Sugestiologie_rezumat,

7/25/2019 Sugestiologie_rezumat,

http://slidepdf.com/reader/full/sugestiologierezumat 1/39

300700628

Relaxarea

Relaxarea = tehnică psihoterapeutică i autoformativă, fundamentată tiin ific, care urmăre teș ș ț ș

realizarea unei decontrac ii musculare i nervoase, având ca efect un repaus cât mai eficient,ț ș

economisirea energiei fizice i psihice, cre terea rezisten ei la stres a organisumului iș ș ț ș

diminuarea efectelor negative ale stresului deja instalat.

= metodă de autoreglare a stărilor psihice (pregătirea psihologică a sportivilor iș

cosmonau ilor, tratamentul unor efec iuni de tip nevrotic sau psihosomatic).ț ț

Tipuri i metode de relaxareș

A. Sisteme de relaxare analitice – se porne te de la grupe musculare restrânse,ș

generalizându-se relaxarea treptat la nivelul ntregului organism

! metoda lui Jacobson"#elaxarea = a$sen a oricărei contrac ii musculareț ț

= serie de faze succesive (relaxarea musculară ! relaxarea psihică)

- %n pozi ia culcat pe spate, su$iectul ncepe prin a con tientiza senza iile deț ș ț

contractură dintr-o grupă musculară sau alta. &e fac exerci ii de contractare aț

diferitelor grupe musculare, pt. a perfec iona sim ul muscular.ț ț

- &u$iectul nva ă apoi să nu mai contracte mu chii, urmând relxarea diferen iată peț ș ț

grupe musculare, relaxare ce se extinde treptat la ntreg corpul.

- %ntr-o fază ulterioară, su$iectul con tientizează tensiunile musculare reziduale,ș

provocate de stări afective, fiind condus treptat spre relaxare psihică ! &u$iectul

nva ă să- i controleze tensiunile musculare ce apar n diverse situa ii emo ionale,ț ș ț ț

să le reducă n mod voluntar, ceea ce duce la dispari ia stării emo ionale i laț ț ș

instalarea calmului.

B. Sisteme de relaxare sintetice – punct de plecare n psihoterapie (personalitatea

pacientului este a$ordată glo$al, ca un tot)

! antrenamentul autogen al lui Schultz (193!"

= serie de exerci ii menite să-i provoace su$iectului realizarea senza iilor de greutate iț ț ș

călduri n mem$re, de calmare a respira iei i $ătilor inimii, de ncălzire a plexuluiț ș

solar i de răcoare a frun ii ! destinderea su$iectului i inducerea unei stări hipnoide'ș ț ș

comunicarea unor sugestii.

= metodă de relaxare tiin ifică, ce are la $ază o a$ordare glo$ală, de ansam$lu, aș ț

personalită ii su$iectului.ț

ntrenamentul autogen = exerci iu generat (genos) din interiorul eului (autos).ț

1



300700628

Scop" o$ inerea de către su$iec i a unor reac ii psihice i psihofiziologice adecvate,ț ț ț ș

nlăturarea reac iilor i comportamentelor neadecvate i realizarea unei eficien eț ș ș ț

personale i sociale crescute.ș

A#anta$e" odihnă i recuperare după efort autorelxare autoreglarea func iilor ș ț

autonome reducerea durerii ntărirea eului ărin formele sugestive speciale

perfec ionarea n tehnica introspec iei, cu efecte favora$ile asupra dezvoltării spirituluiț ț

autocritic i cre terea autocontrolului voluntar.ș ș

- %&ectele sunt obser#abile 'nc din primele zile de practic (relaxare mai $ună

reducerea anxietă ii somn mai $un capacitate de concetrare i memorie maiț ș

$ună).

- Aplicabilitate" psihoterapia unor nevroze i afec iuni psihosomatice medicinaș ț

preventivă (* rezisten ei la frustrare i factori stresan i pregătirea spihologică aț ș ț

sportivilor de performan ă).ț

) cicluri de exerci ii"ț

1. *iclul in&erior = exerci ii n care decontrac ia concentrativă vizează" sistemulț ț

muscular sistemul cardiovascular sistemul respirator organe a$dominale zona

capului.

%xerci ii ('n# area lor dureaz +,1 sptm-ni!"ț ț

a. %xperien a greut iiț ț

b. %xperien a clduriiț

c. *oncentrarea asupra cordului/ 'n #ederea 'ncetinirii ritmului cardiac

d. *ontrolul respira iei pt. calmarea acesteiaț

e. Reglarea &unc ionrii organelor abdominale prin concentrarea asupraț

plexului solar

&. 0erceperea unei #asoconstric ii 'n zona &run ii.ț ț

). *iclul superior – presupune un stagiu de + luni – ani de practicare a cicluluiinferior.

%xerci ii"ț

a. *oncentrarea pe culoarea pre&erat

b. *oncentrarea pe culori impuse de terapeut

c. *oncentrarea pe obiecte concrete

d. *oncentrarea pe idei abstracte

e. Trirea sentimentului propriu2&. nterogarea propriului incon tient.ș

2



300700628

*ondi ii de realizare a antrenamentului autogen"ț

ondi ii de lini te, de temperatură normală, semio$scuritateț ș

pozi ii recomandate"ț

o

/ozi ia ezând pe fotoliuț ș

o /ozi iaț 0$irjarului1

o /ozi ia decu$itus dorsal (culcat pe spate)ț

*. Sisteme de relaxare deri#ate din ritmic – se pune accent pe gest i mi care.ș ș

A. 4etode de relaxare acti#e – su$iectul joacă un rol important n realizarea stării

respective (antrenamentul autogen!

B. 4etode de relaxare pasi#e (sisteme de relaxare de tip hipnotic!.

3



300700628

5nitatea 1" Studiul sugestiei 6i al autosugestiei

• 2odul de a reac3iona al unui individ se modifică datorită influen3ei altui individ,

adesea ntr-un mod sistematic 4i predicti$il (ialdini, 5678 &herman, 5677).

Sugestibilitatea = deschiderea de a accepta 4i de a răspunde la idei 4i informa3ii noi. 9datăacceptată, noua informa3ie va putea, n func3ie de valoarea sa su$iectivă, să modifice

experien3ele interioare ale persoanei ntr-o măsură mai mare sau mai mică.

Sugestibilitatea 7 particularitate general uman care const 'n capacitatea subiectului

de a reac8iona la sugestii asigur trans&ormarea situa8iei sugestie 'ntr,un comportament

sugerat.

• 0acientul receptiv la psihoterapie este sugestibil pentru că dore4te sa-4i nsu4ească

informa3ii 4i experien3e noi care să-l ajute să se eli$ereze de pro$lemele sale.• radul de sugestibilitate al indi#izilor este di&erit (:ap;o, 5668).

*onceptualizarea &enomenului sugesti#"

• 4i$locul sec ::, <ertrand n ran3a 4i <raid n nglia" sugestia = explica ie pentruț

fenomenul hipnotic (/rin fraze monotone, uneori nso3ite de fixarea privirii asupra

unui punct sau nso3ite de sunete monotone, se induce su$iectului starea hipnoidă,

stare n care se produc diferite fenomene neo$i4nuite cum ar fi" catalepsia mem$relor

4i pleoapelor, mi4cări automate, anestezie, analgezie, iluzii, halucina3ii, amnezie posthipnotică etc.).

• 1;91 191, <ernheim - extinde fenomenul de sugestie 4i la fenomene non-hipnotice

(sugestia 7 &enomen normal care poate a#ea loc at-t 'n stare de #eghe/ c-t 6i 'n stare

de hipnoz actul prin care o idee este trezită n creier 4i acceptată de el)

• >lterior, s-au conturat două mari direc3ii de cercetare a fenomenelor sugestiei 4i

sugesti$ilită3ii"

a. <irec8ia psihologiei sociale (?arde - 56@A, &ighele - 56@5, Be <on - 5655, #oss -56@7, 2cCougal - 56@7 4i, mai târziu, &herif - 568, rutchfield - 5688, sch - 56+8

4i al3ii)

- Dnclud sugestia n grupa mai largă a fenomenelor de influen3are a

comportamentului uman

b. <irec8ia psihologiei experimentale (&eashore - 5678, <inet - 56@@, veling 4i

Eargraves - 565, Euli - 56, FGsenc; 4i ourneaux - 56H, &tu;at -5687, FGsenc;

-567A 4i al3ii).

4



300700628

- Sugestibilitate primar (teste directe prin intermediul cărora se cereasu$iectului executarea unei ac3iuni motorii).

- Sugestibilitate secundar (teste senzoriale indirecte de tipul liniilor progresive ale lui <inet, 56@@) - Subiectului i se prezenta la tahistoscop o serie de linii progresiv crescătoare. La un moment dat liniile încetau să mai

crească. Influenţaţi de seria anterioară de linii crescătoare şi de intervenţia sugestivă a examinatorului, mulţi subiecţi afirmau faptul că liniile, egale de fapt, deveneau din ce în ce mai mari. rebuie subliniat că aspectul indirect al testului se referă la faptul că subiectul nu e conştient de intenţiaexaminatorului de a!l influenţa.

- Sugestibilitate ter8iar = modificarea atitudinilor 4i opiniilor ca urmare a uneiinfluen3ări persuasive $azate pe prestigiu.

• 19;= - &impozionul interna3ional pentru pro$leme de sugestie 4i sugesti$ilitate(Iiessen, Iermania)

• Autori moderni" Eilgard (56+8), 9rne (56A@), <ar$er (56+6), Fvans (56+A), EelenraJford (5676), BundG (5676), &heehan (5676) 4i K. Iheorghiu (5676).

4surarea sugestibilit ii (>. heorghiu!"ț

a! Scala de sugestibilitate senzorial"Subiectul este pus în faţa unor aparate, generatoare autentice de stimuli "auditivi, vizuali şitactili#, aparate care pot fi astfel manipulate înc$t experimentatorul să simulezeadministrarea stimulilor respectivi. Se consideră răspuns în sensul sugestiei acea situaţie încare subiectul raportează că a recepţionat un stimul inexistent.b! Scala de sugestibilitate motorie"Se porneşte de la premisa că în mod tradiţional comportamentul motor este influenţat prin

sugestii directe, de tipul celor utilizate de către hipnoterapeuţi% există posibilitatea de ainfluenţa indirect şi comportamentul motor prin intermediul unor aparate interpuse între

experimentator şi subiect.Spre exemplu, subiectului aşezat pe un scaun i se cere să plaseze braţul său în lungul uneibalanţe metalice. &xperimentatorul are posibilitatea să manevreze astfel aparatul înc$t săcoboare braţul balanţei şi odată cu acesta şi braţul subiectului. 'işcarea aparatului poate fiînsă şi simulată. Subiecţii sugestibili vor executa mişcarea de cobor$re a braţului, deşiaparatul funcţionează în gol.c! 0robe 6i scale pentru msurarea unor aspecte imaginati#e ale sugestibilit8ii , de tipulcelor implicate n producerea relaxării sau transei hipnotice.

Sugestibilitatea se distribuie pe o curb de tip aussian"

Subiec i deloc? slab sugestibiliț (su$iec i cu deficien ă mintală, schizofrenici, etc.)ț ț

Subiec i mediu sugestibiliț

Subiec i 'nalt sugestibiliț (tipul artistic de personalitate – actorii)

*opiii sunt mai 'nalt sugestionabili comparati# cu adul iiț

radul de sugestibilitate nu di&er 'n &unc ie de sexț

Tipuri (&orme! ale sugestiilor". %n func3ie de sursa care generează influen3a sugestivă"

- heterosugestii - sugestii administrate de către o altă persoană- autosugestii - sugestii pe care 4i le administrează su$iectul n cauză.

<. &u$ aspectul adaptrii la mediu"- sugestii poziti#e (contri$uie la vindecarea 4i la optimizarea unor procese 4ifunc3ii psihice 4i psihofiziologice)

5



300700628

- sugestii negati#e (dezorganizează 4i chiar traumatizează individul)- sugestii indi&erente.

. Cpdv al inten8iei de a in&luen8a"- sugestii directe (inten3ia experimentatorului de a influen3a este evidentă)- sugestii indirecte (inten3ia de influen3are rămâne ascunsă su$iectului).

C. &u$ aspectul tonului utilizat de către cel care sugestionează"- sugestii dure (se utilizează un ton autoritar)- sugestii bl-nde, administrate pe un ton cald, protector 4i insinuant.

F. %n func3ie de gradul de elaborare"- sugestii spontane "o personalitate carismatică poate sugestiona fără să!şi

propună în mod special acest lucru#- sugestii elaborate "reclame, campanie electorală#.

