Pagina 16Popoarele antice din Mesopotamia: sumerienii si babiloneziiMesopotamia e o campie care se gseste ntre dou rauri: Tigru si Eufrat ( priveste harta alturat).Astzi, Mesopotamia se numeste Iraq.Poporul sumerian se stabileste n Mesopotamia n jurul anului 3500 nainte de Cristos ( .C.). Pentrusumerieni agricultura este foarte important. Sumerienii svilup o agricultur irigabil, adic udcampurile cu apa celor dou rauri. Asa pmantul devine fertil, adic produce multe fructe.Sumerienii nu folosesc toate fructele produse asa c dau frutele rmase altor popoare. Acestepopoare dau n schimb cherestea si metale sumerienilor, nscandu-secomertul.Sumerienii ntemeiaz multe orase independente ntre ele. Tranii sumerieni triesc n sate n afaraoraselor ( centre urbane) si produc alimente pentru locuitorii oraselor.n orase locuiesc persoanele cele mai bogate( cetele privilegiate) precum mestesugarii, negustorii sifunctionarii. n oras mai locuiesc si scribii. Cele mai importante persoane sunt preotii si regele.Preotii se ocup de religie si regele conduce armata. Regele si preotul controleaz pmanturile simunca tranilor.Sumerienii ador multe divinitti ( zei, la singular zeu) , adic sunt politeisti. Fiecare oras are unrege propriu si ador un singur zeu. Fiecare zeu conduce un aspect al naturii, ca cerul,apa, lumea.De exemplu, n orasul Ur sumerienii ador zeul Lunii.Sumerienii si imagineaz zeii sub o form uman ( antropomorfi). Fiecare oras are un mare templucare se numeste ziqqurat ( nseamna a construi n nalt). Ziqqurat sunt cldiri foarte nalte si suntdedicate zeului orasului.n societatea sumerienilor sunt foarte importante scriitura cuneiform, matematica si astronomia( studiul cerului si al stelelor). Sumerienii inventeaz un mod de a msura timpul: mpart ziua n 24de ore, orele n 60 de minute, minutele n 60 de secunde. Exact cum facem noi astzi! Ctre 2000 .C. civilizatia sumerian ( a sumerienilor) se termin pentru c popoarele nomade caretriesc n desertul arabic si n Siria intr n teritoriul sumerienilor. Dar popoarele din Mesopotamia,fondeaz alte orase. Babilonia e un oras pe malul raului Eufrat.Ctre 1700 .C., n jurul Babiloniei, se naste un imperiu n frunte cu Hamurabi. Hamurabi unifictoate orasele sub puterea Babiloniei si impune babilonezilor ( locuitori al imperiului babilonez) uncod de legi. Codul lui Hamurabi se bazeaz pe principiul c legea nu e egal pentru toti. Pagina 18Egiptul, un dar al Nilului Civilizatia egiptean se dezvolt in jurul anului 3000 .C. de-a lungul cursului fluviului Nil. n 2007.C. Regele Menes unific (pune impreun) toate teritoriile ntr-un singur regat care dureaz circa2000 de ani. Egiptul este primul regat unitar din istorie. Perioada de timp care merge din 2700 pana in 2200 .C. este numit Regatul Antic. E o perioadlung de pace. Egiptenii fac mari lucrri si construiesc monumente importante ( de exemplu:Sfinxul). Catre 2000 .C. ncepe o perioad de razboaie civile. Dupa razboaiele civile, in 2052 .C. ncepe Regatul Mediu care dureaz pan in 1750 .C. n timpul acestor secole Egiptul si mrestestpanirea ( se extinde) pe marea Mediteran si in Asia. Dup aceast perioad ajung n Egipt hyksos, popoare care vin din Asia. Hyksos stiu sa foloseasccalul si sunt puternici in rzboi. Hyksos cuceresc Egiptul, apoi, n jurul anului 1600 .C., suntalungati. Incepe asa Noul Regat. In timpul Noului Regat egiptenii fac noi cuceriri si ajung in Siria siin Palestina. Egiptenii se lupt cu hititii, un popor care trieste in Asia Mic (Turcia). Egiptenii sihititii combat in btalia din Kadesh ( circa 1285 i.C.) apoi fac un pact pentru a tri in pace. DupNoul Regat puterea Egiptului incepe s scad ( in jurul lui 1000 i.C.).In fruntea regatului egiptean e un rege care se numeste faraon. Faraonul este cea mai mare autoritatepolitic. Pentru egipteni faraonul este ca un zeu. Toate teritoriile Egiptului sunt ale lui. Toti supusiilucreaz pentru el. In societatea egiptean sunt diferite ceturi sociale. Cetul social cel mai sczuteste acela al sclavilor ( oameni fr libertate). Sclavii fac muncile cele mai grele. Apoi sunt tranii.Tranii