Suport Curs PEC UTCB 2007 Portrait
192
Prof. dr. ing. Dan Constantinescu Dr. ing. Horia Petran Ing. Cristian Petcu PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR NOI SI EXISTENTE - Fundamentare teoretică şi aplicaţii - A B C D E F 125 201 291 566 820 kWh/m²an E G 408 - 2007 -
-
Upload
1671107044497 -
Category
Documents
-
view
50 -
download
1
Transcript of Suport Curs PEC UTCB 2007 Portrait
Prof. dr. ing. Dan Constantinescu Dr. ing. Horia Petran Ing. Cristian Petcu
PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR NOI SI EXISTENTE
- Fundamentare teoretică şi aplicaţii -
A B C D E F
125
201
291
566
820
kWh/m²an
E
G
408
- 2007 -
Scurtă prezentare
Lucrarea de faţă reprezintă suportul grafic al cursului susţinut de autori în
cadrul cursului post-universitar având ca obiect Auditul energetic al clădirilor
existente şi al instalaţiilor termice aferente acestora, organizat de Catedra de
Termotehnică din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.
Scopul lucrării este de a prezenta bazele teoretice ale activităţii de audit
energetic în clădiri, precum şi aplicaţiile cele mai sugestive, complementare
fundamentării teoretice. Lucrarea de faţă prezintă suportul fizic şi matematic al
activităţilor de expertiză, diagnoză, certificare şi audit energetic proprii cladirilor noi si
existente. Suportul de curs se adresează persoanelor care îşi desfăşoară activitatea
în domeniul cercetării, proiectării şi învăţământului superior din construcţii, instalaţii şi
arhitectură. Sub forma de prezentare şi prin conţinut lucrarea este utilă celor care îşi
propun să devină auditori energetici în construcţii.
martie 2007 Autorii
CUPRINS
I. BILANŢUL TERMIC AL INCINTELOR OCUPATE/LOCUITE -
ÎNCĂLZIRE CONTINUĂ - ...................................................................................1
I.1. Fluxul termic disipat prin elementele de construcţie opace. ......................... 1
I.2. Fluxul termic disipat prin elemente de construcţie transparente................... 8
I.3. Fluxul termic total disipat prin transmisie (pereţi şi ferestre)......................... 9
I.4. Temperatura medie volumică a aerului dintr-o incintă cu regim termic
controlat (ti = tio) ........................................................................................... 9
I.5. Fluxul termic necesar modificării entalpiei aerului infiltrat prin rosturile
mobile (dinspre mediul natural).................................................................. 10
I.6. Fluxul termic datorat activităţii umane ........................................................ 10
I.7. Bilanţul termic la nivelul conturului termodinamic al unei incinte încălzite
direct – zona principală .............................................................................. 11
I.8. Bilanţul termic la nivelul zonei principale a unei clădiri locuite / ocupate.... 11
I.9. Numărul corectat de grade-zile şi durata sezonului de încălzire – zona
principală a clădirii. .................................................................................... 17
I.10. Factorul de corecţie C .............................................................................. 18
I.11. Valorile „na” la nivel de clădire.................................................................. 18
I.12. Rezistenţe termice corectate.................................................................... 19
II. PARAMETRII TERMODINAMICI AI SPAŢIILOR NEÎNCĂLZITE SAU
AFLATE LA TEMPERATURI SENSIBIL DIFERITE DE CEA A ZONEI
PRINCIPALE.....................................................................................................22
II.1. Rosturi închise/deschise ........................................................................... 22
II.2. Spaţii interioare ale clădirii (pod, casa scărilor, subsol etc.) ...................... 23
II.3. Transferul de căldură prin sol (fără procese de schimbare de fază) ......... 25
II.4. Fluxul termic cedat de echipamentele din instalaţii ................................... 36
III. CONSUMUL ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIREA SPAŢIILOR
– ÎNCĂLZIRE CONTINUĂ.................................................................................38
III.1. Randamente ale furnizării căldurii ............................................................ 38
III.2. Consum şi consum specific de căldură .................................................... 39
III.3. Caracteristica de reglare a furnizării căldurii într-o clădire existentă ........ 39
IV. ÎNCĂLZIREA INTERMITENTĂ A CLĂDIRILOR EXISTENTE – CONSUM
DE CĂLDURĂ ...................................................................................................45
V. CLIMATIZAREA SPAIILOR ÎN SEZONUL CALD..............................................48
V.1 Variaţia temperaturii interioare în spaţii locuite/ocupate nedotate cu sisteme
de climatizare. Metodă orară analitică simplificată..................................... 48
V.2. Necesarul de frig al unui spaţiu ocupat (metoda orară simplificată)......... 59
VI. CONSUMUL DE CĂLDURĂ PENTRU APĂ CALDĂ MENAJERĂ –
ETAPE DE CALCUL .........................................................................................62
VI.1. Ipoteze..................................................................................................... 62
VI.2. Tipuri de clădiri ........................................................................................ 62
VII. EXPERTIZAREA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A INSTALAŢIILOR DE
ÎNCĂLZIRE ŞI DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ DE CONSUM -
NORMATIV NP 048-2000 (fundamentare metodologică) .................................66
VII.1. Domeniul de aplicare: ............................................................................. 66
VII.2. Scopul normativului ................................................................................ 67
VII.3. Noţiuni fundamentale.............................................................................. 67
VII.4. Evaluarea Performanţei Energetice a Clădirii ......................................... 68
VII.5. Schema de calcul pentru determinarea indicelui de consum de căldură
pentru încălzirea spaţiilor ocupate ............................................................. 69
VIII. CERTIFICATUL DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ AL CLĂDIRILOR
(Metodologie – p. III) .........................................................................................70
VIII.1. Conţinut şi obiective:.............................................................................. 70
VIII.2. Scop:...................................................................................................... 70
VIII.3. Metodologie de elaborare şi acordare a certificatului energetic al unei
clădiri existente .......................................................................................... 70
VIII.4. Conţinut C.E. ......................................................................................... 71
IX. AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR EXISTENTE ŞI AL
INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI CALDE DE
CONSUM AFERENTE ACESTORA (Metodologie – p. III)................................81
IX.1. Obiective:................................................................................................. 81
IX.2. Etape de lucru:......................................................................................... 81
IX.3. Soluţii tehnice cadru: ............................................................................... 81
IX.4. Analiza economică a soluţiilor tehnice ..................................................... 82
IX.5. Fişe de audit energetic – clădiri reprezentative........................................ 84
APLICAŢII..................................................................................................................95
ANEXE ....................................................................................................................127
ANEXA 1 Criterii de apreciere a eficienţei vitrajului de tip termopan .......................128
ANEXA 2 Transferul de umiditate prin elementele de închidere opace –
multistrat .........................................................................................................132
ANEXA 3 Coeficienţi numerici pentru calculul transferului de căldură prin sol ........137
Anexa 4 Caracteristicile termofizice echivalente ale materialelor care intră în
componenţa elementelor de construcţie opace afectate de punţi termice......145
Anexa 5 Transformarea unei structuri neomogene (multistrat) într-o structură
echivalentă omogenă. Metodă aproximativă ...................................................156
Anexa 6 Temperatura exterioară de referinţă modificată a unui element de
închidere opac adiacent mediului exterior.......................................................160
Anexa 7 Parametrii climatici exteriori utilizaţi în scopul verificării temperaturii în
spaţiile ocupate/locuite în lipsa dotării acestora cu instalaţii şi sisteme de
condiţionare a aerului......................................................................................170
Anexa 8 Valori ale temperaturii exterioare echivalente aferente ferestrei libere,
ferestrei dotate cu oblon exterior şi interior şi elementelor de construcţie
opace (perete vertical şi terasă) în zilele reprezentative din lunile martie,
mai şi iulie .......................................................................................................174
Anexa 9 Debitul de căldură latentă..........................................................................187
1
I. BILANŢUL TERMIC AL INCINTELOR OCUPATE / LOCUITE
- ÎNCĂLZIRE CONTINUĂ -
( ) ( ) ( ) ( ) LocinfTrnec SaQQQ ⋅τ−τ+τ=τ
I.1. Fluxul termic disipat prin elementele de construcţie
opace.
I.1.1 Temperatura exterioară echivalentă
iα ( ) ( )τα ee t,W
it
( )τPiq
( ) ( )ττ dD I,I Int Ext
( )τcdq
R
( )τPet
( )τSt
Fig. 1 - Temperatura exterioară echivalentă – schema de calcul
( ) ( ) ( ) ( )[ ] ( ) ( ) ( )[ ]τ−τ⋅α=τ+τ⋅τ⋅α+τ ePeedDscd ttWIIcq (1)
( ) ( ) ( )τ−τ=τ dTD III
( ) ( ) ( ) ( )[ ] ( ){ } ( ) ( ) ( )[ ]τ−τ⋅α=τ⋅τ−+τ⋅τ⋅α+τ ePeedsTscd ttWIc1Icq
( ) ( ) ( ) ( )[ ] ( )τ⋅τ−+τ⋅τ=τ dsTs Ic1IcI (2)
Rezultă:
( ) ( ) ( ) ( )[ ]τ−τ⋅α=τ EoPeecd ttWq (3)
2
în care:
( ) ( ) ( )τ+τ⋅α
α=τ e
eE tIt
o (4)
( ) ( )[ ]τ−⋅α=τ siiPi ttq (5)
( )( )
( )( )
R
ttq;
R
ttq oo evi
PiEi
Pi
τ−=τ
τ−≠τ (6)
( ) ( )τ⋅−=τ Piiev qRtto
(7)
Din relaţiile (5) şi (6) se obţine:
( ) ( )τ⋅⋅α
+⋅
⋅α−=τ
oevi
ii
s tR
1t
R1
1t (8)
În cazul dotării spaţiului ocupat cu sistem de încălzire solară de tipul “spaţiu
solar”, temperatura tss(σ) se determină cu relaţia:
)(tR
1t
R
11)(t
sve
si
i
si
ss σ⋅
⋅α
+⋅
⋅α
−=σ (9)
Fiecare element de construcţie “j” este caracterizat de propria valoare ( )τjst .
Temperatura medie se determină cu relaţia:
( )( )
∑
∑ τ⋅
=τ
jE
jsE
s
j
jj
S
tS
t (10)
I.1.2 Temperatura exterioară virtuală şi rezistenţa termică medie
Din relaţiile (8), (9) şi (10) rezultă:
( ) ( )
τ⋅
⋅α+⋅
⋅α−⋅β=τ ∑ ojev
jii
jijjs t
R1
tR
11t (11)
în care:
3
1şiS
S
jj
jE
Ej
j
j =β=β ∑∑
Ej
E SSj
=∑
( )( )
j
ev
jj
ii
j j
j
is
R
t1t
R1
1t ojτ
⋅β⋅α
+⋅
β⋅
α−=τ ∑∑ (12)
Explicitări:
1
E
j j
E
jj
E
j j
E
j
j RS
R
S
S
R
S
R
j
j
j
−===
β∑
∑∑
∑ (13)
şi
∑=
j j
E
E
R
SS
Rj
(14)
( )( ) ( )
∑
∑∑∑
τ⋅
⋅=
τ⋅
=τ
⋅β−
j j
E
jev
j
E
1
E
jev
j
E
j
ev
jj
R
S
tR
S
RS
tR
S
R
t
j
oj
j
oj
j
oj (15)
şi ( )( )
∑
∑
τ⋅
=τ
j j
E
jev
j
E
ev
R
S
tR
S
tj
oj
j
(16)
Cu (13) şi (15) introduse în (12) rezultă:
( ) ( )τ⋅⋅α
+⋅
⋅α−=τ ev
ii
i
s tR
1t
R
11t (17)
Proprietate:
4
( )Tj Eoj
T
o
ev tdsstT1
=⋅ ∫ pentru T ≥ 170 h (18)
I.1.3 Bilanţul termic al elementelor de construcţie exterioare opace
exterior
interior
PiS
( )τat Pt
jES
jPR
rα
cvα
Fig. 2 - Parametrii termodinamici – schema de calcul
( ) ( ) ( )[ ]jjj Esacvcv SttQ ⋅τ−τ⋅α=τ
( ) ( ) ( )[ ]ijj,i PsPj,irr SttFQ ⋅τ−τ⋅⋅α=τ
( ) ( )τ=τ∑ jj,i rj
r QQ
( ) ( ) ( )[ ] PsPjrr SttFQjj
⋅τ−τ⋅⋅α=τ
( ) ( )[ ] ( ) ( )[ ] PsPjrEsacvj SttFSttQjjj
⋅τ−τ⋅⋅α+⋅τ−⋅α=τ (19)
( ) ( )∑ τ=τj
jQQ (20)
Explicitări:
5
( ) ( )τ⋅=⋅τ∑ sEj
Es tSStjj
(21)
( ) ( )τ⋅⋅=τ⋅∑ ∑ jj
j
j sEj j E
jsj tS
SF
tF
E
R
E
j
SF
.idSF
j
== deci:
( ) sRsj
j tFtFj
⋅=τ⋅∑ (22)
cu
( )iPR N620,0F −⋅≅ (23)
NPi – numărul de pereţi interiori (valoare medie pentru o incintă din clădire)
( ) ( ) ( )[ ] ( ) ( )[ ] PsPRrEsacva SttFSttQ ⋅τ−τ⋅⋅α+⋅τ−τ⋅α=τ (24)
I.1.3.1 Temperatura medie radiantă a incintei
( ) ( ) ( )τ⋅=τ⋅+τ⋅ RTsEPP tStStS
PTE SSS −= şi
( ) ( )[ ] ( ) ( )[ ]τ−τ⋅=τ−τ⋅ sRTsPP ttSttS (25)
Înlocuind (25) în (24) rezultă:
( ) ( ) ( )[ ] ( ) ( )[ ] TsRRrEsacva SttFSttQ ⋅τ−τ⋅⋅α+⋅τ−τ⋅α=τ (26)
Se definesc:
E
TRrcvi S
SF ⋅⋅α+α=α (27)
6
( ) ( )
i
RE
TRracv
i
tSS
Ftt
α
τ⋅⋅⋅α+τ⋅α
= şi rezultă: (28)
I.1.3.2 Necesarul de căldură prin transmisie
( ) ( )[ ] Esii SttQ ⋅τ−⋅α=τ (29)
Ţinând seama de (17) se obţine:
( ) ( )[ ]R
SttQ Eevi ⋅τ−=τ [W] (30)
Fluxul termic disipat către mediul ambiant (exterior sau/şi interior).
Cu referire la un interval de timp T ≥ 170 h, rezultă:
∑∑
∑∑
+
⋅+⋅
=
p p
E
j j
E
pp p
EE
j j
E
ev
R
S
R
S
tR
St
R
S
tpj
p
oj
j
o (31)
j – indice de însumare pentru elemente exterioare
p – indice de însumare pentru elemente interioare (adiacente zonelor
secundare).
Temperatura exterioară echivalentă caracteristică spaţiului solar se determină
cu relaţia:
( )[ ]dsTsabssE IC1ICCttas
⋅−+⋅⋅+= (32)
în care:
ast - temperatura aerului din sera spaţiului solar se determină din graficul din
fig. 3 ca valoare medie reprezentativă lunară;
Cabs – caracteristica termică de absorbţie a suprafeţei captatoare de radiaţie
solară din spaţiul solar se determină din graficul din fig. 4 în funcţie de temperatura
suprafeţei captatoare care se determină din graficul din fig. 3 ca valoare medie
reprezentativă lunară.
7
-5
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
15.oct 15.nov 15.dec 15.ian 15.feb 15.mar 15.apr
Luna
Tem
per
atu
ri [
grd
.C ]
Temp.PE n-VIT. Temp.PE VIT.(n-sel.) Temp.aer sera-sel.
Temp.PE VIT.(sel.) Temp.aer sera-n-sel. Temp.ext.
Fig. 3 - Temperaturi caracteristice spaţiului solar cu circulaţie de aer – perete SUD (gc=1W/mp.K).
0,16
0,18
0,20
0,22
0,24
0,26
0,28
0,30
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
Temp.perete [ grd.C ]
Car
. ab
sorb
tie
[ -
]
g*c = 0 g*c = 1 g*c = 2
Fig. 4 - Variaţia caracteristicii de absorbţie în funcţie de temperatura suprafeţei captatoare - suprafaţă captatoare neselectivă, vitraj simplu selectiv
Car
acte
rist
ica
de
abso
rbţi
e [
m2 K
/W]
8
Observaţie:
Din relaţia (30) rezultă că fiecare element de construcţie adiacent mediului
exterior va fi utilizat în calcule cu rezistenţa termică corectată proprie, diferită de
valoarea medie, R .
( )o
Eevio
R
SttQ o
oTr⋅−= (33)
I.2. Fluxul termic disipat prin elemente de construcţie
transparente
( )( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( )jjjjjj
j
o
j FddDsDF
eiF SIIC
R
ttQ ⋅
τ⋅ττ+τ⋅τ⋅ττ⋅α−
τ−=τ
••
(34)
i – unghi de incidenţă a vectorului radiaţie Directă [rad.]
( )( )
j
j
jF
j FF
Ei
F SR
ttQ ⋅
τ−=τ (35)
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )τ+
τ⋅ττ+τ⋅τ⋅ττ⋅⋅α=τ
••
eddDsDFE tIICRtF
(36)
Pentru h170T ≥∀
j
j
jFo
j FF
EiF S
R
ttQ ⋅
−= ( )∫
τ
⋅=o
EE dsstT1
tFjF (37)
Cu aproximaţia •••
τ=τ≅τ dD rezultă:
( )[ ] edsTsFE tIC1ICRtjjF +⋅−+⋅⋅τ⋅⋅α=
•
(38)
Fluxul termic disipat prin toate ferestrele (prin transmisie):
( )F
FEiF
RS
ttQFoTr
⋅−= (39)
9
I.3. Fluxul termic total disipat prin transmisie (pereţi şi
ferestre)
TrTr FoTr QQQ += (40)
( ) ( )F
FEi
o
EeviTr
RS
ttR
SttQ
Fo
o
oo⋅−+⋅−= sau
⋅+⋅−
+⋅=
F
FE
o
Eev
F
F
o
EiTr
R
St
R
St
R
S
R
StQ F
o
o
o
o
( )R
SttQ E
eviTr oo ⋅−= (41)
în care:
∑ ∑ ∑
∑ ∑ ∑
++
⋅+⋅+⋅
=
j k p p
p
F
F
j
E
j k pp
p
pE
F
FE
j
E
ev
R
S
R
S
R
S
tR
St
R
St
R
S
t
k
kj
kF
k
k
oj
j
(42)
∑ ∑ ∑++=j k p p
p
F
F
j
EE
R
S
R
S
R
S
R
S
k
kj (43)
I.4. Temperatura medie volumică a aerului dintr-o incintă
cu regim termic controlat (ti = tio)
Din condiţia ti = tio relaţia (28) devine ecuaţie:
ioiRE
TRracv t)(t
SS
F)(t ⋅α=τ⋅⋅α+τ⋅α (44)
I.4.1 Temperatura medie a elementelor de construcţie interioare
Ecuaţia de bilanţ termic este:
[ ] [ ] τ∨−⋅⋅α=−⋅α SPRrPacv ttFtt (45)
din care rezultă:
10
Rrcv
SRracvP F
)(tF)(t)(t
⋅α+α
τ⋅⋅α+τ⋅α=τ (45)
I.4.2 Temperatura medie radiantă:
)(tSS
)(tSS
1)(t ST
EP
T
ER τ⋅+τ⋅
−=τ (46)
Ţinând seama de expresia (10) şi de expresiile (45) şi (46), ecuaţia (43) conduce la soluţia:
( ) )(tB1tB)(t ev1i1a oτ⋅−+⋅=τ (47)
în care:
icv
Rr
Rrcv
Rr
E
Tcv
Rrcv
Rr
1F
R
11
FF
1SS
1
FF
R
11B
α⋅α
⋅α⋅+=
⋅α+α
⋅α⋅
−+⋅α
⋅α+α
⋅α
⋅+= (48)
şi ( )τevt din relaţia (41)
I.5. Fluxul termic necesar modificării entalpiei aerului
infiltrat prin rosturile mobile (dinspre mediul natural)
[ ])(t)(tcVn)(QSeapaainf τ−τ⋅⋅ρ⋅⋅=τ & (49)
Valoarea medie pe intervalul [ 0 , T ]
[ ]Seapaainf ttcVnQ −⋅⋅ρ⋅⋅= & , în care
aS sSS
eSS
e tV
Vt
V
V1t ⋅+⋅
−= (50)
VSS – volumul incintelor adiacente unui spaţiu solar.
I.6. Fluxul termic datorat activităţii umane
Locu SaQ ⋅= (51)
Observaţie: UtilÎncLoc SSS ≡<
11
I.7. Bilanţul termic la nivelul conturului termodinamic al
unei incinte încălzite direct – zona principală
uinfTrnec QQQQ −+= (52)1
sau
( ) ( )[ ] Loceev11ipaaeviP
Enec SattB1BtcVntt
R
SQ
oo⋅−−⋅−+⋅⋅⋅ρ⋅⋅+−⋅= & (52)2
Se definesc:
1paaE
Locii
BcVnR
SSa
ttoR
⋅⋅ρ⋅⋅+
⋅−=
&
(53)
( )
1paaE
epaaev1paaE
e
BcVnR
S
tcVnt1BcVnR
S
tR
⋅⋅ρ⋅⋅+
⋅⋅ρ⋅⋅+⋅
−⋅⋅ρ⋅⋅+
=&
&&
(54)
[ ]RR ei1paa
P
Enec ttBcVn
R
SQ −⋅
⋅⋅ρ⋅⋅+= & (55)
I.8. Bilanţul termic la nivelul zonei principale a unei clădiri
locuite / ocupate
I.8.1. Elemente specifice
- temperaturi interioare rezultante diferite în incintele cu diverse funcţiuni şi
încălzite direct: ojit ;
- temperaturi interioare rezultante necunoscute în incinte cu diverse funcţiuni
şi încălzite indirect: tk;
- volume diferite ale incintelor încălzite direct: jDV ;
- volume diferite ale incintelor încălzite indirect: kinV .
12
I.8.2. Formularea problemei
În zona principală a clădirii sunt “n” incinte încălzite direct şi “m” incinte
încălzite indirect. Indicele de identificare al incintelor încălzite direct este:
j ∈ [1; n]
Indicele de identificare al incintelor încălzite indirect este:
k ∈ [1; m]
Se cer:
1. Temperatura interioară rezultantă medie a zonei principale a clădirii: oit ;
2. Temperatura exterioară virtuală medie a zonei principale a clădirii:
evt ;
3. Temperatura medie volumică a aerului din zona principală a clădirii: at .
Fig. 5 - Parametrii
termodinamici intensivi ai zonei principale din
cadrul unei clădiri ocupate / locuite
incintă încălzită indirect.
t2
tio5 tio5
t1
tio1
tio4
tio2
tio3
tcs
tEs
tEv
13
• Principiul de corespondenţă termică:
Fiecare incintă din categoria “j” corespunde cu fiecare incintă din categoria “k”.
• Ecuaţiile de bilanţ termic cu referire la fluxul termic transferat către incintele
din categoria “k”:
( ) ( )koj
evkk
kij k,j
ttRS
ttRS
−⋅
=−⋅
∑ (56)
cu soluţia:
∑
∑
=
=
+
⋅
+
⋅
=n
1j kk,j
n
1jev
ki
k,jk
RS
RS
tRS
tRS
tkoj
(57)
• Fluxul termic spre exterior (mediul natural şi spaţii din zonele secundare)
dinspre incintele din categoria “k” :
( )kk
evkk
Tr ttRS
Q −⋅
=
( )∑∑=
−⋅
==
m
1kevk
k.in
kTr kk
ttRS
( )
∑
∑
=
=
+
−⋅
=−n
1j kk,j
n
1j
evik,j
evk
RS
RS
ttRS
ttkoj
k (58)
Se notează:
∑=
+
=γn
1j kk,j
k,jk,j
RS
RS
RS
; 1n
1jk,j <γ∑
=
(59)
şi
( )kojk evi
n
1jk,jevk tttt −⋅γ=− ∑
=
(60)
14
( )∑ ∑= =
−⋅γ⋅
=
m
1kevi
n
1jk,j
k.in koj
ttRS
Q (61)
• Fluxul disipat spre exterior (mediul natural şi spaţii din zonele secundare)
dinspre incintele din categoria “j”:
( )∑=
−⋅
=
n
1j
evij
ED joj
ttR
SQ (62)
• Fluxul total disipat spre exterior la nivelul conturului termodinamic al zonei
principale:
QTr. = QD + Qin. (63)
respectiv:
( )
⋅γ⋅
+
⋅
−
−
⋅γ⋅
+
⋅
=
∑ ∑ ∑
∑ ∑∑
= = =
= ==
n
1j
m
1kev
n
1jk,j
kev
j
E
m
1k
n
1jik,j
k
n
1ji
jTr
kj
ojoj
tRS
tR
S
tRS
tRS
Q
(64)
Dacă temperatura interioară rezultantă a zonei principale (incinte încălzite
direct şi indirect) are valoarea oit se pune condiţia ca fluxurile termice disipate prin
transmisie în cazul real şi în cazul ipotetic ( )oit să fie egale.
( ) ( )
( ) ( )eviE
evi
n
1j
m
1k kj
E
n
1jevi
m
1k k
evi
j
ETr
ttR
Stt
RS
R
S
ttRS
ttR
SQ
oo
kojo
−⋅=−⋅
+
=
=−⋅
+−⋅
=
∑ ∑
∑ ∑
= =
= =
(65)
- Suprafaţa de transfer de căldură (la nivelul conturului termodinamic a zonei
principale) este determinată de perimetrul conturului (spaţial).
- Caracteristica termică a conturului termodinamic este:
∑ ∑= =
+
=
n
1j
m
1k kj
EE
RS
R
S
R
S (66)
Din relaţia (64) rezultă:
15
⋅γ⋅
+
⋅
−
−
⋅γ⋅
+
⋅
⋅=
∑ ∑ ∑
∑ ∑ ∑∑
= = =
= = ==
R
S
tRS
tR
S
R
S
tRS
tR
S
R
SQ
E
n
1j
m
1kev
n
1jk,j
kev
j
E
E
m
1k
n
1ji
n
1jk,j
k
n
1ji
j
E
ETr
kj
ojoj
(67)
Prin identificare între (65) şi (67) se obţine:
1.
R
S
tRS
tR
S
tE
m
1k
n
1ji
n
1jk,j
k
n
1ji
j
E
i
ojoj
o
∑ ∑ ∑∑= = ==
⋅γ⋅
+
⋅
= (68)
2.
R
S
tRS
tR
S
tE
n
1j
m
1kev
n
1jk,j
k
ev
j
E
ev
kj∑ ∑ ∑= = =
⋅γ⋅
+
⋅
= (69)
Observaţie:
Dacă NU sunt incinte încălzite indirect: 0k,j =γ ; 0RS
k
=
.
Şi rezultă:
∑=
=
n
1j j
EE
R
S
R
S; (66.1)
∑
∑
=
=
⋅
=n
1j j
E
i
n
1j j
E
i
R
S
tR
S
toj
o ; (68.1)
16
∑
∑
=
=
⋅
=n
1j j
E
ev
n
1j j
E
ev
R
S
tR
S
tj
; (69.1)
Determinarea temperaturii medii volumice a aerului, at , impune echivalenţa
bilanţului de entalpie a aerului rece infiltrat în zona principală.
Ipoteză: În incintele încălzite indirect, kai tt ≅ .
( )∑=
•
••
−⋅−+⋅⋅⋅⋅ρ⋅⋅=
n
1jeev1i1
DpaaD.inf ttB1tB
V
VcVnQ jjjoj
j (70)
( )
⋅−
⋅γ⋅+
⋅γ⋅⋅⋅ρ⋅⋅= ∑∑∑ ∑
=•
•
=•
•
= =•
•• m
1ke
inm
1kevk
inm
1k
n
1jijk
inpaain.inf t
V
Vt
V
Vt
V
VcVnQ k
kk
ojk (71)
Clădirea aflată la temperatura medie at este caracterizată de fluxul termic:
( )[ ]eev1i1paainfttB1tBcVnQ o −⋅−+⋅⋅⋅ρ⋅⋅=
•
(72)
Aplicând procedura identificării rezultă ecuaţia:
( )Ψ=
⋅γ⋅+
⋅⋅−
⋅γ⋅+
⋅⋅
⋅=−
∑ ∑
∑ ∑∑
= =•
•
•
•
= =•
•
=•
•
n
1j
m
1kev
*)k
inev
D1
m
1k
n
1jik,j
inn
1ji1
D
i
ev
1
1
kk
jj
j
jok
joj
j
o
tV
Vt
V
VB1
tV
VtB
V
V
t
t
B1
B *)
din care se determină coeficientul 1B caracteristic zonei principale a clădirii.
Ψ+
Ψ=
1B1 (74)
Observaţie:
Dacă nu sunt incinte încălzite indirect, 0V kin =•
şi:
*)
∑=
+
=γn
1j kk,j
kk
RS
RS
RS
17
( )∑
∑
=•
•
=•
•
⋅
−⋅
⋅
⋅
⋅=Ψn
1j
ev1j
n
1ji1
j
i
ev
jj
ojj
o
tB1V
V
tBV
V
t
t (73.1)
Dacă .idBj1 = şi oo
ii tt = ; evev tt j =
1
1
B1B−
=Ψ şi (73.2)
11 BB ≡ (74.1)
Rezultă:
( )RR ei1paaE ttBcVn
RS
Q −⋅
⋅⋅ρ⋅⋅+=
•
(75)
Cu referire la întreaga zonă principală a clădirii.
I.9. Numărul corectat de grade-zile şi durata sezonului de
încălzire – zona principală a clădirii.
∑=T
an QQ (76)
GZ1paaE
an NBcVnR
S024,0Q ⋅
⋅⋅ρ⋅⋅+⋅=
•
(77)
[Qan] → kWh / an
18
I VII VIII IX X XI XII II III IV V VI
NGZ < 2012N (SR 4839-97)
Dz
Ree t,t
et
Ret
oit Ri
t
Fig. 6 - Diagrama termică a clădirii – zona principală
I.10. Factorul de corecţie C
bR CCC ⋅⋅= 998,0 (78)
( )calduriifurnizariireglarea,NfC 20121R = (79)
−
−=
)deschis(balconcu03,1
balconfara1C10 (80)
Notă specială
Coeficientul 1B include şi efectul gradientului spaţial de temperatură a aerului
sub forma unei corecţii:
ta11 fBB f ⋅= (81)
1fta ≥
I.11. Valorile „na” la nivel de clădire
NOTĂ privind clădirile publice (ex.şcoli).
19
Se face verificarea asigurării confortului fiziologic prin ventilarea naturală a
spaţiului ocupat.
Din ecuaţia:
( )( ) aaa
pers
a
aieL
Vn
gN
Tnexp1
TnexpXXXo
ρ⋅⋅
⋅=
⋅−−
⋅−⋅−− (82)
Se determină valoarea „na” care asigură nedepăşirea concentraţiei admisibile
de noxe: XL
2L COdeieconcentrat
umiditatedecontinutX
T – intervalul unei ore de curs T = 3000 sec.
I.12. Rezistenţe termice corectate
1. Punţi termice liniare - Ψ [W/mK]
2. Punţi termice punctiforme – X [W/K]
I.12.1. Elemente de închidere orizontale
S
S’ , U
R
Ipoteze:
1. Diferenţa între temperaturile mediilor adiacente este constantă şi uniformă.
2. U >> R-1
pS
'S;t
RS
tU'StR
'SS
1
=∆⋅=∆⋅⋅+∆⋅−
20
1
11
UpR
p1R
R1
UpR
p1−
⋅+
−==⋅+
− (83)
R1
tRS
ttLtRS
cjjj
1
∆⋅=∆⋅χ+∆⋅⋅Ψ+∆⋅ ∑ → c
jjj
1 R1
SS
L
R1
=χ
+
⋅Ψ
+
∑
1
jjj
1c SS
L
R1
R
−
χ
+
⋅Ψ
+=∑
(84)
o
jjj
c r
RSS
L
Upp1
1RR
=
⋅
χ
+
⋅Ψ
+⋅+−
=∑
(85)
I.12.2 Elemente de închidere verticale
21
SF
R (câmp)
S
SF
R1
SF
R2
SF
R3
Structura reală
SL
R1
R1 FF
1
⋅Ψ+=
1
1
FF1 rRS
L1
RR
=
⋅
⋅Ψ+=
−
(86)
SL
R1
R1 CF
12
⋅Ψ+=
2
1
1CC
1
2 rRS
L1
RR
=
⋅
⋅Ψ+=
−
(87)
SR1
R1
23
χ+=
3
1
22
3 rRS
1RR
=
⋅
χ+=
−
(88)
1rrrrRR
v3212
3 <=⋅⋅= (89)
22
II. PARAMETRII TERMODINAMICI AI SPAŢIILOR NEÎNCĂLZITE
SAU AFLATE LA TEMPERATURI SENSIBIL DIFERITE DE CEA A
ZONEI PRINCIPALE
• Rosturi închise/deschise
• Spaţii interioare ale clădirii
• Transferul de căldură prin sol (procedura normată şi cea revizuită)
• Fluxuri termice cedate de echipamentele din instalaţiile amplasate în
spaţiile menţionate (corpuri de încălzire, conducte, boilere etc.)