0entru a &i e&iciente/ 'n terapie sau 'n optimizarea comportamentului uman/ sugestiiletrebuie s respecte urmtoarele condi8ii"

- să fie acceptate de su$iect- să concorde cu sistemul de valori al persoanei- să servească scopului propus (presupune o $ună cunoa4tere a pro$lematicii

celui care va fi influen3at)- să nu fie prea lungi- să fie exprimate n termeni pozitivi- să fie plastice (este recomanda$ilă utilizarea sugestiei ver$ale n acela4i

timp cu imaginea adecvată)- să fie ritmice- să urmărească, pe cât posi$il, ciclurile respiratorii- să fie realiste

- să fie simple- să fie convingătoare.

•

6



300700628

5nitatea )" Sugestia 6i &enomenul hipnotic

@ipnoza 7 stare modi&icat de con6tiin8/ asemntoare cu relaxarea sau cu strilemeditati#e speci&ice unor culturi orientale este o tehnic terapeutic de sine stttoare.

@ipnoza 7 stare modi&icat de con tiin / produs prin repetarea unor stimuli/ 'n careș țsugesta este mai e&icient dec-t 'n mod obi nuit.ș

@ipnoza 7 stare indus, de regulă, n mod artificial, asemănătoare cu somnul, dar, n acela4itimp, diferită de acesta dpdv fiziologic stare caracterizat prin sugestibilitate crescut, carezultat al căreia pot fi induse su$iectului, mai u4or decât n stare normală, o serie demodi&icri senzoriale/ percepti#e/ mnezice 6i motorii (după Leitzenhoffer, 56+).

@ipnoza 7 stare modi&icat de con tiin cu caracter natural subiectul intr 'n stareaș ț

hipnotic denumit trans/ stare care este di&erit de cea normal/ de #eghe i care nuș

este indus arti&icial/ prin consum de substan sau prin intermediul altor procedeeț&izice (BudJig i Bevine, 56+8).ș

/rin hipnoză, se realizează, deci, o stare de hipersugestibilitate selecti# produsă su$iectului prin anumite proceduri specifice, de natură fiziologică sau'4i psihologică de către o altă persoană (hipnotizator) sau de către su$iectul nsu4i (n cazul autohipnozei).

@ipnoza 7 comutare la nivelul emisferelor cere$rale (activarea emisferei drepte 4idezactivarea celei stângi) M starea hipnotică este caracterizată prin modificări ale percep3ieispa3iului 4i timpului, a proceselor cognitive (logică 4i capacitate de testare a realită3ii mai

reduse, mai multă sugesli$ilitate, creativitate, toleran3ă la am$iguitate), prezen3a altor formede prelucrare a informa3iei (procesare simultană 4i paralelă n loc de procesare lineară), toateaceste fenomene fiind caracteristice func3ionării prioritare a emisferei cere$rale drepte.

*e 5 este hipnoza (Bellet/ ))!"

1. @ipnoza nu este un ritual.). @ipnoza nu este un tratament 'n sine.3. @ipnoza nu se datoreaz unor &or e paranormale ale terapeutului.ț

. @ipnoza nu reprezint o stare de hipersugestibilitate pasi#.C. @ipnoza nu reprezint un har.

+. @ipnoza nu presupune o stare de depersonalizare.=. @ipnoza nu este un panaceu.;. @ipnoza nu are la baz &enomene de con&ormism sau complezen .ț

9. @ipnoza nu reprezint un ser al ade#rului2.1. @ipnoza nu este o psihoterapie de supra&a .ț

7



300700628

4odi&icri ale proceselor psihice 6i ale comportamentului 'nt-lnite 'n &enomenulhipnotic (cu aspecte pozitive sau negative n func3ie de con3inutul sugestiilor administrate)"

A! 4odi&icri ale s&erei senzoriale" iluzii (perceperea distorsionată a unor o$iecteexistente n realitate), halucina3ii (percep3ii fără corespondent n realitate)

4odi&icarea unor praguri senzoriale" hiperstezie - accentuarea sensi$ilită3ii,anestezie - reducerea generală a sensi$ilită3ii 4i analgezie - reducerea sensi$ilită3iidureroase. ! aplica$ilitate n com$aterea durerii.

B! 4odi&icri prosexice (ale aten8iei!" orientare selectivă a aten3iei, care este ndreptată predominant spre cele sugerate de terapeut 4i ntr-o mai mică măsură spre stimuliiam$ian3ei.

*! 4odi&icri mnezice (ale memoriei!" amnezie (uitare) totală sau par3ială a unor o$iecte, evenimente, date hipermnezie' accentuare a func3iei mnezice (su$iectulre ine 4i redă mai u4or 4i mai exact materialul memorat).ț

<! 4odi&icri 'n s&era g-ndirii" Nlogica transei1 (su$iec ii acceptă ca fiind logice situa3iiț

pe care nu le-ar considera ca atare n stare normal) – subiectul!adult, în urma sugerării faptului că este preşcolar, se comportă ca un copil de ( ani i poate discuta,ș

în acelaşi timp cu soţia sa, fără ca acest lucru să i se pară ciudat sau nepotrivit .%! 4odi&icri 'n domeniul acti#it8ii motorii" relaxare musculară, ac3iuni automate,

rigiditatea corpului, men3inerea timp ndelungat a unor pozi3ii incomode, cât 4imodificarea comportamentului de ansam$lu al su$iectului.

D! 4odi&icri 'n s&era a&ecti#it8ii (capătă con3inut specific n func3ie de cele sugeratede terapeut). Ce regulă, majoritatea su$iec3ilor care au fost hipnotiza3i, afirmă n modspontan că au trăit n timpul hipnozei o stare afectivă pozitivă, de calm, lini4te 4i

relaxare profundă.Tehnic hipnoterapeutic" regresia de #-rst (pentru a Ndezgropa1 amintirile

psihotraumatizante uitate, care au produs la su$iec3i tul$urări de tip nevrotic).

Aspecte ce in de hipnoz"ț

• Eipnoza implică un procedeu prin intermediul căruia su$iectului D se adduce la

cuno tin ă faptul că i vor fi administrate unele sugestii menite să trăiască ni teș ț ș

experien e n plan imaginativ.ț

• %n timpul hipnozei, o persoană (su$iectul) va fi ghidată de o altă persoană(hipnotizatorul) să rela ioneze la sugestii care pot provoca modificări n sferaț

perceptive, senzorială, emo ională, cognitive i comportamentală.ț ș

• %n cazul n care su$iectul răspunde la sugestii, se presupune că hipnoza a fost

indusă.• Cetaliile referitoare la procedurile i sugestiile hipnotice diferă n func ie deș ț

o$iectivele sta$ilite de terapeutul clinician sau de cercetător.• ?ehnicile hipnotice tradi ionale implică relaxare, de i aceasta nu este neapăratț ș

necesară, existând i posi$ilitatea unei hipnoze cu character active i lent.ș ș

&u$iectul poate să- i nsu ească i tehnici de autohipnoză, n cadrul cărora iș ș ș ș

administrează procedurile hipnozei.

8



300700628

• Fvaluarea hipnoza$ilită ii se face cu ajutorul unor scale clinice ! nivel deț

hipnoza$ilitate scăzut, mediu i ridicat. 2ajoritatea indivizilor reac ionează măcar ș ț

la unele dintre sugestiile administrate n cadrul scalelor respective.

*ele mai &rec#ente &enomene care apar 'n timpul hipnozei? autohipnozei (@aEFins/

)+!"

Relaxare

*omportamente ideomotorii (ex." levitarea $ra ului)ț

Denomene ideosenzoriale (ex." analgesia, anestezia)

Regresia de #-rst

*omportamente de tip halucinatoriu.

*aracteristici ale hipnozei rel#ante pentru acti#itatea clinic"

• &ugesti$ilitate crescută• * capacită ii i implicării imaginativeț ș

• acilitarea accesului la amintiri din copilărie, chiar revenirea la un stadiu mai

timpuriu al dezvoltării cognitive• O capacită ii de testare a realită ii, n sensul unei toleran e crescute la erorile deț ț ț

logică (logică a transei)• #elaxare musculară• %ntărirea rela iei terapeuticeț

• * expecta iilor positive referitoare la efectele psihoterapieiț

• ocalizarea aten iei i o mai mare deta are de gândurile i sterile afective aleț ș ș ș

su$iectului• /osi$ilitatea de a crea, a dezvolta i controla experien e de tip disociativ.ș ț

0ostulatele hipnoterapiei (@aEFins/ )+!"

5. &tarea de transă hipnotică reprezintă un fenomen natural care se poate produce fărăinduc ia formală realizată de hipnoterapeut.ț

. 9rice hipnoză reprezintă de fapt un fenomen de autohipnoză.. Dndivizii umani dispun de o instan ă psihică de natură incon tientă, care cuprinde nț ș

sine resursele psihice de vindecare i evolu ie personală.ș ț

H. lientul poate să se implice ntr-un demers de căutare a resurselor de naturăincon tientă, pentru a descoperi solu ii la pro$lemele sale.ș ț

8. &tarea de transă facilitează procesele de vindecare de natură incon tientă (inclusive laș

nivel de gene i neurotransmi ători).ș ț

+. Cemersurile de tip hipnoanalitic conduc la dezvăluirea con inuturilor i conflictelor ț ș

intrapsihice reprimate, responsa$ile de generarea i men inerea unor simptome,ș ț

dezvăluire ce facilitează procesul de vindecare.

9



300700628

*aracteristicile strii transei hipnotice"

A! Reducerea &unc8iei de plani&icare - su$iectul hipnotizat pierde ini3iativa 4i nu mai aredorin3a de a realiza ac3iuni planificate pe cont propriu.

B! Redistribuirea aten8iei - se accentuează selectivitatea aten3iei, aten3ia su$iectului

fiind orientată n mod special spre ceea ce spune 4i face hipnotizatorul.*! *apacitatea crescut a produc8iei imaginati#e (vivacitatea reprezentărilor

memoriei).<! Reducerea controlului realit8ii 6i toleran8a crescut pentru distorsionari ale

acesteia – 0logică a transei1%! *re6terea gradului de sugestibilitate.D! Accentuarea comportamentului de $ucare a unor roluri.! Apari8ia amneziei post,hipnotice.@! Starea de relaxare psiho,&izic.! Scderea acuit8ii percepti#e.

4ani&estri &iziologice i psihologice ale &enomenului hipnoticș (Bellet/ ))!"

A. 4ani&estri &iziologice obiecti#e (obser#abile din exterior!"- %ncetinirea ritmului respirator - O frecven ei cardiaceț

- 2odificări ale tonusului muscular - Eipotonie, relaxare musculară- Eipotonie, catalepsies au rigiditate a unui mem$ru, a unor por iuni ale corpului sauț

chiar a corpului n ntregime- 2i cări automateș

- 2i cări de degluti ieș ț

- Biteralism n n elegerea spuselor terapeutului (ad literam)ț

B. 4ani&estri &iziologice subiecti#e (percepute numai de ctre pacient!"- #elaxare generală- Ireutate' &enza ie de u or la nivelul mem$relor ț ș

- urnizătur, senza ii de căldură sau frigț

- Ealucina ii pozitive (su$iectul percepe stimuli inexisten i)ț ț

- Ealucina ii negative (su$iectul nu percepe anumi i stimuli prezen i n am$ian ă)ț ț ț ț

- Dzolare de stimuli din context.*. 4ani&estri psihologice

- . ideomotorie (capacitatea de a reac iona automat la o sugestie printr-o mi careț ș

de amplitudine redusă – tehnică de comunicare cu pacientul n timpul edin ei deș ț

hipnoză ex. ridicarea unui deget )- Ceta area de mediul nconjurător ș

- 2odificări su$iective ale percep iei timpuluiț

- mnezie (par ială sa totală)ț

- #egresie de vârstă cu hiperamnezie.

0rocesarea hipnotic (Bellet/ ))! G C etape? trepte succesi#e"

10



300700628

5. *oncentrarea aten ieiț – fixarea privirii asupra unui punct, urmărirea unei povestiricaptivante, sugestii de relaxare.

. Suspendarea strii obi nuite de con tiin ș ș ț – trecerea de la un mod de operare laaltul - se activează emisfera cere$rală dreaptă tehnici" tehnica confuziei tehnicasurprizei tehnica disocierii.

. *utarea incon tient automata a di#erselor sensuri pe care le con in sugestiileș ț iș

care conduce la"H. <eclan area unor procese incon tienteș ș (asocia ii, conexiuni, nvă are) care stau laț ț

$aza hipnozei i de la care se a teaptă"ș ș

8. Rspunsuri care se declan ează n timpul edin ei de hipnoză sau posthGpnoticș ș ț

acestea presupun achizi ionarea unor noi modele de comportament care să reflecteț

schim$ări pozitive.

0ro&unzimea hipnozei

Susceptibilitatea hipnotic 7 capacitatea indi#idului de a &i hipnotizat.

