Subiectele rezolvate la anatomie sem 1 anul 2 Carol Davila

8/9/2019 Subiectele rezolvate la anatomie sem 1 anul 2 Carol Davila

1/54

Subiectul II

1. Cavitatea peritoneala delimitare, impartire. Pozitia organelor fata de peritoneu- implicatii clinice. Plici si ligamente

peritoneale. Fundul de sac Douglas- delimitare, palpari, implicatii clinice.2. Topografia peretelui abdominal. ranita toraco-abdominala! descriere, particularitati, implicatii clinice". #ta$ul supramezocolic al cavitatii peritoneale. %imite, descriere, continut, ligamente, recesuri, comunicari&. #ta$ul inframezocolic al cavitatii peritoneale. %imite, descriere, continut, recesuri, mezouri, comunicari'. (ursa omentala delimitare, prelungiri, comunicari

). Diafragma toraco abdominala. *edere frontala si sagitala. Descriere, situatie, orificii, inervatie, actiune, limfatice.

Paralizia. Capacitatea de separare toraco-abdominala. +mplicatii clinice.. #sofagul abdominal descriere, raporturi, proiectie, situatie, vascularizatie, inervatie. odul de traversare a diafragmei.. /tomac descriere, raporturi, proiectie, topografia gastrica si specificul structural si functional al fiecarei regiuni.0. /tomac vascularizatie, inervatie1. /tomac structura generala a peretelui, tipuri de anastomoze vasculare intraparietale, implicatii clinice.11. %igamentele stomacului- enumerare, descriere, continut

12. egiunea cardiei. /ituatie, descriere, proiectie, implicatii clinice.1". egiunea pilorica. /ituatie, descriere, proiectie, implicatii clinice1&. Duoden pars superior. Descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie, inervatie. (ulbul duodenal- definitie,

situatie, implicatii clinice.1'. Duoden pars descendens. Descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie, inervatie.1). Duoden pars orizontalis. Descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie, inervatie

1. Duoden pars ascendens. Descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie, inervatie1. *ascularizatia duodenului10. 3e$un si ileon descriere, situatie, diferentiere, raporturi, vascularizatie, structura generala2. ezenterul. Descriere, situatie, raporturi, proiectie, continut, vascularizatie, inervatie.21. Cecul si valvula ileocecala. Descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie, inervatie22. 4pendicele Descriere, situatie, raporturi, proiectie, puncte dureroase

2". 4pendicele structura peretelui,vascularizatie, inervatie, bazele anatomice ale durerii apendiculare.*ariabilitatea

anatomica a apendicelui- dimensiuni, pozitii.2&. Colonul ascendent si fle5ura colica dreapta limite, situatie, descriere, raporturi, vascularizatie,limfatice, inervatie2'. Colonul transvers limite, situatie, descriere, raporturi, vascularizatie, limfatice, inervatie2). ezocolonul transvers-descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie, limfatice, inervatie2. Colonul descendent si fle5ura colica stinga limite, situatie, descriere, raporturi, vascularizatie, limfatice, inervatie2. Colonul sigmoid limite, situatie, descriere, raporturi, vascularizatie, limfatice, inervatie

20. ezocolonul sigmoid. Descriere, limite, situatie, raporturi, continut". ectul limite, parti, situatie,descriere, raporturi"1. ectul configuratie interna, vascularizatie 6ple5uri 7emoroidale8, cone5iuni limfatice. +mplicatii clinice. Tuseul rectal."2. Ficatul situatie, configuratie e5terna, ligamente, recesuri- implicatii clinice"". Ficatul proiectie, raporturi. %obi si segmente 7epatice."&. %obulul 7epatic. Descriere. 3onctiunea circulatiilor nutritiva si functionala. Topografia lobulului. +mplicatii clinice

"'. 4rtera 7epatica proprie si venele 7epatice. *ascularizatia functionala si nutritiva a ficatului. +nervatia ficatului."). *ena porta formare, raporturi, distributie. +mplicatii clinice". 45ul vascular cardio- 7epato- spleno- visceral. Descriere, implicatii clinice. Principiul anastomozelor porto-cave si cavo-

cave. #5emple.". *ezicula biliara descriere, limite, situatie, proiectie, puncte dureroase, raporturi, structura peretelui, vascularizatie"0. Canalul cistic, canalul 7epatic comun si canalul coledoc. Descriere, limite, situatie, proiectie, raporturi, vascularizatie

&. aspantia bilio- pancreatico- digestiva. Descriere, situatie, implicatii clinice.

&1. /plina- Descriere, situatie, raporturi, proiectie, vascularizatie, inervatie&2. /plina structura, consideratii functionale,implicatii clinice.&". Capul pancreasului raporturi. +mplicatii clinice&&. Corpul si coada pancreasului raporturi. +mplicatii clinice&'. *ascularizatia si structura microscopica a pancreasului

&). Trunc7iul celiac si ramurile sale descriere, raporturi, plici peritoneale&. 4rtera mezenterica superioara origine, traiect, raporturi, ramuri&. 4rtera mezenterica inferioara origine, traiect, raporturi, ramuri&0. Proiectiile viscerelor abdominale ficat, vezica biliara, stomac, splina, pancreas, duoden, apendice, puncte ureterale'. ranita toraco- abdominala. /uprapunerea regionala. Comunicari.

1. Cavitatea peritoneala delimitare, impartire. Pozitia organelor fata de peritoneu- implicatii clinice. Plici si ligamente peritoneale. Fundul de sac Douglas -

delimitare, palpari, implicatii clinice.

Peritoneul de !ur "mpre!ur# este o foi$% seroas%, alb%-side&e, ce tapeteaz%cavitatea abdominal% 'i o parte din viscerele sale. (l este format din ) foi$e* una

1


2/54

parietal% care tapeteaz% intim pere$ii cavit%$ii abdominale# 'i una visceral% careacoper% intim viscerele abdominale#. (l este folosit ca memb. pt. dializ% epit.pavimentos uistrati&cat#.

Cele ) foi$e peritoneale se continu% una cu cealalt%, form+nd "ntre ele cavitateaperitoneal%. n mod normal, aceasta con$ine o cantitate mic% de licid peritoneal)-)/ ml#. 0icidul peritoneal umecteaz% viscerele, facilit+nd alunecareaacestora, at+t "ntre ele c+t 'i fa$% de pere$ii cavit%$ii abdominale.

Foi$a visceral% este sub$ire 'i foarte aderent% la peretele viscerului abdominal pecare "l acoper%. (a nu poate & separat% cirurgical de peretele visceral. Peritoneulvisceral are o vasculariza$ie 'i o inerva$ie comun% cu viscerele abdominaleinerva$ie visceral%#. Irita$ia peritoneului visceral "n diferite patologii abdominalegenereaz% o durere surd%, imprecis delimitat%. Foi$a parietal% a peritoneului este mai groas% 'i nu este foarte aderent% laperetele abdominal, ea put+nd & separat% cirurgical de acesta. Peritoneul parietalare o vasculariza$ie 'i inerva$ie comun% cu peretele abdominal inerva$ie somatic%#.Irita$ia peritoneului parietal "n diferite patologii abdominale d% o durere acut%,ascu$it%, bine localizat%. rganele abdominale se "mpart "n func$ie de raportul lor cu peritoneul "n organeintraperitoneale acoperite "n cea mai mare parte de peritoneu# 'i e2traperitonealesituate "n afara cavit%$ii peritoneale 'i acoperite doar par$ial de peritoneu#. varuleste singurul organ acoperi "n totalitate de peritoneu. rganele e2traperitoneale pot & situate "n spa$iul retroperitoneal, pelvis-subperitoneal sau preperitoneal. rganele retroperitoneale se "mpart "n organe primare sau secundareretroperitoneale. rganele primar retroperitoneale se dezvolt% "n afara cavit%$ii peritoneale "n

