SUPORT CURS TECOFIG NR 2 (1).pdf

9
1 OMFP 1.802/2014 INVESTIȚII IMOBILIARE Este de ramarcat faptul că Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidare, aprobate prin OMFP 1802/2014, spre deosebire de reglementările contabile anterioare, cer ca, din punctul de vedere al evidenței contabile și al prezentării în bilanț, în categoria imobilizărilor corporale să se efectueze distincția între: a)proprietățile imobiliare (terenuri sau clădiri sau ambele) utilizate de posesor la producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative (a căror evidență se realizează cu ajutorul conturilor 2111 "Terenuri" și 212 "Construcții"); și b)proprietățile imobiliare deținute mai degrabă pentru a obține venituri din chirii sau pentru creșterea valorii capitalului, ori ambele (a căror evidență se realizează cu ajutorul contului 215 "Investiții imobiliare"). Pentru a stabili dacă o proprietate imobiliară constituie o investiţie imobiliară este nevoie de raţionament profesional. Entităţile trebuie să elaboreze criterii astfel încât să îşi poată exercita în mod consecvent raţionamentul, în conformitate cu definiţia investiţiei imobiliare (pct. 202). Următoarele exemple reprezintă imobilizări corporale sub forma de investiții imobiliare: a)terenurile deţinute, mai degrabă, în scopul creşterii pe termen lung a valorii capitalului, decât în scopul vânzării pe termen scurt, pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; b)terenurile deţinute pentru o utilizare viitoare încă nedeterminată. În cazul în care o entitate nu a hotărât dacă va utiliza terenul fie ca pe o proprietate imobiliară utilizată de posesor, fie în scopul vânzării pe termen scurt în cursul desfăşurării normale a activităţii, atunci terenul este considerat ca fiind deţinut în scopul creşterii valorii capitalului; c)o clădire aflată în proprietatea entităţii (sau deţinută de entitate în temeiul unui contract de leasing financiar) şi închiriată în temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operaţional; d)o clădire care este liberă, dar care este deţinută pentru a fi închiriată în temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operaţional; e)proprietăţile imobiliare în curs de construire sau amenajare în scopul utilizării viitoare ca investiţii imobiliare (pct. 198). Nu reprezintă imobilizări corporale sub formă de investiții imobiliare: a)proprietăţile imobiliare deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii sau în procesul de construcţie ori de amenajare în vederea unei astfel de vânzări, de exemplu, proprietăţile imobiliare dobândite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, în viitorul apropiat, sau cu scopul de a fi amenajate şi revândute. Acestea reprezintă, din punct de vedere contabil, stocuri; b)proprietăţile imobiliare care sunt în curs de construire sau amenajare în numele unor terţe părţi. Acestea reprezintă pentru entitate servicii în curs de execuţie; c)proprietăţile imobiliare utilizate de posesor, incluzând (printre altele) proprietăţile deţinute în scopul utilizării lor viitoare ca proprietăţi imobiliare utilizate de posesor, proprietăţile deţinute în scopul amenajării viitoare şi utilizării ulterioare ca proprietăţi imobiliare utilizate de posesor, proprietăţile utilizate de salariaţi (indiferent dacă aceştia plătesc sau nu chirie la cursul pieţei) şi proprietăţile imobiliare utilizate de posesor care urmează a fi cedate (pct. 199). Investițiile imobiliare se evidențiază distinct în contabilitate și se prezintă separat în bilanț, însă, la evaluarea și amortizarea acestora trebuie să se țină cont de regulile aplicabile tuturor imobilizărilor corporale.

