Suport de Curs

7/21/2019 Suport de Curs

http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-56da12feb5ec9 1/102

Curs de Animator socio - educativ SC ASERTIV SRL

◦◦◦○ ○◦◦◦COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCĂ

1.Comunicarea la locul de muncă1.1. Orientarea interpersonală şi relaia de comunicare

Comunicarea este o activitate de bază în viaţa cotidiană.Ca persoane vă petreceţi o bună parte a timpului de lucru schimbând informaţii cu alte persoane, primind şi emiţând permanentinformaţii

Orientarea interpersonală poate fi directă sau indirectă .a.Orientarea directă presupune contacte personale şi avem posibilitatea să folosim limbaul

paraverbal şi feedbac!"ul.b. Orientarea indirectă este intermediată de diferite miloace şi tehnici. #scrierea, tipărirea,

diferite tipuri de înre$istrări, etc.% &u putem folosi feedbac!"ul pentru a clarifica şi a verifica dacăam înţeles e'act mesaele transmise.

Autoprezentarea se compune din atitudini, $esturi, semnale şi diverse comportamente princare încercăm să transmitem celeilalte persoane o idee despre intenţiile noastre şi despre felulcum percepem situaţia. (utoprezentarea poate fi conştientă şi foarte bine planificată sau calculată,însă poate fi şi inconştientă şi ar putea să ne trădeze, să transmită informaţii pe care încă nu dorimsă le conştientizeze interlocutorul. )e aceea este important planificarea minuţioasă aautoprezentării.

*ăspunsul dat de interlocutor va fi în funcţie de obiectivele lui, dar va fi influenţat şi de felulîn care descifrează comportamentul şi comunicarea paralin$vistică a persoanei cu care comunică.

(stfel devine importantă planificarea autoprezentării, conştientizarea comportamentuluinostru nonverbal şi armonizarea comunicării nonverbale cu cel verbal.+emnale contradictorii âmbind şi -transpirând de încordare- în acelaşi timp

/esturi controlate şi o respiraţie accelerată 0n momentul prezentării unei noi persoane se a$it1 şi are manifest1ri necontrolate 2orbind cu voce scăzută şi zâmbind în acelaşi timp 3rivirea dârz1 şi capul plecat

*olul feedbac "ului este la fel de important. 3entru a fi si$uri că persoana a înţeles clar şicorect ce dorim să transmitem este bine să îi oferim un feedbac! de aprobare sau să"l corectăm încazul în care vedem că a interpretat $reşit sau incomplet ceea ce am transmis.

4eedbac!ul oferă coerenţă comunicării. 5neori feedbac!ul se realizează automat, alteori însănecesită timp şi efort, dar nu atât efort cât necesită corectarea ulterioară a distorsiunilor, dincadrul comunicării.

4eedbac!ul nu este altceva decât informaţia primită de un individ #$rup% şi care indică precizia sau corectitudinea unor acţiuni anterioare. 6l poate fi direct când relatează despredeficienţele a ceea ce s"a efectuat, mesaul având ca scop necesitatea operării unei schimbări şiastfel reducerea notei de inadecvanţă. 7otodată feedbac!ul poate fi utilizat ca funcţiemotivaţională când informaţia despre o performanţă este utilizată în scopul atra$erii atenţieiasupra unui nivel al performanţei realizate. 8esaul primit va fi în acest ultim caz folosit pentruorientarea efortului ulterior pe direcţia sporirii performanţei respective.

9




1.!.Deprinderi "undamentale de comunicare

3entru ca oamenii să"şi rezolve eficient sarcinile, ei trebuie să înveţe să se adrese direcţionatşi să comunice celorlalţi pe scurt şi pre$nant, cele necesare. Ca receptori de informaţii, ei trebuiesă fie capabili să discearnă e'act cele transmise de partenerii de discuţie

0nainte de a putea transmite un mesa, vorbitorul trebuie să aibă o motivaţie, privindsubiectul şi motivul comunicării. 2orbitorul parcur$e un proces de căutare, care aută la activareatuturor datelor relevante pentru tema tratată

:imba nu poate decât să încerce transmiterea reprezentărilor umane care stau cu adevărat, la baza lor. ;ma$inile mentale care apar, cu adevărat, depind de foarte mulţi factori individuali, dee'. 2ârsta, e'perienţa de viaţă, educaţia ascultătorilor.

3entru a preveni neînţele$erile inutile trebuie să vă îmbunătăţii mereu comportamentul îndiscuţii pentru a depăşi obstacolele din calea comunicării

(sertivitatea înseamnă< ne susţinem drepturile, comunicăm într"un mod constructiv şi calm,în comunicare ambele persoane au un rol activ, chiar şi atunci când unul vorbeşte, iar celălaltascultă, lăsăm interlocutorul să"şi e'prime susţinerea, $ândirea ei personală.

+"a dezvoltat ca o modalitate de adaptare eficientă la situaţii conflictuale interpersonale.

)upă (driana =ăban !Consi"iere educa#iona"ă>, ?@@9, asertivitatea în comunicare reprezintăabilitatea<

de comunicare directă, deschisă şi onestă, care ne face să avem încredere în noi şi săcâşti$ăm respectul celorlalţi

de e'primare a emoţiilor şi $ândurilor într"un mod în care ne satisfacem nevoile şidorinţele, fără a le derana pe cele ale interlocutorului

de a iniţia, menţine şi încheia o conversaţie într"un mod plăcut de a împărtăşii opiniile şi e'perienţele cu ceilalţi de e'primare a emoţiilor ne$ative, fără a te simţi stânenit sau a"l ataca pe celălalt de a solicita cereri sau a refuza cereri de e'primare a emoţiilor pozitive # bucuria, mândria, afinitatea faţă de cineva,

atracţia% de a face complimente şi de a le accepta de a spune &5 fără să te simţi vinovat sau enat este modalitatea prin care persoanele îşi dezvoltă respectul de sine este recunoaşterea responsabilităţii faţă de ceilalţi este respectarea drepturilor celorlalte persoane

De#$oltarea aserti$ităii%

)upă cum am menţionat mai sus asertivitatea este o abilitate care se învaţă. 3rimul pas îndezvoltarea ei ar fi compararea ei cu modele de abordări pasive sau a$resive a situaţiilor conflictuale.

%asivitatea este un model de reacţionare prin care evităm conflictul, creşte tensiuneainternă, dar încercăm să evităm confruntările pentru ca toată lumea să fie mulţumită. 3ersoanele pasive adoptă această strate$ie în primul rând<

să nu piardă consideraţia celorlalte persoane, să nu"i supere sunt adepţii păcii, consideră confruntările ca metode ineficiente în rezolvarea conflictelor. nu au încredere în forţele proprii.

?




A$resivitatea este o modalitate violentă de rezolvare a conflictelor, folosim critici, blamăriironizări şi atacuri de multe oi nedrepte asupra persoanei din cauză. )repturile personale şior$oliul este mai presus în aceste cazuri de abordări a conflictelor.

&A'I( A'ER)I( A*RE'I(

+emnificaţia ( fi pasiv înseamnă a permite celorlalţi să tetrateze cum vor ei

(sertivitateaînseamnă a $ândi şia acţiona înconformitate cudrepturile taleluându"le înconsiderare şi pe alecelorlalţi

($resivitateaînseamnă să susţiiceea ce vrei,ne$liând drepturileşi sentimentelecelorlalţi

(bordarea celorlalţi 6u sunt OA. 7u eşti OA.)repturile celorlalţi suntmai importante decât alesale

(mândoi suntemOA.*ecunoaşte şidrepturile sale dar şi

ale celorlalţi

6u sunt OA. 7u nueşti OA.)repturile sale suntmai importante decât

ale celorlalţi8esaul de bază 6u nu contez. 3uteţi să

profitaţi de mine.+entimentele mele nucontează numai ale tale.7u eşti superior

(şa cred, aşa simt,aşa văd situaţia

(sta cred. (sta simt.(sta vreau. ce vreitu nu este important

)repturile personale +unt i$norate +unt susţinuteraţional

+unt susţinuteabuziv, fără a se ţinecont de drepturilecelorlalţi

:uarea deciziilor ;i lasă pe alţi să alea$ă (le$e pentru elînsuşi

0şi ale$e activităţile pentru sine

0n situaţi problematice

6vită problemele 3robleme estediscutată. (re loc oconfruntare directă

(tac deschis asupra persoanei

Caracteristici alecomportamentului

;nhibat, indirect, e'primăidei, sentimente, dorinţeautodepreciative, tendinţade a ocoli, ascunde ceva;ntenţia de a mulţumi pecelălalt

&einhibat, direct,onest, e'primă idei,sentimente, dorinţeîn mod adecvat;ntenţia de acomunica sincer.

&einhibat, spontan,direct, necontrolat,e'primă idei şisentimente în daunacelorlalţi;ntenţia de a domina,de a umili.

+entimentele personale despre

propriulcomportament

&eîncredere, nemulţumirede sine, an'ietate, deseori

supărat şi curesentimente.

0ncredere în sine,stimă de sine,

stăpânire de sine,si$uranţă,autocontrol.

+uperioritate,importanţă,

supraevaluarea propriei persoane,intimidare

1.+.Depăşirea ,arierelor din comunicare

B




Comunicare eficientă presupune eliminarea barierelor în comunicare. Conştientizarea acestor bariere este primul pas în eliminarea lor.

=arierele de comunicare pot fi următoarele< 8odificarea sau pierderea masaului până aun$e la destinatar. 0n firmele mari

transmiterea informaţiilor este mai dificilă, se pierde şi se transformă pe parcurs înfuncţie de personalitatea şi interpretarea persoanelor care transmit informaţiile.

Comunicarea în scris este o metodă eficientă când trebuie transmis o informaţie unuinumăr mare de persoane

6'cesul în comunicare determină oboseală sau plictiseală şi poate influenţa calitateareceptării mesaului. ($enţii de vânzări nu trebuie să vorbească mai mult decât clientul.7rebuie să transmită oferta clar şi concis şi cât mai scurt posibil

4ormularea inadecvată a mesaului sau folosirea unor termeni academici, de specialitatefac ca acesta să fie $reu de înţeles sau chiar de neînţeles. 7rebuie folosite cuvinte simpleşi scurte. )acă este vorba de un mesa mai comple' atunci putem relua şi reformulamesaul pentru ai evidenţia principalele aspecte.

(scultare inadecvată. Cereţi întodeauna feed"bac! de la persoanele cu care comunicaţi,verificaţi dacă mesaul pe care la"ţi transmis a fost înţeles şi în parametrii în care le"aţidorit dvs.

+upărarea, frustrarea, neliniştea şi stresul afectează capacitatea de comunicare, blocheazăînţele$erea deplină a mesaului. 6moţiile sunt cel mai $reu de controlat, dar trebuie să ne păstrăm optimismul şi să ne $ândim la ceea ce se ascunde în spatele unor emoţii şi să nuconsiderăm orice neînţele$ere cu cineva ca drept atac la propria persoană.

)iferenţele de percepţie pot fi o problemă în comunicare. 3ersoanele percep diferitrealitatea şi percepţia lor asupra lucrurilor va fi diferită. 4iecare dintre clienţi va interpretadiferit mesaul transmis de către un a$ent, de aceea întodeauna comunicarea a$enţilor trebuie să se adapteze individual la personalitatea şi percepţia fiecărui client.

)eseori, o persoană poate introduce în înţele$erea unui mesa presupuneri, mai ales dacăare posibilitatea de a ale$e între mai multe înţelesuri şi în cazul în care mesaul esteambi$uu. 7rebuie să încercăm să formulăm cât mai clar mesaele, furnizând toate

informaţiile necesare înţele$erii mesaului. )epăşirea barierelor comunicaţionale depinde de mulţi factori. 3rimul dintre aceştia ar fi

autocunoaşterea propriilor capacităţi şi limite comunicaţionale. )eschiderea canalelor senzorialecătre ceilalţi duce automat la cel de"al doilea factor care este metacomunicarea. *elaţia deschisădintre cei care comunică este un precursor al comunicării eficiente.

)eschiderea către celălalt presupune o ascu"tare activă , observare a ceea ce ni se transmitee'act prin intermediul tuturor căilor de comunicare, con&tientizarea &i e"iminarea e"emente"or care pot perturba comunicarea, oferirea de feed-bac prin care să asi$urăm partenerul că îlascultăm şi să fim si$uri că am înţeles corect ceea ce ni se comunică. :a rândul nostru este foarteimportantă dezvoltarea propriilor capacităţi comunicaţionale, în speţă cele de e'primare şieliminarea neaunsurilor din stilul propriu de comunicare # E'. armonizarea comunicării verbalecu cea nonverbal în cadrul aceleiaşi interacţiuni%..

1.-.Metacomunicarea şi lim,aele ne$er,ale

0n comunicare elementele nonverbale transmit cam @D din informaţii şi doar 9@D sunttransmise prin comunicarea verbală. )ar de multe ori ne împiedicăm de neconcordanţa celor douătipuri de comunicare în cadrul aceleiaşi relaţii.

E




3rimul pas în realizarea concordanţei dintre cele două tipuri de comunicare, este realizareaconcordanţei dintre starea $enerală interioară şi comportament. )acă sunteţi nervos şineîncrezător în forţele proprii trupul vă va da de $ol. 3entru a schimba părerea despre sine trebuiesă vă induceţi o stare de spirit, după care corpul va urma mintea. +au se poate conştientiza şiîncerca acele manifestări corporale care apar combinate cu anumite stări emoţionale. #6'. )acăsuntem melancolici şi încercăm un zâmbet după care menţinem această mimică câteva secunde

chiar dacă ni se pare cara$hios după un timp automat starea noastră de spirit se îmbunătăţeşte.%3entru e'ersarea concordanţei este importantă analizarea anumitor comportamente

nonverbale şi ce denotă fiecare în parte.

Exerciţiu. 2ă ru$ăm treceţi sub afirmaţiile prezentate mai os semnificaţiile pe care leconsideraţi că acestea le e'primă. 0ncrucişarea braţelor 0ncrucişarea picioarelor Căscatul Focul cu mâinile sau cu un obiect +cărpinatul în cap +trân$ere rapidă de mână

0n continuare vom trece pe scurt în revistă câteva dintre elementele comunicării neverbale. Limba(u" #inutei &i a" )ainei . 3rima impresie despre o persoană este determinată de i$iena

personală şi de îmbrăcăminte.+tilul de îmbrăcăminte transmite multe informaţii despre personalitatea şi locul de muncă al

persoanei. )e multe ori se zice că haina îl face pe om. Oamenii au tendinţa de a realiza ocone'iune între stilul de vestimentaţie al unei persoane şi capacităţile sale profesionale.

Ginuta unei persoane la fel ca vestimentaţia are un rol hotărâtor în crearea primei impresii.)e e'emplu poate o persoană avea o vestimentaţie impecabilă, care denotă profesionalism dacăare umerii lăsaţi în os şi capul în pământ, nu are curaul să privească clientul, comportament cedenotă neîncredere în propriile capacităţi şi produse. (cest comportament va determinaneîncrederea, ca şi vestimentaţia necorespunzătoare.

Limba(u" pro'imită#ii - 6dHar Iall, autorul cărţii 7he +ilent :an$ua$e, a inventat cuvântul pro'imitate #studiul spaţiului folosit în comunicare% pentru a descrie modul în care ne raportăm laspaţiul nostru personal. 6'istă un spaţiu pe care îl considerăm doar al nostru. 3rimim anumiţioameni în acest spaţiu, dar pe alţii îi ţinem la distanţă. )acă spaţiul nostru personal este invadatde o altă persoană ne putem simţii stin$heriţi sau ameninţaţi.

+paţiul intim " este zona cea mai intimă, distanţa de la care putem atin$e sau putem fi atinşi.(cest cerc are raza între 9J şi EJ de centimetri şi doar anumite persoane au acces în interiorul lui.

+paţiu personal " implică o distanţă de un braţ şi reprezintă spaţiul în care putem fi atinşi.)istanţa pe care o păstrăm în această zonă este între EK de centimetri şi 9,? metri.

+paţiul public L în cazul întâlnirilor obişnuite, de zi cu zi păstrăm o distanţă între 9,? şi B,Kmetri. 3ăstrarea acestei distanţe ne asi$ură confortul psihic în relaţiile noastre cu cole$ii şi cu persoane pe care le"am întâlnit cu alte ocazii.

Limba(u" prezentării " strânsul mâinii şi contactul vizual.+trânsul mâinii transmite informaţii despre persoană, dar nu putem transforma strânsul

mâinii într"un criteriu de bază în analizarea unei persoane deoarece acelaşi strân$ere de mână poate avea diferite substraturi motivaţionale aşa cum prezintă 8arM IartleM în N Limba(u" trupu"ui"a serviciu>, pa$, EE.

O strân$ere de mână prea puternică, una care cuprinde cu totul mâna celuilalt sau una careimplică ambele mâini poate avea diverse motive< 4aptul că persoana nu este conştientă de propria forţă

J




&evrozitate 6ntuziasm )orinţa de a comunica sincer )orinţa de a părea eficient.

+trân$erea de mână timidă poate avea următoarele motive<

3ersoana are o forţă fizică mare şi nu vrea să strân$ă prea tare &evoia de a"şi protea mâinile din cauza slubei sau a profesiei #artiştii, muzicienii,chirur$ii, etc.%

Fenă cauzată de o palmă lipicioasă sau murdară 4aptul că persoana nu se aşteaptă să i se strân$ă mâna.Contactu" vizua" este important şi ocupă un loc central în comunicarea nonverbală. Ochi,

fereastra sufletului, transmit cel mai autentic starea internă a persoanei. 3upilele se dilată cândvedem ceva care ne place, Nne încântă privirile>. 0n cadrul actului se'ual se dilată cel mai tare pupilele, dar la femei se dilată cel mai tare când privesc un copil, indiferent dacă este al lor saunu.

)urata contactului vizual este una din elementele importante ale comunicării pe această cale. &e uităm mai puţin la cel cu care vorbim atunci când noi relatăm ceva, decât atunci când

ascultăm interlocutorul. Contactul vizual este foarte indicat în cadrul ascultării active însă trebuiesă fie din când în când întrerupt pentru câteva secunde pentru a nu părea prea insistenţi. 0nsă lipsacontactului vizual poate denota dezinteres sau plictiseală.

Limba(u" paraverba" se referă la claritatea e'primării, volumul, tonalitate, accentul, ritmul şi pauza.

3entru ca să transmitem cât mai clar mesaul către receptor este important să e'primăm clar ceea ce vrem, să pronunţăm corect silabele şi cuvintele, să folosim o tonalitate adecvată şi să punem accentul pe cuvintele şi e'presiile pe care vrem să le scoatem în evidenţă.

*itmul se referă la viteza vorbirii, pauzele au rolul de a accentua anumite cuvinte şi de a"ioferi celuilalt posibilitatea să înţelea$ă cât mai clar ceea ce transmitem. 3entru a avea eficienţă încomunicare putem să ne adaptăm ritmul vorbirii la cel al interlocutorului, nu şi în caz denevrozitate când avem tendinţa să vorbim într"un ritm foarte alert.

2olumul celor transmise de cele mai multe ori este în concordanţă cu starea internă a persoanei. )e e'emplu o persoană timidă vorbeşte încet, iar una nervoasă sau furioasă vorbeştefoarte tare. (lternarea volumului vocii ne poate auta în accentuarea anumitor părţi ale mesaului.+chimbarea neaşteptată a volumului poate fi o modalitate eficientă a captării atenţiei.

*ntrebareCe credeţi, e'istă diferenţe în ceea ce priveşte contactul vizual cu diferite persoane şi

situaţii #e'. prieteni, clienţi, parteneri de afaceri, locuri publice, dialo$, etc.%)acă da, care sunt aceste diferenţieri

Metacomunicarea se referă la atitudinea de deschidere sau închidere, dominare sausubordonare, apropiere sau fu$ă a persoanei într"o relaţie de comunicare.

3oziţii deschise în limbaul trupului sunt reprezentate de $esturi lar$i, #deschiderea

braţelor şi poziţionarea deschisă a picioarelor%, indicaţi că nu aveţi nimic de ascuns, şi doriţi săinteracţionaţi deschis cu partenerii de comunicare. Atitudinea defensivă+ de ,nc)idere este reprezentată de< braţe încrucişate în urul corpului,

sau mâinile ridicate în faţa corpului cu de$etele împletite, $leznele strâns lipite sau un picior strâns peste celălalt care poate su$era totodată o stâneneală şi tensiune.

Atitudini"e de dominare sau de subordonare pot fi deduse din anumite posturi ale persoanei.O postură dominatoare este încălecatul scaunului cu spătarul în faţă, când cineva stă cuîncheietura unui picior peste $enunchi şi cu mâinile după ceafă, emană un aer de superioritate.

K




+emne de slăbiciune " O postură umilă, a$itată capul tras între umeri, un ton ezitant şi evitareacontactului vizual denotă neîncredere în sine şi tendinţe de subordonare.

*reşelile maore /n interpretarea lim,aului trupului0Lim,aul trupului c2t este mit şi c2t este ade$ăr3

0n orice librărie ai mer$e cu si$uranţă dai peste o carte despre limbaul trupului. (cestlucru e valabil pentru cei care au avut ocazia să treacă în ultima vreme printr"o librărie.+ă începem cu lista $reşită a interpretării $esturilor< pune mâna pe nas L înseamnă că minte nu te priveşte în ochi L înseamnă că îţi ascunde ceva îşi ţine mâinile încrucişate L însemnă că a devenit defensiv vine spre tine L e o persoana ofensivă îşi ţine picioarele încrucişate L se simte în nesi$uranţă scoate pieptul în faţă< e aro$ant sau încrezut:ista poate continua cu încă 9@@ asemenea semnificaţii. (cest limba al semnelor de cele mai

multe ori este doar apa de ploaie. 3robabil unii dintre dumneavoastră sunteţi surprinşi de aceastaafirmaţie. :e fel sunt si maoritatea cursanţilor mei. (cest limba al semnelor, desprins din conte'tne poate induce in eroare. Cel mai adesea se atra$e atenţia ca uneori poate însemna şi altceva. )in perspectiva care v"o prezint în aceste rânduri, lucrurile stau pe dos. (dică< )oar uneori mâna dusăla $ura poate însemna că minte sau că a spus ceva care nu vroia să spună. (s da si un procent,anume 9@ D. Cu alte eu cred ca doar in 9@D din aceste semnalmente e'primă ceea ce se dă deobicei de alţi autori cu si$uranţă, avansând chiar procentul de @ D)e ce aceasta reţetă a limbaului trupului este doar un mit Care sunt de fapt adevărurile9. 4iecare persoana este unica0)acă acceptaţi acest postulat veţi vedea şi înţele$e de ce acest limba al trupului, în forma care afost prezentat mai susP 4iecare persoana are propriile $esturi, propriul sistem de valori, propriaeducaţie sau auto"educaţie, $ândeşte într"un anume fel, e interesat de ansamblu sau de detalii, esteun analist sau un filosof, are anumite informaţii, are anumite e'perienţe proprii. (cestea ca multealte caracteristici fac din fiecare om un individ unic.(ceastă unicitate a fiecărei persoane se reflectă în limbaul trupului într"o măsura mai mare saumai mică.?. Lim,aul trupului este ,arometrul indi$idului nu al oamenilor0:imbaul trupului devine astfel barometrul stării interne a partenerului. ( separa limbaul trupuluide unicitatea persoanei este apa de ploaie, este o cale $reşită. :imbaul trupului este un univers alfiecărei persoane. :imbaul trupului este foarte important, el ne poate comunica foarte multeinformaţii ce le putem folosi. 3unerea unui şablon universal pe $estica omului contrazicem ideeade fiinţă umanăP Câţi indivizi cunoaşteţi asemenea dumneavoastră 3robabil foarte putiniP )ar câte persoane cunoaşteţi la fel ca dumneavoastră 3robabil nici unaP *evenind la limbaultrupului. (cesta este ne da indicii doar asupra unei persoane si trebuie interpretat ca atare. (celaşi$est la o persoană poate însemna la fel de bine opusul la altă persoanăP+. Lim,aul trupului este un detector de minciuni sau ade$ăr5 NUMAI dacă şti să6l "oloseşti06ste nevoie de mult antrenament si instruire pentru a putea surprinde 6Q(C7 ce ai in fata.7rebuie sa te adaptezi rapid persoanei si sa Ncule$i> $esturi asociate cu ceva, nu doar $esturi. 8aiclar trebuie să observi< Ce face atunci când vorbeşte despre ceva frumos Ce $esturi face când nu"

R




i place ceva Ce face când îşi ima$inează ceva plăcut 7otul funcţionează asemenea unui detector de minciuni. 0ntâi adună informaţii adevărate, apoi informaţii false, în faza doi face corelarea, iar în ultima fază, în funcţie de corelarea anterioară va prelucra noile informaţii obţinute.E7empluCel mai $reu test la interpretarea limbaului trupului îl dau ucătorii de po!er. (ceştia încearcă sădescopere e'act când anume partenerul lui are o mână bună, când are o mână rea. 6i încep prin a

studia comportamentul interlocutorului iar după ce vede e'act ce cărţi a avut tra$e concluziilecum ar fi< )eci partenerul meu când are o mână bună i se măresc pupilele, respiră parcă mairepede, îşi încrucişează foarte des picioarele şi se uită de cel puţin J ori la cărţi în timpul ocului.(poi în următorul oc urmăreşte iar semnalmentele şi caută să afle dacă într"adevăr ceea ce aobservat mai înainte apare şi acum. )acă aceste semne apar din nou şi el are o mână bună, el vareacţiona în consecinţă. :e fel încercă să descopere semnalmentele când are o cartenecâşti$ătoare. :upta în limbaul trupului în ocurile de po!er devine şi mai $rea întrucât ucătoriie'perimentaţi emit semnale non"verbale menite să"şi ducă în eroare partenerul. 7rebuie săreuşeşti să le descoperi pe acelea care sunt relevante.Distincii conceptuale:a ce anume ne referim când spunem limbaul trupului

CO*3 poziţia în care este

aşezat mişcări mâini şi

picioare postura respiraţie a$ilitatea mişcărilor poziţia coloanei poziţia picioarelor momentul mişcărilor

ritmicitatea mişcărilor

4(G( e'presia fetei mişcările ochilor trăsături musculare

#mişcări% buzele #$ura% mişcările şi postura

capului culoare #e'.< roşu în

obrai%

2OC6 ton intonaţie ritmicitate sublinieri, accentuări viteza claritate volum

1.8.Deprindera de a asculta

!E nevoie de doi ani pentru a ,nvă#a să vorbe&tii de o via#ă ,ntrea$ă pentru a ,nvă#a să taci.

93roverb chinezesc%

Ascu"tarea este una dintre cele mai importante aptitudini de comunicare. Omul obişnuit

petrece mai mult timp zilnic ascultând decât scriind, vorbind sau citind. (stfel oamenii inteli$enţiau un lucru comun< capacitatea de a asculta.Etapele unei ascultări acti$e%#după (driana =ăban, NConsiliere educaţională>, ?@@9%

Lăsa#i inter"ocutoru" să vorbească/ &u întrerupeţi interlocutorul, aşteptaţi până termină fraza sau ideea pe care doreşte să o e'pună. &u vă oferiţi autorul sau su$estiile. &u vorbiţi despre sentimente sau probleme similare dine'perienţa dvs. %rinde#i ideea principa"ă &i pune#i-vă ,n situa#ia inter"ocutoru"ui 0empatia :(n$aaţi"vă în a"l înţele$e pe cel care vorbeşte

S




3uneţi"vă în locul vorbitorului pentru a înţele$e cu adevărat prin ceea ce trece. %une#i ,ntrebări pentru a ,n#e"e$e mai bine.*eformulaţi cele mai importante $ânduri şi sentimente ale interlocutorului, fără a e'prima acordsau dezacord.Verifica#i dacă a#i ,n#e"es. 0ntrebaţi"l dacă mai e'istă ceva ce ar vrea să mai spună.

*ndemna#i inter"ocutoru" să se destăinuire

Ascultarea ine"icientă 0ntreruperea relatării (scultarea cu ironie (scultarea în mediu z$omotos (parenta ascultare #ochi îndreptaţi spre vorbitor, dar cu $ândul în altă parte% 8imica feţei în$heţată ;mplicarea unui efort e'cesiv în ascultare 2orbirea despre probleme personale

:uarea notiţelor în timpul relatării ( fi preocupat de altceva în timp ce celălalt vorbeşte #desenare, răsfoirea unei cărţi, etc.% (n$aarea unor discuţii în locul ascultării.(scultarea pasivă se poate transforma şi într"o ascultarea activă prin folosirea următoarelor

metode eficiente, care invită interlocutorul să îşi continue relatările şi îl asi$ură de faptul căsuntem atenţi la ceea ce ni se comunică.

Re"ansarea discu#iei cu autorul < onomatopeelor de $enul. N0hmmm, ...hmm> sau N)a...> mimicii şi $esturilor< încuvânţarea prin mişcarea capului, sau un zâmbet aprobator repetarea pe un ton neutru a cuvintelor cheie. Reformu"area celor spuse de interlocutor. N)eci, spuneţi că...> 6ste importantă în oferirea de

feedbac!, dacă am înţeles bine şi în asi$urarea interlocutorului asupra faptului că am fost atenţi şi

suntem interesaţi de cele spuse. Intero$area o folosim pentru a direcţiona acţiunea spre obiectivul dorit. 0n cadrul ascultării

active este bine să folosim întrebări deschise care stimulează relatările interlocutorului. +e evităîntrebările închise şi care ar putea su$era sau induce răspunsul dorit. 0n unele cazuri şi ele pot fieficiente, în cazul în care persoana este vorbăreaţă şi are tendinţa să devieze de la subiect numaide dra$ul de a vorbi.

0ntrebare închisă< >)oriţi să lucraţi cu noi> 0ntrebare deschisă< NCe părere aveţi despre a lucra cu noi> 0ntrebare su$eratoare< N(şa"i că doriţi să lucraţi cu noi>

1.;.Comunicarea /n stări critice

CUM 'Ă 4ACI 4A<Ă UNEI CON(ER'A<II DI4ICILE3Cum să NU trans"ormi o discuie di"icilă /n una şi mai di"icilă0(rticol scris de 8arian *uoiu, 7rainer 6'treme 7rainin$

Oricine se confruntă cu o situaţie dificilă într"un moment sau altul. 4ie în viaţa personalăfie în cea profesională sunt momente pe care le poţi schimba. +unt rezultate pe care le poţischimbaP3entru a înţele$e la ce ne referim când spunem conversaţii dificile, o să vă dau câteva e'emple< +fârşitul unei relaţii




)iscuţia cu un cole$ care are un comportament a$resiv sau face comentarii nepotrivite +ă"i ceri unui prieten să"ţi dea înapoi banii împrumutaţi +ă"i spui şefului despre cum se comportă +ă vorbeşti cu şeful când îşi încalcă propriile re$uli de si$uranţă şi calitate +ă critici munca unui cole$

+ă linişteşti un client nemulţumit +ă"i ceri unui cole$ de cameră să se mute *ezolvarea problemelor de custodie sau referitoare la dreptul de vizitare cu fostul soţ, sau

fosta soţie +ă ai de"a face cu un adolescent rebel )iscuţii intime despre se' )iscuţia cu o persoană dra$ă referitor la consumul de dro$uri, de către aceasta +ă vorbeşti cu un cole$ care ţine pentru el informaţiile sau resursele

6'emplele pot continua la nesfârşit. 8etoda pe care o prezint mai os este aplicabilă doar persoanelor care vor să rezolve situaţia dificilă. )acă au alte obiectiv, cum ar fi satisfacereaor$oliului, sau doar Nvreau să"i arăt că am dreptate> metoda nu va funcţiona.&A'UL 1

0ncepe cu tine, răspunde"ţi la următoarele întrebări P întoarce"te către tineP Ce doresc cu adevărat pentru mine Ce doresc cu adevărat pentru el T ea Ce doresc cu adevărat pentru relaţia noastră Cum ar trebui să mă comport dacă vreau să obţin aceste rezultate3rimul pas este acela de clarifica termenii discuţiei. +tabileşte e'act ce doreşti să obţii în

urma discuţiei pentru părţile implicate< pentru tine, pentru interlocutorul tău cât şi pentru relaţie. 7endinţa umană este aceea de a aborda discuţiile dificile doar din prisma noastră. (stfel se

pot obţine următoarele rezultate<3entru 8;&6 < :O5+6 #nu obţin rezultatele scontate%3entru 6: < :O5+6 #nu"şi schimbă comportamentul aşa cum aş dori%*6:(G;6 < :O5+6 #relaţia dintre noi se strică sau se răceşte%&A'UL ! Identi"icarea ,locaelor

(vem o capacitate e'traordinară de a ne bloca propriile demersuri, de a complicalucrurile sau de a lăsa să primeze mânia noastră, pornirile noastre etc. Cele mai întâlnite blocaesunt următoarele<9. )orinţa de a câşti$a cu orice preţP?. (le$erea 4*(;6*5:5;P #este aceea în care îţi $ăseşti o scuză afirmând că nu ai fi putut facealtceva. 6Q< (m ţipat la el pentru ca a ţipat la mine, &5 aveam ce face altceva%B. *ezistenţa noastră la schimbare #+unt persoane care caută noul, însă mulţi dintre noi au odisponibilitate scăzută de a"şi schimba comportamentul%&A'UL + =n>rieşte6te de si>urană

*eacţionăm violent mai ales atunci când simţim că lucrurile ne scapă de sub control. &u ne mai interesează părerile celorlalţi atunci când suntem convinşi că avem dreptate. Cert este

că şi partenerul nostru crede la fel şi el crede că are dreptate (tunci când eşti cu adevărat înspăimântat, nu prea vezi altceva decât ce e drept în faţa

ochilor :a fel, atunci când simţiţi că rezultatul unei conversaţii e ameninţat, nu prea puteţi să

vedeţi dincolo de punctul dumneavoastră de vedere.Ieşind /nsă /n a"ara coninutului unei discuii şi urmărind semnele "ricii5 $ă putei punecreierul s6o ia de la capăt şi $ederea completă /şi re$ine.&A'UL - (eri"ică6i simptoamele tale0

9@




0ţi poţi monitoriza starea, verificând dacă faci apel la tăcere sau la violenţă care sunt principalele simptome ale nesi$uranţei. )upă cum veţi observa mai os tăcerea îmbracă formaevitării, mascării sau retra$erii iar violenţa îmbracă forma controlului, etichetării sau atacului.1. )ăcere Mascarea înseamnă să ne arătăm selectiv sau să ne diminuăm adevăratele opinii. E$itarea înseamnă ocolirea completă a unor subiecte delicate. 2orbim, dar nu discutăm

adevărata problemă. Retra>erea< mă scuzaţi dar trebuie să plec

2. (iolenta Controlul înseamnă să"i forţezi pe alţii să"ţi adopte modul de $ândire. +e realizează fie

prin impunerea punctelor proprii de vedere, fie prin dominarea conversaţiei Etic?etarea înseamnă să punem etichete unor idei ca să le putem da deoparte prin

includere într"un stereotip sau într"o cate$orie $enerală Atacul vorbeşte de la sine. 7e muţi de la a câşti$a o dispută la a face o persoană să sufere.

7acticile presupun minimalizarea şi ameninţarea.&A'UL 8 Repo#iionarea0 @i tu şi el a$ei simptome ale nesi>uranei. Ce "acei3'copul Comun .

3entru a evita dezastrul, $ăsiţi un 'cop Comun care să fie motivant atât pentrudumneavoastră cât şi pentru partenerul de discuţie. +copul comun poate fi rezolvareasituaţiei pentru ambii partenerii. (ceştia trebui să"l identifice împreună şi să fie de acordcu el.

Respectul Reciproc 0n timp ce e perfect adevărat că nu trebuie să începeţi o conversaţie decisivă dacă nu

e'istă un +cop Comun, e la fel de adevărat că nu trebuie să continuaţi dacă nu păstraţi*espectul *eciproc. *espectul *eciproc este condiţia de continuare a dialo$ului. Cândoamenii simt că ceilalţi nu"i respectă, conversaţia devine imediat nesi$ură, iar dialo$ulaun$e la o întrerupere bruscă.

