SuccesiuneaNotiunea si felurile de mostenireDeschiderea succesiunii. Momentul si locul deschiderii succesiuniiConditiile prevazute de lege pentru a putea mosteniMostenirea testamentaraMostenirea legalaOptiunea sucesoralaResponsabilitatea mostenitorilor de pasivul succesoralControlarea dreptului la mostenire si impartirea mostenirii

Reglementari art.1432-1575 Cod civilMotenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lsat motenirea) ctre succesorii si (una sau mai multe persoane).Mostenirea se caracterzeaza prin: Este o transmitere pentru cauza de moarte (mortis causa) decesul poate fi constatat sau declarat de instanta de judecata Este o transmitere universala, intrucat are ca obiect o universalitate juridica, un patrimoniu, care apartinea defunctului, adica o totalitate de drepturi si obligatii cu valoare economica (nu pot fi transmise drepturile, in cazul contractelor incheiate personal - instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe viata) Mostenirea are un caracter unitar, deoarece transmiterea patrimoniului, prin succesiune, se supune unui regim unic, stabilit de aceleasi norme juridice, indiferent de natura si provenienta bunurilor, care alcatuiesc masa succesorala Transmiterea mostenirii este indivizibila, ceea ce presupunme ca acceptarea mostenirii sau renuntarea la ea, are caracter indivizibil.Fiecare mostenitor trebuie sa accepte mostenirea, potrivit vocatiei (?) succesorale sau sa renunte la ea, fara a fi posibila acceptarea sau renuntarea partiala a mostenirii. Art.1432 Cod civil, alineat 2.In functiile de izvorul vocatiei succesorale, a celor care dobandesc patrimoniul persoanei decedate, mostenirea poate fi in temeiul legii (succesiunea legala) sau testamentara (succesiune testamentara) art.1432, alin.3 Cod civil.De fiecare data cand o persoana decedeaza fara a lasa un testament, prin care sa dispuna de bunurile sale dupa moarte, transmterea patrimoniului succesoral se va face persoanelor, in modul, ordinea si in cotele determinate de lege.Regulile succesunii legale se vor aplica si in cazul in care defunctul a dispus prin testament, doar de o parte din bunurile sale. Daca testamentul nu este valabil, precum si atunci cand defunctul a lasat testament, insa nu se refera la transmterea patrimoniului succesoral, ci la alte dispozitii (numirea executorului testamentar, cu privire la funeralii etc.). Persoanele care dobandesc mostenirea, in temeiul legii, sunt mostenitori universali, cu vocatie la intreg patrimoniul lasat de defunct, chiar daca, atunci cand exista mai multi mostenitori, ei beneficiaza doar de o fractiune din mostenire. Mostenirea testamentara are loc in virtutea vointei persoanei decedate, manifestate de acesta, in timpul vietii, prn una din formele de testament, prevazute de lege. Cel care a lasat mostenirea, in acest mod, este numit testator, iar cei chemati sa mosteneasca mostenitori testamentari.Mostenitorii testamentari pot fi: universali, atuncic and culeg intreg patrimoniul defunctului; cu titlu universal, atunci cand dobandesc doar o fractiune din patrimoniul succesoral; cu titlu particular, atunci cand dobandesc doar un bun sau anumte bunuri determinate.Prind eschiderea succesiunii se intelege faptul juridic ce da nastere transmisiunii succesorale si care implicit, determina momentul in care incepe aplicarea normelor legale cu privire la mostenire.Potrivit art.1440 Cod civil, acest fapt reprezinta decesul sau declararea mortii persoanei fizice, de catre instant de judecata.Momentul deschiderii succesiunii, are importanta, intrucat: In raport cu momentul deschiderii succesunii, se determian persoanele care au vocatie personala. Pornind de la acest moment, se derernmna componenta si valoarea patrimoniului succesoral. Din acets moment se calculeaza termenul de 6 luni, necesar pentru acceptarea mostenirii Acceptarea sau renuntul la mostenire, produce efect la momentul deschiderii succesiunii Din acest moment, curge termenul de presciptie, pentru declararea nulitati testamentului

Articolul 1440. Deschiderea succesiunii (1) Succesiunea se deschide n urma decesului persoanei fizice sau declarrii morii ei de ctre instana de judecat. (2) Momentul deschiderii succesiunii se consider cel al decesului persoanei care a lsat motenirea sau data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti privind declararea morii lui.