lucreaz pmantul si sunt foarte sraci. Tranii,cand nu lucreaz pmantul construiescpiramidele, adic mormintele faraonilor, palate si temple. Mestesugarii ( de exemplu tamplarii, zidarii, vasalii) si negustorii sunt putin mai bogati. Functionarii sunt foarte importanti deoarece controleaz lucrrile. Functionarii au multe privilegii. Apoi sunt scribii. Scribul e o figur important pentru c stie s fac socotelile si s scriedocumentele. Cetul social cel mai inalt este acela al nobililor si al preotilor. Nobilii si preotii nu pltesc taxele sisunt foarte bogati. Nobilii conduc armata. Egiptenii ador multi zei. Acesti zei au form de animal ( zoomorfici). Zeul cel mai important esteregele Soare ( Ra). Egiptenii cred in viata dupa moarte de aceea caut s pstreze corpul mortului(mortul) cu mumificarea.Pentru egipteni mormantul este casa mortilor. De aceea pun in morminte obiecte si mancare.Pagina 26Creativitatea politic a grecilor A) Lumea poleisNasterea polisuluiAproape 2800 de ani inainte ( VIII secol i.C.) in Grecia se nasc orasele-stat. Oras in greac se zicepolis ( la plural poleis). Polis e un stat autonom ( nu depinde de alte state) si guverneaz pe teritoriulinconjurtor ( vecin). Polis se naste cand cateva sate se unesc pentru a se apra de inamici si pentrua imbuntti economia lor. Sunt mii de poleis si se gsesc pe continent si pe insule.Caracteristici ale polisului Polis are cateva caracteristici. S le vedem.Teritoriul polis-ului este mic deoarece in Grecia sunt multi munti si putine campuri. Muntii despartteritoriul unui oras de cellalt. Orasele nu au foarte mult spatiu pentru a se extinde (a creste).Populatia polis-ului este putin numeroas. Toate poleis-urile au in comun limba si religia. Deseori,poleis-urile se nasc lang mare. Marea foloseste pentru clatorii si pentru a comercia cu alteteoritorii. Cum e facut polis Polis cuprinde (are inuntrul ei) campul si orasul adevrat si propriu. In campie triesc tranii. Inoras triesc mestesugarii, negustorii, marinarii, nobilii si cine face alte munci, ca arhitectii simedicii. Priveste desenul de deasupra. Orasul este separat in dou zone pe un deal se afl acropola (orasinalt). In acropol se afl palatul guvernului, sunt temple religioase si rzboinici. Acropola este ininalt pentru c asa toti pot vedea aceste palate importante si pentru c este mai usor de aparat. Subdeal se afl piata comercial ( in greac se numeste agora) unde se afl schimburi comerciale. Inagora se desfsoar sedinta popular unde se discut problemele orasului.Economia: comert si sclavi Multi greci sunt trani si pstori. Tranii produc grau, struguri si msline. Dar, bogtia cea mai marea polis-ului este comertul maritim(maritim).Pagina 27Grecii exploateaz ( folosesc) munca sclavilor. Sclavii fac toate muncile: lucreaz in campie, dar siin casele celor bogati si in mine.Sclavii sunt cumprati la piat, ca si celelalte mrfuri. Multi sclavi sunt prizonieri de rzboi sauoameni capturati de pirati. In polis sunt multi sclavi: sclavii cost putin. Si un tran poate cumpra un sclav.Pentru a captura un sclav si pentru a controla teritoriile pentru comert grecii fac multe razboaie.Intr-adevar grecii sunt mari rzboinici. Politica: orsenii au putereaIn polis este considerat orsean doar cine face parte dintr'o familie care traieste de mult timp in orassi care stpaneste un teritoriu agricol. Doar orsenii pot participa la sedinta popular, pot aveasarcini politice si pot avea arme. Sedinta popular are aceste sarcini:s controleze munca magistratilors aprobe legiles decid pentru chestiunile mai importante, ca de exemplu, a face razboiOrsenii controleaz viata politic a orasului. Cuvantul politic provine de la cuvantul grec polis siinseamna arta de a guverna ( a administra, a organiza) orasul.In schimb, nu sunt considerati orseni si nu particip la viata politic : persoanele care au imigrat inoras, adic ( strainii), sclavii; femeile, care trebuie s asculte de toti si de soti si se ocup doar decas si de copii.Poleis-urile creaz coloniiIn timpul secolului VIII i.C. in Grecia populatia creste mult si nu e mancare pentru toti. Pentru