Contrastul Când ceilalţi vă interpretează $reşit scopul sau intenţia, lăsaţi deoparte disputa şi refaceţi

sentimentul de si$uranţă folosind o abilitate numită Contrastul. L U3artea de ne$aţieV,N 5ltimul lucru pe care aş vrea să"l spun ar fi acela că nu vă

apreciez muncaP L U3artea de afirmaţieV Cred că munca voastră a fost cu adevărat semnificativă-.

)upă ce aţi transformat ameninţarea în si$uranţă, vă puteţi reîntoarce la problemadiscuţiei în sine şi puteţi să vă îndreptaţi către mediere<

'trate>ii noi )upă ce aţi asi$urat si$uranţa, $ăsind un scop comun, puteţi să vă întoarceţi în si$uranţă

la conţinutul conversaţiei. 6 timpul să reintraţi în dialo$ şi să $ăsiţi strate$ii pe măsuranecesităţilor fiecăruia. )acă vă an$aaţi să $ăsiţi ceva comun şi ştiţi ce doriţi cu adevărat,nu vă veţi mai cheltui ener$ia într"un conflict neproductiv. ;n loc de asta, veţi veni cuopţiuni care să fie de folos tuturor.

;dentificare scopului comun este esenţial. +copul comun &5 este ceva de $enul < (ş vrea sănu"mi mai ridiculizezi munca P +copul comun nu trebuie să ia forma unei e'primări care poate ficatalo$ată de partenerul tău drept (tac. O e'primare mai potrivită poate fi < (ş vrea să $ăsimîmpreună acea cale care să"ţi dea posibilitatea să"ţi e'primi părerea asupra muncii mele, care săe'prime un răspuns menit săi îmbunătăţească rezultatele muncii meleP sau < Cu si$uranţă putem$ăsi o formulă care să fie bună atât pentru mine cât şi pentru tine, sau 0ntotdeauna părerile suntîmpărţite, însă aş vrea să $ăsim împreună acea cale în care să ţin cont mai mult de părerea taP sau

99




NCum am putea proceda astfel încât să fim încântaţi când lucrăm la un proiect. Cred că putem$ăsi împreună o cale>.

)upă cum observaţi, scopul nu trebuie să conţină nici o catalo$are, etichetare, sau atac asupracomportamentului celuilalt. 7rebuie doar să ne e'primăm sincer dorinţa de a rezolva aceastăsituaţie. +copul comun este premisa esenţială în a face faţă unei discuţii dificile. )acă vei începeînsă cu formulări de $enul< N&iciodată nu mă asculţi> sau N0ntotdeauna te interesează doar

punctul tău de vedere> sau N3ărere mai ridicola ca a ta nu am auzit niciodată> nu vei reuşi decâtsă transformi o discuţie sau o situaţie dificilă în una si mai dificilă.

1. . (or,irea persuasi$ă 9anali#a strate>ică a auditoriului:

0n continuare vom descrie câteva fenomene din psiholo$ia socială care influenţează deciziileunei persoane, cum ar fi<

A. compararea socia"ă+ 1. comp"ezen#a+C. disonan#a co$nitivă.

A. Compararea socială. L 3ersoanele sunt foarte sensibile la comparaţiile cu ceilalţi şi mai alescu cei ale căror caracteristici similare sunt relevante pentru domeniile lor de definire. (braham7esser #9SK%, consideră că evaluarea de sine pozitivă este văzută ca motivaţie fundamentală aindividului. (stfel prin compararea socială persoana realizează o evaluare de sine prin o$lindire

şi comparare cu ceilalţi.Compararea socială poate determina două situaţii< competi#ia şi co"aborarea.Competi#ia apare atunci când indivizii sunt similari în anumite aspecte şi unul totuşi, are mai

mult succes social decât celălalt. )e e'emplul două persoană au bu$ete relativ asemănătoare, dar unul dintre ei este întodeauna mai apreciat de antura decât celălalt. (stfel cel mai puţin apreciatva încerca să îl depăşească pe primul prin cumpărarea anumitor bunuri. Competiţia este mai marecu cât persoanele sunt mai similare.

Co"aborarea apare atunci când din punct de vedere material două persoane sunt la distanţemari unul de celălalt. (stfel persoana mai înstărită îl va auta pe cel mai puţin înstărit să"şi procureze anumite lucruri, şi prin aceasta îşi formează o ima$ine de om bun la suflet şi automatcreşte şi ima$inea lui de sine. B. Complezenţa este fenomenul prin care persoana caută aprobarea celorlalţi şi scopul său este să

evite consecinţele ne$ative şi situaţiile deza$reabile care pot rezulta din nonconformismul său.NCum, nu ai şi tu acel obiect 7oţi prieteni noştri şi l"au cumpărat dea.> Complezenţa are efectdoar când persoana interacţionează cu persoanele sau $rupul de referinţă, când este departe defocarul perceptiv al acestora reacţionează total diferit, deoarece complezenţa nu are la bazăfenomenul creşterii propriei ima$ini de sine, ci evitarea e'cluderii din $rupul de referinţă.C. Disonanţa cognitivă )e multe ori avem tendinţa să emitem o părere fără să ne $ândim în prealabil. :e$ea coerenţei se referă la faptul că, oamenii au tendinţa ca atunci când iau o poziţie

9?




verbal sau în scris în le$ătură cu ceva, o să tindă să apere aceea poziţie şi se vor comporta ca atarechiar dacă se dovedeşte clar pe parcurs că poziţia lor nu are nici un sens.

8ecanismul care stă la baza funcţionării acestei le$ităţi este disonanţa co$nitivă< păstrareaima$inii de sine pozitive &i a coeren#ei interioare. )acă îmi retra$ afirmaţia făcută la început sauacţionez în contradicţie cu ceea ce am spus, îmi pot pierde reputaţia de om de încredere şiîncrederea celorlalţi. +unt şi persoane pentru care aceste lucruri nu sunt importante, astfel la ei

această le$e funcţionează mai puţin. Coerenţa interioară se referă la faptul că oamenii nu potacţiona împotriva ima$inii pe care o au despre sine )acă fac acest lucru, se produce o stare dedisconfort psihic numită în psiholo$ia socială disonanţă co$nitivă, care trebuie rezolvată cât mairepede. (stfel dacă reuşim să ne folosim de ima$inea pe care o au participanţii despre ei putemobţine ce vrem de la ei.

◦◦◦○ ○◦◦◦

MUNCA =N ECBI&Ă)EAM UILDIN*

!. E"ectuarea muncii /n ec?ipă!.1. Creea#ă5 de#$oltă şi menine relaii e"iciente de muncă

!Oamenii sunt cei mai importan#i ,n via#a ta+Oamenii pe care i-ai cunoscut.

02or$e Semprun3

&oţiunea de echipă de muncă a fost introdusă de :eavitt #9RJ%, potrivit părerii lui aceastăechipă este unitatea de bază a oricărei entităţi.

/rupul sau echipa se poate defini ca un ansamblu de oameni care interacţionează într"un moddirect într"o situaţie dată şi care participă la activităţi comune şi au de atins anumite scopuricomune, coordonaţi de un sistem de re$uli, de norme formale şi informale.

)e 2isscher #99% defineşte şapte aspecte care trebuie să fie luate în considerare în definireaunei echipe. unitate de timp şi loc, care presupune o anumită pro'imitate 5n destin relativ comun raţiune de a fi şi a rămâne împreună 3osibilitatea formării unei percepţii şi a unei reprezentări a fiecăruia dintre membri

despre ceilalţi 3erceperea unei anumite N$rupalităţi>, observată de membrii echipei şi de persoanele dinantura.

3osibilitatea unei interacţiuni şi a unei comunicări efective, verbale sau nonverbaleO durată suficientă pentru ca un eventual proces de instituţionalizare să poată fi demarat.

/rupurile sau echipele de lucru pot fi formale şi informale, în continuare tabelul de mai os vaconţine într"o formă sintetică deosebirile dintre aceste două $rupuri.

7abel după 8ielu late , 7ratat de 3siholo$ie or$anizaţională, ?@@E, pa$. E@B

9B




Caracteristici *rup In"ormal *rup "ormal(.. +tructuraa% Ori$ine +pontană 3lanificată b% 8odalitate de a fi 6moţională *aţionalăc% Caracteristici )inamică +tabilă=. 7erminolo$ia poziţiei *ol 3ostC. +copuri +atisfacţia membrilor 3rofitabilitate sau serviciile

către societate). ;nfluenţaa% =ază 3ersonalitate 3oziţie b% 7ip 3utere (utoritatec% Cur$ere )e os în sus )e sus în os6. 8ecanisme de control +ancţiune fizică sau socială (meninţarea de a fi concediat

sau retro$radat4. Comunicarea% Canale 7ip ciorchine Canale formale b% *eţele +lab definite, intersectează

canalele obişnuite

=ine definite, urmează liniile

formale/. Cartare +ocio$ramă Or$ani$ramă #hartaor$anizaţională%

I. )iversea% ;ndivizi incluşi &umai cei Nacceptabili> 7oţi indivizii din $rupul din

muncă b% *elaţii interpersonale (par spontan 3rescrise prin fişa postuluic% *olul liderului *ezultă din relaţionarea dintre

membri(tribuit de către or$anizaţie

d% =aza pentru interacţiune +tatutul caracteristicilor personale

3oziţie sau atribuţiifuncţionale

6 =aza ataşamentului Coezivitate :oialitate

4uncţiile echipei de muncă

4unc#ia de produc#ie+ care se referă la profitabilitatea, eficienţa echipei, vizează realizareaobiectivelor şi este centrată pe sarcină. 4unc#ia de conservare sau funcţia de supravieţuire are rolul de a apăra echipa de tensiunine$ative. 6ste o funcţie defensivă faţă de problemele relaţionale care riscă să perturbefuncţionarea eficientă a $rupului 4unc#ia de faci"itare, se referă la motivarea tuturor să participe şi să se e'prime în cadrul$rupului. 4unc#ia de re$"are, se referă la reducerea tensiunilor şi rezolvarea conflictelor interne din cadrul

$rupului sau menţinerea lor la nivele normale pentru a putea asi$ura o bună funcţionare a echipei.

Comunicarea formală 0n cadrul acestei comunicări totul este controlat şi re$lementat de norme. Comunicarea

formală depinde de mulţi factori< de cultura or$anizaţională de valori şi norme, aşezarea punctelor de lucru, birourilor, structura firmei, etc.

Comunicarea formală poate fi< comunicare descendentă cu rol de influenţare comunicare descendentă cu rol de interpretare

9E




comunicare orizontală pentru rezolvarea problemelor de coordonareComunicarea descendentă de la şefi către echipă are următoarele scopuri< realizarea scopurilor şi obiectivelor, implementarea strate$iilor de realizare a acestora transmiterea re$ulilor şi normelor de funcţionare furnizarea informaţiilor despre practici şi proceduri, despre politica firmei în $eneral evaluarea performanţelor an$aaţilor şi a firmei în $eneral transmiterea mesaelor pe diferite căi pentru motivarea an$aaţilor, echipelor de lucru.

Comunicarea ascendentă are loc între subordonaţi şi şefii lor ierarhici şi are ca scop. ;nformarea superiorilor despre problemele întâmpinate în procesul de muncă 0ntocmirea şi transmiterea rapoartelor periodice şi a celor de sinteză +u$estii pentru îmbunătăţirea anumitor aspecte ale procesului de muncă 3lân$eri în cazul unor nemulţumiri şi dispute între membri echipei de lucru.

Comunicarea orizontală are loc între membrii echipei sau între departamentele situate laacelaşi nivel şi are ca scop<

rezolvarea problemelor şi conflictelor din cadrul echipei coordonarea şi sincronizarea activităţilor din cadrul echipei sau cu alte echipe de lucru

din cadrul firmei.

6ste vorba de coordonarea activităţilor şi eforturilor în vederea realizării obiectivelor într"unmod cât mai eficient.Comunicarea informală

(cest tip de comunicare este în afara comunicării formale. 0n comunicarea informală pe primul plan trec nevoile psiholo$ice, satisfacerea acestora, frecvenţele contactelor dintre oameni,similaritatea de vârstă, se', timp petrecut împreună în firmă şi în afara ei şi nu realizareaobiectivelor sunt cele mai importante. (cest tip de comunicare depinde foarte mult şi de culturaşi valorile promovate de firmă.

Caracteristicile acestei comunicări sunt< informaţiile circulă mult mai rapid decât în cadrul comunicării formale sunt discutate atât probleme şi aspecte din cadrul firmei cât şi din viaţa personală a

fiecărui an$aat din firmă

validitatea şi corectitudinea informaţiilor transmise prin comunicarea informală esterelativă

informaţiile transmise sunt neverificabile şi de multe ori sunt ine'acte comunicarea informală poate auta la socializarea comunicării formale.

8unca şi activitatea noastră de zi cu zi nu este doar una individuală, ci şi ţintită către familie şidiferite $rupuri de apartenenţă. 6ficienţa acestei munci este cu atât mai mare cu cât se reuşeşte oeducaţie individuală a fiecărui membru privit ca parte componentă, esenţială şi indispensabilă a$rupului respectiv.

Obişnuinţa de a lucra în echipă este o necesitate impusă de viaţa socială care permanentsolicită interacţiunea şi comunicarea cât mai eficientă cu ceilalţi.

3entru funcţionarea $rupurilor, echipelor, şeful, trebuie să"şi asume câteva comportamenteesenţiale pentru a putea forma cât mai eficient echipele. (stfel vom prezenta patru atributeobli$atorii pentru un conducător eficient<

Stailirea !e comun acor! a oiectivelor < $rupul trebuie să ştie care sunt obiectivele comuneşi individuale precum şi orientările $enerale.

Capacitatea !e a asculta activ "i !esc#is$ este un atribut al conducătorului pe care nu trebuiedoar să"l aplice, ci să dezvolte această capacitate la membrii $rupurilor.

9J




)upă 8ichael (. West N+ă asculţi în mod activ înseamnă să acorzi atenţie evidentă celor din urul tău şi să asculţi simultan ceea ce spun, adică să asculţi printre cuvinte>. (scultarea esteimportantă în comunicarea din cadrul $rupului, pentru că< permite ascultarea activă a ceea ce spun membrii echipei comunică individului că persoana realmente este interesat de ceea ce i se transmite se pot corecta $reşelile de înţele$ere $arantează si$uranţa înţele$erii corecte a celor transmise creează empatie şi înţele$ere reciprocă între membrii echipei.

%ferirea !e fee!-ac& este poate una dintre cele mai importante atribute ale unui conducător pentru funcţionarea eficientă a $rupului. (cordarea feed"bac!ului se referă la faptul căcondcătorul este atent şi evaluează echitabil comportamentele membrilor şi ale consecinţelor $enerate de acestea.

Câteva re$uli în ceea ce priveşte oferirea de feed"bac!< 7rebuie oferit imediat după manifestarea comportamentală 4eed"bac!ul pozitiv este mult mai eficient în modificarea comportamentală decât cel

ne$ativ 4eed"bac!ul pozitiv trebuie realizat în plen în faţa celorlalţi

6valuarea ne$ativă a comportamentelor se realizează Nîntre patru ochi>.)upă =aumeiter şi :earM #9J%, satisfacerea nevoii de apartenenţă la un $rup presupune carelaţiile din cadrul $rupului să fie caracterizate de< interacţiune frecventă sentimentul stabilităţii şi continuităţii $ria şi spriinul reciproc absenţa conflictelor cronice.

)intre acestea cea mai importantă este $ria şi spriinul reciproc care poate fi< emoţional,instrumental, informaţional şi evaluativ.

Spri(inu" emo#iona" se referă la încuraarea şi la compasiunea faţă de suferinţa celuilalt.8ai os prezentăm etapele unei comunicări suportive, ce să spunem şi cum să ne comportăm

cu o persoană suferindă

0n primul rând să nu încercăm să"l convin$em că suferinţa lui nu este reală, că el vede prea pesimist lucrurile, pentru că el într"adevăr suferă. 6'.>în ultima vreme absolut totulmer$e prost, nu sunt bun de nimicX>0n această fază persoana are nevoie să o ascultăm şirealmente să"i înţele$em suferinţa.

+ă căutăm ceva pozitiv în relatările lui, sau să"i amintim situaţii în care a reuşit şi a avutrezultate bune.

+ă"l încuraăm să încerce din nou şi să"l autăm în $ăsirea unei soluţii, să"l asi$urăm cănu este sin$ur. )e multe ori persoana nu are nevoie de autor concret, doar de si$uranţa cădacă eşuează este cineva care să"l aute să se ridice.

Spri(inu" instrumenta" se referă la acţiuni prin care cole$ii se aută reciproc în situaţii de criză,la autorul oferit unui cole$ de a"şi atin$e scopurile sau autorul acordat în timpul munciiobişnuite.

Spri(inu" informa#iona" se referă la autorul concret pe lân$ă spriinul emoţional. 4iecaremembru al echipei deţine informaţii individuale prin care se pot auta reciproc. 3rin combinareaeficientă ale acestor informaţii se pot realiza obiectivele comune ale $rupului.

Spri(inu" eva"uativ se referă la oferirea de feed"bac!uri descrise mai sus. /rupul poateconstitui o$linda care aută la cunoaşterea propriei persoane, la evaluarea situaţiilor şi la oabordare mai obiectivă decât cea proprie.

9K




!.!. Des"ăşurarea muncii /n ec?ipă

Condiiile de ,a#ă ale e7istenei >rupului0nvăţământul tradiţional se realiza prin reunirea, în $rupuri, a persoanelor care urmau să

fie instruite, în funcţie de posibilităţile de învăţare ale fiecăreia. 0n peda$o$ia tradiţională #cea

care adoptă în mod inte$ral învăţarea prin e'punere de tipul -cretă " tablă- în faţa unui $rup%,situaţia peda$o$ică preferenţială constă 0n neutraliza rea $rupului ca atare şi concentrarea fiecăruiindivid asupra formatorului.

Considerând aici $rupul ca, Nactor al procesului de trainin$-, ne plasăm pe un cu totul alt punct de vedere, respectiv de a folosi $rupul ca instrument de învăţare şi de formare a membrilor săi. 6ste important ca formatorul să ştie să recunoască şi să folosească 0n mod peda$o$icfenomenele care apar în cadrul $rupurilor de dimensiune redusă. (ceste fenomene se producimediat ce numărul participanţilor depăşeşte cinci persoane. )imensiunea optimă pentru un $rupîn trainin$ se situează în ur de 9? participanţi #cu o variaţie de J până la ?@, în funcţie demetodele utilizate%.

0n plus faţă de condiţia numerică de mai sus, pentru ca un $rup să poată e'ista #astfeldecât ca un a$re$at de indivizi fără altă le$ătură decât prezenţa simultană într"un anumit loc%,

trebuie îndeplinite următoarele condiţii< participanţii să aibă un scop comun recunoscut şi acceptat membrii $rupului să participe, adică să manifeste dorinţa de a comunica, să schimbe

opinii, să asculte şi să răspundă, să interacţioneze cu ceilalţi.6ste cunoscut faptul că îndeplinirea acestor condiţii necesită un dispozitiv material

corespunzător< amenaarea corectă a spaţiului, astfel 0ncât fiecare să poată vedea direct pe toatălumea #utilizarea meselor rotunde sau ovale% planificarea eficientă a timpului destinat formării#delimitarea timpului necesar învăţării, aplicaţiilor practice, e'erciţiilor etc. în funcţie de pre$ătirea de bază a cursanţilor şi de obiectivele sta$iului de trainin$% evitarea sau înlăturarea perturbaţiilor e'terioare.Rolul >rupului

(ctivitatea în cadrul unui $rup stimulează randamentul individual, iar rezultatul lucrărilor

realizate de între$ul $rup este adeseori identic cu cel realizat de cel mai bun membru al $rupului.0n $eneral, persoanele mai bine informate au mai multă influenţă asupra $rupului decât cele caresunt mai puţin informate.

Calitatea desfăşurării unei activităţi în $rup creşte atunci când numărul membrilor acestuia se măreşte. 0n acelaşi timp e'istă o limită< statistic s"a demonstrat că în cadrul unui $rupde peste zece persoane, fiecare participant are mai puţine schimburi de idei cu ceilalţi membri ai$rupului. (cest lucru în$reunează activitatea formatorului, căruia îi este mai dificil să coordonezeşi să dirieze ideile tuturor cursanţilor. )e asemenea, dacă participanţii sunt numeroşi, e'istă otendinţă de nivelare a opiniilor acestora, fapt care determină ca persoanele cele mai informate sămanifeste mai putină influentă asupra $rupului.

)iscuţia în $rup este o metodă eficientă pentru a transforma atitudinile şicomportamentele persoanelor #mai ales ale celor adulte%. :ucrul în $rup este un miloc bun de a

fortifica şi de a menţine motivaţia pentru a realiza o anumită acţiune.3entru ca un $rup să lucreze 0n mod eficient, este necesar ca participanţii să fie 0n număr

redus #ma'imum 9? persoane% şi să aibă anumite afinităţi, pentru a forma un ansamblu omo$en.)acă aceste două condiţii nu sunt îndeplinite, va fi necesară o perioadă de timp pentruconstituirea $rupului şi realizare dinamicii acestuia.

9R




A7ele psi?o6sociolo>ice ale >rupului de cursani0n orice $rup se formează anumite a'e psiho"sociolo$ice în urul cărora se articulează

dinamica $rupului, respectiv viaţa socio"afectivă a $rupului, structurarea modalităţilor derealizare a obiectivelor şi participarea membrilor la 0ndeplinirea sarcinilor.

6voluţia $rupului se face simultan pe trei a'e psiho"sociolo$ice, însă e'istă situaţii încare activitatea unui $rup poate să se refere la una din cele trei şi să nu aibă sens decât 0n raport

cu una din celelalte două. )e e'emplu< o anumită dispută metodolo$ică determinată de realizareaunei sarcini care poate să pară o pierdere de timp 0n raport cu munca în sine determină, înrealitate, dinamica $rupului şi face ca acesta să pro$reseze la nivelul afectiv al membrilor săi.'. Axa vieţii socio-afective a grupului , respectiv ansamblul emoţiilor şi sentimentelor care apar şise dezvoltă în interiorul unui $rup #între membrii ei şi în raport cu ceea ce se întâmplă în cadrul$rupului%. 3e parcursul evoluţiei şi în timpul desfăşurării în comun a unor acţiuni, se creeazăanumite le$ături afective între membrii $rupului, se aprofundează relaţiile interpersonale, seor$anizează structura socio"afectivă a $rupului şi se dezvoltă coeziunea dintre membrii acestuia.(cest pro$res dinamic necesită o anumită perioadă de timp şi se realizează pe parcursul maimultor etape, redate în continuare<Etapa 1% mani"estarea discon"ortului psi?ic, denumită de unii specialişti etapa de -tensiune primară-, este caracterizată prin faptul că participanţii se simt enaţi şi străini unii faţă de ceilalţi,

le este teamă să se implice în discuţii, se refu$iază în politeţe sau în spatele măştilor sociale,$enerând o stare de an$oasă colectivă.Etapa !% crearea şi de#$oltarea coe#iunii >rupului, etapă care implică ea însăşi mai multe faze,respectiv< crearea coeziunii #marcată prin acceptarea tuturor participanţilor de a face parte din $rup

şi de dorinţa lor de a participa, în mod real, prin an$aare personală, în schimburile deopinii, corelată cu cerinţa ca ceilalţi să facă la fel sau mai mult%

nevoia de a"i cunoaşte pe ceilalţi, altfel decât prin medierea protectoare constituită demăştile lor sociale şi apariţia sentimentului unei noi solidarităţi,

manifestarea unei coeziuni autentice a $rupului, stare de spirit care determină $rupul săe'iste ca un 0ntre$ şi să urmărească 0nlăturarea factorilor de discordanţă dintre membriisăi. Coeziunea şi eficacitatea $rupului sunt e'primate 0n unanimitate 0n această fază.

Etapa +% apariia tensiunilor secundare şi a con"lictelor. )esfăşurarea propriu"zisă a activităţii$rupului determină apariţia anumitor dificultăţi. )e asemenea, diferenţele, simpatiile, antipatiiledintre membrii săi reapar în momentul în care $rupul începe să funcţioneze. :a aceste probleme, participanţii reacţionează diferit. (pariţia diferenţelor în ceea ce priveşte personalitatea fiecăruia,valorile de referinţă, atitudinile, sentimentele reale, concepţiile asupra muncii etc. provoacădecepţii, reacţii de retra$ere şi conflicte. *eacţiile acestea sunt denumite de specialişti -tensiunisecundare- care determină scindarea $rupului în două fracţiuni< cei care doresc să e'ploreze pânăla capăt aceste diver$enţe #ceea ce implică faptul că fiecare -se aşează la. masă- şi spune adevărulasupra sentimentelor sale sau asupra problemelor personale intime%, şi cei care ar fi dispuşi să se prevaleze de aceste e'i$enţe, să revină la relaţii politicoase, raţionale, ne$ând conflictele. /rupuldevine z$omotos şi uneori violent. O parte dintre cursanţi, respectiv -marile fi$uri- ale $rupului,se fac ascultate şi atacă.

Etapa -% re#ol$area tensiunilor secundare. )acă $rupul rezistă forţelor -centrifu$e- care autendinţa să"; facă să e'plodeze #formatorul trebuie, evident, să favorizeze rezolvarea acestor tensiuni intervenind la nivelul dinamicii $rupului, adică e'plicând sensul acestor tensiuni şi aatitudinilor pe care le suscită%, atunci activitatea din cadrul lui va putea fi continuată. (stfel sedescoperă faptul că impunerea cooperării nu se poate realiza fără apariţia unor tensiuni, iar fărăcooperare nu se poate obţine unanimitatea opiniilor 0n cadrul $rupului.(. Axa auto-structurării grupului. 6ste evident că $rupul, la începutul primei sale reuniuni, nueste or$anizat, sau este structurat artificial prin efectul unei or$anizări e'terne #de e'emplu, prin

9S




punerea la punct a unei structuri formale bazate pe acordarea de roluri importante unor membriiai $rupului%.6voluţia acestei a'e se va face în direcţia unei or$anizări interne, elaborată chiar de membrii$rupului, pe parcursul constatării diverselor nere$uli. (ceastă evoluţie, care necesită o perioadăde timp, se realizează prin parcur$erea unei succesiuni de etape, respectiv<Etapa 1% mani"estarea respectului şi a politeii "ată de statutul social pe care mem,rii /l

dein =n a"ara >rupului. 0n această etapă, anumiţi membri de -clasă inferioară- se manifestă puţin sau deloc, alţii sunt iritaţi fără a arăta acest lucru. 0n evaluarea mutuală a potenţialului deinfluenţă al fiecăruia, unii membrii apar ca -inofensivi-, iar alţii ca fiind lacomi de putere.(ceastă evaluare se face în cursul relaţiilor interpersonale superficiale marcate de respect şi politeţe faţă de statutul social al interlocutorului.Etapa !% renunarea la statutul social şi mani"estarea dorinei e>alităii mem,rilor. (ceastăetapă se caracterizează prin susţinerea şi încuraarea persoanelor timide şi tăcute, prin remarcicritice făcute persoanelor $ălă$ioase, astfel încât participarea tuturor la realizarea activităţilor $rupului să pară satisfăcătoare pentru toţi membrii acestuia #în acelaşi timp cu e'primarea uneirezistenţe la privile$iile care decur$ din poziţiile e'terioare%.Etapa +% mani"estarea unei lupte desc?isă pentru preluarea conducerii , între potenţialiilideri în cadrul $rupului. (ceastă luptă se derulează după mai multe -scenarii- posibile, dar, în

ansamblu, se poate spune că fiecare aspirant la putere -pune în oc- deprinderile sale şi stilul personal, ceea ce, în aceste circumstanţe, le aduce un anumit număr de reacţii mai mult sau mai puţin surprinzătoare. 0nY mod normal, aceasta este faza înY care se poate observă varietateainfluenţelor temperamentului acestora #care determină anumite comportamente ce definesc stilulliderului< dominatorul, e'pertul, înţeleptul, popularul"simpatic, or$anizatorul etc.% şi direcţionarea preocupărilor lor dominante #relaţiile interpersonale din cadrul şi cu $rupul, sau sarcina şie'i$enţele sale%.Etapa -% auto6structurarea >rupului, care instituie rolurile membrilor acestuia prin consens şirelevă limitele acestor roluri. 0n cadrul metodelor peda$o$ice abordate distinct 0ntr"un alt capitol,formatorul deţine prioritar un rol formal. )e aceea, influenţa pe care o e'ercită prin cunoştinţelesale nu este comparabilă cu puterea coercitivă pe care o manifestă fată de cursanţi. 0n plus,formatorul nu este întotdeauna cu $rupul său, ceea de determin structurarea separată a $rupului.

0n final el va avea un rol util pentru $rup dacă va şti să se inte$reze şi să fie acceptat.). Axa !e percepere-realizare a sarcinii. (şa cum am prezentat anterior, percepţia şi realizareasarcinii determină un proces relevant de viaţă afectivă sau de structurare a $rupului. (ceasta seîntâmplă mai ales când pro$resele înre$istrate pe celelalte două a'e sunt suficiente pentru ca$rupul să poată rezolva sarcinile dificile fără a apela la modele, când el poate avea idei noidatorită interacţiunilor pozitive dintre membrii săi. 6tapele care trebuie parcurse pentru adetermina realizarea unui pro$res sunt redate 0n continuare<Etapa 1% participanii $or,esc despre alte lucruri dec2t despre su,iectul cursului #dee'emplu despre ei"înşişi% şi îşi dezvăluie opinii fie total convenţionale #stereotipuri şi banalităţisau opinii de bun simţ%, fie provenite de la cole$ii lor. (ceasta constituie o etapă în care participanţii vorbesc despre alte lucruri decât despre subiectul cursului din perspectiva uneie'perienţe personale, pe care nimeni nu o contestă, dar pe care nimeni nu caută să o aprofundeze.

Etapa !% participanii e$aluea#ă opiniile /n raport cu o,iecti$ele urmărite. 6i cer e'plicaţii,vor să ştie dacă circumstanţele care au determinat anumite opinii sunt compara bile 0n condiţiileobiectivelor urmărite.Etapa +% "ormularea şi ar>umentarea pro,lemelor de "ond. (stfel, se e'plică adoptareaanumitor poziţii sau a unor opinii ale membrilor $rupului faţă de problemele supuse discuţiilor.Etapa -% stimularea ideilor. )atorită interacţiunilor pozitive dintre membrii $rupului, sestimulează formularea de idei noi care sunt imediat analizate 0n funcţie de obiectivele $rupului.3recizăm că, 0n acest stadiu, intervenţiile e'terne ale formatorului trebuie făcute cu prudenţă.

9




+intetizând cele prezentate, putem afirma că este necesar ca un formator să ia în considerareurmătoarele aspecte ale $rupului de cursanţi< componenţa $rupului motivarea membrilor $rupului realizarea unei introduceri care să atra$ă atenţia cursanţilor #este recomandabilă

realizarea unei scurte prezentări a seminarului, pro$ramului, obiectivelor urmărite etc.% conducerea sociolo$ică a $rupului< stimularea comunicării inter"personale din cadrul

$rupului evoluţia acestuia în timp etc. conducerea psiholo$ică a $rupului< construirea relaţiilor afective între membrii $rupului

realizarea unor şedinţele finale #întocmirea unei liste cu adresele tuturor, or$anizarea uneicine în comun, discutarea posibilităţilor de revedere sau de efectua re a unor noi sta$ii saude continuare a celor efectuate etc.%.

Lucrul /n >rupuri mici)esfăşurarea unei activităţi în $rupuri mici, constituite din trei, patru participanţi

reprezintă un interes cu totul special.6fectiv, într"un sta$iu de trainin$ profesional, $rupul cuprinde adeseori 9?"9J persoane

într"un $rup de această mărime participantul este predispus să oace un rol, să fie o mască şi nuîntr"adevăr el însuşi. 0n practică se pun următoarele întrebări< 3ornind de la câteva persoane$rupul devine o scenă de teatru Care este mărimea optimă pentru ca fiecare schimb de idei să sefacă cu ma'imum de spontaneitate *ăspunsul variază 0n funcţie de personalitatea participanţilor<unii oacă un rol încă din momentul în care are au un interlocutor, pentru alţii -pra$ul- este situatla cinci sau şase participanţi. +e vede deci interesul de a multiplica lucrul în sub$rupe, ceea ce permite o e'primare mai liberă a fiecăruia. 8enţionăm că absenţa formatorului facilitează aceastăe'primare.

(lături de aceste considerente vă prezentăm şi alte avantae ale lucrului în $rupuri mici< &umărul de participanţi este restrâns, deci timpul de intervenţie al fiecăruia este mai

mare. (şa cum ştim, e'primarea publică a opiniei are un rol foarte important în procesulde formare profesională.

+chimburile de idei permit intensificarea ascultării active, a dinamicii $rupului şi

stabilirea le$ăturilor între participanţi. (stfel, sub$rupele favorizează pre$ătirea mutualăşi facilitează asumarea responsabilităţii. (ctivităţile încredinţate $rupurilor mici suscită o anumită emulaţie.

In"luena >rupului de cursani asupra metodelor de trainin> statutul social al membrilor $rupului. 3entru a realiza o dinamică a $rupului de cursanţi

este recomandabilă utilizarea metodelor de trainin$ activă sau prin descoperire. (stfel, prin participarea şi implicarea cursanţilor în activităţile $rupului, se poate conferi unsentiment de securitate celor cu un statut social mai scăzut şi, în acelaşi timp, se potsatisface aspiraţiile celor mai competente.

specificul structurilor ierarhice. 0n $eneral, cursanţii sunt obişnuiţi sa facă parte dinstructuri or$anizatorice ri$ide. )e aceea, nu este recomandabilă or$anizarea unor sesiuni

de trainin$ non"directive. e'perienţa membrilor $rupului. 3articiparea membrilor $rupului la alte sesiuni de trainin$ poate condiţiona derularea prezentei reuniuni. 6'perienţele anterioare şi rezultateleobţinute pot $enera condiţionări reale faţă de anumite metode şi procedee peda$o$ice.

+. Mana>ementul stresului si con"lictului /n >rupuri de lucru

+.1. 'tresul 6 de"inire si arie de cuprindere 9e7emplul cu isteria colecti$a din sociala:

?@




Cei mai mulţi an$aatori şi an$aaţi consideră stresul ca normal la locul de muncă. 5neoristresul este chiar considerat ca având un caracter benefic pentru performanţele an$aaţilor. 0nasemenea situaţii ne referim la Zeustress> care motivează şi mobilizează resursele individuale.+unt însă anumiţi an$aaţi care resimt efectele stresului mult mai sever decât cole$ii lor, iar cândefectele lui depăşesc rezistenţa şi capacitatea de adaptare, an$aaţii se îmbolnăvesc şi au nevoiede concediu medical şi de tratamente medicale pentru a"şi reface sănătatea. 0n asemenea situaţii

când efectele stresului se răsfrân$ ne$ativ asupra sănătăţii persoanei, vorbim de Zdistress>.8ana$ementul stresului este, astfel, o parte importantă a menţinerii unei bune sănătăţi fizice şiemoţionale şi a unor relaţii sănătoase cu cei din ur.

+tresul poate fi un termen $reu de definit pentru că implică lucruri diferite pentru oamenidiferiţi. 3ână în anii [J@ stres era un termen folosit în special de in$ineri. 3entru ei, stresul era.forţa, de obicei $ravitatea, care acţiona asupra unui obiect sau structura care rezista acestei forţe.:imba noastră a luat apoi cuvântul Zstres> şi a creat o metaforă. (firmaţia Z+unt supus unui stresfoarte mare şi s"ar putea să nu rezist> poate însemna Z8ă simt ca şi cum aş avea o tonă de beton peste mine>. 4iziolo$ul Walter =. Cannon de la Iarvard a pus bazele termenului modern deZstres>, descriind reacţia Zluptă sau fu$i>, o reacţie a corpului faţă de o situaţie periculoasă L creierul percepe pericolul, el e'cită sistemul nervos simpatic, acesta accelerează respiraţia, pulsulşi activitatea $landelor. 6ste o reacţie automată, complicată şi rapidă a corpului care ne pre$ăteşte

să tratăm pericolul, să luptăm sau să fu$im. (ceastă reacţie automată este declanşată de evaluareanoastră conştientă a apropierii pericoluluiTstresului. Cu cât simţim mai repede reacţia corpuluinostru, cu atât mai repede putem începe tehnicile de reducere a stresului.