Art.1441Articolul 1441. Comorienii i codecedaii (1) Persoanele cu vocaie succesoral reciproc sau unilateral care au murit fr a se putea stabili dac una a supravieuit alteia se prezum c au murit concomitent (comorienii i codecedaii). (2) Motenirea lsat de fiecare comorient sau codecedat va fi culeas de proprii motenitori.

Locul deschiderii succesiunii prezinta importanta pentru determinarea organelor competente din punct de vedere teritorial, sa rezolve diferite probleme privind mostenirea. Prin organe competente se intelege notarii, care sunt in drept sa solutioneze problemele legate de succesune.

Articolul 1443. Locul deschiderii succesiunii Locul deschiderii succesiunii este ultimul domiciliu al celui care a lsat motenirea, iar dac locul nu este cunoscut, locul unde se afl bunurile succesorale. Dac bunurile succesorale se afl n diferite locuri, cel al deschiderii succesiunii va fi considerat locul unde se afl partea cea mai valoroas a bunurilor imobile. Dac nu exist bunuri imobile, se consider locul unde se afl partea principal ca valoare a bunurilor mobile.

Pentru ca o persoana sa poata mostenitek trebuie sa intrunite cumulativ, urmatoarele functii: Persoana sa dispuna de capacitate succesorala Sa aiba vocatie sucesorala Sa nbu fie nedemna de a mosteniSe considera ca are capacitate succesorala orice persoana care exista la momentul deschiderii succesiunii.Articolul 1433. Succesorii (1) Pot fi motenitori, n cazul succesiunii: a) testamentare, persoanele care se aflau n via la momentul decesului celui ce a lsat motenirea, precum i cele care au fost concepute n timpul vieii celui ce a lsat motenirea i s-au nscut vii dup decesul acestuia, indiferent de faptul dac snt sau nu copiii lui, precum i persoanele juridice care au capacitate juridic civil la momentul decesului celui ce a lsat motenirea; b) legale, persoanele care se aflau n via la momentul decesului celui ce a lsat motenirea, precum i copiii celui ce a lsat motenirea concepui n timpul vieii lui i nscui vii dup decesul acestuia. (2) Statul dispune de capacitate succesoral testamentar, precum i de capacitate succesoral asupra unui patrimoniu succesoral vacant.

Articolul 1442. Deschiderea succesiunii dup declararea morii persoanei Consecina prevzut la art.1441 survine i n cazul declarrii de ctre instana de judecat a decesului ctorva persoane n urma dispariiei fr veste n aceleai circumstane. n acest caz, nu are importan momentul intrrii n vigoare a hotrrii privind declararea morii acestor persoane.

Vocatia la mostenire o au rudele defunctului (art.1500 Cod civil).Prin testament se poate oferi vocatie succesorala oricarei persoane cu capacitate succesorala.

Articolul 1435. Decderea din dreptul la succesiune Circumstana care constituie temei pentru decdere din dreptul la succesiune trebuie constatat de instana de judecat. Aciunea poate fi intentat de persoana pentru care decderea succesorului nedemn din dreptul la succesiune are consecine patrimoniale.

Articolul 1434. Succesorul nedemn (1) Nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care: a) a comis intenionat o infraciune sau o fapt amoral mpotriva ultimei voine, exprimate n testament, a celui ce a lsat motenirea dac aceste circumstane snt constatate de instana de judecat; b) a pus intenionat piedici n calea realizrii ultimei voine a celui ce a lsat motenirea i a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora. (2) Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor prinii deczui din drepturile printeti care, la data deschiderii succesiunii, nu snt restabilii n aceste drepturi i nici prinii (adoptatorii) i copiii maturi (inclusiv cei adoptai) care s-au eschivat cu rea-credin de la executarea obligaiei de ntreinere a celui ce a lsat motenirea dac aceast circumstan este constatat de instana de judecat.

