţine pilonii sau aspectele relevante pentru stadiul de

economie bazată pe factori)-Subindexul creşterii eficienţei(conţine pilonii care sunt de importanţă capitală pentru

economia bazată pe eficienţă)-Subindexul inovaţiei şi factorilor de sofisticare (conţine pilonii care sunt de importanţă

critică pentru economia bazată pe inovare tehnologică)Potrivit Raportului 20092010 din punct de vedere al performanţei potenţialului de creştere

Romacircnia ocupa locul 64 icircn racircndul celor 133 ţări analizateAcesta este rezultatul combinării a trei ranguri parţiale 86 pentru cerinţele de bază 49 pentru factorii de creştere a eficienţei şi 75 pentru inovarea tehnologică Romacircnia se situează pe poziţia de tranziţiei icircntre stadiul de economie bazată pe eficienţă şi stadiul de economie bazată pe inovare tehnologică

3 httpwwwweforumorgpdfGCR09GCR20092010fullreportpdf

24

O a doua soluţie alternativă constă icircn consultarea sistematică a buletinelor de conjunctură Anchetele calitative de conjunctură sunt organizate icircn ţara noastră din 1992 cu sprijinul sucursalelor Băncii Naţionale a Romacircniei Din august 1994 chestionarul folosit icircn cadrul anchetei are ca model sondajul de conjunctură efectuat icircn ţările membre ale Uniunii Europene Eşantionul cuprinde cca 400 de unităţi industriale (13 ramuri ale industriei) şi de construcţii astfel selectate icircncacirct să fie reprezentative pentru economia judeţelor şi de preferinţă să fie diferite ca dimensiuni şi profil

Pentru a asigura omogenitatea şi comparabilitatea datelor eşantionul de icircntreprinderi rămacircne neschimbat pe timp de minimum 12 luni calendaristice Sondajul de opinie icircn racircndul managerilor de icircntreprinderi cu privire la mediul economic este astfel administrat icircncacirct se asigură respectarea principiului confidenţialităţii datelor şi declaraţiilor individuale

Pentru completarea chestionarului managerul fiecărei societăţi comerciale face aprecierea calitativă a tendinţei indicatorilor economici prin marcarea uneia dintre variantele ascendent descendent suficient insuficient normal nemodificat etc Lista indicatorilor economici care secer a fi apreciaţi calitative are icircn vedere pe de o parte caracterizareaactivităţii curente (producţia gradul de utilizare a capacităţilor de producţie tendinţa forţei de muncă rata profitabilităţii) iar pe de altă parte exprimă perspectiva economică (comenzi nou intrate din care comenzi noi pentru export stocurile de produse finite stocurile de materii prime evoluţia preţurilor producţiei industriale activitatea de investiţii)

Prin prelucrarea datelor se obţine procentajul opiniilor exprimate pentru fiecare dintre variantele de răspuns iar apoi se calculează bdquosoldulrdquo dintre totalul opiniilor ce se exprimă pentru bdquoascendentrdquo (bdquomai mult decacirct suficientrdquo) şi totalul opiniilor care se exprimă pentru bdquodescendentrdquo(bdquoinsuficientrdquo) Pentru agregarea datelor la nivel naţional se folosesc trei criterii de ponderare cifra de afaceri din anul anterior efectuării sondajului numărul de personal la data de 31 decembrie a anului anterior şi numărul de personal icircn luna anterioară efectuării sondajului de opinie (NB Procentajul răspunsurilor care indică perceperea unei stări de stabilitate sau normalitate icircn evoluţia indicatorilor nu este luat icircn calcul la stabilirea soldului)

Avantaje- Simplitatea şi rapiditatea obţinerii acestor informaţii bazate pe sondarea opiniei managerilor- Diagnoza macroeconomică este completată cu analizele sectoriale- Prezentarea grafică a rezultatelor anchetei de opinie facilitează icircnţelegerea

Dezavantaje- Prezentarea conjuncturii are icircn vedere o listă limitată de indicatori - Se pune accentul doar pe bdquosoldulrdquo dintre opiniile contrare ignoracircndu-se acea parte a oamenilor de afaceri (oricacirct de mare ar fi ea) care apreciază o stare de normalitate sau de stabilitate faţă deperioada anterioară