II.1. Rosturi închise/deschise
te
oit oit
d
tRî
Fig. 7 - Schema de calcul a temperaturii tRi din rosturile închise
dR836,01
tdR836,0tt
i
îo
îR
eRi
R⋅⋅+
⋅⋅⋅+= (90)
23
te
oitoit
te
tRd
Fig. 8 - Schema de calcul a temperaturii tRd din rosturile deschise
Ecuaţia de bilanţ termic completată cu ecuaţia de mişcare:
( ) ( ) ( ) 0E1t59,45,1297H
RdUtttt dR
R23
eiiR d1
ood=−⋅⋅−⋅
⋅⋅⋅−+− (91)
în care:
( )
⋅−⋅⋅
⋅−=
−1
RR
2
3
d d
1 t59,45,1297H
RdUexpE
d
d
R
eR
t59,45,1297
tt22,21U
⋅−
−⋅=
II.2. Spaţii interioare ale clădirii (pod, casa scărilor, subsol
etc.)
II.2.1. Ipoteze principale:
1. Temperaturile interioare rezultante se consideră egale cu temperaturile
medii volumice ale aerului;
24
2. Succesiunea zonelor este identică cu succesiunea temperaturilor
interioare rezultante ale zonelor şi se consideră în ordinea, arbitrară, a reducerii
acestor temperaturi: n21i t...ttto
>>>> ;
3. Volumul spaţiilor este cel aferent spaţiilor caracterizate de temperaturi
interioare rezultante superioare;
4. Individualizarea zonelor este specifică strict sezonului rece.
II.2.2. Principiul corespondenţei termice
Fiecare zonă secundară se află în contact conductiv şi convectiv cu zona
principală şi cu celelalte zone secundare.
Se consideră o zonă principală ( )oit cu temperatura interioară rezultantă
cunoscută şi “n” zone secundare.
Ecuaţia de bilanţ termic a zonei secundare “n” este:
( ) ( )
( ) ( ) ( )expanaExf,n
evxo,n
xx
1n
1kpa
k
nka
n,kxipa
i
nia
n,i
ttcVnttRS
ttRS
ttcVV
VnRS
ttcVV
VnRS
nxnfno,nn
nkxni
−⋅⋅ρ⋅⋅+−⋅
+−⋅
=
=−⋅
⋅ρ⋅
⋅⋅+
+−⋅
⋅ρ⋅
⋅⋅+
∑
−
=
(92)
În cazul în care într-o zonă funcţionează echipamente care produc căldură,
termenului stâng i se adaugă o funcţie explicită Q(txn). Se generează un sistem de
ecuaţii algebrice NELINIARE (n) cu “n” necunoscute. Rezultă: n21 xxx t...t,t , prin
rezolvarea unui sistem de forma:
{ } { } { }BXA =⋅ (93)
în care { }X - vector coloană cu valorile temperaturilor necunoscute ale zonelor
anexă.
{ } { } { } 1ABX −⋅= (94)
25
II.3. Transferul de căldură prin sol (fără procese de
schimbare de fază)
Qask
b.
Ha
Sol
Qask
a.
Qesk
Qesk
eskt
ekt
Qinf.sk
QTr.sk CTS
ma
mb
hsb
tsbk
Pânza de apă freatică
ta
oit
Fig. 9
• Transferul este de tip NESTAŢIONAR.
• Liniile de flux termic generează tuburi de curent în lungul cărora se
produce transfer de căldură între spaţiul interior (încălzit sau neîncălzit) şi mediul
exterior natural. Liniile de flux termic au configuraţia specifică regimului staţionar de
transfer de căldură (arce de cerc).
Transferul de căldură între două tipuri de curent adiacente se neglijează.
26
II.3.1 Caracteristici ale transferului de căldură (mediu monofazic)
• Din orice punct de pe suprafaţa care reprezintă anvelopa aflată în contact
cu solul se propagă flux termic către stratul de pânză freatică, caracterizat de
temperatura ta;
• Fluxul termic disipat către exterior din orice punct aflat pe anvelopă
urmează principiul “drumului de minimă rezistenţă”;
• Zonele caracterizate de dispersie a fluxului termic către exterior se
determină pe baza principiului enunţat anterior.
sket
tsb
F
1 ∆ ∆
qe1-E1 E4
qeF-E3
E1 E3
qe1-E2 qa qa
qeF-E4
qe1-E2
sketL
ta
E2
Fig. 10
112111 EeEeEe qqq −−− ⇒>> (95)
⇒=−− 4EF3EF ee qq F - punctul de delimitare a zonelor de flux termic
către exterior (96)
( )
( )
( )1
1evsb
10xEe R
tt
dxd
q11
−=
ϑ⋅λ−=
=− (97)
( )
( )
( )F
Fevsb
F0xEe R
tt
dxd
q3F
−=
ϑ⋅λ−=
=− (98)
Fiecărui punct de pe anvelopă i se alocă o fâşie cu dimensiunea (∆). Rezultă
valoarea fluxului termic disipat către exterior (pentru L > 0):
27
( )∑
∑=
λ+
λ
δ+
α+
α
−⋅⋅∆=
m
1j
n SOL
j
nei
jevsbe
11
ttLQ k
k l
l (99)
• Fluxul termic disipat către pânza de apă freatică se determină pentru toată
anvelopa caracteristică subsolului.
• Funcţia ( )levt se determină prin modelarea transferului de căldură prin
conducţie termică unidimensională în mediu monofazic (ex. program INCERC:
INVAR).
Rezultă dependenţa tev de luna din an şi de lungimea “l ”.
II.3.2 Caracteristici termice şi temperaturi de referinţă – relaţii generale
• Flux termic disipat către exterior:
( ) ( )∑ ∑= =
−⋅
=
λ+
⋅⋅∆−
λ+
⋅⋅∆=m
1jevsb
se
m
1j
SOL
jc
jev
SOL
jc
sbe kk
k
kkk
ttRS
R
tL
R
tLQ
l
l
l (100)
Rezultă prin identificare:
∑=
λ+
⋅⋅∆=
m
1j
SOL
jc
se R
1L
RS
kl
(101)
Prin urmare:
( )∑∑==
λ+
λ+
=m
1j
SOL
jc
m
1j
SOL
jc
jevev
R
1
R
tt k
kll
l (102)
este temperatura exterioară virtuală aferentă transferului de căldură prin sol.
• Fluxul termic disipat către pânza de apă freatică generează:
asb
a
a tt
Q
RS
k
k
k−
=
(103)
iar temperatura exterioară virtuală este “ta” (constantă).
28
II.3.3 Stabilirea prin calcul a parametrilor de performanţǎ termicǎ a
elementelor de anvelopǎ aflate în contact cu solul
Aşa cum s-a precizat anterior, ca o consecinţă a capacităţii termice ridicate a
solului, singurul model de calcul realist este cel propriu regimului nestaţionar de
transfer de căldură.
În continuare se prezintă modelul de calcul adecvat analizelor de regim termic
şi de performanţă energetică a clădirilor noi şi existente.
Spaţiile ocupate şi spaţiile neocupate ale căror elemente de construcţie
perimetrale sunt amplasate sub CTS sunt caracterizate de flux termic disipat către
mediul natural exterior sau de flux termic recepţionat dinspre mediul natural exterior
prin intermediul solului şi al straturilor de material care constituie elementele
perimetrale amplasate sub CTS. Influenţa unor spaţii aflate în apropiere,
caracterizate de temperaturi diferite de cele ale mediului exterior natural poate fi
neglijată. Capacitatea termică semnificativă a solului asociată variaţiei aleatoare a
principalilor parametri climatici cu pondere importantă în bilanţul termic al spaţiilor
ocupate şi neocupate din clădiri, determină caracterul puternic nestaţionar al
transferului de căldură care generează atât fluxurile termice cât şi nivelul de
temperatură din spaţiile construite.
Relaţiile de bilanţ termic utilizează temperaturi exterioare modificate care
includ efectele defazajului şi amortizării undelor termice caracteristice elementelor de
construcţie cu masivitate foarte ridicată. (în cazul de faţă solul este asimilat unui
material de construcţie).
În toate cazurile se determină fluxurile termice generate de transferul de
căldură dintre spaţiile construite ocupate sau neocupate şi aerul exterior, precum şi
fluxurile termice generate de prezenţa pânzei de apă freatică din sol.
Se au în vedere următoarele cazuri:
1. Spaţiu (ocupat sau neocupat) caracterizat de temperatura θs (constantă sau variabilă în funcţie de bilanţul termic al spaţiului), caracterizat de pereţi verticali neizolaţi termic adiacenţi solului cu înălţimea hs sub CTS (cota terenului sistematizat), precum şi de pardoseală neizolată termic;
2. Caz similar cu cel anterior cu deosebirea faptului că atât pereţii verticali cât şi pardoseala sunt termoizolaţi;
29
3. Combinaţii între situaţiile specifice cazurilor 1 şi 2 cu referire la starea pereţilor verticali şi a pardoselii din punct de vedere al dotării cu izolaţie termică;
4. Clădire plasată pe un soclu cu înălţimea hsc deasupra CTS, cu subcazurile:
4.1 Soclul fără termoizolare şi pardoseala clădirii neizolată termic;
4.2 Soclul şi pardoseala izolate termic;
4.3 Combinaţii între starea soclului şi pardoselii din punct de vedere al dotării cu izolaţie termică.
• Relaţiile pentru determinarea fluxului termic la nivelul elementelor de construcţie perimetrale menţionate, în cazul incintelor subterane, sunt:
( )[ ]kskskssslatve bhbhbahahaSQk 32
2132
21 +++⋅++= θ (104)
( )
++++
+⋅++=
ksksksk
sssparde,pard
bhdhdhd
chchcSQ
k
432
23
1
322
1 θ (105)
11
2
21
fAh
f
fln
hfSQ as
pardss
aslatfk
θθθθ −+
+⋅
−= (106)
în care:
sθ - temperatura interioară constantă sau variabilă a spaţiului ocupat sau neocupat, în 0C;
aθ - temperatura pânzei de apă freatică, egală cu temperatura exterioară medie anuală a localităţii în care este amplasată clădirea, în 0C;
sh - adâncimea la care se află amplasată pardoseala, sub CTS, în m; ( )m,hs 82≤
ah - adâncimea pânzei de apă freatică, sub CTS , în m;
latS - suprafaţa laterală a elementelor de construcţie verticale amplasate sub CTS, în m2;
pardS
- suprafaţa pardoselii, în m2.
s
saiz
hh,,f
λ
−+δ+= 221701 m2K/W]
s
,f
λ
π= 5002 [m2K/W]
30
izδ - simbolul Weierstass-Kronecker;
izδ = 1 - element dotat cu izolaţie termică
izδ = 0 - element fără izolaţie termică
- conductivitatea termică a solului (considerat mediu izotrop), în W/(mK).
Coeficienţii a1, a2, a3, c1, c2, c3 se prezintă în tabelele A3.1.1.a şi A3.1.1.b
(Anexa 3) iar coeficienţii b1k, b2k, b3k, d1k, d2k, d3k şi d4k se prezintă în tabelele A3.1.2.a
şi A3.1.2.b (Anexa A3) cu valori distincte pentru fiecare lună a anului caracterizată de
indicativul (k).
• Relaţiile pentru determinarea fluxului termic la nivelul soclului clădirilor amplasate la înălţimea hsc faţă de CTS şi a fluxului termic la nivelul pardoselii, sunt următoarele:
( )[ ]ksckscksscsclatsc bhbhbahahaSQsck 32
2132
21 +++θ⋅++= (107)
( )( )[ ]kscksckscksscsc
scsc,latparde,sc,pard
bhdhdhdchchc
hSSQk
432
23
1322
1
24
++++θ⋅++⋅
⋅+−= (108)
1f
SQ aspardf,sc,pard
θ−θ= ; ( )011 <scssc hhff →⋅= (109)
In care:
kveQ - fluxul termic mediu disipat/pătruns către/dinspre mediul exterior natural prin pereţi verticali subterani, în luna k, în W;
ke,pardQ - fluxul termic mediu disipat/pătruns către/dinspre mediul exterior natural prin pardoseala incintei, în luna k, în W;
kfQ - fluxul termic disipat către pânza de apă freatică, în W;
kscQ - fluxul termic mediu disipat/pătruns către/dinspre mediul exterior prin soclul clădirii, în luna k, în W;
f,sc,pardQ - fluxul termic disipat către pânza de apă freatică, în W;
sc - indice cu semnificaţia de “soclu”
Se determină parametrii termodinamici şi mărimile geometrice şi termice care
intră în bilanţul termic global al spaţiilor subterane. Rezultă:
31
pde
pard
ve
lat
pardlate
R
S
R
S
SSR
+
+= (110)
e
pardlat
pd
pde
pardev
ve
lat
eR
R
SS
R
S
R
Skk
k +
θ+θ
=θ (111)
în care:
( ) 132
21
−++= ahahaR ssve (112)
( ) 132
21
−++= chchcR sspde (113)
( )kskskveev bhbhbRk 32
21 ++−=θ (114)
( )kskskskpdepd dhdhdhdRk 43
22
31 +++−=θ (115)
pard
vf
lat
pardlatf
R
S
R
S
SSR
+
+= (116)
în care:
+
=
s1
2
s2vf
hf
f1ln
hfR (117)
1pdf fR = (118)
• Relaţiile pentru determinarea fluxurilor termice, în cazul incintelor subterane devin:
( )kk eRs
e
pardlate
R
SSQ θ−θ
+= (119)
32
( )as
f
pardlatf
R
SSQ
kθ−θ
+= (120)
În cazul clădirii amplasate pe un soclu de pământ, rezultă:
pdsc
sclatpard
esc
lat
scpardesc
R
hSS
R
S
hSR
2
2
4
4
+−+
+= (121)
pdsc
sclatpard
esc
lat
pdsc
pdsc
sclatpardesc
esc
lat
esc
R
hSS
R
S
R
hSS
R
Skk
k 2
2
4
4
+−+
θ+−
+θ
=θ (122)
în care:
( ) 132
21
−++= ahahaR scscesc (123)
( ) 132
21
−++= chchcR scscpdsc (124)
( )kscksckescesc bhbhbRk 32
21 ++−=θ (125)
( )ksckscksckpdscpdsc dhdhdhdRk 43
22
31 +++−=θ (126)
scfsc fR 1= (127)
Fluxurile termice se determină cu relaţiile:
( )kk escs
esc
scpardsce
R
hSQ θ−θ
+=
24 (128)
( )as
fsc
pardfsc
R
SQ
kθ−θ= (129)
33
Temperaturile spaţiilor θs pot fi cunoscute din condiţiile de confort termic şi
fiziologic, caz în care:
0is θ=θ ;
0iθ - temperatura interioară convenţională de calcul, în funcţie de tipul de incintă sau
variază în funcţie de bilanţul termic al spaţiilor, caz în care:
kss θ=θ
Temperaturile spaţiilor neocupate variază în funcţie de variaţia parametrilor
climatici exteriori şi în funcţie de fluxurile termice caracteristice echipamentelor
precum şi elementelor de construcţie adiacente spaţiilor neocupate. Se disting
următoarele cazuri:
1. Subsolul neîncălzit ocupă în totalitate spaţiul de sub planşeul spaţiilor
ocupate.
Ecuaţia de bilanţ termic, care este o ecuaţie algebrică liniară având ca
necunoscută temperatura ksθ , este următoarea:
( ) ( )
( ) ( ) 0330
2
=θ−θ−θ−θ−−−
−θ−θδπ+θ−θ
kkkkkk
kko
es
Pesb
Pesbessbasbfe
sapaasi
PL
PL
R
SVn,QQ
A
R
S
(130)
în care fluxurile termice keQ şi
kfQ se explicitează sub forma relaţiilor (119) şi (120).
Celelalte notaţii au următoarea semnificaţie:
PLS - suprafaţa de transfer de căldură a planşeului adiacent spaţiilor ocupate sau neocupate adiacente, în m2;
PesbS - suprafaţa de transfer de căldură prin elementele de construcţie supraterane ale subsolului, în m2;
PLR - rezistenţa termică a planşeului, în m2K/W;
PesbR - rezistenţa termică a elementelor de construcţie supraterane ale subsolului, în m2K/W;
aδ - simbolul Weierstrass-Kronecker
aδ = 1 - subsol cu instalaţii termice
aδ = 0 - subsol fără instalaţii termice
A - coeficient de transfer de căldură caracteristic echipamentelor termice din
subsol determinat cu relaţia:
34
∑
+
δ
+
λ
=j
ec
iz
iz
j
jj
j
d
,
d
ln
LA
33021
1
jL - lungimea tronsoanelor “j”, în m;
jed - diametrul exterior al tronsonului “j” (inclusiv termoizolaţia), în m;
jcd - diametrul conductei “j” netermoizolată, în m;
jizδ - grosimea termoizolaţiei aferentă tronsonului “j”, în m;
izλ - conductivitatea termică a izolaţiei, în W/(mK);
apaθ - temperatura apei vehiculată prin instalaţiile termice din subsol, determinată în funcţie de temperatura exterioară medie lunară specifică localităţii în care se află clădirea:
( )nm, eapa +θ⋅+=θ 45500
Coeficienţii “m” şi “n” se determină în funcţie de zona climatică de iarnă în care
se află localitatea, conform tabelului ataşat fig. 11.
2. Subsolul neîncălzit ocupă parţial spaţiul de sub planşeul parterului.
Se utilizează ecuaţia (130) în care se modifică SPL prin adăugarea suprafeţei
adiacentă unui spaţiu ocupat parţial amplasat sub cota CTS. Transferul de căldură
prin pardoseala acestui spaţiu către subsolul neocupat se neglijează.
3. Subsolul este încălzit la temperatura
0iθ .
În acest caz fluxurile termice disipate către mediul exterior natural se
determină cu relaţiile (119) şi (120) în care 0is θ=θ .
4. Fluxurile termice disipate dinspre spaţiul ocupat al unei clădiri amplasate pe
sol la cota sch deasupra CTS se determină cu relaţiile (107) şi (108). Valoarea
0≥sch .
Se face menţiunea că în toate cazurile:
Q > 0 semnifică flux termic disipat Q < 0 semnifică flux termic pătruns.
35
În cazul în care subsolul neocupat se învecinează cu un spaţiu a cărui
temperatură este necunoscută, determinarea temperaturilor ambelor spaţii se face
prin rezolvarea sistemului de ecuaţii de bilanţ termic liniare caracteristice fiecărui
spaţiu în parte. O soluţie simplificată este prezentată pentru cazul a trei clase de
spaţii neocupate (de exemplu subsol, casa scărilor şi pod).
1. Ecuaţia de bilanţ termic a subsolului este ecuaţia (130) care include un
termen suplimentar datorat transferului de căldură dintre subsol şi spaţiul neocupat
adiacent subsolului şi spaţiilor ocupate. Rezultă ecuaţia:
( ) ( )[ ] ( )
( ) ( ) 0330
21 321
1
1
=θ−θ−θ−θ⋅−−−
−θ−θδπ++θ−+θ+θ−θ
kkkkkk
kkoko
es
Pesb
Pesbessbasbfe
sapaasi
s
ssi
PL
PL
R
SVn,QQ
AEEE
R
S
R
S
(131)
care se rezolvă în raport cu temperatura ksθ .
S-a notat:
1sS - suprafaţa de transfer de căldură dintre spaţiul neocupat 1 şi spaţiul subsolului neocupat, în m2;
1sR - rezistenţa termică a elementelor de construcţie care sunt adiacente atât subsolului cât şi spaţiului 1, în m2K/W.
2. Temperatura spaţiului 1 neocupat se determină cu relaţia:
3211 EEEkok si +θ+θ=θ
3. Temperatura celui de al doilea spaţiu neocupat, 2, se determină cu relaţia:
4322 BBBkok si +θ+θ=θ
Coeficienţii B şi E sunt conţinuţi în Anexa 3 (A3.2).
În Anexa 3 (A3.3) se prezintă succesiunea etapelor de calcul privind transferul
de căldură prin sol şi cel caracteristic spaţiilor neocupate învecinate cu solul.
Pentru calcule economice aferente realizării auditului energetic al clădirilor
existente se va considera grosimea izolaţiei termice aferente subsolului
(pereţi/pardoseală) de 0,10 m echivalent polistiren expandat.
36
II.4. Fluxul termic cedat de echipamentele din instalaţii
II.4.1. Fluxul termic cedat de corpurile de încălzire amplasate în zonele
secundare – cantitatea de căldură
( ) ( ) ( )[ ]kkkkCSk zecseETocscs DtttSq024,0Q ⋅γ−⋅ω⋅⋅⋅δ⋅= (132)
−
−δ
aneincalzitscarilorcasa0
incalzitascarilorcasa1cs
( )( )
+⋅=γ
+⋅=ω
zeze
zeze
qtpt
ntmt
kk
kk (133)
an/kWhQkcs =
II.4.2. Fluxul termic cedat de conductele de distribuţie a agenţilor termici
– (cantitatea de căldură)
( )[ ]∑ ⋅−⋅⋅=k
zsbapaanPd kkk
DttA151,0Q (134)
∑+
δ⋅+⋅
λ
=j
ee
iz
iz
j
jj
j
d33,0
d21ln
1
LA (135)
( )eeeapa ntm4550,0t +⋅+⋅= (136)
37
dej
dcj
Lj δiz
Zona climatică me ne I -1,067 52,67 II -1,034 51,33 III -0,934 49,33 IV -0,934 49,33
Fig. 11
II.4.3. Flux termic cedat de boilerul amplasat în subsol – cantitatea de
căldură
( )[ ]∑ −⋅⋅
λ
δ+
λ
δ+
⋅=k
sbachk
izm
Latboiler k
ttn10,0
S001,0Q (137)
oacac t70,0t ⋅≅ (138)
Observaţie: Expresiile fluxurilor termice sunt utilizate în sistemul de ecuaţii
pentru determinarea temperaturilor spaţiilor neîncălzite direct
sau încălzite din zonele secundare.
38
III. CONSUMUL ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIREA
SPAŢIILOR – ÎNCĂLZIRE CONTINUĂ
III.1. Randamente ale furnizării căldurii
sdr η⋅η⋅η=η (139)
ηr – randamentul de reglare a furnizării căldurii: depinde de tipul instalaţiei şi
de dotarea cu echipamente de reglare a furnizării căldurii.
ηr – randamentul de distribuţie a căldurii.
r
ancsQ
η
r
anincQ
η
anPdQ
Fig. 12 - Randamentul de distribuţie a căldurii
anPdr
ancs
aninc
ancs
aninc
anPd
r
ancs
aninc
r
ancs
aninc
dQQQ
QQQ
⋅η++
+=
+η
+
η
+
=η (140)
ηs – randamentul sursei (încălzire districtuală ηs = 1,00).
39
III.2. Consum şi consum specific de căldură
η
+=
ancs
anincan
SincQQ
Q [kWh/an] (141)
inc
anSincan
Sinc SQ
q = [kWh/an] (142)
Observaţie: Pentru η = 1,00 se determină necesarul anual de căldură pentru condiţii normale de locuire:
inc
anincan
nec SQ
q = [kWh/m2an] (142)
S – semnifică faptul că raportarea se face la nivelul sursei de furnizare a
căldurii sau la nivelul racordului, pentru cazul încălzirii districtuale.
Valorile:
annec
anSinc qşiq
sunt utilizate în CERTIFICATUL ENERGETIC al clădirii ca indicatori ai PERFORMANŢEI ENERGETICE a clădirii EXISTENTE.
III.3. Caracteristica de reglare a furnizării căldurii într-o
clădire existentă
III.3.1. Scopul activităţii de reglare a furnizării căldurii pentru încălzire
continuă a unei clădiri
Ajustarea temperaturii de ducere a agentului termic astfel încât în interiorul clădirii să se asigure şi să se menţină la orice moment condiţiile de confort termic şi fiziologic.
40
III.3.2. Definirea funcţiei de reglare
III.3.2.1 Fluxul termic cedat de corpurile de încălzire prin modificarea entalpiei agentului termic:
( ) ( ) ( )[ ]τ−τ⋅=τ RTc1 ttGQ (143)
III.3.2.2 Fluxul termic cedat către aerul din incintă:
( ) ( ) ( )( )( )
( )m1
aR
aT
RT.oinst2
o
o
tt
ttln
ttQAQ
+
•
−τ
−τ
τ−τ⋅=τ (144)
III.3.2.3 Fluxul termic cedat de coloanele verticale şi legăturile orizontale:
( ) ( ) 11,0;Q1
Q 2CL
CL3 ≅ετ⋅
ε−
ε=τ (145)
( ) ( )τ⋅ε−
ε=τ 2
CC
CC3 Q
1Q (146)
III.3.2.4 Coeficientul de corecţie a puterii termice:
RHRdR CCC ⋅= (147)
CRd - coeficient datorat depunerilor de materii organice şi anorganice:
00,1CRd ≤
CRH – coeficient de reducere a puterii termice ca urmare a modificării
caracteristicii hidraulice a instalaţiei de încălzire (stare actuală).
00,1CRH ≤
Prin urmare:
00,1CR ≤
(Ex. pentru instalaţii nespălate de peste 3 ani şi fără organe locale de reglare
a debitului masic,
41
CRd ≈ 0,92
CRH = 0,95
CR ≈ 0,87)
III.3.2.5 Fluxul termic disipat către mediul exterior:
( ) ( )[ ] CttBcVnR
SQ
LRLRLL ei1paLaL
EL ⋅τ−⋅
⋅⋅ρ⋅⋅+
=τ
•
(148)
( ) ( )[ ] CttBcVnR
SQ
cRcRcc ei1pacac
Ec ⋅τ−⋅
⋅⋅ρ⋅⋅+
=τ
•
(149)
L – spaţiile locuite
C – spaţii comerciale
( ) ( ) ( ) ( )[ ]eAeEToA tttSqQA
γ−τ⋅ω⋅⋅=τ (150)
( )( ) ( )
[ ]kk sbapaPd ttAQ −⋅=τ (151)
( )( )zezapa ntm4550,0t
kk+⋅+⋅=
Temperatura anexelor tA variază în funcţie de ( )τAevt .
III.3.3. Determinarea legii de reglare a furnizării căldurii
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )( ) ( ) ( ) ( ) ( )
δτ+τ=τ+τ+τ
τ+τ+τ+τ+τ=τ
cc1432
PdA4321
QQQQQ
QQQQQQ
În funcţie de cele de mai sus rezultă:
42
( ) ( )[ ] ( ) ( )( )( )
( )
( ) ( ) ( )[ ] ( )kkA
o
o
sbzezeAeETo
RL
m1
aR
aT
RTinstRTc
tntm50,05,22AtttSq
C1
1
tt
ttln
ttQAttG
⋅+⋅⋅+⋅+γ−τ⋅ω⋅⋅+
+⋅ε−
⋅
−τ
−τ
τ−τ⋅⋅=τ−τ⋅
+
•
(152)
( ) ( )( )( )
( ) ( )
( )[ ]τ−⋅⋅
⋅⋅ρ⋅⋅+
=
=⋅ε−⋅ε−
ε⋅ε+⋅
−τ
−τ
τ−τ⋅⋅
•
+
•
RRLL
o
o
ei1paLaL
E
RcL
cL
m1
aR
aT
RTinst
ttCBcVnR
S
C11
1
tt
ttln
ttQA
(153)
(S-a admis δc = 0). Necunoscutele sunt tT(τ) şi tR(τ).
III.3.4. Caracteristica de reglare a furnizării căldurii
Caracteristica menţionată NU constituie legea de furnizare a căldurii în
clădire. Constituie corelarea dintre temperatura agentului termic şi temperatura
exterioară medie lunară completată cu corelarea dintre consumul de căldură şi
temperatura exterioară medie lunară.
Transformarea sistemului de ecuaţii ( ) ( ){ }153,152 într-un sistem având ca
necunoscute kk RT tşit conduce la determinarea caracteristicii de reglaj termic a clădirii.
Se obţine:
( )1E
ESq
NtNtN82,20tPPt
ETo
3e22e1
e21Tkk
kk −⋅
⋅
+⋅+⋅⋅+⋅−= (154)
în care:
( )
( )
+⋅⋅⋅⋅
ε−
⋅
+⋅+⋅⋅
=77,0
2ea5ETo
L
ETo
3e22e1
ptpRSq
1Sq
NtNtN82,20
expE
kk
(155)
Constantele sunt explicitate în NP 048-2000.
NOTĂ: În cazul stabilirii curbei de reglaj termic se impune cunoaşterea variaţiei necesarului de căldură în raport cu timpul prin intermediul ( )τevt .
43
Exemplu numeric (INVAR) – o incintă în condiţii de iarnă de calcul (BUCUREŞTI).
1500
1750
2000
2250
2500
2750
3000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
ora [ h ]
Q [
W ]
-35
-25
-15
-5
5
15
25
Tem
p.e
xt. [
grd
.C ]
, Del
.Q [
% ]
Q - Nec.(var.) Q-reg.st. Del Q [%] T.ext.
Fig. 13 - Necesarul de căldură în regim variabil şi curba de necesar de căldură bazată pe transferul de căldură în regim staţionar; BUCUREŞTI, zi de iarnă de calcul
70
72
74
76
78
80
82
84
86
88
90
92
94
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
ora [ h ]
Tem
p. t
ur
[ g
rd.C
]
19
20
21
22
23
24
25
Tem
p.in
t. s
i aer
int.
[ g
rd.C
]
tt-var. tt-reg.lin. T.aer-var. T.int0.
Fig. 14 - Parametrii termodinamici caracteristici incintei şi instalaţiei de încălzire; BUCUREŞTI – zi de iarnă de calcul
44
III.3.5. Caracteristica de reglaj termic pentru clădiri dotate cu instalaţie de
încălzire centrală cu corpuri statice - sistem bitubular
a. Debitul de agent termic vehiculat în instalaţia de încălzire are valoarea nominală - cazul clădirilor nemodernizate energetic şi alimentate cu căldură de la o sursă centralizată de căldură sursă / proprie de căldură.
te
tRact
tT
Go
tT, R
a.
te
tRact
tT
G < Go
tT, R b.
b. Debitul de agent termic vehiculat în instalaţia de încălzire are valoarea modificată - cazul clădirilor modernizate energetic şi alimentate cu căldură de la o sursă centralizată de căldură. c. Debitul de agent termic vehiculat în instalaţia de încălzire are valoarea nemodificată, dar se modifică temperatura agentului termic de ducere - cazul clădirilor modernizate dotate cu o sursă proprie de căldură.
te
tRmod
tTmod
G = Go
tT, R
c.
45
IV. ÎNCĂLZIREA INTERMITENTĂ A CLĂDIRILOR EXISTENTE –
CONSUM DE CĂLDURĂ
it tio tio
ti [°C]
(0)
τf
(1) (2) (3) (0)
τ [h] τG τa τf
Q Q
Q [W]
τf
τ [h] τG
Qo
τf
QG
τa
Q
Fig. 15 – Schema de calcul pentru încălzirea intermitentă a clădirilor
Principiul metodologic:
Se compară cantitatea de căldură consumată în cazul încălzirii cu intermitenţă
cu cantitatea de căldură consumată în cazul încălzirii fără întreruperi şi cu clădirea
OCUPATĂ permanent.