Mostenirea testamentaraTestamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil i personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul ncetrii sale din via, de toate bunurile sale sau de o parte din ele.

Caracterele juridice ale testamentului:1. Este un act juridic ce cuprinde manifestarea de vointa a testatorului, indreptata spre a produce efecte juridice2. Este un act juridic unilateral, intrucat ia nastere si produce efecte juridice, exclusiv din vointa testatorului3. Testamentul produce efecte indiferent de atitudinea mostenitorilor si inainte de acceptarea de catre ei a mostenirii4. Testamentul este un act juridic personal5. Este un act juridic solemn, deoarece sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa imbrace una din formele cerute de lege6. Testamentul este un act juridic, care este incheiat pentru cauza de moarte (produce efecte doar dupa decesul autorului/ testatorului sau)7. Testamentul este un act revocabil, adica oricand, pana la ultima clipa a vietii, testatorul poate modifica sau revoca testamentul, in ordinea stabilita de legislatie.Formele testamentuluiPornind de la importanta si efectele pe care le produce, pentru protejarea vointei testatorului, impotriva unor influente influente si presiuni si, pentru a exclude orice dubiu, referitor la existenta si sensul manifestarii de vointa, a testatorului, legea prevede, sub sanctiunea nulitatii absolute, anumite forme testamentare, pe care trebuie sa le ia vointa testatorului, pentru a produce efecte juridice. Art.1458 Cod civilTestamentul poate fi ntocmit doar n una din urmtoarele forme: a) olograf - scris n ntregime personal, datat i semnat de testator; b) autentic - autentificat notarial, precum i asimilat cu cel autentificat notarial; c) mistic - scris n ntregime, datat i semnat de testator, strns i sigilat i apoi prezentat notarului, care aplic inscripia de autentificare pe plic i l semneaz mpreun cu testatorul.

Un testament olograf este valabil atunci cand este scris in intregime de testator. Scrierea manuscrisa, poarta intotdeauna amprenta personala a autorului, astfel incat ea poate evidentia cel mai bine, identitatea autorului, garantand ca testamentul provine de la cel care l-a scris.Testamentul poate fi scris cu orice instrument (stilou, pensula, etc.), la fel cu orice substanta, care lasa urme, corespunzator (cerneala, pasta, vopsea, chiar si sange, etc.), pe orice suport (hartie, panza, piatra, lemn).Testamentul poate fi intocmit in orice limba cunoscuta de testatort. Scrierea poate fi obisnuita, cu caractere de mana, de tipar.La redactarea testamentului olograf, testatorul poate apela la ajutorul unor persoane care poseda cunostinte necesare, in privinta formei actului (ruda, prieten, apropiat). Testamentul va fi valabil, daca nu este lezat consimtamantul testatorului.O alta conditie privind testamentul olograf, este datarea lui prin indicarea zilei, lunii si anului in care a fost intocmit.Data conteaza in cazul in care se atesta existenta mai multor testamente.Articolul 1465. Modificarea sau revocarea testamentului Testatorul poate modifica sau revoca testamentul n orice moment: a) prin ntocmirea unui nou testament, care revoc n mod direct, total sau parial, testamentul anterior ce contravine noului testament; b) prin depunerea unei cereri la notar; c) prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului olograf. Articolul 1466. Inadmisibilitatea restabilirii testamentului revocat Testamentul revocat printr-un testament ntocmit mai trziu nu poate fi restabilit nici n cazul n care testamentul ulterior va fi revocat prin depunerea unei cereri. Articolul 1467. Pluralitatea de testamente Dac testatorul a ntocmit cteva testamente care se completeaz i nu se substituie integral unul pe altul, toate testamentele rmn n vigoare. Testamentul anterior i pstreaz puterea legal n limita n care prevederile lui nu snt modificate prin testamentele ulterioare.