perioada intrauterin% 'i r%m+ne la acest nivel aorta, vena cav% inferioar%, rinicii,ureterele#. rganele secundar retroperitoneale sunt situate "n via$a intrauterin% ini$ialintraperitoneal. n cursul dezvolt%rii ele se vor alipi peretului posterior abdominal 'ivor deveni organe retroperitoneale secundare duodenul, pancreasul, colonulascendent 'i descendent#. rganele secundar retroperitoneale sunt cele careprezint% fascie de coalescen$%. Peritoneul "mparte cavitatea abdominal% "ntr-un spa$iu e2traperitoneal 'icavitatea peritoneal%. Spa$iul e2traperitoneal se "mparte la r+ndul s%u "n spa$iupreperitoneal, spa$iu retroperitoneal 'i spa$iu pelvis-subperitoneal. Cavitatea

peritoneal% prezint% o por$iune abdominal% 'i una pelvin%. Cavitatea peritoneal%abdominal% este "mp%r$it% "n cavitatea peritoneal% mare 'i cavitatea peritoneal%mic% sau bursa omental%. Peritoneul ader% intim la organele abdominale 'i formeaz% ligamente, mezouri,fascii de coalescen$% 'i plici peritoneale. 0igamentele peritoneale leag% ) organe abdominale "ntre ele sau un organabdominal de peretele abdominal. (2emple*

o 0ig. 3astro-colic leag% stomacul de colonul transverso 0ig. 3astro-splenic leag% stomacul de splin%o 0ig. 4eno-lienal leag% splina de riniciul st+ng

5ezourile peritoneale leag% organele abdominale de peretele posteriorabdominal. (le sunt mai lungi 'i confer% mobilitate organelor intraperitoneale.(2emple*

)


3/54

5ezoul transvers leag% colonul transvers de peretele posteriorabdominal

5ezoul sigmoid leag% colonul sigmoid de peretele posterior abdominal

Fasciile de coalescen$% apar la nivelul organelor secundar retroperitoneale, prinalipirea lor la peretele posterior abdominal. (2emple*

Fascia de coalescen$% duodenopancreatic% 6reitz se a7% posterior deduoden 'i pancreas

Fascia de coalescen$% 6oldt I se a7% posterior de colonul ascendent Fascia de coalescen$% 6oldt II se a7% posterior de colonul descendent

Plicile peritoneale sunt formate de vase care "n traiectul lor ridic% peritoneul.(2emple*

8rtera epigastric% inferoar% ridic% o plic% la nivelul peretului anteriorabdominal

8rtera gastric% st+ng% 'i epatic% comun% ridic% ) plici peritoneale lanivelul peretelui posterior abdominal

Peritoneul formeaz% prin a'ternerea sa peste organele pelvine fundurile de sac

sau e2cava$ii pelvine, la nivelul lor se vor colecta ma!oritatea licidelor patologiceintraabdominale s+nge,puroi#. 0a femeile peritoneul formeaz% fundul de sac rectouterin Douglas- "ntre rect 'iuter# 'i fundul de sac uterovezical "ntre uter 'i vezic% urinar%#. 0a b%rbat peritoneul formeaz% fundul de sac rectovezical Douglas "ntre rect 'ivezica urinar%#. 0a e2amenul clinic aceste funduri de sac pot & palpate, prin tu'eu vaginal lafemeie 'i prin tu'eu rectal la b%rbat. 8pari$ia durerii la palparea lor semnul Douglaspozitiv# sugereaz% prezen$a unor colec$ii patologice la acest nivel. 6rebuie re$inut c% aceste funduri de sac sunt singurele locuri "n care peritoneulpoate & palpat direct, f%r% interpunerea unor mu'ci ai peretelui abdominal.

). 6opogra&a peretelui abdominal. 3ranita toraco-abdominala* descriere,particularitati, implicatii clinice

Peretele antero-lateral este "mp%r$it conven$ional "n mai multe regiuni. 8ceast%"mp%r$ire este foarte util% pentru a sistematiza proiec$ia viscerelor abdominale lanivelul peretelui anterior abdominal.

8bdomenul este limitat superior de diafragm 'i inferior comunic% larg cu cavitateapelvin%. Diafragmul se proiecteaz% la sf+r'itul e2pirului pe linia medioclavicular%dreapt% 05C# la nivelul coastei 9 'i pe 05C st+ng% la nivelul spa$iului intercostal 9. 0iteratura francez% "mparte peretele anterolateral abdominal "n : regiuni*ipocondrul drept, epigastrul, ipocondrul st+ng, 7ancul drept, mezogastru, 7anculst+ng, fosa iliac% dreapt%, ipogastru 'i fosa iliac% st+ng%.

8ceste regiuni sunt separate prin ) linii verticale liniile medioclaviculare# 'i ) liniiorizontale. 0inia orizontal% superioar% este reprezentat% de linia care une'temarginea inferioar% a rebordurilor costale v+rful coastelor ;#. 0inia orizontal%

inferioar% este reprezentat% de orizontala care une'te spinele iliace antero-superioare. 8stfel se formeaz% eta!ul abdominal superior, mi!lociu 'i inferior. (ta!ul abdominal superior sau toraco-abdominal cuprinde "ntre rebordurilecostale, pe mi!loc epigastrul 'i lateral, sub rebordurile costale ipocondrul drept 'i


4/54

st+ng. rice plag% toracic% care intereseaz% peretele lateral toracic, inferior decoasta 9 poate s% lezeze 'i organele intraabdominale. (ta!ul abdominal mi!lociu cuprinde mezogastrul pe mi!loc 'i 7ancul drept 'i st+ngc%tre lareral. (ta!ul abdominal inferior este limitat inferior de plica inginal% 'i margineasuperioar% a sim&zei pubiene. (l cuprinde ipogastrul pe mi!loc 'i fosele iliacedreapt% 'i st+ng% lateral.

0iteratura anglo-sa2on% "mparte peretele antero-lateral abdominal "n = cadraneprin ) linii duse prin ombilic*

o Cadran superior drepto Cadran superior st+ngo Cadran inferior drepto Cadran inferior st+ng

Cavitatea peritoneal% mare este "mp%r$it% de colon 'i mezocolonul transvers "ntr-un eta! supramezocolic 'i un eta! inframezocolic. 3rani$a toraco-abdominal% este reprezentata de mu'ciul diafragm.

Diafragma forma$iune impar%, lat%, boltit%, cu diametrul transversal mai maredec+t cel anteroposterior# este un sept musculomembranos care separ% cav.toracal% de cav. abdominal%. >olta sa proemin% "n cav. toracelui 'i prezint% dou%cupole* una dreapt%, pu$in mai "nalt% deoarece v+rful ei corespunde spa$iului I9intercostal drept pe linia medioclavicular% 'i alta st+ng%, mai pu$in "nalt% deoarececre'tetul ei nu a!unge dec+t la nivelul coastei 9 pe linia medioclavicular% st+ng%.Diafragma este alc%tuit% din ) p%r$i distincte* una central% 'i superioar%, numit%centru tendinos, $i alta periferic% 'i inferioar%, muscular%. Centrul tendinos, numit 'i centrul frenic, seam%n% cu o frunz% de trifoi, cu treifoliole form+nd o membran% tendinoas% sub$ire, dar rezistent%.

Foliola anterioar% ocup% partea median% a centrului tendinos. 5aginea saanterioar%, conve2%, prive'te spre stern, iar cea posterioar%, concav% puternicscobit% de incizura vertebral% a diafragmei, corespunde coloanei corpurilorvertebrale. Fa$a superioar%, concav%, a foliolei anterioare spri!in% ca un c%u' fa$adiafragmatic% a cordului "nvelit "n sacul pericardic. Foliolele laterale, st+ng% 'i dreapt%, continu% de o parte 'i de alta foliolaanterioar%, av+nd a2ul lor mare "ndreptat lateral 'i posterior. Fe$ele lor superioare,conve2e, corespund cupolelor diafragmatice, st+ng% 'i dreapt%. Cupolele semuleaz% pe bazele concave ale pulmonilor prin intermediul pleurei diafragmatice.