46
Pentru fiecare lună “k” rezultă un coeficient de corecţie a numărului de grade-zile corectate, βk:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
P
1kiRkkGkokaf
k
T
τ
⋅ξ⋅τ+α⋅τ+τ=β
−
(156)
τf – durata de ocupare a clădirii (în care instalaţia funcţionează la parametri
normali) [h]
τP – intervalul de timp considerat (ex. 24 h) [h]
τG(k) – durata “încălzirii de gardă” [h]
τa(k) – durata “reîncălzirii clădirii” [h]
( ) ( )kinc
oko
Q
Q=α (157)
( ) ( )[ ]kei1paa
Ekinc RR
ttCBcVnRS
Q −⋅⋅
⋅⋅ρ⋅⋅+=
•
(158)
( )
( )
( )kei
kei
i
R
RR
kR tt
ttT
−
−= (159)
Valorile τa(k) şi τG(k) se determină pe baza îndeplinirii sau neîndeplinirii
condiţiei:
( ) ( )[ ]
( ) ( )
G
kR
RR i
iko
kei
ke t
T1E
1
Ettt ≥
⋅α
−+
⋅−+ (160)
Cazul 1: Condiţia (160) se îndeplineşte:
( )( ) ( )
⋅α
−+⋅−=τ
kRikocka T
1E1lnT (161)
( ) 0kG =τ (162)
47
Cazul 2: Condiţia (160) nu se îndeplineşte:
( )( ) ( )
( ) ( ) ( )
⋅α−ξ
⋅α−⋅−=τ
kR
kR
ikok
ikocka T
T1lnT (163)
( ) ( )( ) ( )kakcfPkG lnT τ−ξ⋅+τ−τ=τ (164)
în care:
Tc – constanta de timp a clădirii [h]
=
•
V,n,B,RS
,MfT a1E
c (165)
τ−−=
c
f
T24
expE (166)
( )
( )
( )kei
kei
k
R
RG
tt
tt
−
−=ξ (167)
Se generează:
( )[ ]∑ ⋅β=•
k
kGZkGZ NN (168)
Notă: Pentru clădirile publice dotate cu vitraje moderne şi eficiente energetic,
în orele de neocupare a clădirii se ţine seama de faptul că debitul de aer exterior
infiltrat se reduce foarte mult, urmare etanşării rosturilor mobile.
48
V. Climatizarea spaţiilor în sezonul cald
V.1 Variaţia temperaturii interioare în spaţii
locuite/ocupate nedotate cu sisteme de climatizare.
Metodă orară analitică simplificată
Algoritmul de calcul vizează spaţii ale căror elemente de construcţie
despărţitoare de alte spaţii ocupate şi neocupate sunt adiabatice. Ipoteza este
acceptabilă deoarece, în lipsa echipamentelor de climatizare, temperaturile interioare
sunt relativ apropiate între categoriile de spaţii menţionate. A doua ipoteză constă în
a admite temperatura uniformă a elementelor de construcţie interioare din spaţiile
analizate (pereţi, planşee). Se neglijează capacitatea termică a aerului.
Relaţia de determinare a variaţiei în timp a temperaturii aerului este următoarea:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )jcvj3jpj2jej1ja tatttttt ⋅+⋅+⋅= δθδθδθ (1.1)
Notaţiile sunt prezentate la sfârşitul capitolului.
Variaţia în timp a temperaturii elementelor de construcţie interioare se
determină cu relaţia:
( ) ( ) ( )21
1j2j2
1
j212
1
1j2j2
1
1j21jpjp C
1t
CC
C
CtCexp
C
1t
CC
C
Ctt ⋅
−−+⋅−⋅
⋅
−+−=
−−−
−∆
∆∆
θθ (1.2)
Pasul de timp utilizat în calcul se recomandă a fi de o oră ( t∆ = 3600 s).
Coeficienţii din relaţia (1.2) se determină cu relaţiile:
( ) ( )[ ] ( )[ ]{ }{ }3j21Rrj2cvpP
ETj1 t1Ft1
cMAA
tC γδγβαδα +⋅−⋅+−⋅⋅
−= (1.3)
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )[ ]
( ) ( ) ( ) ( )pP
Locjr1Rrcvjcvj3
je2Rrje1Rrcvj1pP
ETj2
cM
Ata}Ftat
t1FtFt{cM
AAtC
⋅⋅+βγα+α⋅⋅δ+
θβγ+α+θβγα+α⋅δ⋅
−= &
(1.4)
Aplicarea practică a metodei prezentate implică exclusiv calcul tabelar (de tip
EXCEL).
49
Verificarea regimului termic din spaţiile ocupate se referă exclusiv la spaţii
incluse în zona principală a unei clădiri. În cazul în care clădirea este de tip
multietajat, verificarea se efectuează pentru spaţiile ocupate amplasate la fiecare
nivel. În acest caz, capacitatea termică a elementelor de tip planşeu se împarte în
părţi egale între două niveluri consecutive.
Din punct de vedere al parametrilor climatici, se consideră intensitatea
radiaţiei solare din zilele senine din lunile martie, mai şi iulie, cărora li se asociază
temperaturile exterioare cu gradul de asigurare propriu activităţii de dimensionare a
instalaţiilor de climatizare (90%). În cazul clădirilor foarte vitrate şi cu grad de
ocupare ridicat (de exemplu clădiri de birouri) este necesar a se efectua verificarea
variaţiei temperaturii interioare şi în sezonul rece, cu referire la zilele senine şi la
spaţii defavorabil orientate (S, SV).
Verificarea variaţiei temperaturilor interioare în spaţiile ocupate este o operaţie
necesară în special în cazul clădirilor existente de tip social administrativ şi în cazul
oricărei clădiri noi. În ambele cazuri se au în vedere clădiri amplasate în localităţi
situate sub paralela de 450 N, zona de câmpie.
Practic se va verifica variaţia în timp a temperaturilor interioare în lunile mai şi
iulie (pentru sezonul cald) şi în luna martie (pentru sezonul rece).
Valorile orare ale temperaturii exterioare precum şi valorile intensităţii radiaţiei
solare totală, globală şi difuză sunt prezentate în tabelele A7.1 ... A7.4 din Anexa 7.
Valorile sunt specifice localităţilor din zone urbane situate în câmpia Română sub
latitudinea geografică de 450 N (STAS 6648/2-82).
Temperatura interioară a aerului, care reprezintă starea de confort termic
acceptabil în sezonul cald, pentru clădiri aflate în localităţi amplasate în câmpia
Română şi pentru clădiri încadrate în categoria a III-a (STAS 6648/1-82) are valoarea
icθ = 260C.
• Verificarea valorii )t(a
θ reprezintă un diagnostic dat clădirii ocupate/locuite în
ceea ce priveşte starea de confort termic în lipsa instalaţiilor de condiţionare a
aerului. Dacă ( ){ }taθmax - 26 > 10C pe o durată care depăşeşte 5 h/zi în ziua
reprezentativă din luna iulie şi 2 h/zi în ziua reprezentativă din luna mai, se
impune dotarea clădirii cu instalaţie de climatizare a aerului;
50
• În cazul clădirilor de locuit existente (individuale sau colective) nu se efectuează
verificarea stării de confort interior, dar se recomandă soluţii de modernizare
energetică care conduc la reducerea temperaturii interioare a aerului în sezonul
estival;
• În cazul proiectării clădirilor noi se adoptă soluţii tehnice care fac posibilă
menţinerea stării de confort termic fără intervenţia instalaţiilor de condiţionare a
aerului. Se recomandă ca verificarea performanţei soluţiilor realizată prin testarea
condiţiei susmenţionate să se facă indiferent de categoria clădirii;
• Pentru clădiri existente cu regim de ocupare special (clădiri aglomerate – clădiri
de birouri foarte vitrate, clădiri administrative) se recomandă verificarea condiţiei
de realizare a confortului termic în perioada de vară, asociată condiţiei de confort
în sezonul rece (luna martie), dată de relaţia:
( ){ }tmax iθ - 23 < 10C
pe o durată care depăşeşte 5 h/zi în ziua reprezentativă din luna martie.
Schema de calcul detaliată asociată metodei de verificarea temperaturilor
interioare din spaţiile ocupate în lipsa dotării cu echipamente sau instalaţii de
climatizare/condiţionare, este următoarea:
1. Se determină zona principală (a spaţiilor ocupate/locuite) a clădirii supusă
verificării şi se precizează spaţiile care formează obiectul analizei;
2. Se determină suprafaţa de transfer de căldură kEA a fiecărui element de
închidere exterior opac şi transparent cu azimutul „k” (conform C 107/3);
3. Se determină suprafaţa totală de transfer de căldură a elementelor de
închidere perimetrale exterioare:
∑=k
EE kAA
4. Se determină suprafaţa elementelor interioare de construcţie incluse în
spaţiul locuit/ocupat avându-se în vedere dimensiunile aparente ale
elementelor de construcţie. Pentru fiecare spaţiu delimitat se au în vedere
elementele de construcţie orizontale şi verticale.
5. Capacitatea termică a elementelor de construcţie interioare despărţitoare
de alte spaţii se determină până la planul de simetrie vertical al
elementelor de construcţie. Pentru elementele de construcţie interioare
51
incluse în spaţiul analizat se ia în calcul întreaga capacitate termică. Se
însumează valorile capacităţilor termice şi rezultă valoarea totală a
capacităţii termice a elementelor de construcţie interioare, pP cM ⋅ .
6. Se determină valorile rezistenţelor termice corectate ale elementelor de
închidere exterioare opace şi transparente kR în raport cu azimutul „k”;
7. Se determină factorul de formă mediu al spaţiului locuit:
( )PiR N62,0F −≅
în care PiN este numărul mediu al pereţilor interiori din incintele care
formează spaţiul analizat.
8. Se determină volumul liber al spaţiilor locuite/ocupate, V;
9. Se determină temperaturile exterioare de referinţă modificate ale
elementelor de construcţie opace şi transparente, cu relaţia (A6.2) din
Anexa 6, respectiv relaţiile (1.5), (1.6) şi (1.7) de mai jos:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )[ ] ( )jedifuTuFLjEF ttICtIC1Rtkkkkkk
θταθ +⋅+⋅−⋅⋅= & (1.5)
pentru fereastră fără oblon;
( ) ( ) ( ) ( )[ ] ( )jejdifujTue
)o(
j)OE(
EF ttICtIC1tkkkkk
θα
αθ +⋅+⋅−= (1.6)
pentru fereastră cu oblon opac exterior;
( ) ( ) ( ) ( ) ( )[ ] ( )jejdifujTuei
F)o(
j)OI(
EF ttICtIC141
Rtkkkkkk
θαα
ταθ +⋅+⋅−⋅
+−⋅⋅= & (1.7)
pentru fereastră cu oblon opac interior;
în care:
Lα este coeficientul de absorbţie a radiaţiei solare al elementelor de construcţie interioare, pentru ferestre libere;
)o(α este coeficientul de absorbţie a radiaţiei solare al suprafeţei oblonului interior/exterior;
τ& este transmisivitatea vitrajului la radiaţia electromagnetică de undă scurtă (spectrul vizibil).
În lipsa unor valori precizate prin proiect/cartea tehnică se pot utiliza
valorile:
52
Lα = 0,40
)o(α = 0,60 - pentru oblon cu suprafaţă nereflectorizantă;
)o(α = 0,20 - pentru oblon cu suprafaţă reflectorizantă;
τ& = 0,70 (valoare medie atât pentru componenta directă cât şi pentru
componenta difuză) - pentru ferestre duble confecţionate din geam cu
grosimea de 4 mm, relativ curate;
E
TRi A
AF5,45,3 ⋅⋅+=α [W/(m2K)]
17e =α [W/(m2K)]
kuC este coeficientul de umbrire;
kuC = 0,20 - pentru suprafeţe orizontale;
kuC = 0,30 - pentru suprafeţe verticale;
eθ , TI şi difI - sunt conform tabelelor A7.1 … A7.4 din anexa 7.
PET AAA +=
în care pA este suprafaţa elementelor de construcţie interioare, în m2.
10. Se determină temperatura exterioară de contur:
( )( ) ( ) ( ) ( )
E
k l i nj
oEEF)o(
Fi
Fj
)i0(EF)o(
Fi
FjEF
Fi
EFjev
Pi
PE
je A
tR
At
R
At
R
At
R
A
tn
n
n
i
i
i
l
l
l
k
k
k∑ ∑ ∑ ∑⋅
+⋅
+⋅
+⋅
=
θα
θα
θα
θα
θ& (1.8)
în care:
eiF
)o(F
)o(F
41RRR
in αα+−== ; ∑∑∑∑ +++=
nF
iF
lEF
kPEE nilk
AAAAA (1.9)
11. Se determină temperatura exterioară medie de referinţă:
53
( ) ( ) ( )
( )( )je
paE
ja
2cvjeje t
cAV
tn
1tt θ
ρ
γβαθθ &⋅
⋅⋅⋅
⋅+⋅+= (1.10)
12. Se determină valorile orare ale coeficienţilor ( )j1 tC şi ( )j2 tC ;
13. Se determină variaţia orară a temperaturii ( )jP tθ a elementelor de
construcţie interioare cu relaţia (1.2);
14. Se determină variaţia orară a temperaturii aerului ( )ja tθ cu relaţia (1.1).
Valorile orare ale ratei de ventilare ( )ja tn se aleg în funcţie de specificul
activităţilor care se desfăşoară în spaţiile analizate.
NOTA 1: În cazul în care ventilarea spaţiilor analizate se realizează prin proceduri de ventilare naturală şi prin infiltraţii de aer exterior, rata de ventilare este condiţionată de gradul de etanşare al rosturilor elementelor de închidere mobile (uşi, ferestre), în cazul în care aceste elemente sunt în poziţia închis şi de diferenţa de temperatură dintre spaţiul interior şi exterior, în cazul în care elementele de închidere sunt în poziţia deschis. Rezultă că relaţiile de calcul nu vor mai include explicit rata de ventilare naturală a spaţiilor analizate. Pentru intervalul de timp cuprins între orele 2300 – 700 în care se practică ventilarea naturală controlată (uşi şi ferestre deschise) se va utiliza valoarea
an = 6,5 h-1. Pentru ( )ja tn se recomandă relaţia:
( )VA
U99,2n Fa ⋅⋅= θ∆ [h-1]
în care:
ei θθθ∆ −=
( ) ( ) 32,0ei27U θθθ∆ −= [W/(m2K)]
FA este suprafaţa deschiderii uşilor şi ferestrelor, în m2.
NOTA 2: Determinarea variaţiei temperaturii elementelor de construcţie interioare respectă următoarea procedură:
54
1. Se determină pentru fiecare moment [ ]24,0t j ∈ valorile ( )j1 tC şi ( )j2 tC
conform relaţiilor (1.3) şi (1.4);
2. Se propune o valoare (arbitrară) pentru valoarea ( )0t 1jP =−θ la momentul
0t 1j =− (se recomandă 0Pθ = 260C);
3. Se determină valorile ( )tt j
)1(P ∆θ = ; ( )t2t j
)1(P ∆θ = s.a.m.d cu relaţia (15.6)
până la momentul jt = 24 h;
4. Se utilizează valoarea ( )24t j
)1(P =θ ca valoare de iniţializare pentru a doua
iteraţie. Se obţin valorile orare ( )j)2(
P tθ ;
5. Calculul se consideră încheiat la iteraţia (p) prin îndeplinirea condiţiei:
( ){ } ( ){ } εθθ ≤− −j
)1p(Pj
)p(P tt
cu 1,0≤ε
Coeficienţi numerici: )oI(
F)oE(
FFLP βββββ +++= ;
( )[ ]E
k
1'PiP
P A
R1Akk∑
−⋅−
=
αβ ;
( )[ ]E
k
1'FiF
FL A
R1Akk∑
−⋅−
=
αβ
( )[ ]E
k
1)oE(Fi
)oE(F
)oE(F A
R1Akk∑
−⋅−
=
αβ
( )[ ]E
k
1)oI(Fi
)oI(F
)1o(F A
R1Akk∑
−⋅−
=
αβ
βα
α
α
α
γ
⋅⋅−
=
Ri
r
i
cv
1
F1;
βα
α
α
α
γ
⋅⋅−
⋅
=
Ri
r
Ri
r
2
F1
F;
−⋅= 1
AA
E
T23 γγ ;
( )( )
2um
paE
ja
j1 N
cAV
tnt
⋅⋅⋅
=
ρ
δ ; ( )2um
3E
Tcv
j2 N
1AA
t
⋅+−
=
γβα
δ ; ( )2um
E
LOC
j3 NA
A
t =δ ;
( )
⋅−+⋅⋅⋅= 1
E
Tcvpa
Eja2um A
Ac
AV
tnN γβαρ ;
55
E
TRrcvi A
AF ⋅⋅+= ααα ;
Se recomandă: cvα = 3,5 W/(m2K)
rα = 4,5 W/(m2K)
Exemplu de calcul
În graficele din figurile 1.1 şi 1.2 şi tabelele 1.1 şi 1.2 se prezintă variaţia
temperaturilor interioare semnificative din spaţiul definit în exemplul de calcul din
anexa 4 şi analizat în anexele 4 … 8.
Fig.15.1 Variatia temperaturilor semnificative in spatiul ocupat in luna iulie - spatiu fara sistem de climatizare (a = 10 W/mp.).
18.0
20.0
22.0
24.0
26.0
28.0
30.0
32.0
34.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Ora
ta, t
p, t
e [°
C]
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
na
[sch
/h]
T.per.int. (3) Temp.aer temp.ext.iulie na
θ a ,
θ p ,
θe
[0C
]
Fig. 1.1
56
Tabelul 1.1
Momentul na T.per.int. (3) Temp.aer temp.ext.iulie 1 0,5 32,2 31,6 21,8 2 0,5 31,8 31,1 21,2 3 0,5 31,3 30,5 20,6 4 0,5 30,8 29,9 20,2 5 0,5 30,2 29,3 20,0 6 0,5 29,6 28,6 20,4 7 0,5 29,0 28,0 21,5 8 0,5 28,4 27,7 24,2 9 0,5 28,0 27,7 26,6 10 0,5 27,7 28,0 28,7 11 0,5 27,8 28,6 30,1 12 0,5 28,1 29,4 31,0 13 0,5 28,5 30,2 31,5 14 0,5 29,1 30,9 31,8 15 0,5 29,8 31,6 32,0 16 0,5 30,4 32,3 31,8 17 0,5 31,1 32,8 31,2 18 0,5 31,7 33,3 30,2 19 0,5 32,3 33,7 28,6 20 0,5 32,7 33,6 26,5 21 0,5 32,9 33,4 25,0 22 0,5 32,9 33,1 23,9 23 0,5 32,8 32,6 23,1 24 0,5 32,5 32,1 22,5
In figura 1.3 şi tabelul 1.3 se prezintă variaţia temperaturilor interioare
semnificative ale unei incinte în cazul în care terasa este protejată exterior cu folie
reflectorizantă.
57
Fig.15.2 Variatia temperaturilor semnificative in spatiul ocupat in luna iulie - spatiu fara sistem de climatizare (a = 4W/mp.).
18
20
22
24
26
28
30
32
34
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Ora
ta, t
p, t
e [°
C]
0
1
2
3
4
5
6
7
na
[sch
/h]
T.per.int. (3) Temp.aer temp.ext.iulie na
Tabelul 1.2
Momentul na T.per.int. (3) Temp.aer Temp.ext.iulie 1 6,5 27,6 25,5 21,8 2 6,5 27,0 24,9 21,2 3 6,5 26,3 24,2 20,6 4 6,5 25,7 23,6 20,2 5 6,5 25,0 23,1 20,0 6 6,5 24,4 22,7 20,4 7 6,5 23,9 22,7 21,5 8 0,5 24,3 23,8 24,2 9 0,5 24,0 24,0 26,6
10 0,2 24,1 24,4 28,7 11 0,2 24,2 25,1 30,1 12 0,2 24,6 26,0 31,0 13 0,2 25,2 26,8 31,5 14 0,2 26,0 27,7 31,8 15 0,2 26,7 28,5 32,0 16 0,5 27,4 29,3 31,8 17 0,5 28,2 29,9 31,2 18 0,5 28,9 30,5 30,2 19 0,5 29,6 31,0 28,6 20 0,5 30,1 31,0 26,5 21 6,5 29,2 28,3 25,0 22 6,5 29,0 27,6 23,9 23 6,5 28,6 26,9 23,1 24 6,5 28,1 26,2 22,5
θ a ,
θp ,
θ e
Fig. 1.2
58
Fig.15.3 Variatia temperaturilor semnificative in spatiul ocupat in luna iulie - spatiu fara sistem de climatizare (a = 4W/mp.), terasa reflectorizanta si
oblon exterior reflectorizant la fereastra.
18
20
22
24
26
28
30
32
34
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Ora
ta, t
p, t
e [°
C]
-2
0
2
4
6
8
10
na
[sch
/h]
T.per.int. (3) Temp.aer temp.ext.iulie na
Tabelul 1.3
Momentul na T.per.int. (3) Temp.aer temp.ext.iulie 1 6,5 25,2 24,2 21,8 2 6,5 24,9 23,7 21,2 3 6,5 24,5 23,2 20,6 4 6,5 24,1 22,7 20,2 5 6,5 23,6 22,3 20,0 6 6,5 23,2 22,1 20,4 7 6,5 22,8 22,2 21,5 8 0,5 23,3 22,8 24,2 9 0,5 23,0 22,7 26,6
10 0,2 22,8 22,6 28,7 11 0,2 22,7 22,8 30,1 12 0,2 22,7 23,2 31,0 13 0,2 22,9 23,5 31,5 14 0,2 23,1 23,9 31,8 15 0,2 23,4 24,4 32,0 16 0,5 23,8 25,1 31,8 17 0,5 24,3 25,6 31,2 18 0,5 24,8 26,2 30,2 19 0,5 25,3 26,8 28,6 20 9 24,9 26,3 26,5 21 9 25,3 25,8 25,0 22 9 25,5 25,2 23,9 23 9 25,4 24,8 23,1 24 9 25,2 24,3 22,5
θ a ,
θp ,
θ e [0 C
] Fig. 1.3
59
V.2. Necesarul de frig al unui spaţiu ocupat
(metoda orară simplificată)
V.2.1 Necesar sensibil de frig
2.1.1 Condiţia de confort termic caracteristică spaţiilor ocupate coincide cu
următoarele valori ale temperaturii aerului interior:
− sezon cald: oi
θ = 26°C;
− sezon rece: oi
θ ≅ 23°C;
2.1.2 Răcirea spaţiului este impusă de depăşirea temperaturilor menţionate ca
urmare a degajărilor interioare de căldură şi a fluxului termic datorat transmisiei de
căldură dinspre mediu exterior natural.
2.1.3 Necesarul de frig (sensibil) al unei incinte se determină cu relaţia:
( ) ( )[ ] ( ) ( )[ ] ( ) LocseipaaaaeRcijF AtatcVtntR
AtQ
jojo
E ⋅−−⋅⋅⋅⋅+−≅ θθρθθ &1,1 [W] (2.1)
în care:
EA − aria elementelor de construcţie exterioare opace şi transparente (conform C107/3-2005), în m2;
LOCA − aria suprafeţei locuibile a spaţiului ocupat, în m2;
aV& − volumul liber al aerului, în m3;
( )tna − rata de ventilare a spaţiului ocupat, în s-1;
oiθ − temperatura interioară de confort, în °C;
( )teθ − temperatura exterioară, în °C;
eRcθ (t) − temperatura exterioară de referinţă a elementelor exterioare (temperatura exterioară echivalentă pentru elemente vitrate şi temperatura exterioară modificată pentru elemente opace determinată cu relaţia A6.2 din Anexa 6), în °C;
( )tas − degajările sensibile de căldură liberă, în W/m2;
j − indice care specifică luna din sezonul cald.
60
2.1.4 Durata procesului de răcire se determină ca urmare a analizei variaţiei
temperaturii aerului interior în spaţii ocupate în lipsa dotării cu instalaţii/sisteme de
răcire. Egalitatea:
( )oia t θθ = (2.2)
conduce la determinarea intervalului zilnic de funcţionare a instalaţiei/sistemului de
răcire, definit de îndeplinirea condiţiei ( )oia t θθ ≥
2.1.5 Cantitatea de căldură sensibilă extrasă zilnic în luna „j” din spaţiul ocupat se
determină cu relaţia:
jRjzij DQ,Q ⋅⋅= 0010& [kWh/zi] (2.3)
în care:
jQ − valoarea medie a necesarului sensibil de frig pe durata de climatizare, din cursul unei zile, în W;
jRD - durata intervalului de răcire, în h/zi.
2.1.6 Cantitatea de căldură (sensibilă) extrasă în fiecare lună se determină cu
relaţia:
jjj zizsz QNQ && ⋅= [kWh/lună] (2.4)
în care:
jzN - numărul de zile senine din luna „j”
2.1.7 Cantitatea de căldură extrasă (sensibilă) pe durata sezonului cald se determină
cu relaţia:
∑=j
szsz jQQ && [kWh] (2.5)
V.2.2 Necesar latent de frig
În cazul în care în spaţiul ocupat se produc degajări importante de umiditate,
pe lângă necesarul sensibil de frig, se impune uscarea aerului astfel încât să se
menţină în interior o valoare constantă şi acceptabilă a umidităţii relative a aerului.
61
2.2.1 Căldura latentă se determină în funcţie de numărul de persoane din spaţiul
ocupat persN şi în funcţie de debitul de vapori de apă care se degajă în spaţiul ocupat
(altul decât cel provenit metabolismul uman).
Rezultă:
( ) ( ) vvvLpersL iGatNtQ ⋅⋅+⋅= δ [W] (2.6)
în care:
persN − numărul de persoane din spaţiul ocupat;
La − debitul de căldură latentă (în funcţie de θa), în W/pers. (conform tabelului A.2 din Anexa A.2);
vi − entalpia vaporilor de apă, în J/kg;
vG − debitul de vapori de apă, în kg/s;
vδ − simbolul Weierstrass-Kronecher.
1 – există degajări de vapori
vδ
0 – nu există degajări de vapori
2.2.2 Cantitatea de căldură latentă, necesară a fi preluată de instalaţia/sistemul de
climatizare este dată de relaţia:
jjj RL
j
zLz DQNQ ⋅⋅= ∑*001,0& [kWh] (2.7)
în care:
jLQ - valoarea medie a necesarului latent de frig pe durata de climatizare, din cursul
unei zile, în W.
V.2.3 Necesarul total de frig
Necesarul total de frig se determină cu relaţia:
Lzsz QQQ &&& += [kWh] (2.8)
62
VI. CONSUMUL DE CĂLDURĂ PENTRU APĂ CALDĂ MENAJERĂ
– ETAPE DE CALCUL
VI.1. Ipoteze
1. Cantitatea de căldură facturată vizează întreaga clădire.
2. Temperatura apei calde este oact - temperatură utilă diferită sau nu de valoarea
reală.
3. Valorile facturate ale consumului de căldură vizează minim 5 ani consecutivi
(pentru a se asocia cu consumul de căldură pentru încălzire).
4. Numărul de persoane din clădire NP este o valoare normalizată statistic.
VI.2. Tipuri de clădiri
A. Blocuri ale căror instalaţii sunt racordate la PT/CT şi nu dispun de contor de
căldură general
A.1. Se determină cantitatea de căldură normalizată anuală corectată:
( )PcolPsbalReP
Pfacm
c.facm QQ
N
NQQ +−⋅= , [kWh/an]
în care: QPsb - pierderi urmare pierderilor de apă din subsol determinate experimental sau estimate.
QPcol - pierderi aferente coloanelor de distribuţie
A.2. Cantitatea de apă caldă normalizată la temperatura oact
( )rac
c.facm
6
ttc
Q106,3V
0−⋅⋅ρ
⋅⋅= , [m3/an]
A.3. Cantitatea de apă caldă pierdută (conform măsurărilor şi duratei zilnice de
livrare a apei calde): VP
A.4. Cantitatea de apă caldă consumată la nivelul punctelor de consum
VLoc = V - VP , [m3/an]
63
A.5. Consumul specific normalizat de apă caldă
P
LocacL N
V
365,01
q ⋅= , [l/pers.zi]
A.6. Consumul mediu specific normalizat de căldură
alReP
P
Înc
facm
acmN
N
S
Qi ⋅= , [kWh/m2an]
A.7. Eficienţa energetică a instalaţiei de livrare a apei calde
( )racLOCLOC
realP
Pfacm
LOCacm ttV16,1Q;
N
NQ
Qo
−⋅⋅=
⋅
=ε [-]
B. Ca şi în cazul A, dar blocurile sunt dotate cu contor general de căldură
B.1. Temperatura medie a apei calde livrată la consum se determină din ecuaţia:
( ) PcolPsbrac6facm QQttc
106,3
VQ ++−⋅⋅ρ⋅
⋅= , [kWh/an]
în care QPsb şi QPcd conform A.1. în care oact se înlocuieşte cu tac .
Cantitatea de apă caldă consumată în clădire se citeşte la debitmetrul contorului de
căldură V [m3/an].
B.2. ≡ A.3. Cantitatea de apă caldă pierdută VP (nu este funcţie de numărul
persoanelor);
B.3. Cantitatea de apă caldă consumată
PrealP
PLOC V
N
NVV −⋅=
NOTĂ: Cantitatea de apă consumată se supune procedurii normalizării pentru a
putea fi comparată cu cea specifică cazului A.
B.4. Consumul specific normalizat la echivalenţă entalpică.
oL
ac
ac
P
LOCac t
tN
V74,2q ⋅⋅= [l/pers.zi]
B.5. ≡ A.6. Indicele normalizat de consum de căldură [kWh/m2an]
64
B.6. ≡ A.7. Eficienţa energetică
C. Blocuri dotate cu CT proprie cu boiler:
• Combustibilul utilizat: gaze naturale C.1. Se stabileşte consumul de gaze pentru prepararea hranei (sezonul cald în care
se concentrează prepararea apei calde NOAPTEA între orele 23oo - 5oo);
C.2. Consumul de gaze pentru prepararea hranei în sezonul cald:
Cgazh.v = Cgazh.v . NZV ;
C.3. Consumul de gaze pentru prepararea hranei în sezonul rece:
Cgazhi = 1,2 . Cgazhv . (365 - NZV);
C.4. Consumul de gaze normalizat pentru prepararea apei calde în sezonul cald:
( )alRe
P
Pv.h.gaz
fv.gazv.acm.gaz
N
NCCC ⋅−= , [m3/sezon.v]
C.5. Consumul de gaze normalizat pentru prepararea apei clade în sezon rece:
vo
io
rac
rac
ZV
ZVv.gazacmi.gazacm
tt
tt
NN365
CC−
−⋅
−⋅= [m3/sezon.i]
C.6. Consumul anual normalizat de gaze pentru prepararea apei calde:
Cgaz acm an = Cgaz acm v + Cgaz acm i [m3/an]
C.7. Consumul de căldură normalizat în funcţie de tipul şi vechimea cazanului:
6ezanacmgazgazciacm106,3
1;CPQ
⋅=βη⋅⋅⋅β=
C.8. Se determină pierderile de flux termic şi căldură la nivelul subsolului, distribuţiei
şi boilerului şi consumul de căldură la punctele de consum.
( ) ( )boilerPcolPsbacmC
acm QQQQQ ++−= [kWh/an]
C.9. Se determină consumul normalizat de apă caldă:
( )
( )rac
Cacm
6
ttc
Q106,3V
o−⋅⋅ρ
⋅⋅= [m3/an]
C.10. Se determină pierderile de apă caldă (măsurări şi estimări) VP [m3/an]
65
C.11. Se determină consumul normalizat de apă caldă:
VLoc = V - VP , [m3/an]
C.12. Indicele normalizat de consum de căldură în funcţie de Qacm şi SUTIL
C.13. Indicele mediu de consum de apă caldă în funcţie de VLOC.
C.14. Eficienţa energetică în funcţie de VLOC
• Combustibilul utilizat - combustibil lichid Se lucrează asemenea cu diferenţa că în sezonul cald consumul de combustibil
lichid se determină fără experimentul necesar în cazul gazelor.
D. Clădiri de locuit individuale - combustibili gaze naturale
Procedura este identică cu cea de la punctul C, combustibil gaze naturale cu
diferenţa că pierderile de apă se estimează (pentru n < 10 apartamente) în funcţie de
starea armăturilor. În cazul combustibilului lichid se face aceeaşi adaptare a cazului
C.
E. Clădiri individuale cu sisteme locale de preparare a apei calde
Combustibil gazos. Se admit η = 0,60 pentru cazane vechi şi η = 0,80 pentru cazane
noi. Pentru sisteme instant se anulează pierderile boilerului.
Combustibil lichid vezi D.