- 2ăsurare cu ajutorul" scalelor de hipnotiza$ilitate (&tanford, Eavard) – scopuri

experimentale testelor de sugesti$ilitate.- Fste modifica$ilă n mică măsură.- opiii sunt mai nalt sugestiona$ili comparativ cu adul iiț

- Iradul de sugesti$ilitate nu diferă n func ie de sexț

0er&orman8a hipnotic H susceptibilitatea hipnotic a individului atitudinea &a8 dehipnoz (o persoană nalt hipnotiza$ilă poate rezista la hipnoză dacă 4i propune acest

lucru)"a. Somnul super&icial

- Ame8eal" toropeală, senza3ie de greutate n cap, dificultă3i de a deschide ochii.- Somn u6or" semnele de mai sus, la care se adaugă cătatepsie (greutate, iner3ie

musculară), dar cu capacitatea de a-4i modifica pozi3ia mem$relor.- Somn ce#a mai pro&und" insensi$ilitate, catalepsie, automatisme motorii. &u$iectul

nu mai poate interveni n desfă4urarea mi4cărilor automate (dacă se imprimă o mi4carerotativă a $ra3ului, su$iectul nu mai este capa$il s-o controleze).

- Stare intermediar" la catalepsie 4i automatisme se adaugă faptul că su$iectul nu mai

reac3ionează la nimic n afară de comenzile date de hipnotizator 4i nu-4i mai aminte4tedecât rela3iile dintre el 4i hipnotizator.

b. Stare somnambulic pro&und

- Somn de tip somnambulic obi6nuit" se caracterizează prin amnezie total la trezire4i halucina8ii 'n timpul strii hipnotice, care dispar la trezire. Subiectul se a&l subcontrolul hipnotizatorului.

- Somn de tip somnambulic pro&und" amnezie total la trezire. @alucina8iihipnotice 6i posibile halucina8ii post,hipnotice. Subiectul se a&l sub controlul

total al hipnotizatorului.

11



300700628

Teorii explicati#e ale hipnozei"

A. Teoria &luidului #italB. @ipnoza G &enomen psihopatologic speci&ic isteriei*. @ipnoza i somnulș

<. @ipnoza i teoria roluluiș%. @ipnoza i teoriile 'n# riiș ț

D. @ipnoza i psihanalizaș

. Teorii ecelctice ale hipnozei@. Teoria comportamental 'n problema hipnozei. Teoria disocierii personalit ii i teoria &unc ionrii di&eren iate a celor dou emis&ereț ș ț ț

cerebrale

)ap*o "+-# ! 'aoritatea teoriilor asupra hipnozei se referă doar la unele aspecte aleacesteia, fără a putea explica fenomenul în toată complexitatea sa.

*el mai bine conturate teorii"

1. @ipnoza reprezint un &enomen disociati# (Eilgard <oJers i Cavidson Fvans)ș

%n cadrul /> func ionează m. m. sisteme cognitive care ac ionează sinergic su$ o comandăț ț

centrală.

%n timpul hipnozei, sistemele integrate se disociază unele de altele i pot reac iona n modș ț

independent, furnizând răspunsuri pe m. m. nivele la sugestiile hipnoterapeutului.

). @ipnoza ca &enomen regresi# (Pash romm) – revenirea la modalită i mai primitiveț

de procesare cognitivă primară Q accentuarea rela iei transferen iale fa ă deț ț ț

hipnoterapeut (figură autoritară de tip arhetipal).3. @ipnoza ca relaxare (Fdmosnston) – n relaxare i hipnoza, modelul undelor ș

cere$rale este asemănător" unde alfa, de veghe relaxată regresia i disocierea derivăș

din relaxarea fizică i psihică.ș

. @ipnoza ca &enomen sociocogniti# (Rirsch &panosLagstaff) – hipnoza nu este unfenomen specific, ci depinde de contextul social n care se desfă oară.ș

C. @ipnoza ca o stare de pasi#itate a subiectului (Leitzenhoffer)+. @ipnoza ca $oc de rol (&ar$in i oe) – hipnoza ca realitate distinctă nu există seș

manifestă doar atunci când cineva este dispus să joace rolul de su$iect hipnotizat, fără

ca aceasta să presupună că el se află la alt nivel de con tiin ă.ș ț

=. @ipnoza ca stare modi&icat de con tiin ș ț (?art romm);. @ipnoza ca proces de reducere a testrii realit iiț 2 (&hor BGnn i #hue) -ș

0testarea realită iiț 1 = fenomenul de o$ inere a unor feed$ac;uri de la stimuli exterior ț

proveni i din mediu.ț

9. @ipnoza ca &enomen de condi ionareț (<andler i Irinder Ban;ton) – stimuliș

condi iona i" cuvinte i gesturi.ț ț ș

1. @ipnoza din perspecti# interac ionalț (Fric;son, #ossi Seig) – responsa$ilitateafenomenului hipnotic se mparte ntre terapeut i client (terapeutul tre$uie să fieș

receptiv la nevoile clientului, adaptându- i demersurile clientul tre$uie să fie receptivș

fa ă de posi$ilită ile de schim$are sugerate de terapeut).ț ț

11. @ipnoza din perspecti# biologic (&piegel #ossi LatzlaJic;)

12



300700628

- &piegel - la $aza fenomenului hipnotic stau rela iile dintre cele două emisfereț

cere$rale- #ossi - la $aza fenomenului hipnotic este ritmul circadian (concentrarea aten iei iț ș

relaxarea alternează la fiecare 6@-58@ minute pe o perioadă de H de ore)- LatzlaJic; – hipnoza este o consecin ă a asimetriei cere$rale (se activează emisferaț

cere$rală dreaptă – procesare de tip glo$al ce stă la $aza unor manifestări precumcreativitatea, intui ia, empatia, imagina ia, etc. activitarea emisferei cere$rale stângi – ț ț

activitatea ra ională - este estompată.ț

Denomene ce pot &i induse 'n timpul hipnozei (IapFo/ 199C!

1. Regresia de #-rst G tipuri de strategii"a. /entru a dezgropa experien ele timpurii negative, cu caracter psihotraumatizantț

(Nretrăire1' Nimersiune1 – trăire cu intensitate mare, Naici i acum1 hipermnezie – ș

prezentarea detaliată) – obiecti#" a-l ajuta pe client să se eli$ereze de stările

emo ionale negative asociate cu experien ele respective i să- i modifice atitudineaț ț ș ș

fa ă de acestea.ț

$. /entru a scoate la iveală resursele i disponi$ilită ile latente ale su$iectuluiș ț

- &unt utilizate imagini sugestive ale unor Nvehicule1 ale ntoarcerii n timp (tren, avion,

vapor, Nma ina timpului1) - N% i imaginezi că te urci ntr-un avion care te ntoarce nș ț

timp, te ntoarce tot mai mult n timp ... până la vârsta de T ani1.

Tehnici indirecte"

- %ntre$ări care l orientează pe client n direc ia unor experien e trecute" N/o i să- iț ț ț ț

aminte ti cât de $ine te-ai sim it când ai reu it la ...U1 – căutare interioară, evocare nș ț ș

plan cognitiv, retrăire, ca i cum ar fi o situa ie actuală.ș ț

- /un i afective sau psihosomatice prin intermediul cărora stările emo ionale sauț ț

con tientizările actuale sunt conectate cu perioada când aceste stări afective sauș

con tientizări au apărut pentru prima oară" N/e măsură ce continui să fii con tient deș ș

acest sentiment uitta pe care l-ai descris, te ntorci n timp i i aminte ti de perioadaș ț ș

când el a apărut pentru prima oară ...1.- Cezorientarea temporală n cadrul căreia se administrează sugestii cu caracter confuz

care au menirea de a-l reorienta pe client dinspre etapa Nacum1 către Natunci1- lternarea regersiei cu progresia de vârstă (clientul este, la nceput, orientat spre

viitor, unde i va aminti cele petrecute n trecut) ! deta area clientului fa ă deș ș ț

experien ele trecute traumatizante - Nte afli undeva n viitor i de acolo i prive ti cuț ș ț ș

al i ochi i i analizezi trecutul1.ț ș ț

). 0rogresia de #-rst – este sugerat faptul că su$iectul se proiectează n viitor unde iș

imaginează consecin ele schim$ărilor produse, integrează noile semnifica ii descoperite laț ț

niveluri mai profunde, de unde i poate reconsidera existen a dintr-o nouă perspectivă.ș ț

Scop"- 0entru a #eri&ica e&ectele inter#en iei terapeuticeț – n ce măsură acestea sunt de

durată i au produs o modificare n stilul de via ă al clientului.ș ț

13



300700628

- *a inter#en ie psihoterapeutic directț (exemplu" un pacient cu fo$ie de câini

i poate imagina, după aplicarea unei tehnici de desesnis$ilizare, că se confruntăș

cu animalul respectiv, fără a sim i anxietate).ț

4etode directe? indirecte"- 4eta&ore" metafora vehiculului spa ial pentru a se deplasa n viitor vizionareaț

unui film' lecturarea unei căr i n care se vor$e te despre ceea ce se petrece nț ș

viitor.- 4etode proiecti#e" N dori să- i povestesc despre o clientă care i-a imaginatș ț ș

cum va arăta peste luni de la edin ele n care am făcut exact ce facem noi acm,ș ț

i atunci când s-a proiectat n viitor, ea a descoperit că ...1ș

- Sugestii intercorelate" N2i-ar plăcea să mă uit n jur i să mă ntre$ ce se vaș

ntâmpla n viitor, atunci când tu vei fi n stare să prive ti n urmă i să aprecieziș ș

schim$ările pozitive pe care le-ai realizat ...1- Sugestii adminstrate sub &orma unor supozi iiț " N2ă ntre$ unde te vei afla i cuș

ce te vei ocupa atunci când vei constata cu plăcere că nu ai mai fumat de mult timp...1

- ntrebri sugesti#e intercorelate" N/o i să-mi spui cum vei descrie prietenilor tăiț

modul n care ia-i rezolvat pro$lemaU1ț

7K clientul este ghidat pentru a, i construi un monta$ mental care s con in expecta iiș ț ț

poziti#e pentru #iitor.

3. Amnezia – sugerarea faptului că su$iectul aflat n hipnoză va uita la nivel con tientș

anumite intruc iuni sau experien e trăite (amintiri dureroase) tre$uie sugerată (sugestiiț ț

indirecte) după ce s-a realizat o anumită procesare terapeutică (catharsis) asuprarespectivelor amintiri.. Analgezia i anesteziaș – Eipnoza ac ionează mai ales asupra componentelor psihologiceț

ale durerii (teamă, anxietate, sentimente de neajutorare, expecta ii negative), dar i asupraț ș

componentelor fiziologice ale acesteia.

4etode de inducere a analgeziei"

- Sugestii directe de reducere sau dispari ie a sensibilit ii 'ntr,o anumit zonț ț

a corpului (metoda anesteziei 'n mnus2!- Sugerarea amneziei &a de perioadele dureroaseț (proceduri medicale

dureroase, repetate)- Sugerarea reducerii gradate a durerii- 0seudoorientarea 'n timp 'ntr,o perioad 'n ccare procesul patologic s,a

'ncheiat (progresie de vârstă)- Regresia de #-rst 'ntr,o perioad anterioar apari iei dureriiț

8. *atalepsia = inhi$i ie a mi cărilor voluntare, asociată cu o concentrare intensă a aten ieiț ș ț

asupra unui stimul specific" fixitatea privirii imo$ilitate posturală n hipnoză profundă"0flexi$ilitate ceroasă1 (se poate imprima mem$relor orice pozi ie pe care o sta$ile teț ș

teraputul) rigiditate musculară mi cări involuntare ncetinirea unor proceseș

psihofiziologice (ritmul respirator ritmul cardiac reflexele de clipit sau nghi it)ț4etode directe? indirecte/ #erbale? non#erbale"

14



300700628

- dministrarea unor sugestii de relaxare i imo$ilitate posturalăș

- 2etoda modelării (terapeutul trece treptat de la o comunicare animată, $azată pe

rutine conversa ionale, la o stare de relaxare i imo$ilitate, inducându-i clientuluiț ș

starea de transă).+. <isocierea = capacitatea de a descompune experien a psihologică n păr ile saleț ț

componente (se amplifică con tientizarea unei experien e, concomitent cu diminuareaș ț

con tientizării altei experien e) ! actualizarea unor amintiri uitate, levita ia unui $ra ,ș ț ț ț

pozi ie imo$ilă.ț

=. @alucina iileț (pozitive – su$iectul percepe un o$iect sau o persoană care nu este prezentănegative – un o$iect prezent nu este perceput ca atare) i modi&icrile senzoriale/ 'n stareș

hipnotic ! activarea unor resurse interioare cu caracter adaptativ.;. Reac iile ideodinamiceț = răspunsuri automate care se pot declan a la nivel motor,ș

senzorial i afectiv (transformarea unei idei n ac iune) sunt declan ate de instan ele deș ț ș ț

natură incon tientă, ca răspuns la stimulii interni sau externi.ș

<5* A @0LT*MȚ

Realizarea unei comunicri hipnotice e&iciente"

5. &ugestiile terapeutice tre$uie să fie simple i u or de n elesș ș ț

. Cemersul hipnotic este mai eficient dacă se utilizează lim$ajul clientului. ?erapeutul tre$uie să solicite clientului să- i exprime trăirile n termeni experien iali.ș ț

H. onstruirea sugestiilor utilizând predominant timpul preznet i ntr-un mod pozitiv.ș

8. lientul tre$uie ncurajat i sus inut prin trăiri pozitive.ș ț+. omunicarea terapeutică tre$uie să utilizeze modalitatea senzorială dominantă aclientului.

