Suport Curs Fiscalitate 09.2015
-
Upload
andreea-padurariu -
Category
Documents
-
view
14 -
download
2
description
Transcript of Suport Curs Fiscalitate 09.2015
Fiscalitatea microîntreprinderilor vs. fiscalitatea persoanelor fizice autorizate
Emilian-Constantin MIRICESCU
Reprezintă venituri ale bugetului de stat atât impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor, cât şi impozitul pe veniturile din activităţi independente – mai mult
de jumătate din acesta alocându-se ulterior autorităţilor administrativ-teritoriale unde îşi
desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit.
1. Determinarea obligaţiilor fiscale aferente microîntreprinderii şi persoanei
fizice autorizate
Atât o persoană juridică cu statut de microîntreprindere cât şi o persoană fizică
autorizată, realizează aceleaşi venituri şi cheltuieli pe parcursul anului fiscal 2015:
- venituri din activitatea comercială 100.000 lei;
- cheltuieli materiale 44.000 lei;
- alte impozite (exclusiv impozitul pe venit) şi taxe aferente activităţii 1.000 lei;
- în plus, persoana fizică autorizată datorează contribuţia pentru asigurările sociale –
CAS şi plăţile anticipate aferente contribuţiei individuale pentru asigurările sociale
de sănătate – CASS;
- în anul 2014, venitul net al persoanei fizice autorizate a fost de 50.000 lei – aceeaşi
sumă fiind estimată de contribuabil pentru anul 2015;
- în anul 2016, persoana juridică repartizează integral sub formă de dividende,
profitul net aferent anului anterior către persoana fizică ce deţine părţile sociale.
Deoarece veniturile sunt mai reduse decât plafonul 220.000 lei, ambele entităţi
optează să nu fie înregistrate în scop de TVA.
Determinarea obligaţiilor fiscale aferente microîntreprinderiiVom determina impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, prin aplicarea cotei de
3% asupra veniturilor obţinute de persoana juridică, conform datelor neexistând venituri
exceptate din baza de calcul.
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor = 3% x 100.000 = 3.000 lei
Profit contabil net = Venituri totale – Cheltuieli totale = 100.000 – (44.000 + 1.000 +
3.000) = 52.000 lei
Dividende brute de care beneficiază acţionarul = 52.000 lei
Impozit pe veniturile din dividende = 16% x 52.000 = 8.320 lei
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor + Impozit pe veniturile din dividende = 3.000
+ 8.320 = 11.320 lei
Determinarea obligaţiilor fiscale aferente persoanei fizice autorizate
1.
Titularul persoanei fizice autorizate poate retrage oricând veniturile aferente afacerii,
deoarece nu sunt considerate dividende, acesta nedatorând impozitul aferent.
Persoanele fizice autorizate datorează în fiecare trimestru câte o pătrime din CASS şi
din impozitul pe venit, calculate în funcţie de venitul net estimat, astfel:
CASS anticipat trimestrial = 5,5% x 50.000 / 4 = 688 lei
Impozit pe venit anticipat trimestrial = 16% x 50.000 / 4 = 2.000 lei
Persoanele fizice autorizate datorează CAS, calculat la venitul lunar asigurat, care nu
poate fi mai mic decât suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Există excepţii, precum şi limită
maximă şi limită minimă ale căror particularităţi le vom dezbate la curs!
Considerând că titularul persoanei fizice autorizate nu mai realizează alte venituri,
acesta datorează minim CAS lunar = 26,3% x 2.415 x 35% = 222 lei, plata fiind efectuată
trimestrial. Rezultă minim CAS anual = 222 x 12 = 2.664 lei
Pentru a determina CASS efectiv şi impozitul pe venit efectiv, vom calcula venitul net
realizat.
Venituri impozitabile = 100.000 lei
Cheltuieli deductibile = 44.000 + 1.000 + 688 x 4 + 2.664 = 50.416 lei
Venit net realizat = 100.000 – 50.416 = 49.584 lei
CASS efectiv = 5,5% x (49.584 + 688 x 4 + 2.664) = 3.025 lei
Impozit pe venit efectiv = 16% x 49.584 = 7.933 lei
CASS efectiv persoana fizică autorizată + CAS anual persoana fizică autorizată +
Impozit pe venit efectiv PFA = 3.025 + 2.664 + 7.933 = 13.622 lei
Contribuabilul achită, în anul 2016 diferenţa aferentă CASS = 3.025 – 4 x 688=273 lei
Contribuabilul trebuie să primească, în anul 2016 diferenţa aferentă impozitului pe
venit = 4 x 2.000 – 7.933 = 67 lei
Conform exemplului anterior, persoana fizică autorizată datorează obligaţii fiscale mai
reduse comparativ cu cele datorate de microîntreprindere, chiar dacă persoana fizică
autorizată contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat şi la fondul naţional unic de
asigurări sociale de sănătate. În perioada respectivă, titularul persoanei fizice autorizate
are avantajul de a beneficia de stagiu de cotizare la pensia publică şi la asigurările sociale
de sănătate.