Transcript of SUPORT CURS TECOFIG NR 2 (1).pdf

Page 1: SUPORT CURS TECOFIG NR 2 (1).pdf

1

OMFP 1.802/2014

INVESTIȚII IMOBILIARE

Este de ramarcat faptul că Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale

individuale și situațiile financiare anuale consolidare, aprobate prin OMFP 1802/2014, spre deosebire

de reglementările contabile anterioare, cer ca, din punctul de vedere al evidenței contabile și al

prezentării în bilanț, în categoria imobilizărilor corporale să se efectueze distincția între:

a)proprietățile imobiliare (terenuri sau clădiri sau ambele) utilizate de posesor la producerea sau

furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative (a căror evidență se realizează cu

ajutorul conturilor 2111 "Terenuri" și 212 "Construcții"); și

b)proprietățile imobiliare deținute mai degrabă pentru a obține venituri din chirii sau pentru creșterea

valorii capitalului, ori ambele (a căror evidență se realizează cu ajutorul contului 215 "Investiții

imobiliare").

Pentru a stabili dacă o proprietate imobiliară constituie o investiţie imobiliară este nevoie de

raţionament profesional. Entităţile trebuie să elaboreze criterii astfel încât să îşi poată exercita în

mod consecvent raţionamentul, în conformitate cu definiţia investiţiei imobiliare (pct. 202).

Următoarele exemple reprezintă imobilizări corporale sub forma de investiții imobiliare:

a)terenurile deţinute, mai degrabă, în scopul creşterii pe termen lung a valorii capitalului, decât în

scopul vânzării pe termen scurt, pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

b)terenurile deţinute pentru o utilizare viitoare încă nedeterminată. În cazul în care o entitate nu a

hotărât dacă va utiliza terenul fie ca pe o proprietate imobiliară utilizată de posesor, fie în scopul

vânzării pe termen scurt în cursul desfăşurării normale a activităţii, atunci terenul este considerat ca

fiind deţinut în scopul creşterii valorii capitalului;

c)o clădire aflată în proprietatea entităţii (sau deţinută de entitate în temeiul unui contract de leasing

financiar) şi închiriată în temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operaţional;

d)o clădire care este liberă, dar care este deţinută pentru a fi închiriată în temeiul unuia sau mai

multor contracte de leasing operaţional;

e)proprietăţile imobiliare în curs de construire sau amenajare în scopul utilizării viitoare ca investiţii

imobiliare (pct. 198).

Nu reprezintă imobilizări corporale sub formă de investiții imobiliare:

a)proprietăţile imobiliare deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii

sau în procesul de construcţie ori de amenajare în vederea unei astfel de vânzări, de exemplu,

proprietăţile imobiliare dobândite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, în viitorul apropiat, sau

cu scopul de a fi amenajate şi revândute. Acestea reprezintă, din punct de vedere contabil, stocuri;

b)proprietăţile imobiliare care sunt în curs de construire sau amenajare în numele unor terţe părţi.

Acestea reprezintă pentru entitate servicii în curs de execuţie;

c)proprietăţile imobiliare utilizate de posesor, incluzând (printre altele) proprietăţile deţinute în

scopul utilizării lor viitoare ca proprietăţi imobiliare utilizate de posesor, proprietăţile deţinute în

scopul amenajării viitoare şi utilizării ulterioare ca proprietăţi imobiliare utilizate de posesor,

proprietăţile utilizate de salariaţi (indiferent dacă aceştia plătesc sau nu chirie la cursul pieţei) şi

proprietăţile imobiliare utilizate de posesor care urmează a fi cedate (pct. 199).

Investițiile imobiliare se evidențiază distinct în contabilitate și se prezintă separat în bilanț,

însă, la evaluarea și amortizarea acestora trebuie să se țină cont de regulile aplicabile tuturor

imobilizărilor corporale.

Page 2: SUPORT CURS TECOFIG NR 2 (1).pdf

2

EXEMPLU

Pe data de 05.02.N, societatea X achiziționează un teren în speranța creșterii valorii acestuia. Costul de

achiziție al terenului este de 800.000 de lei, TVA 24%. La sfârșitul exercițiului N, terenul este

reevaluat, valoarea justă a acestuia fiind 810.000 de lei. La 31.12.N+1, de asemenea, terenul este

reevaluat vlaorea justă a acestuia fiind 795.000 de lei. Pe data de 31.03.N+2, terenul este vândut la

prețul de 810.000 de lei, TVA 24%.

