Utilitatea informaţiei de tip cost

I. Utilitatea în gestionarea comportamentelorExemplul 1. Cost standard - calcul şi interpretare abateri (CURS)O companie produce o nouă jucărie pentru care se aplică metoda costului standard în scopul controlului costului. Standardele fixate sunt:

Materie primă: 6 bucăţi/ jucărie * 0,5 $/ buc.Manoperă directă: 1.3 ore/ jucărie * 8$/ oră

În cursul primei luni firma a produs 3.000 jucării pentru care a utilizat 20.000 bucăţi achiziţionate la 0,48 $/buc şi 4.000 ore muncă directă care au costat în total 36.000 $.

a) Calculaţi abaterile pentru prima lună în care a fost produsă jucăria.b) Care pot fi explicaţiile pentru aceste abateri? Ce elemente mai trebuie verificate?

Exemplul 2. Cost standard (SEMINAR) Se cunosc următoarele informaţii:

Cantitate standard Preţ standard Cost standardMaterie primă 3 kg 5 u.m./kg 15 u.m.Manoperă directă ? ore ? u.m./oră ? u.m.

Pe parcursul perioadei, s-a cumpărat materie primă în valoare de 55.650 de u.m., folosită în totalitate pentru producerea a 3.200 de bucăţi din produsul P. Tot pentru producerea acestora, s-au prestat 4.900 de ore de manoperă directă, al căror cost a fost de 36.750 de u.m. La sfârşitul perioadei, s-au calculat următoarele abateri:

- abatere de cantitate la materia primă – 4.500 de u.m., abatere nefavorabilă;- abatere totală la manopera directă – 1.650 de u.m., abatere favorabilă;- abatere de cantitate la manopera directă – 800 de u.m., abatere nefavorabilă.

Vi se cere să determinaţi:- costul real al kilogramului de materie primă şi să calculaţi abaterile de preţ şi cea totală referitoare la acest element; - costul standard al orei de manoperă directă, numărul admis de ore de manoperă directă corespunzător producţiei reale şi numărul standard de ore de manoperă directă necesar pentru producerea unei unităţi din produsul P.

Exemplul 3. Utilizarea bazelor de repartizare (CURS)Societatea Alfa are o strategie de tehnologizare a producţiei. Managerii sunt remuneraţi în funcţie de rezultatul departamentului. Costurile indirecte ale firmei sunt de 24.000. Societatea este formată din 3 departamente care prezintă următoarele informaţii:

Elemente Departament A Departament B Departament CCifra de afaceri 16.000 20.000 30.000Costuri directe 10.000 12.000 20.000Număr ore manoperă directă

1.500 1.500 1.000

Număr ore maşină 500 1.000 1.500

În prezent se utilizează ca bază de repartizare numărul de ore maşină, însă managerul departamentului C este nemulţumit de acest sistem. Comentaţi situaţia.

1

II. Utilizarea informaţiei de tip cost în luarea deciziilor

II.A. Gestionarea proceselorExemplul 4. – Renunţarea sau nu la o linie de produs (CURS)Se poate renunţa la linia C?

Elemente Total A B CVânzări 250.000 125.000 75.000 50.000Cheltuieli variabile

105.000 50.000 25.000 30.000

Salarii (1 50.000 29.500 12.500 8.000Publicitate (2 15.000 1.000 7.500 6.500Amortizare (3 5.000 1.000 2.000 2.000Chirie (4 20.000 10.000 6.000 4.000Generale (5 33.000 17.000 9.500 6.500Rezultatele 22.000 16.500 12.500 (7.000)1 – salariile sunt plătite muncitorilor care lucrează direct pentru fiecare linie2 – publicitatea este pentru fiecare linie3 – utilaje speciale pentru linii, valoare mică de revânzare4 – chiria – corespunde întregii clădiri şi se repartizează tuturor liniilor; idem 5

Exemplul 5. Produc sau cumpăr (SEMINAR)Societatea Alfa produce un subansamblu pe care îl utilizează în producţie. Pentru 8.000 buc, costurile sunt următoarele (pe buc.): 6 u.m. materii prime, 4 u.m. muncă directă, cheltuieli indirecte variabile 4 u.m., amortizarea echipamentului folosit doar pentru subansamblu 2 u.m., cheltuieli generale alocate 5 u.m. Preţul propus de un furnizor este de 19 u.m. Este achiziţia externă acceptabilă? Dar dacă spaţiul ar putea fi utilizat pentru un nou produs care ar genera 60.000 u.m./an profit?