Articolul 1464. Data ntocmirii testamentului n testament trebuie s se indice data ntocmirii lui. Lipsa datei atrage nulitatea testamentului doar dac nu snt nlturate dubiile privind capacitatea de exerciiu a testatorului la momentul ntocmirii, modificrii sau revocrii testamentului, precum i n cazul existenei a ctorva testamente. Semnatura testatorului este o formalitate, care urmeaza a fi respectata si e ceruta de lege pentru valabilitatea testamentului, care atesta ca dispozitiile testamentare reprezinta ultima vointa a testatorului. Lipsa semnaturii pe testament, atrage nulitatea acestuia.Testamentul autentic este testamentul care e inregistrat de autoritatea competenta in acest scop.Articolul 1459. Testamentele asimilate celor autentificate notarial (1) Snt asimilate celor autentificate notarial testamentele autentificate de: a) medicul principal, eful, adjuncii lor n probleme medicale, medicul de serviciu al spitalului, al unei alte instituii medicale, al sanatoriului, directorul sau medicul principal al azilului pentru invalizi i btrni dac testatorul se trateaz sau locuiete ntr-o astfel de instituie; eful expediiilor de explorri, expediiilor geografice i a altor expediii similare, dac testatorul se afl ntr-o astfel de expediie; b) cpitanul navei sau aeronavei, dac testatorul se afl pe nav sau n aeronav; c) comandantul (eful) unitii, marii uniti, institutului i colegiului militar dac la locul aflrii lor nu exist notar i dac testatorul este militar sau ndeplinete serviciul n unitatea militar sau este persoan civil sau membru al familiei acestuia; d) eful instituiei de privaiune de libertate dac testatorul se afl n locuri de privaiune de libertate. (2) Testamentul autentificat conform prevederilor alin.(1) se expediaz cel trziu a doua zi dup autentificare unuia dintre notarii de la locul instituiei date.

Testamentul este mistic daca e scris n ntregime, datat i semnat de testator, strns i sigilat i apoi prezentat notarului, care aplic inscripia de autentificare pe plic i l semneaz mpreun cu testatorul.

Se realizeaza in 2 etape: etapa redactarii si etapa prezentarii la notar.Semnatura este conditia de valabilitatea a testamentului mistic. De altfel vom fi in prezenta nulitatii absolute a testamentului.Articolul 1465. Modificarea sau revocarea testamentului Testatorul poate modifica sau revoca testamentul n orice moment: a) prin ntocmirea unui nou testament, care revoc n mod direct, total sau parial, testamentul anterior ce contravine noului testament; b) prin depunerea unei cereri la notar; c) prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului olograf.

Distrugerea tuturor exemplarelor testamentului olograf, prin ardere, rupere, stergerea textulu sau a unui element esential ca data, semnatura, are semnificatia revocarii tacite, daca sunt intrunite conditiile: Distrugerea testamentului olograf sa fie voluntara, efectuata de testator sau de un tert, cu stirea testatorului si distrugerea fortuita va semnifica revocarea tacita a testamentului olograf, daca testatorul a cunoscut faptul distrugerii Distrugerea testamentului sa fie efectiva, materializata Testatorul sa fi avut capacitate necesara pentru a reveni asupra dispozitiile testamentare si vointa acestuia sa nu fie viciataRevocarea testamentului prin distrugere, poate fi totala sau partiala (ruperea unor foi din testamentul olograf - daca partea ramasa din testament e valabila, atunci aceasta va produce efectele juridice si se va consdera ca revocarea a fost una partiala. Un testament intocmit valabil si nerevocat, poate deveni inefcace, datorita unor cauze, intervent ulterior intocmirii lui, care fac imposibila executarea testamentului (caducitatea testamentului).Articolul 1468. Temeiurile n care testamentul este considerat fr putere legal Testamentul nu are putere legal: a) dac unica persoan n a crei favoare a fost ntocmit decedeaz naintea testatorului; b) n cazul n care unicul motenitor nu accept motenirea; c) dac averea testat dispare n timpul vieii testatorului sau este nstrinat de acesta; d) n partea n care ncalc rezerva succesoral.