A. lientului i se vor furniza doar acele informa ii care sunt a$solut necesare.ț

7. /acientului tre$uie să i se acorde un timp suficient pentru a reac iona.ț

6. ?erapeutul tre$uie să solicite permisiunea clientului dacă dore te să-l atingă.ș

1. Administrarea unor mesa$e anticipatorii.11. Tonul i ritmul #ocii terapeutului trebuie s &ie 'n concordan cu inten iile saleș ț ț

(voce caldă, $lândă, cu modula ii adecvate n func ie de sugestiile administrate).ț ț

1). Realizarea unor conexiuni 'ntre sugestii ! continuitatea demersului hipnoticNpacing1 (intrarea terapeutului n rezonan ă cu clientul) Nleading1 (ghidarea clientuluiț

n direc ia dorită)ț

0/e măsură ce realizezi T, vei experimenta starea :1 (0aptul că stai relaxat pe fotoliui ascul i vor$ele mele i va permite să- i sim i $ra ul drept tot mai greu, din ce n ceș ț ț ț ț ț

mai greu1)

13. Sugestiile cu caracter mai general sunt mai e&iciente dec-t cele &oarte precise.

3 &aze ale induc iei hipnoticeț (Eartland, 56A5)"

15



300700628

A. Daza de pregtire a induc iei hipnoticeț – terapeutul explică su$iectului n ce constăhipnoza, ce se a teaptă de la el i ce efecte poate avea aplicarea acestei tehnici (seș ș

insistă pe avantajele pe care le are hipnoza n eliminarea simptomelor de care su$iectulvrea să scape este necesar ca terapeutul să-l asigure pe pacient că nu are de ce să-i fiefrică i că va trăi experien e agrea$ile, că nu i va pierde stare de con tien ă i că, dacăș ț ș ș ț ș

dore te, va putea ie i oricând din transa hipnotică).ș ș

%n continuare, i se dă su$iectului indica ia de a nu- i analiza starea, de a nu ncerca săț ș

afle ce e cu el, ci doar să respecte instruc iunile terapeutului.ț

B. Daza de induc ie hipnotic propriu,zisț = comportamentele impuse de terapeutsu$iectului, ceea ce spune i face terapeutul = distragerea de la stimulii pertur$atoriș

externi, concentrarea asupra unui o$iect de dimensiuni mici i asupra spuselor ș

terapeutului, sugerarea relaxării i a somnolen ei, stimularea jocului li$er i aș ț ș

imagina iei.ț

3 componente (Ru$ie i 2argolin)"ș

-

&ugerarea imo$ilită iiț- ixarea privirii- dminstrarea de stimuli monotoni

) strategii speciale"

1. Strategia pri#rii senzoriale). Strategia rela iei terapeut G pacient cu un pro&und con inut trans&eren ialț ț ț

*. Daza de ad-ncire a transei

Selec ia/ e#aluarea i pregtirea clien ilor pentru hipnoz i testarea gradului deț ș ț ș

hipnotizabilitate"

&ta$ilirea rela iei dintre client i terapeut n cadrul hipnoterapiei reprezintă un demers n Hț ș

etape (Binden, @@5)"

1. %#aluarea problematicii clientului (inter#iul clinic!). %ducarea clientului n vederea construirii unor expecta ii pozitive (oricine esteț

hipnotiza$il dacă are expecta ii suficient de puternice) i eliminarea prejudecă ilor ț ș ț

(care in, de fapt, de hipnoza de estradă)"ț

- &u$iectul are un rol pasiv n timpul demersului hipnotic. ?erapueul de ineț

puterea i controlul total asupra su$iectului.ș DANS. 9rice hipnoză este, de fapt,o autohipnoză, terapeutul i clientul sunt parteneri egali.ș

- Eipnoza este sinonimă cu somnul i presupune suspendarea con tiin ei sauș ș ț

amnezie. DANS. Eipnoza este o stare asemănătoare cu cea trăită de su$iectntre somn i veghe (apar unde alfa, unde de veghe relaxată).ș

- ?ransa hipnotică reprezintă un fenomen ireversi$il. DANS. ?erapeutul este doar

un ghid, clientul decide dacă l urmează sau nu revenirea din transă nu este o pro$lemă.

16



300700628

- %n transa hipnotică, terapeutul controlează n totalitate comportamentul,

gândurile i voin a su$iectului ! risc de violare a normelor morale, vor$e iș ț ș

fapte inaccepta$ile. DANS.3. Testarea hipnotizabilit iiț

. nsu irea tehnicilor de autohipnozș – succesul demersului terapeutic va fi mult mai

mare dacă se realizează o separare ntre nvă area hipnozei i pro$lema pentru careț ș

clientul s-a prezentat la ca$inet."ex/ un client s!a prezentat la cabinet pt. cefalee 0 primul pas/ î i însu e te principiileș ș ș

de bază ale relaxării i hipnozei% al doilea pas/ i se administrează sugestii specificeș

pt. reducerea simptomului#

*ontraindica iile hipnoterapieiț "- 0ersoane cu sindroame psihoorganice deteriorati#e? demen eț

- 0ersoane depresi#e cu poten ial suicidarț (hipnoza poate precipita reactiile

suicidare ale clientului, deoarece modifică n sens pozitiv starea emotională asu$iectului, conferindu-i acestuia suficientă energie pentru a-si duce landeplinire intentiile autodestructive)

- 0ersoane cu schizo&renie paranoid (puternice sentimente de ostilitate la

ideea că ar putea fi controla i de o altă persoană)ț

- 0ersoane cu %u &ragil/ tulburri de g-ndire/ cu tulburare de tip borderline(pot suferi decompensări n urma aplicării hipnozei)

- 4artori 'n $usti ie G atunci c-nd sntatea mintal/ emo ional sau &izic aț ț

persoanei poate &i periclitat prin utilizarea hipnozei sau atunci c-ndpersoana nu are capacitatea de a percepe 'n mod realist e#enimentele la

care se &ace re&erire.-

17



300700628

Aplica ii practice"ț

- 0sihoterapie- ?ratarea afec iunilor nevrotice (reac3ii de tip fo$ie, atacuri de panică, anxietate,ț

tul$urări ale aten3iei 4i memoriei)- Lptimizarea per&orman elor umaneț "

- /regătirea psihologică a sportivilor, cosmonau ilor - o$3inerea unui echili$ruț

emo3ional de nivel superior, perfec3ionarea capacită3ii de concentrare a aten3iei,a deprinderilor motrice, o mai $ună autoreglare a comportamentului, nansam$lu.

- rti4tii cu trac de scenă- Flevii 4i studen3ii hiperemotivi care au tendin3a de a se $loca la examene 4i de

a o$3ine rezultate su$ posi$ilită3ile lor reale- re4terea eficien3ei nvă3ării dezvoltarea unor disponi$ilită3i creative latente

- 4edicin"- 9pera3ii fără anestezie sau cu o cantitate mai redusă de anestezie (atunci când

su$iectul prezintă intoleran3ă la anestezice sau când acestea lipsesc, n condi3iide izolare, de luptă etc).

- #educerea anxietă3ii preoperatorii- #ecuperare post-operatorie mai $ună i mai rapidă.ș

- om$aterea durerii ($oli cronice, migrene, na tere, tratament stomatologic)ș

- 2edicina psihosomatică (tahicardie, hipertensiune arterială, vărsături, colici,

colite, astm $ron4ic, o$ezitate, tul$urări sexuale etc).- fec iuni dermatologice (prurit, psoriazis, reac3ii alergice, tratamentul negilor)ț

- #ecuperarea unor deficien3e motorii produse de accidente vasculare sau

traumatisme

(0ro#erb oriental" <,i omului un pe te i #a a#ea de m-ncare o zi. n#a ,l cum sș ș ț

pescuiasc i #a a#ea de m-ncare toat #ia a.! 7K <ac 'i 'n#8m pe pacien8i/ prinș ț

intermediul hipnozei 6i apoi al autohipnozei/ cum s se 'nsnto6easc 6i s rm-nsnto6i/ cum s,6i rezol#e problemele de #ia8/ le punem la dispozi8ie un mi$loc care 'i#a a$uta s,6i men8in echilibrul su&letesc 6i o stare bun tot restul #ie8ii.

18



300700628

5nitatea 3" @ipnoterapia

Eipnoza nu reprezintă o formă de psihoterapie prin ea nsă4i, ci o metodă auxiliară aplica$ilăla mai multe tipuri de terapii.

Ba aplicarea hipnozei, terapeutul tre$uie să fie foarte atent la selec3ia cazurilor pentru căsimptomul pacientului poate fi expresia unui conflict mai profund, iar reducerea lui fărăhipnoanaliz poate determina o substitu8ie de simtpom.

3 &orme de hipnoterapie"

a. terapie centrat pe simptom (are ca o$iectiv eliminarea simptomului

b. psihoterapie analitic , hipnoanaliz (com$ina3ie a hipnozei cu psihanaliza)

c. sisteme de psihoterapie 'n care hipnoza se combin cu &oarte multe tehnici de

psihoterapie scurt de orientare comportamental 6i experien8al.

Ba nceputul oricărei psihoterapii, terapeutul tre$uie să o$3ină informa3ii de la pacientconform unei scheme de anamnez"

a. storicul bolii ( informa3iile legate de de$utul, durata $olii, tratamentul urmat).

b. storia &amilial - descrierea părin3ilor, a fra3ilor, a modelului de rela3ii familiale actuale 4itrecute, a atitudinilor din familie.

c. *opilria - informa3ii referitoare la bolile copilriei, o aten3ie specială fiind acordată

episoadelor de enurezis sau somnambulism informa3ii despre situa3ia 4colară (integrarea ndiverse 4coli urmate, reac3iile fa3ă de ceilal3i copii, fa3ă de succes 4i e4ec etc.)

d. storia ocupa8ional - realizări 4colare, locuri de muncă, motivele schim$ării locului demuncă, reac3ii fa3ă de mediu, colegi etc.

e. 0robleme psihosexuale - cuno4tin3ele do$ândite n copilărie despre pro$lemele sexuale,deprinderile rele (de exemplu, mastur$a3ie), dacă aceste deprinderi persistă la vârsta adultă,dacă au survenit pro$leme emo3ionale actuale 4i trecute, care au fost rela3iile cu partenerul,dacă au existat dificultă3i maritale, plus informa3iile legate de statutul financiar.

&. Antecedente patologice - $oli, opera3ii, accidente, tratamente de menstră, sarcini 4iavorturi.

g. Antecedente heredocolaterale - eventualele psihoze, nevroze, epilepsii la rude apropiate.

h. Starea psihic actual - informa3ii referitoare la simptomul dominant, la care se adaugăinforma3ii legate de prezen8a sau absen8a depresiei/ anxiet8ii/ &obiilor/ insomniei/tulburrilor mnezice 6i prose,xice/ a ideilor suicidare/ a temerii de boli psihice.

i. n&orma8ii re&eritoare la cuno6tin8ele pacientului despre hipnoz 6i la expecta8iile lui

legate de aceasta.

19



300700628

%n general, oamenii au două reac8ii psihice la boal"

5. Reac8iile directe" anxietate, teamă, tensiune, agita3ie, dispozi3ie depresivă.. Reac8ii indirecte/ consecin8e ale unor tulburri din s&era personalit8ii" lipsă de

ncredere n sine, dependen3ă, dezadaptare, insta$ilitate psihică.

7K principiu important 'n terapie" com$inarea sugestiilor de 'ntrire a eului cu sugestiileterapeutice propriu-zise centrate pe simptom.

<e6i pro&unzimea transei nu conteaz/ totu6i se obser# c cu c-t este mai ad-nc/ cuat-t cre6te e&icien8a tratamentului.

4odelul de sugestii utilizate pentru 'ntrirea eului (@artland 'n 19=1/ 19==!"

1&şti at$t de destins, de relaxat, at$t de profund relaxat, înc$t mintea ta devine tot maireceptivă la ceea ce îţi voi spune. ot ceea ce îţi voi spune va pătrunde ad$nc în

subconştientul tău, se va întipări acolo şi va lăsa o urmă ad$ncă pe care nimeni nu o va putea şterge. 2eea ce se va întipări în subconştientul tău va avea o mare influenţă asupra moduluiîn care g$ndeşti, simţi şi acţionezi. 3ceste idei pe care ţi le sugerez şi care se vor întipări în

subconştientul tău vor continua să influenţeze g$ndurile, sentimentele şi modul tău de aacţiona şi atunci c$nd nu eşti cu mine, c$nd eşti acasă, la serviciu sau în altă parte. 3ceste

g$nduri vor acţiona tot at$t de puternic ca şi aici.