O a treia soluţie alternativă ndash mai ales pentru investitorii străini ndash constă icircn utililizarea ratingurilor de ţară Ratingul de ţară este o apreciere sistematică permanent actualizată a riscului relativ din punct de vedere financiar şi politic Agenţiile de rating identifică şi cuantifică riscurile macroeconomice pentru o instituţie financiară care investeşte icircmprumută sau finanţează comerţul cu operatorii economici dintr-o ţară De regulă ratingul de ţară (overall rating) combină rezultatele aprecierii de către experţii agenţiei a trei criterii de risc- Riscul icircmprumutului pe termen mediu Icircn aprecierea acestuia se folosesc indicatori precum icircndatorarea externă evoluţia contului curent al balanţei de plăţi externe formarea brută de capital fix icircn economie etc- Riscul politic şi de politici economice Alături de aprecierea stabilităţii politice din acea ţară se observă indicatori precumcreşterea economică pe termen lung politica fiscală monetară şi de export politica faţă de investiţiile străine directe mărimea relativă şi performanţa sectorului public etc

25

- Riscul comercial pe termen scurt este apreciat icircntre altele prin prisma unor indicatori precum gradul de acoperire a importurilor prin exporturi şi capacitatea ţării de a achita importurile

Avantajul folosirii ratingurilor constă icircn faptul că agenţiile de specialitate urmăresc sistematic conjunctura şi publică aprecierile lor

Dezavantajul constă icircn faptul că aprecierea este lapidară sub forma unei combinaţii de litere majuscule şisau minuscule (AAA sau Aaa) sau de litere şi numere (BB2) sau semne algebrice ( + ) Această apreciere nu este icircntotdeauna suficient de bdquolizibilărdquo pentru omul de afaceri Icircn consecinţă unele agenţii da rating publică sau oferă contra cost şi unele detalii deinterpretare a rezultatelor evaluării

Spre deosebire de ratingurile de ţară ratingurile băncilor comerciale au icircn vedere o serie de ndicatori ce caracterizează funcţionarea lor calitatea portofoliului de credite capacitatea de plată din resurse proprii a angajamentelor etc

O altă soluţie ndash cu deosebire utilă celor ce fac investiţii de portofoliu ndash este urmărirea consecventă a evoluţiei indicilor bursieri Indicii bursieri compoziţi reflectă tendinţa medie a preţurilor celor mai lichide acţiuni tranzacţionate la o bursă de valori Ponderarea indicilor individuali ce reflectă mişcarea preţului acţiunilor se face cu capitalizarea bursieră (market capitalisation = valoarea de piaţă a societăţii dată de cursul bursei pentru acţiunile emise şi aflate icircn posesia acţionarilor) a societăţilor ale căror acţiuni intră icircn calculul fiecărui indice

Exemple- Icircn Romacircnia Indicii BSE(Bucharest Stock Exchange ndash Bursa deValori Bucureşti) BET ndash Bucharest Exchange Trading calculat pentru primele 10 firme cele mai lichide de pe piaţa bursieră din capitală BET ndash C ndash indicele compozit al Bursei de Valori Bucureşti care exprimă mişcarea cotaţiilor tuturor acţiunilor tranzacţionate pe această piaţă BET ndash FI ndash un indice special al BVB pentru a ilustra dinamica acţiunilor tuturor fondurilor de investiţii active icircn Romacircnia) Şi piaţa extrabursieră din Romacircnia şi-a dezvoltat o serie de instrumente statistice asemănătoare pentru a monitoriza dinamica preţurilor actiunilor tranzacţionate pe piaţa de valori electronicăRASDAQ (RASDAQ ndash C RASDAQ ndash I şi RASDAQ ndash II)- Icircn alte ţări Indicele CAC ndash 40 (Cotation Assisteacutee en Continue ndash 40 de firme) icircn Franţa Indicii FI (Financial Times) icircn Marea Britanie Indicii DJ (Dow Jones) icircn SUA Indicii Nikei icircn Japonia etc