II. B. Relaţia cost – preţ de vânzareExemplul 6. Stabilirea preţului de vânzare (CURS)Societatea Alfa produce conserve de mazăre; are o capacitate de 100.000 cutii pe lună. În această lună, are comenzi ferme de 70.000 cutii la preţul unitar de 40 RON. Costul variabil unitar este de 20 RON, iar costurile fixe sunt de 1.050.000 RON. Primeşte o comandă specială 10.000 cutii la un preţ unitar de 25 RON. Care este preţul pe termen lung şi pe termen scurt pe care îl poate accepta firma?

Exemplul 7. Stabilirea/gestionarea preţului pentru o comandă / produse speciale (CURS)O firmă de mobilă are previzionate următoarele informaţii:

Informaţii Detalii CostMaterii prime: Fag

Stejar100 u.m./mp150 u.m./mp

Prelucrare automată Număr ore maşină 40 u.m./orăFinisare manuală Număr ore 80 u.m./orăDesign, lansare fabricaţie Număr lansări 200 u.m./lansare

2

Un client solicită un model care necesită 15 mp lemn, 20 ore prelucrare automată, 50 ore finisare manuală; marja este de 20%. Care este preţul comenzii în fag şi stejar? Cum poate fi redus preţul/costul?

Exemplul 8. Gestionarea costului pornind de la preţul pieţei (costul ţintă) (CURS)Pentru lansarea unui nou tip de lanterne se cunosc informaţiile:

- durata contractului (durata de viaţă a noului produs) – 2 ani;- număr de produse fabricate lunar – 2.000;- preţul unitar al unui produs – 400 u.m.;- rentabilitate aşteptată – 10% din preţul de vânzare.

Elemente ValoriCosturi la nivel de unitate de produs- mp 290 u.m./produsCosturi la nivel de loturi - lansare fabricaţie 20 loturi pe lună; 4.000 u.m./lotCosturi la nivel de produs- prelucrare 100.000 u.m./lunăCosturi legate de client- stocare pentru client 15.000 u.m./lunăCosturi generale 40.000 u.m./lună

1) Calculaţi (pentru o lună şi pentru o unitate de produs) CT şi CE. Care este reducerea de cost pe care trebuie să o realizeze firma? Care este LCC?2). Cea mai importantă funcţie pentru client este rezistenţa (80%), iar aceasta este dată în proporţie de 90% de materia primă. În faza de prelucrare una dintre activităţi costă 45.000/lună, iar importanţa sa pentru client este de 5%. Fz acceptă un preţ de 262, iar costul activ poate fi redus. Care este costul acceptabil şi cât este noul CE?3). Clientul renunţă la o parte din perioada de stocare, ceea ce generează o economie de cost de 4.000. Se identifică soluţie de a lansa 18 loturi * 4.200, iar la prelucrare s-ar obţine o economie suplimentară de 15.000 dacă s-ar face un curs de formare de 5.000. Care este reducerea necesară? 4). În primul an, se lansează 17 loturi * 4.300, economie de cost la stocare 5.000, economia din cursul suplimentar a fost de 18.000. Care este costul ce trebuie atins în anul următor pentru a atinge CT?

Exemplul 9. Gestionarea costului pornind de la preţul pieţei (TC) (SEMINAR)O firmă de jucării fabrică o largă gamă de produse, iar rata inovaţiei din domeniu o obligă mereu să lanseze noi produse. Un client solicită un tip special de jucărie în următoarele condiţii:

- durata contractului (durata de viaţă a noului produs) – 2 ani;- număr de produse fabricate lunar – 1.000;- preţul unitar al unui produs – 200 u.m.;- rentabilitate aşteptată – 20% din preţul de vânzare.