O atenție deosebită trebuie acordată proprietăților imobiliare care includ o parte care este deținută

pentru a fi închiriată sau cu scopul creşterii valorii capitalului şi o altă parte care este deţinută pentru a

fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau în scopuri administrative. Astfel,

dacă aceste părţi pot fi vândute separat (sau închiriate separat în temeiul unui contract de leasing

financiar), o entitate le contabilizează separat. Dacă părţile nu pot fi vândute separat, proprietatea

imobiliară constituie o investiţie imobiliară doar în cazul în care o parte nesemnificativă este deţinută

pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau în scopuri administrative

(pct. 200).

EXEMPLU

Pe data de 22.12.N-1, entitatea Z achiziționează o clădire la prețul de 1.000.000 de lei, TVA 24%.

Clădirea are 10 camere, cărora entitatea le va de următoarea destinație:

-9 camere urmează să fie închiriate terților;

-o cameră urmează să fie utilizată de personalul administrativ al entității.

Camerele nu pot să fie vândute separat de către entitate.

Durata de utilizare econmică a clădirii este estimată la 50 de ani, iar metoda de amortizare utilizată

este cea liniară.

La 31.12.N+2, clădirea este reevaluată, valoarea justă a acesteia fiind de 987.000 de lei. Politica

contabilă a entității este aceea de a anula amortizarea cumulată a imobilizărilor corporale, atunci când

se efectuează reevaluarea acestora. De asemenea, politica contabilă a entității este aceea de a transfera

la rezultatul reportat rezerva din reevaluare pe măsură ce activele reevaluare se amortizează.

Atunci când există o modificare a utilizării unei proprietăți imobiliare trebuie să se facă transferul în

sau din categoria investițiilor imobiliare. Acest transfer intervine în următoarele situații:

Modificarea utilizării Natura transferului Inceperea utilizării de către

posesor Transfer din categoria investițiilor imobiliare în

categoria proprietăților imobiliare utilizate de

posesor (pct. 204(a)). Începerea procesului de

amenajare în perspectiva vânzării Transfer din categoria investițiilor imobiliare în

categoria stocurilor (pct. 204(b)). Încheierea utilizării de către

posesor Transfer din categoria proprietăţilor imobiliare

utilizate de posesor în categoria investiţiilor

imobiliare(pct. 204(c)). Începerea unui leasing operaţional

cu o altă parte Transfer din categoria stocurilor în categoria

investiţiilor imobiliare (pct. 204(d)).

La transferul unei proprietăți imobiliare din categoria investițiilor imobiliare în categoria

stocurilor trebuie să se țină cont de următoarle aspecte:

i)o entitate transferă o proprietate imobiliară din categoria investiţiilor imobiliare în categoria

stocurilor dacă şi numai dacă intervine o modificare în utilizare evidenţiată de demararea lucrărilor

de amenajare, în perspectiva vânzării. Pe perioada de amenajare sunt adăugate costurile, iar la

recepţia finală se procedează la transferul de la stocuri la investiţii imobiliare, în vederea cedării

(pct. 205 (1)).

Page 3: SUPORT CURS TECOFIG NR 2 (1).pdf

3

ii)în cazul în care decide să cedeze o investiţie imobiliară fără amenajări suplimentare, entitatea

continuă să trateze proprietatea imobiliară ca investiţie imobiliară până în momentul în care aceasta

este scoasă din evidenţă (pct. 205 (2)).

iii)în mod similar, dacă o entitate începe procesul de reamenajare a unei investiţii imobiliare

existente, în scopul utilizării viitoare continue ca investiţie imobiliară, atunci proprietatea imobiliară

rămâne investiţie imobiliară şi nu este reclasificată drept proprietate imobiliară utilizată de posesor

în cursul reamenajării ((pct. 205 (3)).