Combustibil solid ηcazan ≈ 0,50
F. Prepararea a apei calde individual qacm = 20 l/pers.zi
Aragaz: η = 0,50
Sobă cu gaze: η = 0,65
Sobă combustibil solid: η = 0,50
66
VII. EXPERTIZAREA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A INSTALAŢIILOR
DE ÎNCĂLZIRE ŞI DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ DE CONSUM -
NORMATIV NP 048-2000 (fundamentare metodologică)
Auditul energetic al clădirii
(Metodologie III) 1. Determinarea consumului actual
de energie al clădirii
2. Identificarea soluţiilor de modernizare energetică a clădirii
3. Analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică. Raportul de audit energetic.
Expertiza energetică a clădirii(NP 048-2000,
Mc 0001/2006 )
Certificatul Energetic al clădirii
(Metodologie III)
VII.1. Domeniul de aplicare:
Clădiri existente dotate cu instalaţii de încălzire a spaţiilor ocupate, cu instalaţii
de furnizare şi preparare a apei calde de consum, cu instalatii de
ventilare/climatizare si instalatii de iluminat.
Instalaţiile de încălzire a spaţiilor:
• Sursă
- Proprie; - Centrală termică de cartier, - Termoficare - PT central; - Termoficare - STC;
• Tipul sistemului
- Încălzire locală cu sobe; - Încălzire centrală cu corpuri
statice; - Încălzire centrală cu aer cald; - Încălzire centrală cu planşe
încălzitoare.
Instalaţie de furnizare/preparare a apei calde de consum
• Sursă
- Proprie; - Centrală termică de cartier, - Termoficare - PT central;
- Termoficare - STC; • Tipul sistemului
- Boiler cu acumulare;
67
- Preparare locală cu aparate de tip instant;
- Preparare locală (pe plită);
VII.2. Scopul normativului
• Determinarea caracteristicilor termice şi funcţionale reale ale sistemului clădire-instalaţii, în scopul caracterizării din punct de vedere energetic a clădirilor.
• Expertiza termică: Determină funcţiile reale de transfer caracteristice ansamblului clădire-instalaţii;
• Expertiza energetică: Determină eficienţa energetică a clădirii şi a instalaţiilor (termice) aferente acesteia prin stabilirea Performanţei Energetice a Clădirii (P.E.C.).
• Simularea comportamentului clădirii în condiţii reale de exploatare în scopul alegerii soluţiilor tehnice de modernizare energetică.
VII.3. Noţiuni fundamentale
• Expertiza termică şi energetică - conform pct. VI.2.
• Diagnoză energetică - Operaţiuni prin care se stabileşte starea clădirii şi a instalaţiilor din punct de vedere al utilizării raţionale şi eficiente a energiei prin compararea P.E.C. cu valorile corespunzătoare a P.E.C. de referinţă şi eficiente din punct de vedere energetic.
• Raport de expertiză energetică - Document tehnic care conţine descrierea detaliată a modului de efectuare a expertizei precum şi rezultatele obţinute.
• Utilizare raţională a energiei - Utilizarea energiei în scopul asigurării condiţiilor normale de locuire în conformitate cu exigenţele şi criteriile de performanţă normate şi în conformitate cu eficienţa energetică caracteristică proiectului.
• Utilizare eficientă a energiei - Îndeplinirea criteriilor de utilizare raţională cu consum cât mai redus de energie.
68
VII.4. Evaluarea Performanţei Energetice a Clădirii
VII.4.1. Investigarea preliminară a clădirii şi instalaţiilor aferente
VII.4.1.1. Analiza documentaţiei a clădirii şi instalaţiilor termice aferente:
� partiuri de arhitectură ale fiecărui nivel (C); � dimensiuni geometrice ale elementelor de construcţii (C); � dimensiunile golurilor din pereţi, înălţime parapeţi (C); � structura anvelopei clădirii (C); � tipul de închideri mobile (uşi şi ferestre) (C); � alcătuire şi materiale care compun elementele de închidere (C); � planuri şi scheme ale instalaţiilor termice (I).
NOTA: În lipsa documentaţiei se execută releveul clădirii.
VII.4.1.2. Analiza vizuală a clădirii:
� fisuri vizibile (C); � goluri în elementele despărţitoare (C); � degradări datorită unor cauze exterioare sau interioare (apă din precipitaţii,
condens, solicitări mecanice) (C); � infiltraţii de apă din neetanşeităţi, instalaţii, coloane de scurgere a apelor
pluviale (I, C); � zone afectate de condens / mucegai (I, C); � igrasie sau infiltraţii de apă urmare defecţiunilor din instalaţia de canalizare (I,
C); � infiltraţii de aer (C).
VII.4.1.3. Probe fizice vizând identificarea structurii (C):
VII.4.1.4. Întocmirea documentului: FIŞA DE EXPERTIZĂ A CLĂDIRII
VII.4.2. Determinarea P.E.C., respectiv a consumului anual de căldură
VII.4.2.1. Determinarea valorilor RC (C)
VII.4.2.2. Determinarea parametrilor termodinamici caracteristici spaţiilor
încălzite şi neîncălzite (I)
VII.4.2.3. Determinarea consumului normal total şi specific de căldură
pentru încălzire (raportare la SUTIL) (I)
VII.4.2.4. Idem pentru apă caldă (I)
69
VII.5. Schema de calcul pentru determinarea indicelui de
consum de căldură pentru încălzirea spaţiilor ocupate
1 - Determinarea mărimilor geometrice necesare stabilirii suprafeţelor de transfer de
căldură; stabilirea suprafeţelor de transfer de căldură şi a volumului spaţiilor (S, V); 2 - Identificarea caracteristicilor termice ale clădirii şi determinarea rezistenţelor termice
corectate ale elementelor de construcţie (R); 3 - Determinarea pe bază de bilanţ termic a temperaturilor interioare ale spaţiilor
neîncălzite (Rost închis tRi, Rost deschis tRd, Subsol tsb, Casa scărilor tcs, Pod tPd); 4 - Includerea clădirilor în categoria necesară determinării valorii de calcul "na" în funcţie
de expunerea către mediul exterior şi de calitatea elementelor de închidere mobile; 5 - Determinarea aporturilor de căldură liberă "a" în funcţie de categoria de activitate
desfăşurată în clădire; 6 - Alegerea parametrilor climatici reprezentativi în funcţie de localitatea în care se află
amplasată clădirea (te, IT, Idif); 7 - Stabilirea coeficientului de corectare a numărului de grade - zile în funcţie de regimul
de furnizare a căldurii (βn); 8 - Determinarea necesarului anual de căldură caracteristic spaţiilor ocupate şi spaţiilor
anexă încălzite direct; 9 - Evaluarea randamentelor de reglaj şi ale sursei de alimentare cu căldură; 10 - Determinarea randamentului instalaţiei de încălzire; 11 - Determinarea consumului anual de căldură (la nivel de sursă) pentru încălzirea clădirii; 12 - Determinarea indicelui de consum anual de căldură pentru încălzirea clădirii (P.E.C.).
1
2
3
4
5
6
7
9
8 10 11
12
70
VIII. CERTIFICATUL DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ AL
CLĂDIRILOR (Metodologie – p. III)
VIII.1. Conţinut şi obiective:
Document care conţine informaţii privind starea actuală a clădirilor şi instalaţiilor
aferente din punct de vedere termic şi energetic precum şi indici specifici vizând
utilizarea raţională şi eficientă a căldurii.
Certificatul de performanţă energetică (C.E.) se întocmeşte în funcţie de
informaţiile obţinute ca urmare a efectuării expertizei termice şi energetice a clădirii.
Obiectiv principal: Informaţii privind P.E.C. şi a instalaţiilor interioare aferente.
Obiective complementare: Îmbunătăţirea performanţei energetice şi de mediu a
clădirii, reducerea costurilor de exploatare şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuire.
VIII.2. Scop:
Stabilirea metodologiei de elaborare şi acordare a certificatului de performanţă
energetică pentru clădirile existente.
VIII.3. Metodologie de elaborare şi acordare a certificatului
de performanţă energetică al unei clădiri existente
• Etape necesare
1. Solicitare de către proprietar/administrator (Anexa 8 – Metodologie p.III).
2. Efectuare expertiză şi elaborarea certificatului de performanţă energetică (C.E. –
auditor energetic ales de către solicitant din listele cu auditori: MDLPL, Primării,
B.C. etc.).
71
3. Acordarea/Elaborarea C.P.E. de către auditorul energetic pentru clădiri şi
înregistrarea la Direcţia de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Primăriei
din raza căreia este situată clădirea.
• Documente:
Cerere de eliberare C.P.E., Raport expertiză, C.P.E. (15 zile de la depunere Dosar expertiză de către auditor).
• Condiţii de acordare
1. Pentru clădiri sau părţi din clădire (apartamente, scări/tronsoane de bloc) în
condiţiile în care se asigură furnizarea prin racord separat a utilităţilor termice de la o
sursă de căldură proprie sau centralizată pentru care se face măsurarea cantităţii de
căldură consumată.
2. Nu se poate acorda C.P.E. pentru apartamente amplasate în clădiri colective la
care măsurarea consumului de căldură se realizează la nivelul racordului la sursa de
căldură a blocului. În acest caz se acordă C.P.E. pentru clădiri/tronsoane de bloc/scară
de bloc.
VIII.4. Conţinut C.P.E.
VIII.4.1. Date privind evaluarea P.E.C. - fila 1 (faţă)
1.1. Titulatura: “Certificat de performanţă energetică” şi sistemul de certificare utilizat
1.2. Numărul de înregistrare al certificatului de performanţă energetică.
1.3. Date privind clădirea certificată.
1.4. Date de identificare a auditorului energetic pentru clădiri.
1.5. Motivul elaborării certificatului energetic.
1.6. Consumul de energie specific total anual pentru î, v, c, acc şi il. [kWh/m²an].
1.7. Nota energetică acordată clădirii.
1.8. Clasa energetică în care se încadrează clădirea funcţie de scala energetică.
1.9. Consumuri de energie specifice anuale pentru î, v, c, acc şi il. [kWh/m²an].
1.10. Încadrarea în clase de consum energetic funcţie de valorile consumurilor de energie specifice anuale pentru î, v, c, acc şi il., în raport cu grilele de clasificare.
72
1.11. Denumirea şi versiunea programului de calcul utilizat.
VIII.4.2. Date privind evaluarea P.E.C. - fila 1 (verso)
2.1. Grile de clasificare energetică funcţie de consumul de energie specific anual – pentru încălzirea spaţiilor, ventilare mecanică, climatizare, prepararea apei calde de consum şi iluminat şi total.
2.2. Consumul de energie total anual specific - pentru clădirea de referinţă [kWh/m²an].
2.3. Nota energetică pentru clădirea de referinţă.
2.4. Penalizări acordate clădiri certificate: Punctaj total penalizări (p0) şi motivele acestora (acolo unde este cazul).
2.5. Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii.
2.6. Perioada de valabilitate a Certificatului de performanţă energetică (10 ani de la data înregistrării acestuia).
2.7. Alte menţiuni
VIII.4.3. Date tehnice privind clădirea şi instalaţiile aferente acesteia
(anexă):
3.1. Date privind construcţia:
� Categoria clădirii: de locuit (individuală / colectivă) sau cu altă destinaţie decât de locuit
� Destinaţia principală a clădirii: locuinţe, birouri, comerţ, spital, învăţământ, hotel etc.
� Nr. niveluri: P, S + P, S + P + nr. etaje etc. � Nr. de unităţi funcţionale / apartamente şi suprafeţe utile a spaţiilor încălzite: � Volumul total al clădirii: � Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: � Indice de compactitate al clădirii, SE / V [m-1];
3.2. Date privind instalaţia de încălzire interioară:
� Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:
� Tipul sistemului de încălzire:
� Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe (dacă este cazul):
� Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:
- Număr de corpuri statice (din spaţiul locuit, respectiv din spaţiul comun); - Tip / Tipuri corpuri statice; - Suprafaţă echivalentă termic (din spaţiul locuit, respectiv din spaţiul comun);
73
- Tip distribuţie a agentului termic de încălzire; - Necesarul de căldură de calcul – din proiectul instalaţiei de încălzire [W]; - Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic / multiplu, diametru nominal
[mm], disponibil de presiune în condiţii nominale [mmCA]; - Echipament de măsurare a consumului de căldură: tip contor, anul instalării,
existenţa vizei metrologice; - Gradul de dotare cu elemente de reglaj termic şi hidraulic, la nivel de: racord,
coloane, corpuri statice; - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite [m]; - Debitul nominal de agent termic de încălzire [l/h]; - Curba medie normală de reglaj a temperaturii de ducere corelată cu consumul
mediu de căldură estimat la nivelul clădirii, funcţie de temperatura exterioară (cel puţin şase puncte între -12°C...-21°C şi +10°C), pentru debitul nominal de agent termic.
� Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:
- Aria planşeului încălzitor, - Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare; - Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei.
3.3. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:
� Puncte de consum a.c.m. / a.r.;
� Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri;
� Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic / multiplu, diametru nominal [mm], presiune disponibilă în condiţii nominale [mmCA];
� Conducta de recirculare a a.c.m.: existenţa şi starea de funcţionare;
� Echipament de măsurare a consumului de căldură: tip contor, anul instalării, existenţa vizei metrologice;
� Echipamente de măsurare a consumului de apă la nivelul punctelor de consum: tip contor, anul instalării;
� Pierderi estimate pentru instalaţie de apă caldă de consum [kWh/m²an];
� Consum specific de apă caldă la nivelul punctelor de consum şi la nivelul racordului la sursa de căldură.
3.4. Date privind instalaţia de ventilare mecanică,
3.5. Date privind instalaţia de climatizare a spaţiilor,
3.6. Date privind instalaţia de iluminat.
74
• Metodologia de notare
Grile de notare - referenţiale
Încălzire PEC ∈ [70 ÷ 500] kWh/m2an
Acc PEC ∈ [15 ÷ 200] kWh/m2an
Climatizare PEC ∈ [20 ÷ 300] kWh/m2an
Ventilare mecanică PEC ∈ [5 ÷ 30] kWh/m2an
Iluminat PEC ∈ [40 ÷ 120] kWh/m2an
Total PEC ∈ [150 ÷ 1150] kWh/m2an
Domeniul de notare energetică
Nota maximă acordată clădirii: N(M) = 100 puncte,
Nota minimă acordată clădirii: N(m) = 20 puncte;
Grile de notare - referenţiale
ÎNCĂLZIRE APĂ CALDĂ DE CONSUM CLIMATIZARE
A B C D E F
70
117
173
343
500
kWh/m²an
G
245
A B C D E F
15
35
59
132
200
kWh/m²an
G
90
A B C D E F
20
50
87
198
300
kWh/m²an
G
134
VENTILARE MECANICĂ ILUMINAT TOTAL
A B C D E F
5 8 11
21
30
kWh/m²an
G
15
A B C D E F
40
49
59 91
120
kWh/m²an
G
73
A B C D E F
50
61
74
113
150
kWh/m²an
G
91
75
Domeniul de notare - clase
Notă ∈ [20 ÷ 100]
( ) ( )
( )
≤⋅
>⋅+⋅⋅−=
anm/kWhqpqpentru,100
anm/kWhqpqpentru,BpqBexpN
2TmoT
2TmoT2oT1
Utilităţi
Caz Înc. Acc Clim. VM Il. B1 B2 qTm qTM
1 0,001053 4,736771 125 820
2 0,000761 4,715576 145 1120
3 0,001016 4,737240 130 850
4 0,000742 4,716461 150 1150
Clase A, B, C ... G în funcţie de PEC (A → PEC: min., G → PEC: max.)
Clădire de referinţă (eficientă dpdv energetic); po = 1
Penalizări po ∈ (p1, ..., p12) jj
o pp
12
1=Π=
p1 - starea subsolului tehnic al clădirii – pentru clădiri colective
Starea subsolului tehnic p1
Uscată şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună 1,00 Uscată, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună 1,01
Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioară)
1,05
Observaţie: Pentru clădiri individuale, p1 = 1,00.
p2 - utilizarea uşii de intrare în clădire clădirii – pentru clădiri colective,
Uşa de intrare în clădire p2
Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă (interfon, cheie)
1,00
Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare
1,01
Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare
1,05
Observaţie: Pentru clădiri individuale, p2 = 1,00.
76
p3 - starea elementelor de închidere mobile din spaţiile comune (casa scărilor) –
către exterior sau către ghene de gunoi – pentru clădiri colective, ,
Starea elementelor de închidere mobile p3
Ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare 1,00 Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe 1,02
Ferestre / uşi în stare proastă, lipsă sau sparte 1,05
Observaţie: Pentru clădiri individuale, p3 = 1,00.
p4 - starea armăturilor de închidere şi reglaj de la corpurile statice – pentru clădiri
dotate cu instalaţie de încălzire centrală cu corpuri statice,
Situaţia p4
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt funcţionale
1,00
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puţin un sfert dintre acestea nu sunt funcţionale
1,02
Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcţionale
1,05
Observaţie: Pentru clădiri care nu sunt dotate cu instalaţie de încălzire centrală cu
corpuri statice, p4 = 1,00.
p5 - spălarea / curăţirea instalaţiei de încălzire interioară – pentru clădiri racordate la
un punct termic centralizat sau centrală termică de cartier,
Situaţia p5
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul sezon de încălzire
1,00
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani
1,02
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă
1,05
Observaţie: Pentru alte clădiri, p5 = 1,00.
77
p6 - existenţa armăturilor de separare şi golire a coloanelor de încălzire – pentru
clădiri colective dotate cu instalaţie de încălzire centrală,
Situaţia p6
Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcţionale
1,00
Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora sau nu sunt funcţionale
1,03
Observaţie: Pentru clădiri individuale sau fără instalaţie de încălzire centrală, p6 = 1,00.
p7 - existenţa echipamentelor de măsură pentru decontarea consumurilor de căldură
– pentru clădiri racordate la sisteme centralizate de alimentare cu căldură,
Situaţia p7
Există contor general de căldură pentru încălzire şi pentru apă caldă de consum
1,00
Există contor general de căldură pentru încălzire, dar nu există contor general de căldură pentru apă caldă de consum
1,07
Nu există nici contor general de căldură pentru încălzire, nici contor general de căldură pentru apă caldă de consum, consumurile de căldură fiind determinate în sistem pauşal
1,15
Observaţie: Pentru clădiri cu sistem propriu / local de furnizare a utilităţilor termice,
p7 = 1,00.
p8 - starea finisajelor exterioare ale pereţilor exteriori – pentru clădiri cu pereţi din
cărămidă sau BCA,
Situaţia p8
Stare bună a tencuielii exterioare 1,00 Tencuială exterioară căzută total sau parţial 1,05
Observaţie: Pentru clădiri cu pereţi exteriori din alte materiale, p8 = 1,00.
p9 - starea pereţilor exteriori din punct de vedere al conţinutului de umiditate al
acestora,
Situaţia P9
Pereţi exteriori uscaţi 1,00 Pereţii exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece) 1,02
Pereţii exteriori prezintă urme de igrasie 1,05
78
p10 - starea acoperişului peste pod – pentru clădiri prevăzute cu pod nelocuibil,
Situaţia P10
Acoperiş etanş 1,00 Acoperiş spart / neetanş la acţiunea ploii sau a zăpezii 1,10
Observaţie: Pentru clădiri fără pod nelocuibil, p10 = 1,00.
p11 - starea coşului / coşurilor de evacuare a fumului – pentru clădiri dotate cu
sisteme locale de încălzire / preparare a apei calde de consum cu combustibil
lichid sau solid,
Situaţia P11
Coşurile au fost curăţate cel puţin o dată în ultimii doi ani 1,00 Coşurile nu au mai fost curăţate de cel puţin doi ani 1,05
Observaţie: Pentru alte tipuri de clădiri, p11 = 1,00.
p12 - posibilitatea asigurării necesarului de aer proaspăt la valoarea de confort,
Situaţia P11
Clădire prevăzută cu sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică
1,00
Clădire fără sistem de ventilare organizată 1,10
79
80
81
IX. AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR EXISTENTE ŞI AL
INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI CALDE
DE CONSUM AFERENTE ACESTORA (Metodologie – p. III)
IX.1. Obiective:
Activitatea de identificare a soluţiilor tehnice de reabilitare/modernizare energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor termice aferente acestora.
IX.2. Etape de lucru:
1. Evaluarea consumului de căldură probabil al clădirii în condiţii normale de exploatare pe baza caracteristicilor reale (expertiză);
2. Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice;
3. Raportul de audit energetic.
IX.3. Soluţii tehnice cadru:
A. Intervenţii asupra clădirii (C)
A.1. Ameliorarea izolaţiei termice A.2. Ameliorarea etanşării la aer
B. Intervenţii asupra instalaţiilor de încălzire şi apă caldă de consum aferente clădirii
B.1. La nivelul sursei de căldură (proprie) - înlocuire echipamente - adaptare putere surse
- înlocuire sursă de energie - tehnici moderne (pompă de căldură, cazane cu condensaţie, energie
solară etc.)
B.2. La nivelul distribuţiei - izolare termică conducte - reducere temperaturi de reglaj - separare circuite cu temperaturi diferite - echilibrare hidraulică
82
B.3. La nivelul utilizatorilor - dotare cu robinete cu cap termostatic - contorizare consum de apă caldă - modificare armături
IX.4. Analiza economică a soluţiilor tehnice
Indicatori economici:
1. Valoarea Netă Actualizată (VNA)
2. Durata de recuperare a investiţiei suplimentare NR (ani)
3. Costul unităţii de energie economisită e [EURO/kWh]
IX.4.1. VNA:
∑∑==
+⋅+
+
+⋅+=
N
1t
tN
1tM
t
Eo i11
Ci1f1
CCVNA
Co - cost investiţie totală au "0" [EURO]
CE - cost energie consumată [EURO/an]
CM - cost operaţiuni de mentenanţă [EURO/an]
f - rata anuală de creştere a costului căldurii [ - ]
i - rata anuală de depreciere a monedei [EURO] [ - ]
N - durata fizică de viaţă a sistemului [ani]
Ipoteză: CM << CE
VNA = Co + C1 . X
∆ VNA (aferentă investiţiei suplimentare)
∆ VNA = C(m) - ∆CE . X
C(m) - cost de modernizare [EURO]
∆CE - reducere cost de exploatare [EURO/an]
83
Condiţia de eficienţă:
∆VNA < 0 şi deci:
( )
E
m
C
CX
∆> ;
tN
1t i1f1
X ∑=
+
+=
IX.4.2. Durata de recuperare a investiţiei suplimentare (NR)
C(m) = ∆CE . X (NR) - ecuaţia cu soluţia NR
sau
C(m) . ∆β - δT
. Ct . ∆Et(T) . XT - (1 - δT) . [CG . ∆Et(G) . XG + CE . ∆ Et(E) . XE ] = 0
δ0
1)etermoficar(T
( ) ( )c
N
1t
t
c
N
c ai1
1Nd1
a1cc
+
+⋅
+⋅−=β∆ ∑
=
Nc - durata de rambursare a creditului [ani]
d - dobânda anuală [ - ]
Ac - cota din C(m) percepută ca avans [ - ]
Condiţie
• NR < N ≤ NS
N - intervalul de calcul
NR - durata de recuperare a investiţiei
NS - durata de viaţă a soluţiilor de modernizare
• În cazul angajării unui credit bancar
>>
≤
RS
RC
NN
NN
84
IX.4.3. Costul unităţii de energie
3.1. Costul specific al cantităţii de căldură economisită:
( )
tS
m
EN
Ce
∆⋅
β∆⋅= [EURO/kWh]
3.2. Costul specific al căldurii consumate.
3.2.1. În clădirea actuală:
( )( )
( )atS
aa EN
VNAe
⋅= [EURO/kWh]
3.2.2. În clădirea modernizată:
( )( )
( )mtS
mm EN
VNAe
⋅= [EURO/kWh]
IX.5. Fişe de audit energetic – clădiri reprezentative
85
Fişa de prezentare a clădirii
Clădirea / Tipul clădirii: Clădire de locuit colectivă Anul construcţiei: 1972 Număr de apartamente: 44 Structura constructivă: pereţi structurali din beton armat
Tip. Suprafaţa utilă [m²] Nr. ap. SÎnc [m²] Ap. cu 1 cam.
Ap. cu 3 cam. – P Ap. cu 3 cam. – P … Et X Ap. cu 3 cam. – P … Et X
Spaţii comune
27,79 64,02 59,27 59,45 28,51
1 1 22 20 -
27,79 64,02
1303,94 1189,00
28,51 TOTAL 44 2.613,26
Suprafaţa locuibilă: 1.770,87 m² Suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite: 2.613,26 m² Volumul util al spaţiului încălzit: 6.783,45 m³ Volumul total al clădirii: 8.810,70 m³ Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:
Element de constructie
OrientareSuprafaţa
[m²]
Rezistenta termica
corectata [m²K/W]
PE1 N 579,33 0,703PE2 S 562,57 0,703PE3 E 330,22 0,703PE4 V 331,90 0,703PE5 N 12,23 0,471PE6 S 37,02 0,471PE7 E 13,45 0,471PE8 V 13,45 0,471PE9 V 3,99 0,815PE10 - 5,08 1,373TE ap O 241,92 0,886TE c O 29,57 0,736Pl Pb - 21,31 0,521Pl Sb - 5,78 0,366Ul Sb - 1,89 0,340PL Pb - 14,00 1,056PL Sb - 228,05 0,345
CS - 919,16 0,394FE1 S 119,76 0,390FE2 N 124,96 0,390FE3 V 149,68 0,390FE4 E 151,36 0,390FE5 N 1,20 0,170FE6 S 3,00 0,170
Suprafata exterioara: 3.900,88 m² Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 0,58 m-1
86
Soluţii de modernizare energetică a clădirii (selecţie):
1. Modernizarea tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile, dotare ferestre cu geam termoizolant)
2. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat Izolarea termică terasei cu 10 cm polistiren extrudat
Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat
Modernizarea tâmplăriei exterioare
Fişa de audit energetic al clădirii
Cladire ColectivaSituatie Actual
PEC – încălzire
Durata sezon încălzire
Durata sezon răcire
[kWh/m²an] [zile] [zile]Constanta 127,860 208,1 -2,583 71,7Bucureşti 151,509 211,3 -1,669 65,5
Cluj-Napoca 178,991 238,7 - -Braşov 191,010 254,1 - -
Suprafata utila = 2.613 m²
ConstantaBucureşti
Cluj-NapocaBraşov
334.131,4395.932,4467.750,0499.158,8
Localitatea
Necesar răcire [kWh/m²an]
LocalitateaConsum anual
[kWh/an]
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
Constanta Bucureşti Cluj-Napoca Braşov
Localitate
P.E
.C [
kWh
/m²a
n]
87
Fişa de audit energetic al clădirii
Cladire ColectivaSituatie
PEC – încălzire
Durata sezon încălzire
Durata sezon răcire
[kWh/m²an] [zile] [zile]Constanta 90,400 196,3 -3,593 90,4Bucureşti 107,655 200,2 -2,967 84,3
Cluj-Napoca 129,272 226,6 - -Braşov 139,818 237,1 - -
Cost investiţie: 33.216,5 EUROCost specific: 754,9 EURO/ap.
Durata de rec. a investiţiei
[kWh/an] [%] NR (ani)Constanta 97.892,7 29,3% 14,6 0,0113Bucureşti 114.601,9 28,9% 12,7 0,0193
Cluj-Napoca 129.928,7 27,8% 11,4 0,0170Braşov 133.778,0 26,8% 11,1 0,0166
Durata de viata = 15 ani
Soluţie modernizare 2
Localitatea
Necesar răcire [kWh/m²an]
Localitatea
Cost energie economisită: CS
[EURO/kWh]Economie de energie
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
Constanta Bucureşti Cluj-Napoca Braşov
Localitate
P.E
.C [
kWh
/m²a
n]
88
Fişa de audit energetic al clădirii
Cladire ColectivaSituatie
PEC – încălzire
Durata sezon încălzire
Durata sezon răcire
[kWh/m²an] [zile] [zile]Constanta 55,938 179,8 -5,277 147,1Bucureşti 68,112 184,3 -4,254 109,7
Cluj-Napoca 81,841 209,5 -0,403 49,4Braşov 89,082 219 - -
Cost investiţie: 87.157,3 EUROCost specific: 1.980,8 EURO/ap.
Durata de rec. a investiţiei
[kWh/an] [%] NR (ani)Constanta 187.950,9 56,3% 19,1 0,0309Bucureşti 217.938,0 55,0% 16,8 0,0267
Cluj-Napoca 253.878,2 54,3% 14,7 0,0229Braşov 266.364,4 53,4% 14,1 0,0218
Durata de viata = 15 ani
Soluţie modernizare 2
Localitatea
Necesar răcire [kWh/m²an]
Localitatea
Cost energie economisită: CS
[EURO/kWh]Economie de energie
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
Constanta Bucureşti Cluj-Napoca Braşov
Localitate
P.E
.C [
kWh
/m²a
n]
89
Fişa de prezentare a clădirii
Clădirea / Tipul clădirii: Casa individuală - Clădire de locuit unifamilială
Anul construcţiei: 1939
Număr de apartamente: 1
Structura constructivă: zidărie portantă - cărămidă
Suprafaţa locuibilă: 50,23 m²
Suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite: 75,39 m²
Volumul util al spaţiului încălzit: 208,1 m³
Volumul total al clădirii: 359,2 m³
Caracteri
stici geometrice
şi termotehnice
ale anvelopei:
Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 0,58 m-1
Perete OrientareSuprafaţa
[m²]
Rezistenta termica
corectata [m²K/W]
PE1 S 35,03 0,517PE2 E 24,77 0,517PE3 V 23,45 0,517PE4 N 43,45 0,517PE5 O 0,68 0,278PE6 V 5,51 0,635UE S 3,78 0,395FE1 S 1,48 0,430FE2 E 3,88 0,430FE3 V 5,20 0,430FE4 V 1,12 0,430
PIsb1 - 13,09 0,411PIsb2 - 6,12 0,581PL E - 35,50 0,544PL sb - 21,88 0,426UI sb - 3,24 0,340R sb - 4,17 0,392Ra - 20,43 3,310Re - N/A 0,669- - - #########
Suprafata exterioara: 252,78
90
Soluţii de modernizare energetică a clădirii (selecţie):
1. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat
2. Modernizarea tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile, dotare ferestre cu geam termoizolant)
3. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat Izolarea termică a planşeului sub pod cu 14 cm polistiren expandat Modernizarea tâmplăriei exterioare Modernizarea instalaţiei de încălzire
Fişa de audit energetic al clădirii
Cladire IndividualăSituatie Actual
PEC – încălzire
Durata sezon încălzire
Durata sezon răcire
[kWh/m²an] [zile] [zile]Constanta 496,101 224,0 - -Bucureşti 543,664 226,6 - -
Cluj-Napoca 636,387 265,3 - -Braşov 694,006 281,7 -
Suprafata utila = 75,39 m²
ConstantaBucureşti
Cluj-NapocaBraşov
37.401,140.986,847.977,252.321,1
Localitatea
Necesar răcire [kWh/m²an]
LocalitateaConsum anual
[kWh/an]
0
100
200
300
400
500
600
700
Constanta Bucureşti Cluj-Napoca Braşov
Localitate
P.E
.C [
kWh
/m²a
n]
91
Fişa de audit energetic al clădirii
Cladire IndividualăSituatie
PEC – încălzire
Durata sezon încălzire
Durata sezon răcire
[kWh/m²an] [zile] [zile]Constanta 233,073 204,2 -1,376 55,6Bucureşti 277,960 208,1 -0,769 46,5
Cluj-Napoca 330,987 234,8 - -Braşov 354,616 248,1 - -
Cost investiţie: 3.547,9 EUROCost specific: 3.547,9 EURO/ap.
Durata de rec. a investiţiei
[kWh/an] [%] NR (ani)Constanta 19.829,7 53,0% 9,4 0,0086Bucureşti 20.031,4 48,9% 9,3 0,0071
Cluj-Napoca 23.024,1 48,0% 8,2 0,0062Braşov 25.586,6 48,9% 7,5 0,0055
Durata de viata = 25 ani
Soluţie modernizare 1
Localitatea
Necesar răcire [kWh/m²an]
Localitatea
Cost energie economisită: CS
[EURO/kWh]Economie de energie
0
100
200
300
400
500
600
700
Constanta Bucureşti Cluj-Napoca Braşov
Localitate
P.E
.C [
kWh
/m²a
n]
92
Fişa de audit energetic al clădirii
Cladire IndividualăSituatie
PEC – încălzire
Durata sezon încălzire
Durata sezon răcire
[kWh/m²an] [zile] [zile]Constanta 430,447 220,9 - -Bucureşti 501,373 223,7 - -
Cluj-Napoca 585,350 259,7 - -Braşov 638,488 276,4 - -
Cost investiţie: 916,3 EUROCost specific: 916,3 EURO/ap.