)eci, pentru a defini stresul este necesar să luăm în considerare toate componentele sale<9. stimulul, adică factorul de stres?. reacţia individului la factorul de stresB. interacţiunea dintre stimul şi răspunsul or$anismului.

'tresul ocupaional+tresul poate fi astfel definit ca o reacţie sau răspuns neobişnuit, nespecifică, al or$anismului

la presiunile e'ercitate asupra lui care poate fi de mai multe feluri< *ăspuns fizic "i emoţional dăunător care apare atunci când cerin#e"e "ocu"ui de muncă nu se

potrivesc cu capacită#i"e+ resurse"e sau nevoi"e an$a(a#i"or . 3e termen lun$ acesta conduce ladeteriorarea sănătă#ii an$a(atu"ui #îmbolnăvire profesională% şi accidente de muncă

% reacţie emoţională, mentală, comportamentală "i fiziologică la aspectele dăunătoare alemuncii+ mediu"ui "a "ocu"ui de muncă &i a or$anizării "ocu"ui de muncă . (ceasta este o starecaracterizată de un nivel ridicat de distress #stres dăunător% şi de cele mai multe ori însoţit de sentimentu" de incapacitatea de adaptare la el

*eacţia pe care o au anga+aţii la presiunea psi#ologică "i fizică e'cesivă a locului de muncă şila alte cerinţe impuse de an$aator.

+elMe #9S@% a definit stresul ca suma răspunsurilor nespecifice la orice solicitare aor$anismului, determinând sindromul $eneral de adaptare. (celaşi autor stabileşte trei faze alestresului< reacţia de alarmă L în care or$anismul detectează a$entul stresor şi se pre$ăteşte să"; facă

faţă reacţia de rezistenţă L în care acţionează mecanismele de adaptare menite a reduce efectul

nociv al stresului reacţia de epuizare L apare în situaţia în care a$entul stresor nu a fost neutralizat şi se

datorează epuizării resurselor or$anismului de luptă împotriva stresului.Ori de câte ori un eveniment cauzează stres, în interiorul corpului uman este secretată

adrena"ina, un hormon care determină manifestarea unor simptome ale stresului. )e e'emplu<încetinirea di$estiei, accelerarea respiraţiei, pulsul devine mai accelerat, transpiraţia devine

?9




abundentă, muşchii se încordează şi, temporar, or$anismul devine mai ener$ic şi în alertă, iar după trecerea efectului este foarte slăbit.

+. !. &ercepia asupra stresului in propriul >rup

E7erciiu %e o sca"ă de "a 5a 56 nota#i intensitatea stresu"ui perceput "a "ocu" de muncă ,n u"time"e

două săptăm7ni. Identifica#i apoi c7#iva din factorii stresan#i cei mai importan#i de "a "ocu" de muncă. 8a#i o pondere subiectivă fiecărui factor+ de " ace" mai important " ace" mai pu#in

important. *n $rupuri mici+ identifica#i e"emente comune 9distincte. Comenta#i.

+.+. Identi"icarea >radului de stres si mana>ementul propriului stres

E7erciiu.9. ;dentificarea simptoamelor stresului

+copul acestui e'erciţiu este de a auta membrii $rupului să înveţe cum să"şi identifice propriile simptome de stres. )upă ce devin conştienţi de Zcum te simţi când eşti stresat>, ei suntmai deschişi să înveţe cum să"şi modifice sau să"şi reducă nivelul stresului. +e poate învăţareducerea stresului recunoscându"i simptoamele. 3utem să fim supuşi unui stres semnificativ fărăa ne da seama măcar, deşi corpul, $ândurile sau sentimentele noastre ne dau semnale puternice.+tresul ne afectează fizic, mental şi emoţional. 2om identifica Zsimptome specifice> ale stresului pe care le simţim fizic sau emoţional. )e e'emplu, ştiu că sunt stresat când îmi simt spinareaîncordată.

)esfăşurarea. +e scrie pe o foaie de panou Z\tiu că sunt stresat atunci cândX>. +e solicitămembrilor $rupului să facă su$estii pentru completarea propoziţiei. +au se poate adresaîntrebarea< Cum îţi dai seama că eşti stresat

*ăspunsuri obişnuite la acest e'erciţiu< 4ălcile încleştate, nu pot $ândi normal, probleme cuvederea, durere de stomac, tremur, plân$, $reutăţi în luarea deciziilor, deprimat, sentimentul deur$enţă, mănâncTbeau mult, mă simt pierdut, insomnie, nervos, urlu, mă simt e'tenuat, durere decap, coşmaruri, încordare $enerală, mă simt presat, vreau să fu$, mă retra$ la televizor, îmi rodun$hiile, mă simt neautorat, mă ne$liez.

?. Culorile semaforului;ma$inaţi"vă că sunteţi în faţa unui semafor. ;ma$inaţi"vă că lumina acestuia devine roşie când

vă simţiţi stresat şi verde când sunteţi rela'at. /ândiţi"vă la o zi din viaţa dvs. şi descrieţi două ocazii în care lumina roşie s"a aprins.

3rocedaţi la fel şi pentru lumina verde. Ce schimbări aţi putea face în modul dvs. de $ândire sau în mediul dvs. pentru ca lumina

roşie să devină verde 4aceţi una dintre schimbările pe care le"aţi descoperit că va schimba lumina roşie în

lumina verde şi descrieţi ce anume s"a întâmplat.

Stresul are efecte negative asupra organismului , cauzând probleme psiholo$ice #iritabilitatemare, absenteism, pierderea memoriei, lipsa de concentrare, insomnii, dureri de cap% disfuncţiiale sistemului locomotor, cardio"vascular, respirator, di$estiv, scăderea imunităţii la boli,dependenţa de somnifere, ţi$ări, alcool, tendinţe suicidale.

??




3rea multă muncă sau frustrări frecvente la locul de muncă pot conduce la un sindrom deoboseală fizică şi emoţională. +imptomele sunt< )iminuarea umorului şi imposibilitatea de a râde în situaţii, despre şi la locul de muncă &erespectarea pauzelor pentru masă sau odihnă< cel stresat nu are niciodată timp pentru

cafea sau pauză pentru prânz 8unca peste pro$ram şi lipsa vacanţelor 3robleme fizice< oboseală, iritabilitate, tensiuni musculare, dureri de stomac *etra$erea din activităţi sociale 3erformanţe scăzute< absenteism, întârzieri, productivitate şi eficienţă scăzute (utoadministrare de medicamente, abuz de alcool, tranchilizante. +chimbări interioare< oboseală afectivă, pierderea încrederii în sine, depresii, frustrări.

+.-. Metode de eliminarea stresului

+ecretul în a avea suficientă ener$ie, constă în a încetini ritmul de lucru atunci când constaţi căeşti mult prea solicitat pentru a avea timp să meditezi la stilul de viaţă din momentul respectiv, îna fi creativ în momentul în care dăruieşti compasiune celor din ur, construindu"ţi un univers

interior pozitiv cu autorul $ândirii şi meditaţiei pozitive.

A. Măsuri !e prevenire$

Strategii care ţin !e locul !e muncă Caracteristici"e muncii. )esi$nul muncii trebuie să permită utilizarea abilităţilor şi

libertăţii an$aatului, sarcini suficient de variate şi provocarea pentru a menţine interesulacestora asi$urarea că sarcinile nu vin în contradicţie şi că ele asi$ură o desfăşurarecoerentă a muncii, asi$ură furnizarea de feed"bac! asupra performanţei, permitee'ercitarea responsabilităţii de către an$aat şi oferă suficientă autoritate pentru caan$aatul să"şi îndeplinească responsabilităţile într"un mod adecvat permite individuluisă participe la deciziile care"i privesc propria munca permite învăţarea asi$ură scopuri

clare care nu vin în contradicţie cu scopurile altora. Re"a#ii"e de muncă. +uperiorii pot adopta un stil fle'ibil de conducere aceasta permite

concentrarea atât asupra nevoilor individuale, cât şi asupra realizării sarcinilor de către$rup asi$urarea în cadrul $rupului a unui spirit de cooperare.

Structura or$aniza#iona"ă. *educerea la minim a înălţimii structurii proiectarea reţelelor de comunicare, astfel încât să asi$ure comunicarea între departamente , precum şi întrediferitele nivele ierarhice ele permit proceduri rapide şi discrete în ceea ce privesc plân$erile şi, de asemenea, permit comunicarea feed"bac!"ului.

Cu"tura or$aniza#iona"ă. (titudinea faţă de an$aaţi trebuie să fie pozitivă, chiar dacăe'istă alte aspecte #de e'emplu< clienţii, producţia% considerate ca priorităţi. (tenţia predominantă asupra produselor şi serviciilor reflectă în mod esenţial atenţia faţă decunoştinţele şi abilităţile an$aaţilor oportunităţile de dezvoltare personală trebuie să fie

accesibile fiecărui individ.

Strategii care ţin !e in!ivi!

3e lân$ă aceste măsuri de prevenire a stresului, care sunt le$ate de mediul de la locul demuncă, trebuie să amintim câteva strate$ii ce ţin de individ pentru a prevenii apariţia acestuia întimp<

?B




Ascu"tă-#i prietenii"dacă cei din urul tău au observat o schimbare în comportamentul tău ,trebuie să iei în considerare faptul că s"ar putea să aibă dreptate. 3rimul pas este recunoaştereafaptului că suferi de stres şi să fii deschis la observaţiile celorlalţi.

Las-o mai moa"e " nici o persoană nu poate să le facă pe toate. *ecunoaşterea că în umanitateata, ai limite. 3ermite celorlalţi să te aute, împarte responsabilităţile. Obişnuieşte"te să ceri autor atunci când este cazul şi să înveţi să spui ZnuZ ocazional. Coboară"ţi aşteptările le$ate de tine şi

de cei din urul tău sănătatea ta şi starea de bine sunt mai importante decât a"ţi păsa tot timpul deceilalţi. +tabileşte"ţi priorităţile şi păstrează " ţi timp pentru tine.

Concentrează-te pe puterea de a iubi a unei sin$ure persoane " permite unei persoane să teiubească, chiar dacă o face altfel decât ţi "ai dori tu.

*nva#ă te)nici de re"a'are " caută acele tehnici care ţi "se potrivesc, ascultă muzică, meditează,fă plimbări, citeşte o carte, ocupă"te de $rădinărit, tra$e un pui de somn, vorbeşte cu un prieten.)acă este necesar, $ăseşte o cale nondistructivă de a scăpa de frustrările reale.

Ai $ri(ă de sănătatea ta " studiile arată că situaţiile de stres pot duce la multe obiceiurinesănătoase cum ar fi fumatul, consumul de dro$uri şi de alcool. 6ste esenţial să te menţii înformă< orele de somn, de masă şi e'erciţii fizice, dacă este cazul să mer$i la medic .

:en#inerea unui sti" de via#ă ,n afara ro"u"ui de ; a dărui ; " acest rol te poate Z în$hiţi Z .)ezvoltă"ţi noi hobbM " uri şi îndeletniciri care să te stimuleze intelectual şi să te determine să

evoluezi ca persoană de sine stătătoare. 8enţine în mod re$ulat contactul cu ceilalţi oameni. :en#ine un ;ro" de stres " înre$istrează acele evenimente din viaţa ta care produc stresul. 0n

câteva săptămâni vei fi capabil să identifici stresorii tăi şi să $ăseşti posibile soluţii. 1azează- te pe sim#u" umoru"ui " uneori umorul poate colora cele mai ne$re situaţii. )e câte

ori este posibil, caută partea veselă a unei situaţii. O $lumă te va face să te simţi altfel.Caută a(utor profesionist " dacă ai încercat aceste situaţii şi nu au funcţionat, atunci este

momentul să apelezi la autorul unui terapeut, specialist în reducerea stresului, acesta putându"ţioferi sentimentul de si$uranţă şi un mediu noncritic.

Caută ; re,nnoirea ; spiritua"ă " mulţi oameni îşi $ăsesc cea mai adâncă consolare în credinţalor, şi aceasta putând constitui un autor. (ceasta poate să îţi dea o mai mare perspectivă, maimultă putere şi inspiraţie.

B. Măsuri !e re!ucere $*educerea activităţilor de muncă # a individului sau $rupului de muncă % până la

implementarea unui pro$ram de schimbare simplificarea procedurilor şi a sarcinilor secundareale activităţilor oferirea posibilităţii e'primării sentimentelor faţă de starea neplăcută în careindividul ] $rupul se află.

Consultanţa profesională pusă la dispoziţia an$aaţilor, inclusiv a membrilor echipelor mana$eriale #consultant specialist sau mana$er antrenat în tehnici de consultanţă%. 6'istenţa unuinivel redus de stres intr"o or$anizaţie depinde de eficacitatea implementării tuturor strate$iilor demai sus .

3ersoana afectată de stres trebuie să îşi facă viaţa mult mai plăcută, având în vedere faptul căse simte obosită, lucrurile ce prezentau importanţă în trecut, acum par să nu mai prezinte nici un

interes. 0nvăţând o modalitate de control a stresului, se poate depăşi starea de descuraare. 8ai ossunt prezentate câteva indicii pentru realizarea acestui lucru< E'aminează-#i proprii"e sentimente - reflectă cu atenţie asupra motivelor care te"au adus

la starea respectivă< e'istă o activitate din timpul zilei care îţi induce starea de depresie)acă ai descoperit"o, încearcă să o eviţi dacă este posibil, sau să te $ândeşti la ceva pozitiv înainte de a te confrunta cu o situaţie sau circumstanţă ne$ativă.

*nva#ă să i#i or$anizezi timpu" ,n mod ec)itabi" - nu te simţii obli$at să răspunzi afirmativîn cazul în care o persoană te roa$ă ceva. 3rocedând astfel, rişti să aun$i la starea de

?E




epuizare destul de repede. 3entru a realiza aşa ceva, poţi să îţi planifici modul în care veispune Nnu> sau Zîmi pare rău, sunt ocupat> prietenii ar trebui să înţelea$ă.

8istrează-te - or$anizează activităţi interesante în viaţa ta, fă"ţi o obişnuinţă din acestlucru #e'cursii, petreceri, plimbări%. 6ste important ca aceste activităţi să fie pro$ramateîn zilele cele mai stresante, pentru a avea putere să treci cu bine peste acele zile.

Re"a'ează-te - rezervă"ţi timp din cursul zilei pentru a te opri şi a te rela'a. )ă o şansă

minţii şi trupului tău pentru a lua o tentă mai lentă. 3rocedând astfel, vei aveaoportunitatea să te refaci pentru a putea depăşi activităţile care urmează. :uptă în a faceaceşti paşi de reducere a stresului o parte din viaţa ta, ulterior, savurează rezultatele.

+.8. Con"lictele de"inire si arie de cuprindere. Medierea con"lictelor la ni$elul propriului>rup6 ce metode a$em la dispo#iie

Conflictul este un fenomen firesc a vieţii de zi cu zi, nelipsită din relaţiile interumane.Conflictul poate avea rezultate pozitive sau ne$ative, în funcţie de abordarea problemelor.(bordat printr"o manieră pozitivă, conflictul poate avea rezultate creative, poate fi o forţă pozitivă pentru creşterea personală şi schimbarea socială. (bordat printr"o manieră ne$ativă,conflictul poate avea rezultate distructive atât din punct de vedere emoţional, spiritual, cât şi fizic.

Chiar dacă nu dispunem de strate$ii eficiente de mana$ement al conflictelor, nu trebuie să nedăm bătuţi pentru că aceste capacităţi pot fi îmbunătăţite, prin practică putem îmbunătăţiicomunicarea, ne$ocierea, facilitarea, medierea conflictelor.

CON4LIC)UL9adaptare după Adriana ă,an Consiliere educaională5 !FF1: Conflictul este o parte firească a vieţii de zi cu zi, o realitate a vieţii cotidiene, inerentă în

relaţiile interumane. Conflictul poate fi tratat pe căi pozitive sau ne$ative. (bordat printr"o $ândire pozitivă, conflictul poate avea rezultate creative, poate fi o forţă

pozitivă pentru creşterea personală şi schimbarea socială. (bordat printr"o $ândire ne$ativă, conflictul poate avea rezultate distructive atât din

punct de vedere emoţional, spiritual, cât şi fizic. Conflictul poate deveni o sursă de maturizare şi învăţare, aută la descoperirea propriilor

valori şi credinţe, la sănătatea mentală individuală. Capacităţile de mana$ement ale conflictului pot fi învăţate, prin practică putem

îmbunătăţii comunicarea, ne$ocierea, facilitarea, medierea conflictelor. 8odul în care definim o problemă determină dacă şi cum o vom rezolva #cu cât definim

mai clar problema, cu atât mai uşor vom $ăsi o soluţie%. 0ntr"un conflict, sentimentele sunt importante, câteodată nu aun$em la motivele

conflictului şi nu"l putem rezolva până când nu luăm în considerare sentimenteleneconştientizate.

&umărul conflictelor nu are le$ătură cu viabilitatea unei relaţii. 6ste important numărul

conflictelor nerezolvate şi metodele utilizate în rezolvarea conflictelor. #7homas /ordon%

Cum să ne descurcăm /ntr6un con"lict3'trate>ii di"erite pentru re#ol$area con"lictelor. *enunţare L aceasta implică să renunţăm la obiectivele noastre, în concluzie evităm

cealaltă persoană şi problema. Cu alte cuvinte ascundem problema sub covor. 3roblemanu se rezolvă şi tensiunea persistă.

(planare L aceasta implică renunţarea la obiectivele proprii pentru a menţine relaţia la celmai ridicat nivel posibil. &evoile partenerului sunt mai importante decât propriile nevoi.

?J




Confruntarea L aceasta înseamnă că iniţiem ne$ocieri prin care şi noi şi cealaltă persoană poate să realizeze obiectivele propuse şi menţinem relaţia la un nivel cât mai înalt posibil.6ste un stil de abordare a conflictelor mai a$resiv decât compromisul. 6ste eficient încazul în care reuşesc realizarea obiectivelor în e$ală măsură ambii parteneri, nu numai persoana care a iniţiat confruntarea.

Compromis L aceasta înseamnă să renunţăm la o parte din obiectivele noastre. Când

obiectivele noastre sunt la fel de importante ca şi obiectivele partenerului şi dorim sămenţinem şi relaţia, trebuie să ne$ociem. Compromisul oferă rezolvarea problemeiactuale, dar când apare o nouă problemă, partenerii din nou va trebui să reia ne$ocierile.

Conlucrarea " este folosită când oamenii realizează că vor lucra destul de des împreună şi pentru o perioadă lun$ă de timp îşi dau seama că este necesar să se susţină reciproc şi săcoopereze în problemele apărute. 0n conlucrare fiecare persoană conştientizează nevoile proprii şi a celeilalte persoane şi evaluează modalităţile de evitare a barierelor care potinterveni în satisfacerea acestora.

0ntr"un conflict, sentimentele sunt importante, câteodată nu aun$em la motivele conflictului şinu"l putem rezolva până când nu luăm în considerare sentimentele neconştientizat ale propriei persoane. :a fel de important este empatizarea cu cealaltă persoană, conştientizareasentimentelor, $ândurilor acesteia şi respectarea lor.

?K




4. Înţelegerea noţiunii de leadership

-. 1. Noiunea de leader

:eadership"ul reprezintă un atribut dorit şi cerut de or$anizaţii mana$erilor lor. :iderii auîncredere în propriile forţe şi $enerează încredere celorlalţi. 0n preama adevăraţilor lideri,an$aaţii se simt mai competenţi şi $ăsesc munca mai interesantă. :eadership "ul se află în relaţiedirectă cu capacitatea de a influenţa comportamentul oamenilor.

ZConceptu" de "eaders)ip este crucia" pentru această revo"u#ie at7t de crucia" ,nc7t credem căar trebui să se renun#e "a cuv7ntu" mana$ement.>

5nii specialişti din domeniu consideră că mana$er şi lider sunt termeni sinonimi şi îi folosescîn mod alternativ. 0nsă, leadership"ul şi mana$ementul reprezintă de fapt dimensiuni distincte ale persoanelor din conducere< leadership"ul reprezintă capacitatea de a determina oameni săacţioneze. 8ana$erul, în schimb, este individul care asi$ură atin$erea obiectivelor or$anizaţionale prin planificare, or$anizare şi orientarea muncii către finalitate. 3rin urmare, o persoană poate fi un mana$er eficient fără a avea capacităţile unui lider. 0n ultimul deceniu, seacordă o tot mai mare atenţie orientării mana$erilor spre obţinerea de rezultate mai bune înleadership.

'tiluri mana>eriale si de leaderi 9autoritar5 laisse6"aire5 democrat.:

)upă Fean"Claude (bric în cartea sa N3siholo$ia comunicării> spune că Nliderul este o producţie a $rupului>. 3rocesul prin care apare un lider are la bază faptul că< $rupul ca sistem seaflă în stare de tensiune, aceste tensiuni dau naştere la unele nevoi, nevoile determină apariţiaunui lider care poate sau nu să reducă tensiunile din cadrul $rupului.

+tilul de conducere a liderului poate influenţa comunicarea din cadrul $rupurilor şideschiderea acestor $rupuri pentru o comunicare eficientă cu conducerea.

0n continuare prezentăm trei tipuri de leadership şi comunicările tipice din cadrul acestora.Leaders?ipul autoritar L deciziile se iau de obicei la cel mai înalt nivel ierarhic, membrii

firmei nu prea sunt întrebaţi şi deciziile nu sunt ustificate. *eţele de comunicare folosite în acest

tip de leadership sunt< reţelele verticale în formă de ^ şi Q *eţelele ^ mai apar şi în $rupurileaparent democratice, dar ele au tendinţa de a devenii autoritare. 0n aceste condiţii comunicareaîntre membrii $rupului tinde să se închidă. *eţeaua Q este tipică pentru $rupurile cu leadershipautoritar, sensul de transmisie este unic. 3articipanţii comunică între membrii $rupului dar nu şiîntre ei.

Leaders?ip democratic L deciziile sunt luate cu luarea în considerare a părerilor membrilor $rupului. )e obicei se realizează dezbateri comune înainte de a se lua decizii. :iderul democratice'plică şi ustifică udecăţile pe care le emite. 6l încearcă să se inte$reze în viaţa $upului.*eţelele de comunicare în cadrul acestui leadership sunt< cele orizontale în formă de cerc, ceea cedenotă relaţii de $rup e$alitare, între membrii $rupului e'istă relaţii directe. Conducătorul esteinteresat de catalizarea, coordonarea şi facilitarea comunicării dintre toţi membrii $rupului.

Leaders?ipul laisser6"aire L în cadrul ei comportamentul conducătorului este pasiv, el le

comunică informaţiile dar în continuare nu se implică în acţiune. /rupul poate apela oricând laşef dar dispun de o libertate totală. (cest lider nu ia iniţiativă, nu evaluează, nu critică şi estefoarte binevoitor. )ele$area sarcinilor este frecventă în cadrul acestui tip de conducere. 3entruacest tip de conducere este caracteristică tot comunicarea orizontală dar în formă de lanţ, uniimembrii ai $rupului sunt e'cluşi de la comunicare, nu e'istă solidaritate între membrii $rupului,comunicarea nu este funcţională.

)intre toate stilurile cel mai eficient este stilul democratic, deoarece performanţa atin$enivele înalte şi rămâne stabilă. (tmosfera din cadrul $rupului rela'ată şi coezivă. 0n cadrul

?R




$rupurilor cu conducere autoritară putem sesiza o atmosferă a$itată şi a$resivă. &u e'istăcomunicare decât de sus în os. 3erformanţele sunt ridicate în prezenţa şefului dar scad rapid înabsenţa acestuia. 0n cazul $rupurilor de conducere laisser"fair, performanţa are un nivel scăzut.(ceste $rupuri pot fi numite inactive şi neproductive.

-. !. Comunicarea /n procesul de in"luenare şi moti$are

;nfluenţarea şi motivarea persoanei este un proces psiholo$ic prin care creştem probabilitateasăvârşirii anumitor acţiuni de către persoane. 3rin convin$erea de capacităţile e'cepţionale aleunui produs, influenţăm clientul în cumpărarea produsului nostru, prin cumpărarea unei cantităţimai mari îl motivăm să realizeze o reclamă mai mare pentru a avea o vânzare cât mai bună. )ar care sunt procesele şi modalităţile de influenţate şi motivare

)upă :acombe#?@@?% motivarea interlocutorului se bazează în special pe recunoa"terea pozitivă a capacităţilor sale de a atin$e un rezultat aşteptat. (vem o nevoie permanentă derecunoaşterea oferită de cei din ur şi de noi înşine. +ocietatea noastră este orientată pe ideea$reşită că Ncritica duce înainte lumea şi dezvoltarea unei persoane>. Critica nu face altceva decâtscade încrederea în sine a persoanei şi îl blochez în iniţiative. :auda este cea care duce înaintelumea. :auda în situaţiile în care s"a dovedit eficienţa, mobilizează persoana în a mai obţine şi

alte aprecieri asemănătoare.*ecunoaşterea pozitivă cuprinde trei etape< etapa iniţială de acceptare a persoanei şi a capacităţilor sale, fără a"l critica sau a"i scoate

în evidenţă slăbiciunile etapa a doua se referă la procesul de realizare a acţiunii, aici motivarea pozitivă se referă

la încuraarea permanentă a persoanei ultima etapă se referă la felicitări, la recompensarea verbală a reuşitei. 4ormula ma$ică a

şefului poate fi< N+unt mândru de tine, ştiam că tu vei reuşiX.>

-. +. Di"erena si caracteristicile leaderului "ormal si cel in"ormal

Liderul "ormal L persoana plasată în poziţie de autoritate #putere% într"o or$anizaţie, cu titluride mana$er, director e'ecutiv, suprave$hetor sau şef de departament. 6i oacă roluri formale saudesemnate de lideri, ca parte a cestor roluri de la ei se aşteaptă să"i influenţeze pe ceilalţi, dându"li"se autoritate specifică pentru a"şi diria subordonaţii. 3rezenţa unui rol formal de lider nu esteînsă o $aranţie că e'istă leadership. 5nii mana$eri nu reuşesc să e'ercite nici o influenţă asupraaltor persoane, ei fiind apreciaţi ca lideri ineficienţi. :eadership înseamnă să mer$i dincolo decerinţele formale ale rolului pentru a e'ercita influenţă.

7eoretic, orice membru al or$anizaţiei poate avea influenţă asupra celorlalţi, an$aându"se deciîn leadership. (ceştia sunt însă lideri informali.

Liderul in"ormal sau spontan nu are autoritatea formală de a fi lider, dar şi"a câşti$at poziţia

informală pe baza simpatiei sau aprecierii profesionale de care se bucură într"o or$anizaţie.:iderii $rupurilor informale apar din variate motive, precum< vârsta, vechimea, competenta

profesionala, locul de munca, libertatea de mişcare in zona de lucru a $rupului, sensibilitatea etc.:iderul informal este persoana care câşti$a autoritatea informală respectiv o anumita putere de

influenta e'ercitata atât asupra componenţilor $rupului informal cat si asupra altor persoane dincadrul or$anizaţiei.

Cu toate ca intr"un $rup câteva persoane pot fi lideri informali de diferite tipuri, in modobişnuit e'ista unul sin$ur care are mai multa influenta decât ceilalţi.

?S




0n cadrul liderilor informali sau spontani se pot distin$e două cate$orii< Lideru" de misiune L liderul interesat de îndeplinirea misiunii prin or$anizarea celorlalţi,

planificarea strate$iei şi diviziunea muncii Lideru" socio-emo#iona" L lider interesat de reducerea tensiunilor, aplanarea conflictelor,

rezolvarea dezacordurilor şi menţinerea moralului0n multe cazuri ambele roluri sunt interpretate de acelaşi membru al $rupului.6voluţia celor două roluri de leadership a fost observată de repetate ori într"o mare varietate de

$rupuri informale, ceea ce su$erează că leadershipul de misiune şi cel socio"emoţional sunt douăfuncţii importante care trebuie să acţioneze în $rupuri. 0n cazul $rupurilor mature însă, în timp,unul din roluri poate deveni mai important decât celălalt.

4iecare mana$er trebuie sa ştie cine este liderul informal cheie in fiecare $rup si sa lucreze cuacesta astfel încât să încuraeze comportamentul ce conduce la realizarea obiectivelor or$anizaţiei. Când liderul informal acţionează împotriva unui mana$er, influenţa celui din urmă poate fi subminata.

+tructurile informale sunt o sursă pentru potenţialii lideri formali. &u trebuie uitat insa ca unlider informal nu este întotdeauna cel mai bun cadru de conducere formal. 6'ista numeroasee'emple de lideri informali de succes care au devenit şefi aro$anţi odată ce au primit autoritatea

formala. 5nii lideri informali au eşuat ca lideri formali pentru ca le"a fost teama deresponsabilitatea oficiala, ceea ce n"au avut ca lideri informali. (ria autorităţii oficiale ca si cadrede conducere formale este mai lar$a si mai comple'a decât cea limitata in care au deţinut putereainformală.

-.-. Liderul ideal% calităi necesare şi pre"era,ile

*ezultatele studiilor de specialitate au arătat #vezi mai sus% că nu e'istă un tip ideal de lider şică anumite stiluri de lidership sunt adecvate pentru situaţii diferite. 6'istă câteva trăsăturiasociate liderilor. 6i sunt, în $eneral, persoane foarte ener$ice, dornice să"i influenţeze pe alţii,dar, în acelaşi timp, inteli$ente şi suficient de echilibrate pentru a nu abuza de puterea lor. 3entrua fi eficienţi însă, liderilor li se cer trăsături diferite, în funcţie de<

caracteristicile situaţiei L ce aptitudini presupune confruntarea cu situaţia în cauză Ceconstrân$eri impune

caracteristicile subordonaţilor L sunt dornici să"şi asume responsabilităţi )orescindependenţă în asumarea sarcinilor :e place să ia decizii împreună cu cole$ii sausin$uri

Ce "ace un lider e"icient3

+tabileşte şi comunică obiectivele (re standarde înalte e calitate Creează carul necesar pentru o activitate eficientă 0şi formează sin$ur echipa, prin promovări interne şi recrutare e'ternă 0şi e'ercită autoritate )elea$ă sarcinile de rutină Comunică clar, încuraând feedbac!"ul de la subordonaţi )inamizează $rupurile cu obiective îndrăzneţe dar realiste (doptă un stil democratic de conducere ;a decizii corecte şi la timp Conduce eficient discuţiile, atât cele oficiale cât şi cele neoficiale

?




5tilizează cu pricepere şedinţele

0i spriină pe membrii echipei, dovedindu"le că este loial.-. 8. Liderul in"ormal 6 aliat sau duşman

:iderul de misiune de re$ulă facilitează munca în echipă şi ţine cont de obiectivele

or$anizaţionale pentru a rezolva sarcinile la timp, le coordonează şi le or$anizează, chiar dacă nui se cere în mod e'pres acest lucru. 6l poate fi însă perceput de $rup ca fiind prea centrat pesarcină şi să fie a$reat doar în conte'tul relaţiilor de muncă, pentru e'pertiza pe care o are şiabilităţile de rezolvare eficientă a sarcinilor.

:iderul socio"emoţional este preferat în interacţiunile sociale, asi$urând tonusul echipei, bunadispoziţie şi coezivitatea acesteia, dar, dacă nu este centrat şi pe sarcină, poate fi o sursădistractoare de la an$aamentele faţă de firmă.

Combinarea celor două funcţii #de misiune şi socio"emoţional% este ideală în asi$urarea performanţei la locul de muncă, cu condiţia ca acesta să nu submineze autoritatea lideruluiformal.

5n lider formal eficient va şti însă să ţină sub control comportamentul liderului informal,orientându"l spre obiectivele firmei şi nu să"l perceapă ca pe o ameninţare. Cu atât mai mult cu

cât, de re$ulă, liderii informali nu sunt cu necesitate eficienţi în postura de lideri formali, atuncicând sunt investiţi cu autoritate, preferând adesea popularitatea şi responsabilizarea altora.

B@




◦◦◦○ ○◦◦◦

DEG(OL)AREA &RO4E'IONALĂ &RO&RIE

8. De#$oltarea acti$ităii pro"esionale

n posiil mo!el !e - /A DE 0%S1 Animator socio - e!ucativRE'&ON'AILI)A)I ENE4ICII% Or$anizează şi însufleţeşte activităţile socio"culturale desfăşurate în societate (plica tehnici educative şi de animaţie în $rup, menţine relaţia individuală ;niţiază şi realizează proiecte $enerale de animaţie socială şi educativă 0n activităţile derulate dezvoltă o bună dinamizare, motivare şi implicare a participanţilor Contribuie la varietatea activităţilor desfăşurate

(si$ura or$anizarea tehnică şi peda$o$ică şi este $arantul securităţii $rupului şi afiecărui participant în parte 3rin comportamentul său, facilitează dialo$ul, libertatea asumată, practicarea activităţilor

ludice de calitate, în deplina securitate (si$ură şi răspunde de securitatea fiecărui participant în parte 6fectuează curăţenia şi i$ienizarea în aria sa de responsabilitate , înainte de deschiderea

sau după închiderea locului de muncă şi o întreţine pe toat1 durata de funcţionare aacestuia.

+e prezintă la serviciu odihnit şi apt #fizic şi psihic% s1"şi desfăşoare activitatea. *espect1 pro$ramul de lucru, aşa cum este stabilit de administrator. (nunţ1 imediat administratorul despre orice eveniment care ar putea pune în pericol viaţa

sau inte$ritatea corporal1 a sa sau a copiilor.

0ndeplineşte şi alte sarcini de serviciu, conform dispoziţiilor primite. *espect1 re$lementările le$ale şi instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în munc1,

protecţia mediului şi normele de apărare împotriva incendiilor, precum şi documentaţiaspecific1 la toate activităţile şi lucrările pe care le e'ecut1

;a la cunoştinţ1 riscurile e'istente la activităţile desfăşurate şi planul de prevenire şi protecţie aferent respect1 şi aplic1 m1surile stabilite

8.1. Identi"ică necesarul de autoinstruire

#(utoealuare, evaluarea performanteloir de catre superiori..%.0n planificarea strate$ică a resurselor umane conducerea trebuie să evalueze cât mai

udicios elementele interne şi e'terne or$anizaţiei, să stabilească părţile tari şi părţile slabe aleresurselor umane, să identifice ameninţările şi oportunităţile şi să prevadă o utilizare raţională aresurselor umane

E$aluatorii cu o e'perienţă mai ridicată sunt mai fideli decât în cazul lipsei de e'perienţă. O e'perienţă mai mare înseamnă o cunoaştere mai apropiată a cerinţelor profesionale ale

unui loc de muncă dar şi a celui care îl ocupă. 6valuarea are ca punct determinantcerinţele locului de muncă, aprecierea făcându"se în raport cu profilul indicat de post

B9




2alabilitatea unui sistem de evaluare este cu mare lipsă atunci când se contată erori cumar fi< stereotipia, efectul difuziei, prima impresie, stricteţea sau indul$enţa evaluatorului,

preudecăţi sau preferinţe personale7ehnicile de evaluare practicate cu succes sunt< fişa de apreciere, scala $rafică de evaluare,sistemul de comparare, tehnica incidentelor critice, scala comportamentului aşteptat,scalacomportamentului observat şi centrul de evaluare

Autoe$aluarea realizează o evaluare a performanţelor pe ideea că individul este cel mai bun udecător al propriilor sale performanţe. 3ractic, personalul îşi descoperă punctele forte şicele slabe. 3unctele forte sânt capabilităţi pe care le deţin la un nivel superior în comparaţie cualte persoane, având un avanta în faţa acestora. 3unctele slabe sunt considerate lelmante pe carean$aaţii le deţin la un nivel de performanţe inferior persoanelor similare

O biectivele pentru evaluarea personalului pentru secretariat ar fi< 0nbunătăţirea cunoştinţelor despre alte or$anizaţii, despre publicaţiile locale şi naţionale 0nvăţarea aplicaţiilor 3C pentru a dezvolta un sistem eficient da utilizare Criteriile pentru performanţe ar fi< demonstrarea cunoştinţelor prin activităţi suplimentare

îmbunătăţite şi menţinerea cunoştinţelor

8.!. Identi"ică sursele de in"ormare

;dentificarea surselor de informare implică cunoaşterea diferitelor metode de a obţineinformaţii şi a modului şi locului în care pot fi folosite. +ursele de informaţii pot fi< dosare surse de referinţă, anuare, mono$rafii ziare şi reviste contacte cu alte or$anizaţii statistici, $rafice şi hârtii pro$rame de activitate serviciul de informaţii videote' internetul

bune cunoştinţe şi prieteni

8.+.Autoinstruirea

(tunci când planificăm evoluţia profesională personală trebuie să ne concentrăm asupraurmătoarelor trei domeniide competenţă<

Ce se cere în prezent şi în viitor Ce ştim dea să facem şi cât de bine ştimCe trebuie să mai învăţăm şi cum să facem aceasta cel mai eficient

5nul dintre criterii de evaluare ar fi reflectarea activităţii de autoinstruire în activitateacurentă

;.Cum mă pre>ătesc pentru un inter$iu3;.1.Cum se caută un loc de muncă3

3entru căutarea unui loc de muncă se adună informaţii de la Oficiul 4orţelor de8uncă,informaţii de pe ;nternet sau ziare

6ste importantă adunarea a mai multor informaţii pentru a selecta dintre opţiunile pe carele are

B?