5arginea anterioar% a centrului tendinos descrie un fel de acolad% cu centrulconve2 "napoia stermului? marginea posterioar% este concav% "napoia stermului?marginea posterioar% este concav% "n concavitatea ei intr+nd coloana corpurilorvertebrale, iar marginile laterale, conve2e, sunt orientate laterar 'i posterior. ntrefoliola anterioar% 'i cea lateral% dreapt%, mai mult posterior, se a7% un ori&ciu deform% ovoidal%, gaura venei cave inferioare, str%b%tut% de vena respectiv%. Centrultendinos poate & considerat loc de interferen$% al multiplelor tendoane intermediarece apar$in fasciculelor musculare diametral opuse, inserate pe el. 8spectul detendon intermediar al centrului tendinos este mai evident pe fa$a sa inferioar%,

unde fasciculele tendinose iradiaz% "n evantai de pe lig. arcuat median, care une'tepreaortic st+lpii diafragmei, "nspre foliolele anterioar% 'i lateral%. @n alt tract &bros,cu direc$ie transversal%, porne'te "n a2ul foliolei drepte, trece anterior de ori&ciul9CI 'i radiaz% "n foliola st+ng%. ri&ciul 9CI este m%rginit de &bre tendinoase, dintre

=


5/54

care unele sunt dispuse circular iar celelalte urc% radiar spre adventicea venei,solidariz+nd-o cu marginea ori&ciului. Por$iunea muscular% a diafragmei se compune din < p%r$i denumite dup% origineafascicolelor musculare* partea lombar%, partea costal% 'i partea sternal%. Partea lombar% a diafragmei "'i are originea pe vertebrele lombare prin st+lpiidiafragmatici drept 'i st+ng#, pe lig.)arcuate mediale 'i laterale, iar inser$ia, pemarginea posterioar% a centrului tendinos.

a# St+lpul diafragmatic drept este mai lat 'i mai gros dec+t cel st+ng. (l "'i areoriginea printr-un tendon l%$it pe fa$a anterioar% 'i lateral%, ca 'i pe discurileintervertebrale ale vertebrelor 01-0=. Corpul muscular ce continu% tendonulurc% "n bolt% anterior 'i medial, spre a se insera pe marginea posterioar% afoliolei anterioare, la nivelul incizurii vertebrale.

b# St+lpul diafragmatic st+ng mai scurt, mai "ngust 'i mai sub$ire dec+tomonimul s%u drept, porne'te dintr-un tendon l%$it de pe fa$a anterioar% 'ilateral%, c+t 'i de pe discurile intervertebrale 01-0< . Partea c%rnoas% ast+lpului urc% "n bolt% anterior 'i medial pentru a se insera pe marginea

posterioar% a foliolei anterioare, "n !um%tatea st+ng% a incizurii salevertebrale. 5arginile mediale ale celor doi st+lpi pe laturi, coloana vertebral%posterior 'i lig. arcuat median anterior, delimiteaz% iatul aortic aldiafragmei, prin care trec aorta descendent% 'i posterior de ea, canalultoracic. @nele fascicule mediale ale celor doi st+lpi se "ncruci'eaz% anterior deiatul aortic 'i diverg apoi pentru a delimita iatul esofagian situat anterior 'imai sus dec+t cel aortic#, anterior de care se "ncruci'eaz% iar%'i "nainte de ase insera pe centrul frenic. Prin iatul esofagian trec esofagul 'i trunciurilevagale anterior 'i posterior. 5ici intersti$ii dintre fasciculele musculare alest+lpilor las% loc de trecere pentru nervii splanici din torace "n abdomen 'ivenele lombare ascendente, st+ng% 'i dreapt%, din abdomen "n torace. Prinintersti$iile e2istente "ntre fasciculele musculare cu originea pe lig. arcuatmedial, nu departe dar lateral de intersti$iile precedente, trec trunciurilelan$urile# simpatice din cav. toracic% "n cea abdominal%.

c# 0ig. arcuat median este alc%tuit din &bre aponevrotice-tendinoase caresolidarizeaz% preaortic cei ) st+lpi diafragmatici.

d# 0ig. arcuat medial este o band% &brotendinoas% care trece ca o punte pestefa$a endoabdominal% a m. psoas, inser+ndu-se medial pe corpul primeivertebre lombare 'i pe discul intervertebral 01-0)iar lateral pe v+rful

procesului costiform al vertebrei 01uneori 'i 0).e# 0ig. arcuat lateral trece ca o punte &broas% peste fa$a endoabdominal% a m.p%trat lombar, pornind medial, de pe v+rful procesului costiform al vertebrei0), lateral inser+ndu-se pe marginea inferioar% 'i pe e2tremitatea anterioar% acelei de a ;II-a coaste.

Partea costal% este cea mai "ntins% dintre p%r$i, av+nd originea prin A digita$ii pefa$a intern% a ultimilelor A coaste, "n special "n partea lor anterioar% cartilaginoas%,unde ele alterneaz% cu cele ale m. transvers abdominal? uneori e2ist%continuitate"ntre fasciculele celor ) mu'ci. Partea costal% se inser% pe marginile laterale alecentrului tendinos ca 'i pe cea mai mare parte din marginea lui anterioar%. Partea sternal% este cea mai mic% dintre p%r$i, &ind alc%tuit% din c+teva fasciculescurte ce "'i au originea pe fa$a posterioar% a procesului 2ifoid, de o parte 'i de altaa liniei mediane 'i merg posterior s% se insere pe por$iunea median% a margini

/


6/54

anterioare a foliolei anterioare. Pe linia median%, ciar "ntre fasciculele care auoriginea pe procesul 2ifoid de o parte 'i de alta a liniei, poate e2ista un spa$iu maimic sau mai mare unde, lipsind fasciculele musculare, spa$iul retrosternalcon!unctiv comunic% cu spa$iul preperitoneal din cav. abdominal%. C+nd acestspa$iu de comunicare este mai mare, poate ernia cordul "n cav. abdominal%,realiz+nd una din variantele erniilor diafragmatice anterioare. (2ist%, de asemenea, mici spa$ii de form% triungiular%, lipsite de mu'ci "ntre

partea sternal% 'i partea costal%, spa$ii situate "ntre originile acestor p%r$i, lateralde sterm, prin care trec vasele epigastrice superioare. 0a acest nivel, $. con!. adipospreperitoneal al cav. abdominale se continu% cu $. con!. adipos de sub pleurelediafragmatice parietale respective. 8ceste spa$ii atunci c+nd sunt largi, favorizeaz%apari$ia erniilor diafragmatice anterioare cel mai frecvent erniaz% pe aici colonultransvers#. 8ceste spa$ii fac parte din zonele slabe ale diafragmei 'i se numesctrigonuri sternocostale. ntre originile p%r$i costale 'i lombare a diafragmei se g%sesc spa$i de form%triungiurale, numite trigonuri lombocostale. (le sunt situate "ntre lig. arcuat lateral

'i originea de pe coasta a ;II-a a p%r$ii costale. 0a nivelul acestor trigonurilombocostale, gr%simea pararenal% apar$in+nd spa$iului retroperitoneal se continu%cu $. con!. adipos subpleural din dreptul recesului costodiafragmatic respectiv. C+ndaceste spa$ii sunt mai mari pot deveni ori&cii erniare pe unde viscereleabdominale mai ales "n st+nga# pot ernia "n cavitatea toracic% mai frecventstomacul, mai rar splina sau colonul transvers#. 6ot pe aici se pot propaga infec$iidin lo!a renal% "n cavitatea toracic% 'i invers. Fa$a inferioar% a diafragmei este "nvelit% de fascia diafragmatic% inferioar%, partea fascieiendoabdominale. Peritoneul parietal diafragmatic, dublat de un strat sub$irede $esut con!unctiv, ader% str+ns de aceast% fa$% a diafragmei, cu e2cep$ia unormici por$iuni* zona de aderen$% cu area nuda epatis, zona de contact cu glandelesuprarenale 'i fe$ele posterioare ale rinicilor.