Durata de rec. a investiţiei
[kWh/an] [%] NR (ani)Constanta 2.914,1 8,2% 14,8 0,0210Bucureşti 3.188,3 7,8% 13,8 0,0192
Cluj-Napoca 3.847,7 8,0% 11,9 0,0159Braşov 4.185,5 8,0% 11,1 0,0146
Durata de viata = 15 ani
Cost energie economisită: CS
[EURO/kWh]Economie de energie
Soluţie modernizare 2
Localitatea
Necesar răcire [kWh/m²an]
Localitatea
0
100
200
300
400
500
600
700
Constanta Bucureşti Cluj-Napoca Braşov
Localitate
P.E
.C [
kWh
/m²a
n]
93
Fişa de audit energetic al clădirii
Cladire IndividualăSituatie
PEC – încălzire
Durata sezon încălzire
Durata sezon răcire
[kWh/m²an] [zile] [zile]Constanta 123,862 200,5 -1,658 85,6Bucureşti 147,704 205,1 -1,035 55,3
Cluj-Napoca 176,082 231,5 - -Braşov 189,620 242,8 - -
Cost investiţie: 6.043,0 EUROCost specific: 6.043,0 EURO/ap.
Durata de rec. a investiţiei
[kWh/an] [%] NR (ani)Constanta 28.063,1 75,0% 10,9 0,0143Bucureşti 29.851,4 72,8% 10,4 0,0135
Cluj-Napoca 34.702,4 72,3% 9,2 0,0116Braşov 38.025,7 72,7% 8,5 0,0106
Durata de viata = 15 ani
Soluţie modernizare 3
Localitatea
Necesar răcire [kWh/m²an]
Localitatea
Cost energie economisită: CS
[EURO/kWh]Economie de energie
0
100
200
300
400
500
600
700
Constanta Bucureşti Cluj-Napoca Braşov
Localitate
P.E
.C [
kWh
/m²a
n]
94
Sinteza rezultatelor vizând Performanţa Energetică a unor clădiri de locuit
existente – încălzirea spaţiilor:
A. Clădire colectivă (bloc de locuinţe) – 1 Ap. ~ 60 m2
A.1 Stare Actuală
QA ∈ [128; 191] kWh/m2an
A.2 Modernizare 1
Q1 ∈ [90; 140] kWh/m2an
Ns = 15 ani; Cost = 755 EURO/ap.
NR1 ∈ [14,6 ; 11] ani
A.3 Modernizare 2
Q2 ∈ [56; 90] kWh/m2an
Ns = 15 ani; Cost = 1.981 EURO/ap.
NR1 ∈ [19 ; 14] ani
B. Clădire individuală - 1 ap. ~ 75 m2
B.1 Stare Actuală
QA ∈ [469; 694] kWh/m2an
B.2 Modernizare 1
Q1 ∈ [233; 355] kWh/m2an
Ns = 25 ani; Cost = 3.548 EURO/ap.
NR1 ∈ [9,4 ; 7,5] ani
B.3 Modernizare 2
Q2 ∈ [430; 638] kWh/m2an
Ns = 15 ani; Cost = 916 EURO/ap.
NR2 ∈ [ 11,1 ; 14,8] ani
B.4 Modernizare 3
Q3 ∈ [124; 190] kWh/m2an
Ns = 15 ani; Cost = 6.043 EURO/ap.
NR3 ∈ [ 10,9 ; 8,5] ani
95
APLICAŢII
96
97
PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR EXISTENTE
– APLICAŢII -
Scop: Studiu de caz privind determinarea performanţei energetice a unei
clădiri existente. Elaborarea certificatului de performanţă energetică al
clădirii. Analiza soluţiilor de modernizare energetică
Obiective: 1. Parametrii termodinamici ai spaţiilor încălzite: Determinarea: ta, tE, tev – element de construcţie şi incintă
2. Temperatura spaţiilor neîncălzite: subsol neîncălzit. Temperatura casei scărilor
3. Temperatura interioară redusă (tiR)
4. Temperatura exterioară de referinţă (teR)
5. Numărul de grade-zile corectat-încălzire continuă şi necesarul / consumul anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor
6. Indicele de consum de căldură / nota energetică / clasa energetică de încadrare a clădirii
7. Soluţii de modernizare energetică a clădirii.
Prezentarea generală a clădirii
Elemente de alcătuire arhitecturală
Blocul M28 - strada Arinii Dornei nr. 4, sector 6, Bucureşti (ansamblul
Uverturii)
Proiectat de I.P.B., în anul 1973 (proiect 9210). Execuţie în anul 1974.
Bloc „turn”, cu parter şi 10 etaje (P+10E), parţial un etaj XI tehnic, cu subsol
general. Înălţimea de nivel este de 2,75 m. Rezultă înălţimea 11 x 2,75 = 30,25 m.
În vecinătate mai există încă 3 blocuri identice M27, M29 şi M30.
Faţada principală (cu intrare) spre SUD.
Blocul cuprinde 44 apartamente, câte 4 apartamente identice pe etaj, cu:
o cameră de zi, două dormitoare, baie, bucătărie, debara, cămară, vestibul şi
logie.
98
99
100
Structura de rezistenţă şi izolare termică
Structura de rezistenţă a clădirii este alcătuită din pereţi structurali din beton armat clasa Bc 15 (B200), cu grosime de 20 cm, executaţi cu cofraje obişnuite.
Planşeele de 12 cm grosime, sunt dale prefabricate din beton armat clasa Bc 20, prevăzute pe contur cu dinţi de rezemare şi mustăţi de continuitate. Monolitizările sunt realizate cu beton B300.
Pereţii structurali din beton armat, precum şi bulbii acestora şi stâlpii, sunt căptuşiţi, la exterior, cu fâşii YTONG de 15 cm grosime.
Pe faţade, între stâlpi şi bulbii pereţilor structurali, ferestrele au parapete din zidărie de blocuri BCA-GBN50 de 25 cm grosime.
Apartamentele, inclusiv trei din cele de la parter, au cate o semilogie prevăzută cu uşă spre camera de zi şi cu fereastră spre bucătărie. Peretele exterior al bucătăriei este alcătuit din zidărie de blocuri BCA GBN 50 de 20 cm grosime. Uşa spre camera de zi are un spalet din fâşii armate din BCA GBN 50 de 22,5 cm grosime (7,5 + 15 cm).
Buiandrugii ferestrelor sunt realizaţi din grinzi de faţadă din beton armat monolit de 30 cm grosime, prevăzute la partea inferioara cu un rebord de 10 cm înălţime, şi sunt căptuşite cu placi BCA de 15 cm grosime.
Pereţii exteriori de la etajul XI sunt alcătuiţi din zidărie de cărămida plină de 25 cm grosime.
Terasa este izolată termic cu placi BCA de 15 cm grosime, amplasate pe un beton de pantă având grosimea medie de 10 cm .
Planşeul de peste subsol nu are prevăzută nici o izolaţie termică. Soclul perimetral nu este termoizolat.
Tâmplăria exterioară de la ferestre şi de la uşile spre semilogii, este din lemn, cuplată (STAS 465-71), prevăzută cu două foi de geam simplu de 3 mm grosime. Tocurile sunt poziţionate la faţa interioară a parapeţilor.
Tâmplăria uşilor de la intrare, de la camera de gunoi şi de la camera troliilor este metalică. Ferestrele şi uşile exterioare de la etajul XI sunt simple, metalice.
Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum
Încălzirea blocului M 28 este asigurată prin livrare de agent termic de la punctul termic PT 1 Uverturii. Lungimea totală a reţelei de alimentare cu agent termic secundar între punctul termic şi blocul M 28 este de 750 m (2 x 375 m). Diametrul conductelor variază între Dn 300 şi Dn 125 datorită faptului că pe acelaşi traseu sunt racordaţi încă 9 consumatori de tipul parter şi patru nivele. Din punct de vedere al alimentării cu agent termic, blocul M 28 se află într-o situaţie dezavantajoasă, fiind amplasat practic la capătul unei ramificaţii a reţelei de distribuţie a agentului termic secundar.
101
Necesar de căldură de calcul � Qo= 276 000kcal/h (320 930W).
Releveul efectuat asupra instalaţiei de încălzire a blocului M 28 a condus la valoarea totală de 2646 elemente de radiator de tipul 600/150/2 (din care 2569 elemente în spaţiul locuit, 58 elemente în spaţiile anexe încălzite, respectiv 19 elemente în holul de intrare în clădire – considerat împreună cu casa scării) caracterizate de fluxul termic nominal de 116kcal/h element. Rezultă o putere instalată de 307 000kcal/h (356 900W). Se deduce un exces de putere instalată B = 1,112.
Instalaţia de încălzire interioară însumează 224 corpuri de încălzire, din care 219 corpuri în spaţiile locuite (câte 5 corpuri în apartamentele 3-44, 6 corpuri în ap. 1 şi 3 corpuri în ap. 2), respectiv 5 corpuri de încălzire în spaţiile comune (casa scării şi anexe).
Debitul nominal de agent termic, conform proiectului este Go = 13 800 kg/h.
Condiţii nominale: C75t ,C95t ooRS
ooTS == şi C20t o
io= , C15t o
eo−= .
Distribuţia agentului termic se realizează prin sistemul bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. În subsolul tehnic al clădirii conductele sunt plasate sub formă de distribuţie ramificată pe două ramuri principale alimentând apartamentele de pe latura sud, respectiv nord, a clădirii, prin intermediul a 14 coloane. Corpurile statice din apartamente sunt prevăzute cu robinete colţar de tipul dublu reglaj fără posibilitatea de reglare a temperaturii incintei şi din care mai puţin de jumătate sunt nefuncţionale. Instalaţia de încălzire interioară este caracterizată de o funcţionare anormală, consecinţă a depunerilor de materii organice şi anorganice din interiorul corpurilor de încălzire şi a abaterilor debitelor caracteristice corpurilor de încălzire şi coloanelor de alimentare ale acestora, faţă de valorile de proiect.
Aprecieri privind starea actuală a clădirii
Imobilul a fost în general bine întreţinut de-a lungul timpului. Instalaţiile interioare prezintă uzura normală după 26 ani de funcţionare.
Blocul prezintă o înclinaţie de la axa verticală, cunoscută şi înaintea cutremurului din 1977. În partea de N-E a clădirii, în zona în care intră în clădire o serie de conducte din exterior, terenul, antrenând şi trotuarul din jurul blocului, a suferit o tasare, fapt care a condus la stagnarea apelor pluviale pe perioadele cu precipitaţii. Au rezultat, la pereţii exteriori ai apartamentului nr. 3 de la parter, zone cu igrasie şi mucegai.
102
• Rezistenţe termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa clădirii
• Coeficienţii de absorbţie a radiaţiei solare, factorul optic mediu şi numărul de schimburi de aer cu exteriorul
Coeficienţi medii de absorbţie a radiaţiei solare la pereţi αabs: - la faţade P…et. X αabs = 0,70 (Tencuială similipiatră de culoare cenuşie); - în logii P … et. XI: αabs = 0,42 (Tencuieli din var în culoare deschisă); - la terasă peste et. X: αabs = 0,58 (Plăci din beton simplu); - la terasă peste et. XI: αabs = 0,66 (Pietriş, asimilat cu “nisip cu pietriş”);
Factorul optic mediu la tâmplărie exterioară: ( τα& )n = 0,30 (Tâmplărie din lemn, cuplată, cu două geamuri simple).
Elem. de c-tie Descriere Orientare
Suprafaţa [m²]
Rezistenta termica in
câmp [m²K/W] r
Rezistenta termica
corectata [m²K/W]
PE1 Pereti exteriori curenti N 579,33 0,866 0,812 0,703
PE2 Pereti exteriori curenti S 562,57 0,866 0,812 0,703
PE3 Pereti exteriori curenti E 330,22 0,866 0,812 0,703
PE4 Pereti exteriori curenti V 331,90 0,866 0,812 0,703
PE5 Pereti exteriori la et. XI N 12,23 0,471 1,000 0,471
PE6 Pereti exteriori la et. XI S 37,02 0,471 1,000 0,471
PE7 Pereti exteriori la et. XI E 13,45 0,471 1,000 0,471
PE8 Pereti exteriori la et. XI V 13,45 0,471 1,000 0,471
PE9 PE la intrare parter V 3,99 0,815 1,000 0,815
PE10 Planseu sub et. I, la intrare - 5,08 1,373 1,000 1,373TE ap Terasa peste apartamente (et. X) O 241,92 0,952 0,931 0,886
TE c Terasa peste spatii comune (et. XI) O 29,57 0,916 0,804 0,736Pl Pb PI catre Pubele - 21,31 0,521 1,000 0,521
Pl Sb PI catre Subsol - 5,78 0,366 1,000 0,366
Ul Sb UI catre Subsol - 1,89 0,340 1,000 0,340
PL Pb Planseu peste Pubele - 14,00 1,056 1,000 1,056
PL Sb Planseu peste subsol - 228,05 0,363 0,950 0,345CS Pereti si plansee catre casa scarii - 919,16 0,394 1,000 0,394FE1 Tamplarie exterioara cuplata S 119,76 0,390 - 0,390
FE2 Tamplarie exterioara cuplata N 124,96 0,390 - 0,390
FE3 Tamplarie exterioara cuplata V 149,68 0,390 - 0,390
FE4 Tamplarie exterioara cuplata E 151,36 0,390 - 0,390
FE5 Tamplarie metalica la spatii comune N 1,20 0,170 - 0,170FE6 Tamplarie metalica la spatii comune S 3,00 0,170 - 0,170
3900,88 0,557 0,928 0,517
103
Numărul de schimburi de aer cu exteriorul rezultă na = 0,9 h-1: - tâmplăria exterioară nu este prevăzută cu garnituri de etanşare
(permeabilitate ridicată); - clădirea este de tip “colectiv”, cu dublă expunere; - se apreciază că clădirea poate fi considerată “moderat adăpostită”; - tâmplăria nu este în stare deteriorată.
• Arii şi rezistenţe termice ale elementelor de construcţie care separă casa scării de subsolul tehnic al clădirii
Subsolul tehnic al clădirii şi camera pubelelor se consideră un singur spaţiu având temperatura tSb, iar casa scării şi holul de intrare în clădire se consideră un singur spaţiu având temperatura tCS.
1) Elemente de construcţie între casa scării şi subsol / camera pubelelor
a) Pereţi între casa scării şi camera pubelelor
a.1. Pereţi din b.a. 20 cm + zidărie din cărămizi 12,5 cm (casa scării)
S = 4,13 m2 R = 0,510 m2K/W
a.2. Pereţi din zidărie din cărămizi pline de 25 cm grosime (casa scării)
S = 3,85 m2 R = 0,551 m2K/W
a.3. Pereţi din zidărie din cărămizi pline de 24 cm grosime (hol intrare)
S = 10,11 m2 R = 0,551 m2K/W
a.4. Perete din b.a. de 20 cm grosime (hol intrare)
S = 2,20 m2 R = 0,366 m2K/W
TOTAL a.1. … a.4.
ΣS = 20,29 m2 W/Km 514,0R 2m =
b) Pereţi între casa scării şi subsol
S = 10,48 m2 R = 0,395 m2K/W
c) Tâmplărie interioară (uşă opacă) între casa scării şi subsol
S = 1,89 m2 R = 0,340 m2K/W
d) Planşeu sub casa scării, peste subsol
S = 29,47 m2 W/Km 405,0R 2=
e) Perete hol intrare spre subsol
S = 0,90 m2 R = 0,488 m2K/W
f) Planşeu hol intrare spre subsol
S = 14,91 m2 R = 0,359 m2K/W
TOTAL a) … f)
ΣS = 77,94 m2 W/Km 415,0R 2m =
104
2) Elemente de construcţie opace exterioare la casa scării şi la holul de intrare
a) pereţi din zidărie din cărămizi pline, conform C3
S = 17,58 m² R = 0,520 m²K/W
b) planşeu terasă peste casa scării
S = 13,43 m² R = 0,916 m²K/W
c) Pereţi din zidărie din cărămizi pline la intrare în clădire
S = 5,10 m2 W/Km 520,0R 2=
TOTAL a) … c) ΣS = 36,11 m2 W/Km 620,0R 2
m =
3) Elemente de construcţie vitrate exterioare la casa scării şi la holul de intrare
a) Tâmplărie exterioară metalică et. XI
S = 4,80 m² R = 0,170 m²K/W
b) Pereţi vitraţi la casa scării
S = 7,40 m² R = 0,220 m²K/W
c) Tâmplărie exterioară metalică hol intrare
S = 6,10 m² R = 0,170 m²K/W
TOTAL a) … c)
ΣS = 18,30 m2 W/Km 187,0R 2m =
4) Volum util casa scărilor şi hol intrare
VCS = 800 m3
• Arii şi rezistenţe termice ale elementelor de construcţie care separă subsolul neîncălzit de mediul exterior
1) Planşeu între subsol şi mediul exterior
S =17,00 m2 W/Km 234,0R 2=
2) Pereţi exteriori supraterani, la soclu (h = 0,56 m)
P = 68,20 m
h = 0,56 m
S = 38,19 m2
W/Km 330,0R 2=
3) Placa inferioară a subsolului
S = 297,68 m2
4) Volum util subsol şi camera pubele
VSb = 660,76 m3
105
Determinarea consumului anual normal de căldură pentru încălzire
( ) ( )[ ] Loceev11ipaaeviP
Enec SattB1BtcVntt
R
SQ
oo⋅−−⋅−+⋅⋅⋅ρ⋅⋅+−⋅= & ⇒
⇒ [ ]RR ei1paa
P
Enec ttBcVn
R
SQ −⋅
⋅⋅ρ⋅⋅+= & [W]
GZ1paaE
an NCBcVnR
S024,0Q ⋅⋅
⋅⋅ρ⋅⋅+⋅=
•
[kWh/an]
Temperatura medie volumică a aerului interior
( ) ev1i1a tB1tBto
⋅−+⋅= [°C]
în care
⋅α+α
⋅α⋅
−+⋅α
⋅α+α
⋅α
⋅+=
Rrcv
Rr
E
Tcv
Rrcv
Rr
1
FF
1SS
1
FF
R1
1B = 1,1955
Coeficientul superficial de transfer de căldură prin convecţie: αcv = 3,0 W/m2K;
Coeficientul superficial de transfer de căldură prin radiaţie: αr = 4,5 W/m2K;
Suprafaţa totală laterală a incintelor (inclusiv pereţi interiori) : ST = 8.528,58 m2
E
TRrcvi S
SF ⋅⋅α+α=α = 8,903 m2K/W
W/Km517,0R 2=
( )3620,0FR −⋅= =0,60
atf = 1,062 (încălzire cu corpuri statice),
C = 0,96 x 0,93 x 1,0 = 0,893
106
20
22
24
26
28
30
32
-15 -10 -5 0 5 10
tev [°C]
ta[°C]
B1 = 1,30
B1 = 1,25
B1 = 1,20
B1 = 1,15
B1 = 1,10
B1 = 1,05
B1 = 1,00
Aporturile interne de căldură se determină în funcţie de numărul mediu
normalizat de persoane aferent clădirii expertizate, după cum urmează:
� Indice mediu de ocupare a suprafeţei camerelor de locuit: iLoc = 0,078. � Suprafaţa camerelor de locuit: SLoc = 1.770,87 m2 � Suprafaţa utilă încălzită a clădirii: SÎnc = 2.613,26 m2 � Număr apartamente / bucătării: 44 � Număr mediu normalizat de persoane pe clădire:
NP = 1.770,87 x 0,078 = 138,1.
* Ocupanţi65 x 138,1 = 8.976,5 W * Apă caldă20 x 44 + 15 x 138,1 =
2.951,5 W * Preparare hrană 100 x 44 =
4.400 W * Aparate casnice 112,5 x 44 =
4.950 W * Iluminat44 x 30 = 1.320 W
TOTAL: 22.598 W
Rezultă: 2 W/m65,826,613.2
598.22a ==
Temperatura interioară medie a clădirii: C615,19toi
o=
107
C34,1745,783.69,01955,133,0
517,088,900.3
3,261365,8615,19t
Ri°=
⋅⋅⋅+
⋅−=
Temperaturi echivalente ale elementelor de construcţie adiacente mediului exterior (exemplificare pentru luna ianuarie):
Temp. aer exterior [°C] = -2,40Temp. subsol [°C] = 15,33Temp. casa scarilor [°C] = 17,39
Element de constructie
OrientareSuprafaţa
[m²]
Rezistenta termica
corectata [m²K/W]
S/R [W/K]
Temp. ext. [°C]
IT(v) [W/m²]
IT(o) [W/m²]
Id [W/m²]
Temp. echiv [°C]
PE1 N 579,33 0,703 823,86 -2,40 13,57 0,00 13,57 -1,84PE2 S 562,57 0,703 800,02 -2,40 76,69 0,00 13,57 -0,23PE3 E 330,22 0,703 469,60 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,40PE4 V 331,90 0,703 471,99 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,40PE5 N 12,23 0,471 25,97 -2,40 13,57 0,00 13,57 -2,06PE6 S 37,02 0,471 78,60 -2,40 76,69 0,00 13,57 -1,10PE7 E 13,45 0,471 28,56 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,80PE8 V 13,45 0,471 28,56 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,80PE9 V 3,99 0,815 4,90 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,40PE10 - 5,08 1,373 3,70 -2,40 0,00 0,00 0,00 -2,40TE ap O 241,92 0,886 272,95 -2,40 0,00 49,61 27,14 -0,82TE c O 29,57 0,736 40,15 -2,40 0,00 49,61 27,14 -0,60Pl Pb - 21,31 0,521 40,90 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33Pl Sb - 5,78 0,366 15,79 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33Ul Sb - 1,89 0,340 5,56 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33PL Pb - 14,00 1,056 13,26 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33PL Sb - 228,05 0,345 661,30 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33
CS - 919,16 0,394 2334,03 17,39 0,00 0,00 0,00 17,39FE1 S 119,76 0,390 307,08 -2,40 76,69 0,00 13,57 3,77FE2 N 124,96 0,390 320,41 -2,40 13,57 0,00 13,57 -0,81FE3 V 149,68 0,390 383,79 -2,40 30,92 0,00 13,57 0,45FE4 E 151,36 0,390 388,10 -2,40 30,92 0,00 13,57 0,45FE5 N 1,20 0,170 7,06 -2,40 13,57 0,00 13,57 -1,71FE6 S 3,00 0,170 17,65 -2,40 76,69 0,00 13,57 0,29
Suprafata exterioara: 3.900,88 m² 7.543,78 Temp. ext. virtuala [°C] = 6,57Temp. ext. de ref. [°C] = 4,68
Ianuarie
Structura
108
Date necesare determinării temperaturilor casei scărilor şi subsolului tehnic:
Si,cs = 919,2 m² Ri,cs = 0,394 m²K/W Spe,cs = 36,1 m² Rpe,cs = 0,620 m²K/W Sf,cs = 18,3 m² Rf,cs = 0,187 m²K/W Scs,s = 77,9 m² Rcs,s = 0,415 m²K/W Spd,sb = 297,7 m² R,p0 = 2,8800 m²K/W Spi,sb = 271,0 m² Rpi,sb = 0,368 m²K/W Spe,sb = 85,2 m² Rpe,sb = 0,305 m²K/W Vcs = 800,0 m³ R,e = 0,5971 m²K/W na,cs = 0,50 h-1 R,a = 4,1006 m²K/W Vsb = 683,3 m³ Lm = 165 m rc,m = 0,05 m re,m = 0,09 m Del.iz,m = 0,04 m Lam.iz,m = 0,14 W/m.K tio = 19,615 °C ta = 10 °C a = 23 m b = 13,6 m h = 1,8 m H = 6 m na,sb = 0,60 h-1 na L,cs = 0,20 h-1 Lambda.p = 1,74 W/m.K Del.p = 0,1 m Lambda.1 = 1,27 W/m.K Del.1 = 0,44 m Lambda.0 = 0,93 W/m.K Del.0 = 0,1 m Lambda.s = 1,16 W/m.K Perim.sb. = 68,2 m Alfa.i,sb = 12 W/m²K Alfa.e = 17 W/m²K SF Sb = 0,48 m² vânt mediu = 0,4 m/s SETcs = 5,035 m² qR(0) = 525 W/m² Nr. c.î. = 4 Coef. numerici C2 2.334,03 F7 4,83 C3 - F8 0,44 C4 187,81 F9 25,18 C5 132,00 F10 25,83 F1 50,36 F11 0,71 F2 2,27 F12 0,67 F3 81,00 F13 0,27 F4 50,36 F14 1,36 F5 0,59 F15 1,06 F6 0,33 A 26,67
109
T.ext.m T.apa,k Te.Sb k Temp.Sb Temp.CS. OBSERVATII[ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ]
Iunie 20,20Iulie 22,00 22,00 20,92 19,89 19,90 Fara flux termic disipat catre exteriorAugust 21,20 21,20 21,68 19,59 19,81 Fara flux termic disipat catre exteriorSeptembrie 16,90 39,43 19,48 20,34 19,47 Fara flux termic disipat catre exteriorOctombrie 10,80 42,58 14,46 18,92 18,82 Punctul de despartire pe peretii verticaliNoiembrie 5,20 45,48 8,56 17,51 18,22 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiDecembrie 0,20 48,06 3,20 16,15 17,68 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiIanuarie -2,40 49,41 -0,84 15,33 17,39 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiFebruarie -0,10 48,22 -1,48 15,77 17,63 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiMartie 4,80 45,68 1,86 17,03 18,16 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiAprilie 11,30 42,32 7,40 18,72 18,86 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiMai 16,70 39,53 13,46 20,10 19,44 Punctul de despartire pe peretii verticaliIunie 20,20 20,20 18,10 19,21 19,70 Punctul de despartire pe peretii verticali
Luna
Determinarea duratei normale de incalz ire & a necesarului de caldura.Luna Dz,k Temp.ext. Temp.sbs. Temp.CS. Temp.int.R Temp.ext.R. Dz(k) real Nr. lunar Cons. caldura Cons.Cald.CS
calendar. [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ zile ] grd-zile. [ MWh/luna ] [ MWh/luna ]Iulie 31 22,00 19,89 19,90 17,34 23,16 August 31 21,20 19,59 19,81 17,34 22,84 Septembrie 30 16,90 20,34 19,47 17,34 19,73 0,0 0,0 Octombrie 31 10,80 18,92 18,82 17,34 14,88 31,0 76,2 16,3 0,338 Noiembrie 30 5,20 17,51 18,22 17,34 10,15 30,0 215,7 46,0 0,466 Decembrie 31 0,20 16,15 17,68 17,34 6,44 31,0 338,0 72,1 0,612 Ianuarie 31 -2,40 15,33 17,39 17,34 4,68 31,0 392,7 83,8 0,681 Februarie 28 -0,10 15,77 17,63 17,34 6,78 28,0 295,7 63,1 0,560 Martie 31 4,80 17,03 18,16 17,34 10,55 31,0 210,5 44,9 0,493 Aprilie 30 11,30 18,72 18,86 17,34 15,43 29,3 56,1 12,0 0,308 Mai 31 16,70 20,10 19,44 17,34 19,50 0,0 0,0 Iunie 30 20,20 19,21 19,70 17,34 22,02
211,3 1.585,0 338,2 3,46
110
Iulie
Aug
ust
Sep
tem
brie
Oct
ombr
ie
Noi
embr
ie
Dec
embr
ie
Ianu
arie
Feb
ruar
ie
Mar
tie
Apr
ilie
Mai
Iuni
e
Iulie
Aug
ust
Sep
tem
brie
-5
0
5
10
15
20
25
30
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360 390 420 450 480
Ziua
Tem
per
atu
ri [
°C]
Temp.int.R-i Temp.ext.R.-i
Temp.int.R-v Temp.int.R-v
Durata sezonului de încălzire şi numărul corectat de grade zile pentru încălzire
s-au determinat din verificarea condiţiei de identitate, la începutul, respectiv sfârşitul
sezonului de încălzire, dintre temperatura interioară medie redusă din spaţiul încălzit
şi temperatura exterioară de referinţă a clădirii considerate. Au rezultat următoarele
valori:
• Durata sezonului de încălzire: DZ = 211,3 zile
• Momentul de începere al sezonului de încălzire: 01 octombrie
• Momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 29 aprilie
• Numărul corectat de grade-zile pentru încălzire: NGZ = 1.585,0 grd.zi
• Consumul anual de căldură pentru încălzire,
la nivelul spaţiilor încălzite, este: anîncQ = 338,2 MWh/an,
• Consumul anual de căldură pentru încălzire
aferent casei scărilor: anCSQ = 3,46 MWh/an,
• Cantitatea de căldură disipată prin conductele de distribuţie
a agentului termic din subsolul tehnic al blocului: anPd
Q = 24,59 MWh/an.
111
Rezultă:
• Randamentul de distribuţie al instalaţiei de încălzire: dη = 0,94
• Randamentul instalaţiei de încălzire interioară:
încη = 0,92x0,94x1,0=0,863,
• Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sistemul
de alimentare cu căldură, este: anSînc
Q = 395,9 MWh/an,
• Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la
nivelul sursei de căldură (racordul la reţeaua de termoficare):
anSînc
q = 151,5 kWh/m²an,
• Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la
nivelul spaţiilor încălzite: anîncq = 130,7 kWh/m²an,
• Consumul anual de căldură la nivelul unui apartament mediu:
7,74 Gcal/ap.an.
Determinarea curbei de reglaj termic al instalaţiei de încălzire
Variaţia necesarului mediu orar de căldură pentru încălzirea spaţiilor şi variaţia
temperaturii de tur a agentului termic în raport cu temperatura exterioară medie
zilnică se determină pe baza următoarelor date:
m = -1,034 n = 51,33 A.sb = 26,6675 epsi.c.(L)= 0,11 epsi.c.(C)= 0,11 S.RL = 680,79 S.RC = 0 S.RCS = 5,04 qr.(0) = 525 r.1 = 0,00013 r.2 = 0,01602 s.1 = -0,01399 s.2 = -0,60585 ti(0) = 19,62 B1 = 1,1955 c.rd = 0,92 c.rh = 0,95 Exp. "m" = 1,30
Temp.ext. Tev Qnec.Loc[ °C ] [ °C ] [W]16,90 20,77 10,80 16,17 25.876,4 5,20 11,59 74.828,2 0,20 8,15 113.277,7 -2,40 6,57 131.588,2 -0,10 8,67 109.776,7 4,80 12,20 70.742,6
11,30 16,74 20.215,8
112
Au rezultat următoarele valori:
M1 = -103,9522328 M2 = 9684,447377 M3 = 201,0681486 R5 = 0,00373 P1 = 21,03359052 P2 = 0,091864239
30
40
50
60
70
80
-15 -10 -5 0 5 10
te [°C]
tT[°C]
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
140.000
160.000
180.000
200.000
220.000
240.000Qnec[W]
tTUR [°C]
Qnec.Loc [W]
Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei
calde de consum
Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei
calde de consum pentru blocul expertizat se bazează pe valorile consumurilor
facturate pe o perioadă de cinci ani consecutivi (1995 - 1999), centralizate în tabelul
următor:
Anul Qf.acm[Gcal] Nr. Persoane1995 226,12 1101996 231,19 1031997 232,26 1061998 274,25 961999 279,38 97
Valori medii 248,64 102,40
p1 p2 -8036,93 112258,0
W1 W2 0,7308 8,3335
q1 q2 0,2601 15,9542
113
În urma măsurărilor efectuate în subsolul tehnic al clădirii a fost determinată
valoarea medie caracteristică a pierderii de apă din instalaţia de utilizare a apei calde
de consum: gP = 24,75 l/zi.
Temperatura medie anuală a apei reci este rt = 10°C. Temperatura apei calde
de consum este C55t0ac °= .