EXEMPLU

Societatea BETA achiziționează, pe data de 30.12.N-1, o clădire la costul de 600.000 de lei, TVA

24%. Durta de amortizare a clădirii este 40 de ani, iar metoda de amortizare este cea liniară. Clădirea

este achizitionată, inițial, cu scopul de a fi închiriată terților. Pe data de 31.12.N+2, societetatea BETA

schimbă destinația clădirii, urmând ca aceasta să fie utilizată în scopuri adimistrative.

EXEMPLU

O societate a achiziționat la 31.12. 2013 o clădire la costul de 800.000 lei. amortizată liniar în

20 ani, care este închiriată terților Pe data de 1 martie 2015 încep lucrările de amenajare a

clădirii în vederea vânzării ei ulterioare. În luna martie sunt efectuate cheltuieli de 15.000 lei.

Pe toată perioada amenajării sunt efectuate cheltuieli de 50.000 lei. In iulie 2015 aceste lucrări

sunt recepționate, iar în august clădirea este vândută.

EXEMPLU

O societate a construit în anul 2014 un ansamblu de locuinţe destinate vânzării. În anul 2014

a decis ca un bloc din acest ansamblu să nu mai fie vândut urmând a fi închiriat terților.

Valoarea sa contabilă este de 20.000.000 lei.

EXEMPLU

ALFA a achiziționat în anul 2013 un teren la costul de 100.000 lei. Inițial destinația terenului

nu era determinată. În anul 2014 terenul a fost reevaluat la valoarea justă de 150.000 lei. În

anul 2015 societatea a decis să folosească terenul pentru a construi un ansamblu de locuinţe

destinat vânzării

EXEMPLU

Entitatea ALFA prezintă următoarele informații în note, la 31.12.N:

Investiţiile imobiliare sunt contabilizate iniţial la cost, și evaluate în bilanț la cost minus

amortizarea cumulată minus ajustările pentru depreciere. Entitatea estimează anual valoarea

justă iar dacă estimările sunt credibile, valorile sunt menționate în note. Valoarea justă este

bazată pe o piaţă activă, ajustată după caz pentru diferenţele date de natura, locaţia şi

condiţiile specifice activelor. În cazul în care această informaţie nu este disponibilă, societatea

utilizează metode alternative de evaluare bazate pe preţuri recente pe pieţe mai puţin active

sau actualizări ale fluxurilor de trezorerie. Aceste evaluări sunt verificate anual de un

evaluator independent.

Entitatea a analizat dacă activele pot fi recunoscute ca investiţii imobiliare. În efectuarea

acestei judecăţi, se analizează dacă aceste active generează fluxuri de trezorerie independente

de cele generate de alte active. Unele active sunt utilizate parţial pentru a genera chirii sau

pentru aprecierea capitalului, iar parţial pentru utilizarea în producţie. Entitatea recunoaşte

fiecare parte ca activ separat dacă părţile pot fi vândute separat. Dacă nu pot fi vândute

separat, se recunoaşte o investiţie imobiliară numai dacă partea folosită în producţie este

nesemnificativă. Entitatea analizează separat fiecare activ pentru a stabili modul de

recunoaştere.

Page 4: SUPORT CURS TECOFIG NR 2 (1).pdf

4

Costurile ulterioare aferente investițiilor imobiliare se recunosc în valoarea activului dacă sunt

îndeplinite condițiile de recunoaștere. Dacă condițiile nu sunt recunoscute aceste costuri se

recunosc în contul de profit și pierdere.

EXEMPLU

Societatea ALFA deţine două clădiri despre care se cunosc următoarele informaţii:

Clădirea 1 este utilizată drept sediu administrativ.

- Costul său este de 1.600.000 lei;

- Durata de viaţă utilă este de 20 ani;

- Metoda de amortizare folosită este cea liniară.