&şti profund relaxat şi tot ceea ce îţi spun se va înt$mpla spre binele tău, în avantaul tău. încursul acestei relaxări te vei simţi tot mai puternic, tot mai eficient, tot mai stăp$n pe tine. evei simţi tot mai vioi, tot mai alert, mai energic, mai puţin obosit, tot mai puţin descuraat, tot mai puţin depresiv.

2u fiecare zi ce trece vei deveni tot mai interesat de ceea ce se înt$mplă în ur, astfel înc$t mintea ta va fi distrasă de la propria persoană şi de la problemele care te frăm$ntă. e vei

g$ndi tot mai puţin la tine însuţi, la dificultăţile tale, vei fi tot mai puţin preocupat de propriile trăiri, vei deveni tot mai puţin îngriorat, tot mai puţin agitat, tot mai puţin anxios,tot mai puţin deprimat, vei fi capabil să g$ndeşti clar, să te concentrezi tot mai bine. 4ţi veiconcentra tot mai mult atenţia asupra a ceea ce faci, iar memoria ta se va îmbunătăţi. 5eideveni capabil să vezi lucrurile din perspectiva lor reală fără a le permite să ia proporţii. 6e

la o zi la alta vei deveni tot mai relaxat, te vei enerva tot mai puţin.2u fiecare zi ce trece vei deveni şi vei răm$ne tot mai relaxat, tot mai puţin încordat at$t fizic,c$t şi psihic. 6evii şi răm$i tot mai relaxat, tot mai puţin încordat at$t fizic, c$t şi psihic. ot mai încrezător în tine, în posibilităţile tale de a duce la bun sf$rşit ceea ce ai de făcut. 5eiavea tot mai multă încredere în forţele proprii, fără anxietate, fără încordare, fără teama de a

greşi. 7i după zi te vei simţi tot mai independent, tot mai stăp$n pe tine, vei putea să stai pe propriile picioare, vei fi indepedent, încrezător în forţele proprii, vei putea face faţă cu bineoricărei dificultăţi. 7i după zi te vei simţi tot mai bine, tot mai încrezător în forţele proprii, cuun sentiment de bunăstare şi siguranţă personală. 2u fiecare şedinţă de relaxare te vei simţi

tot mai fericit, tot mai încrezător, tot mai mulţumit, tot mai optimist. 5ei fi tot mai capabil să

20



300700628

te bazezi pe tine însuţi, să!ţi susţii părerile, udecăţile, opiniile, să stai pe propriile tale picioare. 5ei simţi tot mai puţin nevoie să te bazezi pe alţi oameni, să depinzi de altcineva.8

Cupă ncheierea acestui instructaj con3inând sugestii de 'ntrire a eului se poate trece laadministrarea sugestiilor pentru 'nlturarea simptomului.

Sugestiile speci&ice adresate simptomului sunt elaborate dup parcurgerea unor &raze"

5. Terapeutul trebuie s mreasc moti#a8ia subiectului pentru tratament 'nainte de 'nceperea tratamentului. Fl tre$uie să discute cu su$iectul simptomul n detaliu 4i săaccentueze ideea că simptomul este neconvena$il, pertur$ator, iar existen3a su$iectuluiar fi mult mai plăcută fără el

. poi, i se explic subiectului cum 'l poate a$uta hipnoza s scape de acel simptom ,terapeutul tre$uind să fie cât mai convingător n afirma3iile sale.

0roducerea analgeziei prin hipnoz

H pro&unzimea hipnozei

H pragul indi#idual al durerii

Tehnici de combatere a durerii"

A. Relaxarea - 9rice durere, indiferent de originea ei, implică 4i o anumită ncordaremusculată ! senza ie de disconfort fizicț

B. Terapeutul o&er pacientului o moti#a ie logic pentru dispari ia dureriiț ț

tât n stare de veghe, cât 4i n hipnoză, terapeutul tre$uie să-i dea su$iectuluiurmătoarea explica3ie" 16e cele mai multe ori, durerea este produsă şi agravată de

supraîncordare. 6eci, cu c$t te relaxezi mai mult, cu at$t devii mai destins, mai puţintensionat, cu at$t te simţi mai bine. 2u c$t devine mai profundă relaxarea, cu at$t durerea devine tot mai suportabilă, descreşte tot mai mult. e simţi tot mai relaxat, dince în ce mai relaxat. 2u c$t te simţi mai profund relaxat, cu at$t durerea scade, scadetot mai mult p$nă c$nd dispare complet.8

*. Tehnica substitu8iei de simptom , se sugereaz pacientului o alt senza8ie care sesubstituie celei dureroase" amor8eal/ rceal/ cldur/ presiune.

12$nd îţi voi atinge fruntea vei simţi o senzaţie de căldură care cuprinde fruntea, faţa, g$tul. Senzaţia de clădură se amplifică o dată cu fiecare atingere a m$inii. Imediat ce vei simţi această senzaţie de căldură ridică braţul drept. 9ine, acumlasă braţul os şi continuă "dacă pacientul a ridicat braţul#. 2u c$t se amplificăaceastă senzaţie de căldură o dată cu fiecare atingere simţi cum capul tău devine tot mai destins, mai relaxat. e simţi tot mai bine. :e măsură ce căldura se amplifică,durerea scade mult, tot mai mult, p$nă dispare total. 4ţi vei simţi capul uşor, tot maiuşor şi eliberat de durere. 6e îndată ce vei simţi o uşoară căldură în zona capului,

21



300700628

durerea va dispare. 5oi număra de la ; la +. e vei simţi tot mai relaxat, te vei trezi cucapul limpede, fără cel mai mic semn de durere sau de disconfort.8

<. Tehnica substitu iei zonei (mutarea durerii dintr,o zon 'n alta a corpului!ț

<e putem imagina că mutăm durerea din interiorul organismului undeva la suprafaţă,

unde putem masa zona respectivă.

E. Tehnica substitu iei perioadei? am-nrii dureriiț – se aplică spontan n anumitesitua iiț "= mamă e capabilă să ignore propria durere p$nă c$nd copilul se află în

siguranţă#, dar o putem aplica i n mod deli$eratș "spunem ,,<u am timp acum pentrudurerea asta de cap8#.

D. 4etoda disocierii = distan3area (deta4area) su$iectului de durere – su$iec i cuț

imagina ie $ogată.ț

- ne putem imagina că luăm durerea 4i o a4ezăm undeva ntr-un raft sau că lăsăm

partea corpului care ne doare să stea n pat sau n fotoliu, n timp ce restul persoanei noastre 4i vede de trea$ă

- ne putem imagina că a ezăm un material izolator ntre corp 4i durereș

- cea mai eficientă tehnică o constituie o$servarea durerii de undeva din afară,

de la o anumită distan3ă ! durerea face mai pu3in parte din noi, ea pătrunzândmai pu3in n con4tiin3ă.

. Tehnica de modi&icare a imaginii durerii- Curerea poate avea o anumită imagine pentru su$iect (mărime, formă, culoare,

temperatură, etc.) ! su$iectul con tientizează imaginea durerii, cu toateș

detaliile i o face mai suporta$ilăș "roşul aprins se poate transforma în roz palid, căldura în senzaţie de rece, iar furia într!un sentiment de seninătate%c$nd se modifică imaginea durerii, însăşi durerea se schimbă#

- ?ehnică PB/" se modifică, pe rând, câte o caracteristică a imaginii durerii "mai

înt$i culoarea, apoi temperatura, apoi starea afectivă care însoţeşte durerea#@. Tehnica controlului respira ieiț - su$iectul, n stare de relaxare musculară, 4i

imaginează că acumulează o senza3ie de confort, dintr-o parte a corpului care se simte $ine, n timpul unei inspira3ii, 4i o trimite n zona dureroasă n timpul unei expira3ii se poate aplica atât n stare hipnotică, cât i n stare de veghe.ș

Se acumulează senzaţia de confort "imaginată ca o energie# pe inspiraţie prinimaginarea unui proces de absorbţie şi apoi se trimite energia respectivă în zona undeeste nevoie de ea pe expiraţie.

>espiraţi în ritm personal, inspir$nd senzaţia de confort şi trimiţ$nd această senzaţieîn acea parte a corpului care are nevoie de ea pe expiraţie.ot pe expiraţie, imaginaţi!vă că alungaţi senzaţiile de disconfort şi tensiune.

22



300700628

@ipnoza 'n tulburrile psihosomatice"

A. Sugestii (@unter/ 19;;!"

/acientului aflat deja n hipnoză i se dau următoarele instruc3iuni"

1:este c$teva momente voi atinge cu degetul fruntea ta. 2$nd vei simţi atingerea respectivă,voi cere subconştientului tău să se întoarcă în timp, la perioada de dinaintea apariţiei

simptomului şi chiar înainte ca factorii care au produs simptomul să fi acţionat. 3ceastă perioadă poate fi mai îndepărtată dec$t îşi închipuie mintea ta conştientă.

Lasă mintea ta conştientă să procedeze cum doreşte. S!ar putea ca ea să vrea să răm$nă prezentă aici, sau să se întoarcă parţial spre trecut observ$nd de la distanţă ceea ce se petrece ori să însoţească mentalul tău inconştient pe parcursul întregii sale călătorii.

?i pentru că mentalul conştient şi mentalul subconştient se pot situa în perioade diferite de

timp vei putea trăi sentimente despre care nu ştii de unde provin. 6acă acest lucru seînt$mplă, e bine să ştii că ele îşi au originea în zonele în care te!a purtat subconştientul.

9ucură!te că retrăieşti perioada aceea bună c$nd totul în organismul tău funcţiona cumtrebuie, c$nd te aflai într!o stare de armonie interioară. otul în interiorul fiinţei tale este at$t de armonios, înc$t aproape că îţi vine greu să crezi că e adevărat. = stare de armonie

perfectă domneşte între tine şi lumea înconurătoare. otul funcţionează bine, eficient,armonios. răieşti o stare de pace, de fericire şi armonie în interior şi în exterior. (&e lasăsu$iectului un timp pentru trăirea stărilor pozitive.)

3cum lasă mentalul subconştient să se întoarcă în prezent "se precizează data# şi revino întimp aduc$nd de acolo stările afective confortabile pe care le!ai trăit. =ri de c$te orimentalul tău subconştient înt$lneşte vreunul din factorii care au contribuit la producerea

simptomelor, conştientul împreună cu trupul tău vor face tot ce este necesar pentru a seocupa de respectivul factor. ?tii că atunci c$nd se acumulează mai mulţi factori de stress, secrează o mare problemă care ne depăşeşte posibilităţile% iată de ce este mult mai uşor să neocupăm de c$te un singur factor. 4n felul acesta, fiecare factor va fi identificat pe r$nd, se valucra asupra lui astfel înc$t să se asigure împăcarea cu propria persoană, după modelul celeiexistente anterior.

<u putem şti dinainte c$t va dura călătoria realizată de subconştientul tău. Se poate înt$mplaca ea să se producă repede, pentru că au fost relativ puţin factori generatori de stres, astfel înc$t ne vine uşor să ne ocupăm de ei sau, dimpotrivă, călătoria poate dura mult mai mult,

pentru că simptomele au fost produse de mai mulţi factori sau pentru că aceştia sunt maicomplecşi.

5om cere unei părţi a subconştientului tău să se ocupe de această călătorie, de factorii generatori de stress pe care i!a înt$lnit în cale şi pe care trebuie să!i identifice şi să!şirezolve. :este c$teva momente, c$nd vei ieşi din hipnoză, toate celelalte nivele ale psihicului

tău "conştiente şi subconştiente# vor reveni la timpul prezent şi la starea normală.

23



300700628

B. 4eta&ora sim&oniei (@unter/ 19;;!

3desea ne place să ne g$ndim la corpul nostru ca la o orchestră simfonică. = orchestră simfonică c$ntă frumos, dar ea este alcătuită din mai multe secţiuni şi fiecare secţiunecuprinde mai multe instrumente. @neori, un instrument se dezacordează/ de pildă, unei viori i

se poate rupe o coardă sau un insturment de suflat trebuie să fie curăţat. rebuie făcut ceva pentru ca instrumentul respectiv să poată c$nta la fel de frumos ca înainte. 3lteori, c$nd serepetă o nouă compoziţie, o întreagă secţiune a orchestrei poate avea dificultăţi în privinţaritmului sau a armonizării. 6ar, în ciuda faptului că un instrument trebuie să fie acordat saucă o secţiune a orchestrei are de lucrat asupra ritmului, totul este în regulă cu orchestra.(/rin analogie, totul este n ordine cu su$iectul.) =rchestra e în continuare puternică şi vitală,aşa cum a fost întotdeauna.