Impozitarea veniturilor din activităţi independente pe baza normelor de venit
Emilian-Constantin MIRICESCU
2.
O posibilitate de optimizare a obligaţiilor fiscale, ce poate fi aplicată doar de
contribuabilii ce obţin venituri din activităţi independente şi îşi desfăşoară activitatea în
mod individual, fără salariaţi este impozitarea acestora pe baza normelor de venit, ca
alternativă la impozitarea în sistem real.
Voi efectua calculele pe baza următorului studiu de caz: O persoană fizică autorizată
prestează servicii de consultanţă în tehnologia informaţiei în mod individual, fără salariaţi,
în Municipiul Botoşani pentru care optează să fie impozitată pe parcursul anului 2015 pe
baza normei de venit de 20.400 lei pe an. Activitatea începe în data de 1 octombrie 2015
şi va continua până la sfârşitul anului. Pe parcursul lunii noiembrie 2015, contribuabilul
este spitalizat pentru 5 zile, dovedind organului fiscal – care acceptă întreruperea
temporară de activitate. În plus, persoana are contract de muncă cu timp integral, pe
perioadă nedeterminată, achitând obligatoriu doar contribuţia pentru asigurările sociale
de sănătate (CASS).
Normele de venit sunt aferente unei perioade de 365/366 zile calendaristice. În cazul
contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea pe perioade mai mici de un an, normele de
venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată. Pentru că persoana este salariat in
baza unui contract individual de muncă cu timp integral, norma de venit se recalculează
scăzând un procent de 50% - Judeţul Botoşani (diferă între judeţe).
Deoarece activitatea începe în cursul anului, vom recalcula norma de venit pentru un
număr de 92 zile calendaristice, în care titularul persoanei fizice autorizate are
posibilitatea de a desfăşura activitate. Am adunat numărul de zile aferent lunilor lucrate:
octombrie – 31 zile, noiembrie – 30 zile şi decembrie – 31 zile.
Normă de venit recalculată = 20.400 x 50% x 92 / 365 = 2.571 lei
Pentru că persoana are contract de muncă cu timp integral, pe perioada
nedeterminată, nu datorează CAS!
CASS anticipat trimestrial = 5,5% x 2.571 = 141 lei.
Impozit pe venit anticipat trimestrial = 16% x 2.571 = 411 lei
La finalul anului, vom recalcula norma de venit pentru un număr de 92 – 5
(întreruperea temporară de activitate, datorată spitalizării) = 87 zile calendaristice, în
care persoana desfăşoară activitate.
Normă de venit recalculată = 20.400 x 50% x 87 / 365 = 2.431 lei
CASS efectiv = 5,5% x 2.431 = 134 lei
Impozit pe venit efectiv = 16% x 2.431 = 389 lei
La definitivarea impunerii pentru anul 2015, contribuabilul trebuie să primească de la
organul fiscal:3.
- diferenţa aferentă CASS = 141 – 134 = 7 lei
- diferenţa aferentă impozitului pe venit = 411 – 389 = 22 lei
Trecerea de la persoană fizică salariată la persoană fizică autorizată
Emilian-Constantin MIRICESCU
Persoanele cu salarii ridicate, ar putea diminua obligaţiile fiscale prin transferul unei
părţi a veniturilor către acelaşi individ – ca titular al unei persoane fizice autorizate.
Conform art. 7, alin. 1., pct. 3 din Codul Fiscal: activitatea dependentă la funcţia de
bază este orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a
unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către
angajat (în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul
este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază).
Conform art. 7, alin. 1., pct. 4 din Codul Fiscal: activitatea independentă este orice
activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care
îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:
4.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare
a activităţii, precum şi a programului de lucru;
4.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi
clienţi;
4.3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară
activitatea;
4.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o
desfăşoară;
4.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale
şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
4.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare,
reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale
care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
4.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal
angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.
Conform art. 11, alin. 1. din Codul Fiscal: La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau
unei contribuţii sociale obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o
tranzacţie care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot
reîncadra forma unei tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al
tranzacţiei/activităţii. Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere
emisă ca urmare a neluării în considerare a unei tranzacţii sau, după caz, ca urmare a
reîncadrării formei unei tranzacţii, prin indicarea elementelor relevante în legătură cu
4.
scopul şi conţinutul tranzacţiei ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării,
precum şi a tuturor mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.
Persoana fizică obţine în primul caz: conform contractului individual de muncă, un
venit brut lunar de 3.000 lei la locul de muncă de bază, iar în al doilea caz obţine:
a) conform contractului individual de muncă, un venit brut lunar de 1.000 lei la locul de
muncă de bază şi
b) conform contractului de prestări servicii, venit brut lunar de 2.000 lei în calitate de
persoană fizică autorizată – pentru care venitul net se determină în sistem real.
CAZ I: Presupunând că angajatul lucrează în condiţii normale de muncă şi nu are
persoane în întreţinere, vom calcula contribuţiile sociale obligatorii datorate de acesta
pentru un salariu brut lunar de 3.000 lei:
CAS = 10,5% x 3.000 = 315 lei
CASS = 5,5% x 3.000 = 165 lei
CFS = 0,5% x 3.000 = 15 lei
Total contribuţii angajat = 495 lei
Deoarece venitul brut este egal cu 3.000 lei, angajatul nu va beneficia de deducere
personală.