Pentru fabricarea acestei jucării se vor presta următoarele activităţi:Elemente ValoriCosturi la nivel de unitate de produs - materii prime 120 u.m./produsCosturi la nivel de loturi - lansare fabricaţie 10 loturi pe lună; 2.000 u.m./lotCosturi la nivel de produs - prelucrare 20.000 u.m./lunăCosturi legate de client - consultări cu clientul 5.000 u.m./lunăCosturi generale 10.000 u.m./lună

3

1) Calculaţi (pentru o lună şi pentru o unitate de produs) nivelul costului ţintă şi nivelul costului real estimat. Care este reducerea de cost pe care trebuie să o realizeze firma? Care este LCC?

2) Responsabilul departamentului de producţie consideră că prima activitate care trebuie eliminată este consultarea cu clienţii. Sunteţi de acord? În schimb, responsabilul de la departamentul de marketing consideră că acest produs nu ar trebui să suporte o parte din costurile generale. Sunteţi de acord? Ce ar trebui să facă echipa de lucru?

3) Pentru a găsi căile de reducere a costului în activitatea de proiectare, prin intervievarea clientului echipa stabileşte următoarele priorităţi în activităţile necesare:

- interesul clientului se manifestă pentru finisaj - 50%, calitatea materialului - 30%, dimensiuni - 10%, ambalaj - 10%;

- finisajul produsului depinde de: modul de lansare în fabricaţie (setarea maşinilor) şi de modul de prelucrare a materialelor;

Notaţi cu puncte de la 1 la 5 activităţile necesare pentru realizarea produsului în funcţie de valoarea creată pentru client (cu 5 se notează activitatea cea mai importantă). Care sunt posibilele surse de ameliorare a costului?

4) Având în vedere importanţa redusă a dimensiunilor şi a ambalajului, înainte de lansarea în fabricaţie a produsului se reduce cantitatea de materie primă utilizată cu 5 u.m. pe produs şi costul activităţii de ambalare de la 4 u.m. la 2 u.m. pe produs (costul acesteia este inclus în procesul de prelucrare). Care este noul cost estimat al unui produs şi care este abaterea de la costul ţintă? Propuneţi un cost proiectat (kaizen goal) pentru primul an şi apoi, pe baza LCC, pentru al doilea an de fabricaţie.5) Prin creşterea eficienţei activităţilor care adaugă valoare pentru client şi prin diminuarea costului activităţilor care nu adaugă valoare, se ajunge la următoarele consumuri pentru primul an: lansare în fabricaţie – 9 loturi pe lună; 2.100 u.m./ lansare lot; prelucrare (fără ambalaj) – 15.000 u.m./lună. Determinaţi costul real al produsului în primul an şi determinaţi care este costul proiectat (kaizen goal) pentru al doilea an.

II.C. Gestiunea calităţiiExemplul 10. Costuri asociate calităţii (CURS)

Societatea X fabrică un produs în 3 faze. Condiţiile de producţie sunt următoarele:Faza Costul de producţie adăugat la fiecare fază Rata rebuturilor la fiecare fază

1 20 4%2 50 4%3 80 2%

Rata rebuturilor este exprimată ca procent din produsele intrate în fabricaţie în faza respectivă. În prezent, firma produce 1.000 bucăţi. Produsul are un preţ de vânzare de 200 u.m. Clienţii descoperă erorile, iar firma înlocuieşte întotdeauna produsele defecte. În prezent, nu se realizează nici un control al calităţii. Totuşi, existenţa produselor cu defecte afectează imaginea firmei; de aceea se află în discuţie un plan de control al calităţii. Managerul departamentului de producţie propune un control la sfârşitul producţiei care să elimine produsele defecte. Acest proiect ar implica un cost unitar de 2 u.m. Se angajează un controlor de calitate care propune elaborarea unui control după fiecare fază în următoarele condiţii: costul după prima fază 2 u.m., după a doua 3 u.m.,

4

după a treia fază 2 u.m. Acest tip de control permite detectarea produselor defecte şi eliminarea lor din faza următoare.