arezolva aceast problem orasele-stat decid s colonizeze ( cucereasc) alte teritorii in afara Greciei.Cativa orseni se mut cu navele in locuri mai fertile si cu putini locuitori. Grecii supun (pun subconducerea lor) locuitorii din aceste locuri care scap sau devin sclavi. Grecii fundeaz colonii, suntautonome, dar mentin ( au inc) raporturi cu tara mam si au un sistem politic asemntor.Coloniile in Italia de Sud si in SiciliaIntre secolele VIII si VI i.C. Grecii fundeaz multe orase in afara Greciei. Aceste orase sunt aproapetoate in partea occidental (vest) a marii Mediteran, mai ales in Italia meridional ( Italia de Sud) siin Sicilia. Priveste harta. Grecii numesc Magna (mare) Grecia coloniile din Italia meridional. Pagina 40 Originile Romei O legend povesteste ca Roma a fost fondat de Romolo si Remo.La inceput ( in sec VIII i.C.) Roma e o comunitate de sate, dar pe la sfarsitul sec VII i.C este unoras, care cu timpul devine mai mare ( se mreste).Din secolul VIII i.C. pan la sfarsitul secololui VI i.C. Roma este o monarhie, dar regele nu areputere absolut. Intr-adevar deciziile si legile regelui trebuie aprobate de adunare, in special deaceea a senatului. Regele are puterea militar adic comand armata si are puterea religioas. Econsiderat singurul capabil sa inteleag vointa zeilor. Societatea Romei e diviz in 2 clase sociale : patricienii si plebeii. Patricienii (deriv de la patres,tati) sunt un grup putin numeros (restrans) de familii bogate si puternice. Patricienii sunt membriifamiliilor care au ajuns primele in Roma si sunt proprietarii pmanturilor.Plebeii sunt trani, mestesugari si negustori si nu pot participa la guvernul orasului ( sunt exclusidin viata politic). Diferenta dintre patricieni si plebei nu depinde de bogtie, ci de nastere.In secolul V i.C. Roma devine republican: nu mai e regele la capul orasului, ci mai multe persoanecare se numesc magistrati si au (desfsoar) functii precise. Cettenii romani voteaz (aleg)magistratii care rman in functie doar pentru o perioad de timp. Magistratii cei mai importanti suntconsuli.In primele secole, Roma e o republic oligarhic ( oligarhia inseamn guvern al putinilor) doarputine persoane, patricieni, pot deveni magistrati si pot participa la guvernul orasului.In 494 i.C. Plebeii se rzvrtesc pentru c vor s participe la viata politic a orasului. Dup aceastrzvrtire, obtin ( reusesc sa aib) de la magistratii lor, tribunii plebei. Tribunii plebei aprdrepturile plebeilor. In 451 i.C. plebeii obtin si legi scrise: legile celor 12 mese. Legile se numesc asa pentru c suntscrise pe 12 mese de bronz. Asa, toti cettenii sunt egali in fata legilor. Mai tarziu, plebeii obtin altedrepturi, de exemplu : plebeii se pot cstori cu patricieni ( 445 i.C.) plebeii pot fi alesi consuli( 367 i.C.).pagina 42Expansiunea Romei republicane In secolul IV si in secolul III i.C. Roma face multe lupte de cucerire in Italia. In secolul III i.C.Roma posed un teritoriu foarte extins: domin ( are putere) Lazio si controleaz Italia central ( dincentru) si meridional ( din sud). Roma organizeaz teritoriul Italiei (italic) in municipii, orasefederale si colonii.Municipiile sunt orase cucerite de Roma. Aceste orase pot guverna in mod autonom, dar trebuie satrimit la Roma bani si soldati pentru armat. Locuitorii municipilor au cettenie roman si, deaceea, au aceleasi drepturi si aceleasi indatoriri ca cettenii romani.Orasele federale sunt orase care accept spontan ( in mod liber) s fac o aliant cu Roma siguverneaz in mod autonom. Orasele federale trebuie s trimit soldatii s lupte in armata Romeidoar cand este necesar.Coloniile sunt grupuri de romani si latini ( un popor din Lazio) care triesc in orasele cucerite deRoma. In colonii merg s triasc multi romani si latini care incearc s aib o viat mai bundeparte de oras. Coloniile sunt independente ca in Grecia, dar fac parte din statul roman.Roma devine important pentru marea Mediteran. De aceea, in sec III si II i.C. Roma combate in 3rzboaie impotriva Cartaginei, o colonie fenicean care se gseste in Africa. Cartaginezii ( locuitorii