Impozit = 16% x (3.000 – 495) = 401 lei
Prelevări totale angajat = 495 + 401 = 896 lei
Salariul net = 3.000 – 896 = 2.104 lei
Pornind de la ipoteza de lucru că persoana respectivă este singurul salariat,
angajatorul datorează pentru aceasta următoarele contribuţii sociale obligatorii:
CAS = 15,8% x 3.000 = 474 lei
CASS = 5,2% x 3.000 = 156 lei
CFS = 0,5% x 3.000 = 15 lei
CCI = 0,85% x 3.000 = 26 lei
CAAMBP = 0,15% x 3.000 = 5 lei
CFGCS = 0,25% x 3.000 = 8 lei
Total prelevări datorate de angajator = 684 lei
Prelevări fiscale datorate de angajat şi angajator = 896 + 684 = 1.580 lei
CAZ II a: Presupunând că angajatul lucrează în condiţii normale de muncă şi nu are
persoane în întreţinere, vom calcula contribuţiile sociale obligatorii datorate de acesta
pentru un salariu brut lunar de 1.000 lei:
CAS = 10,5% x 1.000 = 105 lei
5.
CASS = 5,5% x 1.000 = 55 lei
CFS = 0,5% x 1.000 = 5 lei
Total contribuţii angajat = 165 lei
Deoarece venitul brut al angajatului este 1.000 lei şi are o persoană în întreţinere,
deducerea personală de care beneficiază acesta este de 350 lei
Impozit = 16% x (1.000 – 165 – 350 ) = 78 lei
Prelevări totale angajat = 165 + 78 = 243 lei
Salariul net = 1.000 – 243 = 757 lei
Pornind de la ipoteza de lucru că persoana respectivă este singurul salariat,
angajatorul datorează pentru aceasta următoarele contribuţii sociale obligatorii:
CAS = 15,8% x 1.000 = 158 lei
CASS = 5,2% x 1.000 = 52 lei
CFS = 0,5% x 1.000 = 5 lei
CCI = 0,85% x 1.000 = 9 lei
CAAMBP = 0,15% x 1.000 = 2 lei
CFGCS = 0,25% x 1.000 = 3 lei
Total prelevări datorate de angajator = 229 lei
Prelevări fiscale datorate de angajat şi angajator = 243 + 229 = 472 lei
CAZ II b: Avem ca ipoteză de lucru că persoana fizică autorizată înregistrează doar
cheltuielile cu contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate.
Presupunând că persoana fizică autorizată estimează un venit net de 22.000 lei pentru
anul fiscal 2015, aceasta va fi obligată să achite:
CASS anticipat trimestrial = 5,5% x 22.000 / 4 = 303 lei
Impozit pe venit anticipat trimestrial = 16% x 22.000 / 4 = 880 lei
După încheierea anului 2015, vom calcula venitul net realizat:
Venituri impozabile = 2.000 x 12 = 24.000 lei
Cheltuieli deductibile = 303 x 4 =1.212 lei
Venit net = 24.000 – 1.212 = 22.788 lei
CASS efectiv = 5,5% x (22.788 + 1.212)= 1.320 lei
Impozit pe venit efectiv = 16% x 22.788 = 3.646 lei
Prelevări fiscale datorate de persoana fizică autorizată=1.320+3.646=4.966
lei
6.
La definitivarea impunerii pentru anul 2015, contribuabilul trebuie să achite organului
fiscal:
- diferenţa aferentă CASS = 1.320 - 4 x 303 = 108 lei.
- diferenţa aferentă impozitului pe venit = 3.646 – 4 x 880 = 126 lei
Persoana fizică autorizată rămâne cu suma de: 24.000 – 4.966 = 19.034 lei, adică cu o
medie lunară de aproximativ 1.586 lei.
Deci, persoana obţine în fiecare lună din salariu şi în calitate de titular al persoanei
fizice autorizate, o sumă netă de aproximativ 757 + 1.586 = 2.343 lei.
Prelevări fiscale datorate lunar de angajat, angajator şi persoana fizică
autorizată = 472 + 4.966/12 = circa 886 lei.
Transferul unei părţi din veniturile obţinute un salariat la o persoană fizică autorizată
determină încasarea unei sume nete mai ridicate (2.343 lei pe lună), comparativ cu
situaţia în care venitul era achitat integral sub formă de salariu (2.104 lei pe lună).
Transferul unei părţi din veniturile obţinute un salariat la o persoană fizică autorizată
determină achitarea unor prelevări fiscale mai reduse (886 lei pe lună), comparativ cu
situaţia în care venitul era achitat integral sub formă de salariu (1.580 lei pe lună).
În situaţii motivate, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu
are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma
unei tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii.
Optimizarea obligaţiilor fiscale în prezent are dezavantajul că în viitor persoanele vor
încasa pensie publică, indemnizaţie de şomaj ş.a. mult mai reduse.
7.