+e completează un formular de cerer e. 4ormularul trebuie completat într"un modordonat, respectând instrucţiunile scrise în document. (cesta conţine de obicei< date bio$rafice$enerale, studiile efectuate, locurile de muncă anterioare, numele şi adresa firmelor, posturiledeţinute, motivul plecării, informaţii care să ofere indicii despre personalitatea candidatului,motivul pentru care doreşte un post în firmă, salariul dorit etc.

4iecare candidat trebuie să semneze documentul, semnatarul asumându"şi astfel

răspunderea pentru cele declarate

;.!. Autoe$aluare

3entru procesul căutării unui loc de muncă este importantă autoevaluarea . 3entru aceastăevaluare urmăriţi următoarele puncte<

+tabiliţi şi urmăriţi îndeplinirea unui plan de acţiune pentru cariera dvs.*euşiţi să atin$eţi &ivelul B C2& de competenţă4olosiţi iniţiativa şi abordarea lo$ică pentru a rezolva problemele zilnice(bordaţi în mod pozitiv motivaţia dumneavoastră şi a altora2ă înţele$eţi bine cu oameni de toate nivlurile3lanificaţi şi anticipaţi necesităţile+unteţi ambiţios în ceea ce priveşte cariera.

;.+. 'crisoarea de intenie

3entru căutarea unui loc de muncă trebuie acordat o mare atenţie cererii desolicitare.3unctele importante a cererii ar fii<

Cererea trebuie dactilo$rafiată în$riit şi curat,dacă nu se cere ca aceasta să fiescrisă de mână

7rebuie evitate erorile $rameticale sau de punctuaţieCererea trebuie redactată într"o manieră practicăCompunerea cererii va acoperi toate punctele esenţiale<

;nteresul dumneavoastră pentru această muncă+tandardul aptitudinilor dvs.de secretarăCalităţi or$anizatorice6'perienţa în funcţie de secretară2ârstă8otivele pentru care această slubă vă interesează

4ormula de adresare va fi N+timate )omnule>sau N +timată doamnă>, iar încheierea va fi NCurespect>)acă vi se cere să declaraţi studiile şi calificările, alăturaţi un curriculum vitae care să conţină<

&umele şi ardresa &umărul de telefon)ata naşterii &aţionalitatea+ituaţia familiară+tudiiCalificări:ocul de muncă actual şi e'perienţa anterioară+ubiectele de interes pentru dvs. &umele şi adresa persoanelor ce pot da referinţe despre dvs.

BB




;.-.Curriculum (itae

C2"ul oferă fiecărui candidat posibilitatea de a se autoprezenta într"o manieră care să"i pună în evidenţă calităţile şi astfel să convin$ă persoanele ce efectuează selecţia de potenţialulsău C2"ul fiind primul contact cu conducerea or$anizaţiei, oacă un rol important deoarece elformează prima impresie

3rin C2 înţele$em prezentarea noastră personală în caz dacă dorim un loc de mucă.C2"ulconţine datele personale şi studiile pe care le avem,totodată e'perienţa în cadrul profilului4iecare candidat trebuie să semneze documentul,semnatarul asumându"şi răspunderea pentru cele

declarateModel C( European #numele aplicantului%Curriculum 2itae

_&otă0nlocuiţi rubrica#numele aplicantuluicu propriul nume%__&otă7oate te'tele scrise cu aceste caractereau rol informativ şi nu apar în C2___&otă7e'tul dintre# % va fi înlocuit cuinformaţiile cerute

;&4O*8(G;; 36*+O&(:6

&ume #nume,prenume%(dresă #numărul,strada,cod poştal,oraş,ţara%7elefon4a'6"mail &aţionalitate)ata naşterii #ziua,luna,anul%

6Q36*;6&G` 3*O46+;O&(:` #menţionaţi pe rând fiecare e'perienţă

profesională pertinentă,începând cu cea mai recentă dintre acestea%_perioada #de la până la%_numele şi adresa an$aatorului_tipul activităţii sau sectorul de activitate_funcţia sau postul ocupat_principalele activităţi şi responsabilităţi

6)5C(G;6 \; 4O*8(*6

BE




#descrieţi separat fiecare formă de învăţământ şi pro$ram de formare profesională urmate,începând cu ceamai recentă%

_numele şi tipul instituţiei deînvăţământ şi al or$anizaţiei profesionale prin care s"a realizat

formarea profesională

_domeniul studiatTaptitudiniocupaţionale

_tipul calificăriiTdiplomaobţinută

_nivelul de clasificare a formeide instruire Tînvăţământ

(37;75);&; \; CO83676&G6

36*+O&(:6,dobândite în cursul vieţiişi carierei dar care nu sunt recunoscuteneapărat printr"un certificat sau diplomă

limba maternălimbi străine cunoscute #enumeraţi limbile cunoscute şi_abilitatea de a citi indicaţi nivelul<e'celent,bine,_abilitatea de a scrie satisfăcător%_abilitatea de a vorbi

(ptitudini şi competenţeartistice #descrieţi aceste aptitudini şi indicaţi8uzică, desen, pictură, literatură conte'tul în care le"aţi dobânt.

(ptitudini şi competenţe sociale #descrieţi aceste aptitudini şi indicaţi:ocuiţi şi munciţi cu alte persoaneconte'tul în care le"aţi dobândit%într"un mediu multicultural,ocupaţio poziţie în care comunicareaeste importantă sau desfăşuraţio activitate în care munca de echipăeste esenţială.#de e'.cultură,sport,etc.%

(ptitudini şi competenţe #descrieţi aceste aptitudini şi indicaţior$anizatoricede e'. coordonaţi sau conduceţi conte'tul în care le"aţi dobândit%activitatea altor persoane, proiecte şi

$estionaţi bu$etela locul de muncă,în acţiuni voluntare#de e'.în domeniiculturale sau sportive %sau la domiciliu

(ptitudini şi competenţe tehnice #descrieţi aceste aptitudini şi indicaţi#utilizare calculator,anumite indicaţi în ce conte't le"aţi dobândit%tipuri de echipamente, maşini, etc.%

3ermis de conducere

BJ




(lte aptitudini şi competenţe #descrieţi aceste aptitudini şiCompetenţe care nu au fost indicaţi în ce conte't le"aţi menţionate anterior dobândit

;&4O*8(G;; +53:;86&7(*6 #indicaţi alte informaţii utile şicare nu au fost menţionate de e'. persoane de contact,referinţe etc.%

#enumeraţi documente ataşate C2"ului,dacă este cazul%

;.8. Inter$iul

Când participăm la interviu < 6ste bine dacă lăsăm obiectele personale în afara camerei de interviu +ă avem la îndemână toate documentele care a fost cerut în anunţ :a răspunderea întrebărilor să fim naturali şi să ne $îndim bine la ceea ce vrem să

spunem +ă fim dră$uţi cu zâmbetul pe buze +ă construim răspunsurile lo$ic +ă vorbim clar şi convin$ător fără teamă, privind în ochii celui care ne intervievează +ă fim sinceri în privinţa capacităţilor personale +ă arătăm că sântem interesaţi punând la rândul nostru întrebări +ă mulţumim la sfârşitul interviului

;nterviul trebuie să fie o conversaţie cu un scop şi nu un intero$atoriu.+copul este de aobţine informaţii despre candidat, astfel încât să i se poată evalua calificarea şi calităţile personaleîn raport cu specificaţia postului. ;nterviurile pot fi structurate, semistructurate, nestructurate, şistresante

;.;.'crisoarea de mulumire

+crisorile de mulţumire sunt un fel de feed"bac! către persoanelor firmelor cărora ledatorăm acest $est .

;..Cererea de an>aare

0n cererea de an$aare pe lân$ă datele noastre personale şi studiile personale maie'primăm în mod cât de convin$ător dorinţa noastră de a avea locul de muncă oferită.

Cererea de an$aare trebuie completat într"un mod ordonat, respectând instrucţiunileînscrise în document.3rin semnătura cererii candidatul va asuma răspunderea pentru celedeclarate

BK




◦◦◦○ ○◦◦◦

ELAORAREA &ROIEC)ELOR DE ANIMA<IE

. Noiuni introducti$e /n ela,orarea proiectelor

7ermenul de animator provine din cuvântul latin animus care se traduce Nsuflet>, aceastaînseamnă că el este sufletul publicului cu care lucrează.

8unca de animator socio"educativ reprezintă o modalitate, un instrument de relaţionare cu publicul, folosindu"se de activităţi de tip social, cultural, fizic şi sportiv. 3entru aceasta el trebuiesă cunoască şi să aplice diverse practici şi tehnici de animaţie în $rup, fără să ne$lieze însă relaţiaindividuală.

6laborarea unor proiecte de animaţie presupune un pro$ram de formare care vizeazădezvoltarea capacităţilor de elaborare a unor activităţi ludico"educative si eficientizarea pro$ramelor desfăşurate cu copii si pentru copii.

8unca de animator socio"educativ reprezintă o modalitate, un instrument de relaţionare cu publicul, folosindu"se de activităţi de tip social, cultural, fizic şi sportiv. 3entru aceasta el trebuiesă cunoască şi să aplice diverse practici şi tehnici de animaţie în $rup, fără să ne$lieze însă relaţia

individuală.5n proiect este o iniţiativă limitată în timp în scopul de a crea un serviciu unic.O combinaţie de resurse sunt puse împreuna şi or$anizate într"o structura temporară cu

intenţia de a atin$e un scop specific. (stfel, e'presia Zlimitat în timp> care poate avea sensul deZscurta durată> este folosită aici pentru a specifica faptul că proiectul este definit temporar ca datăde început şi de sfârşit. 5nele proiecte pot fi continuate sau convertite în alte proiecte.

5n proiect este modul de implementare al unui pro$ram şi presupune e'istenţa unuiobiectiv specific şi a unui bu$et. 7rebuie precizat că un proiect nu se implementează prin alte proiecte, fiind o acţiune cu un scop precis.5n proiect trebuie să răspundă la întrebările< )6 C6" finalitatea, C6" obiective intermediare şiterminale, C58" definirea strate$iei, căile de realizare, C;&6" definirea responsabilităţilor fiecărui partener, C5 C6 " stabilirea resurselor umane, financiare"bu$ete, defalcate pe activităţi,

C&) " fi'area termenelor, C5 C6 *65:7(76" anticiparea efectelor pe plan material,moral, intelectual etc.Conţinutul proiectului9. ;dentificarea $rupului ţintă. 4ormularea problemei şi a scopului proiectului.

(rborele cauza"efect. Fustificarea problemei şi a strate$iei proiectului.?. 4ormularea obiectivelor, produselor şi rezultatelor proiectului.B. ;dentificarea şi descrierea activităţilor proiectului. 3lanul de acţiuni.E. *esursele şi bu$etul proiectului.J. 6valuarea şi monitorizarea proiectului la diferite nivele.

BR




K. Componentele adiţionale ale formularelorTpropunerilor de proiect #durabilitatea, partenerii, prezentarea or$anizaţiei, etc.%

R. (bilităţi de prezentare şi ne$ociere.

.1. 4ormularea pro,lemei 9anali#a de ne$oi: şi a scopului proiectului.

(naliza +OW7 facilitează abordarea strate$ică a aspectelor le$ate de <+7*6&/7I+ # puncte tari % aspecte pozitive intrinseci #interne% ale situaţiei avute în vedere.W6(A&6++ # puncte slabe % aspecte ne$ative intrinseci #interne% ale situaţiei avute în vedere.O33O*75&;7;6+ #oportunităţi % aspecte pozitive e'terne ale situaţiei avute în vedere.7I*6(7+ # ameninţări % aspecte ne$ative e'terne ale situaţiei avute în vedere.3rincipalul scop al acestui demers este descoperirea posibilelor obiective ale viitorului proiect.+7*6&/7I+ #punctele tari% se referă la orice, elemente utile, resursele e'istente care ar putea fidisponibile. +unt avute în vedere toate tipurile de resurse, în special cele materiale, umane şifinanciare.

*esursele materiale disponibile pot fi spaţii, resurse informaţionale #inclusiv cone'iunileşi produsele softHare care ar putea fi utilizate%, lo$istica e'istentă, precum şi elementeleor$anizaţionale ce ar putea constitui premise pentru evoluţiile ulterioare, etc.

*esursele umane se referă la personalul e'istent, dar şi la posibilităţile de atra$ere a altor persoane.

*esursele sunt deosebit de importante, fiind avute în vedere posibilitatea finanţării proiectului.W6(A&6++ #punctele slabe% reprezintă cheia viitorului obiectiv al proiectului #ce intenţionezi sărezolvi prin proiect, de ce este acesta necesar%. 7rebuie să se evite, însă, crearea impresiei deentitate slabă în ansamblu, care nu ar putea fi fezabilă. )e asemenea, dintre punctele slabeidentificate, trebuie selectate cele care au cel mai mare impact asupra entităţii analizate. +eimpune acoperirea prin proiect în între$ime, în mod proporţional, a punctelor slabe.O33O*75&;7;6+ #oportunităţi% sunt disponibile numai temporar şi reprezintă resursele care potfi utile proiectului avut în vedere. (cestea trebuie să fie credibile, din perspectiva certitudinii de a beneficia de ele #şi nu doar probabile%.

7I*6(7+ #ameninţări, riscuri% sunt le$ate de ce s"ar întâmpla în cazul în care nu este promovat proiectul respectiv. &u este avut în vedere faptul că situaţia ar putea rămâne aceeaşi ca şi pânăatunci, şi ceea ce ar reprezenta efectele ne$ative ale nepromovării proiectului. 7rebuiedemonstrată în mod cât mai convin$ător nevoia strin$enţa, efectele ne$ative maore alenepromovării proiectului, vizând un spectru cât mai lar$ #toată zona în care entitatea activează,inclusiv efectele ne$ative asupra terţilor%. Cu alte cuvinte, este de dorit să se creeze convin$ereaclară că fără derularea acestui proiect nu se poate mer$e mai departe.

. !. Identi"icarea >rupului intă.

/rupul ţintă reprezintă destinatarii finali ai acţiunii unui proiect. 6'.< dacă ne referim laun proiect de formare de voluntari, $rupul ţintă este reprezentat de tinerii din $rupa de vârsta

stabilită care au aptitudini specifice, beneficiarii direcţi vor fi tinerii care vor fi formaţi #selectaţidin $rupul ţintă%, iar cei indirecţi L comunitatea, în ansamblu, cei care vor beneficia de serviciilevoluntarilor.

0n stabilirea $rupului ţintă se impune să se ţină cont de obiectivele strate$ice maore ale proiectului în funcţie de beneficiile imediate sau pe termen mai lun$ se poate face distincţia între$rupul ţintăTbeneficiarul direct şi indirect. 7rebuie precizat că $rupul ţintă este o noţiune distinctăde echipa de lucru a proiectului.

BS




.+. Husti"icarea pro,lemei si a strate>iei proiectului.

Fustificarea proiectului #ma'im o pa$ină%< 0n acest capitol se descrie situaţia actualăîntr"un anumit loc şi perioada, precum şi strate$ia prin care se va aun$e de la această situaţieactuală nesatisfăcătoare la situaţia dorită.

3entru aceasta se enunţă şi se ustifică problema abordată care este problema de rezolvat #nevoia care trebuie satisfăcută% cine o are #$rup ţintă% unde şi de când e'istă #permanentă sau periodică% cauze ale problemei consecinţele nerezolvării de ce aplicantul este capabil să o rezolve #succese anterioare, resurse, auturi%

cum o va rezolva.3entru spriinirea afirmaţiilor se prezintă date concrete, uşor verificabile< studii, analize

statistice, cercetări în domeniu, chestionare, articole de presă, aprecieri ale unor e'perţi.

.-. Ar,orele cau#a6e"ect

Demers simplificat !e construire a arorilor "i a ca!rului logicA 6 Anali#area pro,lemelor(rborele cu probleme prezintă efectele unei probleme precum şi cauzele profunde ale acesteiaşi permite identificarea adevăratelor rădăcini ale unei situaţii nesatisfăcătoare e'istente. %rincipa"e"e etape sunt<

9. identificarea unei probleme sau a două probleme de bază #iniţiale% care afectează $rupul#urile%ţintă?. identificarea problemelor T restricţiilor asociateB. analizarea şi identificarea relaţiilor de cauză"efect şi crearea unei prime schiţe a arborelui cu probleme.

E. verificarea lo$icii cauzalităţii.a 6 Identi"icarea şi "ormularea pro,lemelor %rob"emă = situa#ie nesatisfăcătoare actua"ă+ &i anume<

nevoi nesatisfăcute sau care riscă să fie nesatisfăcute situaţii resimţite direct ca fiind ne$ative cauzele acestor insatisfacţii< risipă, conflicte, subinvestiţie, ...

Aten#ie<

6vitaţi să $ândiţi în termeni de soluţii ine'istente. /ândiţi fără idei preconcepute

privind viitorul proiect. 4ormulaţi problemele în mod precis şi clar +eparaţi problemele şi evitaţi repetiţiile.

O prob"emă bine formu"ată este< O prob"emă bine formu"ată nu este<

B




9 o sin$ură idee #separaţi ideile%? e'primată ca o situaţie ne$ativăB combină o percepţie subiectivă#parţială% şi o realitate obiectivăE )eosebeşte stările staţionare

#Zvenituri mici>% de situaţiiletendenţionale #Zvenituri micşorate>%

9 starea restricţiilor naturale #apăinsuficientă%? o lipsă de soluţie specială când altele ar putea fi posibile #e'. < vizarea lipsei de apă esteacceptabilă, dar nu şi a lipsei de apă minerală%

B probleme minore sau individuale

.8.O,iecti$ele aciunii de animaie

+tabilirea obiectivelor 0ncercăm să răspundem la următoarele întrebări< Care este perioada stabilită pentru obţinerea fiecăruia dintre scopuri

Ce paşi specifici trebuie făcuţi pentru a le putea obţine Care sunt obiectivele specifice ale fiecărei instanţe care intervine Ce termene concrete se vor fi'a pentru îndeplinirea obiectivelor menţionate anterior

(. O1IECTIV>L %E TER:E? L>?@ 0SCO%>L %ROIECT>L>I3*eprezintă rezolvarea problemei, aşa cum a fost ea formulată în etapa de identificare a nevoilor. +ă fie atractiv pentru $rupurile implicate în proiect +ă ustifice suficient e'istenţa proiectului +ă fie e'primat ca stare finală, nu ca miloc 5n proiect L un scop #fără Zşi>%

=. O1IECTIVELE %E TER:E? SC>RT 0S%ECI4ICE3 *eprezintă contribuţii la atin$erea scopului *eprezintă răspunsul la întrebarea Zce doreşti să obţii în final> şi nu Zce vrei să faci>

)acă e'istă un sin$ur mod de a realiza obiectivul, el este de fapt o activitate &u se recomandă mai mult de B"E obiective

C(*(C76*;+7;C;:6 O1IECTIVELOR S%ECI4ICE - S:ART +pecific +pecifice8easurable 8ăsurabile(chievable *ealizabile*ealistic *ealiste7ime bound )elimitate în timp

+CO3 \; O=;6C7;2 au semnificaţii diferite în planificare. 5n obiectiv este un câşti$ concretcare trebuie obţinut după o perioadă de timp dată. Obiectivul permite obţinerea scopului,convertind un plan $eneral într"o serie de paşi specifici şi uşor manevrabili.

Obiectivul $eneral #e'primat în ma'im ?@@ de caractere% e'primă ce se construieşte în cadrulrespectivului proiect. 3utem include, de asemenea, în obiectivul $eneral, scopul proiectului,finalitatea acestuia.

Obiectivul $eneral este împărţit în ?,B,E obiective specifice, formulate astfel încât rezolvarealor să conducă la realizarea obiectivului $eneral. (cestea trebuie să fie apoi enunţate, comentate,e'plicate, concretizate şi delimitate, astfel încât să reiasă clar distincţia între ce se spune că se vaface şi ce nu te obli$i să faci #e un mod de protecţie în cadrul monitorizării%.

E@




+e poate, de asemenea, sublinia o anumită interconectare între obiectivele specifice#obiectivul 9 favorizează realizarea obiectivului ?, care la rândul lui condiţionează realizareaobiectivului B, etc.%. 7rebuie însă avut mereu în vedere faptul că părţile reprezintă mai puţin decâtîntre$ul.

+e definitivează titlul proiectului, care trebuie să su$ereze obiectivul $eneral, scopul urmăritde acesta.

.;. Identi"icarea şi descrierea acti$ităilor proiectului.

(ctivităţile reprezintă ZCe este de făcut>. (cestea trebuie să fie foarte strâns le$ate deobiective şi să aibă indicatori. ;ndicatorii sunt rezultatele care arată că activitatea are loc sau unobiectiv a fost atins. 3entru fiecare obiectiv corespunde cel puţin o activitate, iar pentru fiecareactivitate corespund indicatori.

;ndicatorii oferă evidenţa cerută arătând dacă obiectivele au fost atinse şi ce activităţi aufost de succes. ;ndicatorii trebuie sa fie< relevanţi #esenţiali pentru implementarea cu succes a activităţilor intervenţiei primare% realistici #să ofere răspunsuri consistente la orice întrebare le$ată de setul de obiective ce

au fost atinse% verificabili #să poată fi măsuraţi sau observaţi la un cost rezonabil%.

(ceastă etapă conţine răspunsul la întrebarea ,,Cum va fi atins obiectivul> #ce ai să faciefectiv%. +copul este să demonstrezi că, prin parcur$erea tuturor paşilor intermediari stabiliţi, poţisă atin$i obiectivul.

0n primul rând este utilă realizarea unei individualizări a sarcinilor membrilor echipei de proiect şi a partenerilor, astfel încât să reiasă cu claritate cine, ce, cum şi în ce fel trebuie să facăceva anume. 3ractic, fiecare acţiune este împărţită în bucăţi din ce în ce mai mici, într"o structurăde tip ciorchine, care va constitui baza mana$ementului proiectului.

+tructurarea proiectului include o serie de activităţi tipice< informare, documentare,conceperea produsului care face obiectul proiectului, e'ecuţia acestuia, implementarea"pilot,elaborarea unei documentaţii privind obiectul proiectului, evaluarea proiectului

3rima activitate din cadrul unui proiect este cea de informare"documentare #mobilităţi,acces la surse de informaţii , identificarea finanţatorilor%. 0ncă din această fază, se vor definitivatoate resursele necesare #umane, materiale, financiare %.

(ctivitatea de e'ecuţie se referă la demersurile concrete, care sunt făcute efectiv în cadrul proiectului pentru finalizarea acestuia, conform obiectivului $eneral.

(ctivitatea de implementare pilot se desfăşoară în scopul de a stabili, pe baza feedbac!"ului, ce s"a făcut bine şi ce anume s"a $reşit. (ceasta se realizează prin seminarii, analize şievaluări, cu participarea partenerilor din proiect, în urma cărora se iau măsurile de corecţienecesare pentru ameliorarea erorilor constatate.

E9




0n final se elaborează o documentaţie privind obiectul proiectului, în scopul diseminării şirealizării efectului multiplicator. (cest material va putea fi folosit ca $hid, de către cei care vor derula ulterior proiecte similare.

E7emple de aciuni de animaie1. Animaia stradală

Obiectivele de lucru în stradă sunt înainte de toate obiective educative pe termen lun$#autor în reinserţia socială, şcolară, profesională şi familială% prin păstrarea unui contact re$ulatcu copiiTtineri cu scopul întăririi încrederii, permiterea copiilor de a desfăşura activităţi în $rupfără a se dro$a, fără violenţă, toate acestea prin a respecta diferenţele, de a învăţa să respecte unanumit cadru de activităţi care să permită începerea unei reinte$rări în societate, de a învăţa puţincâte puţin să facă, să reflecteze şi să acţioneze fără dro$uri sau violenţa, de a da posibilitateacopiilor şi tinerilor să se e'prime în mod diferit prin punerea în practica de activităţi, acestea cuscopul de a şter$e puţin câte puţin eticheta de copilTtânăr al străzii.

!. Animaie /n centrele de plasament3e parcursul acestor ateliere de animaţie, s"a încercat diversificarea la ma'. a

activităţilor< activităţi sportive, activităţi de< circ, ocuri e'terioare, ocuri interioare, activităţi

manuale, e'presie corporală, activităţi creatoare, de e'presie şi de reflecţie. 6ste esenţial pentruanimatori să acţioneze în diferite etape de dezvoltare a copilului sau a adolescentului, pentru că,doar prin instrumentul animaţie reuşesc să facă pe termen lun$ trecerea anumitor valori educativecătre copiiiTtinerii din aceste centre. ;ntervenţia echipei de animaţie în aceste centre a permisdezvoltarea unui pro$ram de activităţi educative şi recreative cu copiii şi tinerii şi crearea unschimb între felul de a fi al animatorului şi competenţele şi motivaţiile educatorilor din fiecarecentru.

..&lanul de aciuni.

0n cadrul acestei etape se răspunde la patru întrebări< cine, ce, unde şi când trebuie săfacă ceva anume în cadrul proiectului. (stfel, fiecărui membru al echipei de proiect, fiecărui

partener din proiect i se atribuie o responsabilitate. +e stabileşte perioada de desfăşurare a proiectului, care, de re$ula este de câteva luni, până la un an, împărţindu"se timpul în cele B perioade principale de desfăşurare ale proiectului< informare " documentare, realizare,implementare.

Cel mai uşor se realizează planificarea cu autorul unor $rafice, care constituie o ,,hartă>ce furnizează cu uşurinţă informaţii privind cine, ce, unde şi când trebuie să facă ceva în cadrul proiectul, se realizează calendarul activităţilor.

..Resursele si ,u>etul proiectului.

3lanificarea bu$etului are ca scop să răspundă la întrebarea ,,Cât costă resurselenecesare derulării proiectului şi cum acoperim aceste sume

Cate$oriile principale de cheltuieli se referă la resurse umane, echipamente şi bunuri,transport, cheltuieli administrative, alte costuri şi servicii, costuri aferente clădirilor şi terenurilor #uneori%, rezerve pentru situaţii neprevăzute #uneori%, fiecare cate$orie de cheltuieli trebuind să fiedetaliată în bu$et. Cheltuielile trebuie, de re$ulă, $rupate şi în funcţie de sursa din care vor fiacoperite< contribuţia solicitantului sau partenerilor, respectiv cofinanţarea nerambursabilă.Observaţie< realizarea bu$etului durează destul de mult timp, planificaţi"vă corespunzător activitatea de realizare a proiectului.

E?




5neori finanţatorul nu oferă întrea$a sumă solicitată prin bu$etul proiectuluidumneavoastră, pentru că nu a înţeles ar$umentele privind necesitatea anumitor cheltuieli sau pentru că a considerat suma neustificat de mare. )acă acest lucru va afecta calitatea rezultatelor proiectului, comunicaţi acest lucru finanţatorului.

.J. E$aluarea si monitori#area proiectului la di"erite ni$ele.

*ezultatele tan$ibile L efecte imediate L efecte viitoare+e măsoară eficienţa #rezultateTresurse%, eficacitatea #obiectiv realizatTplanificat%,

economia #costuri realizateTplanificate%, acceptabilitatea #satisfacerea beneficiarilor%. &oţiunea de ,,rezultat Tefect> este diferită de cea de ,,obiectiv> al proiectului şi se referă la ce seva întâmpla la finalizarea acestuia. 7otuşi se impune să subliniem faptul că e'istă o le$ăturăindisolubila între obiectiv #ce faci tu, în cadrul proiectului% şi rezultat #cum schimbă asta situaţiae'istentă%.

6fectele sunt clasificate în tan$ibile #outputs%, imediate #outcomes% şi pe termen lun$#impact%. )e asemenea, trebuie evidenţiat efectul multiplicator. *ezultatele tan$ibile #outputs% secaracterizează prin faptul că pot fi măsurate, cuantificate în unităţi de măsură. 6'. nr. de elevicuprinşi într"o formă de şcolarizare, nr. de pliante, broşuri distribuite, etc.

*ezultatele imediate #outcomes% se referă la consecinţele proiectului, dar nu pot fimăsurate, cuantificate în unităţi de măsură. (cestea se formulează de obicei prin,,îmbunătăţirea...>, ,,creşterea>, ,,scăderea...>, etc., fără să se indice modificarea prin cifre. )ee'emplu, ,,scăderea abandonului şcolar cu 9J D> este un efect tan$ibil, în timp ce ,,scădereaabandonului şcolar > este un efect imediat. *ezultatele pe termen lun$ #impact% se referă laefectele viitoare ale proiectului. )e e'emplu, creşterea interesului populaţiei şcolare pentruînvăţătură.

6fectul multiplicator se referă la propa$area la alţii a consecinţelor proiectului, care nutrebuie însă confundată cu ,,diseminarea>, aceasta din urmă referindu"se la întocmirea proiectului în cadrul altor situaţii.

. 1F.E$aluarea proiectului post6 implementare

0n cadrul al$oritmului de implementare a unui proiect , acest ultim pas are scopul de arăspunde la întrebarea ,,Ce se va întâmpla la finalizarea proiectului şi ce va rămâne după aceea>.(stfel, se au în vedere diseminarea şi efectul multiplicator. )iseminarea se face pe baza unui planîntocmit în prealabil, încă din faza de planificare şi are ca scop reproducerea întocmai arezultatului proiectului în cadrul altor entităţi le$al constituite.

6fectul multiplicator este similar ,,cuceririi unui cap de pod> #vor apărea noi proiecte şiacţiuni le$ate de acesta, astfel încât să putem afirma că am acoperit veri$a lipsa dintr"un lanţ%.6ste în fapt vorba despre propa$area la alţii a consecinţelor proiectului, care nu trebuie însăconfundată cu ,,diseminarea>, aceasta din urmă referindu"se la reproducerea întocmai a

proiectului la terţi.

EB




◦◦◦○ ○◦◦◦

IM&LEMEN)AREA AC)I(I)Ă<ILOR DE ANIMA<IE

.1.E$aluarea potenialului pu,licului

(nimaţia, ca formă artistică este adresată persoanelor de toate vârstele şi are abilitatea ca prin stilul său să readucă în scenă problemele lumii moderne şi căutarea intelectuală.

0nseamnă, în perspectiva internaţională, un limba al desenului şi al scenariului inteli$ibilspeculând neliniştile oamenilor, frica pentru viitorul apropiat, patimile şi virtuţile umane şichiar anticiparea unei lumi mai bune. (nimaţia este ca o întoarcere la copilărie, undeimposibilul devine posibil, unde e'a$erarea devine verosimilă, unde în fiecare zi viaţa este unvis palpabil.

.!.)ipuri de acti$ităi de animaie

.!.1.Acti$ităile de animaie de tip artistic

0n următoarele vă prezentăm câteva activităţi posibile în domeniul animaţiei de tip artisticActorie şi păpuşărie pentru copiii preşcolari6 ar>ument

Copiii sunt cei mai buni actori , se spune... căci ei se pun cu mare uşurinţă în pieleaunui persona şi sunt foarte an$aaţi când trebuie să îl susţină in conte't ludic. 7eatrul le place, îiamuză şi"i aută să se înţelea$ă mai bine pe ei şi pe cei din ur. 0i învaţă să comunice ideile şiemoţiile, depăşind timiditatea şi teama de a se e'prima în public.

7eatrul şi păpuşile au fost dintotdeauna prietenii copilăriei, încă din 9?@ declarându"seoficial la nivel mondial că teatrul de însufleţire a obiectelor trebuie să facă parte din pro$rameleeducaţionale oriunde în lume #Con$resul 5&;8(" 5niunea ;nternaţionala a 8arionetiştilor%. 0n

EE




şcolile din +5(, dar şi din 6uropa teatrul nu este doar un opţional, ci o materie importantă pentru pro$amele şcolare.

7rainin$ul de formare al actorului şi în e$ală măsură a păpuşarului profesionist conţineelemente deosebit de utile pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, putând fi o utila metodăeducaţională alternativă şi de mare impact.

(ctoria şi păpuşăria sunt profesii deosebit de dure şi performanţele se obţin prin mult

studiu individual şi printr"un susţinut efort de voinţă.Acti$ităile sunt interactive, ludice şi pline de dinamism respectă puterea de înţele$ere a fiecărei $rupe de vârstă

.

Ori>ami este arta orientală care porneşte de la plierea unui pătrat de hârtie pentru areprezenta elemente din mediul înconurător sau personae ima$inare. +"a născut în orientulîndepărtat, odată cu descoperirea hârtiei. :a început, era o ocupaţie a membrilor curţii imperiale,iar în timp a devenit un instrument în educaţie şi în terapie.Ori$ami, care îl aută pe copil sau chiar şi pe adulţi să vadă o metamorfoză chiar sub ochii lui, prin efortul său. 8a$icianul este chiar EL. )e asemenea, el învaţă prin oc să observe natura, pecare o poate compara cu propria sa creaţie.A$antaele pro>ramului /n educaia copilului %)ezvoltă<1. autodisciplina #voinţa, ambiţia%!. de'teritatea+. ordinea şi echilibrul interior-. încrederea în puterile proprii8. ima$inaţia, fantezia;. creativitatea

Comunicare /n animaie prin te?nica modelării ,aloanelor

8odelele de studiu alese sunt de comple'itate uşoară şi medie, iar metoda de lucru esteludică şi interactivă, astfel încât atunci când finalizaţi cursul " modelând baloanele " să fiţiadevăraţi vrăitori pentru audienţă. Cursul acesta poate să se adreseze în e$ală măsură tinerilor ceau interacţiuni interculturale, dar şi profesorilor şi peda$o$ilor pentru copii de toate vârstele.

EJ




Z(ctivităţile artistice semnifică redarea spiritului la ceva sau cuiva, în acest caz, fiind vorba de areda surâsul şi bucuria de a trăi copiilor şi tinerilor înainte de a putea lucra mai bine cu ei asuprareinserţiei sociale şi înainte ca aceştia să devină actorii propriei vieţi.>

.!.!.Acti$ităile de animaie de tip intelectual

uiz " $eo$rafie

in7nd cont de copii sau de atmosferă...+ pute#i fo"osi trei moduri de a face un!B>I<

tii &i c7&ti$i/ = doar ,ntrebarea fără su$estii+ cer7nd răspunsu" corect de "aconcuren#i+

Care dintre aceste treiD = da#i ce"e trei răspunsuri diferite dintre care copiii vora"e$e răspunsu" corect /

Adevărat sau fa"sD = da#i un răspuns oarecare &i cere#i dacă e bun sau e fa"s/9. Ce ţară străbate râul /an$e India 3a!istan

=an$ladesh?. Capitala =ul$ariei =udapesta 'o"ia :ublanaB. Capitala :u'embur$ului Lu7em,ur>

(msterdamCopenha$aE. +pania este la $raniţa cu ;talia Nu )a)oar o

bucăţicăJ. Capitala 3oloniei Cehostchova (arşo$ia AolnK. 4iordurile se $ăsesc în... 6lveţia+uedia

Nor$e>iaR. 0n lume vulcanii activi sunt...< între J@ şi ?@@ între ?@@ şi BJ@ /ntre +8F şi 8FF 9-8 0%

S. 8e'icul face parte din 5.+.(. Nu )a)oar înconstituţieP

. Ce înseamnă +8 \osea 8ică 'atul Mare \coala 8ilitară

9@. 8onumentul cel mai faimos din 8ilano Domul

EK




+cala3anettone99. :acul cel mai mare Marea Caspică 8area

&ea$ră8area *oşie9?. 8area Caspică face parte din...< 6uropa Asia

(frica

9B. Capitala /reciei Olimpia Atena Corint9E. ;nsula Contelui de 8ontecristo e'istă într"adevăr)a, în 3alestina Da5 /n Italia &u, e'istă doar încartea respectivă

9J. Care este ţara piramidelor 3eru+iria E>ipt9K. )e câte ori 5craina are $raniţa cu *omânia 9 !