Inerva$ie* n. frenic din ple2ul cervical C


7/54

(ta!ul supramezocolic este "mp%r$it "n = recesuri*I. 4eces subfrenic drept "ntre diafragm 'i &catII. 4eces subfrenic st+ng II - B nu comunic% "ntre eleIII. 4eces subepatic drept interepatoduodenal#I9. 4eces sub epatic st+ng bursa omental%# B comunic% prin

foramen inslo

0igamente*1# 0ig. epatoesofagian)# 0ig. gastrofrenic


8/54

Con$inutul eta!ului inframezocolic* partea inferioar% a duoadenului II, duodenul III,duodenul I9, o parte din corpul pancreasului, colonul,cecul, !e!unul 'i ileonul.

/. >ursa omentala delimitare, prelungiri, comunicari 0upu pag. ==A. Diafragma toraco abdominala. 9edere frontala si sagitala. Descriere, situatie,ori&cii, inervatie, actiune, limfatice. Paralizia. Capacitatea de separare toraco-

abdominala. Implicatii clinice 0upu pag. ))E. (sofagul abdominal descriere, raporturi, proiectie, situatie, vascularizatie,inervatie. 5odul de traversare a diafragmei. 0upu pag.


9/54

gastrice este "n contact direct cu peretele anterior abdominal. 8ceast% arie senume'e trigonul gastric 0abbe. Datorit% fundului gastric care con$ine aer la nivelul ipocondrului st+ng se poatedelimita prin percu$ie spa$iul semilunar 6raube. 0a percu$ie acesta este sonor.Spa$iul semilunar 6raube poate deveni mat la percu$ie "n acumularea de licide "ncavitatea pleural% dreapt%. Spa$iul semilunar 6raube este delimitat de urm%toarele elemente*

Inferior rebordul costal st+ng Superior coasta 9 0a st+nga matitatea splenic%

6rigonul gastric 0abbe este delimitat* Supero-lateral dreapta de marginea inferioar% a &catului Supero-lateral st+nga de rebordul costal st+ng Inferior de linia orizontal% care une'te v+rful coastelor ;

0a nivelul acestui trigon stomacul este abordat cirurgical. Fa$a posterioar% a stomacului formeaz% "n cea mai mare parte peretele anterior al

bursei omentale. Prin intermediul bursei omentale stomacul are raporturiposterioare cu st+lpul st+ng diafragmatic 'i cu vasele frenice inferioare st+ngi. C%trest+nga por$iunea superioar% a stomacului are raport cu fa$a gastric% a splinei. Corpul gastric are raporturi cu glanda suprarenal% st+ng%, polul superior alriniciului st+ng, artera splenic%, fa$a anterioar% a corpului 'i cozii pancreatice. Prin intermediul mezocolonului transvers fa$a posterioar% a stomacului are raportcu 7e2ura duodeno-!e!unal%. Stomacul prezint% = tunici* mucoas% cu musculara mucoasei, submucoas%,muscular% 'i seroas%. Criptele glandelor gastrice, la nivelul fundului 'i corpului gastric, sunt scurte 'i

largi. 3landele de la nivelul corpului 'i fundului gastric poart% numele de glandefundice. 4egiunea piloric% prezint% cripte ad+nci 'i "nguste, la nivelul c%rora se descidglandele tubulare rami&cate, denumite glande pilorice. Celulele glandulare suntproduc%toare de mucus, de lizozim, de gastrin%, de somatostatin%.

:. Stomac vascularizatie, inervatie 0upu pag. =1. Stomac structura generala a peretelui, tipuri de anastomoze vasculare

intraparietale, implicatii clinice.

Stomacul prezint% = tunici* mucoas% cu musculara mucoasei, submucoas%,muscular% 'i seroas%. Jona fundic% 'i a corpului gastric sunt asem%n%toareistologic, dar se deosebesc de zona piloric% sub aspect morfologic. 6unica mucoas% nu prezint% vilozit%$i, dar formeaz% "mpreun% cu submucoasanumeroase pliuri "n stomacul gol. 5ucoasa prezint% un epiteliu de acoperire de tipsimplu cilindric care se invagineaz% form+nd criptele gastrice. n criptele gastrice sedescid glandele gastrice tubulare rami&cate sau tubulare simple. Sub epiteliu seg%se'te lamina propria format% din $esut con!unctiv la2 cu &bre musculare netede 'icelule limfoide.

:


10/54

5usculara mucoasei se g%se'te la limita dintre mucoas% 'i submucoas%. (a esteformat% dintr-un strat de &bre musculare netede, dispuse circular "n stratul intern 'ilongitudinal "n stratul e2tern. Celulele epiteliale gastrice elaboreaz% mucus cu rol protector pentru men$inerea"n ecilibru a balan$ei "ntre agresiunea acid% 'i alcanizarea mediului. Cripteleglandelor gastrice, la nivelul fundului 'i corpului gastric, sunt scurte 'i largi.3landele de la nivelul corpului 'i fundului gastric poart% numele de glande fundice.

Fiecare gland% are un istm, un col 'i o zon% bazal%. Istmul se a7% "n apropiereaori&ciilor criptelor gastrice 'i este format din celule stem, celule mucoase 'i celuleparietale o2intice#. 0a nivelul colului se g%sesc celule secretoare de mucus, celuleproduc%toare de Cl 'i factor intrinsec C8S6(0 o2intice# 'i celule stem. Celulele dinpor$iunea bazal% sunt de tip principal zimogene#, parietal o2intice# 'i argiro&le. Celulele stem au o intens% activitate mitotic%, sunt de form% cilindric% 'i prezint%un nucleu rotund situat "n 1K< bazal%. n urma mitozelor se constituie toate celelaltetipuri de celule* mucoase, parietale, principale 'i argiro&le. Celulele mucoase de la nivelul colului glandelor fundice prezint% un nucleu dispusbazal 'i produsul de secre$ie glandular dispus apical. Celulele o2intice sunt mai numeroase "n por$iunea mi!loceie a glandei 'i rare "npor$iunea inferioar%. 8u form% rotund% sau piramidar%, cu citoplasma intensacido&l% 'i nucleul rotund, situat central. Prezint% numeroase mitocondrii 'icanalicule intracelulare "n faza secretorie a celulei. (le elaboreaz% L, Cl-, factorintrinsec, sub ac$iunea mai multor agen$i umorali, nervo'i 'i alimentari. Celulele principale se g%sesc "n por$iunea bazal% a glandei 'i elaboreaz%pepsinogen 'i lipaza gastric%. (le prezint%* polaritate tinctorial%, nucleu central,4(4, mitocondrii 'i comple2 3olgi. Celulele argenta&ne enterocroma&ne# elaboreaz% gastrina cu rolul de a stimula

secre$ia gastric%# 'i sunt situate la nivelul glandelor pilorice. 4egiunea piloric% prezint% cripte ad+nci 'i "nguste, la nivelul c%rora se descidglandele tubulare rami&cate, denumite glande pilorice. Celulele glandulare suntproduc%toare de mucus, de lizozim, de gastrin%, de somatostatin%. Submucoasa este format% din $esut con!unctiv dens. 0a nivelul s%u se eviden$iaz%ple2ul 5eissner, vase sanguine 'i limfatice, in&ltrate limfoide 'i macrofage. 6unica muscular% este format% din < straturi de &bre musculare netede dispuseconform planului general al tubului digestiv circular 'i longitudinal#, la care seadaug% un strat intern oblic. 0a nivelul acestei tunici se g%se'te ple2ul mienteric8uerbac. 0a e2terior stomacul este "nvelit de mezoteliu 'i seroasa peritoneal%. n submucoas% e2ist% un ple2 arteriolar. Din acest ple2 arteriolar pleac% ramuricare vor forma o bogat% re$ea vascular% "n mucoasa gastric. n muscoas% vor dana'tere la capilare mari din care pornesc capilare mici ce formeaz% re$eaua capilar%periglandular% 'i subepitelial%. 0a nivelul micii curburi arteriolele destinate mucoasei nu provin din ple2ularteriolar din submucoas%, ci direct din cercul arterial al micii curburi. 8ceasta,deoarece "n submucoasa micii curburi nu e2ist% un ple2 arteriolar. 8cest tip dedistribu$ie poate constitui un argument pentru teoria vascular% "n etiopatologia boliiulceroase, cele mai frecvente &ind ulcerele micii curburi a stomacului, unde iriga$ia

este mai slab%. alt% regiune cu ple2 submucos mai s%rac, este cea a antruluigastric 'i a fundului stomacului. 9enele microvasculariza$iei gastrice corespund arterelor, cu deosebire c% veneleau diametrul mai mare. Din re$eaua mucoasei ele "nso$esc arteriolele, str%bat