Aceşti indici oferă o apreciere indirectă abstractă a conjuncturii economice din ţara respectivă ceea ce s-ar putea să nu corespundă situaţiei şisau perspectivelor reale din ramura sau sectorul de activitate vizat de omul de afaceri Doar tranzacţiile bursiere sunt direct ilustrate de astfel de indici

AvantajeInformaţia este foarte uşor de identificat icircn fiecare zi icircn presa scrisă şi vorbită

Icircn ţările cu o piaţă financiară bine dezvoltată există serii de date suficient de lungi pentru a permite observarea fazelor ciclului de afaceri

DezavantajAstfel de indici sunt extrem de sensibili la influenţe paraeconomice Folosirea adecvată a acestui gen de informaţii pentru fundamentarea deciziilor de afaceri presupune o practică relativ icircndelungată astfel icircncacirct să se identifice corect variaţiile specifice pieţei


Evaluarea dinamicii producţiei

26

Producţia semnifică fie activitatea icircn sine de prelucrare de transformare a bunurilor fie ca rezultat de prelucrare de transformare a bunurilor Producţia reprezintă astfel valoarea adăugată la costul factorilor de producţie iar indicele producţiei caracterizează evoluţia valorii adăugate

Evaluarea dinamicii producţiei se realizează printr-un indice de volum de tip Laspeyres

unde p=pretul q=cantitatea i =produse la ldquoiesirirdquo p=pretul materialului q=cantitatea j=materialele utilizate ca intrari

Dinamica producţiei fizice sau producţiei brute se mai calculează şi prin indici icircn formula lui Laspeyres fără a se ţine cont de bdquointrărirdquo

Evoluţia producţiei valorice este afectată de dificultatea practică privind obţinerea datelor necesare la preţuriSoluţia adoptată majoritar este deflatarea vacircnzărilor cu un indice de preţ de tip Laspeyres

Indicii comenzilor şi contractelor cuprind evoluţia noilor comenzi(contracte) şi a stocului de comenziCalculul indicilor se realizează prin indici valorici lunari

unde =valoarea comenzilor noi icircn perioadele bdquo0rdquo sau bdquotrdquo

unde =valoarea stocului de comenzi icircn perioadele bdquo0rdquo sau bdquotrdquo

Evaluarea investiţiilor pe termen scurt se realizează prin metoda fluxului bunurilor corporaleConceptul de investiţii brute icircn bunuri corporale care stă la baza metodei are icircn conţinut toate bunurile de capital corporale avacircnd o durată de viaţă de peste bun an indiferent dacă sunt achiziţionate recent sau deja existente de la terţi sau fabricate pentru uz propriu

Anchetele sunt trimestriale şi conduc la evaluarea producţiei naţionale la care se adaugă icircn vederea estimării corecte importurile (IM) de bunuri de capital şi se scad exporturile(EX) de bunuri de capital

Indicele cifrei de afaceri asigură cunoaşterea dinamicii afacerilorCifra de afaceri este utilizată la evaluarea tendinţeor curente ale desfacerii respectiv la identificarea fluctuaţiilor

27

pieţei icircn timp ce producţia reflectă tendinţele de volum ale valorii adăugate la costul factorilorAstfel de exemplu producţia nevacircndută influenţează creşterea stocurilor şi este cuprinsă icircn indicele de producţie dar nu şi icircn indicele cifrei de afaceriIcircn indicele cifrei de afaceri apare şi producţia secundarăCifra de afaceri este sinonimă cu vacircnzările expedierile livrările de produse Calculul indicelui cifrei de afaceri se realizează cu formula de mai jos

unde CA este cifra de afaceri

Salariul (sau compensarea factorului muncă icircn sensul Sistemului Conturilor Naţionale-SCN) se evidenţiază printr-un indice agregat la nivel de activităţiUnele state membre EUROSTAT publică variabila ca cifră absolută

Forţa de muncă utilizată ca număr de persoane angajate rata şomajului şi volumul timpului de muncă efectiv lucrat exprimat ca număr de ore lucrate sunt principalii indicatori de ajustare din domeniul forţeo de muncă

Indicii preţurilor exprimat prin indicii preţurilor de consum şi prin indicii preţurilor produselor industriale(interni şi export) au ca scop asigurarea de informaţii rapide despre fluctuaţiile ciclului economic