Articolul 1469. Nulitatea testamentului (1) Testamentul este nul dac snt prezente condiiile de nulitate a actelor juridice. (2) Dispoziiile testamentare care contravin legii sau intereselor publice, precum i condiiile care nu snt clare sau contravin una alteia, snt nule. (3) Testamentul ntocmit cu nerespectarea formei stabilite de lege este nul. (4) Testamentul este declarat nul de ctre instana de judecat.

Articolul 1470. Nulitatea dispoziiilor testamentare separate (1) Dispoziia testamentar n a crei baz are loc chemarea la motenirea unui bun care nu face parte din patrimoniul succesoral este nul. (2) Dispoziia testamentar care nu poate fi executat din motiv de sntate sau din alte motive obiective poate fi declarat nul. Articolul 1471. Consecinele pierderii puterii legale i ale nulitii unei dispoziii testamentare Dac dintre cteva dispoziii testamentare una nu mai are putere legal sau este nul, iar testatorul nu a lsat alte dispoziii, restul dispoziiilor testamentului rmn n vigoare. Articolul 1472. Acceptarea succesiunii n cazul nulitii testamentului n cazul declarrii nulitii testamentului, motenitorul privat prin acest testament de dreptul la motenire are dreptul la opiune n cadrul succesiunii legale conform regulilor generale. Articolul 1473. Contestarea valabilitii testamentului Valabilitatea testamentului poate fi contestat, n temeiul condiiilor de nulitate a actelor juridice, de ctre motenitorii legali i de alte persoane interesate. Articolul 1474. Termenul de intentare a aciunii (1) Aciunea privind declararea nulitii testamentului poate fi intentat n termen de un an de la data deschiderii succesiunii. (2) Termenul prevzut la alin.(1) nu se extinde asupra aciunii proprietarului dac testatorul a testat din greeal o avere strin ca fiind a sa. Mostenirea este legala, atunci cand transmiterea patrimoniului succesoral, are loc in temeiul legii, la persoanele, in ordinea si in cotele determinate de lege. Mostenirea legala intervine de fiecare data, in cazurile prevazute la art.1499.(1) Motenirea legal, adic trecerea patrimoniului defunctului ctre persoanele menionate n lege, se aplic n cazul n care: a) cel ce a lsat motenirea nu a lsat nici un testament; b) a fost declarat nulitatea testamentului; c) succesorul testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul; d) succesorul testamentar este nedemn.

Articolul 1500. Motenitorii legali (1) n cazul succesiunii legale, motenitori cu drept de cot egal snt: a) de clasa I - descendenii (fiii i fiicele celui ce a lsat motenirea, la fel i cei nscui vii dup decesul lui, precum i cei nfiai), soul supravieuitor i ascendenii privilegiai (prinii, nfietorii) celui ce a lsat motenirea; b) de clasa a II-a - colateralii privilegiai (fraii i surorile) i ascendenii ordinari (bunicii, att din partea tatlui, ct i din partea mamei) ai celui ce a lsat motenirea; c) de clasa a III-a - colateralii ordinari (unchii i mtuile) ai celui ce a lsat motenirea. (2) Ascendenii ordinari culeg motenirea n ordinea proximitii (apropierii) gradului de rudenie cu cel ce a lsat motenirea, respectiv bunicii i nltur pe strbunici etc., indiferent de sex i linie. (3) n cazul motenirii descendenilor i colateralilor se aplic reprezentarea: a) descendenilor - la infinit; b) colateralilor - pn la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv (colaterali privilegiai - nepoi de la frate i sor, strnepoi de la frate i sor; colaterali ordinari - veri primari). (4) Reprezentarea are loc cu respectarea prevederilor art.1504. (5) Prinii naturali ai celui adoptat i celelalte rude ale lui de snge pe linie ascendent, precum i surorile i fraii lui de snge, nu motenesc dup moartea celui adoptat sau a descendenilor lui.