&i bine, şi organismul uman reprezintă o orchestră. 3cesta este compus din mai multe secţiuni cum ar fi/ aparatul digestiv, respirator, reproductiv, cardiovascular, osos, muscular etc, care contribuie la realizarea simfoniei reprezentate de funcţionarea organismului. ?i lanivelul fiecărui sistem acţionează diferite instrumente% astfel, în cadrul sistemului digestivlucrează gura, stomacul, intestinul subţire, intestinul gros, precum şi organe auxiliare, cum ar

fi, de pildă, ficatul.

oate aceste Ainstrumente8 alcătuiesc o secţiune, la fel ca şi instrumentele ce intră încomponenţa unei orchestre.

3stfel, deşi trebuie să ne îndreptăm atenţia asupra unei secţiuni sau a unui instrument, simfonia ! adică organismul în ansamblu ! este în continuare capabil să producă o muzică

bună.

Spuneţi!vă în g$nd/ A2orpul meu este ca o simfonie...8 şi căutaţi să percepeţi ritmul minunat al corpului care pulsează uşor, căut$nd să restabiliţi armonia din interiorul fiinţeidumneavoastră8.

@ipnoterapia 'n tratamentul tulburrilor ne#rotice G etape"

a. <escoperirea cauzelor care au determinat simptomul" interviul clinic tehnici dehipnoanaliză tehnici de interogare a su$iectului n stare de hipnoză tehnici $azate peasocia3iile li$ere 4i analiza viselor.

b. hidarea pacientului pentru a face fa3ă mai $ine dificultă3ilor vie3ii.

/acientul caută o autoritate care să-i rezolve pro$lema. re nevoie permanent de sfaturi (cumsă se comporte n familie, la 4coală). ceste sfaturi date n stare de veghe tre$uie transformateapoi n sugestii hipnotice 4i posthipnotice, la care se adaugă 4i sugestiile de ntărire a eului.

O Abordarea persuasi# a tulburrilor ne#rotice este mult mai indicat dec-t cea

autoritar.

24



300700628

c. ncura$area.

/acientul tre$uie permanent ncurajat n privin3a simptomului lui, a evolu3iei $olii de caresuferă. Fl are nevoie de ajutor pentru a- i depă4i temerile că ar avea o $oală organică gravăș

sau că va nne$uni.

d. 0ersuasiunea.

?erapeutul tre$uie să corecteze ideile gre4ite ale pacientului n legătură cu $oala lui, făcândapel la inteligen3a pacientului prin intermediul tehnicilor de psihoterapie cognitivă. /acientultre$uie convins de natura reală a simptomului lui 4i de modul n care acesta se formează.@ipnoterapeutul trebuie s,i inoculeze sugesti# dorin8a de a &i sntos 6i ideea c poate&ace &a8 di&icult8ilor.

e. <econdi8ionarea.

?erapeutul folose4te tehnica decondi8ionrii pentru 'nlturarea unor deprinderi gre6ite"consum a$uziv de alcool, mâncat excesiv, fumat, onicofagie (tendinta de a roade continuuunghiile)"

- &atisfac3ia o$3inută de pacient de pe urma deprinderii gre4ite practicate se asociază cu

o emo3ie negativă, iar terapeutul tre$uie să-i ntărească pacientului motiva3ia de a sede$arasa de pro$lema lui. %nsă, această tehnică dă rezultate sla$e când simptomul are ovaloare defensivă majoră. %n astfel de cazuri, pacientul tre$uie mai nti să realizezeinsight-ul cu privire la pro$lema lui (a$ordare hipnoanalitică).

@ipnoterapia este e&icient 'n tratamentul strilor anxioase/ strilor &obice deintensitate medie (anxietate generalizat/ atac de panic/ tulburare &obic!/ strilorde hiperemoti#itate/ trac/ lips de 'ncredere 'n &or8ele proprii etc.0entru strile anxioase se#ere/ cu obsesii 6i &obii multiple 6i pro&unde G hipnoterapiaeste inclus 'ntr,o psihoterapie mai complex/ de ordin psihiatric.

Stri obsesi#e G hipnoanaliza este mai di&icil de realizat.

<epresii cu poten ial suicidar G nu se recomand hipnoterapiaț

<epresii &r poten ial suicidar , hipnoza este utilizat 'n combina8ie cu medica8iaț

antidepresi#

<epresii reacti#e , hipnoza poate &i &olosit alturi de restructurarea atitudinal/reorientarea moti#a8ional.

25



300700628

5nitatea " @ipnoza 'n terapia cogniti#,comportamental

Tehnici 'n terapia cogniti#,comportamental"

A. Tehnici comportamentale 'n plan real (in #i#o2!

1. nstruc8iunile #erbale pentru a-i nvă3a pe pacien3i comportamente dezira$ile mul3i pacien3i pun mare pre3 pe instruc3iunile administrate de către psihoterapeut 4i chiar leaplică n situa3ii concrete.

). Repetarea (%xersarea! , Poile modalită3i adaptative de răspuns descrise prinintermediul instruc3iunilor ver$ale tre$uie repetate de mai multe ori nainte ca ele săfie ncorporate n repertoriul comportamental al su$iectului.

3. A$ustarea reac8iei dorite - omportamentul dezira$il indus de către terapeut seajustează prin ntăriri pozitive 4i negative successive (recompense materiale sauver$ale.

. *ondi8ionarea a#ersi# – nu se mai utilizează

C. <esensibilizarea (stări fo$ice) - asocierea unui stimul care declan4ează o emo iețnegativă (teama) cu o stare afectivă incompati$ilă cu acea emo3ie (relaxarea) !

poten3ialul stimulului ini3ial de a declan4a o emo3ie negativă este slă$it n mod progresiv.

+. <econdi8ionarea (deprinderi gre4ite" fumat, consum de alcool, droguri, comportamentsexual deviant) - un stimul care declan4ează o reac3ie emo3ională pozitivă, dar indezira$ilă (consum de alcool, tutun etc), este sistematic asociat cu un raspunsnegativ (grea3a) ! poten3ialul stimulului ini3ial va fi slă$it, su$iectul manifestândtendin3a de nlocuire a reac3iei pozitive cu cea negativă (de pildă, fumatul va declan4asenza3ia de grea3ă).

=. %xpunerea/ imersiunea 6i pre#enirea rspunsului - pacientul este supus situa3iilor care i produc teamă până când anxietatea se reduce prin intermediul o$i4nuirii, iar răspunsurile de evitare sunt eliminate (n cazul tul$urării o$sesive, pacientului i se vainterzice executarea ritualului o$sesiv)

;. 4odelarea (antrenarea deprinderilor sociale terapia copiilor) - pacientul o$servă oaltă persoană care realizează cu succes comportamentul dorit modul n care persoanarespectivă este compensată pentru succes 4i sanc3ionată n cazul n care a comis vreoeroare.

B. Tehnici comportamentale 'n plan imaginati# (in #itro2!1. Tehnica desensibilizrii sistematice (Polpe/ 19C;! - pacientul nva3ă la nceput o

tehnică de realizare 4i apoi i se cere să-4i imagineze n mod progresiv situa3ii tot maianxiogene, până când reac3ia anxioasă dispare.

. Tehnica opririi g-ndurilor - pacientul este instruit să-4i spună n gând cuvântulNstop1 imediat ce devine con4tient de apari3ia gândurilor o$sesive 4i apoi săredirec3ioneze aten3ia spre imagini agrea$ile sau măcar neutre.

. Tehnici cogniti#e (%llis/ 19+) 6i BecF/ 19=+! - pentru a modifica starea afectivă estenecesară schim$area cogni3iei.&tările psihopatologice (anxietatea cronică sau depresia) sunt generate dedistorsionările cognitive ale su$iec3ilor, ce dau na4tere la reprezentări n care lumea

exterioară apare ca fiind amenin3ătoare, deprimantă sau n care su$iectul se simte lipsitde speran3ă. ! /rin terapie, clientul identifică deprinderile negative de gândire,

26



300700628

con tientizează caracterul lor patologic i, n cele din urmă, le nlocuie te cu modeleș ș ș

mai realiste de interpretare a realită3ii.

Aplica8ii ale hipnozei 'n cadrul terapiei cogniti#,comportamentale

Tehnici comportamentale 'n plan real (in #i#o2! G rol limitat (managementulanxiet8ii 'n &azele incipiente ale terapiei!

Tehnici comportamentale 'n plan imaginati# (in #itro2! G rol important

1. Sugestiile posthipnotice pot fi utilizate pentru optimizarea procesului destructurare cogniti# (nlocuirea gândurilor ira3ionale dezadaptative cu modalită3imai realiste de gândire).

- 2onitorizarea gndurilor ori de câte ori simt anxietate, furie, gelozie sau

depresie ! nlocuirea gândurilor negative cu gânduri alternative, mai rationale7K Sugestiile posthipnotice au rolul de a &ixa 6i 'ntri modele alternati#ede g-ndire/ &ormate 'n cursul psihoterapiei.

). Sugestiile posthipnotice 'n tulburrile anxioase 6i managementul stresului"- ?ehnica cuvintelor cheie" A6e îndată ce vei constata că apare o senzaţie de

tensiune în zona abdominală, cuv$ntul relaxare îţi va apărea imediat în minte şi vei începe să respiri calm şi liniştit etc8.

- ?ehnica Npumnului strâns1 (agorafo$ii)" folosirea unor sugestii 4i a unor

condi3ionări $azate pe acte motrice

erapeutul solicită pacientului să!şi concentreze atenţia asupra zonelor încordate din interiorul corpului său. 4n continuare, i se cere să facă m$na

st$ngă pumn, fără a str$nge prea tare degetele şi apoi să!şi imagineze căîntreaga tensiune şi încordare din corp se îndreaptă spre pumn, care devine tot mai str$ns şi mai încordat, pe măsură ce corpul se relaxează tot mai mult.

:acientul va inspira şi va expira apoi lent, număr$nd de la cinci la unu peexpiraţie. :e măsură ce acesta numără şi expiră, pumnul se desface încet,braţul şi m$na se relaxează şi tensiunea se împrăştie în ur, lăs$nd întregul corp tot mai relaxat şi mai liniştit.cest exerci3iu se va practica de mai multe ori n stare de hipnoză su$ndrumarea terapeutului, fiind apoi ntărit prin intermediul unor sugestii post-hipnotice, care au drept o$iectiv să-l determine pe pacient să-l utilizeze nsitua3iile de via3ă n care simte ncordare.&tein (56+) – ?ehnica pumnilor strân i (mâna non-dominantă este rezervatăș

emo3iilor negative, n timp ce cealaltă, emo3iilor pozitive)- ?ehnica Ndecentrării1 ego-ului (Eeap, 5678) - ajută pacien3ii cu fo$ii sociale să

ai$ă o atitudine mai realistă referitoare la faptul că propria lor persoană 4idefectele lor i interesează pe ceilal3i mult mai pu3in decât 4i nchipuie.

27



300700628

3. Tehnica 'ntririi ego,ului (@artland/ 19=1! = set de sugestii menite să măreascăncrederea pacientului n for3ele proprii, să-i m$unătătească imaginea de sine 4i să-iconfere un sentiment de $unăstare personală.

- ritici (Eeap, 5678 4i #oss, 5678)" sugestiile sunt prea generale, nu sunt

nso3ite de imagini care să faciliteze experien3ele pe care tre$uie să le trăiascăsu$iectul (Ngânde4ti din ce n ce mai clar1, Nvei fi tot mai pu3in tul$urat1,Nmemoria ta se va m$unătă3i1, Nte vei sim3i tot mai fericit1) ! terapeutultre$uie să fie mult mai exact n sugerarea unor răspunsuri comportamentale,cognitive 4i fiziologice care să inducă stări de optimism, ncredere, for3ă 4icalm (sugestii posthipnotice sau sugerarea reamintirii unor situa3ii când

pacientul a trăit cu adevărat stările afective dorite).- ?ehnica utilizării imaginii cu caracter sim$olic (model de ntărire a ego-ului la

copii" copilului i se sugerează că mănâncă N$iscui3ii magici1 care con3in dreptingrediente toate lucrurile $une 4i experien3ele pozitive pe care le-a trăit pe

parcursul vie3ii).- 2etafora copacului pentru ntărirea ego-ului (romm, 56+7)" copacul ce se

nal3ă spre cer 4i care 4i extrage din pământ o nouă sevă- 2etafora scărilor pentru ntărirea ego-ului (Ii$$son, 56A6)" evocă imaginea

unor scări din interiorul unei catedrale pe care tre$uie să le urce pacientul sauimaginea unui curcu$eu pe care pacientul se ca3ără.

. Autohipnoza - pacientul nu tre$uie să fie dependent de psihoterapeut pentru a o$3inestarea de relaxare ! nvă area unei tehnici de autohipnoză.ț

nstrumente utilizate pentru autohipnoz"a. Sugestii hipnotice" ?erapeutul i sugerează pacientului, aflat n stare de

hipnoză, că se va relaxa sau că va intra n hipnoză parcurgând acelea4i etape pecare le-a parcurs mpreună cu terapeutul său (fixarea unui punct, numărarea 4iimaginarea faptului că se află n locul preferat, unde se simte lini4tit 4i ndeplină siguran3ă).