- Amortizarea cumulată până la sfărşitul exerciţiului 2015 160.000 LEI

-Durata de viaţă utilă rămasă la 31.12.2015 18 ani

Clădirea 2 este închiriată terților.

- Costul său iniţial este de 2.000.000 lei;

- Durata de viaţă utilă este de 20 ani;

- Metoda de amortizare folosită este cea liniară.

- Amortizarea cumulată până la sfârşitul exerciţiului 2015 200.000 LEI

- Durata de viaţă utilă rămasă la 31.12.2015 18 ani

La sfârşitul exerciţiului 2015 cele două clădiri sunt reevaluate la valoarea justă. Valoarea justă

stabilită de un evaluator independent a fost de 1.728.000 lei pentru clădirea 1 şi de 1.440.000

de lei pentru clădirea 2. Potrivit politicii societăţii rezerva din reevaluare este virată la

rezultatul reportat pe măsura amortizării.

Clădirea 1 este considerată proprietate imobiliară utilizată de posesor, iar clădirea 2 este

investiție imobiliară.

Exemple de note la situațiile financiare:

EXEMPLU

Entitatea ALFA prezintă, la 31.12.N, următoarele informații în note:

1 ianuarie N Terenuri Clădiri Total

Valoare brută (în mii de lei) 25.000 62.000 87.000

Amortizare acumulată (în mii de lei) - 12.000 12.000

Valoare netă contabilă (în mii de lei) 25.000 50.000 75.000

Cost de achiziţie Terenuri Construcţii Total

1 ianuarie N (în mii de lei) 25.000 62.000 87.000

Intrări de active (în mii de lei) 5.000 - 5.000

Transfer de la imobilizări corporale (în mii de lei) 1.000 - 1.000

Transfer la imobilizări corporale (în mii de lei) - (2.500) (2.500)

31 decembrie N (în mii de lei) 27.000 59.500 84.500

Situaţia amortizărilor:

Amortizări şi deprecieri Terenuri Construcţii Total

1 ianuarie N (în mii de lei) 4.000 5.000

Intrări de active (în mii de lei) - -

Transfer de la imobilizări corporale (în mii de lei) - -

Transfer la imobilizări corporale (în mii de lei) (300) (300)

Amortizarea exerciţiului (în mii de lei) 900

Page 5: SUPORT CURS TECOFIG NR 2 (1).pdf

5

31 decembrie 2008 (în mii de lei) 4.600 4.700

Valoarea netă la 01.01.N (în mii de lei) 25.000 58.000 (1) 83.000

Valoarea netă la 31.12.N (în mii de lei) 27.000 54.900 81.900

(1) 62.000 mii de lei – 4.000 mii de lei = 58.000 mii de lei

(2) 59.500 mii de lei– 4.600 mii de lei = 54.900 mii de lei

Valoarea justă a terenurilor determinată prin raportare la piaţă (pe baza preţurilor actuale

pentru active comparabile pe o piaţă activă) este de 36.000 u.m. Valoarea justă a clădirilor

(determinată pe baza preţurilor recente pentru active comparabile pe o piaţă mai puţin activă)

este de 61.000 u.m.

EXEMPLU

Entitatea BETA prezintă, în note, următoarele informații la 31.12.N:

N N-1

La 1 ianuarie (în mii de lei) 59.000 62.000

Intrări (în mii de lei) 5.200 -

Transfer de la imobilizări corporale

(în mii de lei)

17.500 (1) -

Transfer către imobilizări corporale

(în mii de lei)

- (600) (2)

Transfer către stocuri (în mii de lei) (6.250) (3) -

Câştig net din ajustarea valorii

investiţiilor imobiliare (în mii de lei)

3.480 2.400

La 31 decembrie 78.930 59.000

(1) în iulie N, entitatea a finalizat construcţia unei clădiri care iniţial era destinată utilizării şi a

decis închirierea sa, astfel fiind transferată de la imobilizări corporale la investiţii imobiliare