Cantitatea de căldură disipată de la conductele de distribuţie din subsol
(exclusiv conducta de recirculare care nu funcţionează) şi de la coloanele de
distribuţie din clădire:
( ) ( ) ( )[
( ) ( ) ( ) ( )( ) ( ) ( )] an/kWh240.1782,18553003,17553177,155528
33,15553115,16553151,17553092,185531
998,225530235530313131839,810002
QPsb
=−⋅+−⋅+−⋅+
+−⋅+−⋅+−⋅+−⋅+
+−⋅+−⋅+++⋅⋅π⋅
=
( ) ( ) ( )[
( ) ( )] an/kWh069.1483,185530312831313031
73,195530255530313131091,910002
QPcol
=−⋅+++++++
+−⋅+−⋅+++⋅⋅π⋅
=
K/W839,8
13,033,0
05,004,0
21ln14,01
85A sb =
+
⋅+⋅
=
K/W091,9
025,033,0
120ACol ==
Cantitatea anuală medie de căldură facturată la nivel de bloc (conform
facturilor) este:
28911686,0
100064,248Q f
acm =⋅
= kWh/an
Numărul real de persoane aferent clădirii, determinat ca valoare medie pe
perioada de facturare 1995-1999, este alRePN = 102,4 persoane;
Numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii, determinat funcţie de
indicele mediu (statistic) de ocupare a locuinţelor, este:
1,13887,1770078,0NP =⋅= persoane.
114
Cantitatea de căldură normalizată corectată:
( ) 680.358069.14240.174,1021,138
289116Q c.facm =+−⋅= kWh/an
Consumul de apă normalizat la temperatura convenţională 0act :
( )9,906.6
5,32559,175.49,994680.358106,3
V6
=−⋅⋅
⋅⋅= m3/an
Pierderea de apă măsurată sub forma cantităţii de apă pierdută pe durata unui
an:
8,2163652402475,0VP =⋅⋅= m3/an
Cantitatea de apă caldă normalizată, la nivelul punctelor de consum din
apartamente, la temperatura 0act , este:
VLoc = 6.906,9 – 216,8 = 6.690,2 m3/an
Consumul specific normalizat de apă caldă echivalent din punct de vedere al
entalpiei masice:
7,1321,1382,690.6
365,01
qacL =⋅= l/pers.zi
Consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă:
2,1494,1021,138
26,613.2116.289
iacm =⋅= kWh/m2an
Eficienţa energetică a instalaţiilor de livrare a apei calde rezultă:
( )89,0
4,1021,138
116.289106,3
10559,175.49,9942,690.6
6acm =
⋅⋅⋅
−⋅⋅⋅=ε
115
Elaborarea certificatului energetic al clădirii
Notarea din punct de vedere energetic a unei clădiri existente se efectuează funcţie de consumul specific anual normal de energie estimat pe baza expertizei energetice a clădirii.
Nota de referinţă ataşată clădirii certificate vizează clădirea de referinţă, caracterizată de utilizare eficientă a energiei.
Penalizări acordate clădirii certificate
� Starea subsolului tehnic al clădirii: Uscată, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună p1 = 1,01
� Utilizarea uşii de intrare în clădire clădirii: Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă (interfon, cheie) p2 = 1,00
� Starea elementelor de închidere mobile din spaţiile comune (casa scărilor) – către exterior sau către ghene de gunoi: Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe p3 = 1,02
� Starea armăturilor de închidere şi reglaj de la corpurile statice: Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcţionale p4 = 1,05
� Spălarea / curăţirea instalaţiei de încălzire interioară: Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1,05
� Existenţa armăturilor de separare şi golire a coloanelor de încălzire: Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora sau nu sunt funcţionale p6 = 1,03
� Existenţa echipamentelor de măsură pentru decontarea consumurilor de căldură: Nu există nici contor general de căldură pentru încălzire, nici contor general de căldură pentru apă caldă de consum, consumurile de căldură fiind determinate în sistem pauşal p7 = 1,15
� Starea finisajelor exterioare ale pereţilor exteriori: Stare bună a tencuielii exterioare p8 = 1,00
� Starea pereţilor exteriori din punct de vedere al conţinutului de umiditate al acestora: Pereţi exteriori uscaţi p9 = 1,00
� Starea acoperişului peste pod: nu este cazul p10 = 1,00
� Starea coşului / coşurilor de evacuare a fumului: nu este cazul p11 = 1,00
� Posibilitatea asigurării necesarului de aer proaspăt la valoarea de confort: ventilare naturală organizată p12 = 1,00
121110987654321o ppppppppppppp ⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅= = 1,345
116
Determinarea caracteristicilor clădirii de referinţă
a) Forma geometrică, volumul şi suprafaţa totală a anvelopei - aceleaşi ca şi clădirea reală;
b) Suprafaţa elementelor de construcţie transparente (ferestre, luminatoare, pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale;
c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt următoarele:
� Pereţi exteriori opaci verticali:
W/Km40,1R 2PE =
� Tâmplărie exterioară:
W/Km50,0R 2F =
� Terasă exterioară:
W/Km00,3R 2TE =
� Planşeu peste subsolul tehnic:
W/Km65,1R 2Sb =
� Perete exterior orizontal (inferior):
W/Km50,4R 2PePd
=
� Pereţi către subsolul tehnic (minim):
W/Km454,0R 2PiSb
=
� Tâmplărie exterioară pe casa scărilor:
W/Km27,0R 2CS =
Celelalte rezistenţe termice se consideră ca în cazul clădirii de referinţă.
d) Valorile absorbtivităţii la radiaţia solară a elementelor de construcţie sunt următoarele:
- perete exterior opac vertical: Peabsα = 0,40,
- terasă exterioară / acoperiş: Tabsα = 0,60;
e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( )τα& = 0,26;
f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale;
g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de 0,5 h-1 (tâmplărie exterioară cu garnituri speciale de etanşare, ventilare de tip controlat);
117
h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este staţie termică compactă racordată sistemul districtual de alimentare cu căldură;
i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice, dimensionate conform SR 1907 şi STAS 1797/2;
j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective), cât şi la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire;
k) În cazul sursei de căldură centralizată, instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare, în aval de staţia termică compactă;
l) Instalaţia de apă caldă de consum este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente;
m) Nu există pierderi de fluid în instalaţiile interioare;
n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu vată minerală (conductivitate termică λiz = 0,045), având o grosime de 7,5 cm;
o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este:
iacm = anm/kWh5,5626,2613
1,1381068S
N1068
Înc
P =⋅
=⋅
p) Coeficientul de penalizări ale notei energetice p0 = 1,00.
Ţinând seama de datele privind clădirea de referinţă (a – p), aplicarea metodologiei de determinare a consumurilor de căldură anuale normale pentru încălzire şi pentru prepararea apei calde de consum a condus la următoarele valori caracteristice clădirii eficiente:
Durata sezonului de încălzire: DZ = 184,8 zile
Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spaţiilor încălzite:
anîncQ = 141,1 MWh/an,
Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sistemul
de alimentare cu căldură: anSînc
Q = 153,1 MWh/an,
Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul
sursei de căldură (racordul la reţeaua de termoficare): anSînc
q = 58,6 kWh/m²an,
118
Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul
spaţiilor încălzite: anîncq = 55,2 kWh/m²an,
Randamentul de distribuţie al instalaţiei de încălzire: dη = 0,95
Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: încη = 0,92x0,95x1,0 =0,942,
Consum specific normalizat de apă caldă: 60,0 l/pers.zi
Consumul specific normalizat de căldură pentru apă caldă: 56,5 kWh/m2an
Tabel : Consumul mediu de energie electrică estimat pentru spaţiile de locuit
Tip locuinţă
Suprafaţă considerată
[ ]2m
Consum specific mediu de
energie electrică [ 2// msezonkWh ]
Consum specific mediu de energie
electrică [ 2// mankWh ]
lightW
[kWh/sezon]
lightW
[kWh/an]
1 2 3 4 5 6
Sezon rece
Sezon cald
Sezon rece
Sezon cald
Garsoniera 25 8.7 6.2 14.8 217 155 372 Ap. 2 cam. 40 6.3 4.5 10.8 253 180 433 Ap. 3 cam. 60 6.5
4.5 11 390 270 660
Ap. 4 cam. 80 5.3
3.6 8.9 420 294 714
Ap. 5 cam. 120 4.2
2.9 7.1 498 350 848
Valorile corespund unui raport Sv /Sp (suprafaţa vitrată/suprafaţa pardoselii încăperii) între 0,30 şi 0,45 şi existenţa grupurilor sanitare cu ferestre exterioare. Pentru cazul unui raport Sv /Sp mai mic de 0,30, valorile din tabel se măresc cu 10 %. Pentru apartamente cu grupuri sanitare fără ferestre exterioare, valorile din tabel se măresc cu 5 %.
Rezultă consumul specific anual de energie pentru iluminat anilq = 12,0 kWh/m²an.
Notarea energetică a clădirii
Pe baza valorilor consumurilor specifice de căldură determinate pentru clădirea reală, clădirea de referinţă şi clădirea eficientă din punct de vedere energetic, se determină notele energetice după cum urmează:
- clădirii reale, caracterizată de consumul specific de căldură estimat )C(
Tq = 312,7 kWh/m²an, i se atribuie nota NC:
NC = exp (-0,00105 . 312,7 .1,345 + 4,73677) = 73,3
- clădirii de referinţă, caracterizată de consumul specific de căldură estimat )R(
Tq = 127,1 kWh/m²an, i se atribuie nota NR:
NR = exp (-0,00105 . 127,1 . 1,00 + 4,73677) = 99,8
119
CERTIFICATUL DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ AL CLĂDIRII
120
Soluţii de modernizare energetică a clădirii
P1-P - Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat, P1-Pr - Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat, P2-P - Izolarea termică a terasei cu 10 cm polistiren extrudat, P2-Pr - Izolarea termică a terasei cu 5 cm polistiren extrudat, P3-Pr - Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 5 cm polistiren
expandat, P4-E - Etanşarea rosturilor tâmplăriei exterioare, P4-M - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (înlocuire tâmplărie
existentă cu tâmplărie PVC cu 3 … 5 camere şi geam termoizolant „low-e” cu argon),
P5-I - Termoizolarea conductelor reţelei de distribuţie din subsol – încălzire şi apă caldă de consum,
P6-I - Pachet soluţii P5-I + măsuri modernizare instalaţie de încălzire interioară
P7-I - Pachet soluţii P5-I + măsuri modernizare instalaţie apă caldă de consum
P Tot1 - Pachet soluţii P6-I + P7-I + P1-Pe + P4-M P Tot2 - Pachet soluţii P Tot1 + P2-P
Date de intrare pentru analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii
• Sumele necesare realizării lucrărilor de investiţii se consideră ca fiind la dispoziţia beneficiarului de investiţie, acesta neapelând la credite bancare;
• Calculele economice se efectuează în Euro, ţinând seama de cursul BNR de la data realizării auditului energetic al clădirii (3,41 lei/Euro);
• Costul energiei termice la data întocmirii auditului energetic: 61,92 Euro/Gcal (0,05325 Euro/kWh)
• ft = 0,10 i = 0,04
• Costurile pentru materialele termoizolante utilizate:
- polistiren expandat: 61,2 Euro/m³,
- Polistiren extrudat: 167,5 Euro/m³.
121
1. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat
(P1-P)
• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: - pentru încălzire: 303.720 kWh/an, - pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 92.214 kWh/an, respectiv 11,7% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 57.279,6 Euro Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea la exterior a pereţilor exteriori este următoarea:
IZIZT V2,61S50,22C ⋅+⋅= [Euro]
în care
IZS = 1980 m² reprezintă suprafaţa pereţilor care urmează a fi termoizolaţi, măsurată la exteriorul acestora,
IZV = 208 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei; • Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică:
NS = 20 ani • Indicatori de eficienţă economică:
� Durata de recuperare a investiţiei: NR = 10,05 ani, � Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei:
e = 0,037 Euro/kWh
2. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat (P1-Pr)
• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: - pentru încălzire: 319.232 kWh/an, - pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 76.702 kWh/an, respectiv 9,8% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 51.306,5 Euro Relaţia de determinare a costului soluţiei este dată la pct. 1.
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani
• Indicatori de eficienţă economică: � Durata de recuperare a investiţiei: NR = 10,63 ani, � Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei:
e = 0,0398 Euro/kWh
122
3. Izolarea termică a terasei cu 10 cm polistiren extrudat (P2-P)
• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: - pentru încălzire: 381.687 kWh/an, - pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 14.246 kWh/an, respectiv 1,8% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 10.944,9 Euro Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea terasei este următoarea:
2.IZ1.IZIZT V5,167V2,61S85,17C ⋅+⋅+⋅= [Euro]
în care
IZS = 302 m² reprezintă suprafaţa terasei care urmează a fi termoizolată,
1.IZV = 8,1 m³ reprezintă volumul de polistiren expandat;
2.IZV = 30,2 m³ reprezintă volumul de polistiren extrudat; • Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică:
NS = 20 ani • Indicatori de eficienţă economică:
� Durata de recuperare a investiţiei: NR = 11,78 ani, � Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei:
e = 0,0457 Euro/kWh
4. Izolarea termică a terasei cu 5 cm polistiren extrudat (P2-Pr)
• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: - pentru încălzire: 384.300 kWh/an, - pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 11.634 kWh/an, respectiv 1,5% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 8.415,7 Euro Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea terasei este dată la pct. 3.
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani
• Indicatori de eficienţă economică: � Durata de recuperare a investiţiei: NR = 11,27 ani, � Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei:
e = 0,0430 Euro/kWh
123
5. Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat (P3-Pr)
• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: - pentru încălzire: 392.510 kWh/an, - pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 3.423 kWh/an, respectiv 0,4% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 6.085,6 Euro Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea planşeului peste subsol este următoarea:
IZIZT V2,61S0,14C ⋅+⋅= [Euro] în care
IZS = 356 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,
IZV = 18,0 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei; • Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică:
NS = 25 ani • Indicatori de eficienţă economică:
� Durata de recuperare a investiţiei: NR = 20,55 ani, � Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei:
e = 0,0846 Euro/kWh
6. Etanşarea rosturilor tâmplăriei exterioare (P4-E)
• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: - pentru încălzire: 334.235 kWh/an, - pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 61.699 kWh/an, respectiv 7,9% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 7.489,6 Euro Relaţia de determinare a costului pentru etanşarea rosturilor este următoarea:
RT L48,2C ⋅= [Euro]
în care LR = 3.020 m reprezintă lungimea totală a rosturilor care se etanşează (în cazul ferestrelor exterioare - interioare şi exterioare).
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 8 ani • Indicatori de eficienţă economică:
� Durata de recuperare a investiţiei: NR = 2,46 ani, � Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei:
e = 0,0181 Euro/kWh
124
7. Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – tâmplărie PVC cu geam termoizolant low-e cu argon (P4-M)
• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: - pentru încălzire: 271.914 kWh/an, - pentru a.c.m.: 389.989 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 124.020 kWh/an, respectiv 15,8% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 58.894,5 Euro Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea:
TET S0,105C ⋅=
în care
TES = 560,9 m² reprezintă suprafaţa totală a tâmplăriei exterioare,
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică: � Durata de recuperare a investiţiei: NR = 8,14 ani, � Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei:
e = 0,0377 Euro/kWh
8. Termoizolarea conductelor de distribuţie din subsolul – instalaţia de încălzire şi de apă caldă de consum (P5-I)
• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: - pentru încălzire: 391.055 kWh/an, - pentru a.c.m.: 380.656 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 14.211 kWh/an, respectiv 1,8% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 859,3 Euro, din care: � Termoizolare conducte încălzire 3,92 x 165 = 646,8 Euro � Termoizolare conducte acm 2,50 x 85 = 212,5 Euro
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică: � Durata de recuperare a investiţiei: NR = 1,27 ani, � Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei:
e = 0,0048 Euro/kWh
125
9. Pachet de soluţii P5-I + Modernizarea energetică a instalaţiei de încălzire interioară (P6-I)
• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: - pentru încălzire: 353.430 kWh/an, - pentru a.c.m.: 380.700 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 51.793 kWh/an, respectiv 6,6% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 9.734,3 Euro, din care: � Contor de căldură general – încălzire 772 Euro � Termoizolare conducte încălzire şi acm 859,3 Euro � Spălare corpuri de încălzire şi coloane 2 x 219 = 438,0 Euro � Robinet sferă retur corp de încălzire 4 x 219 = 876,0 Euro � Ventil aerisire corp de încălzire 1 x 219 = 219,0 Euro � Robinet cap termostatic pe corp de încălzire 15 x 219 = 3.285,0 Euro � Repartitor costuri evaporare pe corp de încălzire 15 x 219 = 3.285,0 Euro
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică: � Durata de recuperare a investiţiei: NR = 3,68 ani, � Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei:
e = 0,0149 Euro/kWh
10. Pachet de soluţii P5-I + Modernizarea energetică a instalaţiei de apă caldă de consum (P7-I)
• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: - pentru încălzire: 391.056 kWh/an, - pentru a.c.m.: 231.429 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 163.1439kWh/an, respectiv 20,8% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 9.320,1 Euro, din care: � Termoizolare conducte încălzire şi acm 859,3 Euro � Reparare instalaţie interioară acm 2 x 44 x 19,0 = 1.672,0 Euro � Contor de căldură general - acm 381,0 Euro � Armături cu consum redus de apă 3 x 44 x 27,55 = 3.636,6 Euro � Debitmetre acm 2 x 45 x 30,79 = 2.771,1 Euro
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică: � Durata de recuperare a investiţiei: NR = 1,2 ani, � Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei:
e = 0,0045 Euro/kWh
126
Indice consum energie termica
incalzire acm total
Reducerea facturii
incalzire
Economie de energie
(inc+acm), E Nr. crt.
Stadiu / Soluţii modernizare (kWh/m²an) (kWh/m²an) (kWh/m²an) (%) (MWh/an)
0 Actual 151,5 149,2 300,7 - - 1 P1-P 116,2 149,2 265,5 23,3% 92,21 2 P1-Pr 122,2 149,2 271,4 19,4% 76,70 3 P2-P 146,1 149,2 295,3 3,6% 14,25 4 P2-Pr 147,1 149,2 296,3 2,9% 11,63 5 P3-Pr 150,2 149,2 299,4 0,9% 3,42 6 P4-E 127,9 149,2 277,1 15,6% 61,70 7 P4-M 104,1 149,2 253,3 31,3% 124,02 8 P5-I 149,6 145,7 295,3 1,2% 14,21 9 P6-I 145,5 145,7 291,2 10,7% 51,79 10 P7-I 149,6 88,6 238,2 1,2% 163,44
11 P Tot1 (P1-P, P4-
M, P6-I, P7-I) 70,0 88,5 158,5 57,1% 384,72
12 P Tot2 (P Tot1 +
P2-P) 64,9 88,5 153,3 60,2% 397,21
Nr. crt.
Stadiu / Soluţii moderniz.
Durata de
viaţă, NS
Durata de recuperare
a investiţiei,
NR
Costul energiei
economisite, e [Euro/kWh]
Reducerea facturii
energetice [%]
Costul investiţiei,
[Euro]
Costul specific al investiţiei, [Euro/m²]
0 Actual - - - - - - 1 P1-P 20 10,0 0,0370 11,7% 68.163 26,08 2 P1-Pr 20 10,6 0,0398 9,8% 61.055 23,36 3 P2-P 20 11,8 0,0457 1,8% 13.024 4,98 4 P2-Pr 20 11,3 0,0430 1,5% 10.015 3,83 5 P3-Pr 25 20,6 0,0846 0,4% 7.242 2,77 6 P4-E 8 2,5 0,0181 7,9% 8.913 3,41 7 P4-M 15 8,1 0,0377 15,8% 70.084 26,82 8 P5-I 15 1,3 0,0048 1,8% 1.022 0,39 9 P6-I 15 3,7 0,0149 6,6% 11.584 4,43 10 P7-I 15 1,2 0,0045 20,8% 11.091 4,24
11 P Tot1 (P1-P, P4-M, P6-I, P7-I) 15 6,4 0,0279 49,0% 160.922 61,58
12 P Tot2 (P Tot1 + P2-P) 15 6,6 0,0292 50,5% 173.946 66,56
127
ANEXE
128
ANEXA 1
Criterii de apreciere a eficienţei vitrajului de tip termopan
1. Clădiri permanent ocupate
na.Va
.ρa.C
q = 0
q = 0
Npers.; g1
na.Va
.ρa.Cex
q = 0
Fig. A1.1
Bilanţul de masă:
τ⋅ρ⋅=⋅ρ⋅⋅−⋅ρ⋅⋅+⋅
ddC
VCVnCVngN aaaaaexaaa1pers (A1.1)
sau
( )aa
1persexa V
gNCCn
ddC
ρ⋅
⋅+−⋅−=
τ
•
=− CCC ex
aa
1persa V
gNCn
dCd
ρ⋅
⋅+⋅−=
τ
••
cu soluţia:
( )aaa
1persa1 Vn
gNnexpBC
ρ⋅⋅
⋅+τ⋅−⋅=
•
129
Cu condiţia iniţială:
( ) oC0C ==τ•
rezultă:
aaa
1pers1o Vn
gNBC
ρ⋅⋅
⋅+= şi
aaa
1perso1 Vn
gNCB
ρ⋅⋅
⋅−=
( ) ( ) ( )[ ]τ⋅−−⋅ρ⋅⋅
⋅+τ⋅−⋅=τ
•
aaaa
1persao nexp1
Vn
gNnexpCC
respectiv:
( ) ( ) ( )[ ]τ⋅−−⋅ρ⋅⋅
⋅+τ⋅−⋅+=τ a
aaa
1persaoex nexp1
Vn
gNnexpCCC (A1.2)
Pentru τ = τF, rezultă:
( ) ( ) ( )[ ]Faaaa
1persFaoexF nexp1
Vn
gNnexpCCC τ⋅−−⋅
ρ⋅⋅
⋅+τ⋅−⋅+=τ
( ) exFn
CClima
=τ∞→
( ) Faaa
1persoexF
0n Vn
gNCCClim
a
τ⋅ρ⋅⋅
⋅++=τ
→
130
na = ∞
an•
na = 0
Clim
C1
τ
n1
Cex.
Co
C(τ)
0
Fig. A1.2
Fluxul termic (estimat) necesar modificării entalpiei aerului infiltrat:
( )eapaaainf ttcVnQ11
−⋅⋅ρ⋅⋅=•
→ conduce la creşterea inacceptabilă a
concentraţiei de noxe →
Fluxul termic real
( )eapaaainfinf ttcVnQQ1
−⋅⋅ρ⋅⋅=>••
(A.3)
131
2. Clădiri ocupate intermitent
Co
Cex
na1
naR
τ
an•
an•
an•
naR
an
na1
an•
τ
na
C
Fig. A1.3
aaa nnn1
•
<<
132
ANEXA 2 - Transferul de umiditate prin
elementele de închidere opace – multistrat
pv – presiunea parţială a vaporilor de apă [Pa]
ps – presiunea vaporilor saturaţi [Pa]
ϕ - umiditatea relativă a aerului interior
s
v
pp
=ϕ (A2.1)
ps = f(T) (A2.2)
Legile transferului de masă-regim staţionar:
Legea nr. 1 Fick:
xDq v
vv∂
ρ∂⋅−= (A2.3)
Legea nr. 2 Fick:
2v
2
vv
xD
∂
ρ∂⋅=
τ∂
ρ∂ ( ) ⇒τρ≠ρ vv (A2.4)
0x2
v2
=∂
ρ∂ 21v CxC +⋅=ρ (A2.5)
Legea gazelor perfecte
TRp vvv ⋅⋅ρ= TR
p
v
vv
⋅=ρ (A2.6)
133
Distribuţia presiunilor parţiale ale vaporilor de apă
într-o structură plan paralelă – regim staţionar
( ) ( ) ( )[ ]eseisin
0jv
k
0jv
isiv TpTpR
R
Tpp
j
j
k⋅ϕ−⋅ϕ⋅−⋅ϕ=
∑
∑
=
= (A2.7)
j
jv j
Rµ
∆= (A2.8)
jvDj TRk
D
j⋅⋅
=µ s/m1031,2D 25−⋅≅ (A2.9)
jDk - coeficientul lui Krischer specific intervalului din stratul „j”.
Distribuţia temperaturilor în structură
( )ein
0jT
ei
k
0jT
iik TT
R11
R1
TT
j
j
−⋅
+α
+α
+α
−=
∑
∑
=
= (A2.10)
Procedură:
1. Se determină valorile: Tk
2. Se determină curba: ps (Tk)
3. Se determină:
( ) ( )eseisiv Tp;Tp;Rj
⋅ϕ⋅ϕ
4. Se determină: kvp
134
INT.
ϕi . ps(Ti)
ϕe . ps(Te)
Te
EXT
Ti
ps
pv
T
Fig. A2.1
INT.
ϕi . ps(Ti)
ϕe . ps(Te)
Te
EXT
Ti
ps
pv
T
bv
Fig. A2.2
135
INT.
Te
EXT
Ti
ps
pv
T
bv
Fig. A2.3
Observaţie:
Metoda prezentată (Glaser) este utilă NUMAI la analiza riscului de apariţie a
condensului în structură - NU la evaluarea cantităţii de condens acumulată în
structură (analiza este de tip regim staţionar şi deci qv = ct.).
136
Apariţia condensului pe suprafaţa interioară a elementelor de
construcţie
i ϕ1
I1 Ij
i
ta
tRj
tR1
ϕj
ϕ=100%
tPi
x
xo → xj
Fig. A2.4
><> NUtt1i RP (A2.11)
><< DAtt2i RP (A2.12)
( )R
tttt vi
i
ePPii
−=−⋅α
evi
ii
P tR
1t
R1
1ti
⋅⋅α
+⋅
⋅α−=
137
ANEXA 3
Coeficienţi numerici pentru calculul
transferului de căldură prin sol
A3.1
• Pereţi laterali verticali (a1, a2, a3)
Tabelul A.3.1.1.a
Coeficienţi Perete neizolat Perete izolat a1 0,1868 0,0080 a2 -0,9596 -0,0647 a3 1,9200 0,3415
• Pardoseală (c1, c2, c3)
Tabelul A.3.1.1.b
Coeficienţi Perete neizolat Perete izolat c1 0,0632 4,15·10-3
c2 -0,2636 -5,585·10-2 c3 0,4832 0,2352
• Pereţi verticali (b1k, b2k, b3k)
Tabelul A.3.1.2.a
Perete neizolat Perete izolat Luna b1k b2k b3k
b1k b2k b3k
I 0,0746 -1,0756 2,15 -0,0308 -0,3126 0,8227 II 0,397 -2,690 5,90 -0,1356 0,342 0,0013 III -1,065 4,897 -7,00 -0,1302 0,757 -1,7576 IV -1,5411 7,882 -14,05 -0,1806 1,3537 -4,000 V -2,723 14,305 -27,06 -0,0945 1,4331 -5,731 VI -3,139 16,796 -33,56 -0,1453 1,609 -6,915 VII -3,700 19,721 -39,85 -0,1400 1,493 -7,505 VIII -3,910 20,720 -42,31 -0,0800 1,204 -7,219 IX -3,210 17,000 -36,00 -0,0354 0,672 -5,698 X -2,100 10,980 -24,47 -0,0187 0,193 -3,593 XI -1,500 7,450 -16,20 -0,0061 -0,1596 -1,726 XII -0,358 1,361 -3,96 -0,0124 -0,3516 -0,0158
138
• Pardoseală (d1k, d2k, d3k, d4k)
Tabelul A.3.1.2.b
Luna Pardoseală neizolată Pardoseală izolată
d1k d2k d3k d4k d1k d2k d3k
d4k I -0,106 0,5523 -0,8013 -1,9242 0 0,0734 -0,1295 -1,3967 II -0,0864 0,522 -1,0702 -1,0372 0 0,0227 -0,0156 -1,1787 III 0,0893 -0,4879 0,890 -2,074 0 -0,0256 0,2645 -1,4479 IV 0,1322 -0,9067 2,1174 -3,142 0 -0,1098 0,6464 -1,9568 V 0,2798 -1,8181 4,2374 -5,053 0 -0,146 0,9472 -2,4136 VI 0,345 -2,221 5,3477 -6,4676 0 -0,149 1,1284 -3,0328 VII 0,3114 -2,3194 6,1655 -7,783 0 -0,148 1,2284 -3,445 VIII 0,3142 -2,3858 6,518 -8,593 0 -0,1218 1,1867 -3,681 IX 0,2545 -1,946 5,563 -8,222 0 -0,065 0,942 -3,550 X 0,1983 -1,345 3,8705 -6,869 0 -0,005 0,5967 -3,1147 XI 0,1025 -0,762 2,4396 -5,438 0 0,0412 0,2914 -2,6016 XII 0,0137 -0,0656 0,5553 -3,492 0 0,0669 0,0102 -1,869
139
A3.2
33
3221
1 DB
DBDE
⋅−
⋅+= (A3.2.1)
33
42
1 DB
DE
⋅−
= (A3.2.2)
33
3413
1 DB
DBDE
⋅−
⋅+= (A3.2.3)
( )
1
07651
8610
C
Aq,CCtCD
eR)(RCSe csθγ⋅⋅⋅δ⋅−++⋅
= (A3.2.4)
1
22
C
CD = (A3.2.5)
1
33
C
CD = (A3.2.6)
1
44
C
CD = (A3.2.7)
( )eR)(RCSCSa
nFeCS
FeCS
jPeCS
PeCS
P,CS
P,CS
S,CS
S,CS
CS,i
CS,i
CSCS
n
n
j
j
Sq,Vn,
R
S
R
S
R
S
R
S
R
SC
θω⋅⋅⋅δ⋅−⋅⋅+
+++++=
Σ
∑∑
0
1
8610330
(A3.2.8)
CS,i
CS,i
R
SC =2 (A3.2.9)
CSa
P,CS
P,CSVn,
R
SC
P,CS⋅⋅+= 3303 (A3.2.10)
140
S,CS
S,CS
R
SC =4 (A3.2.11)
CSa Vn,CE,CS
⋅⋅= 3305 (A3.2.12)
jPeCS
j
j
Ej
PeCS
PeCSt
R
SC ⋅= ∑6 (A3.2.13)
nFeCS
n
nE
nFeCS
FeCSt
R
AC ⋅= ∑7 (A3.2.14)
1
22
A
AB = (A3.2.15)
1
33
A
AB = (A3.2.16)
1
44
A
AB = (A3.2.17)
Pan
AcF
AcF
jAcP
AcP
P,CS
P,CS
P,i
P,iVn,
R
S
R
S
R
S
R
SA
P
n
n
j
j⋅⋅++++=
Σ∑∑ 3301 (A3.2.18)
P,i
P,i
R
SA =2 (A3.2.19)
Pa
P,CS
P,CSVn,
R
SA
P,CS⋅⋅+= 3303 (A3.2.20)
ePan
E
AcF
AcF
jE
AcP
AcPVn,t
R
St
R
SA
E,PnAcF
n
n
jAcP
j
jθ⋅⋅⋅+⋅+⋅= ∑∑ 3304 (A3.2.21)
141
−
−=δ
.aneîncalzitundaraseczonapentru
directincalzita,undaraseczonapentruCS
0
1 (A3.2.22)
Notă: Zona secundară este de tip culoar de trecere sau casa scării
Funcţiile ( )eθγ şi ( )eθω sunt reprezentate în figura A3.2.1, în raport cu zona
climatică în care este amplasată clădirea.
-0,9
-0,8
-0,7
-0,6
-0,5
-0,4
-0,3
-10 -5 0 5 10 15te [°C]
γγγγ(te)Zona IV
Zona III
Zona II
Zona I
a)
-0,016
-0,015
-0,014
-0,013
-0,012
-0,011
-10 -5 0 5 10 15
te [°C]
ωωωω(te)Zona IV
Zona III
Zona II
Zona I
b)
Figura A3.2.1 – Coeficienţii ( )eθγ şi ( )eθω
142
A3.3 Succesiunea etapelor de calcul privind transferul de căldură prin sol
şi cel caracteristic spaţiilor neocupate învecinate cu solul
A.3.3.1 Subsol neocupat/ocupat
A.3.3.1.1. Transfer de căldură către aerul exterior
1.Se determină suprafeţele:
latS
pardS
în conformitate cu reglementările tehnice specifice (C 107/3).