1


11/54

muscular mucoasei 'i a!ung "n ple2ul venos submucos. De asemenea "n peretelegastric pe l+ng% ple2ul vascular sub mucos principal mai e2ist% un ple2 muscular 'ialtul subseros. (2ist% anastomoze arteriovenoase care pot 'unta 1K) din s+ngele pereteluigastric. (le se realizeaz% "ntre arteriolele destinate mucoasei 'i venule.8nastomozele arteriovenoase sunt "ncise "n timpul digestiei 'i descise "n repaus.

11. 0igamentele stomacului- enumerare, descriere, continut

ntre stomac 'i diafragm% se "ntinde lig. gastrofrenic. 8cest ligament reprezint%partea superioar% a omentului mare. 0ig. gastrofrenic se continu% cu lig.frenicolienal, iar inferior, "n lungul marii curburi a stomacului cu lig. gastrolienal,format dintr-o foi$% anterioar% 'i alta posterioar%. (l a!unge la ilul splinei 'i esteuneori foarte scurt. ntre foi$ele sale merg vasele scurte ale stomacului. De la marea curbur% a stomacului p+n% la colonul transvers se "ntinde lig.gastrocolic "ntre foi$ele c%ruia se g%sesc vasele gastroepiploice st+ngi 'i drepte. De

la colonul transvers "n !os, lig. gastrocolic se continu% f%r% "ntrerupere cu omentulmare sau 'or$ul epiploic, situat "ntre peretele anterior al abdomenului 'i anseleintestinale. ntre mica curbur% a stomacului 'i &cat se "ntinde omentul mic. (l se formeaz% dincele dou% foi$e peritoneale care "mbrac% fa$a anterioar% 'i posterioar% a stomacului. mentul mic este "mp%r$it "n < p%r$i, care poart% denumirea elementeloranatomice pe care le unesc. Dinspre superior spre inferior omentul mic prezint%*

o 0ig. epatoesofagiano 0ig. epatogastric a'ezat "ntre ilul &catului 'i mica curbur% gastric

o 0ig. epatoduodenal a'ezat "ntre ilul &catului 'i partea mobil% aduodenului I

mentul mic este "mp%r$it "n func$ie de structura sa, corespunz%tor celor < p%r$i"n*

Pars densa* printre foi$ele peritoneale de la aces nivel se "nt+lnesc ramuri dintrunciul vagal anterior cu traiect spre &cat. n unele cazuri la acest nivelputem "nt+lni 'i o arter% epatic% st+ng% accesorie cu originea "n arteragastric st+ng%.

Pars 7accida* o por$iune mai sub$ire, reprezentat% doar de cele ) foi$e

peritoneale. n mod obi'nuit pe la acest nivel se p%trunde cirurgical "n bursaomental%, pentru c% nu se "nt+lnesc elemente vasculare 'i nervoase Pars vasculosa* este reprezentat% de ligamentul epatoduodenal care con$ine

la nivelul s%u elementele pediculului epatic ven% port%, arter% epatic%proprie 'i canal coledoc#

1). 4egiunea cardiei. Situatie, descriere, proiectie, implicatii clinice.

- partea cardiac% pars cardia# este regiunea "nvecinat% ori&ciului cardiei.

- fundul stomacului este partea situata deasupra orizontalei ce trece prin cardia.- el corespunde radiologic cu punga de aer a stomacului partea cea mai inalta astomacului, sub cupola stang% diafragm#- "ntre fundul stomacului si esofagul abdominal se a7% incizura cardiei is#

11


12/54

- prin ori&ciul cardiei, orientat in plan sagital, stomacul comunic% cu esofagul.4aporturi *8M6(4I4 * trunci vagal anterior, lobul stang al &catului, lig. triungiular stang&cat(ste acoperit% pe aceast% fa$% de peritoneu, care la dreapta se continu% cu foi$aanterioar% a omentului mic, iar la st+nga cu lig. gastrofrenic.PS6(4I4 * aorta abdominala , pilierul stang diafragmatic , trunci vagal posterior

Cardia prezint% urm%toarele proiec$ii*o 8nterioar%* articula$ia condro-costal% 9II st+ng%o Posterioar%* 611 la st+nga coloanei vertebrale#o Fa$% de arcada dentar% se a7% la o distan$% medie de = cm

1


13/54

Proiectie - duodenul se proiecteaza la nivelul epigastrului si a regegiuniombilicale, intr-o regiune delimitata de*

o S@P orizontala ce uneste e2tremitatile anterioare ale coastelor o IMF orizontala ce trece prin ombilic 0


14/54

o 086 doua linii verticale care trec la < laturi de deget /-A cm# de liniamediana.

Se proiecteaz% pe 7ancul drept 0)-0


15/54

Inerva$ie* Duodenul prime'te inerva$ie simpatic% 'i parasimpatic%. Fibreleparasimpatice provin din vag pe calea ple2ului celiac. Fibrele simpatice provin dinnervii splancnici mare 'i mic tot pe calea ple2ului celiac. 4aporturi*

8nterior* vasele mezenterice superioare, artera colic% medie, r%d%cinamezenterului, ansele !e!uno-ileare

Posterior* dincolo de fascia de coalescen$% ureter drept, vase genitale

drepte, vena cav% inferioar%, coloana vertebral% lombar%, aort% Superior* capul 'i procesul unciat al pancreasului, artera

pancreaticoduodenal% inferioar% 8cest segment duodenal se g%se'te la nivelul pensei aorto-mezenterice. Pensaaorto-mezenteric% este o forma$iune vascular% delimitat% posterior de aort% 'ianterior de artera mezenterc% superioar%. De sus "n !os "n aceast% pens% se"nt+lnesc vena renal% st+ng%, procesul ucinat al pancreasului 'i duodenul III. 0aacest nivel duodenul poate & comprimat intermitent de artera mezenteric% 'i s%apar% tabloul clinic de ocluzie intestinal% "nalt%.

1E. Duoden pars ascendens. Descriere, situatie, raporturi, proiectie,vascularizatie, inervatie

Duodenul I9 sau partea ascendent% (ste lung de cca ),/ cm 'i se "ntinde de la nivelul r%d%cinii mezenterului sau7ancul st+ng aortic p+n% la ungiul duodeno!e!unal. 0imita inferioar% a duodenuluieste reprezentat% de 7e2ura duodeno!e!unal% ce corespunde disculuiintervertebral dintre 01 'i 0).

Proiectie - duodenul se proiecteaza la nivelul epigastrului si a regegiuniombilicale, intr-o regiune delimitata de*

o S@P orizontala ce uneste e2tremitatile anterioare ale coastelor o IMF orizontala ce trece prin ombilic 0


16/54

9enele sunt omonime arterelor 'i dreneaz% "n vena port%. 0imfaticile dreneaz% "nganglionii pancreatico-duodenali anteriori 'i posteriori. Inerva$ie* Duodenul prime'te inerva$ie simpatic% 'i parasimpatic%. Fibreleparasimpatice provin din vag pe calea ple2ului celiac. Fibrele simpatice provin dinnervii splancnici mare 'i mic tot pe calea ple2ului celiac.