Controlorul de gestiune propune efectuarea unor investiţii care să conducă pe termen lung la creşterea calităţii. Un cost de 3.000 în formarea personalului şi de 2.000 pentru sisteme de urmărire montate pe maşini ar reduce la jumătate rata rebuturilor şi la jumătate costurile de detectare pe parcurs.

Argumentaţi care din cele trei programe de calitate ar trebui implementat având în vedere raţiunile economice (costul calităţii) şi raţiunile organizaţionale.

Exemplul 11. Costuri asociate calităţii (SEMINAR)Se cunosc următoarele informaţii pentru exerciţiile N şi N+1:Elemente N N+1 Tip costVânzări 2.45 mil. 2.2 mil.- inspecţie (procese) 16.500 18.800- defecte 18.500 19.300- formare personal 198.000 130.000- produse înlocuite în garanţie

43.000 48.000

- testare echipamente 70.000 70.000- rezolvare reclamaţii 28.000 34.000- corectare defecte 170.000 185.000- verificare materiale 65.000 48.000- testare la clienţi 94.000 124.000Întocmiţi un raport asupra costurilor asociate calităţii.

II.D. Gestiunea produselor şi clienţilorExemplul 13. Analiza profitabilităţii produselor şi clienţilor (CURS)O societate vinde 2 modele de vaze la 2 tipuri de clienţi: magazine mari şi magazine mici. Preţul de vânzare este de 40.000u.m. pentru modelul A (5.000 buc.) şi de 50.000 pentru modelul B (20.000 buc.). Costul calculat cu ABC şi fără distribuţie este de 30.000u.m. pentru A şi de 45.000 u.m. pentru B. Magazinele mari solicită transportul (loturi de 2.000 buc., 3mil./lot) şi cumpără 40% din modelul A şi 80% din modelul B; magazinele mici solicită ambalaje (1.000 u.m./buc.). Analizaţi profitabilitatea celor două produse şi a celor două categorii de clienţi.

Exemplul 14. Alegerea costului în funcţie de decizie (SEMINAR)Societatea Wood SRL are ca obiect de activitate comercializarea lemnelor de foc şi a cărbunilor de grătar. După achiziţia buştenilor, muncitorii se ocupă de tăierea acestor, iar lemnele sunt aşezate în saci de 10 kg. Lemnele fiind cumpărate/vândute mai ales iarna, managerul a decis să comercializeze şi un alt produs – cărbunii pentru grătar, vânduţi în saci de 5 kg. Aceştia se pregătesc tot din lemnul achiziţionat. Din motive de simplificare, presupunem că nu există pierderi. Personalul şi maşinile nu sunt specializate pe tip de produs.

Lemne (300.000 saci) Cărbuni (120.000 saci)Preţ de vânzare pe sac 5,5 7,5Greutate 10 kg. 5 kg.

5

Cost de achiziţie pe kg. de produs 0,3 0,6 (1kg cărbuni = 2 kg lemne)Costul de achiziţie al sacului (ambalaj)

0,1 0,2

Comisionul vânzătorului (pe sac) 0,5 0,5

Amortizare echipamente 120.000Amortizarea camioanelor 80.000Salarii muncitori 300.000Salarii şoferi (aprovizionare şi livrare) 130.000Salarii manageri, secretariat 110.000Chirie 50.000

Sunt reţinute următoarele criterii de repartizare: numărul de saci – pentru salariile muncitorilor, amortizarea echipamentelor, a camioanelor şi salariile şoferilor şi numărul de tipuri de produse – pentru restul cheltuielilor indirecte.1 – Sunt rentabile cele două produse? Preţul de vânzare este adecvat?2 – Se are în vedere renunţarea la produsul „lemne”. În acest caz, salariile ar scădea cu 100.000. Este acceptabilă soluţia? Câţi saci de cărbuni ar trebui vânduţi ca să se obţină un profit de 30.000?3 – Se primeşte propunerea de a înlocui livrarea cu un comision suplimentar de 0,2 pe fiecare sac. Salariile şoferilor ar scădea la jumătate. Este acceptabilă propunerea?4 – Se primeşte o comandă suplimentară de cărbuni – 10.000 saci la preţul unitar de 5 u.m./sac. Este acceptabilă comanda? În ce condiţii?

6