$. Sugestii posthipnotice" /rin intermediul unor sugestii posthipnotice, se poate programa perioada cât va dura autohipnoză sau se pot administra sugestii detipul următor"

A6e îndată ce doreşti să devii activ şi să ieşi din hipnoză, vei număra în g$nd de lacinci la unu, pregătindu!te să deschizi ochii atunci c$nd vei aunge cu numărătoareala unu. 2$nd vei aunge la unu, te vei simţi vioi, alert, perfect orientat în spaţiu şi timp

şi gata să faci faţă problemelor cu care te vei confrunta în restul zilei, relaxat, calm şiîncrezător8.

&ugestiile posthipnotice tre$uie să cuprindă 4i unele asigurări pentru pacien3i"

- utohipnoza este total lipsită de pericol n timpul acestei, su$iectul iș

păstrează autocontrolul, acesta putând face fa3ă oricărei situa3ii n care i secere să ac ionezeț

- utohipnoza se aplică doar n acele locuri i interval de timp când se aflăș

n deplină siguran ă i este util să aplice autohipnoza.ț ș

28



300700628

O 0racticarea timp de ) de minute a autohipnozei sau a unei simple metode de relaxarecontribuie la reducerea sim8itoare a e&ectelor stresului cotidian (Benson/ 19=C!.

c. Autohipnoza poate fi com$inată 4i cu sugestii directe (după modelul lui one- Nmă simt din ce n ce mai $ine1 etc.) sau cu tehnici de gimnastic

respiratorie (mai ales pentru pacien3ii anxio4i, nclina3i spre hiperventila3ie).d. Tehnici de respira ieț

5nul dintre &actorii &a#orizan8i 'n apari8ia anxiet8ii 6i atacurilor de panic 'l reprezintrespira8ia accelerat/ care are drept consecin8 reducerea ni#elului bioxidului de carbondin s-nge. ! n caz de hiperventila ie, se recomandă exerci3ii de respira3ie a$dominalăț

(diafragmatică), n ritmuri lente 4i controlate Q pronun3area unor cuvinte-cheie care săsugereze calmul 4i starea de $ine psihologic (cuvintele pot fi" Ncalm1, Npace1, Nrelaxare1 etc).

e. Tehnica localizrii tensiunii combinat cu tehnica imaginati#"

- /acientul localizează tensiunea n corp (n stomac, n zona umerilor, cefeietc)

- poi, acesta atri$uie tensiunii respective o culoare, urmând ca n timpul

expira3iei să-4i imagineze că elimină un a$ur de culoarea respectivă, corpulsău rămânând relaxat.

f. Tehnica antrenamentului mintal (acesta 4i imaginează că realizează cusucces o sarcină care i-a creat pro$leme sau face fa3ă unei situa3ii dificile).

C. Regresia de #-rst• 9$3inerea unor informa3ii suplimentare care să faciliteze demersul de restructurare

cognitivă.• acilitarea accesului la stări afective si atitudini pozitive cum ar fi ncrederea n

sine, starea de calm si asertivitatea.• Cezvăluirea unor amintiri uitate care au legătură cu pro$lema prezentă

(psihoterapie psihodinamică)

+. 0rogresia de #-rst = pacientului aflat n stare de hipnoză să i se sugereze că sedeplasează n viitor, unde 4i imaginează diverse situa3ii.

?erapeu3ii comportamentali4ti solicită pacien3ii să repete n plan mental, n stare de

hipnoză, faptul că vor face fa3ă cu $ine situa3iilor care i solicită.

/rin repetarea mentală a unor solu3ii de rezolvare a pro$lemei-simptom, terapeutul

va putea verifica dacă solu3iile respective sunt via$ile 4i pot fi puse n aplicare !identificarea unor $locaje.

re terea motiva iei pacientului pentruschim$areș ț "o persoană obeză, angaată

într!un program terapeutic de scădere în greutate, poate fi solicitată să!şiimagineze în stare de hipnoză că este subţire, sănătoasă, în cea mai bună formă

fizică şi că se află pe plaă purt$nd costumul de baie favorit#.

29



300700628

5nitatea C" @ipnoza permisi# (ericFsonian! G 4ilton %ricFson

1:entru a fi un bun terapeut, trebuie să observi, să observi, să observi i atunci c$nd crezi căș

ai observat totul, să observi din nou.8"'. &ric*son#

1! 'aestre, ce trebuie să faci pt. a deprinde arta de a lupta cu sabiaB! 4 i trebuie aten ie.ț ț

! <umai aten ieBț

! <u, î i trebuie aten ie i aten ie.ț ț ș ț

! <umai astaB

! <u, î i trebuie aten ie, aten ie i iar aten ie. 3i nevoie de o aten ie constantă.8ț ț ț ș ț ț

":ovestire ze, după )odoroCs*i, +;#

-

Abordarea ericFsonian a hipnozei are un caracter descripti#" simptomele =modalitate de parazitare a modului con tient de func ionare a psihicului apari ia unor ș ț ț

tul$urări psihopatologice este determinată de prezen a unor limitări achizi ionate nț ț

cursul dezvoltării psihice, educa ionale i sociale – acestea ac ionează ca un fel deț ș ț

sugestii hipnotice i psihohipnotice, asupra cărora voin a nu poate exercita o influen ăș ț ț

eficientă =V doar hipnoza l va putea ajuta pe su$iect să regăsească o reac ie nouă iț ș

adaptativă la situa iile cu care se confruntă (redescoperă propriile a$ilită i adaptativeț ț

pierdute).

- 0sihoterapia ericFsonian are un pronun at caracter pragmatic 7 hipnozț

cotidian.

- 0rocesele incon tiente reprezint un iz#or nesecat de resurse mod de &unc ionareș ț

analogic.

- Schimbarea terapeutic este un proces acti# care se deruleaz 'n trepte – o

schim$are mică antrenează o altă schim$are (modelul $ulgărelui de zăpadă pe o

pantă).

- @ipnoza l ajută pe client să i foloseascăș propriile resurse i să găsească singur ș

solu iiț prin intermediul dialogului cu sine 'nsu i/ș procesarea terapeutică realizându-se

la nivelul instan elor incon tiente.ț ș

- %lement esen ial" abordarea indirectț (nu este respinsă de către client, pentru că are

posi$ilittaea să critice ceea ce i se propune, să meta$olizeze sugestiile), prin

intermediul analogiilor (anecdote, fa$ule, para$ole, povestiri) iș meta&orelor.

- Terapeutul este un pedagog care l nva ă pe su$iect să utilizeze armele incon tienteț ș

de care dispune pentru a se putea schim$a.

30



300700628

0rincipii de baz 'n hipnoza ericFsonian (Bellet/ ))!"

- >tilizarea lim$ajului pacientului

- Ddentificarea, acceptarea i folosirea resurselor i valorilor acestuiaș ș

-

>tilizarea i mo$ilizarea activă i progresivă a resurselor, pornind d ela valorle iș ș ș

motiva iile pacientului pt. rezolvarea pro$lemelor saleț

- #ezisten ele = resurse cu caracter poten ialț ț

- >tilizarea comportamentului pacientului

- Dnterven ia la momentul ales de către terapeutț

- 9$servarea procesului de mo$ilizare a resurselor pacientului pe fondul unei

atitudini de a teptare reciprocă.ș

- 0acientul este ncurajat să- i descrie, la rândul său,ș problemele n termeni analogici

=V cadru propice pentru crearea unei alian e terapeutice pozitive repere i jaloaneț ș

concrete pentru schim$are.

- Terapia ericFsonian are caracter personalizat = demers de rezolvare de pro$leme,

n cadrul căruia se pun n aplicare diverse strategii care se verifică n practică i seș

adaptează n func ie de rezultatele o$ inute psihoterapeutul de ine un rol activ (esteț ț ț

responsa$il de influen area pacientului) hipnoza = dialog n cadrul căruiaț

comunicarea non-ver$ală joacă un rol foarte important = suport al mesajului

terapeutic.

- 2. F. nu pretindea că pacien ii săi erau complet vindeca i n urma terapiei, ci doar ț ț

sprijini i să traverseze anumite etape dificile ale existen ei lor ! n timpulț ț

psihoterapiei, ace tia acumulau noi cuno tin e despre ei n i i, devenind astfelș ș ț ș ș

independen i pacien ii reveneau la psihoterapie doar atunci când erau confrunta i cuț ț ț

dificultă i de altă natură.ț

@ipnoza de orientare ericFsonian"

- Eipnoza = instrument de o$servare i n elegere a patologiei clientuluiș ț

- ?erapeutul – atitudine receptivă" 0%n ce măsură simptomatologia pacientului are la

$ază o stare sau un proces hipnotic1 (<ellet, @@).

- tât pacientul, cât i terapeutul vor intra n transă hipnotică"ș

o ?erapeut – ascultare hipnotică ! va putea interpreta afirma iile pacientului adț

litteram, va putea evalua toate semnifica iile, alternativele i chiar aspectele cuț ș

31



300700628

character paradoxal ! hipnoză informală' conversa ională (0transăț

cotidiană1)" terapeutul ac ionează deja, n mod discret, fără ca pacientul să- iț ș

dea seama.

- /resupune renun area la diagnosticul clasic' etichetarea pacientuluiț

- &copul psihoterapiei = schim$area terapeutică, nu unducerea hipnozei

- omunicare terapeutică facilă, folosind un lim$aj pe n elesul pacientului, metafore iț ș

analogii

- 9rientare spre viitor

- Eipnoza = catalizator care ndeamnă la ac iune' dizolvant care distruge simptomele lț

ajută pe pacient să se rea eze la locul potrivit, n momentul potrivit i să declan ezeș ș ș

ac iunea potrivită.ț

Tipuri de sugestii terapeutice (IapFo/ 199C! , or a demersului terapeutic M sugestiileț

tre$uie să se adreseze cu precădere instan elor de natură incon tientă.ț ș

) &actori determin alegerea tipului de sugestii"

a. ne#oia de 'n elegere a pacientuluiț

b. gradul de recepti#itate la sugestii al pacientului.

A. n &unc ie de gradul de directi#itate"ț

- Sugestii directe = se referă direct la pro$lema clientului i sugerează n mod clar iș ș

evident un anumit răspuns din partea acestuia se adresează instan elor con tiente,ț ș

propun solu ii concrete i con in instruc iuni detaliate.ț ș ț ț

A#anta$e" ntăre te convingerea clientului că terapeutul l poate ajutaș

să rezolve pro$lema impune un scop clar definit pt. client contri$uie

la implicarea activă a clientului n rezolvarea pro$lemelor sale

furnizează un model de rezolvare a pro$lemelor ! dezv. capacitatea

clientului de a- i rezolva pro$lemele viitoare.ș

<eza#anta$e" func ionarea unei sugestii directe depinde prea mult deț

dorin a con tientă a su$iectului de a se conforma acesteia poateț ș

determina rezisten a clientului (se poate sim i amenin at).ț ț ț

- Sugestii indirecte (povestiri, analogii, anecdote, metafore, teme pt. acasă, sugestii

multiple, intercondi ionate) = se referă la pro$lema-simptom' solicită un anumit tip deț

răspuns ntr-o manieră su$tilă se adresează instan elor incon tiente. lientul este celț ș

care tre$uie să le interpreteze, să le descopere sensul (la nivel con tient" clientul seș

32



300700628

ntrea$ă ce vrea să spună terapeutul la nivel incon tient" se realizează asocieri ntreș

ceea ce se sugerează i experien ele interioare ale su$iectului ! $azele schim$ării).ș ț

A#anta$e" utilizează n mare măsură resursele interioare ale

su$iectului nu declan ează rezisten a su$iectului creează o anumităș ț

confuzie la nivelul clientului, lăsănd loc de interpretări personale

sugerează respectul terapeutului pentru personalitatea i pro$lemeleș

clientului.

<eza#anta$e" teama clientului că terapeutul nu poate sau nu vrea să

a$ordeze frontal pro$lemele sale (NCacă el nu este n stare, cum aș

putea si euU1) pro$lema se rezolvă, dar clientul nu i-a format modeleș

de comportament pt. a solu iona alte dificultă i care pot să apară peț ț

viitor.

Sugestiile indirecte de tip meta&oric sunt recomandate mai ales 'n

etapa de ad-ncire a transei

Stilul hipnoterapeutului" stil autoritar Q stil excesi# de permisi#

B. n &unc ie de con inutț ț

- Sugestii poziti#e G N2u fiecare inspira ie, te sim i din ce în ce mai bine8ț ț

- Sugestii negati#e (pot genera o reac ie sugerând su$iectului tocmai a$sen aț ț

acesteia) – A3r fi de dorit să nu remarci senza ia care a apărut în piciorul tău8ț

- Sugestii contextuale – AImaginează! i că te afli pe plaă, la mare, într!o ziț

însorită, c$nd sim i razele soarelui m$ng$indu! i trupul ... sim i mirosul mării ...8ț ț ț

- Sugestii cu caracter procesual – A4 i vine în minte o amintire din copilărie, unaț

pe care nu ai mai evocat!o de mult timp ...8

- Sugestii posthipnotice – se adminstrează pacientului n stare hipnotică i se referăș

la stări afective sau comportamente care se vor declan a ulterior, ntr-un altș

context.