(2) un depozit care a fost închiriat până în august N-1 a început să fie utilizat pentru

depozitarea stocurilor; astfel, a fost transferat de la investiţii imobiliare la imobilizări

corporale

(3) o clădire anterior închiriată a fost renovată în vederea vânzării. A fost transferată din

investiţii imobiliare la stocuri

Page 6: SUPORT CURS TECOFIG NR 2 (1).pdf

6

ACTIVE NECORPORALE ȘI CORPORALE DE EXPLORARE ȘI

EVALUAREA RESURSELOR MINERALE

Delimitări și recunoaștere

În cazul în care cheltuielile de explorare și evaluare a resurselor minerale sunt recunoscute ca

activ, se aplică prevederile pct. 246—253 (pct.425 (1)).

Amortizarea activelor respective se stabilește în funcție de durata de viață utilă

corespunzătoare acestora (pct.425 (2)).

Cheltuielile de explorare și evaluare a resurselor minerale sunt cheltuieli generate de entitate

în legătură cu explorarea și evaluarea resurselor minerale, înainte ca fezabilitatea tehnică și

viabilitatea comercială ale extracției resurselor minerale să fie demonstrate. Pentru a

determina dacă aceste cheltuieli se recunosc ca imobilizări, o entitate ia în considerare gradul

în care cheltuiala poate fi asociată cu descoperirea resurselor minerale (pct. 246 (1)).

Explorarea și evaluarea resurselor minerale se referă la prospectarea resurselor minerale,

inclusiv minereuri, petrol, gaze naturale și resurse similare neregenerative, după ce entitatea a

obținut drepturile legale de a explora într-o anumită zonă, precum și la determinarea

fezabilității tehnice și a viabilității comerciale ale extracției resurselor minerale (pct.246 (2)).

O entitate trebuie să stabilească o politică contabilă specificând ce cheltuieli sunt recunoscute

drept active de explorare și evaluare și trebuie să aplice acea politică în mod

consecvent. Pentru a face această determinare, entitatea ia în considerare gradul în care

cheltuiala poate fi asociată cu descoperirea unor resurse minerale specifice. Următoarele sunt

exemple de cheltuieli care ar putea fi incluse în evaluarea inițială a activelor de explorare și

evaluare (lista nu este exhaustivă):

a) achiziționarea drepturilor de a explora;

b) studii topografice, geologice, geochimice și geofizice;

c) foraje de explorare;

d) săpături;

e) eșantionare; și

f) activități în legătură cu evaluarea fezabilității tehnice și a viabilității comerciale ale

extracției unei resurse minerale (pct.247).

O entitate nu va înregistra ca active de natura cheltuielilor de explorare și evaluare a

resurselor minerale cheltuielile angajate:

a) înainte de explorarea și evaluarea resurselor minerale, cum sunt cheltuielile ce au avut loc

înainte de momentul în care entitatea a obținut dreptul legal de a explora o anumită zonă;

b) după ce sunt demonstrabile fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială ale extracției

unei resurse minerale (pct.248).

Cheltuielile legate de valorificarea resurselor minerale nu vor fi recunoscute drept active de

explorare și evaluare (pct.249).

Prevederile referitoare la reevaluarea imobilizărilor corporale se aplică și activelor corporale

de explorare și evaluare a resurselor minerale (pct.250).

Clasificarea și reclasificarea activelor de explorare și evaluare

Dacă activele de explorare și evaluare nu mai îndeplinesc condițiile de recunoaștere se vor

transfera, în funcție de natural lor, fie în categoria imobilizărilor necorporale fie în cea a

imobilizărilor corporale. Înainte de transfer trebuie procedat la identificarea existenței

pierderilor din depreciere și la recunoașterea lor.

Page 7: SUPORT CURS TECOFIG NR 2 (1).pdf

7

O entitate trebuie să clasifice activele de explorare și evaluare drept active corporale sau

necorporale conform naturii activelor dobândite și trebuie să aplice în mod consecvent

această clasificare (pct.251 (1)).