E9R. /roenlanda aparţine de...< 6uropa America

(sia

9S. Cum se numeşte un $rup de insule ;nsula$

Ar?ipela> /rupela$

uiz " biolo$ie

9. )e câte ori bate inima unui şoarece pe minut ?J@E@@ FF?. 0n sân$e e'istă $lobule...< verzi şi albe roşii şi al,e verzi şi roşiiB. 4ierul este un bun conductor de căldură Da &u)oar când este umedE. *otula este un os al...< cotuluicefei >enunc?iuluiJ. /hipsul este< "ra>il durlichidK. ;nsectele sunt mamifere )a Nu &u chiar toate...PR. )in ce este compusă apa Bidro>en şi o7i>en abur şi $heaţăpicături uniteS. 3avilionul urechii, ce face cu sunetele :e...< împrăştiedeosebeşte captea#ă

. Cea mai mare sursă de lumină este dată de< ener$ia atomică soare *enel9@. Care este pasărea cea mai mică +acaromicetoelipsoideusul Coli,ri 3asărea3aradisului

99. )inţii sunt acoperiţi cu< smal plumbpasta de dinţi9?. Câţi dinţi au adulţii< BKBE +!9B. Ce fenomen natural reflectă culorile solare Curcu,eul o$lindalacul9E. *ândunica are coada sub formă de< ( F^9J. 2ulturul îşi face cuibul pe< brazi scorburoşi st2nci muntoase sub acoperişuri

ER




înalte şi abrupte9K. :umina se răspândeşte< doar în faţă /n toate direciile doar înapoi9R. Cine creează mătasea 4irmele anume specializate (iermele de mătase

3ăianenul de mătase9S. Iumusul este constituit din elemente< or>anice anor$aniceradioactive

9. (pa se încălzeşte mai repede ca pietrele Nu )adoar de la altitudinea de 9@@m.?@. (naconda este< felină reptilă mamifer ?9. =alenele sunt peştii cei mai mari mami"ere precum del"iniiverişoare cu

elefanţii

??. 3eştii râurilor pot trăi în mare &u)a Doar unele specii

.!.+.Acti$ităile de animaie de tip manual

Cum să împodobim o salăP

)e câte ori nu a trebuit să împodobim repede, datorită lipsei de timp, o sală deîntâlniri, şi pe deasupra şi fără bani pentru a mer$e la ma$azine unde se $ăsesc acesteornamente, care oricum sunt prea scumpe \i atunci m"am $ândit< )e ce să nu le facemchiar noi la $rup is şi făcutPPP Materiale necesare< hârtie creponata sau coli albe, cele de împachetat sau hârtie decadouri #chiar dacă a fost dea folosită%, în orice caz mai bine dacă este colorată... bandăadezivă transparentă, câteva papiote de aţă, creion, foarfece şi... un pic de răbdare şi defantezie #de altfel aceasta nu trebuie să lipsească niciodată%. 0ncepem cu un lucru dea foarte cunoscut de voi toţi şi anume 5& :(&G 8(*6 pentru o primă decorare a sălii. Cunoaştem tehnica... < tăiem hârtia colorată în multe fâşii

lun$i 9J cm şi late ? "B cm. Cu o bucăţică de scotch lipim cele două capete formând astfelun inel în care introducem o altă fâşie pe care o lipim, şi tot aşa până când obţinemlun$imea pe care o vrem. 7ot cu scotch prindem aceste lanţuri colorate de perete.

)ar pentru a împodobi cât mai frumos sala, e bine să mai inventăm ceva în afară delanţuri de hârtie şi baloane. Ce ar mer$e Câteva spirale de hârtie creponata care să seînvârtă in continuu (r fi o idee... dar cum &rocedeu< 7ăiem nişte fâşii de hârtie creponata lun$i de vreo E@ de cm. şi late de Bcm., în funcţie de înălţimea lanţurilor de hârtie. Ginând"o de un capăt întortochem încethârtia fără a o rupe, până când iese o spirală #de obicei hârtia creponată este modelabilă%.Când am terminat toate spiralele, le prindem pe fiecare la un capăt cu o bucată de aţăfolosindu"ne de un ac. :ipim capătul liber al aţei pe tavan, şi o dată cu mişcarea aerului în

cameră vor începe să se rotească sin$ure... efectul va fi ori$inal şi frumos, mai ales dacăsunt de culoare diferită.

ES




(lte decoraţii care se pot adău$a sunt E(AN)AELE.

&rocedeu< se taie o bucată de hârtie creponată sau alta hârtie colorată respectândmăsurile< ?J cm ' 9@ cm, precum un acordeon se îndoaie foaia în zi$"za$, se unesc celedouă capete de os cu o capsă #sau scotch%, se deschide precum un evantai şi se capseazăcelelalte doua capete, obţinând astfel un obiect rotund #vezi fi$urile de mai os%. +e maitaie două cercuri cu raza de B sau E cm şi se lipesc unul deasupra şi celălalt dedesubt.Cercurile pot fi de culori diferite. 5n alt element care poate atârna de tavan pentru a decora sala vine direct din Chinaşi este foarte frumos. &rocedeu< luăm două hârtii colorate de formă pătrată ?@ cm. ' ?@ cm., le punem una peste alta şi le îndoim pe dia$onală #9%... obţinem un triun$hi.

Cele două vârfuri e$ale ale acestui triun$hi le îndoim ca în fi$ura din stân$a #?%...

obţinem un romb pe care"l îndoim la umătate, pe spate Uatenţie, umătatea este dată delinia care uneşte cele două vârfuri ascuţite îndoite anteriorV #B%, astfel încât să sesuprapună B triun$hiuri pe una din părţi... 3e una din părţi desenăm nişte linii ca în fi$urade mai os #E%, la o distanţă de circa @,J cm una de alta.

fi$. 9 fi$. ? fi$. B fi$. E fi$. J

fi$. E " deta"iu

E




fi$. J " deta"iu

5nde am trasat liniile tăiem D cu foarfecele, fără a depăşi deloc capetele acestora.

)upă ce am tăiat peste tot deschidem cu mare atenţie cele două pătrate lăsându"le unul peste celălalt ca la începutP 3rindem cu nişte capse #scotch% cele E colţuri, după care mai

lipim şi în centrul pătratelor câte o bucăţică de scotch #sau capsăm o bucăţică de aţă%, aşaca ? urechiuşe de care vom tra$e uşor în acelaşi timp...

3ătratul se va deschide şi veţi obţine ceva frumos ca în ultima fi$ură #K%, pe care oveţi atârna pe perete. &u ne mai rămâne acum decât să ne distrăm cu bucurie mare pentru că sala esteornată ! lumea şi prietenii noştri si$ur vor admira mulţumiţi Ncapodoperele> noastreP (i văzut Cu putina răbdare şi cu multă bucurie, dar mai ales împreună cu ceilalţi...#copiii sau prietenii noştri% putem realiza o împodobire nemaipomenită, plină de culori,iar când petrecerea e $ata, putem să păstrăm totul într"o cutie... nu se ştie niciodată cândmai avem nevoieP

+ticle, borcane şi... multă fantezieP

)e multe ori $ăsim în casă sticle $oale şi borcane, şi nu ştim la ce le putem folosi sauunde le putem pune. (tunci iată o idee foarte simplă şi frumoasă< o sticlă poate să devineun candelabru, sau un vas simpatic pentru un trandafir un borcan poate să devină unsuport pentru pi'uri şi creioane de pus pe birou sau un vas pentru un buchet de flori, etc. Material< 5n borcan sau o sticlă #dacă se poate din sticla transparentă%, câtevaima$ini dră$uţe luate din coli de împachetat cadouri, sfoară colorată nu prea $roasă, orisfoară pentru a le$a pachete poştale #cea maro de cânepă% ori o altfel de sfoară culoriacrilice #acuarele în tub% sau vopsea pentru metal #cea lucioasă%, lac transparent şimaterial pentru a lucra #foarfece, pensule, lipici tip aracet ...%.

&rocedeu< :uăm sticla $oală sau borcanul, le curăţăm bine şi le şter$em cu o cârpăuscată, pre$ătim fundalul #adică vopsim sticla după dorinţele Nartistice> pe care le cerecapodopera pe care o vom face% cu colori acrilice sau vopsea. Când totul e bine uscat,trecem la lipirea ima$inilor creând un desen, un mozaic, un peisa de munte, de mare sauun alt desen pe care ni"l su$erează fantezia noastră. 3entru a lipi ima$ini, amestecăm olin$ură de aracet cu cinci lin$uri de apă într"un pahar. Când tot e $ata, cu o pensulă punem puţin din acest amestec pe spatele ima$inii şi o lipim bine pe sticlă fără să seformeze bule de aer dedesubt. 7recem cu puţin aracet şi pe deasupra ima$inii făcândatenţie să nu se strice ima$inea. Când totul s"a uscat procedăm cu lăcuirea operei cumultă atenţie de a nu lăsa amprente pe lac.

J@




3entru a face un borcan învelit cu sfoară, trebuie curăţat bine borcanul, si făcute douăture de sfoară în urul borcanului începând de la fund, unde se lipeşte cu o picătură desuper"$lu un capăt al sforii, continuând după aceea cu lipitul sforii folosind aracet #fărăapă%. Când totul se usucă se poate decora sfoara borcanului cu fundiţe, flori mici din plastic, sau cu o pamblică colorată în urul borcanului făcând una sau două ture şi

terminând cu o fundiţă.O altă posibilitate oferită de această activitate, este de a lipi o ima$ine, o poză sau oiconiţă pe sticlă şi urmând acelaşi procedeu cu sfoara dar fără a acoperi ima$inea.

O altă variantă deosebită< ale$em o vedere sau o iconiţă plăcută şi o lipim frumos pe borcan cu puţin aracet şi lăsăm să se usuce ţinând ima$inea cu puţină bandă adezivă pusă pe bordura ima$inii fără să atin$em desenul în aşa fel ca, atunci când o dezlipim, să nustricăm desenul de pe ima$ine. Când totul este uscat, întindem puţin aracet pe borcanul şi presarăm deasupra rume$uş de lemn #cu cât este mai subţire cu atât e mai bine%. :ăsăm săse usuce după care retuşăm unde trebuie şi $ata. (spectul e'terior al acestui borcan vă fio minune deoarece vedem o ima$ine înconurată de lemn şi totul împreuna arată ca oadevărată capodopera.

7ot cu rume$uş de lemn, putem transforma borcanul într"un adevărat trunchi de lemnscobit, folosit ca vază, iar pentru a părea cât mai real, putem adău$a şi nişte trunchiuleţeadevărate, vopsind totul cu baiţ de culoare mai închisă, eventual lăcuindu"l.

)acă se vrea, se poate adău$a şi o iconiţă. 4ie cu rume$uş sau cu hârtie înmuiată bine în apă şi cu puţin aracet, se poateîmpodobi borcanul, creând o bordură înflorată în urul ima$inii alese. Colorăm frumos#cu acuarele sau acrilice% bordura, după ce am modelat formele alese #flori, ramuri,elemente $eometrice... după fantezia fiecăruia% şi va ieşi un alt vas minunatP

.!.-.Acti$ităile de animaie de tip sporti$

=aseball cu pumnul

Ec?ipe< ? indiferent de numărul ucătorilor L de preferat de la 9@ ucători în susX ?@"?J chiar. )epinde de mărimea terenului. Materiale< o min$e

J9




Când ucătorii = au terminat cu lansatul min$ilor, se numără câţi dintre ei au reuşit săreintre în baza de plecare. )upă aceea, echipele schimbă rolurile< = ia locul lui (, şiinvers #acest schimb de roluri se poate face de mai multe ori în cazul în care aveţi multtimp la dispoziţie pentru a vă uca%.

Câşti$ă echipa care la sfârşit are cei mai mulţi ucători reintraţi în baza de plecare. =aseball cu echipa întrea$ă 6ste o altă variantă a ocului precedent.

Ec?ipe şi materiale< la fel

Mod de oc< O echipă stă în baza de plecare, iar cealaltă răspândită o parte pe terenul de oc, şi

o parte în afară, lăsând libere coridoarele #în desen, cele $ri%. +e începe ca şi la ocul precedent, dar de data aceasta, alear$ă 7O(7` 6CI;3( deodată pentru a

face turul terenului #de fiecare dată când un ucător va reintra în baza de plecare,echipa va câşti$a un punct%.

0ntre timp, echipa ( din milocul terenului şi din afara lui, va trebui să nimereascăcu min$ea orice ucător = aflat pe coridoare şi nu în bază. Fucătorul atins cumin$ea, se va reîntoarce în baza de plecare, şi va relua ocul, fără să câşti$e niciun punct.

JB




)upă un anumit număr de ucători nimeriţi #prestabilit la început de arbitru dee'emplu 9@"9J%, echipele vor schimba rolurile. Focul va continua tot aşa, pânăcând va e'pira timpul de oc.

Câşti$ă echipa care are cele mai multe puncte. (ariantă posi,ilă< 0n loc de a"i nimeri pe ucători, echipa aflată în milocul terenului

aun$e să ducă min$ea într"una din baze, şi astfel toţi ucătorii aflaţi în afara bazelor sevor întoarce în baza de plecare fără a câşti$a puncte.

*ăzboi cu min$eaEc?ipe< ? echipe " ucători de la 9@ în sus B@"E@ chiar şi mai mulţi dacă terenul

permite...Materiale< B min$i uşoare

Re>uli de oc< 4iecare echipă se distribuie pe linia din spate a terenului propriu, #fi$. 9%. iar cele

trei min$i pe linia centrală

JE




:a start #dat de arbitru% toţi ucătorii încercă să ia o min$e cu care să nimereascăun adversar, eliminându"l #fi$. ?%. +copul ocului este de a elimina toată echipaadversară.

Când un ucător este atins cu min$ea de un adversar Uatenţie< trebuie nimerit, fărăca min$ea să atin$ă pământul sau o altă min$e, sau un alt ucătorV, este Nmort> şi

trece în spatele echipei rivale #fi$. B% de unde va putea prinde min$ea fără a intraîn teren, în cazul în care aceasta îi este pasată de un ucător din propria echipă,sau pur şi simplu iese din terenul de oc #fi$.E%, şi va putea nimeri un adversar,astfel eliminându"l.

)acă un ucător reuşeşte să prindă min$ea din zbor, nu moare ci continuă ocul. (ersiuni di"erite< unii oacă altfel, dar să ştiţi că aceste variante complică mult oculşi cer foarte multă atenţie din partea arbitrului dacă le ale$eţi, să le e'plicaţi bineînainte de a începeP 8in$ile care ies din teren, aparţin echipei din terenul respectiv #fi$. E min$ea ieşităaparţine echipei (% )acă un ucător Nviu> reuşeşte să prindă min$ea din zbor în momentul în care aceasta

vine de la echipa adversă, are o viaţă, sau poate readuce în teren pe unul dintrecoechipierii lui eliminaţi. )acă un Nmort> nimereşte un adversar, îl elimină şi în acelaşi timp îşi recăpătă viaţa,deci se reîntoarce în terenul său de oc.

*aţele si vânătoriiEc?ipe< ? echipe " ucători de la 9@ în sus ?@"?J chiar şi mai mulţi. )epinde de

mărimea terenului.Materiale< ?"B min$i uşoare.

Re>uli de oc< 6chipa ( se va distribui pe cele două tuşe laterale la fel ca în desenul de os, în

timp ce echipa = va sta în milocul terenului. +copul ocului este de a elimina echipa = aflată la milocul terenului, într"un

anumit interval de timp, stabilit înainte, aşa că echipa ( va trebui să elimine câtmai mulţi membri posibili din echipa =.

0n momentul în care un ucător = va fi atins, va fi eliminat.

JJ




0n cazul în care un ucător = reuşeşte să prindă min$ea în mână din zbor, va aveao viaţă care"l va salva în cazul în care va fi nimerit cu min$ea de echipa (.

Când a e'pirat timpul de oc, se numără ucătorii de la echipa =, rămaşi în oc,după care echipele vor schimba rolurile< ( va trece în locul lui = şi invers, iar deaceastă dată echipa = va trebui să elimine cât mai mulţi ucători de la echipa (.

Câşti$ă echipa care a reuşit să elimine cât mai mulţi ucători de la echipa adversă.

.+.Or>ani#area acti$ităii de animaie

.+.1.Resursele materiale necesare acti$ităii de animaie

+e înţele$e prin lo$istică didactică tot echipamentul sau materialul ce aută şi facilitează procesul de învăţare

Câţiva autori utilizează denumirea de miloace audio"vizuale. Cu toate acestea, aceastăterminolo$ie ne poate induce în eroare, deoarece dacă e luată în considerare motamo cuprindedoar formele de comunicare sau transmitere de informaţii ce apelează la simţul auzului, văzuluisau la ambele, e'cluzând toate celelalte în care intervin alte simţuri. Oricare resursă utilizată înformare trebuie să aibă ca şi caracteristici< (decvare Concizie +implitate +ă răspundă unei necesităţi

(tractivitate +ă fie uşor manevrabilă

A$antaele resurselor didactice Limitele resurselor didactice

+uscită un interes şi o atenţie mai mare *educ rolul animatorului

3ot în$reuna dialo$ul

Obiectivează conţinutul cuvintelor 3ot face mesaul impersonal

4acilitează înţele$erea şi schimbul de idei &u lasă loc ima$inaţiei.

4acilitează memorizarea

(ută la concretizarea şi consolidareacunoştinţelor

)epăşeşte limitele fizice sau de si$uranţă.

.

JK




5tilizarea resurselor didactice6 esenţial în utilizarea lor să e'iste o anumită familiarizare cu echipamentul sau

materialul, fiind preferabilă e'perimentarea anterioară începutului sesiunii.*ecur$erea la diverse resurse #e'< tablă, folii, filme, etc.% poate fi o strate$ie pentru

menţinerea interesului, dar utilizarea lor trebuie făcută la momentul oportun, să fie realizată cumoderaţie şi să fie accesibilă tuturor.

5tilizând resursele didactice animatorul nu trebuie să se ascundă în spateleechipamentelor pentru că acestea să nu reprezintă un obstacol în comunicare.

+elecţia resurselor didactice3e lân$ă toate avantaele recunoscute ale au'iliarelor peda$o$ice, utilizarea lor trebuie să sesupună unor criterii.+esiunile de (nimaţie nu trebuie să se transforme în -7âr$uriTe'poziţii audio"vizuale-.3entru fiecare situaţie anumite miloace sunt mai potrivite decât altele, dar este necesar să avemclar în minte că nu e'istă resurse didactice universale şi nici Nalese>.0n selecţia resurselor următoarele elemente trebuie analizate şi ponderate< Obiectivele animaţiei )estinatarii

Conţinutul Condiţiile materiale Condiţiile de spaţiu 7impul disponibil şi orarul sesiunii *elaţia costT beneficiu.Resurse $i#uale neproiecta,ile(ceastă cate$orie în$lobează un ansamblu e'tins de miloace şi resurse, cele mai importantefiind<Tab"a " unul dintre au'iliarele cele mai utilizate de către formator. :ode"e &i mac)ete " în formare cea mai bună situaţie e arătarea obiectului real, dar când acestmodel este foarte mare #e'. avion%, sau foarte mic #e'. celula%, sau foarte comple' #e'. motor cu

e'plozie%, sau periculos #e'. armă% , machetele şi modelele #cu indicaţia de scală pentru a nuinduce în eroare% sunt resursaTmilocul didactic ideal.)in acest conunct vast, cele mai utilizate în formare sunt N7ăblileT4lipchart"urile>.

6'istă diferite tipuri de tablă< 7abla nea$ră #pe cale de dispariţie% 7abla verde #sintetică% 7abla albă sau de ceramică 7abla de hârtie, de conferinţa sau flipchart"ul 7abla ma$netică 7abla de afişare #de plută%.

Cele mai utilizate sunt tabla ma$netică şi flipchartul cu hârtie. 3e tabla ma$netică seînre$istrează în mod normal informaţiile $enerale şi pe flipchartul cu hârtie se înre$istrează

concluziile si sintezele.)eşi este e'trem de simplă, e'istă un ansamblu de re$uli de utilizare a tablei care, dacă

nu sunt urmate de către animator, pot pune în risc eficienţa animării. (nimatorul, în utilizareatablei, ar trebui să ia în considerare<O prezentare trebuie să fie<5. Curată. Or$anizatăF. %"ăcut

JR




3entru acest scop, devine necesar, în primul rând, realizarea unei planificări care să fie punctul de plecare a subiectului în discuţie. 6'istă teme care, prin ele însuşi, pot dispensautilizarea au'iliarelor peda$o$ice şi altele unde devine necesară asocierea cu un miloc audio"vizual.(specte de considerat în utilizarea tablei albe< 7ipul de mesa scris< desene, $rafice, fraze

)urabilitatea mesaului 5tilizarea de"a lun$ul între$ii sesiuni, sau doar într"o parte a ei 2olumul participării formanzilor #aspect ce condiţionează spaţiul de ocupare a tablei şi care e dificil de prevăzut%.

+criind la tablă, animatorul trebuie să aibă în atenţie că e'istă câţiva factori ce influenţează atenţia participanţilor.<

mărimea literelor, ar trebui să fie eli$ibilă de la distanţă stilul literei, ar trebui să fie simplu, fără prea mari -înfloriri- tipul literei, frazele nu trebuie scrise cu mauscule deoarece mărimea identică a tuturor

literelor în$reunează eli$ibilitatea, situaţia ce nu apare în cazul minusculelor $rosimea, trebuie să fie proporţională înălţimii caracterelor

dispoziţiaTaranarea informaţiei în linii orizontale şi re$ulare spaţionarea, între litere şicuvinte utilizarea diferitelor culori, ca factor facilitator al atenţiei şi învăţării. 5tilizarea

diferitelor culori permite formatorului să evidenţieze mai bine anumite teme, să creezerelaţii între idei, în sfârşit, să"şi transforme prezentarea într"una mai bo$ată şi plăcută

a nu sta cu spatele la $rup, ci mai curând într"o parte astfel încât contactul vizual cu participanţii să se menţină şi să faciliteze proiectarea vocii

a nu -adău$a-, în urul tablei, fraze şi cuvinte care datorită importanţei lor nu trebuieuitate printre alte mesae

şter$erea tablei doar în cazul în care nu va fi nevoie să se întoarcă la respectivul subiect.Tab"a A"bă7abla albă e utilizată în esenţial pentru a înre$istra informaţii importante ce vor fi abordate de"a

lun$ul sesiunilor.3e lân$ă tabla fi'ă, se poate utiliza şi tabla $iratorie care are şi alte avantae, ca de e'emplu<deţinerea a două spaţii de a scrie, conţinerea unui un$hi de BK@g ce permite fi'area ei în poziţiadorită, şi mutarea ei dintr"un loc în altul.3e tabla albă nu trebuie scris cu marcatori permanenţi. )acă din $reşeală aţi utilizat marcatori permanenţi #pentru hârtie% ar trebui să utilizaţi, pentru a o curăţa, o bucată de cârpă albă de bumbac înmuiată în alcool, curăţând prin mişcări circulare. &u ar trebuie niciodată să înmuiemşter$ătorulTburetele în alcool deoarece efectul e şi mai rău.3e lân$ă scrierea directă, tabla albă are şi alte funcţii< 4uncţionarea ca şi tablă ma$netică 5tilizarea ca ecran de proiecţie, având $riă cu un$hiul de proiecţie 3ermite umplerea $rilelor, le$endelor sau schemelor proiectate.

4"ipc)art (şezat pe un şevalet ce poate fi re$lat în înălţime şi înclinare, partea superioară a tablei are o barăde suport şi fi'are al conunctului de foi.4uncţia principală e înre$istrarea informaţiei sintetic, astfel încât în orice moment să fie posibilăreamintirea ideilor cheie. 3oate avea încă următoarele funcţii<( fi utilizat ca ecran de proiecţie+ubstituirea tablei ma$netice recur$ând la scotch.

JS




A$antae De#a$antae5tilizare utilăCost mic de achiziţie3re$ătire anterioară #informaţia poate

fi dea pre$ătită cu creion %8enţinerea şi utilizarea ulterioară5tilizarea culorilor8ateriale de scris diverse #creion, culoare,cărbune%3oziţia utilizatorului #dintr"o parte%.

(ria de scrie e limitatăCaracterul permanent al informaţiei #ceimplică ca orice corectură să cauzeze

ştersături%.

Resurse $i#uale proiecta,ile 9miloace şi resurse:!Episcopu"N6piscopul> este destinat proiectării documentelor opace ca< foto$rafii, pa$ini de carte, revistesau ziare, desene şi chiar obiecte mici.)ocumentul ce se proiectează se aşează pe suportul de documente fiind comprimat de câtre o

placă de sticlă şi iluminată de către un bec ce îl proiectează pe ecran. ;ma$inea e reprodusă înculorile ei ori$inale.(cest tip de material dea nu mai este utilizat fie prim motive de $reutate şi dimensiuni, fiedatorită calităţii proaste a ima$inii proiectate. %roiectoru" de ima$ini

3roiectorul de ima$ini e un echipament de proiectare fi'ă ce permite transmitereaunei ima$ini #diapozitiv% amplificată pe un ecran, permiţând de asemenea focalizareaei.

+lide"ul e o ima$ine transparentă în film, în $eneral colorată, montată pe uncadru de plastic pentru a facilita proiectarea şi care se avariază foarte repede. Cele maicomune stricăciuni sunt impresiile di$itale, z$ârieturile, de$radarea pro$resivă a ima$iniirezultată datorită căldurii proiectării şi a efectului prafului.

3oziţionarea incorectă a slide"urilor poate provoca situaţii stânenitoare pentru animator,ce ar putea fi evitate dacă cadrele ar fi marcate cu marcatori permanenţi.(nimatorul ar trebui să structureze şi să definească secvenţa de slide"uri ce urmează să le

prezinte, asi$urându"se de e'istenţa unui raţionament coerent şi pro$resiv referitor laconţinuturile selecţionate.+imilar resursei anterioare şi proiectorul de diapozitive dispare treptat din sală.

Resurse auditi$e*esursele auditive în$lobează toate miloacele ce utilizează doar sunetul ca miloc de

transmitere a informaţiei.)e vechime omul transmite cunoştinţele prin intermediul unui sin$ur milocul sonor "

vocea umană. 0n plus, resursele auditive prezintă avantaul a fi foarte uzuale datorită faptului că o

mare parte din populaţie are radio, casetofon şi C) plaMer.)ocumentele auditive utilizabile ca resurse didactice cuprind< muzica, interviurile,discursurile politice, cărţile audio, înre$istrările sesiunilor de animaţie #e'.< role"plaM%.)iferitele documentele auditive pot fi valorificate prin următoarele miloace< *adio *eportofon C) rom ;pod

J




Conectând acest echipament la un calculator cu bo'e s"ar putea îmbunătăţi şedinţele deanimaţie cu muzică selecţionată de către animator, având în vedere întotdeauna obiectiveleacestuia.

*esurse audiovizuale*esursele audio"vizuale, cum o spune şi numele, sunt acele ce asociază o ima$ine #animată sau

nu% sunetului. 3rincipalele resurse audio"vizuale sunt<9. 4ilmul 3eda$o$ic?. 7elevizorulT2ideo"ulT)2)"romB. Camera videoE. 8ultimedia0n utilizarea filmelor şi video"urilor trebuie să se aibă în vedere <

+elecţie pe bază de criterii a secvenţelor 2izionarea anterioară pentru a se familiariza cu subiectul şi a se asi$ura că

comentariile ce vor fi făcute se aplică ima$inii 3rezentare a cadrelor filmateTsecvenţelor participanţilor, e'plicându"le ceea ce

văd

MOMEN)ELE'E'IUNII

OIEC)I(

0&C6357Obiectivul principal e sensibilizarea participanţilor asupra temei abordate.

C53*;&+

5tilizarea sa de"a lun$ul sesiunii ar putea folosi pentru alte obiective, în principal<3rezentarea principalelor concepte+uport pentru analiza de cazuri având în vedere discuţia şi reflecţia participanţilor.

+4*\;7

)acă se pretinde sintetizarea şi prezentarea concluziilor relative la temeleşi conceptele abordate, prezentarea filmului ar trebui să se realizeze lasfârşitul acţiunii.

Camera video5tilizarea camerei video în sesiunile de formare apare, în principal, asociată filmării ocurilor derol, simulărilor şiTsau autoscopiilor.0n timpul filmării ar trebui< Căutarea fi'ării e'presiilor şi $esturilor formanzilor de care, prin corectarea sau

necorectarea lor, se poate profita în timpul vizionării (şezarea într"un spaţiu cu bună vizibilitatea şi care nu interferează în acelaşi timp cu

vizibilitatea participanţilor 5tilizare întotdeauna când este posibil a unui tripod pentru a fi'a camera #îmbunătăţeşte

calitatea filmărilor şi uşurează efortul animatorului% 6 o prezenţă discretă ce nu distra$e atenţia.

K@




6vitarea oricărei surse de întrepătrundere #nu trebuie să se poziţioneze în faţa unei sursede lumină ci într"un un$hi de B@ până la EJ $rade%(vantaele acestei resurse audio"vizuale sunt dea recunoscute la nivel $lobal, cu

deosebire la nivelul acţiunilor de formare din aria comportamentală, în principal<

.+.!.Amenaarea spaiului de des"ăşurare a acti$ităii de animaie

)iferenţa de scenariu poate constitui un element diferenţiator în procesul învăţării. 3elân$ă acest fapt, optarea pentru dispunerea sălii în funcţie de anumite aranamente îi poate permite animatorului, să aibă un control mai mare asupra performanţei participanţilor, şi săfaciliteze interacţiunea între diferite elemente ale $rupului.

8odul în care sala va fi amenaată, poziţionarea meselor şi a scaunelor, depinde în modesenţial de spaţiul deţinut, de obiectivele ce pretindeţi să le atin$eţi şi de strate$iile de animaţiedefinite.(stfel, vă lăsăm câteva su$estii despre modul în care se poate dispuneTarana sala de formare< 8ispozi#ia ,n ;>< e fără îndoială scenariul cel mai utilizat în "ormare5 deoarece e uşor adaptabilla orice circumstanţă. (ceastă dispoziţie poate fi utilizată pentru facilitarea însuşirii de cunoştinţe

şi competenţe, formatorul asumându"şi cu uşurinţă în acest conte't rolul de animatorTmoderator de $rupuri.(ceastă or$anizare permite participanţilor să"i vadă şi să"i audă pe animator şi pe cole$i.4ormatorului îi permite să menţină cu mai multă uşurinţă un contact vizual mai bun cu $rupul. 8ispozi#ia ,n (uru" obiectu"ui< e de foarte multe ori utilizată pentru activităţile cu caracter demonstrativ. +e poate utiliza această dispoziţieTaranament când se pretinde dezvoltareaabilităţilor psihomotorii ce solicită realizarea de activităţi practice din partea participanţilor.8embrii se aşează în urul obiectului ce va fi utilizat, astfel încât toţi să vadă cu ma'imul devizibilitate demonstraţia.

0ntotdeauna când se utilizează acest aranament trebuie avut în vedere că acesta nu poate fiutilizat cu foarte mulţi participanţi, deoarece va solicita un mare control asupra activităţilor ce vor fi realizate din partea animatorului, necesitând ca, în orice moment, acesta să poată interveni

pentru a corecta posibile erori. 8ispozi#ia ,n cerc< poate fi utilizată pentru realizarea lucrului în echipă, discuţiilor de $rup,dezbaterilor etc. (ceastă poziţie permite participanţilor să discute tematicele abordate la curs, săîmpărtăşească idei, e'perienţe, şi să aun$ă la concluzii importante. (cest scenariu poate fi, deasemenea, utilizat în dinamicele de $rup în care este necesară atribuirea rolurilor de simpliobservatori câtorva participanţi din restul sub$rupurilor.

.-.Metode de acti$i#are a participanilor

.-.1. )e?nici de moti$are şi stimulare a participanilor

Orice activitate cu copiii, adulţi sau bătrâni este compusă din trei etape, toate esenţiale. 3rima etapă am putea să o numim etapa pre$ătitoare, în care ne $ândim la ceea ce vrem

să facem, ale$em materialele necesare, pre$ătim locul etc. ( doua etapă constă în desfăşurarea propriu"zisă a activităţii. Cea de"a treia etapă este cunoscută sub numele de Zverificare>, etapa în care se vede dacă

obiectivele propuse au fost atinse, dacă mesaul pe care am vrut să"l transmitem am reuşit să îltransmitem.

Ca orice altă activitate, şi ocul, dacă vrem să fie o activitate reuşită, trebuie să parcur$ăaceste F etape.

K9




Câteva sfaturi care vă pot fi utile pentru pre$ătirea ocurilor. ?u improviza, nu lăsa pe ultimul moment. ;mprovizaţia de multe ori este cauza numărul unuîn eşecul ocului. Oricât ai fi de si$ur pe tine dedică ceva timp în pre$ătirea unui oc. 2ocu" potrivit "a momentu" potrivit . Cu cât ştii mai multe ocuri cu atât îţi va fi mai uşor săale$i unul atunci când ai nevoie. )e aceea este bine să ai un repertoriu de ocuri la care să poţiapela atunci când ai nevoie.

?u-i "ăsa pe participan#i să a"ea$ă ei (ocul. Cu toată bună"voinţa lor, vor ale$e mereu ocurile pe care le oacă mereu. 6ste important să"i autăm pe participanţi să înveţe să oace ocuri cât maidiferite.

Atunci c7nd a"e$i un (oc+ #ine cont de destinatarii (ocu"ui< vârsta #nu toate ocurile se pot face la

orice vârstă%, temperametul participanţilor #dacă sunt liniştiţi, mai Za$itaţi>%, numărul participanţilor care participă la oc #sunt ocuri pentru $rupuri mici, ocuri pentru $rupuri mari%,oboseala participanţilor #un lucru e să propui un oc la sfârşitul unei activităţi obositoare, şi unlucru e să"l propui la începutul unei activităţi%. ine cont de "ocu" unde se va desfă&ura (ocu" < în pădure, în curte, într"o sală etc. +unt ocuricare se fac numai afară şi ocuri care se fac numai înăuntru ine cont de obiective"e pe care vrei să "e atin$i cu autorul ocului< spiritul de echipă, interes pentru o anumită temă, etc. Re$u"i c"are ,n cap< este important ca înainte să propui un oc să ai re$ulile clare în cap şi e

bine ca ocul sa fie ucat înainte de animatori pentru a vedea cum funcţionează #Zde multe orisocoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la piaţă>% %re$ăte&te toate materia"e"e necesare ,nainte &i pune-"e "a ,ndem7nă. &erespectarea acesteire$uli simple de multe ori e motiv de tensiune în $rup. )acă ai nevoie de materiale speciale ai putea să"i implici pe participanţi ca să le pre$ătească#de e'. umflatul baloanelor, desene etc.%. ?u repeta mereu ace"ea&i (ocuri. Oricât ar fi de frumos un oc repetat de prea multe ori devine plictisitor. ;ntrodu ocul cu autorul unei poveşti, creează o atmosferă de suspans. 3oţi folosi muzică,sceno$rafie, mici trucuri. 5n oc introdus astfel cu si$uranţă devine mai interesant, trezeştecuriozitatea. 5n element ce nu poate lipsi este 6&75;(+85: celui care propune ocul. Cu cât cel care

propune ocul este mai entuziasmat şi convins de ceea ce vrea să facă cu atât mai mult participanţii vor răspunde la provocare. 4ii atent la cele mai mici detalii, la banalităţile care neluate în seama pot diminua dinfrumuseţea şi reuşita ocului. Nu uita ca eşti animator. +e întâmplă câteodată ca animatorii să fie Zprinşi> de oc mai multdecât participanţii. 6 o capcană în care se poate cădea uşor. (cestea sunt doar câteva sfaturi utile în pre$ătirea unui oc. 4iecare, în funcţie de e'perienţa pe care o are poate adău$a altele. 4aceţi"oPP O activitate #în cazul nostru ocul% oricât ar fi defrumoasă dacă nu este bine pre$ătită şi bine prezentată #vezi sfaturile de mai sus% poate fi un eşec

K?




total, poate să nu fie plăcută participanţilor, iar o activate oricât ar fi de simplă şi banală, dar bine pre$ătită, poate atra$e pe participanţi mai mult decât ne putem ima$ina. &u"mi rămâne decât să vă urez o bună pre$ătire a ocurilorP

Condiiile psi?olo>ice ce conduc la nemoti$are

3ersoanele ce se $ăsesc cu uşurinţă în situaţii de nemotivare se caracterizează printr"ostimă de sine oasă, probleme de identitate, lipsa unui proiect de viaţă #personal, social şi profesional% ceea ce"i conduce cu frecvenţă la apatie, inerţie şi pasivitate. (ceste persoanedevalorizează N65"l> şi valorizează capacităţile şi puterea Ncelorlalţi>. 5tilizează cu frecvenţă careferinţă situaţiile de insucces şi cred că va fi întotdeauna aşa li"e teamă de insucces, de a eşua şioptează, de cele mai multe ori, pentru a nu acţiona e'a$erează dificultatea situaţiei şi analizeazăîn special consecinţele insuccesului, crescând puterea celorlalţi şi diminuându"şi propria putere şiimportanţă.+trate$ii promotoare ale motivaţiei în animaţie (nimatorul trebuie să respecte cursanţii, să fie spontan şi autentic. 4acilitarea unui ambient informal unde toţi se simt liberi de a clarifica îndoieli, de a

adresa întrebări şi de a participa activ în animaţie (nimatorul trebuie să comunice obiectivele sesiunii, şi dacă e posibil să le redefinească

conform su$estiilor cursanţilor. Conte'tualizarea şi fundamentarea interesului şi aplicabilităţii subiectelor, creând

necesităţile şi stimulând participarea şi curiozitatea. (nimatorul, pentru a reuşi să"i motiveze pe cursanţi ar trebui să culea$ă ma'imul de

informaţii referitor la aceştia #interese, motivaţii, preocupări, condiţii fizice, capacitatede învăţare% şi cu acestea să planifice sesiunile.