2. Se determină rezistenţele termice:
veR - relaţia (1.249) şi Anexa A.2.1
pdR - relaţia (1.250) şi Anexa A.2.1
3. Se determină temperaturile exterioare de referinţă lunare:
kevθ - relaţia (1.251)
kpdθ - relaţia (1.252)
4. Se determină rezistenţa termică medie:
eR - relaţia (1.247)
5. Se determină temperatura exterioară medie de referinţă lunară:
keRθ - relaţia (1.248)
6. Se determină fluxul termic disipat prin sol către aerul exterior, în fiecare
lună (k):
keQ - relaţia (1.256)
A.3.3.1.2 Transfer de căldură către pânza de apă freatică
1. Se determină rezistenţele termice:
vfR - relaţia (1.254)
pdfR - relaţia (1.255)
143
2. Se determină rezistenţa termică medie:
fR - relaţia (1.253)
3. Se determină fluxul termic disipat către pânza de apă freatică în fiecare
lună (k):
kfQ - relaţia (1.257)
A.3.3.2 Clădire amplasată subteran pe un soclu
A.3.3.2.1 Transfer de căldură către aerul exterior
1. Se determină suprafeţele:
latS
pardS
în conformitate cu reglementările tehnice specifice (ex. C 107/3).
2. Se determină rezistenţele termice:
escR - relaţia (1.260) şi Anexa A3.1
pdscR - relaţia (1.261) şi Anexa A3.1
3. Se determină temperaturile exterioare de referinţă lunare:
kesθ - relaţia (1.262)
kpdscθ - relaţia (1.263)
4. Se determină rezistenţa termică medie:
escR - relaţia (1.258)
5. Se determină temperatura exterioară medie de referinţă lunară:
kescθ - relaţia (1.259)
144
6. Se determină fluxul termic disipat prin sol către aerul exterior:
sceQ - relaţia (1.265)
A.3.3.2.2 Transfer de căldură către pânza de apă freatică
1. Se determină rezistenţa termică:
fscR - relaţia (1.264)
2.Se determină fluxul termic disipat către pânza de apă freatică în fiecare lună (k):
kfscQ - relaţia (1.266)
A.3.3.3 Determinarea temperaturii spaţiilor neocupate
ksθ
1. Clădire cu un singur spaţiu neocupat (subsol): Ecuaţia (1.267)
2. Clădire cu trei spaţii neocupate (zone):
Ecuaţia (1.268) - ksθ ;
Ecuaţia (1.269) - spaţiul 1 adiacent subsolului;
Ecuaţia (1.270) - spaţiul 2 adiacent spaţiului 1.
Determinarea fluxurilor termice disipate prin sol în cazul incintelor de tip subsol
şi spaţii ocupate caracterizate de temperatură de confort sau tehnologică 0i
θ se face
cu relaţiile (1.256), (1.257), (1.265) şi (1.266) în care 0isk
θ=θ .
145
Anexa 4
Caracteristicile termofizice echivalente ale materialelor care
intră în componenţa elementelor de construcţie opace afectate
de punţi termice
A4.1 Conductivitatea termică
A4.1.1 În cazul elementelor de închidere de tip omogen (tencuite) conductivitatea
termică echivalentă se determină cu relaţia:
++−
=
∑i i
sesi' RRR
λ
δ
δλ& (A4.1)
în care:
δ este grosimea materialului omogen, în m;
iδ este grosimea stratului de protecţie/finisaj (tencuială), în m;
'R este rezistenţa termică corectată a elementului de închidere (conform C
107/3), în m2K/W;
siR este rezistenţa termică superficială la faţa adiacentă mediului interior, în
m2K/W;
sR este rezistenţa termică superficială la faţa adiacentă mediului exterior, în
m2K/W;
iλ este conductivitatea termică a materialului stratului de finisaj, în W/(mK).
A4.1.2 În cazul elementelor de construcţie neomogene (multistrat) efectul punţilor
termice se transferă stratului de material termoizolant a cărui conductivitate termică
se determină cu relaţia:
++−
=
∑i i
sesi'
iziz
RRRλ
δ
δλ& (A4.2)
în care:
izδ este grosimea stratului de material termoizolant, în m;
146
iδ este grosimea straturilor de material altele decât stratul termoizolant, în m;
iλ este conductivitatea termică a straturilor de material altele decât stratul
termoizolant, în W/(mK).
Restul notaţiilor se păstrează ca şi în cazul A4.1.1.
A4.2 Densitatea
A4.2.1 Elemente de închidere omogene:
δ
ρδρ
∑ ⋅−
= iiiA
M
& (A4.3)
în care:
iδ este grosimea stratului de finisaj/protecţie, în m;
δ este grosimea stratului de material omogen, în m;
A este aria suprafeţei de transfer de căldură (conform C 107/3), în m2;
iρ este densitatea stratului de material de finisaj/protecţie, în kg/m3;
M este masa totală a elementului de închidere, în kg.
A4.2.2 Elemente de închidere neomogene (multistrat):
iz
iii
izAM
δ
ρδρ
∑ ⋅−
=& (A4.4)
în care notaţiile sunt cele de la pct. A4.1.2 şi A4.2.1.
A4.3 Căldura specifică masică
A4.3.1 Elemente de închidere omogene:
∑
∑ ∑
⋅−
⋅−⋅
=
iii
j iiijj
AM
A
cMcM
cρδ
& (A4.5)
în care:
jM este masa fiecărui strat de material din structura reală, în kg;
147
jc este căldura specifică masică a fiecărui material din structura reală, în
J/(kgK);
iM este masa fiecărui strat de material de finisaj/protecţie, în kg;
ic este căldura specifică masică a fiecărui material din straturile de
finisaj/protecţie, în J/(kgK);
Restul notaţiilor sunt ca la pct. A4.2.1.
A45.1.3.2 Elemente de închidere neomogene:
∑
∑ ∑
⋅−
⋅−⋅
=
iii
j iiijj
iz
AM
A
cMcM
cρδ
& (A4.6)
în care:
iM este masa fiecărui strat de material, mai puţin stratul termoizolant, în kg;
ic este căldura specifică masică a fiecărui material din straturile paralele mai
puţin cel din stratul termoizolant, în J/(kgK);
iρ este densitatea fiecărui material din straturile paralele mai puţin cel din
stratul termoizolant, în kg/m3.
Restul notaţiilor ca la pct. A4.3.1.
Exemplu de calcul
Colţ pereţi verticali confecţionaţi din BCA din care unul din pereţi este adiacent unui
perete confecţionat din beton armat iar în colţ este plasat interior un stâlp
confecţionat din beton armat, cu latura de 40 cm (talelul 7 din C 107/3-2005).
Unul din pereţi este orientat spre VEST şi celălalt spre SUD.
• Peretele orientat spre VEST are următoarea structură în zona de câmp (de la interior la exterior):
Strat Grosime (δ)
[m]
Conductivitate termică (λ) [W/(mK)]
Densitate (ρ)
[kg/m3]
Căldură specifică masică (c) [J/(kgK)]
1 0,02 0,93 1800 840 2 0,15 1,74 2500 840 3 0,30 0,35 825 870 4 0,02 0,87 1700 840
148
Peretele orientat spre VEST este în întregime opac. Aria suprafeţei de transfer de
căldură către mediul exterior natural are valoarea de A = 10,8 m2.
Punţile termice sunt de tip liniar şi se manifestă la intersecţia peretelui cu planşeul
de beton armat, la partea inferioară a peretelui, la partea superioară la intersecţia
cu terasa, la intersecţia cu peretele SUD (exterior) în dreptul stâlpului confecţionat
din beton armat şi la intersecţia cu un perete interior amplasat la NORD. Acest
perete interior este confecţionat din BCA cu grosime de 0,12 m. Planşeul
confecţionat din beton armat este tot element de construcţie interior şi are
grosimea de 0,10 m.
Lungimile punţilor termice au valorile:
lS,V
= 2,7 m
lN,V = 2,7 m
lPL,O = 4,0 m
lT,O = 4,0 m
în care:
S – SUD V – vertical;
N – NORD O – orizontal;
PL – Planşeu
T – Terasă
Valorile coeficienţilor liniari Ψ sunt următoarele:
V,SΨ = -0,03 W/(mK) (tabelul 7 – C 107/3);
V,NΨ = 0,11 W/(mK) (asimilare medie tabelele 5 şi 6 – C 107/3);
O,PLΨ = 0,15 W/(mK) (asimilare tabelul 24 – C 107/3);
O,TΨ = 0,24 W/(mK) (asimilare tabelul 37 – C 107/3).
Finisajul exterior este caracterizat de α = 0,60.
• Peretele orientat spre SUD are următoarea structură în zona de câmp (de la
interior la exterior):
Strat Material Grosime (δ)
[m]
Conductivitate termică (λ) [W/(mK)]
Densitate (ρ)
[kg/m3]
Căldură specifică masică (c) [J/(kgK)]
1 Tencuială 0,02 0,93 1800 840 2 BCA 0,30 0,35 825 870 3 Tencuială 0,02 0,87 1700 840
149
În peretele SUD este amplasată o fereastră cu aria de 2,7 m2. Se iau în
considerare două cazuri:
a. Fereastră liberă;
b. Fereastră dotată cu oblon exterior reflectorizant.
Aria suprafeţei de transfer a peretelui SUD este 8,1 m2.
Peretele SUD prezintă punţi termice liniare care se manifestă la intersecţia cu
peretele exterior VEST, cu peretele interior EST confecţionat din BCA cu grosimea
de 0,12 m, cu planşeul confecţionat din beton armat de 0,10 m grosime şi cu
terasa.
Lungimile punţilor termice au valorile:
lE,V
= 2,7 m
lV,V = 2,7 m
lPL,O = 4,0 m
lT,O = 4,0 m
lFe,OS = 1,80 m
lFe,OJ = 1,80 m
lFe,lat = 1,50 m
în care:
E – EST V – vertical
V – VEST O – orizontal
PL – Planşeu OS – orizontal sus
T – Terasă OJ – orizontal jos
Fe – fereastră lat – lateral
Valorile coeficienţilor liniari Ψ sunt următoarele:
V,EΨ = 0,07 W/(mK) (tabelul 5 – C 107/3);
V,VΨ = 0,15 W/(mK) (tabelul 7 – C 107/3);
O,PLΨ = 0,15 W/(mK) (tabelul 24 – C 107/3);
O,TΨ = 0,24 W/(mK) (tabelul 37 – C 107/3);
OS,FeΨ = 0,27 W/(mK) (tabelul 60 – C 107/3);
OJ,FeΨ = 0,06 W/(mK) (tabelul 53 – C 107/3);
150
lat,FeΨ = 0,04 W/(mK) (tabelul 59 – C 107/3).
Valoarea α = 0,60.
• Terasa are următoarea structură (cu relevanţă în transferul de căldură) de la
interior la exterior:
Strat Material Grosime (δ) [m]
Conductivitate termică (λ) [W/(mK)]
Densitate (ρ)
[kg/m3]
Căldură specifică masică (c) [J/(kgK)]
1 Beton armat 0,15 1,74 2500 840 2 Beton 0,05 1,16 2000 840 3 Termoizolaţie 0,05 0,05 30 1460 4 Mortar 0,03 0,87 1700 840
Aria suprafeţei de transfer de căldură a TERASEI este de 16 m2.
Terasa prezintă punţi termice liniare la intersecţia cu pereţii exteriori VEST şi SUD.
Lungimile punţilor termice au valorile:
lT,V = 4,0 m;
lT,S = 4,0 m.
Valorile coeficienţilor liniari Ψ sunt următoarele:
V,TΨ = 0,18 W/(mK) (tabelul 37 – C 107/3);
S,TΨ = 0,18 W/(mK) (tabelul 37 – C 107/3).
Coeficientul de absorbţie α = 0,80.
Etape de calcul
Se determină parametrii termofizici echivalenţi pentru fiecare element de
construcţie opac:
a)
• Perete VEST (vertical)
Rezistenţa termică în zona de câmp şi rezistenţa termică corectată:
cR =1,17 m2K/W
'R = 0,982 m2K/W
Conductivitatea termică echivalentă a stratului termoizolant (BCA):
izλ& = 0,449 W/(mK)
Densitatea materialului termoizolant
izρ& = 825 kg/m3
151
Căldura specifică a materialului termoizolant
izc& = 870 J/(kgK)
• Perete SUD (vertical)
cR =1,085 m2K/W
'R = 0,784 m2K/W
izλ& = 0,5398 W/(mK)
izρ& = 825 kg/m3
izc& = 870 J/(kgK)
• Terasă (orizontal)
cR =1,358 m2K/W
'R = 1,21 m2K/W
izλ& = 0,05867 W/(mK)
izρ& = 30 kg/m3
izc& = 1460 J/(kgK)
b)
Peretele orientat SUD este un panou mare prefabricat şi are alcătuirea conform
exemplului de calcul II din C 107/3-2005.
Rezistenţa termică corectată are valoarea 'R = 1,097 m2K/W, faţă de valoarea
rezistenţei termice din zona de câmp, cR = 1,951 m2K/W. Ţinând seama de
structura zonelor caracteristice prezente în figura 4 (C 107/3-2005) se defineşte o
structură neomogenă de tipul multistrat cu 3 straturi paralele (conform figurii A4.1
de mai jos).
152
Figura A4.1
în care:
1 Beton armat
2 Material termoizolant echivalent
3 Beton armat
Stratul de material termoizolant echivalent este caracterizat de conductivitatea
termică echivalentă izλ& . Valoarea:
+++−
=
3
3
1
1sesi
'
3iz
RRRλ
δ
λ
δ
δλ& este:
003,1
62,107,0
62,112,0
171
81
097,1
08,0iz =
+++−
=λ& W/(mK)
Densitatea echivalentă a stratului termoizolant se determină în funcţie de masa
întregului element de construcţie.
m.v.polista.b MMMM ++= = 4693,43 kg
a.bM =(1,80·0,05·0,27·2+1,30·0,05·0,27·2+3,20·2,55·0,17+0,20·2,55·2·0,19+
0,15·3,60·0,226)·2600 = 4545,53 kg
2
δ1
λ1
δ2
λ2
δ3
λ3
153
polistM = (0,20·2,55·2·0,06+0,15·3,60·0,024)·30 = 2,40 kg
m.vM = (0,65·2,55·2·0,08+1,25·1,90·0,08) ·100 = 45,52 kg
Densitatea stratului de material termoizolant rezultă din relaţia:
( )3,1585
08,0
260019,056,7
43,4693
iz =
⋅−
=ρ& kg/m3
Căldura specifică masică a materialului termoizolant se determină cu relaţia:
( )
( )30,837
260019,056,7
43,469356,7
260084019,056,7146040,275052,4584053,4645
c iz =
⋅−
⋅⋅⋅−⋅+⋅+⋅
=& J/(kgK)
Rezultă următoarea structură echivalentă:
Strat Material δ λ ρ c
1 Beton armat 0,12 1,62 2400 840 2 Termoizolaţie 0,08 1,003 1585 837 3 Beton armat 0,07 1,62 2400 840
A doua etapă implică luarea în considerare a punţilor termice liniare şi corectarea
valorii izλ& cu efectul acestora. Se procedează ca în cazul a).
lE,V = 2,70 m V,EΨ = 0 W/(mK) (tabelul 2 – C 107/)
lV,V = 2,70 m V,VΨ = 0,13 W/(mK) (tabelul 4 – C 107/)
lPL,O = 3,60 m O,PLΨ = 0,12 W/(mK) (tabelul 23 – C 107/)
lT,O = 3,60 m O,TΨ = 0,31 W/(mK) (tabelul 33 – C 107/)
lFe,OS = 1,80 m OS,FeΨ = 0,35 W/(mK) (tabelul 32 – C 107/)
lFeOJ = 1,80 m OJ,FeΨ = 0,16 W/(mK) (tabelul 53 – C 107/)
lFe,lat = 1,20 m latV,FeΨ = 0,07 W/(mK) (tabelul 52 – C 107/)
Rezistenţa termică corectată (cu influenţa punţilor termice) are valoarea:
773,0A
l
R1
R1
)1(')2(' =
⋅+=
−
∑Ψ m2K/W
Rezultă valoarea conductivităţii termice corectate a termoizolaţiei:
154
16953,0
62,119,0
171
81
773,0
08,0
RRRi i
sesi)2('
iz)2(iz =
++−
=
++−
=
∑λ
δ
δλ& W/(mK)
Structura echivalentă finală are compoziţia:
Strat Material δ λ ρ c
1 Beton armat 0,12 1,62 2400 840 2 Material
termoizolant 0,08 0,16953 1585 837
3 Beton armat 0,07 1,62 2400 840
Sinteza
Cazul 1
Perete VEST (vertical): )2('R = 0,982 m2K/W
Strat Material Grosime (δ) [m]
Conductivitate termică (λ) [W/(mK)]
Densitate (ρ)
[kg/m3]
Căldură specifică
masică (c) [J/(kgK)]
Observaţii
1 Tencuială interioară
0,02 0,93 1800 840
2 Beton armat 0,15 1,74 2500 840 3 Material
termoizolant 0,30 0,4492 825 870 λλ &= ;
ρρ &= ;
cc &= 4 Tencuială
exterioară 0,02 0,87 1700 840
Perete SUD (vertical): )2('R = 0,784 m2K/W
Strat Material Grosime (δ) [m]
Conductivitate termică (λ) [W/(mK)]
Densitate (ρ)
[kg/m3]
Căldură specifică
masică (c) [J/(kgK)]
Observaţii
1 Tencuială interioară
0,02 0,93 1800 840
2 Material termoizolant
0,30 0,5398 825 870 λλ &= ; ρρ &= ;
cc &= 3 Tencuială
exterioară 0,02 0,87 1700 840
155
Terasă: )2('R = 1,20 m2K/W
Strat Material Grosime
(δ) [m]
Conductivitate termică (λ) [W/(mK)]
Densitate (ρ)
[kg/m3]
Căldură specifică
masică (c) [J/(kgK)]
Observaţii
1 Beton armat 0,15 1,74 2500 840 2 Beton 0,05 1,16 2000 840 3 Material
termoizolant 0,05 0,05867 30 1460 λλ &= ;
ρρ &= ;
cc &= 4 Mortar 0,03 0,87 1700 840
Cazul 2
Perete SUD (panou mare prefabricat): )2('R = 0,773 m2K/W
Structura echivalentă
Strat Material Grosime (δ) [m]
Conductivitate termică (λ) [W/(mK)]
Densitate (ρ)
[kg/m3]
Căldură specifică
masică (c) [J/(kgK)]
Observaţii
1 Beton armat 0,12 1,62 2400 840 2 Material
termoizolant 0,08 0,1953 1585 837 λλ &= ;
ρρ &= ;
cc &= 3 Beton armat 0,07 1,62 2400 840
Structurile astfel transformate devin structuri omogene echivalente urmărind
procedura prezentată în Anexa 5.
156
Anexa 5
Transformarea unei structuri neomogene (multistrat)
într-o structură echivalentă omogenă. Metodă aproximativă
Simbolul “M” semnifică structura echivalentă modificată. Restul indicilor se referă la
structura reală multistrat. Structura echivalentă omogenă este caracterizată de o
succesiune de straturi ale căror proprietăţi termofizice sunt identice, respectiv Mλ ,
Mρ , Mc . Straturile reale sunt caracterizate de valorile jλ , jρ , jc .
• Conductivitatea termică echivalentă Mλ se determină cu relaţia:
2
⋅⋅=
∑
∑
j j
j
j MMj
j
M
ca
λ
δ
ρ
δ
λ (A5.1)
în care:
jδ este grosimea oricărui strat de material din structură, în m;
jλ este conductivitatea termică a straturilor de material, cu valorile reale pentru materialele straturilor de finisaj/protecţie din componenţa structurilor omogene, respectiv ale tuturor straturilor din structurile neomogene cu excepţia stratului termoizolant şi cu valorile echivalente (determinate conform Anexei A.1.1) ale straturilor de material omogen din structurile omogene, respectiv ale stratului termoizolant din structurile multistrat, în W/m⋅K;
ja este difuzivitatea termică a materialului din fiecare stat “j” determinată cu relaţia:
jj
jj c
a⋅
=ρ
λ [m2/s] (A5.2)
în care jρ şi jc sunt densitatea şi căldura specifică masică a straturilor de material
din structura reală (cu valori echivalente după caz ale stratului de material omogen şi
ale stratului de termoizolaţie).
Valorile echivalente Mρ şi Mc ale structurii omogene echivalente se aleg
arbitrar (se recomandă să fie ale unui material real de construcţie).
157
• Grosimea echivalentă a fiecărui strat de material omogen corespunzător fiecărui
strat de material real se determină cu relaţia:
50,0
MM
jj
j
MjM c
cj
⋅
⋅⋅⋅=
ρ
ρ
λ
λδδ (A5.3)
• Difuzivitatea termică a materialului din care este confecţionată structura
omogenă echivalentă se determină cu relaţia:
MM
M
ca
⋅=
ρ
λ (A5.4)
Exemplu de calcul
1. Elementele de închidere analizate în Anexa A.1.1 (cazul 1)
Perete VEST: )2('R = 0,982 m2K/W
Strat δ λ ρ c a
Mδ
1 0,02 0,93 1800 840 6,151⋅10-7 0,0265 2 0,15 1,74 2500 840 8,286⋅10-7 0,1711 3 0,00 0,4492 825 870 6,2585⋅10-7 0,39375 4 0,02 0,87 1700 840 6,0924⋅10-7 0,0266
∑i
Miδ = 0,61794
Se aleg arbitrar:
Mρ = 825 kg/m3
Mc = 870 J/(kgK)
şi rezultă (conform relaţiei (A5.1)) structura omogenă echivalentă:
VESTMλ = 0,7738 W/(mK)
VESTMρ = 825 kg/m3
VESTMc = 870 J/(kgK)
VESTMδ = ∑j
M jδ = 0,61794 m
158
campMR = 0,982378 m2K/W ≅ )2('VR = 0,982 m2K/W
Perete SUD 1: )2('R = 0,784 m2K/W
Strat δ λ ρ c a
Mδ 1 0,02 0,93 1800 840 6,1508⋅10-7 0,0235 2 0,30 0,5398 825 870 7,5207⋅10-7 0,3188 3 0,02 0,87 1700 840 6,0924⋅10-7 0,0236
∑i
Miδ = 0,366
Se aleg arbitrar:
Mρ = 825 kg/m3
Mc = 870 J/(kgK)
şi rezultă (conform relaţiei (A5.1)) structura omogenă echivalentă:
SUDMλ = 0,6096 W/(mK)
SUDMρ = 825 kg/m3
SUDMc = 870 J/(kgK)
SUDMδ = ∑i
Miδ = 0,366 m
campMR = 0,78408 m2K/W ≅ )2('R = 0,784 m2K/W
Terasă: )2('
SR = 1,20 m2K/W
Strat δ λ ρ c a
Mδ 1 0,15 1,74 2500 840 8,2857⋅10-7 0,06928 2 0,05 1,16 2000 840 6,9048⋅10-7 0,025298 3 0,05 0,05867 30 1460 1,3395⋅10-7 0,018163 4 0,03 0,87 1700 840 6,0924⋅10-7 0,01616
∑i
Miδ = 0,1289
Se aleg valorile arbitrare:
Mρ = 825 kg/m3
159
Mc = 870 J/(kgK)
şi rezultă (conform relaţiei (A.15.2.1)) structura omogenă echivalentă:
TMλ = 0,12687 W/(mK)
TMρ = 825 kg/m3
TMc = 870 J/(kgK)
TMδ = 0,1289 m
TMR = 1,20 m2K/W ≅ )2('TR = 1,20 m2K/W
2. Panou mare prefabricat SUD 2
Structura multistrat echivalentă cu )2('
SPfR = 0,773 m2K/W:
Strat δ λ ρ c a Mδ
1 0,12 1,62 2400 840 0,0536⋅10-7 0,1459 2 0,08 0,16953 1585 837 1,4669⋅10-7 0,2444 3 0,07 1,62 2400 840 4,6233⋅10-7 0,11223
∑i
Miδ = 0,50257
Se aleg valorile arbitrare:
Mρ = 825 kg/m3
Mc = 870 J/(kgK)
şi rezultă (conform relaţiei (A5.1)) structura omogenă echivalentă:
SMλ = 0,853 W/(mK)
SMρ = 825 kg/m3
SMc = 870 J/(kgK)
SMδ = 0,50257 m
SMR = 0,773 m2K/W ≅ )2('SMR = 0,773 m2K/W
160
Anexa 6
Temperatura exterioară de referinţă modificată a unui element
de închidere opac adiacent mediului exterior
Temperatura exterioară de referinţă este proprie transferului de căldură în
regim nestaţionar prin elemente de construcţie opace neomogene. Valoarea sa este
determinată de proprietăţile termofizice ale materialelor din structura elementului de
închidere şi de funcţia de variaţie a parametrilor climatici sub forma temperaturii
exterioare echivalente. Temperatura exterioară echivalentă a unui element de
construcţie opac, caracterizat de azimutul “k”, se determină cu relaţia:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )[ ]jdifujTue
jejEP tICtIC1ttkkkkk
⋅+⋅−⋅+=α
αθθ (A6.1)
în care:
eθ este temperatura aerului exterior;
kTI este intensitatea totală a radiaţiei solare pe un plan orientat “k”, în W/m2;
kdifI este intensitatea difuză a radiaţiei solare pe un plan orientat “k”, în W/m2;
eα este coeficientul de transfer de căldură superficial către mediul exterior, în
W/(m2K);
α este coeficientul de absorbţie a radiaţiei solare;
Coeficientul de absorbţie a radiaţiei solare depinde de culoarea şi starea (netedă sau
omogenă) suprafeţei elementului de construcţie opac (tabelele A6.1 şi A6.2 )
kuC este coeficientul de umbrire a planului orientat “k” (se poate utiliza valoarea
medie zilnică constantă).
Temperatura exterioară de referinţă modificată a unui element de închidere opac
adiacent mediului exterior se determină cu relaţia:
( ) ( )jj tt kioev qRk
⋅−= θθ (A6.2)
în care:
ioθ este temperatura interioară rezultantă a spaţiului ocupat considerată cu valoare
161
arbitrară constantă (se recomandă valoarea ioθ = 200C indiferent de sezon –
rece, cald), în oC;
jt este momentul (ora);
kq este densitatea de flux termic la suprafaţa interioară a elementului exterior
opac cu azimut “k”, în W/m2;
R este rezistenţa termică a elementului de construcţie opac, în m2K/W,
determinată cu relaţia:
M
Msesi RRR
λ
δ++= (A6.3)
în care:
Mλ este conductivitatea termică a materialului din structura echivalentă
(conform Anexa 5), în W/(mK);
Mδ este grosimea structurii realizată din material omogen echivalent
(conform Anexa 5), în m.
Densitatea de flux termic la suprafaţa interioară a elementului exterior opac cu
azimut “k”, se determină cu relaţia:
( ) ( ) ( ) ( )[ ]
( ) ( )[ ]tA1tAexpAR
B
1tAexpAR
BtAexptqtq
1121
k2
11
k111jkjk
∆∆
∆∆
⋅+−⋅⋅
+
+−⋅⋅
+⋅= −
&
&
(A6.4)
în care:
M
MRλ
δ=& (A6.31)
( )1jk tq − este densitatea de flux termic la momentul ( )tt j ∆− , în W/m2;
t∆ este pasul de timp (se recomandă 3600 s), în s.
Coeficienţii din relaţia (A6.4) se determină cu relaţiile:
( )[ ]ie
1um
1iiie
2M
M1 B3
NB1B13aA
+
⋅++⋅=
−−
δ [s-1] (A6.5)
( )1
umie
ie2 N
B34
BA −⋅
+= [-] (A6.6)
162
( )( )
1ii
ie
1iiie
um B50,0B34
B1B1N −
−
−−+
++= (A6.7)
( ) ( )[ ] ( )[ ]1jEio31
1jEjE2k1 tAtttABkkk −
−− −−−= θθ∆θθ (A6.8)
( ) ( )[ ] 11jEjE3k2 tttAB
kk
−− ⋅−= ∆θθ (A6.9)
1um
ie
ie2M
M3 N
B3
B3aA −⋅
+⋅=
δ [s-1] (A6.10)
în care:
iiB este numărul adimensional Biot pentru suprafaţa interioară a elementului de
construcţie exterior opac, determinat cu relaţia:
M
MiiiB
λ
δα ⋅= (A6.11)
ieB idem pentru suprafaţa exterioară, determinat cu relaţia:
M
MeieB
λ
δα ⋅= (A6.12)
Procedura de determinare a variaţiei temperaturii exterioare de referinţă
modificată a unui element de închidere opac în ziua reprezentativă caracterizată de
valorile orale ale temperaturii exterioare echivalente ( )jEP tk
θ determinate cu relaţia
(A6.1) este următoarea:
1. În funcţie de valoarea α a coeficientului de absorbţie a radiaţiei solare
caracteristic suprafeţei elementului de construcţie opac (vertical/orizontal) şi
de valorile orare ale temperaturii exterioare ( )je tθ şi ale intensităţii radiaţiei
solare totale/globale şi difuze se determină variaţia orară a temperaturii
exterioare echivalente ( )jEP tk
θ . Pentru coeficienţii de umbrire se recomandă a
se utiliza următoarele valori aproximative:
uC = 0,3 - pentru suprafeţe verticale;
uC = 0,2 - pentru suprafeţe orizontale;
163
2. Se determină valorile numerelor iiB şi ieB cu relaţiile (A6.11) şi (A6.12);
3. Se determină valoarea “ umN ” cu relaţia (A.15.3.7);
4. Se determină coeficienţii 1A , 2A şi 3A cu relaţiile (A6.5), (A6.6) şi (A6.10);
NOTĂ: Valorile Mδ , Mλ şi MM
MM c
a⋅
=ρ
λ se determină conform metodologiei
prezentată în Anexa 5;
5. Se determină valorile orare ale coeficienţilor 1B şi 2B cu relaţiile (A6.8) şi
(A6.9);
6. Se determină valoarea rezistenţei termice a elementului de construcţie R& , cu
relaţia (A6.31) ;
7. Se propune o valoare arbitrară a densităţii de flux termic la momentul 0t 1j =−
( ) )1(k0k q0q = şi se determină ( )ttq j
)1(k ∆= relaţia (A6.4), în care ∆t = 3600s. Se
determină apoi valoarea ( )t2q )1(k ∆ ş.a.m.d. până la finele zilei reprezentative.
Rezultă mulţimea valoriilor ( ){ }j)1(
k tq în care indicele (1) semnifică prima
iteraţie.
8. Se reia calculul cu valoarea ( ) )2(k0j
)1(k q24tq ≅= şi rezultă mulţimea valorilor
( ){ }j)2(
k tq ş.a.m.d.
9. Calculul se consideră încheiat la iteraţia “p” în care se constată că se
îndeplineşte condiţia:
( ){ } ( ){ } ε≤− −j
)1p(kj
)p(k tqtq (A6.13)
în care: ε ≤ 0,01.
Valorile orare ale densităţii de flux termic sunt elementele mulţimii ( ){ }j
pk tq pentru
fiecare element de închidere opac caracterizat de azimutul “k”.