Unele active recunoscute sunt tratate drept active necorporale (de exemplu, drepturile de

forare), în timp ce altele sunt corporale (de exemplu, vehiculele și instalațiile de forare)

(pct.251 (2)).

Un activ de explorare și evaluare nu trebuie să mai fie clasificat ca atare atunci când

fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială ale extracției unei resurse minerale pot fi

demonstrate. În acest scop, activele de explorare și evaluare se înregistrează pe seama

conturilor corespunzătoare de imobilizări necorporale, respectiv corporale, după caz

(pct.252 (1)).

Activele de explorare și evaluare trebuie evaluate pentru depreciere și orice pierdere din

depreciere trebuie recunoscută înainte de reclasificare (pct.252 (2)).

Deprecierea activelor de explorare și evaluare

În cazul acestei categorii de active reglementarea prevede indicii specifice ale existenței

deprecierii. Ajustările de valoare și reluarea acestora urmează aceleași reguli ca în cazul

imobilizărilor corporale.

Unul sau mai multe din următoarele fapte și împrejurări indică faptul că o entitate trebuie să

analizeze și să înregistreze, dacă este cazul, o ajustare pentru deprecierea activelor de

explorare și evaluare:

a) durata pentru care entitatea are dreptul de a explora o anumită zonă a expirat în decursul

perioadei sau va expira în viitorul apropiat și nu se preconizează reînnoirea;

b) nu sunt prevăzute în buget cheltuielile necesare pentru explorarea în continuare și pentru

evaluarea resurselor minerale în acea zonă;

c) explorarea și evaluarea resurselor minerale dintr-o anumită zonă nu au dus la

descoperirea unor cantități de resurse minerale viabile din punct de vedere comercial, iar

entitatea a decis să întrerupă aceste activități în zona respectivă;

d) există suficiente date care să indice că, deși este posibilă o dezvoltare în zona respectivă,

este puțin probabil ca valoarea contabilă a activului de explorare și evaluare să fie complet

recuperată în urma valorificării sau vânzării etc (pct.253).

EXEMPLU

La data de 31.12.N-1 societatea ALFA a achiziționat vehicule și instalații specifice pentru

forare la costul de 1.000.000 lei, durata de amortizare 10 ani. Societatea comercială ALFA a

achiziţionat pe 07.08.N de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale dreptul de explorare

unui perimetru în zona Brazi, costul fiind 200.000 lei. Anterior acestei date, pe 05.07.N

ALFA a efectuat studii topografice, costul fiind 10.000 lei. Durata licenţei este de 4 ani cu

posibilitatea de transformare în licenţă de exploatare. Totodată, firma efectuează, pe data de

15.08.N studii geologice în sumă de 5.800 lei în vederea estimării cantităţii de petrol din

subsol.

EXEMPLU

Entitatea ALFA explorează de doi ani o zonă din Marea Neagră în care se găsește o rezervă

de gaze. La 31.12.N, entitatea ia decizia să întrerupă activitatea deoarece, s-a demonstrat că

volumul de gaze nu asigură viabilitatea comercială a exploatării.

Page 8: SUPORT CURS TECOFIG NR 2 (1).pdf

8

Activele de explorare și evaluare sunt constituite din:

-dreptul de explorare (reflectat în contul 206 "Active necorporale de explorare și evaluare a

resurselor minerale") în valoare de 300.000 de lei, amortizarea cumulate fiind de 200.000 de

lei (reflectată în contul 2806"Amortizarea activelor necorporale de explorare și evaluare a

resurselor minerale");

-utilaje de forare (reflectate în contul 216 "Active corporale de explorare și evaluare a

resurselor minerale") în valoare de 20.500.000 de lei, amortizare cumulată 5.000.000 de lei

(reflectată în contul 2816 "Amortizarea activelor corporale de explorare și evaluare a

resurselor minerale").

Dreptul de explorare expiră la 31.12.N+1. Entitatea nu poate anula acest drept achiziționat în

urmă cu doi ani.