- Sugestii cu caracter special"

o ntrebri sugesti#e de accesare? postulate con#ersa ionale2"ț A:o i să!ț

i reaminte ti, cu lux de amnunte, c$t de plăcut i relaxant este să stai peț ș ș

plaă i să sim i cum razele soarelui î i m$ng$ie pieleaB8ș ț ț

o Sugestii cu caracter ambiguu" A4n problema aceasta, po i să fii ca oț

vulpe sau ca un arpe8ș (su$iectul nu tie dacă terapeutul i laudăș

n elepciunea sau i critică lipsa de caracter)ț

33



300700628

o Sugestii bipolare" A:e măsură ce bra ul tău st$ng devine rece i amor it,ț ș ț

bra ul drept este cuprins de o căldură plăcută i reac ionează la comenzileț ș ț

mele8

o Sugestii care presupun o alegere &or at"ț A6ore ti să intri în hipnozăș

acum sau peste - minute8

o Sugestii care genereaz con&uzia recepti#itatea la hipnoz 'n cazul

subiec ilor excesi# de ra ionaliț ț

o Sugestii care acoper toate posibilit ile"ț A4 i vei aminti un lucruț

important care s!a petrecut în copilărie, sau poate că s!a înt$mplat recent,

sau undeva între copilărie i v$rsta actuală.8ș

o nstruc iunile sugesti#e implicite"ț A3tunci c$nd vei sim i o tresărire înț

bra ul tău drept, vei constata că acesta devine tot mai u or, tot mai u or8ț ș ș

o Sugestii care utilizeaz accentele (cu#inte cheie!" A= persoană care

g$nde te profund va aunge la o în elegere profundă i va pătrunde înș ț ș

profunzimea lucrurilor ...8

o Sugestii meta&orice

o Sugestii cu caracter paradoxal" A5ei depune toate eforturile pentru ca

vreme de - minute să lucrezi asupra ta, spre a integra noile experien eț

acumulate8

o Supozi ii sugesti#e"ț A2e plăcut surprins vei fi atunci c$nd vei descoperi

care este problemaD8

o Anecdote – pt. a modifica cadrul de referin ăț

o Trusime (o$serva ie evidentă, care nu poate fi contestată)ț " AEiecare

persoană este unică, a a cum tim cu to iiș ș ț (trusim) , motiv pentru care vei

trăi hipnoza profundă în maniera ta personală8

o Sugestii de 'ntrire a %ului (Eartland, &tanton, Eammond) G tre$uie

utilizate la nceputul terapiei, pt. că majoritatea clien ilor nu luptă pentruț

a$andonarea simptomelor lor, ntrucât nu se simt suficient de puternici să o

facă, ace tia având nevoie de un fel de Nfortificare1 n plan psihologic.ș

o 5tilizarea meta&orelor terapeutice" AFeorge este un leu8, Acopilul este

un soare8 povestirea terapeutică are următoarea structur" prolog actori

expunerea pro$lemei pentru care există o solu ie care se pune n aplicareț

fcându-se referire la su$iectul n cauză.

34



300700628

Ritmul/ pauzele/ tcerile/ accentele"

- omunicarea din timpul edin ei de hipnoză tre$uie să ină seama de modalitateaș ț ț

senzorială dominantă (vizuală – 0Pu vad nicio ie ire1, auditivă, ;inestezică – ș

N&imt o povară pe umeri1) n care su$iectul procesează informa iile.ț

Strategii hipnoterapeutice ericFsoniene"

1. 4odi&icarea istoriei personale – atunci când su$iectul consideră că pro$lema sa

i are originile n deciziile eronate pe care le-a luat n etape timpurii ale existen eiș ț

sale.- ?ehnici" regresie i progresie de vârstă, disociere i tehnica distorsionării timpuluiș ș

). 0rocesarea e#enimentelor psihotraumatizante- ?ehnici" regresie i progresie de vârstă catharsis (retrăirea n plan imaginativ aș

evenimentului traumatic cu multe detalii) ! reinterpretarea evenimentului,

descoperindu-i o nouă semnifica ie disociere, chiar sugerarea prezen ei unor ț ț

halucina ii adresarea de ntre$ări care să evoce răspunsuri ideomotorii este foarteț

utilă – indică psihoterapeutului ce dore te incon tientul clientului i n ce măsurăș ș ș

acesta este capa$il să se confrunte cu expeien ele psihotraumatizante i cuț ș

consecin ele acestora.ț3. 0rescrierea unor teme pentru acas ! fixarea i amplificarea unor gânduri,ș

sentimente i comportamente ela$orate n timpul edin elor de psihoterapieș ș ț "se

cere clientului să realizeze un experiment prin intermediul căruia să testeze faptul

că o convingere a sa cu caracter eronat nu este adevărată, ci doar produsul

imagina iei sale#.ț

. 4odi&icarea cadrului de re&erin ț

- Cestructurarea vechiului sistem de referin ă al clientului, sistem care a condus laț

apari ia pro$lemei-simptom, i crearea unuia nou, care i permite să desfă oare unț ș ș

comportament func ional (sticla pe jumătate goală ! sticlă pe jumătate plină),ț

&au

- Cacă su$iectul manifestă un comportament disfunc ional de care se simte ncântat,ț

poate renun a la acesta dacă terapeutul va eticheta respectivul comportament ntr-oț

manieră negativă.C. 0rescrierea simptomelor – se prescrie clientului n mod direct sau indirect să

continue să manifeste simptomul pt. care s-a prezentat la psihoterapie ntr-un

35



300700628

anumit loc, ntr-un interval de timp $ine precizat ! simptomul i va pierdeș

caracterul involuntar, se transformă ntr-un comportament deli$erat ! se ntrerupe

secven a patologică de interac iune ! su$iectul se simte li$er să modificeț ț

simptomul n avantajul său.+. 4eta&orele psihoterapeutice – povestiri care se referă n mod indirect la

pro$lemele clientului, captând astfel aten ia acestuia.ț

- 2anieră de prezentare hipnotică, cu formulări sugestive, incluzând reac iileț

clientului n plan ver$al sau nonver$al.

0sihoterapia strategic

= model terapeutic ce i apar ine lui Ce &hazer, cu origini n lucrările lui 2. Fric;sonț

- ?erapia scurtă este limitată n timp i rezolvă pro$lema cu care s-a prezentatș

clientul presupune un demers personalizat.- actorii care asigură succesul terapiei" scopuri i o$iective clare (utilizareaș

confuziei) utilizarea acleia i hăr i mentale prin intermediul căreia a fost descrisăș ț

pro$lema-simptom (sistem de concepte, reprezentări, sim$oluri).- aracterul indirect al demersului terapeutic, n cadrul căruia simptomul este

acceptat ca atare i devine o parte din solu ie.ș ț

- 9$iectivul unei terapii eficiente nu este atât eliminarea simptomelor, cât mai ales

ajustarea clientului să- i atingă n mod spontan o$iectivele dezira$ile.ș

- %nlăturarea rezisten elor clientului" la nceput, terapeutul conectează prezentul cuț

viitorul, ignorând trecutul apoi, complimentează clientul pt. ceea ce face $ine i nș

folosul său după aceea, terapeutul oferă sugestii n legătură cu ceva nou ce ar

tre$ui făcut i care ar fi util clientului.ș

- &chim$ări mici i o$iective rezona$ile.ș

36



300700628

@0LAANUA

Strategiile hipnoanalizei"

•

Cescărcarea' catharsisul (a$reac ia)" ncurajarea catharsisului imagerie dirijată controlulț

reac iei de catharsis tehnici de modificare a comportamentului sta$ilirea de noi o$iective.ț

• Eipnoza facilitează demersul terapeutic n cadrul terapiilor de orientare psihodinamică"o Eipnoza = tehnică auxiliară necesară facilitării unor tehnici terapeutice specifice

pentru" managementul' gestionarea rezisten elor accentuarea' modificarea reac ieiț ț

transferen iale structurarea alian ei terapeutice modularea intensită ii reac iilor ț ț ț ț

afective (atunci când acestea au un caracter pertur$ator) asigurraea unui suport pt.

demersul terapeutic i pt. func ionarea Fului clientului sus inerea func ionăriiș ț ț ț

specifice a Fului n timpul regresiei de vârstă managementul unor reac iiț

dezadaptative facilitează dezvăluirile i actualizarea unor amintiri uitate asigurăș

reducerea i controlul simptomelor prin sugestii specifice i tehnici de tipș ș

imaginativ.o Eipnoza ! maturizarea Fului, formarea unei imagini de sine cu caracter adaptativ

i realist formarea unui climat emo ional sigur i gratificant.ș ț ș

o 9$iectivele specifice ale hipnoterapiei pt. sprijinirea tratamentelor psihologice

$azate pe insight' iluminare" &uportul Fului ontrolul Fului atharsisul, a$reac ia i ventilarea unor stări tensionale, conflictualeț ș

Peutralizarea' eli$erarea unor energii psihice n vederea func ionăriiț

adaptative a persoanie ormarea i dezvoltarea capacită ii de a ntre ine rela ii mature, $azate peș ț ț ț

intimitate, odată cu rezolvarea conflictelor legate de ata ament, separareș

sau individua ieț

orectarea unor imagini sau reprezentări deformate (cu privire la propria

persoană, la cei din jur sau la realită i externe) pt. eliminareaț

comportamentelor repetitive cu caracter distructiv cauzate de aceste

distorsiuni Dnternalizarea unor reprezentări corecte i gratificante ale lumii i proprieiș ș

persoane #eglarea afectelor â tigarea autonomiei, a independen ei i a autocontroluluiș ț ș

Dntegrarea n plan interior a rezultatelor insight-ului, a schim$ărilor

terapeutice ! maturizarea, evolu ia i dezvoltarea creativită ii su$iectului.ț ș ț

37



300700628

@ipnoanaliza = m$ină tehnicile de hipnoză cu unele metode specifice psihanalizei

jută pacientul să se eli$ereze de simptomele de care dore te să scape,ș

contri$uind totodată i la restructurarea mai profundă a personalită ii acestuiaș ț

prin accesul la anumite zone ale incon tientului, unde s-au structurat conflicteleș

generatoare de simptome. &curtează durata tratamentului comparativ cu psihanaliza clasică prin atenuarea

rezisten elor la psihoterapie (@ de edin e vs - ani).ț ș ț

?erapeutul psihanalist atacă frontal rezisten ele pacientului sau le ignoră.ț

&elec ia pacien ilor" gradul de hipnotiza$ilitate.ț ț

u cât se o$ ine o transă mai profundă, cu atât hipnoanaliza are anse mai mariț ș

de succes.

&copuri rezona$ile ale unei psihoterapii scurte de tip hipnoanalitic"

O simptomelor #evenirea la nivelul de func ionare psihică de dinainte de m$olnăvireț

%n elegerea de către pacient a naturii factorilor care au favorizat m$olnăvireaț

#ecunoa terea de către pacient a unor pertur$ări ale personalită ii care lș ț

mpiedică să se adapteze n mod eficient la mediu on tientizarea modului n care se produc simptomele psihice i somaticeș ș

#ecunoa terea de către pacient a legăturii dintre conflictele trecute i pro$lemaș ș

prezentă

@ipnoanaliza prezint ) etape principale (Eartland, 56A8)"

Analitic = descoperirea de către pacient a conflictelor incon tiente care suntș

generatoare de simptome Sintetic = prin intermediul insight-ului i al reeducării, pacientul este ajutatș

să- i ela$oreze noi deprinderi de gândire i noi modele de comportament ! iș ș ș

reconstruie te ncrederea n sine, n capacitatea sa de autocontrol i de a faceș ș

fa ă existen ei a a cum este ea.ț ț ș

Tehnici psihanalitice de descoperire a con&lictelor incon tiente &olosite 'nș

hipnoanaliz"

?ehnica asocia iilor li$ereț

Dnterpretarea rezisten elor i a mecanismelor de apărareț ș

naliza transferului – de tip infantil, oedipian, fratern

Dnterpretarea viselor

38



300700628

Tehnici speci&ice hipnoanalizei"

?ehnica imagina iei dirijateț

Tehnici a#ansate de hipnoterapie"

?ehnica scrisului automat Cesenul hipnotic ?erapia prin joc ?ehnica dramatică #egresia de vârstă n psihoterapia dinamică ?ehnica semnalului ideomotor /untea afectivă

4etode hipnoanalitice de re,e#aluare i rezol#are a con&lictelorș

$reac iaț

?erapia stărilor Fului #ezolvarea pro$lemelor pacientului cu ajutorul tehnicii semnalului

ideomotor

Sugestiologie_rezumat,

Documents

Transcript of Sugestiologie_rezumat,