1. 9ascularizatia duodenului

Duodenul I 'i I9 prezint% vasculariza$ie proprie din sursele arteriale de vecin%tate.Duodenul II 'i III prezint% o vasculariza$ie comun% cu capul pancreatic. Duodenul I prime'te ramuri din*

a# 8rtera gastric% dreapt%b# 8rtera gastroduodenal%c# 8rtera supraduodenal%d# 8rtera pancreaticoduodenal% postero-superioar% retroduodenal%#

8rtera supraduodenala, ramura colaterala din artera gastro-duodenala se

desprinde inainte de bifurcarea sa in ramurile terminale, 8. gastro-epiploica dreaptasi 8. pancreatico-duodenala dreapta. Se indreapta S@P de D1 , pana la genunciulposterior al duodenului pentru care da ramuri *

o artera gastrica dreaptao artera gastro-epiploica dreapta

Duodenul II 'i III prezint% o vasculariza$ie comun% cu capul pancreatic asigurat% de) arcade arteriale pancreaticoduodenale a'ezate pe fe$ele anterioar% 'i posterioar%ale capului pancreatic. 8rterele corespunzatoare anterioare se unesc si formeaza arcada arteriala

anterioara a capului pancreasului. Din conve2itatea arcadei pornesc *- -1 ramuri duodenale pt peretele anterior D) D< D=- 1-< ramuri !e!unala pt prima ansa !e!unala- din concavitatea arcadei pornesc ramuri pancreatice pt fata 8M6 a capului

pancreasului. 8rterele corespunzatoare posterioare se unesc si formeaza arcada arterialaposterioara a capului pancreasului artera retroduodenala#. 8rcada are raporturistranse cu portiunea retropancreatica a canalului coledoc. Din conve2itatea arcadeise desprind /-1 ramuri duodenale pt perete posterior D) D< D=. Din concavitateaarcadei pornesc ramuri pancreatice pt fata posterioara a capului pancreasului.

Duodenul I9 prime'te ramuri din* 8rtera pancreatico-duodenal% inferioar% Prima ramur% !e!unal%

9enele sunt omonime arterelor 'i dreneaz% "n vena port%. n partea anterioar%s+ngele este transportat din arcada venoas% "n v. gastroepiploic% dreapt%, caremerge descendent pe fa$a anterioar% apancreasului, apoi printre duoden 'ipancreas a!unge retropancreatic 'i se vars% "n v. mezenteric% superioar%. nainte dev%rsarea sa v. gastroepiploic% dreapt% prime'te ca a7uen$i 'i v. colic% dreapt%.Prima por$iune a duodenului dreneaz% s+ngele prin vene infra sau subpilorice "n v.

gastroepiploic% dreapt% 'i prin vene suprapilorice "n v. port%. 0imfaticile dreneaz% "n ganglionii pancreatico-duodenali anteriori 'i posteriori.

1A


17/54

1:. He!un si ileon descriere, situatie, diferentiere, raporturi, vascularizatie,structura generala 0upu pag. 11A). 5ezenterul. Descriere, situatie, raporturi, proiectie, continut, vascularizatie,inervatie 0upu pag 11E)1. Cecul si valvula ileocecala. Descriere, situatie, raporturi, proiectie,vascularizatie, inervatie

Intestinul gros se e2tinde de la valve ileocecal% p+n% la anus, reprezent+nd olungime medie de cca 1,/ m. Intestinul gros prezint% elemente anatomice speci&c*teniile, plicile semilunare, austrele 'i ciucurii epilpoici. 6eniile reprezint% < benzi longitudinal, retultate prin concentrarea &brelormuscular longitudinal ale intestinului gros. (le "ncep la nivelul cecului, punctual lorde convergen$% realiz+ndu-se la baza apendicelui. Dup% pozi$ionarea lor la nivelulmezocolonului transvers, teniile se numesc*

mezocolonic% posterioar%- corespunde mezocolonului transvers# omental% corespunde inser$iei marelui epiploon#

liber% a'ezat% inferior#6eniile se reduc la ) la nivelul colonului sigmoid 'i se transform% "ntr-un stratmuscular continuu la nivelul rectului. Pliciile semilunare sunt forma$iuni care proemin% "n lumenul intestinal, de form%semicircular%, formate de &brele musculare circulare. austrele reprezint% dilata$ii ale peretelui colonic, situate "ntre ) plici semilunare. 8pendicele epiploic reprezint% un ciucure adipos acoperit de seroas%. Intestinul gros este "mp%r$it topogra&c "n cec, colon ascendent, colon transvers,colon descendent, colon sigmoid 'i rect.

Cecul este primul segment al intestinului gros, "ncis "n fund de sac, a'ezat lanivelul fosei iliace drepte. (l prezint% o lungime de cca A cm 'i o l%$ime de cca E cm.n mod obi'nuit cecul este acoperit de peritoneu la nivelul tuturor fe$elor, ocazionalfa$a sa posterioar% &ind retroperitoneal%. (2ist% varia$ii de pozi$ie ale cecului, care poate & g%sit "n pozi$ie "nalt% lombar%,prerenal% sau subepatic%# sau "n pozi$ie pelvin%. P4I(C6I( la nivelul regiunii inginale drepte, intr-o zona delimitata*

- S@P-linia orizontala ce trece prin punctul cel mai inalt al cresteiiliace

- IMF-linia paralela cu plica inginala

- 086-tangenta la partea laterala dreapta a peretelui abdominal- 5(D-linia pararectala dreapta

4aporturi* anterior* peretele anterior abdominal posterior*

mu'ciul iliopsoas nervul femural nervul cutanat fenural lateral

lateral*

mu'ciul iliac !um%tatea lateral% a ligamentului inginal

medial* ansele ileale

1E


18/54

apendicele vermiform vasele iliace e2terne ureter drept vasele genital drepte

9asculariza$ie* 8rtera ilocolic% este ramur terminal al arterei merenterice superioare. De la

origine ea are traiect inferior 'i la dreapta, urm%rind r%d%cina mezenterului.

8!uns% la nivelul ungiului ileocolic se "mparte "n ramurile terminale*1# 8rtera recurent% ileal% particip% la vasculariza$ia ileonului terminal)# 8rtera colic% ascendent% are traiect ascendant 'i se va anastomoza cu

ramul descendent al arterei colice drepte.


19/54

prezint% tenii. 5uscularis mucosae prezint% discontinuit%$i datorit% in&ltr%rii cufoliculi limfoizi. 9asculariza$ie* apendicele verniform este vascularizat de artera apendicular%, ramal aretrei ileocolice. Inerva$ia apendicelui este at+t simpatic% 'i parasimpatic%. Fibrele nervoase auoriginea la nivelul ple2ului celiac 'i de aici a!ung la apendicele vermiform pe caleaple2ului periarterial mezenteric superior.

n apendicita acut% durerea ini$ial% este o durere de tip visceral 'i este perceput%la nivelul ple2ului celiac, "n epigastru pentru c% de aici "'i au originea &brelenervoase#. Dup% ce in7ama$ia se e2tinde de la apendicele verniform la peritoneulparietal anterior, atunci durerea se laocalizeaz% la nivelul fosei iliace drepte. 8pendicele verniform prezint% numeroase varia$ii de pozi$ie, put+nd & present "npozi$ie retrocecal% 'i retrocolic% cea mai frecvent%, prezent% "n p+n% la E/ dincazuri#, subcecal% 'i pelvin% descendent, "n continuarea cecului, prezent% "n cca) din cazuri#, retroileal 'i preileal apro2imativ / din cazuri#.