Volumul exportului şi al exportului gradul de acoperire al importurilor prin exporturi şi soldul balanţei comerciale sunt principalii indicatori utilizaţi pentru măsurarea legăturii cu restul lumii

Sistemul de indicatori EUROSTAT este conceput ca un sistem deschis oricacircnd putacircnd să i se extrindă sau restracircngă modifice şi chiar elimine indicatori icircn funcţie de cerinţele utilizatorilor interni şi de cerinţele de armonizare şi integrare specifice


Sistemul de indicatori ai Băncii Mondiale este un sistem de indicatori conjuncturaliSursele de date sunt oferite de statisticile Băncii Mondiale Institutul Mondial pentru Resurse şi alte organizaţii internaţionale(ONU FMI etc)

Setul indicatorilor de bază ai Băncii Mondiale cuprindePopulaţia şi date detaliate despre forţa de muncă-oferă un profil al principalelor tendinţe

demografice dintr-o ţarăSuprafaţa-este furnizată de FAO şi cuprinde suprafaţa totală(uscat şi apele interioare)Produsul intern brut pe locuitor(PIB per capita)-este calculat prin metoda Atlasului

Băncii MondialeSperanţa de viaţă la naştere ndashindică numărul de ani care se presupune că-i va trăi un nou

născut icircn condiţii de menţinere neschimbată pe tot parcursul vieţii a indicilor de mortalitateAnalfabetismul adult-este proporţia din populaţia icircn vacircrstă de 15 ani sau mai mult a celor

care nu pot citi sau scrie o propoziţie simplă scurtă referitoare la viaţa curentă pe care să o şi icircnţeleagă (UNESCO)

Deficitul sau excedentul de cont curent bugetarRatele nominale ale dobacircnzilor bancareMedia anuală a inflaţieiEchilibrul de cont curent

28

Rezervele internaţionale brute(aur monetar drepturi speciale de tragere-DST)Rata medie de creştere a populaţieiDistribuţia veniturilor şi a cheltuielilor de consumAccesul la icircngrijirea sănătăţii la apă potabilă canalizarePredominarea malnutriţieiPredominarea contracepţieiRata fertilităţii totaleRata mortalităţii materneRatele de şcolarizare pe nivele educaţionaleIndicatori privinc poluarea mediuluiIndicatori ai performanţei economice (dinamica componentelor PIB-consum public

consum privat formarea brută de capital fix economii interne exporturi)

5METODE DE ANALIZĂ A CONJUNCTURII PIEŢEI

Icircn general conjunctura unei pieţe se apreciază din surse de date secundare şi mai puţin pe cercetări directe

51Metode şi tehnici de investigare a pieţelor interne

Icircn cazul pieţelor interne principala metodă de investigare a conjuncturii o reprezintă analiza statistică a indicatorilor conjuncturali

Icircnafara indicatorilor conjuncturali prezentaţi icircn capitolele anterioare se mai analizează şi următorii

-Volumul pieţei-Potenţialul pieţei-Potenţialul de import-Potenţialul de export

Volumul pieţei cuprinde ansamblul bunurilor şi serviciilor vicircndute achiziţionate sau consumate efectiv sau considerate astfel

O parte din mărfurile ce constituie volumul unei pieţe provin din străinătate astfel că Volumul pieţei de import se calculează cu formula

unde=volumul pieţei de import=numărul importatorilor

=importul(consumul) mediu unitar=preţul mediu de import

Potenţialul pieţei reprezintă volumul probabil al pieţei şi poate fi exprimat ca potenţial total potenţial de absorbţie şi de ofertă

O parte din potenţialul de absorbţie este reprezentat de potenţialul de import care se poate determina astfel

unde

29

= numărul importatorilor potenţiali=volumul mediu probabil al importului=preţul mediu de import estimat

Potenţialul de export acoperă partea din potenţialul de ofertă al unei pieţe care este destinată exportului şi este de forma

unde = numărul producătorilor ofertanţi pentru export

= capacitatea de producţie pentru export probabilă a fiecăruia=preţul mediu de export