În urma deciziei de întrerupere a activității de explorare, managementul estimează o valoare

de inventar pentru activul necorporal de explorare de 20.000 de lei și o valoare de inventar

pentru activul corporal de explorare de 10.000.000 de lei.

Temă 1.O societate a achiziţionat la data de 31.12.2013 o clădire la costul de 510.000 lei. Durata de

viaţă utilă a clădirii a fost stabilită la 40 ani, iar metoda de amortizare utilizată este cea liniară.

La data de 1.05.2015, clădirea nu mai este utilizată de proprietar, fiind închiriată terţilor. La

data de 31.12.2015, clădirea este reevaluată la valoarea justă de 520.000 lei. Până la 1.05.2015

clădirea a fost considerată proprietate imobiliară utilizată de posesor.

2.ALFA achiziţionează la data de 31.12.2012 o clădire la costul de 350.000 lei cu scopul de a

fi folosită ca sediu central administrativ. Durata de amortizare este de 10 ani. La 1.01.2015

ALFA a închirat clădirea unui terț în leasing operational.

La 31.12.2015 clădirea este reevaluată la valoarea justă de 450.000 lei.

La data de 01.10.2016, ALFA decide să utilizeze din nou clădirea ca sediu central

administrativ.

3.Pe data de 05.02.N, societatea X achiziționează un teren în speranța creșterii valorii acestuia. Costul

de achiziție al terenului este de 800.000 de lei, TVA 24%. La sfârșitul exercițiului N, terenul este

reevaluat, valoarea justă a acestuia fiind 810.000 de lei. La 31.12.N+1, de asemenea, terenul este

reevaluat vlaorea justă a acestuia fiind 795.000 de lei. Pe data de 31.03.N+2, terenul este vândut la

prețul de 810.000 de lei, TVA 24%.

4. Pe data de 22.12.N-1, entitatea Z achiziționează o clădire la prețul de 1.000.000 de lei, TVA 24%.

Clădirea are 10 camere, cărora entitatea le va de următoarea destinație:

-9 camere urmează să fie închiriate terților;

-o cameră urmează să fie utilizată de personalul administrativ al entității.

Camerele nu pot să fie vândute separat de către entitate.

Durata de utilizare econmică a clădirii este estimată la 50 de ani, iar metoda de amortizare utilizată

este cea liniară.

La 31.12.N+2, clădirea este reevaluată, valoarea justă a acesteia fiind de 987.000 de lei. Politica

contabilă a entității este aceea de a anula amortizarea cumulată a imobilizărilor corporale, atunci când

se efectuează reevaluarea acestora. De asemenea, politica contabilă a entității este aceea de a transfera

la rezultatul reportat rezerva din reevaluare pe măsură ce activele reevaluare se amortizează.

Page 9: SUPORT CURS TECOFIG NR 2 (1).pdf

9

5.Entitatea BETA a primit dreptul legal de explorare și evaluare a resurselor minerale dintr-o anumită

zonă. Pentru realizarea acestei activități, pe data de 25.06.N, achiziționează instalații de forare la prețul

de 500.000 de lei, TVA 24%. Transportul și instalarea sunt realizate de o unitate specializată, care

facturează entității X suma de 100.000 de lei, TVA 24%.

Durata de utilizare economică a instalației de forare este estimată la 10 ani. Metoda de amortizare

utilizată este cea liniară.

La 31.12.N+1, instalația de forare este reevaluată la valoarea justă de 595.000 de lei.

Politica entității BETA este aceea de reevalua valoarea obținută în urma anulării amortizării cumulate.

De asemenea, rezerva din reevaluare se transferă la rezultatul reportat pe măsură ce instalația de forare

e amortizează. La 31.12.N+3, în zona în care s-au efectuat explorările, este stabilită fezabilitatea

tehnică și viabilitatea comercială a unui zăcământ de petrol, care va urma să fie exploatat, începând cu

anul N+4.