(nimatorul trebuie să fie empatic şi să comunice sentimente de încredere. (r trebui încă să considere e'emplele date de către cursanţi şi să le utilizeze în

dezvoltarea temelor, când e posibil. +ă recur$ă frecvent la e'emplele de zi cu zi pentru întărirea şi completarea e'plicaţiilor

teoretice, creând bazele învăţării ce facilitează procesul asimilării şi înţele$erii. ;ntensificarea adecvată a intervenţiilor în timp real. ( fi simpatic şi a zâmbi.

.-.!. De#$oltarea /ncrederii şi respectului de sine a participanilor

AU)OCUNOA@)EREA

!Trebuie să ne cunoa&tem pe noi ,n&ineGc)iar dacă nu $ăsim adevăru"+ măcar ne a(ută să facem ordine ,n propria via#ă.

0%asca"3

Cunoaşterea de sine se dezvoltă cu e'perienţele acumulate în timp, este un procesco$nitiv, afectiv şi motivaţional individual care suportă şi influenţe de mediu.

;ma$inea de sine se referă la totalitatea percepţiilor privind abilităţile, atitudinile şicomportamentele personale. 3oate fi înţeleasă ca o reprezentare mental a propriei persoane care$hidează comportamentul social. ;ma$inea de sine influenţează atât perceperea lumii, a altor persoane cât şi a propriilor comportamente. O persoană cu o ima$ine de sine ne$ativă va vedeane$ativ şi lumea şi persoanele din ur, acţionând ca atare.

0n cadrul ima$inii de sine se pot distin$e Neul real>, Neul viitor> şi Neul ideal>.

KB




2ă place e'actitatea, corectitudinea şi obiectivitatea. (veţivoinţă şi uneori riscaţi să acţionaţi peste puterile proprii.(veţi un stil de lucru analitic şi raţional, reuşind săsurprindeţi relaţii şi corelaţii multiple şi profunde întreobiecte, fenomene, oameni. 2ă plac activităţile care necesitămultă analiză, atenţie, minuţiozitate şi răbdare. 2ă

obsedează $ria pentru precizie şi ri$urozitate.4iind concentrat pe aspecte particulare ale fenomenelor,

trebuie să vă cultivaţi şi viziuni de ansamblu asupra lor. 0n relaţiile cu oamenii, daţi dovadă de fineţe, profunzime, sunteţi lipsit, într"o oarecare

măsură, de aptitudini de conducere, care solicită şi o activitate de sinteză. 2ă place să analizaţitoate faţetele lucrurilor, aveţi încredere în dumneavoastră.

7rebuie<K să vă educaţi şi să vă dezvoltaţi capacitatea de sinteză şi aptitudini de conducereK să vă an$aaţi în activităţi cu ritmuri cât mai dinamice.

)I&UL AR)I')IC(veţi o ima$inaţie bo$ată, inteli$enţă superioară, mare

mobilitate şi fle'ibilitate în $ândire şi o mare capacitate deadaptare la condiţii şi împreurări noi şi schimbătoare.Combinaţi cu uşurinţă multe variante ale unei situaţii dedecizie şi aveţi capacitate de anticipaţie şi previziune.+unteţi o persoană creativă şi aveţi aptitudini pentruactivităţi de concepţie şi creaţie.

0n $eneral sunteţi sociabil, înţele$ător, nu puneţi accent pe precizie şi formă, ci pe conţinut şi trăiţi cu profunzime problemele fundamentale ale vieţii.

)eficienţele conduitei dumneavoastră<K +unteţi o fire adesea instabilă, oscilantă, schimbătoare, inconsecventă, uneori cu tendinţe desuperficialitate.K +unteţi un om cu idei, mai puţin de acţiune, vă lipseşte simţul şi spiritul practic.

7răiţi mult din idei, $ânduri, visuri, pe care vi le construiţi şi vi le schimbaţi permanent. &u promiteţi mai mult, decât ştiţi că veţi putea face, antrenaţi"vă în munci mai stabile şi cu

continuitate, dezvoltaţi"vă deprinderile şi capacităţile de a vă traduce în viaţă propriile idei devaloare.

8O)6:6 )6 (57O(3*6C;6*6 ( 36*+O&(:;7`G;;

O,iecti$e% Cursanţii< " vor deveni conştienţi de trăsăturile proprii şi vor realiza Nin e'tenso>cunoaşterea de sine " vor învăţa să asculte pe alţii " vor fi capabili să dezvolte forme cât mai corecte de comportament.

Metode "olosite% :ucrul individual cu fişe de lucru.Materiale necesare% 4işele de lucru ; sau ;;.'cenariul acti$ităii% +e împart cursanţilor fişele de lucru ; sau ;;, se stabileşte timpul de lucru.+e precizează că rezultatele testelor sunt confidenţiale, fiecare persoană să mediteze asupra lor.I. Coe"icient de autoapreciereCursanţii sunt ru$aţi să citească cu atenţie adectivele referitoare la anumite trăsături de personalitate $rupate în însuşiri pozitive şi ne$ative, după care să alea$ă cât mai sincer aceletrăsături pe care le consideră că le posedă.

KK




4I@Ă DE LUCRU#adaptare< psiholo$ Carmen ;onescu +tan%

Coeficient de autoapreciere

23S/* 0%415E 0&+5\;*; &6/(7;26activ"participativ

altruistambiţiosatitudini profesionale deosebiteautoe'i$entcooperantcombativcomunicativconştiincios

9@. creativ99. cult9?. curaos9B. diplomat

9E. disciplinat9J. drept9K. echilibrat9R. entuziast9S. inteli$ent9. lucid?@. modest?9. onest??. serios?B. sincer ?E. spirit or$anizatoric?J. vesel #bine dispus%

9. a$asant

?. aro$antB. comod#superficial%E. conservator J. dezordonatK. dur #a$resiv%R. incorectS. indisciplinat. individualist9@. impulsiv99. intri$ant9?. invidios9B. lăudăros

9E. lin$uşitor 9J. lipsit de personalitate9K. necomunicativ #nesociabil%9R. neprincipial9S. nerespectuos9. nervos?@. or$olios?9. ranchiunos??. repezit?B. slu$arnic?E. subiectiv în aprecieri?J. vul$ar

IN)ER&RE)ARE3entru a interpreta rezultatul este necesar ca pentru fiecare $rupă să se calculeze coeficienţii (39

şi (3?. 4ormula de calcul <nt

na A% = unde < na " numărul adectivelor alese,

nt" numărul total de adective./rupa 9 <" dacă (39 este aproape 9 L vă apreciaţi necritic, vă referiţi necritic la propria persoană, văsupraapreciaţi" dacă (39 este aproape de @, vă apreciaţi hipercritic, vă subapreciaţi" dacă (39 este apro'imativ @,J, vă apreciaţi relativ corect.

/rupa ? <" dacă (3? este apropiat de 9, vă subapreciaţi" dacă (3? este apropiat de @, vă supraapreciaţi" dacă (3? este apro'imativ @,J, vă autoapreciaţi relativ corect.'u>estii% +e poate discuta despre<" trăsăturile unei persoane care se subapreciază respectiv se supraapreciază" diferenţa dintre subapreciere şi supraapreciere" consecinţele unor asemenea autopercepţii.

KR




.-.+. 'timularea creati$ităii şi a iniiati$ei

!Creativitatea nu ,nseamnă să $ăse&ti un "ucru ci+ să faci ceva din e" după ce "-ai $ăsit.

02ames Russe"" LoHe""3

;mportanţa crescândă a creativităţii în plan individual, de $rup sau social i"a determinat pemulţi autori să investi$heze modalităţile de stimulare ale creativităţii. 5na dintre căile principalede antrenare ale creativităţii o constituie identificarea factorilor inhibitori şi stimulativi aiacesteia. 0re+u!ecăţile ideile $ata confecţionate constituie piedici importante ale creativităţii. Conte'tulsocio"cultural în care trăim este impre$nat şi uneori pietrificat de preudecăţi. 3reudecăţile suntraportate la tradiţii şi îşi au rădăcinile într"un trecut mai mult sau mai puţin îndepărtat. (daptareaunei atitudini nonconformiste faţă de norme şi preudecăţi duce de multe ori la catalo$area celuicare o face ca având un comportament deviant, periferic.

0n promovarea creativităţii, Nsocietatea trebuie aşanată>, aşa cum afirmă F.:. (dams, de oserie de preudecăţi, de clişee culturale osificate care infesează debutul creator. +intetizând maimulte opinii, le putem enumera pe cele mai importante.

4alsa incompatibilitate dintre muncă şi umor, pentru că în realitate buna dispoziţiemotivează activitatea şi implicit creaţia.

+upraevaluarea efortului în dauna rezultatelor, prin sanctificarea părerii lui 6dison căN$eniul este D transpiraţie şi doar 9D inspiraţie>. )eşi, dintre două persoane care auobţinut acelaşi rezultate considerăm mai creativă pe aceea care a depus un efort mairedus.

7eama de a $reşi, ceea ce paralizează orice iniţiativă. 7eama de a pune întrebări, întrucât, aşa cum remarcă C.&oica, dacă un răspuns se poate

demoda, o întrebare nu se depreciază niciodată. 7eama de a fi altfel decât cei din $rupul căruia îi aparţine individul. 7eama de a aborda probleme considerate ca fiind specifice celuilalt se'.

3romovarea falsei modestii, chiar şi în cazul unor contribuţii meritorii. (utoritarismul de orice fel #politic, profesional, şcolar şi familial%. Creativitatea ridicată se combină cu o inteli$enţă ridicată, fals, pentru că creativitatea

evoluează direct proporţional cu nivelul inteli$enţei doar până la un nivel #coeficient deinteli$enţă apro'imativ 9?@% după care cele două dimensiuni evoluează pe traiectoriirelativ independente. #7orrance, 9K?%

7orrance #9KJ% oferă câteva su$estii privind stimularea creativităţii în rândul cursanţilor prin< *ecompensarea permanentă a comportamentelor creative &eimpunerea propriilor idei şi soluţii 3rovocarea cursanţilor cu idei incon$ruente şi parado'uri aparente Oferirea de evaluări deschise, idei controversate care să provoace punerea unor probleme

0ncuraarea cursanţilor să"şi noteze ideile proprii.

OBIECTE ARUNCATE

O,iecti$e% 3articipanţii vor conştientiza diferenţele dintre persoane îşi vor dezvolta capacităţiempatice.

2a creşte coeziunea $rupului.+par$erea $heţii, detensionarea atmosferei.

KS




Metode "olosite% Foc, conversaţie euristică.Materiale necesare% 8in$i de diferite mărimi şi $reutăţi, sau săculeţe cu conţinut diferit #mazăre,făină etc.%, numărul min$ilor este în funcţie de numărul participanţilor.'cenariul acti$ităii% *u$ăm participanţii să se ridice în picioare şi să alcătuiască un cerc mare.3rezentăm re$ulile de desfăşurare ale ocului. 3rima min$e va fi aruncată de la un participant laaltul în aşa fel încât să se păstreze ordinea de aruncare de la o persoană la alta. )erulăm ocul

până vedem că participanţii au reuşit să reţină ordinea aruncării între persoane. +urpriza va fiurmătoarea min$e care va fi aruncată imediat după prima, dar este diferită ca mărime, $reutate şisenzaţie tactilă. 0n continuare vom arunca pe rând în cerc şi celelalte min$i. (stfel până la sfârşit participanţii vor avea în cerc toate min$ile.:a sfârşitul e'erciţiului vom întreba participanţii cum s"au simţit, ce senzaţii au e'perimentatCum este să fi atent concomitent la mai multe lucruri #$reutate, mărime şi ordinea aruncării%Conclu#ii% 3utem tra$e şi concluzia că, asemenea min$ilor, fiecare problemă şi conflict estediferit în felul ei.4iecare persoană este diferită şi unică şi trebuie tratată ca atare.

ÎNCEPEM LA FEL ŞI TERMINĂM FIECARE ÎN MODUL NOSTRU

O,iecti$e% 3articipanţii< " îşi vor dezvolta anumite capacităţi creative " vor conştientiza faptul că fiecare din noi percepe într"un mod individual,

personal lumea şi lucrurile din urul lui.Metode "olosite% :ucrul individual, lucrul în $rup, conversaţie euristică.Materiale necesare% 4oi cu desene începute5 hârtiuţe colorate, în funcţie de numărul participanţilor.'cenariul acti$ităii% 4iecare participant va completa un desen început, fişa de lucru. 2om forma$rupuleţe de câte patru persoane prin tra$ere la sorţ a hârtiuţelor colorate. Culorile identice vor forma o $rupă. 0n $rupe se vor discuta diferenţele dintre desenele realizate, motivul acestor diferenţe şi cum s"a simţit fiecare participant.Conclu#ii% 4iecare percepem lucrurile în felul nostru, aceleaşi probleme pentru unii sunt minore,

iar pentru alţii maore. 6'emplificări din propria viaţă referitor la o situaţie care a fost perceputădiferit de persoane diferite.

4I@Ă DE LUCRU

K




CONTINUĂ ACŢIUNEA

O,iecti$e% 3articipanţii< " îşi vor însuşi unele abilităţi creative " vor e'ersa comunicarea nonverbală " vor conştientiza importanţa fiecărui membru din cadrul $rupului.

Metode "olosite% Foc de rol, conversaţie euristică.'cenariul acti$ităii% 2om ru$a pe cineva din $rup să intre în cerc şi prin $esturi, mimică şi pantomimă să încerce realizarea unei acţiuni. 3articipanţii vor încerca să o înţelea$ă. 5rmătorulva continua acţiunea. 4iecare participant va intra pe rând în cerc şi va încerca să continue acţiuneacole$ului anterior.3e parcurs se va construi o întrea$ă poveste din acţiuni.+e va discuta conţinutul povestirii, de unde am pornit şi unde am auns.2om scoate în evidenţă importanţa fiecărui participant. 4iecare individ este o veri$ă importantăcare prin prezenţa lui, în orice moment poate schimba cursul acţiunilor. Cursul vieţii noastre esteinfluenţat de foarte mulţi factori, de aceea o situaţie, o problemă trebuie evaluată întodeauna dinmai multe puncte de vedere.

.-.-. Identi"icarea şi eliminarea situaiilor de risc intelectual

A'EMĂNĂRI 6 DEO'EIRI &REHUDECĂ<I

!Este mai u&or de sfăr7mat un atom dec7t o pre(udecată.0A"bert Einstein3

3reudecata este o opinie despre un anumit lucru sau despre un $rup formată înainte deinvesti$area tuturor aspectelor pe care acestea le implică.

)iscriminarea este acţiunea prin care o persoană este tratată nedrept din cauza unor atitudini bazate pe preudecăţi.

7oleranţa înseamnă ale$erea deliberată de a nu interzice, a nu împiedica sau a nu neamesteca în comportamentul unei persoane sau al unui $rup, chiar dacă noi dezaprobăm acea purtare, şi avem cunoştinţele şi puterea de a o interzice, împiedica sau de a ne amesteca.#8anualul de Cultură civică, 6)3 =ucureşti, 9J, p$.S@%7oleranţa presupune< " respectul faţă de persoană " respectarea libertăţii de ale$ere

" respectarea stilului de viaţă propriu fiecărui om

" evitarea lezărilor pe care le"am putea produce altora şi celor pe care alţii ni le"ar putea provoca nouă " responsabilitatea faţă de semeni " reciprocitatea în relaţiile dintre oameni " căutarea propriei bunăstări şi fericiri, admiţând că şi ceilalţi caută acelaşi lucru şi cădepindem unii de alţii " empatia, capacitatea de a ne pune în situaţia altuia.

3entru a putea fi tolerant, în primul rând trebuie să cunoaştem fenomenul,comportamentul, opinia, tradiţiile faţă de care reacţionăm, dar în prim pas trebuie să ne

R@




cunoaştem propriile opinii, tradiţii. Ca să putem studia şi respecta alte culturi, reli$ii, tradiţiitrebuie să ne cunoaştem şi să ne respectăm propria cultură, reli$ie, tradiţie.

(titudinea tolerantă faţă de diferitele opinii presupune<" să ascultăm opiniile şi ar$umentele" să nu considerăm că cei care $ândesc diferit de noi ne sunt adversari sau inamici" să ne susţinem propriile păreri şi ar$umente

" să renunţăm la opiniile pe care le considerăm nerezonabile" să credem că, înţele$ându"i pe alţii, ne înţele$em mai bine pe noi înşine.3entru toleranţă militează şi Consiliul 6uropei, elaborând într"un document #Iendri! Otten,9?% o serie de principii cum ar fi< 6uropa de mâine va fi o 6uropă multiculturală. 0nvăţarea interculturală trebuie să devină o parte inte$rantă a educaţiei. 7urismul, contactele şi schimburile internaţionale ocupă un loc important în învăţarea

interculturală. 3entru atin$erea obiectivelor propuse este nevoie de dezvoltarea aptitudinilor de

comunicare, interacţionare #cunoaşterea unor limbi străine%, a competenţei sociale.

45:/; )6 `3()`C(+( 86( (:C`75;*6( 5&6; +7(75;

O,iecti$e% Cursanţii vor fi capabili <" să observe şi să descrie modul în care oamenii văd lucrurile din diferite perspective" să e'plice cauzele e'istenţei diversităţii de perspective" să accepte şi să aprecieze diversitatea e'istentă în lume.

Casa mea

Metode "olosite% 6'plicaţie, conversaţie euristică.Materiale necesare% 4oi albe, creioane colorate, carioci.'cenariul acti$ităii% Cursanţii sunt ru$aţi să deseneze o casă #nu se oferă alte îndrumări%. )upăterminarea desenului fiecare cursant îşi prezintă desenul pe scurt.+e discută pe baza întrebărilor< Cine nu a desenat casă #castel, clădire, turn etc.% 6'istă două caseidentice 9diferenţe referitoare la< structură, mărime, elemente decorative, accesorii etc.%'u>estii% Cursanţii pot fi ru$aţi să deseneze şi alte obiecte.0n afară de desen obiectele pot fi reprezentate şi altfel, de e'emplu decupate sau sub formă decolae.

4ul>i de #ăpadă

Metode "olosite% 6'plicaţie, conversaţie euristică.Materiale necesare% 4oi albe.'cenariul acti$ităii% Cursanţii sunt ru$aţi să respecte instrucţiunile fără a cere informaţiisuplimentare. 4iecare primeşte o foaie albă pe care trebuie să o împăturească şi să o rupă în loculindicat de conducătorul ocului.6'emplu< N0mpăturiţi foaia în două, rupeţi colţul din stân$a os, împăturiţi încă odată foaia şirupeţi colţul din dreapta sus X>.

R9




:a sfârşit se deschide foaia şi se compară formele obţinute.+e poate discuta< Câte Nopere> identice sunt 3ornind de la întrebarea NCine crede că nu a efectuat corect instrucţiunile> evidenţiem faptul că participanţii au lucrat după aceleaşi instrucţiuni, totuşi rezultatul depinde de ima$inaţia, lo$ica, personalitatea fiecăruia. Orice soluţie este corectă.'u>estii% 6'erciţiul poate fi folosit şi în cadrul activităţilor pentru dezvoltarea abilităţilor de

comunicare. 3rin acesta putem evidenţia diferenţa dintre comunicarea unilaterală şi bilaterală.3entru a scoate în evidenţă caracteristicile comunicării bilaterale participanţii au voie să cearăîndrumări suplimentare.

Alcătuirea unei statui

Metode "olosite% 6'plicaţii, pantomimă, conversaţie euristică.Materiale necesare% Iârtie, creioane.'cenariul acti$ităii% 7rei # patru X % voluntari sunt ru$aţi să alcătuiască o statuie umană princare să e'prime un eveniment, o idee etc.Ceilalţi cursanţi vor scrie pe o hârtie ce nume ar da statuii. +e citesc propunerile, după care ceicare au format statuia e'plică ideea lor de pornire.

+e poate discuta pe mar$inea întrebărilor< 7oţi s"au $ândit la acelaşi lucru 7oţi au dat acelaşinume )acă nu, de ce Ce a influenţat asocierea numelui'u>estii% 0n afară de statuie se pot concepe şi alte Nopere> #poezie, scenetă etc.%.

C6:6 )O5` 3`*G; (:6 )*585:5;

O,iecti$e% Cursanţii vor fi capabili< 6 să identifice asemănări şi deosebiri între oameni " să identifice propriile lor stereotipuri " să aprecieze diversitetea e'istentă în propriul $rup dereferinţă.Metode "olosite% (ctivităţi motrice, conversaţie euristică.

Materiale necesare% 8ateriale pentru marcarea Ndrumului> #cretă, aţă sau un covor%.'cenariul acti$ităii% 0n vederea asi$urării unui spaţiu pentru mişcare, scaunele vor fi aranate încerc. Cursanţii sunt ru$aţi să stea în spaţiul amenaat. +e marchează drumul. 8oderatorul prezintăre$ulile ocului< se pune o întrebare şi în funcţie de răspunsul dat )( sau &5, participanţii se vor $rupa pe o parte sau pe alta a drumului.6'emple de întrebări< 2orbiţi limba en$leză 2ă place salata de vinete (veţi fraţi (veţi ochiialbaştri (ţi fost la mare anul trecut etc.+e poartă discuţii despre< Ce simţi când rămâi sin$ur, eventual cu 9"? cole$i, de o parte adrumului, maoritatea fiind dincolo 7oţi participanţii au fost de aceeaşi parte a drumului tottimpul Ce ne face să fim la fel Ce ne face să fim diferiţi'u>estii% +e subliniază faptul că şi celălalt de lân$ă noi este o persoană şi trebuie să ne apreciemreciproc, poate avem calităţi diferite, dar acestea trebuie respectate.

.-.8. E$aluarea >rupului

)ra$ă animatorule, la începutul drumului nostru spuneam că atunci când vrei săor$anizezi un oc, o întâlnire, o activitate în $eneral pentru ca totul să mear$ă bine, trebuie să parcur$i B etape< pre$ătirea activităţii, desfăşurarea propriu"zisă şi E(ALUAREA "inală.

)eşi poate la început îţi vine să zici< N&u"i atât de importantăP>, mai ales dacă lucrurile s"au terminat cu bine. (ceastă etapă e la fel de importantă ca şi celelalte două.

R?




)ar înainte de a vorbi despre 62(:5(*6 cred că sunt utile câteva cuvinte despre cumse termină un oc. Cu si$uranţă la sfârşitul ocului sunt unii care se bucură pentru faptul că aucâşti$at şi alţii care, din diferite motive, sunt mai puţin fericiţi #au pierdut, arbitrul nu a fostcinstit, ceilalţi au trişat, etc. etc.% ;mportant, pentru tine ca animator, este să îi Nrecuperezi> peaceşti participanţi şi să"i auţi să înţelea$ă că Nne ucăm că să ne distrăm, nu ca să câşti$am>.

0n acelaşi timp fii atent ca cei care au câşti$at să nu Nse umfle prea mult în pene> şi să"i

umilească pe pierzători. Ceilalţi nu sunt adversari de umilit, ci prieteni de oacă.

3entru a evita astfel de situaţii este importantă prezenţa celorlalţi animatori în miloculfiecărei echipe. 6i trebuie să fie primii care liniştesc apele când este nevoie.

(tunci când se fac premierile e bine să premiezi nu doar pe cei care au câşti$at, dar adău$ă şi premii secundare< echipa cea mai unită, ucătorul cel mai onest, etc.X premii prin carelaşi să se înţelea$ă că sunt răsplătiţi nu doar cei care câşti$ă dar şi cei care ştiu să oace.

O dată terminat ocul, un lucru pe care animatorii Zuită> să"l facă este acela de a recuperamaterialele care se pot recupera şi de a aşeza toate lucrurile la locurile lor. )e obicei aceastămisiune cade pe umerii celui care rămâne ultimul şi care nu are de ales. 5n animator responsabil

e responsabil până la sfârşit.+ă trecem acum la 62(:5(*6. 0n primul rând 62(:5(*6( se "ace imediat, când

impresiile încă sunt Ncalde>. )e multe ori oboseala, alte lucruri de făcut etc. îi pot ispiti peanimatori să lase pe mai târziu. N&u lăsa pe mâine ce poţi face astăzi> căci mâine nu se ştie dacăiţi mai aduci aminte de toate detaliile, nu se ştie dacă toţi animatorii care au or$anizat ocul vor fi prezenţi, etc.

:a întâlnire participă toi, atât cei care au fost implicaţi în mod direct în or$anizare dar şi cei implicaţi în mod indirect. *esponsabilul $rupului conduce întâlnirea iar unul dintre participanţi e bine să scrie tot ceea ce se spune. :ucrurile scrise pot fi un punct de plecare în viitor atunci când se or$anizează un alt oc. Cu timpul, ţinând cont de cele scrise, creşte calitateaanimaţiei. )e asemeni cei care vor veni după, nu vor trebui să înceapă mereu de la capăt, dar vor avea măcar un punct de plecare.

)e obicei atunci când se face o 62(:5(*6, în funcţie de cum a ieşit ocul, e'istătendinţa de a sublinia fie numai aspecte pozitive, fie numai aspecte ne$ative. )acă totul a fostO.A. se scoate în evidentă numai ce a fost bine, dacă ocul nu prea a mers bine se arată numaine$ativul. Cred că atitudinea cea mai corectă am putea"o numi REALI'M. +e vede atât pozitivulcât şi lucrurile care trebuiesc corectate în viitor.

0n timpul întâlnirii toi tre,uie să inter$ină. 5nul dintre motivele care îi pot împiedica pe unii să vorbească este teama de a spune lucruri care pot derana. 0n schimb rolul unei astfel deîntâlniri este acela de a"i auta pe toţi să crească. &u are rost o 62(:5(*6 în care vorbesc doar unii sau în care se spun lucruri pe care ne aşteptăm să le auzim.

RB




◦◦◦○ ○◦◦◦

DEG(OL)AREA COM&OR)AMEN)ULUI &RO6'OCIAL

. Noiuni >enerale

( anima cere o mare capacitate de a construi un raport cât mai bun cu fiecare dintre copii,şi cu fiecare dintre ceilalţi animatoriP

0n $ara din Carma$nola, câţiva copii fac zarvă mare deranând călătorii liniştiţi. )on=osco dorind să cunoască capul bandei, se infiltrează în milocul lor...

" Cine sunteţi de întraţi în ocul nostru " 5n prietenP 2reau să mă ocP )ar tu, cine eşti

" 6u sunt 8ihai 8a$one, şeful acestei bandeP" 8ă bucur 8ihai auzi, ia zi"mi, ce"ai învăţat" (m învăţat să fac nimicP" 7e văd cam măricel, câţi ani ai" (m 9B ani, răspunse puţin mândru dar bucuros.

Cu alte întrebări de acest fel don =osco şi"l făcu prieten. 0ntre timp ceilalţi băieţi fu$iseră de frică sau poate de... ruşine, dar acum se reîntorceau priveau cu ochi mari acest preot straniu şi nu le venea să creadă< NCineva se interesează de noiPPP>

RE




(cesta era modul familiar, răbdător şi iubitor a lui don =osco de a stabili şi de a menţinerelaţiile el era profund convins că în fiecare tânăr e'istă un punct accesibil binelui, şi că estedatoria principală a unui educator, faptul de a $ăsi acest punct şi de a"l folosi spre binele acestuia. 3entru don =osco acesta era doar începutul odată ce"i devenea prieten încerca să"l inte$rezeîn $rup tocmai de aceea îl încuraase pe +fântul )ominic +avio să formeze $rupul ce mai târziu îiva purta numele< (.).+. #(micii )ominic +avio%.

)e felul cum era or$anizat acest $rup, depindea între$ul Oratoriu. )on =osco suferea mereuatunci când membrii $rupului nu se înţele$eau între ei< era de auns o privire sau o schimbare achipului său, ca cei interesaţi să"şi dea seama de $reşeală făcută. 4iecare tânăr se simţearesponsabil de maturitatea personală, de ale$erile şi faptele făcute, de ceea ce $ândea şi spunea,

de felul în care reuşea să dea propria contribuţie pentru construirea unui $rup bine motivat.

.1. Comportamentele prosociale şi comportamentele antisociale

Comportamentele prosociale sunt comportamente intenţionate, realizate în afara obli$aţiilor profesionale şi orientate spre conservarea şi promovarea valorilor sociale, fără aşteptarea uneirecompense e'terne.

Comportamentele antisociale sunt comportamente ce sfidează ordinea socială cuvenită,contrariază prin neluarea în seama a normelor şi a instituţiilor sociale.

.!. (alorile societăii

Omul este o fiinţă socială, care înainte de a fi beneficiarul culturii, relaţionează cu ceilalţi,creează şi beneficiază de bunuri materiale, desfăşoară o activitate utilă lui şi celorlalţi, respectăvalorile societăţii care devin propriile valori.

)intodeauna marii peda$o$i au subliniat valoarea virtuţilor morale. F.(.Comenius vorbea de dobândirea virtuţilor cardinale înţelepciunea, cumpătarea, curaul şi

dreptatea, toate prin e'emplu şi e'erciţiu< -virtutea se cultivă prin fapte şi nu prin vorbe-.F.:oc!e preţuia calităţile morale mai mult decât pre$ătirea intelectuală< -virtutea o privesc a fi

cel dintâi şi cel mai de trebuinţă dintre darurile cu care trebuie să fie înzestrat un bărbat-, iar cametode sublinia valoarea e'emplului, e'erciţiului şi convorbirii morale.

F. F. *ousseau îşi propunea să formeze din 6mile un om capabil să suporte şi binele şi răulacestei vieţi< -ieşind din mâinile mele nu va fi nici ma$istrat, nici soldat, nici preot, el va fi mai

întâi om-.O societate dinamică cu transformări interne are nevoie pentru continuarea evoluţiei, de

oameni inteli$enţi, de oameni creatori şi mai ales de păstrători ai valorilor morale. 2alorile moraleau trei atribute< caracter absolut, incompatibilitate şi funcţia de umanizare.

3entru aceasta educaţia morală, ca acţiune or$anizată, sistematică, trebuie să înceapă de lacele mai fra$ede vârste.

( N6")5C(> înseamnă<

RJ




Na scoate afară> ceva, a face să iasă Ndin copilul> pe care îl avem în faţă, omul matur #adultul, omul împlinit% prezent în el. )ar la fel de bine, acest efort de a scoate la iveală întrea$a maturitate, poate fi aplicat şi pentruNnoi înşine> înseamnă a creşte şi a ne pune la dispoziţie.

.+. Acti$ităi pentru de#$oltarea comportamentelor prosociale

O e'perien#ă cum este cea a campusu"ui+ pentru a fi !tare nu poate fi improvizată. Cinevatrebuie să o pre$ătească din timp pentru a avea efectele dorite, pentru a putea dezvolta atitudinilenecesare comportamentelor prosociale. 0n continuare vom prezenta câteva dintre Nin$redientele> pe care trebuie să le folosim pentru realizarea unui campus formativ.

Cele care nu sunt menţionate urmează să le descoperiţi voi acolo unde vă aflaţi, ţinând cont de posibilităţile şi de nevoile pe care le aveţiP

1. 3rimele Nin$rediente> pe care trebuie să le folosim la realizarea unui campus suntale>erea temei şi a unui slo>an în urul cărora se vor construi toate celelalte e'perienţele$ate de campus. 6le sunt de folos animatorilor şi participanţilor pentru a Nintra> înaceastă e'perienţă pe care o vor trăi împreună. +lo$anul trebuie să fie unul plin de viaţă,scurt şi profund iar tema să răspundă cu adevărat nevoilor semnificative ale

participanţilor.!. ( doua serie de Nin$rediente> foarte importante în realizarea unui campus este

reprezentată de ale>erea acti$ităilor şi a momentelor "ormati$e în funcţie de temaaleasă. 7oate acestea se pot modifica şi împărţi pe episoade pentru a le putea prezentadestinatarilor într"o formă plăcută şi dinamică care să le atra$ă atenţia asupra mesaului pecare vrem să"l transmitem. )e multe ori o reprezentare teatrală prin mici scenete a acestor momente poate auta mult.

A"te activită#i care trebuie pre$ătite se referă "a<" pre$ătirea casei unde vom poposi, a merindelor, a cazărilor ce nu poate fi ne$liată dacă

nu vrem să ne întoarcem acasă în aceeaşi zi" pre$ătirea (ocuri"or pentru campus aceste activităţi sunt foarte importante şi trebuie să

fie mereu înnoite pentru că multe dintre mesaele noastre aun$ la participanţi prinintermediul ocului şi a prezenţei noastre în campus nu se fac turnee de fotbal şi volei, iar animatorii sunt mereu în milocul participanţilorP

" c7ntece"e+ c)itara &i activită#i"e manua"e pentru zilele în care poate va ploua nu pot filăsate nici ele la o parte în acelaşi timp e'cursiile, ocurile nocturne, focurile de tabărăsunt doar câteva ocazii care pot auta la buna desfăşurare a campusului şi pot fi prevăzutedinainte.

0ntr"un campus nu pot lipsi Nsurprizele, aventura, seratele> iar prota$onişti nu pot fi decât participanţii şi animatorii lor totul însă trebuie să fie propus în mod educativ şi spre bineletuturor. 3entru ca totul să se desfăşoare în mod normal, este bine să avem şi nişte re$uli clare. Cel mai bine este să le stabilim înainte de a pleca de acasă iar odată aunşi în campus să le prezentăm înmod pozitiv. 6le nu se referă atât la faptul că Nnu se poate face asta...> sau Nvai de cel care va...>,dar odată ce au fost cunoscute vor auta la buna desfăşurare a campusului. :a începutulcampusului este bine ca fiecare dintre cei care participă să primească o Nmisiune> cum ar fispălatul vaselor, curăţenie, etc.