)=. Colonul ascendent si 7e2ura colica dreapta limite, situatie, descriere, raporturi,vascularizatie, limfatice, inervatie

Colonul ascendant se "ntinde "ntre valve ileocecal% 'i 7e2ura colic% dreapt%,prezent+nd o lungime medie de cca1-1/cm. Colonul ascendant este un organsecundar retroperitoneal, alipit la peretele posterior abdominal prin fascia decoalescen$% 6oldt I. Colonul ascendant se proiecteaz% la nivelul 7ancului drept. Fle2ura colic% dreapt% se proiecteaz% la nivelul vertebrelor 61)-01. 8mbele 7e2uricolice sunt situate retroperitoneal. 0a nivelul 7e2urii colice drepte colonul, situat

retroperitoneal, vine "n raport posterior cu fa$a anterioar% a riniciului drept 'i p%r$iidescendente a duodenului 'i par$ial ce cea a capului pancreasului. 4aporturi*

8nterior* peretele anterior abdominalPosterior*

o 5u'ciul p%trat lombaro Mervii subcostal, ilioipogastric 'i ilioinginalo Fa$a anterioar% a riniciului drept, c%tre polul inferior

0ateral* peretele lateral abdominal, "mpreun% cu care delimiteaz% spa$iul

parieto-colic drept5edial*

o 8nsele !e!uno-ilealeo Duodenul IIo 9ena cav% inferioar%o @reterul drepto 9asele genital drepte

9asculariza$ie* Colonul este vascularizat de ramuri ale arterelor mezentericesuperioar% 'i inferioar%. Colonul drept cecul, apendicele, colonel ascendant 'i )Killort sunt structurate pe o re$ea de cellule reticulate 'i&bre de reticulin%. n alc%tuirea lor intr% limfocitele 6,>, plasmocite, macropage 'icellule migrate din torentul circulator eozino&le, trombocite, neutro&le#. Cordoanelesplenice sunt desp%r$ite prin sinusuri venose "n care se pot descide arteriolelepenicilate. Sinusurile venoase sunt organizate pe un scelet de &bre de reticulin% cudispozi$ie circular. (le sunt acoperite de o membran% bazal% incomplet%, au unendoteliu discontinuu, cu spa$iile dintre celule &ind sub < micrometri. Celulele

endoteliale sunt alungite 'i au a2ul lung parallel cu a2ul sinusurilor. Sinusurile aulumen "ngust 'i calibru inegal.Implicatii Clinice SplenomegalieXcresterea volumului splenic. Splina se percutape o arie mai mare,se palpeaza sub rebordul costal, spatial 6raube este deplasat sau disparetimpanismul gastric depistat prin percutie# Splenomegalia emodinamica Xcresterea presiunii in vena splenica in insu&cientacardiac dreapta. 8pare si in ipertensiunea portal din cirozasau cancer epatic. Splina supranumerara accesorie# se datoreaza tesutului mezencimal care se

va diferentia in tesut splenic cu localizare diferita ilul splinei, coada pancreas,oment mare, mezenter, mezocolon transvers, glande genitale# Durerea SplenicaXapare la efort &zic intensi rapid, sangele venos nu poate &preluat de inima dreapta decat partial XYcreste presiunea in a2ul vascularretrograd XY splenomegalie emodinamica. Fibrele musculare din capsula splenicase contracta brusc si stimuleaza terminatiile nervoase libere intracapsulare XYdurere. Dispare cand inceteaza efortul.

=


42/54

Posterior*P+n% la fascia de coalescen$% 6reitz cu vena port%, canalul coledoc 'i arcadavascular% pancreaticoduodenal% posterioar%.Posterior de fascia 6reitz cu marginea medial a riniciului drept, ilul renal drept "nspecial cu vena renal% dreapt%#, vena cav% inferioar%, st+lpul drept diapragmatic 'ivasele genitale drepte. Procesul unciat reprezint% o prelungire inferioar% 'i la st+nga a capului pancreatic.

n func$ie de lungimea sa acesta a!unge la nivelul pensei aorto-mezenterice av+ndraporturi cu*

Superior cu vena renal% st+ng% Inferior cu duodenul III 8nterior cu vasele mezenterice superiaoare Posterior cu aorta

Pancreasul prime'te at+t inerva$ie parasimpatic% c+t 'i simpatic%. Fibrele parasimpatice provin din trunciul vagal posterior. (le a!ung la pancreasde la nivelul ple2ului celiac pe calea ple2urilor periarteriale.

Fibrele simpatice provin din ple2ul celiac 'i a!ung la pancreas pe calea ple2urilorperiarteriale. Pancreasul poate primi 'i &bre simpatice directe, f%r% sinaps% "ngnglionii celiac. 8ceste &bre con$in 'i &bre sensitive. n tumorile de pancreas inoperabile &brelesensitive pot & "ntrerupte pentru a trata durerile foarte intense.

==. Corpul si coada pancreasului raporturi. Implicatii clinicePancreasul este o gland% mi2t% a tubului digestive cu o component e2ocrin% suculpancreatic secretat de acinii pancreatici# 'i o component endocrin% ormonisecreta$i de insulele 0angerans#. Pancreasul prezint% o greutate de cca E-:g 'i olungime de cca 1/-1 cm. Pancreasul este alc%tuit din cap, corp 'i coad%. @nii autorimai adaug% ca p%r$i component colul pancreasului 'i procesul unciat. Corpul are form% prismatic% 'i prezint% < fe$e anterioar%, posterioar% 'iinferioar%# 'i < margini anterioar%, superioar% 'i inferioar%#. Coada este partea sub$ire, e&lat%, care continu% f%r% o linie net% spre st+ngacorpul pancreasului situate "n ilul splinei. Cu e2cep$ia cozii, pancreasul este un orgen secundar retroperitoneal, alipit de

peretele posterior abdominal "mpreun% cu duodenul prin fascia de coalescen$%6reitz. Coada pancreasului este situat% "n ligamentul renolienal 'i este deciintraperitoneal%. 8nterior, pancreasul se poiecteaz% la nivelul epigastrului 'i ipocondrului st+ng.Posterior, proiec$ia se face la nivelul vertebrelor 01-0


43/54

prezint% un traiect liniar oblic, descendent c%tre dreapta. (a determin% pefa$a posterioar% a pancreasului un 'an$ sau un canal.

Posterior de fascia de coalescen$% are raport cu aorta, originea artereimezenterice superioare, st+lpul st+ng al diafragmei, pediculul renel st+ng,riniciul st+ng 'i glanda suprarenal% st+ng%.

Coada Coada este singurul segment intraperitoneal al pancreasului, ea a!ung+nd "n ilul

splinei "n circa !um%tate din cazuri. Se a7% situat% "n interiorul ligamentuluirenolienal 'i prezint% pe fa$a anterioar% vasele splenice. Pancreasul prime'te at+t inerva$ie parasimpatic% c+t 'i simpatic%. Fibrele parasimpatice provin din trunciul vagal posterior. (le a!ung la pancreasde la nivelul ple2ului celiac pe calea ple2urilor periarteriale. Fibrele simpatice provin din ple2ul celiac 'i a!ung la pancreas pe calea ple2urilorperiarteriale. Pancreasul poate primi 'i &bre simpatice directe, f%r% sinaps% "ngnglionii celiac. 8ceste &bre con$in 'i &bre sensitive. n tumorile de pancreas inoperabile &brele

sensitive pot & "ntrerupte pentru a trata durerile foarte intense.