Capacitatea pieţei reprezintă mărimea globală a cererii sau ofertei teoretice de mărfuri indiferent de condiţiile de comercializare şi poate fi determinată sub aspectul capacităţii de absorbţie totală şi de import şi respectiv sub an capacităţii de ofertă totală şi pentru export

Capacitatea de import este partea din capacitatra de absorbţie a pieţei care are ca sursă de acoperire mărfurile provenite din străinătate

Capacitatea de export reprezintă partea din capacitatea de ofertă totală a unei pieţe care este destinată satisfacerii altor pieţe

Evaluarea statistică a volumului producţiei (ofertei) pe o anumită piaţă se realizează cantitativ(icircn unităţi de măsură specifice kg tone mc etc) şi valoric (icircn moneda ţării sau icircntr-o monedă de circulaţie mondială Euro Dolar)

Icircn cadrul analizei statistice a indicatorilor conjuncturali cel mai frecvente sunt seriile cronologice de date

Seriile cronologice se diferenţiază după mai multe criteriiDupă timpul la care se referă fiecare termen deosebim

-serii cronologice de perioade(intervale) de timp se construiesc pentru variabile de flux respectuv variabile pentru care are sens să se cumuleze datele observate icircntr-un interval de timp(lună trimestru an)De exemplu evoluţia cifrei de afaceri a unui agent economic icircn ultimele 12 luniTermenii seriei cronologice de perioade sunt icircnsumabili direct rezultatul icircnsumării reprezentacircnd un indcator totalizator cu acelaşi conţinut ca şi termenii seriei

-Serii cronologice de momente-se construiesc pentru variabile de stioc respectiv variabile pentru care are sens să se icircnregistreze date privind existentul la un moment datDe exemplu efectivul salariaţilor la sfacircrşitul luniiIcircnsumarea termenilor icircn acest caz nu are sens

După modul de exprimare a indicatorilor pentru care se alcătuiesc serii cronologice se disting

-serii formate din indicatori absoluţi-serii formate din indicatori relativi(exprimaţi de obicei procentual)-serii construite pentru indicatori medii (PIB pe locuitor cacircştigul salarial mediu)

Seriile cronologice se reprezintă grafic sub forma cronogramei(icircn cazul seriei de perioade) şi sub forma diagramelor cu coloane(icircn cazul seriilor cronologice de momente)

Icircn cazul seriilor cronologice de perioade indicatorii care se pot calcula sunt Indicatorii absoluţi ai seriilor cronologice exprimă nivelul la care ajunge variabila la

diferite momente sau perioade de timp şi modificările absolute icircn timp

30

Indicatorii de nivel reprezintă valoarea variabilei la momentul sau perioada de referinţă

Dacă se icircnsumează toţi termenii seriei de perioade rezultă nivelul totalizat Icircn cazul

datelor prezentate icircn tabelul 51 fiecare termen privind cifra de afaceri este un indicator de nivelModificarea absolută exprimă cu cacirct a crescut sau scăzut icircn mărime absolută un termen

comparativ cu un alt termen considerat bază de comparaţieSe poate calcula modificarea absolută cu bază fixă-care este diferenţa dintre nivelul fiecărei

perioade şi nivelul din perioada bază de comparaţie

(51)Modificarea cu bază icircn lanţ(mobilă sau glisantă)se calculează ca diferenţa dintre oricare

termen şi termenul precedent

(52)ExempluEvoluţia cifrei de afaceri a unui agent economic este prezentată icircn tabelul 51 Tabel 51

Anul Cifra de afaceri(milioane RON)

Modificarea absolută

(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -

Icircntre cele două modalităţi de calcul există următoarele legături1suma modificărilor absolute cu baza icircn lanţ este egală cu modicarea absolută icircn bază fixă

(53)

2diferenţa dintre două modificări absolute cu bază fixe succesive este egală cu modificarea absolutăcu baza icircn lanţ corespunzătoare

(54)

b)Indicatorii relativi arată de cacircte ori s-a modificat nivelul sau cu cacirct la sută s-a modificat nivelul unei ponderi faţă de baza de comparaţie

Indicatorii relativi oferă informaţii utile privind evoluţia icircn timp cu condiţia ca baza de comparaţie să fie un termen de raport cu care să se facă comparaţia adică să fie un termen ldquonormalrdquo