(ceste lucruri mărunte împreună cu toate celelalte activităţi propuse vor putea fi o ocazie bună pentru a trăi în mod concret mesaul propus. +. ( treia serie de Nin$rediente> se referă la $eri"icarea planurilor pe care ni le"am propus pentru campus. 0n acest fel vom putea descoperi ce putem face pentru a îmbunătăţi e'perienţele

RK




pe care le propunem şi pentru a reîncepe cu un nou entuziasm Nmisiunea> noastră.)upă ce am folosit atâtea Nin$rediente> sperăm ca Ntortul> #adică campusulP% să fie unul N$ustos>P

)ecalo$ul unei serate reuşite 8upă cum cred că de(a &ti#i+ unu" dintre momente"e ce"e mai frumoase &i mai $reu de uitat

dintr-un campus sunt serate"e. 8ar pentru ca acestea să fie ,ntr-adevăr de neuitat este important

să fie bine or$anizate. Iată c7teva sfaturi &i pe care "e-a& numi deca"o$u" unei serate reu&ite.'CO&

+copul unei serate or$anizate la început poate fi acela de a"i auta pe participanţi să intre înclima campusului... şi cu si$uranţă scopul seratei or$anizate la sfârşit nu va fi acelaşi. 0n funcţiede scop se ale$ ocurile, scenetele, se prezintă o serată. )e asemeni, la începutul seratei trebuie săaibă şi pro$ramul. )AR*E) 7rebuie sa ţină cont de persoanele care participă la serată., adică vârsta şi obiceiurile derela'are. &u trebuie uitat locul unde se face serata< într"o sală, în urul focului, etc.

'&IRI) DE ECBI&Ă 3entru ca o serată să iasă într"adevăr bine este importantă colaborarea cu ceilalţi

animatori. &u este sin$urul care se ocupă de or$anizare. )ă diferite responsabilităţi celorlaţi #de

e'. unul se ocupă de muzică, alţi ?"B caută materialele, ?"B sunt disponibili să intervină în oricemoment al seratei în cazul în care intervine ceva neprevăzut%. 3e scurt, totul se face în echipă.Chiar dacă responsabilităţile sunt împărţite, primul responsabil este el. 2erifică cu J minuteînainte ca toate materialele necesare să fie $ata pentru a nu avea surprize neplăcute după aceea.

UN IN*REDIEN) NOU)eşi anumite momente se fac în fiecare campus, şi au devenit Ztradiţii>, ceva nou nu face

rău nimănui, din contraX 6ste ceea ce încuraează creativitatea şi ori$inalitateaPUN =NCE&U) (E'EL

:a începutul seratei inventează un moment de veselie. 3articipanţii trebuie sa fieZelectrizaţi> cu un dans, un cântec care este la modă. Z/ălă$ia> or$anizată aută la creareaatmosferei. )acă sunt persoane pe seama cărora se poate $lumi se poate profita #cu condiţia caacele persoane să accepte $luma%. Cu cât el este mai plin de viaţă şi reuşeşte să o transmită

celorlalţi, cu atât mai mult sărbătoarea e asi$urată.O UNĂ RE*IE LA NE(OIE

+imte pulsul seratei. )acă vede că participanţii încep să se plictisească, introduce cevanou care să îi readucă la viaţă. )e asemeni, dacă au făcut ?"B ocuri care i"au a$itat prea mult,intervine cu un moment mai liniştit. (re mereu un as în mânecă pe care să"l folosească atuncicând e nevoie. IM&OR)AN<A &ER'OANELOR

7oţi participanţii sunt importanţi pentru el. 6ste atent ca să participe cât mai multe persoane la diferitele momente, şi în acelaşi timp are $riă ca nici unul să nu fie umilit în faţacelorlalţi.

CND LUCRURILE NU MER* (tunci când serata nu decur$e aşa cum era pre$ătită, participanţii nu trebuie să îşi dea

seama că a fost un faliment total. +e poate reduce numărul de ocuri, de momente, dar parteafinală care trebuie să închidă serata se face.

\; ... 26*;4;C`PCa după orice activitate, nu poate lipsi momentul de verificare. 6ste primul care"i cheamă pe

ceilalţi pentru a vedea împreună ceea ce a mers şi ceea ce nu prea a mers...

?u-mi răm7ne dec7t să vă urăm ca serate"e din campus să fie de neuitat///

RR




J.-. Moti$area şi stimularea comportamentelor prosociale

+ă înţele$em mai bine valoarea ocului Ce este ocul Cum se ale$e un oc Ce tipuri de ocuri e'istă Cum ne putem da seama care oc este potrivit pentru persoanele pe care îi avem în faţă :a ce foloseşte ocul )oar pentru a pierde timpul, Za da frâu liber> oamenilor, doar pentru ase distra Cine a zis că distrându"se nu se pot învăţa multe lucruri frumoase Focul este cu si$uranţă distracţie dar este şi educaţie. &u este doar un Zcolac de salvare> cândnu ştim ce să facem, nu e doar un mod de a"i face fericiţi pe oameni deseori e modul cel mai bunde a"i educa, ocazia cea mai bună de a"i auta să crească. FOC5: şi 6)5C(G;( +copul oricărei activităţi, oricărui oc, este acela de a"l atra$e pe om pentru a"l auta dupăaceea să crească din punct de vedere moral, fizic şi de ce nu... material. &u se poate educa dacă nu se cunoaşte bine omul, de aceea e important ca el să se e'prime înmod liber, să fie spontan. Cu autorul ocului se transmit adevăratele valori< sinceritatea, prietenia, altruismul, etc. Fucând cu ceilalţi creşte spiritul de echipă, spiritul de iniţiativă, spiritul de sacrificiu, respectulfaţă de adversar.

+e dezvoltă fantezia, creativitatea, capacitatea de a intra în le$ătură cu ceilalţi.6 important ca ocul să fie bine pre$ătit numai aşa copilul va participa în mod activ.

FOC5: +; (&;8(7O*5: 0n timp ce oamenii se oacă este importantă prezenţa animatorului atent, sensibil, plin deiniţiative, plin de entuziasm, care se în$rieşte nu doar de distracţie dar şi de educaţia lor. (nimatorul dacă vrea ca oamenii să"l asculte, să"l respecte, să fie atenţi la ceea ce îi învaţătrebuie să ştie să se oace. 3rimul pas într"o activitate educativă, este raportul dintre animator şi participanţi. Focul estemetoda cea mai rapidă, dar în acelaşi timp indispensabilă, pentru a crea raporturi imediate şispontane de prietenie. Focul îi dă posibilitatea animatorului să"i sfătuiască pe persoane, să"i aute să"şi corectezemicile lor defecte şi să"şi dezvolte calităţile pe care le au. 3entru aceasta e important ca animatorul să $ăsească ocurile care se potrivesc participanţilor pe care îi are.FOC5: între divertisment şi educaţie

Cred că sunteţi de acord că scopul misiunii noastre ca animatori este acela de a"i auta peoameni să crească din toate punctele de vedere< fizic, moral, social etc. )ar acest lucru nu poate firealizat dacă nu"i cunoaştem bine pe cei pe care vrem să"i educăm, dacă nu ştim care suntcalităţile şi lipsurile lor. &u putem să dăm participanţilor ceva dacă nu ştim de ce au nevoie. )eaceea pentru a"i cunoaşte pe participanţi, pentru a vedea bine în ce direcţie să orientăm muncanoastră, este necesar ca ei să fie liberi, spontani.

RS




să mear$ă ca broasca prinde cartea un animator lasă să cadă prin faţa unui zid, rând pe rând, câte o carte de

ocX cel pedepsit trebuie să prindă cel puţin B cărţi cu capul, oprindu"le în zid, pentru ascăpa de pedeapsăP

'&OR)I(E $enufle'iuni, flotări, ... etc.

... de DIC<IE să repete de J ori fără să se oprească< N(rhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se

dezarhiepisconstantinopolizezeP> sau< Capra nea$ră"n piatră calcă, Cum o calcă"n patru crapăP Crape capu caprii"n patru

Cum a crăpat piatra"n patruP Capra nea$ră calcă"n clinci, Crape capu caprii"n cinci Cum acălcat capra"n clinci. Capra paşte lân$ă casă Capu caprii crape"n şaseP Capra noastră n"are lapte Crăpa"i"ar coarnele"n şapteP Capra"n piatră a călcat 3iatra"n patru a crăpat,3ovestea s"a terminatP

sau< 5n cocostârc s"a decocostârcărit la o decocostârcărie de decocostârcorit cocostârcii. sau< \ase saşi în şase saci, au mâncat budinci. 5nul a mâncat prea mult, \i au rămas doar

cinci. Cinci saşi în cinci saci, au plecat la teatru. 5nul a căzut în fosa, şi au rămas doar patru. 3atru saşi în patru saci, erau rotofei. )upă cura de slăbire au rămas doar trei. 7reisaşi în trei saci, sunt viţa de soi. 5nul se tra$e din daci, şi astfel rămân doi. )oi saşi în doisaci, mestecau tutun[. 5nu a mestecat şi pipa, şi a rămas doar unu. 5n saş într"un sac, azăcut un pic. ( băut un ceai de tei, şi n"are nimic.

CU E4OR) să sufle o min$e de pin$"pon$ pentru a o duce dintr"un loc în altul să bea J pahare de apăX şi să râ$âie după fiecare să se învârtă în urul său câteva zeci de secunde, după care să mear$ă la locul luiX dacă

mai reuşeşte de ameţit ce eP să se urce pe scaun şi să ţipe cât îl ţine $ura< N+unt un cimpanzeu puturosP>, sau ceva de

$enu[ CU )ALEN) să cânte un cântec dacă e afon, sau să recite o poezie dacă e bâlbâit să imite un cerşetor să râdă cu lacrimi timp de B@ secunde sau 9 minut să se tra$ă de urechi şi să ţipe că"l doare să"şi ba$e de$etul mare în $ură şi să stri$e cu talent< N8amaaaaX vreau puţin lăpticP> să numere B@ de oi< o oaie, ? oi, B oiXetc., dar repedeX

CU ECBI&A 3ot fi folosite diferite feluri de ştafete< dar cu o nuanţă comicăP )e e'emplu< echipa care

trebuie să susţină pedeapsa va avea câte o min$e, care va fi ţinută între $enunchi. :a

semnalul conducătorului, primul copil va pleca, imitând săritura can$urului, pe un traseustabilit în prealabil, şi stri$ând ca un cocoş.... (poi se întoarce şi predă min$eaurmătorului coechipier, care va stri$a ca o raţă...., şi aşa mai departe. 3edeapsa va fie'ecutată de fiecare copil din echipă....

J.;. Mana>ementul >rupului

S@




( vorbi e uşor, însă a da o definiţie despre $rup e ceva mai $reu. 6u vă propun una simplă./rupul este un număr restrâns de persoane care vor să facă ceva împreună, $ăsind un acordcomun în ceea ce priveşte realizarea scopului pe care şi l"au propus. 5n număr restrâns< numărul ideal ar fi 9?"9J membri chiar dacă de cele mai multe ori noi îl

depăşim acest număr permite ca fiecare dintre participanţi, cu autorul animatorului să sesimtă încuraat să participe, să vorbească, să contribuie personal la realizarea scopului

$rupului. de persoane< ne referim la adulţi, tineri sau copii în carne şi oase cu propria lor personalitate,

cu calităţile şi defectele lor, cu propria lor ori$inalitate şi mai ales cu propriile lor idei şiidealuri.

care vor să facă ceva împreună< scopul pentru care se întâlnesc trebuie să e'iste şi să fiefoarte clar uneori, mai ales când avem de"a face cu $rupuri de preadolescenţi #de la 9@"99 la9B 9E ani% sau chiar de adolescenţi #de la 9E la 9S"?@ ani%, scopul poate fi chiar şi numai acelade a se întâlni împreună, de a deveni prieteni, de a trăi şi de a face ceva pentru ceilalţi.

împreună< un $rup se poate întâlni doar pentru a face o activitate, o e'cursie, un meciîmpreună. :"am putea numi un $rup a'at pe activitate. 3e noi nu ne interesează un astfel de$rup. 5n $rup de acest fel nu permite o adevărată comunicare reciprocă, nu ne apropie preamult unii de alţii< odată terminată activitatea, $rupul se destramă şi odată cu el şi prieteniaXdacă a e'istat vreodată.

&u putem vorbi despre un Nîmpreună> dacă nu e trăit în mod serios. 2ă propun să vă $ândiţi puţin la o echipă de fotbal< în timpul meciului toţi ucătorii se înţele$ între ei #se sperăP%, îşi pasează min$ea şi se străduiesc să învin$ă, dar dacă înainte şi după meci nu e'istă o adevărată prietenie, un schimb de idei, o acceptare reciprocă şi o bună colaborare, înseamnă că în timpulmeciului înţele$erea dintre ucători nu este reală. )acă a e'istat vreo înţele$ere era probabil aceeade a câşti$a cu orice preţ, şi prin urmare echipa nu era cu adevărat un $rup. 0nţele$erea dintre ucători în acest caz nu este sinceră ci condiţionată de rezultat. /*535: cu care are de"a face animatorul şi pe care vrem să"l construim împreună, estecompus din acei copii, tineri şi adulţi care au dorinţa de X X ( 7*`; 083*65&`, )6 ( +6 (&/(F( 36&7*5 ( CO&+7*5; C62( 083*65&`,)6 ( +6 )`*5;, )6 ( 4; 5&;G; un $rup se bazează pe relaţii de 3*;676&;6 ()62`*(7`,şi pe 0&G6:6/6*6 *6C;3*OC`. (ceastă înţele$ere este necesară mai ales în ceea ce priveşte scopul pe care vrem să"l atin$emîn $rup, dar şi pentru a $ăsi miloacele care îl favorizează. (ici v"am oferit câte ceva despre ceeste un $rup.

J.. *rupul şi relaiile inter>rupale

0n e'perienţa noastră de animatori, si$ur avem de"a face cu unul sau mai multe$rupuri. +e ştie că pentru a construi un $rup este nevoie nu numai de aportul nostru, dar alcelorlalţi.

\i ce trebuie Nsă le cerem> dacă nu ştim )6 C6 au intrat în $rup..., rămân în$rup... ce caută în $rup... /rupul...P )ar... ce este )oar un anumit număr de persoane care stau în acelaşi loc şi fac ceva împreună )acă ar fi aşa... atunci şi cele zece persoane care stau la coadă pentru a plăti o factură sunt un/*53< sunt împreună şi au acelaşi scop de a scăpa de o datorie. 6'emplele pot fi multe... (şa căne dăm seamă că e'istă multe feluri de a fi $rup. 4ormează un N/*53>< nişte cole$i de şcoală care îşi petrec duminica împreună, tinerii de la o echipă de fotbal, care se antrenează pentru un meci,

S9




un club de pasionaţi de muzică care au dat viaţă unei formaţii roc!, un $rup de ru$ăciune..., /*535: de participanţi pe care îi (&;8`8 după"amiaza.

7oate aceste N/*535*;> au câteva elemente în comune< dintre toate, două sunt maiimportante relaţiile între participanţi şi activitatea pe care aceştia o desfăşoară. 0n maoritatea cazurilor, este activitatea cea care predomină... 6'istă un interes comun, careface să ne unim şi să stăm împreună. O echipă de fotbal stă împreună deoarece sin$uri nu se poate uca şi nici câşti$aP 3uţin contează dacă în viaţa de zi cu zi " după aceea " fiecare îşi vede detreaba sa...P O formaţie de muzică trebuie să arate, de pe scena, multă veselie...< zâmbete şifericireP 3uţin contează dacă persoanele respective " în viaţa lor privată " se urăsc sau se aută înmomentele $rele. 3oate să se întâmple..., dar nu este necesarP 0n aceste /*535*; )6 ;&76*6+ contează rezultatul, contează scorul, eficienţaP 3uţincontează persoanaP )acă unul nu ştie să se oace ca lumea, este dat afară de echipă dacă unul nuare voce... nu are ce căuta în formaţieP 6'istă un cod, un re$ulament de respectat şi asta estesuficient pentru a nu avea discuţii în $rup. 0nsă cu amicii cu care se stă în faţa blocului, sau cu prietenii cu care se petrece timpul liber...nu mai contează ceea ce se faceP 8ai mult contează tocmai Nsimpatia>, acel mă simt bine aici cuvoi, suntem prieteni şi asta"mi aun$ePPP 6 vorba de /*535*; +3O&7(&6 unde conteazămai mult raporturile între persoaneP #putem adău$a că şi în aceste $rupuri e'istă un cod, unre$ulament%

\i asistăm în continuare la aceste Nfenomene>. /rupul de interes " Cineva întră în $rup #de sport, sau chiar de (.C.%, deoarece estre atras de

ceea ce se face, şi la un moment dat devine şi activ..., dar nu îi place de ceilalţi, şi începe să se

plictisească şi apoi nici nu se implică cu adevărat în activităţi... *ezultatul se opreşte şi apoi... iese din $rupP /rupul spontan " (ltul întră în $rup deoarece n"are cu cine să"şi petreacă timpul, şi este în

căutarea unei soluţii uşoare de a se simţi bine< în $rup $ăseşte pe unul sau pe altul... :aînceput toţi par simpatici, dar după puţin timp îşi da seamă că sunt şi unele activităţi şi datoriide împlinit..., şi nu toţi sunt chiar aşa de simpatici... *ezultatul #:( 46:% se opreşte şi iesedin $rupP

)eci, pentru a înţele$e ce"ar trebui să facem cu $rupul nostru pe care îl animăm,

S?




la început ar aun$e să ne concentrăm atenţia asupra acestor două elemente atât deimportante, şi să facem aşa încât să trecem de la un nivelul la care suntem la unul mai matur<relaţiile între persoane.

la început se intră din plăcere, sau pentru că un prieten ne"a invitat şi ne"a convins, sau pentrucă am descoperit ceva nou... care ne"a fascinatP

după aceea ne deschidem cu plăcere, ne simţim Nbine>, participăm activ la împărtăşiri, dămaportul nostru la discuţii, colaborăm la construirea relaţiilor bune,

şi ne implicăm mai mult, devenind într"un final noi înşine prota$onişti ai relaţiilor în $rup,dându"ne seama de cei mar$inalizaţi, cerând deschiderea tuturor, trecând peste momenteledificile..., etc.P

(ctivităţile :a fel ca şi în relaţii< la început o persoană întră în $rup deoarece este interesată de activitatea propusă #fotbal "

muzică " plimbări " formare...% şi cere de a fi primită imediat se implică activ, din plăcere colaborează, respectă rolurile, îi ascultă pe

responsabili, se comportă frumos...< se vede că este mulţumităP iar la un moment dat devine prota$onistăX dispusă să se sacrifice pentru a realiza

acţiunile hotărâte, sau chiar mai mult< devine ea însăşi creativă, inventivă de lucruri noi,

mai potrivite... sau chiar responsabilă al $rupului #cu adevărat (&;8(7O* P% pentru aînainta spre ţintele propuseP

J.. Con"lictele

(tunci când persoanele intră pentru prima dată într"un $rup sunt preocupaţi să nu o facă cu preudecăţi ori punând bariere. 4iecare vrea să comunice o ima$ine de sine frumoasă şi să fiesimpatizat de cei din ur, chiar dacă la început trebuie să înfrunte anumite obstacole le$ate deacceptarea celor care fac parte dea din $rup. :a începutul e'perienţei de $rup în viaţa lor predomină un sentiment de nesi$uranţă care îi

face să se întrebe< 2oi fi acceptat Cum voi reuşi să mă înţele$ cu ceilalţi din $rup /ăsesc cevaîn $rupul acesta care să mă satisfacă

3rimul lucru pe care îl fac deseori persoanele la începutul unei astfel de e'perienţe, este acela de

a"i observa pe ceilalţi, de a Nstudia> cum se mişcă lucrurile în urul lor. 6'istă în acest moment şio anumită dependenţă faţă de animatori sau faţă de cei care au dea un rol în $rup. 3entru a fi pe placul educatorilor, la început se an$aează fără probleme în realizarea unor lucruri mărunte. 0nacest moment sunt preocupaţi să spună nu atât ceea ce $ândesc ei cu adevărat dar ceea ce place$rupului şi animatorilor responsabili să audă. (m putea spune că la început oamenii obişnuiesc să

SB




îşi pună o mască din dorinţa de fi bine văzuţi. )e aici, dorinţa lor de a apărea aşa cum ceilalţi ar dori ca ei să fie, şi nu aşa cum sunt în realitate. Chiar limbaul folosit la început este unulimpersonal e'cluzând astfel o implicare personală deosebită.

7reptat însă se naşte şi dorinţa de a descoperi cine sunt cu adevărat ceilalţi membri ai $rupuluişi totodată de a comunica mai mult cu cei care au un cuvânt de spus în interiorul $rupului #lideriiinformali%. 0n urul câtorva lideri se nasc şi nişte $rupuleţe mai mici sau sub$rupuri care caută să

propună e'perienţe în care se re$ăsesc mai mult. (stfel sub îndrumarea animatorilor se clarificăanumite obiective pe care $rupul şi le propune şi se fac anumite ale$eri cât priveşte e'perienţelecare se vor trăi împreună. 0n acelaşi timp se iau hotărâri privitoare la anumite aspecte deor$anizare cum ar fi locul, orarul, durata şi conţinutul întâlnirilor. (nimatorii au rolul de a descoperi şi a da o orientare pozitivă acestor ener$ii care emană îninteriorul $rupului, implicându"i pe membrii acestuia în realizarea unor activităţi care săconsolideze viaţa şi or$anizarea sa.

4aza conf"ictua"ă &i a crizei ,ntr-un $rup )upă ce a trecut Nluna de miere>, în viaţa $rupului apar şi conflictele. Cred că nici unul dintrevoi nu se simte bine atunci când cineva din interiorul $rupului<

îţi porunceşte ceva #Z7ermină imediatP>%te ameninţă #Z)acă nu termini imediat, atunci ...%te dădăceşte #Z&"ai voie să faci aşa ceva.>%te învinuieşte #Z4aci atâta $ălă$ieP>%îţi spune ce faci #Z8ă provoci permanent.>%te intero$hează #Z5nde ai fost ieri seară>%

7otuşi Zcine vorbeşte, nu împuşcăZ, iar atunci când e'istă un conflict trebuie să vedem

mai întâi cum poate fi or$anizată comunicarea pentru a aun$e la o perspectivă comună în

rezolvarea conflictului şi a problemelor care se află la baza acestuia. 3rima condiţie pentru a"l depăşi este voinţa de a înţele$e intenţiile celuilalt.

(meninţările, învinuirile, afirmările nu"şi au locul aici. 6le trebuiesc înlocuite cu dorinţa de ae'plica şi de a înţele$e de unde a pornit totul.

0n situaţii conflictuale, partenerii îşi e'primă poziţia şi prin intermediul limbaului corporal.(cest limba e'primă propriile sentimente, chiar şi atunci când prin cuvinte vrem să susţinem cutotul altceva. )acă nu reuşim să ne e'primăm suficient sentimentele sau să le înţele$em pe aleceluilalt, creăm neînţele$eri şi probleme. 3entru a vedea cât de mult suntem obişnuiţi să folosim limbaul trupului în aplanareaconflictelor vă propun un e'erciţiu pentru a simula următoarele sentimente< a$resiv " furios "ameninţător " violent " cool " e'pectativ " temător " supus " plictisitor " moale " tare "deschis " închis " indecis " impunător " rela'at " tensionat " detensionat " $ata de a face

compromisuri " clar " cu două sensuri. 5n rol important în aplanarea constructivă a conflictelor îl are limbaul trupului. (cest limbaînseamnă, pe lân$ă mimică şi $esturi, modulaţiile vocale, precum şi îmbrăcămintea.

SE




(par însă riscuri noi în interiorul $rupului, cum ar fi cel de a se închide pentru că Nsuntem ceimai buni>, fără a mai căuta un dialo$ şi cu alte persoane din afara $rupului şi asta pentru că Nneînţele$em bine între noi iar acest lucru ne este de auns>. ;nte$rarea este reuşită atunci când$rupul reprezintă într"adevăr un centru vital de interes pentru toţi membrii săi şi toţi se simt pedeplin parte din el, colaborează şi sunt uniţi. 8embrii $rupului se simt totodată implicaţi înale$erile pe care le fac şi devin mai responsabili.

(tunci când acest nivel de responsabilitate în viaţa $rupului este atins, este important să nu neoprim la ceea ce am realizat, ci să continuăm să descoperim noi căi pentru a menţine $rupul atentşi receptiv, faţă de sfidările pe care trebuie să le înfrunte. Când conflictele au fost rezolvate, lucrurile iau o întorsătură pozitivă atât cât priveşteor$anizarea activităţilor cât şi în ceea ce priveşte inte$rarea relaţiilor dintre membrii $rupului.(stfel în ceea ce priveşte or$anizarea activităţilor creşte şi simţul responsabilităţii faţă dean$aamentele luate, munca este împărtăşită cu ceilalţi membri şi creşte totodată unitatea îninteriorul $rupului.

.. 'trate>ii de re#ol$are a con"lictelor

&aşi pentru re#ol$area con"lictelor%

9. +ă recunoaştem problema #conflictul% +ă ne dăm seama dacă ne simţim răniţi, ruşinaţi sau dacă încercăm alte sentimente neplăcute şi săne întrebăm< N(u toate acestea le$ătură cu un conflict>

?. +ă recunoaştem sentimenteleCând credem că ne aflăm într"o situaţie de conflict, ne putem întreba<NCe simt #&umiţi sentimentul pe care îl încercaţi.% )e ce>NCe simte cealaltă persoană )e ce>+upărarea, furia sunt consecinţe ale altor sentimenteP

B. +ă ne dăm seama ce vrem +ă recunoaştem ce dorim şi ce doreşte cealaltă persoană în acest conflict, întrebându"ne<N)e ce este vorba de un conflict Ce doresc eu să obţin din această situaţie>

NCe vrea să obţină cealaltă persoană din această situaţie>N0n ce fel mă opreşte cealaltă persoană să obţin ceea ce vreau>+ă ne concentrăm asupra nevoilor, nu asupra persoanelor.

E. +ă producem idei+ă ne $ândim la soluţii pe baza cărora ambele părţi să poată obţine ceea ce doresc.+ă notăm orice soluţie, fără evaluare.

J. +ă evaluăm şi să selectăm ideile+ă eliminăm de pe listă soluţia care nu convine cuiva.

K. +ă $ăsim soluţia cea mai eficientă pentru ambele părţi+ă nu votăm, pentru că este important ca părerea fiecăruia să fie luată în considerare. (nalizămunde sunt $reşeli şi le corectăm.

R. +ă punem soluţia în aplicare #metode%

+ă $ăsim soluţia care mulţumeşte părţile implicate. +ă acţionăm în acest spirit. +ă ne $ăsim timpsă vorbim cu cealaltă persoană şi să ne întărim relaţiile cu ea. +ă stabilim paşi concreţi şi datelimită.

S. +ă monitorizăm soluţia aleasă+ă verificăm dacă am rezolvat problema. )acă nu, am făcut măcar paşi către rezolvare6ste bună soluţia aleasă )acă nu, căutăm alta.;mportant< 0n cazul eşecului nu persoanele sunt necorespunzătoare, ci soluţia.

SK




Mă simt....O,iecti$e% Cursanţii #în principal dascăli% vor fi capabili să conştientizeze prezenţa emoţiilor încomunicare, precum şi importanţa e'primării corecte ale acestora.

Metode "olosite% :ucrul individual pe baza unei fişe de lucru, conversaţie euristică.

Materiale necesare% 4işa de lucru N8ă simt...>, instrumente de scris.

'cenariul acti$ităii% Cursanţii primesc fişa de lucru pe care pot lucra cca. 9@ minute.

+e discută propoziţiile reformulate din fişă #în perechi, pe $rupe sau frontal%.

0n final se subliniază importanţa folosirii acestei metode de e'primare.

+e subliniază diferenţa dintre asocierea unei emoţii cu o persoană sau cu o acţiune a persoanei. 0n procesul comunicării înţele$erea interlocutorului depinde şi de capacitatea lui de a e'plicamotivele acţiunilor sale.

'u>estii% 2ariantele situaţiei din fişă pot fi transpuse în oc de rol.

4I@Ă DE LUCRU

MĂ 'IM)...

Citiţi următoarea povestire şi schimbaţi fiecare propoziţie subliniată cu o propoziţie despre voi.

+tructura unei propoziţii despre noi<

Mă simt'unt 9o emoie: c2nd 9aciune:5 deoarece 9moti$ele:.

+crieţi aceste propoziţii în paranteze, aşa cum se arată în e'emplu.

2ioleta şi +anda sunt afară. 6ste o zi însorită. NIai să mer$em astăzi la lac> spune 2ioleta.

N)ar mer$em tot mereu acolo şi lacul e atât de murdarP &u"mi place deloc>, spune +anda.

E7emplu%#NMă simt frustrată c2nd îmi spui unde să mer$em, deoarece uneori aş vrea să ale$ eulocul.>%

N&u trebuie să fii atât de răutăcioasă. Cred că eşti pur şi simplu $eloasă, pentru că eu mă distrezde minune la lac>, spune 2ioleta.

#N8ă simtT+untXXXXXXXXX.cândXXXXXXXXX.deoareceXXXX.>%

SR




N+in$urul motiv pentru care te distrezi atât de bine la lac este că"ţi plac băieţii care vin acoloP &u"mi place deloc că"ţi zâmbesc numai ţie şi că vorbesc numai cu tine. &imeni nu"mi aruncă nicimăcar o privire>, spune +anda.

#N8ă simtT+untXXXXXXXXX.cândXXXXXXXXX.deoareceXXXX..>%

N7e urăsc că spui astaP &u"i deloc adevăratP (m văzut câţiva băieţi uitându"se la tine. )e fapt,cred că toţi se uită la tine>, spune 2ioleta.

#N8ă simtT+untXXXXXXXXX.cândXXXXXXXXX.deoareceXXXX..>%

N8ă urăşti când îţi mărturisesc ce simt cu adevărat (m crezut că suntem prietene, 2ioleta, dar cred că m"am înşelatP :a revedereP>, stri$ă +anda.

#N8ă simtT+untXXXXXXXXX.cândXXXXXXXXX.deoareceXXXX.>%

E / C%39C1E9E O,iecti$e% 3articipanţii îşi vor conştientiza stilul de $estionare a conflictelor.Metode "olosite% :ucrul individual.Materiale necesare% 7estul NCum $estionezi conflictele>, instrumente de scris.

'cenariul acti$ităii% 3articipanţii vor primi testele. )upă ce efectuează sarcinile cerute, vor aflaîn ce cate$orie se includ privind tratarea conflictelor.)E')

CUM *E')IONEGI CON4LIC)ELE3Citiţi următoarele afirmaţii şi acordaţi punctaul corespunzător.

3uncta< 9. &iciodată nu $estionez aşa conflictele. ?. *ar $estionez aşa conflictele. B. Câteodată $estionez aşa conflictele. E. )es $estionez aşa conflictele. J. 6ste foarte caracteristic pentru mine să $estionez aşa conflictele.(firmaţiile<

9. 6ste cel mai bine să ocoleşti conflictele< sunt adeptul vieţii liniştite şi calme.

?. 7âr$ul avantaos înseamnă ne$ociere dură.B. 2ocea blândă, $in$aşă poate combate cuvintele mânioase.E. )acă primeşti umătate din ceea ce doreşti este mai bine decât nimic.J. 3uterea onestităţii mătură şi temeri cât munţii.K. 6ste mai bine, dacă te ţii departe de orice dispută.R. =ătălia este câşti$ată de cel care crede în victorie.S. Cuvintele calde valorează mult şi costă puţin.. &u este permis armistiţiul fără condiţii prestabilite.9@. 6şecul mare este urmat întotdeauna de învăţături.

SS




99. Cearta aduce tensiune şi nu înţele$ere.9?. &u te speria, să se sperie celălaltP9B. (mabilitatea spar$e ura.9E. 0ntr"o prietenie adevărată dai şi primeşti.9J. Cele mai bune soluţii provin din altercaţii rezolvate.9K. 0ntr"o discuţie eşti câşti$ător, dacă rămâi în linişte.

9R. 0n lupta dintre dreptate şi putere câşti$ă totdeauna puterea.9S. Cuvintele înduioşătoare netezesc drumul către dra$oste.9. &u da vrabia din mână pentru cioara din par.?@. (devărul izvorăşte din ştiinţă, nu din păreri.?9. &imic nu este atât de important să merite războiul.??. 0n lumea aceasta poţi să fii învin$ător sau învins, altă posibilitate nu e'istă.?B. )acă aruncă cineva în tine cu piatră, aruncă înapoi cu pâine.?E. &e$ocierea este bună dacă fiecare lasă puţin de la el.?J. 3oţi $ăsi adevărul numai dacă sapi destul de adânc.?K. 8ai bine nu intra într"o dispută decât să te dai înapoi mai târziu.?R. 0n viaţă trebuie să lupţi pentru tot.?S. )e la un zâmbet cald chiar şi o inimă de $heaţă se topeşte.

?. O mână spală pe alta.B@. 4ă"ţi puţin timp şi hai să discutăm.B9. )e ce să intri azi într"o dispută, ca mâine să poţi intra în altaB?. &umai cel puternic poate întreţine pacea.BB. O dispută poate fi înăbuşită cu o vorbă bună.BE. +chimbul avantaos este bun pentru toată lumea.BJ. Chiar şi cu preţul oboselii fiecare poate da ceva important celuilalt.

E(ALUAREA )E')ULUI /rupaţi şi adunaţi punctele acordate afirmaţiilor conform tabeluluide mai os. 3unctaul ma'im obţinut indică stilul dumneavoastră de a $estiona conflictele.62;7(*6( 4O*G(*6( (3:(&(*6( CO83*O8;+

5:*6O:2(*6(

9

K999K?9?KB9 7otal

?

R9?9R???RB? 7otal

B

S9B9S?B?SBB 7otal

E

9E9?E?BE 7otal

J

9@9J?@?JB@BJ 7otal

86:C5: :65: 5*+5:6G5: 25:36( =54&;G(

62;7(*6(CO&4:;C76:O*

4O*G(*6(C\7;/5:5; 0&CO&4:;C76

(3:(&(*6(CO&4:;C76:O*

CO83*O8;+5: 0&CO&4:;C76

*6O:2(*6(CO&4:;C76:O*

Ori de câte oriapare posibilitateaunui conflict

:eilor nu le placedacă sunt refuzaţi, înconflicte ei for ţează

5rsuleţii preţuiesc foartemult relaţiile,

2ulpii cautăcalea de miloc,o modalitate de

=ufniţele sunt păsări inteli$ente.6le ştiu că

S

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.fszek.hu/_Images/gyerekeknek/gyerekkonyvtarak__reszlegek/sarkanyos_gyerekkonyvtar/erdekessegek/000022730_bagoly.jpg.jpg&imgrefurl=http://www.fszek.hu/gyerekeknek/gyerekkonyvtarak__reszlegek/sarkanyos_gyerekkonyvtar/erdekessegek&h=200&w=185&sz=10&hl=hu&start=10&tbnid=0Tw09SuhPVzwNM:&tbnh=104&tbnw=96&prev=/images%3Fq%3Dbagoly%26svnum%3D10%26hl%3Dhu%26lr%3D

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.prime-lingua.com/image/fox.gif&imgrefurl=http://www.prime-lingua.com/in_glav.htm&h=176&w=170&sz=7&hl=hu&start=152&tbnid=mzucTBoE5__5rM:&tbnh=100&tbnw=97&prev=/images%3Fq%3Dvulpe%26start%3D140%26ndsp%3D20%26svnum%3D10%26hl%3Dhu%26lr%3D%26sa%3DN

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.babycomfort.ro/uploads/prod_266.jpg&imgrefurl=http://www.babycomfort.ro/index.php%3Fcmd%3Dshow_product%26id%3D266&h=150&w=200&sz=10&hl=hu&start=3&tbnid=SNgyBOPeNrGssM:&tbnh=78&tbnw=104&prev=/images%3Fq%3Dursuleti%26svnum%3D10%26hl%3Dhu%26lr%3D

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.luxdesign28.ro/images/zodii/leu-leo.gif&imgrefurl=http://www.luxdesign28.ro/zodiaceuropean.zodie.leo.leu.html&h=146&w=149&sz=10&hl=hu&start=8&tbnid=aX0gZPtxrdgcsM:&tbnh=93&tbnw=95&prev=/images%3Fq%3Dleu%26svnum%3D10%26hl%3Dhu%26lr%3D

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://i16.photobucket.com/albums/b26/npunctc/melc.jpg&imgrefurl=http://npunctc.lx.ro/%3Fm%3D200509&h=246&w=246&sz=26&hl=hu&start=84&tbnid=l8q1NliwYmQbKM:&tbnh=110&tbnw=110&prev=/images%3Fq%3Dmelc%26start%3D80%26ndsp%3D20%26svnum%3D10%26hl%3Dhu%26lr%3D%26sa%3DN




melcii se retra$ însi$uranţa casei, achochiliei lor.)ispar din vizorsau par atât deafectaţi încât

cealaltă persoanăsimte mustrări deconştiinţă doar pentru faptul că aadus în discuţietema conflictuală.8elcii se simtsin$uri, părăsiţi şineautoraţi, suntnefericiţi pentru cănu primesc ceea ceaşteaptă de fapt.