164
Tabelul A6.1 – Valorile coeficientului de absorbţie a radiaţiei solare, în funcţie de tipul de material
Denumirea materialului α Denumirea materialului α
Cărămidă Smălţuită, albă smălţuită, crem obişnuită, roşie deschis obişnuită, roşie marmorată, purpurie albastră Calcar culoare deschisă culoare închisă Granit roşcat cenuşiu deschis polizat cenuşiu deschis semipolizat Marmură albă polizată culoare închisă şlefuită Materiale pentru acoperişuri azbociment alb azbociment 6 luni vechime azbociment 12 luni vechime azbociment 6 ani vechime azbociment roşu asfalt nou asfalt vechi irasbit irasbit cu suprafaţă aluminizată ardezie cenuşiu-argintie ardezie cenuşiu-albastră
ardezie cenuşiu-verzuie, granuloasă ardezie cenuşiu-verzuie, netedă
ardezie cenuşiu închis, granuloasă ţiglă roşu deschis ţiglă roşu închis ţiglă cafeniu roşcat
0,26 0,35 0,55 0,68 0,77 0,89
0,35 0,50
0,55 0,55 0,80
0,30 0,65
0,42 0,61 0,71 0,83 0,69 0,91 0,82 0,88 0,40 0,79 0,87 0,88 0,89 0,90 0,64 0,81 0,69
Metale tablă smălţuită albă tablă smălţuită verde tablă smălţuită roşu închis tablă smălţuită albastră tablă zincată nouă tablă zincată foarte murdară tablă neagră de acoperiş alamă lustruită alamă mată tablă din plumb veche aluminiu oxidat aluminiu de c-ţii neoxidat Nitrolacuri / emailuri Alb crem portocaliu roşu deschis roşu închis cafeniu verde deschis verde închis albastru închis negru Vopsea de ulei carmin ultramarin cobalt verde deschis maro cobalt violet smarald miniu de plumb sepia Piatră naturală silicoasă cafenie deschisă cenuşie deschisă roşie
0,45 0,76 0,41 0,80 0,64 0,92 0,90 0,18 0,64 0,79 0,54 0,22
0,18 0,33 0,41 0,44 0,57 0,79 0,79 0,88 0,91 0,91
0,52 0,64 0,58 0,65 0,83 0,61 0,63 0,64
0,54 0,62 0,73
Materiale diverse beton simplu beton celular autoclavizat pietriş de granit lemn nevopsit lemn vopsit galben închis lemn vopsit galben deschis var deschis la culoare var închis la culoare ceramică de faţadă în culoare deschisă nisip cu pietriş nisip umed gresie de culoare deschisă gresie roşie beton de perlit folie din polietilenă de 0,085 mm grosime
0,58 0,74 0,67 0,59 0,70 0,60 0,35 0,50 0,45 0,66 0,80 0,62 0,73 0,55 0,11
folie din PVC de 0,1 mm grosime folie bituminată cu protecţie minerală folie bituminată protejată cu folie din aluminiu vopsită folie bituminată protejată cu nisip cenuşiu sticlă de geam de 4-5 mm grosime sticlă de construcţie de 6 mm grosime zgură vată minerală Tencuieli din var în culoare deschisă din var în culoare cenuşie din var în culoare albă cu ciment alb albastră
0,96 0,84
0,42
0,88 0,40 0,54 0,89 0,81
0,42 0,70 0,40 0,32 0,59
165
Tabelul A6.2– Valorile coeficientului de absorbţie a radiaţiei solare, în funcţie de culoarea suprafeţei
Culoarea suprafeţei α Alb, suprafaţă netedă
Cenuşiu deschis Verde, roşu, cafeniu deschis
Cafeniu închis, albastru Albastru închis, negru
0,25 – 0,40 0,40 – 0,50 0,50 – 0,70 0,70 – 0,80 0,80 – 0,90
Exemplu numeric
În figurile A6.1, A6.2, A6.3, A6.4 se prezintă funcţiile ( )jtq şi ( )jev tθ pentru
elementele de închidere opace:
Perete VEST
Perete SUD 1
TERASĂ
Perete SUD 2
analizate în exemplele de calcul din Anexele A.1.1 şi .1.2.
Parametrii climatici sunt caracteristici lunii iulie.
Fig.A.15.3.1 Temperatura exterioara echivalenta si densitatea de flux termic patruns prin peretele opac orientat VEST - luna iulie (include si
influenta puntilor termice).
-25.0
-20.0
-15.0
-10.0
-5.0
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
50.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Momentul
Tem
p.e
chiv
. [°C
], q
[W
/mp
.]
Temp.echiv. q(1) q(2) q(3) q(4) Temp.ext. mod.
Fig. A6.1
166
Tabelul A6.1
Momentul
Temp. echiv.
q(1)
q(2)
q(3)
q(4)
Temp. ext. mod.
1 21,8 -19,1105 -19,2677 -19,2916 -19,2953 38,5 2 21,2 -18,1449 -18,2902 -18,3124 -18,3158 37,6 3 20,6 -17,1812 -17,3156 -17,336 -17,3392 36,7 4 20,2 -16,0984 -16,2227 -16,2416 -16,2445 35,6 5 20,0 -14,9293 -15,0442 -15,0617 -15,0643 34,5 6 21,5 -12,7911 -12,8973 -12,9135 -12,916 32,4 7 23,0 -10,9965 -11,0947 -11,1097 -11,112 30,7 8 26,1 -8,57061 -8,66142 -8,67524 -8,67735 28,3 9 28,8 -6,91451 -6,99847 -7,01126 -7,01321 26,7
10 31,2 -5,90505 -5,98268 -5,9945 -5,9963 25,8 11 32,7 -5,75926 -5,83103 -5,84196 -5,84362 25,6 12 33,6 -6,15979 -6,22615 -6,23626 -6,23779 26,0 13 37,1 -5,09898 -5,16034 -5,16968 -5,1711 25,0 14 41,4 -4,07078 -4,12751 -4,13615 -4,13746 24,0 15 44,6 -4,19948 -4,25193 -4,25992 -4,26113 24,1 16 45,8 -6,02339 -6,07189 -6,07927 -6,0804 25,8 17 44,6 -9,19106 -9,2359 -9,24273 -9,24377 28,9 18 39,4 -14,5075 -14,5489 -14,5552 -14,5562 34,0 19 28,6 -22,0963 -22,1347 -22,1405 -22,1414 41,3 20 26,5 -22,6153 -22,6508 -22,6562 -22,657 41,8 21 25,0 -22,4846 -22,5174 -22,5224 -22,5231 41,6 22 23,9 -21,9448 -21,9751 -21,9798 -21,9805 41,1 23 23,1 -21,1346 -21,1626 -21,1668 -21,1675 40,3 24 22,5 -20,17 -20,1959 -20,1999 -20,2005 39,4 Media 29,3
167
Fig.A.15.3.2 Temperatura exterioara echivalenta si densitatea de flux termic patruns prin peretele opac orientat SUD 1 - luna iulie (include si
influenta puntilor termice).
-30.0
-25.0
-20.0
-15.0
-10.0
-5.0
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
50.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Momentul
Tem
p.e
chiv
. [°C
], q
[W
/mp
.]
Temp.echiv. q(1) q(2) q(3) q(4) Temp.ext.mod.
Tabelul A6.2
Momentul Temp. echiv. q(1) q(2) q(3) q(4)
Temp. ext. mod.
1 21,8 -17,9831 -17,8862 -17,8839 -17,8839 33,6 2 21,2 -15,9979 -15,915 -15,9131 -15,9131 32,1 3 20,6 -14,1284 -14,0576 -14,056 -14,056 30,7 4 20,2 -12,238 -12,1775 -12,1761 -12,1761 29,3 5 20,0 -10,3875 -10,3358 -10,3346 -10,3346 27,9 6 21,5 -7,72266 -7,67853 -7,67752 -7,6775 25,9 7 23,0 -5,88664 -5,84894 -5,84808 -5,84806 24,5 8 26,9 -3,29932 -3,26711 -3,26638 -3,26636 22,5 9 32,1 -1,47832 -1,45081 -1,45018 -1,45016 21,1
10 37,8 -1,1295 -1,10599 -1,10546 -1,10545 20,8 11 40,1 -4,47048 -4,4504 -4,44994 -4,44993 23,4 12 41,9 -8,3232 -8,30605 -8,30566 -8,30565 26,3 13 41,5 -13,417 -13,4023 -13,402 -13,402 30,2 14 40,9 -17,8077 -17,7951 -17,7949 -17,7949 33,6 15 37,5 -23,0216 -23,0109 -23,0107 -23,0107 37,5 16 34,5 -26,274 -26,2649 -26,2647 -26,2647 40,0 17 32,7 -27,5045 -27,4967 -27,4965 -27,4965 41,0 18 31,3 -27,771 -27,7643 -27,7642 -27,7642 41,2 19 28,6 -28,3751 -28,3694 -28,3693 -28,3693 41,6 20 26,5 -27,7406 -27,7357 -27,7356 -27,7356 41,2 21 25,0 -26,2317 -26,2276 -26,2275 -26,2275 40,0 22 23,9 -24,2694 -24,2658 -24,2657 -24,2657 38,5 23 23,1 -22,0951 -22,0921 -22,092 -22,092 36,8 24 22,5 -19,8865 -19,8839 -19,8838 -19,8838 35,2 Media 29,0
Fig. A6.2
168
Fig.A.15.3.3 Temperatura exterioara echivalenta si densitatea de flux termic patruns prin terasa - luna iulie (include si influenta puntilor termice).
-45.0
-35.0
-25.0
-15.0
-5.0
5.0
15.0
25.0
35.0
45.0
55.0
65.0
75.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Momentul
Tem
p.e
chiv
. [°C
], q
[W
/mp
.]
Temp.echiv. q(1) q(2) q(3) q(4) Temp.ext.mod.
Tabelul A6.3
Momentul
Temp. echiv.
q(1)
q(2)
q(3)
q(4)
Temp. Ext. mod
1 21,8 -15,3726 -10,0111 -10,0086 -10,0086 31,8 2 21,2 -11,7257 -7,83233 -7,83053 -7,83053 29,2 3 20,6 -8,86456 -6,03733 -6,03602 -6,03602 27,1 4 20,2 -6,49736 -4,44432 -4,44337 -4,44337 25,2 5 20,0 -4,55981 -3,06896 -3,06828 -3,06828 23,6 6 25,9 -0,76038 0,322222 0,322722 0,322722 19,6 7 32,3 0,143684 0,929833 0,930196 0,930196 18,9 8 39,9 -1,03566 -0,46479 -0,46452 -0,46452 20,5 9 47,3 -4,66046 -4,24591 -4,24572 -4,24572 25,0 10 53,4 -10,4655 -10,1644 -10,1643 -10,1643 32,0 11 56,9 -17,7787 -17,5601 -17,56 -17,56 40,7 12 58,5 -25,0606 -24,9018 -24,9017 -24,9017 49,3 13 58,3 -31,6487 -31,5334 -31,5334 -31,5334 57,2 14 56,5 -36,9552 -36,8715 -36,8714 -36,8714 63,4 15 52,7 -40,8923 -40,8315 -40,8315 -40,8315 68,1 16 47,5 -43,0052 -42,9611 -42,961 -42,961 70,6 17 42,0 -42,7921 -42,76 -42,76 -42,76 70,4 18 35,7 -41,0012 -40,9779 -40,9779 -40,9779 68,3 19 28,6 -37,7273 -37,7104 -37,7104 -37,7104 64,4 20 26,5 -30,9464 -30,9341 -30,9341 -30,9341 56,4 21 25,0 -25,0473 -25,0384 -25,0384 -25,0384 49,5 22 23,9 -20,0781 -20,0716 -20,0716 -20,0716 43,7 23 23,1 -15,9644 -15,9597 -15,9597 -15,9597 38,8 24 22,5 -12,6166 -12,6132 -12,6132 -12,6132 34,9
Fig. A6.3
169
Fig.A.15.3.4 Temperatura exterioara echivalenta si densitatea de flux termic patruns prin peretele opac orientat SUD 2 - luna iulie (include si
influenta puntilor termice).
-30.0
-25.0
-20.0
-15.0
-10.0
-5.0
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
50.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Momentul
Tem
p.e
chiv
. [°C
], q
[W
/mp
.]
Temp.echiv. q(1) q(2) q(3) q(4) Temp.ext.mod.
Tabelul A6.4
Momentul
Temp echiv.
q(1)
q(2)
q(3)
q(4)
Temp, ext. mod.
1 21,8 -18,6246 -19,9831 -20,0671 -20,0723 35,1 2 21,2 -17,1816 -18,3914 -18,4662 -18,4709 33,9 3 20,6 -15,7646 -16,842 -16,9086 -16,9128 32,7 4 20,2 -14,2423 -15,2017 -15,2611 -15,2648 31,5 5 20,0 -12,6702 -13,5246 -13,5775 -13,5808 30,2 6 21,5 -10,1267 -10,8875 -10,9346 -10,9375 28,2 7 23,0 -8,1977 -8,87528 -8,91722 -8,91982 26,7 8 26,9 -5,25284 -5,85625 -5,8936 -5,89591 24,4 9 32,1 -2,69422 -3,23158 -3,26484 -3,2669 22,5 10 37,8 -1,24359 -1,72213 -1,75176 -1,75359 21,3 11 40,1 -3,3424 -3,76856 -3,79494 -3,79657 22,9 12 41,9 -6,07286 -6,45238 -6,47587 -6,47732 24,9 13 41,5 -10,2763 -10,6143 -10,6352 -10,6365 28,0 14 40,9 -14,0953 -14,3963 -14,4149 -14,4161 30,8 15 37,5 -19,1198 -19,3878 -19,4044 -19,4055 34,6 16 34,5 -22,6086 -22,8473 -22,8621 -22,863 37,2 17 32,7 -24,3242 -24,5368 -24,55 -24,5508 38,4 18 31,3 -25,1758 -25,3651 -25,3769 -25,3776 39,1 19 28,6 -26,4639 -26,6325 -26,6429 -26,6436 40,0 20 26,5 -26,6217 -26,7719 -26,7811 -26,7817 40,1 21 25,0 -25,915 -26,0487 -26,057 -26,0575 39,6 22 23,9 -24,6989 -24,818 -24,8253 -24,8258 38,7 23 23,1 -23,1813 -23,2873 -23,2939 -23,2943 37,5 24 22,5 -21,5254 -21,6198 -21,6257 -21,626 36,3 Media 29,0
Fig. A6.4
170
Anexa 7
Parametrii climatici exteriori utilizaţi în scopul verificării
temperaturii în spaţiile ocupate/locuite în lipsa dotării acestora
cu instalaţii şi sisteme de condiţionare a aerului
În tabelele A7.1 … A7.4 se prezintă valorile temperaturilor exterioare şi ale
intensităţii radiaţiei solare (totale, globale şi difuză) în zilele reprezentative din lunile
martie, mai şi iulie.
Tabelul A7.1
Temperatura exterioară în luna:
Ora martie mai iulie
1 4,8 16,8 21,8
2 4,2 16,2 21,2
3 3,6 15,6 20,6
4 3,2 15,2 20,2
5 3,0 15,0 20,0
6 3,4 15,4 20,4
7 4,5 16,5 21,5
8 7,2 19,2 24,2
9 9,6 21,6 26,6
10 11,7 23,7 28,7
11 13,1 25,1 30,1
12 14,0 26,0 31,0
13 14,5 26,5 31,5
14 14,8 26,8 31,8
15 15,0 27,0 32,0
16 14,8 26,8 31,8
17 14,2 26,2 31,2
18 13,2 25,2 30,2
19 11,6 23,6 28,6
20 9,5 21,5 26,5
21 8,0 20,0 25,0
22 6,9 18,9 23,9
23 6,1 18,1 23,1
24 5,5 17,5 22,5
171
Tabelul A7.2
Intensitatea radiţiei solare:
[W/m2] Ora Totală-
E Totală-
SE Totală-
S Totală-
SV Totală-
V Globală Difuză-
Vert. Difuză-Oriz.
1
2
3
4
5
6
7 341,5 290,5 50,8 18,5 18,5 78,65 18,5 37
8 481,65 488,45 196,05 32 32 199,15 32 64
9 478,05 596,2 359,9 42 42 339 42 84
10 364,5 617,8 497,95 79,75 50 463,8 50 100
11 177,4 559,05 582,85 232,65 55 546,9 55 110
12 56 432,55 611,9 432,55 56 559,95 56 112
13 55 232,65 582,85 559,05 177,4 546,9 55 110
14 50 79,75 497,95 617,8 364,5 463,8 50 100
15 42 42 359,9 596,2 478,05 339 42 84
16 32 32 196,05 488,45 481,65 199,15 32 64
17 18,5 18,5 50,8 290,5 341,5 78,65 18,5 37
18
19
20
21
22
23
24
172
Tabelul A7.3
Intensitatea radiaţiei solare:
[W/m2] Ora Totală-
E Totală-
SE Totală-
S Totală-
SV Totală-
V Globală Difuză-
Vert. Difuză-Oriz.
1
2
3
4
5
6 352,05 186,3 26,5 18,5 26,5 128,65 26,5 53
7 522,8 354,5 40 18,5 40 284,85 40 80
8 540,25 449,3 86,35 32 51,5 426,85 51,5 103
9 484,8 498,4 196,65 42 61,5 575,2 61,5 123
10 355,3 480,25 336,6 97,75 68 685,95 68 136
11 195,4 407,05 373,9 250,65 73 750,35 73 146
12 73,5 278,35 408,4 450,05 73,5 770,9 73,5 147
13 73 122,3 373,9 577,05 195,4 750,35 73 146
14 68 68 336,6 635,8 355,3 685,95 68 136
15 61,5 61,5 196,65 615,7 484,8 575,2 61,5 123
16 51,5 51,5 86,35 507,95 540,25 426,85 51,5 103
17 40 40 40 312 522,8 284,85 40 80
18 26,5 26,5 26,5 18,5 352,05 128,65 26,5 53
19
20
21
22
23
24
173
Tabelul A7.4
Intensitatea radiaţiei solare:
[W/m2]
Ora
Totală
- E
Totală - SE
Totală
- S
Totală
- SV
Totală
- V
Globală Difuză - Vert.
Difuză
- Oriz.
1
2
3
4
5
6 352,05 186,3 26,5 26,5 26,5 128,65 26.5 53
7 522,8 354,5 40 40 40 284,85 40 80
8 540,25 449,3 86,35 51,5 51,5 426,85 51.5 103
9 484,8 498,4 196,65 61,5 61,5 575,2 61.5 123
10 355,3 480,25 336,6 97,75 68 685,95 68 136
11 195,4 407,05 373,9 250,65 73 750,35 73 146
12 73,5 278,35 408,4 450,05 73,5 770,9 73.5 147
13 73 122,3 373,9 577,05 195,4 750,35 73 146
14 68 68 336,6 635,8 355,3 685,95 68 136
15 61,5 61,5 196,65 615,7 484,8 575,2 61.5 123
16 51,5 51,5 86,35 507,95 540,25 426,85 51.5 103
17 40 40 40 312 522,8 284,85 40 80
18 26,5 26,5 26,5 26,5 352,05 128,65 26.5 53
19
20
21
22
23
24
174
Anexa 8
Valori ale temperaturii exterioare echivalente aferente ferestrei
libere, ferestrei dotate cu oblon exterior şi interior şi
elementelor de construcţie opace (perete vertical şi terasă) în
zilele reprezentative din lunile martie, mai şi iulie
S-au avut în vedere următoarele valori numerice:
Lα = 0,4 )0(α = 0,20
τ& = 0,5 iα = 8W/m2⋅K
FR = 0,70 m2⋅K/W eα = 17W/m2⋅K
pα = 0,6 uvC = 0,30
Tα = 0,8 uTC = 0,20
Valorile orare ale temperaturilor exprimate echivalente sunt prezentate în
tabelele A8.1 … A8.2. Pentru alte caracteristici termice diferite de cele din gruparea
de calcul (a) se utilizează parametrii climatici din Anexa 6 şi relaţiile de calcul din
capitolul 1 şi Anexa 6.
175
Tabelul A8.1- Temperatura exterioară echivalentă în luna martie - fereastră liberă -
Ora E SE S SV V Orizontal
1 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8
2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2
3 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6
4 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2
5 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0
6 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4
7 38,7 33,7 10,3 7,1 7,1 14,3
8 55,8 56,4 27,8 11,7 11,7 31,3
9 58,2 69,8 46,6 15,5 15,5 49,9
10 49,5 74,3 62,6 21,6 18,7 66,4
11 32,8 70,2 72,5 38,2 20,8 77,4
12 21,8 58,7 76,3 58,7 21,8 79,8
13 22,2 39,6 73,9 71,6 35,9 78,8
14 21,8 24,7 65,7 77,4 57,0 69,5
15 20,9 20,9 52,0 75,2 69,7 55,3
16 19,3 19,3 35,4 64,0 69,6 38,9
17 16,8 16,8 19,9 43,4 53,0 24,0
18 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2
19 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6
20 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5
21 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0
22 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9
23 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1
24 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5
176
Tabelul A8.2- Temperatura exterioară echivalentă în luna martie – fereastră cu oblon exterior reflectorizant
Ora E SE S SV V Orizontal
1 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8
2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2
3 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6
4 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2
5 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0
6 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4
7 7,4 7,0 5,0 4,7 4,7 5,3
8 11,3 11,3 8,9 7,6 7,6 9,2
9 13,7 14,7 12,7 10,1 10,1 13,0
10 14,9 17,0 16,0 12,5 12,3 16,3
11 14,8 17,9 18,1 15,2 13,7 18,5
12 14,7 17,8 19,2 17,8 14,7 19,5
13 15,1 16,6 19,5 19,3 16,2 19,9
14 15,4 15,6 19,1 20,1 18,0 19,4
15 15,5 15,5 18,1 20,1 19,1 18,4
16 15,2 15,2 16,5 18,9 18,9 16,8
17 14,4 14,4 14,7 16,7 17,1 15,0
18 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2
19 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6
20 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5
21 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0
22 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9
23 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1
24 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5
177
Tabelul A8.3- Temperatura exterioară echivalentă în luna martie – fereastră cu oblon interior reflectorizant
Ora E SE S SV V Orizontal
1 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8
2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2
3 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6
4 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2
5 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0
6 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4
7 24,3 21,4 7,8 6,0 6,0 9,9
8 35,3 35,7 19,1 9,8 9,8 20,1
9 37,7 44,4 31,0 13,0 13,0 30,9
10 33,6 48,0 41,2 17,4 15,8 40,4
11 24,5 46,1 47,5 27,6 17,6 46,8
12 18,5 39,9 50,1 39,9 18,5 48,5
13 19,0 29,0 48,9 47,5 25,9 48,2
14 18,9 20,5 44,3 51,1 36,7 43,5
15 18,4 18,4 36,4 49,8 43,1 36,3
16 17,4 17,4 26,7 43,3 42,9 27,7
17 15,7 15,7 17,5 31,1 34,0 19,6
18 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2
19 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6
20 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5
21 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0
22 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9
23 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1
24 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5
178
Tabelul A8.4 - Temperatura exterioară echivalentă în luna martie –perete vertical opac şi terasă
Ora E SE S SV V Orizontal
1,0 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8
2,0 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2
3,0 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6
4,0 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2
5,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0
6,0 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4
7,0 13,1 11,9 6,0 5,2 5,2 7,6
8,0 19,4 19,6 12,4 8,3 8,3 14,7
9,0 21,9 24,8 18,9 11,1 11,1 22,0
10,0 21,2 27,5 24,5 14,2 13,5 28,4
11,0 18,1 27,5 28,1 19,4 15,0 32,7
12,0 16,0 25,3 29,7 25,3 16,0 34,0
13,0 16,4 20,8 29,5 28,9 19,5 34,1
14,0 16,6 17,3 27,6 30,6 24,3 31,5
15,0 16,5 16,5 24,3 30,2 27,3 27,4
16,0 15,9 15,9 20,0 27,2 27,0 22,3
17,0 14,9 14,9 15,7 21,6 22,8 17,3
18,0 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2
19,0 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6
20,0 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5
21,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0
22,0 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9
23,0 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1
24,0 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5
179
Tabelul A8.5 - Temperatura exterioară echivalentă în luna mai – fereastră liberă
Ora E SE S SV V Orizontal
1 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8
2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2
3 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6
4 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2
5 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0
6 51,0 34,8 19,1 18,3 19,1 31,3
7 69,4 52,9 22,1 20,0 22,1 50,6
8 74,3 65,4 29,8 24,5 26,4 69,9
9 71,7 73,0 43,5 28,3 30,2 89,5
10 61,4 73,6 59,5 36,1 33,2 104,3
11 47,3 68,1 64,8 52,7 35,3 113,2
12 36,3 56,4 69,1 73,2 36,3 116,5
13 36,7 41,6 66,2 86,1 50,4 114,6
14 36,3 36,3 62,6 92,0 68,5 107,4
15 35,6 35,6 48,9 89,9 83,0 94,9
16 34,0 34,0 37,4 78,7 88,8 77,5
17 31,8 31,8 31,8 58,5 85,9 60,3
18 28,9 28,9 28,9 28,1 65,4 41,1
19 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6
20 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5
21 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
22 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9
23 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1
24 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5
180
Tabelul A8.6 - Temperatura exterioară echivalentă în luna mai – fereastră cu oblon exterior reflectorizant
Ora E SE S SV V Orizontal
1 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8
2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2
3 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6
4 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2
5 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0
6 18,4 17,0 15,7 15,6 15,7 16,7
7 20,9 19,6 17,0 16,8 17,0 19,4
8 23,8 23,1 20,1 19,6 19,8 23,5
9 25,8 25,9 23,4 22,2 22,3 27,3
10 26,9 27,9 26,7 24,7 24,5 30,5
11 27,0 28,7 28,4 27,4 26,0 32,5
12 26,9 28,6 29,6 30,0 26,9 33,6
13 27,4 27,8 29,8 31,5 28,4 33,9
14 27,6 27,6 29,8 32,3 30,0 33,6
15 27,7 27,7 28,8 32,3 31,2 32,7
16 27,4 27,4 27,7 31,2 31,4 31,1
17 26,7 26,7 26,7 28,9 30,6 29,1
18 25,5 25,5 25,5 25,4 28,2 26,5
19 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6
20 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5
21 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
22 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9
23 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1
24 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5
181
Tabelul A8.7 - Tem peratura exterioară echivalentă în luna mai – fereastră cu oblon interior reflectorizant
Ora E SE S SV V Orizontal
1 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8
2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2
3 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6
4 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2
5 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0
6 36,0 26,6 17,5 17,1 17,5 24,0
7 47,1 37,6 19,7 18,5 19,7 34,6
8 51,1 45,9 25,3 22,3 23,4 45,9
9 50,6 51,4 34,2 25,5 26,6 57,2
10 45,5 52,6 44,4 30,9 29,2 65,9
11 38,0 50,0 48,1 41,1 31,0 71,2
12 32,0 43,6 51,0 53,3 32,0 73,3
13 32,4 35,2 49,5 61,0 39,4 72,6
14 32,3 32,3 47,5 64,5 48,6 69,0
15 32,0 32,0 39,6 63,4 56,0 62,6
16 31,0 31,0 32,9 56,9 58,7 53,5
17 29,4 29,4 29,4 44,9 56,8 44,3
18 27,3 27,3 27,3 26,9 45,8 33,8
19 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6
20 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5
21 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
22 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9
23 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1
24 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5
182
Tabelul A8.8 - Temperatura exterioară echivalentă în luna mai – perete vertical opac şi terasă
Ora E SE S SV V Orizontal
1 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8
2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2 16,2
3 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6
4 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2 15,2
5 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0
6 24,4 20,3 16,3 16,1 16,3 16,8
7 29,8 25,7 17,9 17,4 17,9 18,2
8 33,1 30,8 21,9 20,5 21,0 21,7
9 34,2 34,6 27,1 23,3 23,8 24,7
10 33,2 36,3 32,7 26,8 26,1 28,8
11 30,7 35,9 35,1 32,1 27,7 35,4
12 28,6 33,7 36,9 37,9 28,6 42,9
13 29,1 30,3 36,5 41,5 32,1 47,6
14 29,2 29,2 35,8 43,2 36,3 49,7
15 29,2 29,2 32,5 42,9 39,6 49,0
16 28,6 28,6 29,5 39,9 40,7 45,0
17 27,6 27,6 27,6 34,3 39,5 37,6
18 26,1 26,1 26,1 25,9 34,2 26,6
19 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6
20 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5
21 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
22 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9 18,9
23 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1
24 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5
183
Tabelul A8.9 - Temperatura exterioară echivalentă în luna iulie – fereastră liberă
Ora E SE S SV V Orizontal
1 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8
2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2
3 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6
4 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2
5 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
6 56,7 40,5 24,8 23,5 24,8 37,7
7 74,8 58,3 27,5 25,1 27,5 56,5
8 79,6 70,7 35,1 29,6 31,7 75,5
9 76,8 78,1 48,5 33,3 35,3 94,6
10 66,6 78,8 64,8 41,3 38,4 109,8
11 52,3 73,1 69,8 57,7 40,3 118,2
12 41,4 61,4 74,2 78,3 41,4 121,6
13 41,7 46,6 71,2 91,1 53,7 119,6
14 41,5 41,5 67,9 97,2 69,7 112,9
15 40,7 40,7 53,9 95,0 82,2 100,0
16 39,3 39,3 42,7 84,0 87,2 83,1
17 37,2 37,2 37,2 63,9 84,5 66,2
18 34,6 34,6 34,6 33,3 66,5 47,5
19 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6
20 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5
21 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0
22 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9
23 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1
24 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5
184
Tabelul A8.10 - Temperatura exterioară echivalentă în luna iulie – fereastră cu oblon exterior reflectorizant
Ora E SE S SV V Orizontal
1 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8
2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2
3 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6
4 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2
5 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
6 23,5 22,1 20,8 20,7 20,8 21,9
7 26,0 24,6 22,0 21,8 22,0 24,4
8 28,9 28,1 25,1 24,7 24,8 28,5
9 30,8 30,9 28,4 27,2 27,3 32,3
10 31,9 32,9 31,7 29,8 29,5 35,5
11 32,0 33,7 33,4 32,4 31,0 37,5
12 31,9 33,6 34,6 35,0 31,9 38,6
13 32,4 32,8 34,8 36,5 33,4 38,9
14 32,6 32,6 34,8 37,3 35,0 38,6
15 32,7 32,7 33,8 37,3 36,2 37,7
16 32,4 32,4 32,7 36,2 36,5 36,1
17 31,7 31,7 31,7 33,9 35,7 34,1
18 30,6 30,6 30,6 30,5 33,3 31,7
19 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6
20 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5
21 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0
22 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9
23 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1
24 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5
185
Tabelul A8.11 - Temperatura exterioară echivalentă în luna iulie – fereastră cu oblon interior reflectorizant
Ora E SE S SV V Orizontal
1 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8
2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2
3 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6
4 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2
5 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
6 41,4 32,0 23,0 22,2 23,0 29,8
7 52,4 42,8 25,0 23,6 25,0 40,1
8 56,3 51,1 30,5 27,3 28,5 51,2
9 55,6 56,4 39,3 30,5 31,6 62,3
10 50,6 57,7 49,6 36,0 34,3 71,2
11 43,0 55,0 53,1 46,1 36,0 76,2
12 37,0 48,6 56,0 58,4 37,0 78,4
13 37,4 40,2 54,5 66,0 44,4 77,6
14 37,4 37,4 52,7 69,6 53,7 74,3
15 37,0 37,0 44,7 68,5 61,0 67,7
16 36,1 36,1 38,1 62,0 63,9 58,8
17 34,7 34,7 34,7 50,1 62,1 49,8
18 32,8 32,8 32,8 32,0 51,2 39,6
19 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6
20 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5
21 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0
22 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9
23 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1
24 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5
186
Tabelul A8.12 - Temperatura exterioară echivalentă în luna iulie – perete vertical opac şi terasă
Ora E SE S SV V Orizontal
1 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8 21,8
2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2
3 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6 20,6
4 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2 20,2
5 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
6 29,6 25,5 21,5 21,2 21,5 25,9
7 34,9 30,8 23,0 22,4 23,0 32,3
8 38,2 35,9 26,9 25,6 26,1 39,9
9 39,2 39,6 32,1 28,3 28,8 47,3
10 38,3 41,3 37,8 31,9 31,2 53,4
11 35,7 40,9 40,1 37,1 32,7 56,9
12 33,6 38,7 41,9 42,9 33,6 58,5
13 34,1 35,3 41,5 46,5 37,1 58,3
14 34,3 34,3 40,9 48,3 41,4 56,5
15 34,2 34,2 37,5 47,9 44,6 52,7
16 33,7 33,7 34,5 45,0 45,8 47,5
17 32,7 32,7 32,7 39,4 44,6 42,0
18 31,3 31,3 31,3 31,0 39,4 35,7
19 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6 28,6
20 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5 26,5
21 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0
22 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9 23,9
23 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1 23,1
24 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5
187
Anexa 9
Debitul de căldură latentă
Tabelul A9.1
Debitul de caldură degajată în funcţie de temperatura termometrului uscat [W/pers.]
21°C 24°C 25,8°C 27°C 28°C Felul activităţii
Deb
itul d
e că
ldură
dega
jată
sens
ibilă
late
ntă
sens
ibilă
late
ntă
sens
ibilă
late
ntă
sens
ibilă
late
ntă
sens
ibilă
late
ntă
Aşezat, repaus 102 77 26 67 35 62 41 57 45 51 51 Aşezat,
activitate uşoară (şcoli) 117 81 36 71 47 63 55 58 59 52 65
Aşezat, activitate moderată (birouri) 131 84 48 72 59 63 69 59 72 52 79
În picioare, deplasare
lentă (magazin) 131 84 48 72 59 63 69 59 72 52 79
Mers moderat 147 85 62 74 72 64 83 59 87 52 94 Muncă uşoară 220 107 113 86 134 72 148 64 156 56 164
Muncă moderată 293 135 158 112 181 97 197 88 205 79 191
Muncă grea 424 177 248 153 271 142 283 136 288 131 293 Aşezat, repaus 102 77 26 67 35 62 41 57 45 51 51