Indicele de creşteredescreştere(I) arată de cacircte ori s-a modificat nivelul unei perioade faţă de o altă perioadă sau cacirct la sută reprezintă nivelul actual faţă de cel considerat bază de comparaţie

Se calculează-indicele cu bază fixă

31

(55)

-indicele cu bază icircn lanţ

(56)

Icircntre cele două modalităţi ed calcul există relaţii de trecere şi anume1produsul indicilor cu bază icircn lanţ este egal cu indicele cu bază fixă corespunzător

(57)

De exemplu care este indicele de bază fixă icircn anul 2003

faţă de anul 2000Observaţie dacă se aplică relaţia de mai sus iar indicii sunt exprimaţi icircn procente produsul

se icircmparte la 2raportul dintre doi indici cu bază fixă succesivi este egal cu indicele cu baza icircn lanţ

corespunzător

(58)

Ritmul de creşteredescreştere(R) arată cu cacircte procente s-a modificat nivelul icircn perioada curentă faţă de eprioada considerată bază de comparaţie sau cacirct la sută reprezintă modificarea absolută faţă de baza de comparaţie

Se determină -ritmul cu bază fixă

(59)

-ritmul cu baza icircn lanţ

(510)

Ritmul de creşteredescreştere se calculează mai simplu pornind de la indicele corespunzător exprimat procentual din care se scade 100

(511)

şi

(512)

ObservaţieRitmul de creşteredescreştere se foloseşte frecvent icircn comparaţii teritorialeDe exemplu se compară din Romacircnia cu cea din Germania

Valoarea absolută a unui procent din ritmul de creşteredescreştere(A) exprimă care este echivalentul asbolut al unui procent din ritmul de creşteredescreştere

Se calculează - cu bază fixă

32

(513)

- cu baza icircn lanţ

(514)

Valoarea absolută a unui procent din ritmul de creşteredescreştere reprezintă a suta parte din baza de comparaţieAcest lucru devine evident dacă se dezvoltă relaţiile (511) şi (512)

(515)

(516)

Icircn cazul exemplului din tabelul 81 la un procent din oricare ritm de creştere cu bază fixă(8 2228) revine o reştere absolută egală cu 005 milioane RON

c) Indicatorii medii oferă informaţii sintetice care se referă la icircntreaga serie cronologicăNivelul mediu se determină ca o medie aritmetică simplă a termenilor seriei

unde (517)

Pentru seria din tabelul 51

Nivelul mediu se recomandă a se utiliza cacircnd seriile sunt alcătuite din termeni omogeniModificarea medie absolută sintetizează modificările absolute cu baza icircn lanţ şi se

calculează ca o medie aritmetică simplă a acestor modificări

(518)

unde n reprezintă numărul modificărilor absolute cu baza icircn lanţ

milioane RON

Modificarea mediei absolute poate caracteriza o serie cronologică numai dacă modificările cu bază icircn lanţ sunt aproximativ egale deci dacă evoluţia poate fi apreciată ca fiind liniară

Indicele mediu de creşteredescreştere se determină ca o medie geometrică a indicilor cu baza icircn lanţ

(519)

unde n reprezintă numărul indicilor cu baza icircn lanţ

Indicele mediu arată de cacircte ori s-a modificat icircn medie fiecare termen faţă de termenul precedent sau cacirct la sută reprezintă icircn medie fiecare nivel faţă de cel precedent

Icircn cazul seriei din tabelul 51 indicele mediu de creşteredescreştere este

33

Deci cifra de afaceri a fost icircn medie icircn fiecare an faţă de anul precedent de 1087 ori mai mare sau a reprezentat icircn medie 1087 icircn fiecare an comparativ cu anul precedent

Ritmul mediu de creşteredescreştere măsoară cu cacircte procente s-a modificat fiecare termen faţă de termenul precedent

(520) Observaţie Icircn cadrul indicatorilor medii menţionaţi numai nivelul mediu sintetizează

valorile individualeIcircn cazul celorlalţi indicatori medii rezultatul calculului depinde doar de valoarea primului şi ultimului termen

Prelucrarea seriilor cronologice de momente prezintă cacircteva particularităţi faţă de seriile de perioade