&u se apropie deoameni.

atin$erea victoriei.+copurile lor sunt atâtde importante încâtvor să le atin$ă cuorice preţ. )upă eiomul ori câşti$ă ori

pierde, a treiavariantă nu e'istă.)acă pierd se simtslabi, nu pot suportaînfrân$erea şi îndura pierderile. 0n cadrulconflictelor folosescorice metodă pentru acâşti$a, fapt pentrucare des îşi pierd prieteniile. :eii suntmândri, or$olioşi,

persoane cu succes şinu prea îi afecteazădacă ceilalţi îi placsau nu.

astfel pentru amenţine o prietenie renunţăla orice. )inaceastă cauză seuzează foarte tare

până când o săarate ca niştezdrenţe. 6inecesită afecţiuneşi iubire, dartotodată le esteteamă că vorcauza durerialtora. 0ncearcăsă slăbeascăvalurilefurtunoase cu

ulei, însă nuobservă că uleiulomoară peştii şi păsările şimurdăreştemalul.

rezolvare încare ambii parteneri au decâşti$at ceva şiambii renunţăla câte ceva.

&u le place'tremele, şi deaceea încearcăsă aun$ă lasoluţiile optimedin punct devedere social.2ulpea facecompromisuri pentru arestaura pacea,dar tensiunile

rămân, şi la unmoment dat dinnou vor ieşi laiveală,rezolvărilefiind doar provizorii.

relaţiile sedezvoltă doardacă ambii parteneri se simtsatisfăcuţi. 6lerezolvă

conflictele prindiscutareafiecărui punctesenţial. (cestlucru necesitătimp şi răbdare.(stfel ambii parteneri primescceea ce doresc şiîn procesul derezolvare seapropie mai mult

unul de celălalt.=ufniţele nudomină şi nu sea$aţă de ceilalţi.

J.1F. )e?nici de "ormare a comportamentului social al participanilor

)e câte ori nu ni s"a întâmplat nouă sau cole$ilor noştri să dăm de necaz, aşa din nimic, doar pentru că ne credem prea buni, prea deştepţi, prea şmecheri... prea puţin prudenţi +ă nu fim aşa de imprudenţi şi lacomi de or$oliu, să trăim viaţa cu moderaţie, chibzuinţă,sobrietate, cumpătare, înţelepciune, udecată, măsură, minte, raţiune, socoteală şi tact. +ă fim,dra$i tineri, virtuoşi şi mai ales... prudenţiP ;ată o virtute cardinală, prudenţa, care ne aută să înţele$em în orice împreurare, ceea ce este bine să facem. 3rudenţa atra$e atenţia asupra faptului că lucrurile sunt bune în sine, multe sunt chiar super faine, că totul este spre binele nostru sufletesc se poate întâmpla însă, ca în viaţă să fimimprudenţi. 5n simplu e'emplu< nu"i frumos să te primească un prieten în casă şi să refuzi un pahar de vin, însă nu e deloc bine... să"i $oleşti butoiul.

E$ocări de situaii concrete

+e aud câteodată persoane spunând< Z6, he, hei, distrează"te acum cât mai eşti tânărP> sauZ=ea frate şi mănâncă până nu mai poţi, că doar o viaţă are omulYP> 0n spatele acestor cuvinte seascunde cel puţin o nemulţumire, un trai prost, o dorinţă de a uita, fie şi numai pentru câteva orede realitate, de a se refu$ia în idealitate, şi mai nou..., în virtualitate< dacă de e'emplu ocurilesunt făcute pentru re"creere şi pentru a permite împrietenirea #faptul de a sta împreună, de a secunoaşte, de a dărui%, astăzi riscăm tot mai mult să ne enervăm pierzând în faţa unui calculator, săne păcălim că vorbim şi cunoaştem persoane pe care în realitate nu le"am văzut niciodată, şicărora le cunoaştem doar user"name"ul. (sta înseamnă că nu trebuie să avem de"a face cu

@




informatica şi net"ul 6i nu... nici nu se pune problema. (lta"i întrebarea< ZCum folosim noilemiloace de comunicare> *ăspunsul e simplu< la fel cum folosim mâncarea şi băutura, distracţiaşi re"creerea< cu $ust, tact, moderaţie şi cât mai puţină sofisticaţie< cu prudenţă. 5n alt e'emplu< o persoană care a băut cam multişor la viaţa ei, căreia i s"au ars papilele$ustative... dacă"i oferi #chiar $ratisP% o băutură fină, o varsă în $hiuvetă< ZCe să fac eu cu apaasta colorată> &ormal că nu"i mai simte aroma, bunătatea şi fineţea.

Cine ar putea calcula consecinţele dezastruoa"se ale alcoolismului pe plan individual,familial şi social Cineva spunea că marea de alcool nu are decât patru porturi în care poateancora< sărăcia, puşcăria, casa de nebuni şi sinuciderea. Câte familii dezmembra"te, câţi copiiabandonaţi, handicapaţi, din pricina acestui fla$el

'paiu pentru re"le7ie personală şisau discuie 6 uşor să spunem< Z/ândeşte"te bine înainte să faci un lucruP> sau Z/ândeşte"te de trei ori şifă o datăP> cu toate acestea multe lucruri le $ândim, le spunem, le facem, aproape fără să ne dămseama, aşa cum ne vine, fără a ţine cont de consecinţe suntem tentaţi de a ne simţi bine pemoment, dar poate total indiferenţi la faptul că unele lucruri ne pot răni pe noi înşine sau pe alţii, pot lăsa urmări fizice sau psihice pentru totdeauna.

)oi tineri îşi plimbau câinii prin parc. 5nul, un +ant"=ernard, iar celălalt o ciudăţenie de câine foarte lun$ şi subţire cu un bot nefiresc,tot lun$. Cel cu Nsubţirelul> îl avertizează pe celălalt< NGine"ţi binecâinele şi ocoleşte"mă pe la distanţăP> " NIai, frate, vrei să zici că alasubţirel al tău, îmi Nface> =ernarduY>"NOmule, ai $riăP>"N3ariu că almeu ţi"l termină p"ăla> 3un pariu şi dau drumul câinilor. +e faceimediat un nor de praf şi se aud numai schelăiturile =ernardului... dupăcare linişte. ;ese la iveală câinele subţire. Cel cu =ernarduY< N=ă, frate,am pierdut pariul, daY vreau să ţi"l cumpăr< îţi dau J@@@ de dolari.>"NOmule, ştii ceva 3e mine m"a costat 9@@@@@ numai operaţia esteticăa acestui crocodilP>

6ste mai bine să ne dăm seama de situaţiile periculoase, să nu cădem în plasă, să nu luămţeapă< este mai bine să te opreşti la 9@ metri de prăpastie, decât să cazi în eaP Un "el de conclu#ie%

A "i prudent5 /nseamnă% a a$ea ră,dare #toate la timpul lor%, a aştepta #mai bine mai târziu decât niciodată%, a "i respectos #nu"ţi bă$a nasul unde nu"ţi fierbe oala%, a da $aloarea cuvenită fiecărui moment şi fiecărui lucru, a face ordine, a pune totul pe o scară valorică, a $radualiza.

J.11. Inteli>ena emoională

7ermenul de inteli$enţă emoţională a fost formulată pentru prima dată de către WaMne:eon 3aMne în 9SJ într"o teză de doctorat, care considera că inteli$enţa emoţională este ocapacitate care implică o relaţionare creativă cu stările de teamă, durere şi dorinţă.

8ulţi specialişti şi"au dat seama că această abilitatea care asi$ură succesul în viaţa de zici zi este distinctă de inteli$enţa academică sau de coeficientul intelectual. (ceastă abilitate,datorită căreia unele persoane reuşesc să depăşească obstacolele vieţii de zi cu zi, constituie un felde sensibilitate specifică în relaţiile interumane. (stfel a fost definit o nouă formă a inteli$enţei L cea emoţională.

9




8aMer şi +aloverM #9@, 9B% consideră inteli$enţa emoţională un set de abilităţi careimplică< " abilitatea de a percepe cât mai corect emoţiile şi de a le e'prima

" abilitatea de a accede sau $enera sentimente atunci când ele facilitează$ândirea

" abilitatea de a cunoaşte şi înţele$e emoţiile şi de a le re$ulariza pentru a promova dezvoltarea emoţională şi intelectuală.

Componentele inteli>enei emoionale#)upă (driana =ăban, Consiliere educaţională, ?@@9%

Con"tientizarea !e sine0ncrederea în sine;dentificarea şi recunoaşterea propriilor

emoţii(daptabilitatea la situaţii noi(uto"eficacitatea(uto"evaluarea acurată

Con"tientizarea socială*espectul celuilalt*ecunoaşterea nevoilor celorlalţi6mpatiaCapacitatea de or$anizareOferirea şi căutarea de autor

Managementul personal 6'primarea emoţională şi comportamentală(utocontrolul reacţiilor emoţionale şi

comportamentale*esponsabilitate(daptabilitateOrientarea spre acţiune3lanificarea viitorului

Deprin!eri sociale (bilităţi de comunicare 8ana$ementul conflictelor Colaborare şi abilitatea de a lucra în

$rup (bilităţi de or$anizare şi coordonare

mpact pozitiv asupra celorlalţi

)est pentru e$aluarea inteli>enei emoionale 9pentru aduli:#adaptat de 8ihaela *oco după =ar"On şi ). /oleman%

0n continuare se vor prezenta zece situaţii cu care se poate întâlni orice persoană.;ma$inaţi"vă că vă aflaţi în situaţiile respective şi arătaţi cum a"ţi proceda dumneavoastră. (le$e"ţi una din variantele enumerate.

9. +unteţi într"un avion care intră brusc într"o zonă de tulburenţă şi începe să se balanseze puternic într"o parte şi alta. Ce faceţi

a% Continuaţi să citiţi sau să vă uitaţi la film, dând puţină atenţie tulburenţei b% 2ă în$rioraţi, urmăriţi steHardesa şi citiţi fişa cu instrucţiuni în caz de pericolc% Câte puţin din a% şi b%d% &u observaţi nimic.

?. 8er$eţi în parc cu un $rup de copii de patru ani. O fetiţă începe să plân$ă deoarece ceilalţi nuvor să se oace cu ea. Ce faceţi

?




a% &u vă amestecaţi, lăsaţi copiii să rezolve sin$uri problema b% 2orbiţi cu ea şi o autaţi să $ăsească o modalitate de a"i face pe ceilalţi să se oace cu eac% 0i spuneţi cu o voce blândă să nu mai plân$ăd% 0ncercaţi să"i distra$eţi atenţia şi îi arătaţi câteva lucruri cu care se poate uca.

B. ;ma$inaţi"vă că sunteţi student şi doriţi să obţineţi o medie mare pentru bursă. (ţi constatat căuna dintre note vă scade media. Ce faceţi

a% 2ă faceţi un plan special pentru a vă îmbunătăţii nota la cursul respectiv, fiind hotărât săurmaţi planul

b% 2ă propuneţi ca în viitor să luaţi note mai bune la acest cursc% Consideraţi că nu contează mult ceea ce aţi făcut la acest curs şi vă concentraţi asupra

altor cursuri, la care notele dumneavoastră sunt mai marid% 8er$eţi la profesor şi încercaţi să discutaţi cu el obţinerea unei note mai mari.

E. ;ma$inaţi"vă că sunteţi a$ent de asi$urări şi telefonaţi la clienţi pentru prospectare.Cincisprezece persoane la rând v"au închis telefonul şi sunteţi descuraat. Ce faceţi

a% 2ă spuneţi< N(un$e pentru azi>, sperând că veţi avea mai mult noroc mâine b% 2ă evaluaţi calităţile care, poate, subminează calităţile dumneavoastră de a face vânzăric% 0ncercaţi ceva nou la următorul apel telefonic şi vă străduiţi să nu vă blocaţid% /ăsiţi altceva de lucru.

J. +unteţi mana$erul unei or$anizaţii care încearcă să încuraeze respectul pentru diversitateaetnică şi rasială. +urprindeţi pe cineva spunând un banc rasist. Ce faceţi

a% &u"l luaţi în seamă L este numai o $lumă b% Chemaţi persoana respectivă în biroul dumneavoastră pentru a"i face observaţiic% 2orbiţi pe faţă, pe loc, spunând că asemenea $lume sunt nepotrivite şi nu vor fi tolerate în

or$anizaţia dumneavoastrăd% 0i su$eraţi persoanei care a spus $luma să urmeze un plan de şcolarizare privind

diversitatea.K. 0ncercaţi să calmaţi un prieten înfuriat pe un şofer care era să"l accidenteze foarte $rav. Cefaceţi

a% 0i spuneţi să uite evenimentul pentru că nu a păţit nimic b% 0ncercaţi să"i distra$eţi atenţia de la acest eveniment vorbindu"i despre lucrurile care"i

plac foarte mult sau care îl intereseazăc% 0i daţi dreptate, considerând, la fel ca şi el, că celălalt i"a pus în pericol viaţad% 0i relataţi că şi dumneavoastră vi s"a întâmplat mai demult ceva asemănător, dar după

aceea v"aţi dat seama că, după cum conduce, şoferul va aun$e în mod si$ur la spitalul deur$enţă.

R. )umneavoastră şi partenerul de viaţă #prietenulTprietena% aţi intrat într"o discuţie aprinsă, carea devenit foarte repede un meci de ţipete. +unteţi amândoi furioşi şi, în focul furiei, recur$eţi laatacuri personale pe care într"adevăr nu le înţele$eţi, dar continuaţi. Care este cel mai bun lucrude făcut

a% :uaţi o pauză de ?@ de minute şi apoi reluaţi discuţia b% Opriţi cearta de îndată, pentru că nu contează ce spune prietenul dumneavoastrăc% +puneţi că vă pare rău şi îi cereţi partenerului ca la rândul lui să îşi ceară şi el iertare

d% 2ă opriţi un moment, vă adunaţi $ândurile şi apoi, vă precizaţi punctul dumneavoastră devedereS. ;ma$inaţi"vă că aţi fost numit şeful unei noi echipe care încearcă să $ăsească o soluţie creativăla o problemă sâcâitoare de serviciu. Care este primul lucru pe care îl faceţi

a% &otaţi paşii pentru rezolvarea eficientă şi rapidă a problemei b% Cereţi oamenilor să"şi facă timp pentru a se cunoaşte mai bine între eic% 0ncepeţi prin a cere fiecărei persoane idei privind rezolvarea problemei, cât timp ideile

sunt proaspete

B




conştientizării sentimentelor se re$ăsesc la persoanele care suferă de incapacitatea de a"şi e'primaverbal sentimentele.

6'emplu< 0ntr"o discuţie cu un client nervos după câteva minute a$entul la rândul lui începeşi el să devină furios şi să"şi ridice vocea. 0n această situaţie conştientizarea sentimentelor ar trebui să decur$ă în următorul mod<

" sentimentele a$entului< furie, iritare, nerăbdare, etc.

" deosebirea e'actă a sentimentelor< furie sau antipatie faţă de client" cauzele sentimentelor pot fi< un alt client l"a enervat înainte, nu poate comunica eficient

niciodată cu acest client, devine furios ori de câte ori cineva ridică vocea, etc. )omeniul intrapersonal cuprinde următoarele elemente< Conştiinţa emoţională de sine, care este capacitatea de a definii cum ne simţim într"o

situaţie, care sunt cauzele acestor sentimente şi impactul pe care o are comportamentulnostru asupra sentimentelor altor persoane.

Caracterul asertiv, capacitatea noastră de a ne e'prima sentimentele şi $ândurile în aşa felîncât să nu"l atacăm pe interlocutor dar să ne apărăm şi propria poziţie.

;ndependenţa, capacitatea de autodirecţionare şi autocontrol, mai ales în situaţii limită. *espectul de sine, capacitatea de a conştientiza e'act punctele forte şi punctele slabe, de a

încerca un echilibru între acestea. 0mplinirea de sine, se referă la satisfacţia faţă de realizările proprii.

Domeniul interpersonal , se referă la capacitatea de a colabora cu celelalte persoane dinanturaul nostru.

N3uteţi spune multe despre caracterul unui om după felul în care mănâncă eleuri>*onald *e$an, 9S9

Conştientizarea socială se referă la ceea ce numim aptitudini interpersonale. Cei care ştiu să procedeze din acest punct de vedere sunt responsabili şi inspiră încredere. (ceştia înţele$,interacţionează şi relaţionează bine faţă de alte persoane într"o varietate de situaţii. ;nspirăîncredere şi au un bun spirit de echipă.)omeniul interpersonal cuprinde modalităţile de interacţiune cu celelalte persoane< 6mpatia, este capacitate de a înţele$e ce simt şi $ândesc ceilalţi. 6ste capacitatea de a

vedea lumea prin ochi altora *esponsabilitatea socială, este capacitatea de a fi un membru cooperant şi activ al

$rupului social din care face parte individul. *elaţiile interpersonale, se referă la capacitatea de a construi şi de a menţine relaţii

armonioase cu persoanele din ur.

Domeniul a!aptailităţii , se referă la capacitatea individului de a percepe şi reacţiona la o $amălar$ă de situaţii dificile. 3erformanţa în acest domeniu al adaptabilităţii este de a putea înţele$e problema şi de a $ăsi rezolvări inedite şi eficiente.

N&u $ăsirea soluţiei este o piedică, ci identificarea problemei>

/.A.Chesterson, 9BJ)omeniul adaptabilităţii cuprinde trei trepte< 7estare realităţii, deschidere de a vedea lucrurile aşa cum sunt ele în realitate şi nu cum

am vrea noi să fie. 4le'ibilitatea, de a ne adapta la condiţii variate din punct de vedere a sentimentelor,

$ândurilor şi acţiunilor noastre. +oluţionarea problemelor, se referă la capacităţile enumerate mai os

+oluţionarea unei probleme într"un mod cât ,mai eficient cuprinde următoarele capacităţi<

J




Capacitatea de a sesiza o problemă, şi de a fi motivat pentru a"l rezolva într"un mod câtmai eficient

Capacitatea de a definii clar problema, de a dauna cât mai multe date despre problemă pentru a vedea cât mai clar situaţia problematică

(bilitatea de a $enera cât mai multe soluţii posibile Capacitate de a implementa eficient cea mai bună soluţie 6valuarea rezultatelor soluţiei alese 3erseverenţa de a repeta acest proces de rezolvare de probleme în cazul unui eşec.

Domeniul a!ministrării stresului , se referă la adaptabilitatea cât mai ridicată la situaţii de stres,capacitatea de a rezista stresului fără a ceda, a pierde controlul sau a dispera.

N&u putem face absolut totul>2ir$il, R@"9 î.I.

N3ot rezista la orice, mai puţin tentaţiilor>Oscar Wilde, :adM Windermere s 4an

)omeniul administrării stresului cuprinde două trepte< 7oleranţa la stres, capacitate de a rămâne calm şi concentrat pentru a face faţă în mod

eficient stărilor emoţionale conflictuale, fără a fi foarte afectaţi. Controlul impulsurilor, capacitatea de a rezista sau de a întârzia reacţia la un anumitimpuls de a acţiona.

7oleranţa la stres se referă la următoarele aptitudini< Capacitatea de a ale$e modalitatea de a acţiona pentru a face faţă stresului #a avea

resursele necesare, eficienţa şi capacitatea de a $ăsi cele mai eficiente metode%. Optimism în ceea ce priveşte e'perienţele noi şi schimbarea în $eneral cât şi în cea ce

priveşte capacitatea personală de a depăşi cu succes o anumită problemă care se iveşte. 5n sentiment de autocontrol în ceea ce priveşte situaţia stresantă, rămânând calm şi

păstrând calmul. Domeniul stării generale, se referă la stilurile şi modalităţile fiecăruia de a privi viaţa,capacitatea de a ne bucura de viaţă , sentimentele noastre $enerale de mulţumire sau insatisfacţie.

N4ericirea nu înseamnă doar să râzi>*ichard WhatelM, 9SJE

N Optimismul declară că trebuie să trăim în lumea cea mai bună cu putinţă, iar pesimismul se teme că acest lucru ar fi adevărat.>

Fames =ranch Cabell, 9?K)omeniul stării $enerale cuprinde< 4ericirea, este mulţumirea de sine, satisfacţia faţă de viaţă şi de a fi entuziasmaţi în

efectuarea diferitelor activităţi. Optimismul, este modalitate de a privi viaţa şi tot ceea ce cuprinde ea cu o atitudine

realistă şi pozitivă, în special momentele dificile şi $rele.

K




◦◦◦○ ○◦◦◦

COORDONAREA ECBI&EI &RULIDI'CI&LINARE DE ANIMA<IE

1F. Ec?ipa pluridisciplinară

1F.1. Noiuni din psi?olo>ia >rupului

Oamenii trăiesc or$anizaţi în $rupuri deoarece sunt fiinţe sociale. 5n $rup social reprezintăun ansamblu de indivizi între care e'istă relaţii bine definite şi în care fiecare individ areconştiinţa apartenenţei la $rup. 8embrii unui $rup au o anumită structură, funcţionează dupăunele re$uli prestabilite, au interese comune şi urmăresc realizarea unor scopuri specifice, binedelimitate.

/rupul mic reprezintă un microsistem social alcătuit dintr"un număr redus de indivizi întrecare e'istă relaţii interpersonale nemilocite şi care au scop sau obiective comune, o reţea destatusuri şi roluri îmbinate într"o manieră specifică şi aflate în interacţiune, precum şi un sistemde valori şi norme recunoscute şi acceptate de membrii săi , din care nu lipsesc, de cele mai multeori, valorile şi normele uridice.

Clasificarea $rupurilor sociale mici diferă de la autor la autor, în funcţie de criteriile utilizate.

în literatura de specialitate se vorbeşte despre tipuri de $rupuri formale şi informale, având la baza clasificării $radul lor de instituţionalizare. 0n cadrul primei cate$orii intră acele $rupuri acăror e'istenţă, or$anizare, funcţionare, obiective, sarcini, etc. sunt re$lementate oficial, prinintermediul diferitelor acte normative de la nivel central şi până pe plan local.

/rupurile informale, în schimb, nu mai au o re$lementare oficială, ele funcţionează mai mult pe baza relaţiilor simpatetice dintre membrii care le compun.

&icolae Olaru, referindu"se la elementele componente ale $rupurilor are în vedere şase tipuride structuri< structura de rol, structura de comunicare, structura co$nitivă, structura sarcinilor,structura de putere şi structura afinităţilor, în timp ce (drian &eculau arată că -tipul de structură

R




determină distribuirea sarcinilor, diferenţierile de status, modelul de comunicare, cerinţelenormative #proceduri, roluri%- .

1F.!. Caracteristicile ec?ipelor prulidisciplinare

3rimul pas în alcătuirea echipei pluridiscipinare de proiect de animaţie este crearea unui plande resurse, aşa cum rezultă el din planul de proiect. 8ana$erul de proiect trebuie să identificeactivităţile care trebuie e'ecutate şi resursele necesare pentru realizarea lor. 0nainte de începerea proiectului, planul de resurse nu poate să identifice decât ariile funcţionale care trebuie să aloceresurse şi efortul apro'imativ necesar. 0n cadrul evaluării potenţialilor membri ai echipei de proiect trebuie urmărite anumite caracteristici ale indivizilor<

(ptitudinile necesare pentru realizarea activităţilor pe care le presupune proiectul. Capacitatea de a participa efectiv în cadrul proiectului. +piritul de echipă şi capacitatea de a colabora în realizarea activităţilor.(titudinea şi comportamentul mana$erului de proiect au un impact semnificativ asupra

atitudinii echipei. )eşi cel mai bun mod de a obţine vizibilitate, atât faţă de echipă, cât şi desponsorii proiectului, este de a conduce oamenii e'ercitând autoritatea conferită. 5n re$im de

teroare nu poate funcţiona decât până în momentul în care participanţii renunţă să se maistrăduiască şi nici un fel de presiune nu îi mai poate determina să îşi amplifice contribuţia. 0ntr"oechipă colaborativă, participanţii consideră că succesul echipei este propria lor misiune şi vor răspunde cu mai multă determinare în cazul creşterii presiunii e'ercitate asupra lor.

:iantul esenţial al unei echipe colaborative este cultura de echipă, o combinaţie de atitudinişi acţiuni specifice cultivate de"a lun$ul proiectului. +uccesul unei echipe de proiect se bazează pe câteva principii comune<

0ncrederea comună în valoarea şi posibilitatea atin$erii obiectivelor echipei Conştientizarea necesităţii contribuţiei fiecărui individ pentru succesul echipei Cultivarea unui mediu colaborativ, în care membri sunt încuraaţi să îşi împărtăşească

$ândurile, ideile si temerile Crearea unui mediu de învăţare prin susţinerea membrilor uniori

*ecompensarea rezultatelor remarcabile ale echipei #pe căi financiare sau non"financiare% +ărbătorirea succeselor Cele mai valoroase culturi se dezvoltă când membri echipei conştientizează că fiecare individ

contribuie cu valori în cadrul proiectului. 3entru fiecare problemă trebuie desemnat lider unuldintre indivizi şi acesta trebuie să realizeze că este responsabilitatea lui să $estioneze problema,altfel va fi trecută cu vederea.

1F.+.Ec?ipa pluridisciplinară /n cadrul proiectelor de animaie 9asistent social5psi?olo>5 animator socio6educati$5 dansator5 actor5 peda>o>5 coordonator de

proiect5 etc.:Identi"icarea rolurilor necesare

6chipa pluridisciplinară poate fi alcătuită din specialişti cu studii superioare şi cu abilităţi îninteracţiunea cu toate tipurile de persoane. 6chipa poate fi formată din< coordonator de proiect,animatori socio"educativi, actori, dansatori, asistenţi sociali, psiholo$i, psihopeda$o$i, asistenţămedicală, educatori şi medicul $eneralist care va avea statut de colaborator e'tern.

Coordonatorul de proiecte de animaţie are rolul de a coordona activitatea între$ii echipe pluridisciplinare precum şi a tuturor proiectelor şi acţiunilor, fiind în strânsă colaborare şiconlucrare cu ceilalţi membrii ai echipei.

S




(nimatorul este responsabil cu activităţile de animaţie, culturale, artistice, sportive,intelectuale şi în $eneral de cele de dezvoltare. 3lanifică activităţile împreună cu ceilalţispecialişti din cadrul echipei pluridisciplinare şi derulează aceste activităţi. :a sfârşit evalueazăactivităţile derulate.

(sistenţii sociali< au atribuţii comple'e care vizează asistenţa şi consilierea permanentă a persoanelor, întocmirea dosarelor de asistenţă socială, definirea unui plan detaliat de intervenţie

socială individualizată pentru fiecare caz social, urmărirea evoluţiei fiecărui caz, conlucrare permanentă atât cu echipa pluridisciplinară cât şi cu beneficiarul în vederea identificării celor mai bune soluţii de rezolvare a problematicii comple'e implicate de fiecare caz, acţiuni de prevenţie,conlucrarea cu autorităţi $uvernamentale şi non$uvernamentale, instituţii de ale 86& #şcoli,$rădiniţe, licee%, ale 8inisterului +ăntăţii, ale Fustiţiei. )e asemenea vor monitoriza permanentevoluţia fiecărui beneficiar urmărindu"se inte$rarea lor superioară în societate.

3siholo$ul< este specialistul care va efectua teste şi alte investi$aţii psiholo$ice pentruidentificarea tulburărilor de personalitate şi de comportament pe care persoanele le"ar putea prezenta. 0n urma investi$aţiilor va propune recomandă " orderri scrise echipei pluridisciplinare,analizând fiecare caz pentru identificarea soluţiilor celor mai potrivite fiecăruia, iar în situaţii încare constată tulburări de personalitate şi comportament, va propune e'pertize psihiatrice laspitale specializate. 2a urmări permanent evoluţia psiholo$ică a fiecărui beneficiar, conlucrând cu

ceilalţi specialişti. 6ducatorii< vor avea ca atribuţii educarea copiilor, suprave$herea lor şi autarea copiilor

de vârstă preşcolara şi şcolară la îndeplinirea temelor pentru acasă precum şi alte sarcinididactico"peda$o$ice care să aute copii să se inte$reze normal în mediul şcolar. 2or conlucrastrâns cu psiholo$ul şi cu asistenţii sociali precum şi cu întrea$a echipa pluridisciplinară.

8edicul $eneralist< va e'amina din punct de vedere medical fiecare beneficiar şi vaîntocmi o foaie de observaţie pentru fiecare, în care va include anamneza fiecărui caz şirecomanda " orderri scrise. 0n cazurile în care constată necesitatea internării de ur$enţă avictimelor în spitale, sau a e'aminării lor medicale suplimentare în instituţii specializate L ;8:#;nstitutul de 8edicină :e$ală%, camere de $arda ale spitalelor, instituţii care se vor pronunţa cu privire la starea sănătăţii persoanelor şi se vor lua măsuri de internare, după caz. )e asemeneaoricare dintre membrii echipei poate cere pentru beneficiari o consultaţie medicală, dacă se

constată înrăutăţirea stării de sănătate a acestora.(sistenţii medicali< vor asi$ura administrarea medicaţiei prescrisă de medici în cazul

unora dintre beneficiari şi vor monitoriza permanent starea de sănătate a tuturor persoanelor. 2or interveni medical în limita competenţelor profesionale sesizând imediat directorul, medicul şiechipa pluridisciplinară în cazul unor situaţii de ur$enţă.

6chipa pluridisciplinară poate fi constituită în funcţie de necesităţile $rupului ţintă. Oricaredin specialişti poate avea la un moment dat rol principal şi în alte etape şi $rupe doar un rolsecundar.

1F.-.Asistenă pro"esională 9specialiştii /n domeniu:

Consultană şi super$i#are

(cest serviciu se adresează specialiştilor care lucrează cu oamenii, de e'emplu< psiholo$i, asistenţi sociali, medici, peda$o$i, mana$eri, etc. (ceşti specialişti au de"a face zilniccu probleme umane munca lor poate fi stresantă şi cu o încărcătură emoţională puternică.

Consultanţa T supervizarea înseamnă discutarea activităţii profesionale, în special a aspectelor problematice, cu un consultant sau supervizor. =eneficiile consultanţei T supervizării sunt<




• creşterea eficienţei profesionale• îmbo$ăţirea resurselor personale• prevenirea sindromului burn-out .

(ceste servicii se oferă în diferite forme<

• consultanţă T supervizare individuală• consultanţă T supervizare în $rup• consultanţă T supervizare pentru echipe de specialişti care lucrează în cadrul aceleiaşi

instituţii.

+faturi pentru a deveni un bun animator

9. 0ntâmpină fiecare participant care intră cu un zâmbet e'plozibil, ca şi cum i"ai spune<N=ine ai venitP>

?. &u pierde din privire nici un participant, dar nu cu aer de poliţist, ci precum un prietencare se interesează de el.

B. &u fă multe predici. (le$e mai de$rabă cuvântul potrivit la timpul potrivitX şi fiiconstant în aceastaPE. &u"ţi fie teamă că aler$ând, râzând şi săltând împreună cu participanţii, îţi vei păta

ima$ineaPJ. (scultă de 9@ şi vorbeşte de j. :asă"i pe participanţi să vorbească în mod liber cu tine<

aută"i să înţelea$ă că tu eşti acolo pentru ei.K. &u căuta zâmbete false< oamenii înţele$ imediat dacă te"ai trezit cu faţa la cearşaf, sau

dacă nu eşti în apele tale pentru câteva minutePR. 0ncearcă să fii uşor de $ăsitX dacă cineva are nevoie de tine, să nu piardă timpul

căutându"tePS. *ămâi cât mai mult în milocul oamenilor te vor învăţa o mulţime de lucruri, mult mai

multe decât îţi poţi ima$ina.

. )escoperă bucuria de a sta la activităţi şi în milocul oamenilor, şi timpul va treceimediat, iar tu vei fi cel mai mulţumitP

1!.1Antrenarea mem,rilor ec?ipei /n des"ăşurarea acti$ităilor

Indicatori ai moti$aiei8aehr #9SE% a identificat J modele comportamentale considerate indicatori ai

motivaţiei. 7abelul următor e ilustrativ pentru aceste modele.

9@@




Indicatori ai moti$aiei

)irecţia

3ersistenţa

8otivaţia continuă

(ctivitatea

*ealizarea

E7plicaia

(le$erea aparentă între un ansamblu de posibilităţi de acţiune e un prim indicator al motivaţiei

(pare când individul îşi concentrează atenţia asupra aceleaşi sarcini

sau întâmplări pe o perioadă de timp, şi se referă la durata efortului

+e verifică când după o întrerupere e'istă o reluare spontană

+e referă la nivelul activităţii menţinute de individ.

4uncţionează în principal când variaţiile la nivelul realizării nu sunte'plicabile în termeni de capacităţi, competenţe sau factori fiziolo$ici.

'urse de moti$aie'urse de moti$aie

;nstinctele Obiceiuri

(titudini mentale

;dei

3lăcerea

3ersonalitatea conducătorului

;nfluenţa mediului

;nfluenţa momentului

Obiectul în sine

Descriere

Când se acţionează impulsiv cu scopul de a obţine ceva ce dă plăcere3ot funcţiona ca condiţionatori ai acţiunii şi derivă din învăţărilesociale, culturale şi educaţionale

)irecţionează motivaţia astfel încât să se obţină ceva care sămotiveze e$o"ul, când se urmăreşte să se dea probe de afirmaţie şistimă de sine.

Când se stabilesc modele şi, de la acestea se definesc obiective

*ezultă dintr"un refle' automat şi e de domeniulinconştientului (ceasta influenţează destul de mult situaţiile deînvăţare, şi o facilitează când e'istă empatie şi afectivitate

8ediul social şi familiar influenţează destul de mult tipul de motivaţii+ituaţia emoţională de moment influenţează tipul de motivaţie

Caracteristicile obiectului pot funcţiona ca sursă de motivaţie.

Caracteristicile persoanelor "oarte moti$ate3ersoanele foarte motivate pentru a atin$e obiectivele sunt motivate intrinsec şi au

încredere în propriile capacităţi. (dică, se preocupă mai mult cu realizarea personală decât curecompensele ce rezultă din succes, de aceea se simt mai bine percepând succesul decât cu$ratificaţii materiale sau sociale. 3ercep efortul ca ceva natural ce va fi compensat prin rezultatulfinal. 0şi stabilesc scopuri dificile, dar posibil de realizat anticipă rezultatul acţiunii astfel încât să

9@9




poată evalua performanţa şi pertinenţa obiectivului analizează punctele sale puternice şi celeslabe încercând să potenţeze ceea ce are mai bun preferând să aibă ca referinţă feedbac!ulreferitor la sarcină decât feedbac!ul social sau de atitudini le place să compare realizările propriiacu ale altor persoane admit succesele şi insuccesele ca datorându"se mai mult proprieiresponsabilităţi decât circumstanţelor conte'tuale.

1!.!.Medierea con"lictelor apărute /n pu,lic sau /n cadrul ec?ipei de animaie

1!.+.E$aluarea e"icienei ec?ipei pluridisciplinare

Cam ce anume trebuie analizat într"o 62(:5(*6 a activităţii de animaţie 3ot fi multeaspecte care se pot vedea.

'copul... care trebuia atins, a fost atins 8esaul care trebuia transmis participanţilor a fosttransmis +e vede de asemeni dacă ocul ales pentru a transmite acel mesa a fost cel mai potrivit. Cola,orarea /n ec?ipă... animatorii au ştiut să lucreze în echipă 4iecare a dus la bun sfârşitresponsabilitatea care îi era încredinţată participanţi au avut în fată un adevărat $rup deanimatori convins de ceea ce face

&articiparea ... Cum au răspuns participanţii la propunerea făcută Care a fostentuziasmul cu care au participat la oc Care au fost participanţii care au creat probleme Carear putea fi motivul

(cestea sunt doar câteva indicaţii care se pot lua în vedere într"o 62(:5(*6. Cusi$uranţă în timpul întâlnirii pot ieşi la iveală şi alte aspecte.

;ar înainte de a pleca cred că un pahar de suc şi o prăitură mâncată împreună#ocazional%sunt un mod potrivit de a uita de oboseală şi de faptul că poate mai ai şi altele de făcut acasă.

Suport de Curs

Documents

Transcript of Suport de Curs