Dacă intervalel care despart momentele sunt egale prelucrarea seriei se realizează prin calcularea indicatorilor absoluţi relativi şi medii cu deosbirea că nivelul emdiu se calculează nu prin media aritmetică simplă ci prin media cronologică simplă

Icircn cazul seriei de momente cu intervale inegale singurul indicator care se calculează este nivelul mediu prin media cronologică ponderată

Media cronologică simplă este o formă transformată a mediei aritmetice simpleSe aplică atunci cacircnd momentele la care se referă termenii seriei sunt echidistante( )

O serie cronologică formată din n termeni are n-1 intervale fiecare interval fiind delimitat de doi termeni

Fig51

La media cronologică se ajunge astfel-se transformă seria de momente icircntr-o serie de intervale prin calcularea mediilor aritmetice

simple parţiale din cacirct doi termeni succesivi de momente

Pornind de la figura 51 mediile parţiale sunt

Fiecare medie parţială se referă la o perioadă t deci termenii seriei sunt icircnsumabili

-se calculează media generală din mediile parţiale

După efectuarea simplificărilor se obţine media cronologică simplă

1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52

Data Stoc de mărfuri(mii RON)

30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440

Stocul mediu existent se determină prin media cronologică simplă

mii RON

Media cronologică ponderată se utilizează la calculul nivelului mediu dacă momentele de timp sunt despărţite prin intervale inegale

Calculul mediei cronologice ponderate se bazeză pe ipoteza că modificarea termenilor icircntre momente se realizează uniform de la un moment dat la altulAcesta icircnsemnă că fiecare termen va intra icircn calculul mediei cu jumătate din valoarea intervalelor alăturateFrecvenţele sunt reprezentate de distanţele icircntre termenii seriilor

Media cronologică ponderată se calculează cu relaţia

(522)

52 Metode şi tehnici de investigare a conjuncturii pieţelor externe

Paleta largă a metodelor concrete folosite icircn evaluarea conjuncturală a pieţelor externe cuprinde

-Analiza statistică a indicatorilor conjuncturali-Corelarea indicatorilor conjuncturali-Metoda balanţelor-Anchetele de conjunctură-Testul conjunctural

Analiza statistică a indicatorilor conjuncturali

35

Corelarea indicatorilor conjuncturali se bazează pe variaţia acestora şi pe legăturile dintre ei şi situaţia conjuncturală de ansamblu

Metoda balanţelor este folosită pentru evidenţierea unor aspecte conjuncturale ale pieţelor internaţionale sau naţionale la care se pot face estimări cantitative ale ofertei şi cererii pentru perioade determinate

Anchetele de conjunctură au icircnceput să fie utilizate icircn perioada postbelică ca reacţie la inconvenientele pe bază de indicatori

Testul conjunctural bazat pe tehnologia sondajului constă dintr-o anchetă de opinie efectuată asupra unui panel de specialişti folosind chestionarul pentru culegerea informaţiilor

Rezultatele cercetării conjuncturale se finalizează icircn studii conjuncturale care pot privi un anumit produs sau o grupă de produse o regiune geografică sau mai multe pe un anumit produs etc

36

BIBLIOGRAFIE

AnghelacheC CapanuI- Statistică macroeconomică Editura Economică Bucureşti 2004

Anghelache Constantin-Tratat de statistică teoretică şi economică Editura Economică Bucureşti 2008

Begu Stelian-Statistică internaţionalăEditura ASE Bucureşti 2003

Biji E Anghelache C- Tratat de statistică Editura Economică Bucureşti 2003

Korka M Tusa E-Statistică pentru afaceri internaţionale Ediţia a II-a Editura ASE Bucureşti 2004

Neagu OTeodoru M-Elemente de statistică economică Editura Risoprint Cluj Napoca 2007

Neagu O Teodoru M DumaD-Marketing Editura Risoprint Cluj Napoca 2008

World Economic Forum Global Competitiveness Report 2009-2010( httpwwwweforumorgpdfGCR09GCR20092010fullreportpdf)

wwwheritageorg

wwwtransparencyorgro

wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37


1CONJUNCTURA ECONOMICĂ

Conjunctura economică reprezintă totalitatea trăsăturilor şi fenomenelor ce caracterizează situaţia economică a unei ţări a unui grup de ţări sau a economiei mondialeConjunctura economică este determinată de fluctuaţiile şi interdependenţele mai multor procese economice

Conjunctura economică este definită de ansamblul de factori şi fenomene ce acţionează la nivelul unei economii al unui sector de activitate al unei ramuri a economiei naţionale sau al unei regiuni şi determină un anumit raport icircntre cerere şi ofertă Analiza conjuncturală poate fi făcută şi la nivelul economiei mondiale al unei uniuni de economii naţionale sau comunităţi de state

Studiul privind conjunctura economică presupune cunoaşterea factorilor care influenţează starea generală tulburenţa economică icircn 2 aspecte - de receptarea realităţii (prezent) şi ndash de previziune (viitor)

Icircn general factorii de influenţă ai conjuncturii economice

2

Factorii de

influenţă ai

conjuncturii

economice

Ritmul de creşte

re economic

ă

Dinamica indicatoril

or macroeconomi

ci

Şomajul

Inflaţia

Comerţul extern

internaţion

al

Evoluţia

preţurilor internaţionale

Situaţia

valutar -

financiară

Starea

balanţei de plăţi exter

ne









3








4









5













6















7













8






9

26COMERŢUL EXTERN





10










11










12





Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs






13




Ciclul afacerilor



expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază
















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37










3








4









5













6















7













8






9

26COMERŢUL EXTERN





10










11










12





Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs






13




Ciclul afacerilor



expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază
















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37









4









5













6















7













8






9

26COMERŢUL EXTERN





10










11










12





Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs






13




Ciclul afacerilor



expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază
















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37










5













6















7













8






9

26COMERŢUL EXTERN





10










11










12





Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs






13




Ciclul afacerilor



expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază
















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37














6















7













8






9

26COMERŢUL EXTERN





10










11










12





Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs






13




Ciclul afacerilor



expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază
















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37
















7













8






9

26COMERŢUL EXTERN





10










11










12





Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs






13




Ciclul afacerilor



expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază
















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37














8






9

26COMERŢUL EXTERN





10










11










12





Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs






13




Ciclul afacerilor



expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază
















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37







9

26COMERŢUL EXTERN





10










11










12





Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs






13




Ciclul afacerilor



expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază
















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37


26COMERŢUL EXTERN





10










11










12





Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs






13




Ciclul afacerilor



expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază
















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37











11










12





Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs






13




Ciclul afacerilor



expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază
















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37











12





Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs






13




Ciclul afacerilor



expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază
















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37






Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs






13




Ciclul afacerilor



expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază
















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37





Ciclul afacerilor



expansiune PNB real

0

14

Vacircrf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază
















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37

















15








16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37









16


17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37



17








18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37









18









19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37










19





20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37






20









21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37










21









22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37










22








23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37









23













24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37














24








25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37









25













26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37














26












27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37













27
















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37

















28















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37
















unde

29


















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37



















30











(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37












(milioaneRON)

Indicele() Ritmul()

2000 50 - - 1000 - 000 -2001 54 04 04 1080 10800 800 8002002 61 11 07 1220 11296 2200 12962003 64 14 03 1280 10491 2800 4912004 68 18 04 1360 10625 3600 6252005 75 25 07 1500 11029 5000 1029Total 372 - 25 - 1500 - -


(53)


(54)





31

(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37


(55)


(56)


(57)




corespunzător

(58)



(59)


(510)


(511)

şi

(512)




32

(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37


(513)


(514)


(515)

(516)



unde (517)




(518)


milioane RON



(519)




33










Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37











Fig51







1y2y 3y 4y 1ny

ny

34

(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37


(521)

Exemplu Tabel 52


30062005 45031072005 50031082005 42030092005 440


mii RON




(522)





35






36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37







36

BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37


BIBLIOGRAFIE









wwwheritageorg


wwwweforumorg

wwwbnrro

wwwundporg

wwwworldbankorg

wwwimforg

37


Suport de Curs_Conjunctura Pietei

Documents

Transcript of Suport de Curs_Conjunctura Pietei