=/. 9ascularizatia si structura microscopica a pancreasului

Capul pancreatic prezint% o vasculariza$ie unitar% "mpreun% cu duodenul II 'i III.9asculariza$ia este asigurat% de ) arcade arteriale pancreaticoduodenale a$ezate pefe$ele anterioar% $i posterioar% ale capului pancreatic. 8rcada pancreaticoduodenal% anterioar% se formeaz% prin anastomoza artereipancreaticoduodenale antero-superioare sau artera supraduodenal% superioar% ram terminal al arterei gastroduodenale# cu ramul anterior al artereipancreaticoduodenale inferioare ram al arterei mezenterice superioare#. 8rcada pancreaticoduodenal% posterioar% se formeaz% prin anastomoza artereipancreaticoduodenale postero-superioare sau retroduodenal% ram al artereigastroduodenale# cu ramul posterior al arterei pancreaticoduodenale inferioareram al arterei mezenterice superioare#. 8rtera pancreaticoduodenal% postero-superioar% sau retroduodenal%# sedesprinde din artera gastroduodenal% "n traiectul acesteia posterior de duodenul I.n traiectul ei, aceasta trece anterior de canalul coledoc, "l ocole'te, pentru ca apoi

s% "l "ncruci'eze pe fa$a posterioar%. Din aceste arcade se desprind ramuri care vor vasculariza capul pancreatic 'iduodenul. Corpul 'i coada pancreasului prezint% o vasculariza$ie individual, provenit% din . Secretoare de insulin%D. Secretoare de somatostatin%(. rare ce produc polipeptidul pancreatic

Predominante sunt celulele > beta E# dispuse "n special "n regiunea central ainsulei. 8cestea con$in granule de form% neregulat%, foamate din cristale de insulin%'i Jn. Celulele de tip 8 alfa# sunt dispuse periferic 'i con$in granule de form%regulat%. Sistemul canalicular pancreatic este reprezentat de canale intralobulare,legate prin canale intercalare >oll# de acinii pancreatici. Canalele intercalare sunt

tapetate de epiteliu cubic, cele interlobulare de epiteliu simplu cilindric, iar celemari irsung 'i Santorini sunt c%ptu'ite cu epiteliu bistrati&cat.

=A. 6runciul celiac si ramurile sale descriere, raporturi, plici peritoneale

6runciul celiac este primul trunci visceral al aortei abdominal. (l are originea pefa$a anterioar% a aortei abdominal "n dreptul vertebrei 61), imediat inferior deiatusul aortic al diafragmei.

Dup% un scurt traiect de apro2imativ 1 cm se "mparte "n < ramuri*I. 8rtera gastric st+ng%II. epatic% comun%III. Splenic% linear%#

==


45/54

8rtera gastric st+ng%o (ste ramunr% a trunciului celiaco De la origine are un traiect retroperitoneal c%tre superior 'i la st+nga,

descriind o curbur% cu conve2itatea superioar%. n continuarea triectului ea

p%trude "ntre foi$ele peritoneale ale omentului mic 'i a!unge astfel la micacurbur% gastric.

o (a ridic% o plic% peritoneal% gastropancreatic% descris% ca ligamentulprofund al stomacului#

o Din conve2itatea ei se desprinde un trunci cardio-esofagian sau mai multeramuri separate pentru peretele anterior 'i drept al esofagului. (le vorparticipa la vasculariza$ia arteriar% aesofagului abdominal particip+nd lafrmarea ple2ului arterial periesofagian.

o n traiectul s%u pe mica curbur% artera gastric st+ng% se "mparte "ntr-oramur% anterioar% 'i una posterioar%, care vor vasculariza fa$a anterioar% 'iposterioar% gastric

o Se anastomozeaz% cu artera gastric dreapt% la nivelul incizurii angularo Din artera gastric st+ng% se poate desprinde o arter% epatic% st+ng%

accesorie cu traiectul prin omentul mic c%tre lobul st+ng epatic. 8rtera epatic% comun% 0a adult artera epatic% comun% prezint% un diametru intermediar "ntre arteragastric st+ng% 'i artera splenic%. De la origine artera epatic% comun% are traiect c%tre dreapta, inferior de ori&ciulepiploic inslo, p+n% la nivelul marginii superioare a duodenului I. 0a acest nivel

artera epatic% comun% se "mparte "n ) ramuri terminale* artera gastoduodenal% 'iartera epatic% proprie. 8rtera epatic% proprie

8pro2imativ un sfert din 7u2ul sanguin 'i !um%tate din cantitatea de o2igen a&catului provin din artera epatic%. 8rtera epatic% proprie are traiect ascendent la nivelul ligamentuluiepatoduodenal. 0a acast nivel ea este situat% anterior de vena port% 'i la st+ngac%ii biliare principale. 8!uns% la nivelul ilului epatic ea se "mparte "ntr-un ramdrept 'i un ram st+ng.

8rtera epatic% dreapt% are traiect c%tre dreapta, trec+nd cel mai frecventposterior de canalul epatic comun. 0a acest nivel, la nivelul trigonului epatocisticCalot "ntre canalul cistic, epatic comun 'i fa$a visceral% a &catului# se desprindeartera cistic%. Intraparenimatos sau "n ilul epatic artera se "mparte "n ) ramurisegmentare* anterioar% 'i posterioar%. 8ceste ramuri segmentare se "mpart "nramuri subsegmentare* superioar% 'i inferioar%. 8rtera epatic% st+ng% se "mparte "ntr-un ram pentru segmentul medial 'i un rampentru segmntul lateral, "mp%r$ite apoi "n ramuri subsegmentare superioar% 'iinferioar%. 0obul caudat prime'te "n mod uzual c+te o ramur% din cele ) artere lobaredreapt% 'i st+ng%. 8rtera gastroduodenal%

=/


46/54

8ceast% arter% dup% ce pleac% din a. epatic% comun%, trece posterior de parteasuperioar% a duodenului 'i "n dreptul marginii inferioare a acesuia sau ciar pe fa$aanterioar% a capului pancreasului, d% ramurile sale terminale* a. gastroepiploic%dreapt% 'i a. supraduodenal% superioar%. 8ceasta din urm%, coboar% pe fa$aanterioar% a capului pancreasului 'i la nivelul 7e2urii inferioare a duodenuluip%trunde sub marginea inferioar% a capului pancreasului 'i se anastomozeaz% cu a.pancreaticoduodenal% inferioar%, form+nd arcada pancreaticoduodenal% anterioar%.

8. gastroepiploic% dreapt% se anastomozeaz% cu cea st+ng% din linear%#. 8rtera splenic% 8rtera splenic% este cea de a III-a ramur% a trunciului celiac, prezent+nd calibrumai mare fa$% de artera gastric st+ng% 'i epatic% comun%. De la originiile sale, artera splenic% are un traiect c%tre st+nga "n rela$ie str+ns%cu marginea superioar% a pancreasului. 6rebuie re$inut c% artera splenic% prezint%un traiect sinuos accentuat. Dac% distan$a de la splin% la aort% este de apro2imativ1 cm, artera splenic% prezint% o lungime "ntre 1 'i


47/54

Dup% traiectul s%u, artera mezenteric% superioar% prezint% < segmente* Segment retropancreatic are traiect descendent, posterior de pancreas, la limitadintre capul 'i corpul acestuia. 0a acest nivel artera mezenteric% superioar% areraport cu un patrulater venos format de*

Dreapta vena mezenteric% superioar% St+nga vena mezenteric% inferioar% Superior trunciul venos spleno-mezenteric

Inferior vena renal% st+ng% Segment preduodenal cu traiect descendent, anterior de procesul uncianatpancreatic 'i duodenul III. 0a acest nivel artera este "nso$it% la dreapta 'i u'oranterior de vena mezenteric% superioar%. Segment intramezenteric situat "n interiorul r%d%cinii mezenterului. 0a acestnivel artera este "nso$it% anterior 'i la dreapta de vena mezenteric% superioar%. 8rtera mezenteric% superioar% vascularizeaz% intestinal sub$ire prin ramuri st+ngisau !e!uno-ileale# 'i colonul drept prin ramuri drepte#. 8tunci c+nd 7u2ul "n arteramezenteric% superioar% este "ntre rupt brusc embol sau tromb care "i oblitereaz%

originea# apare infarctul entero-mezenteric. n acest caz interven$ia cirurgical%trebuie s% restabileasc% 7u2ul "n arter% 'i nu s% rezece intestinal iscemicdeoarece teritoriul ei vascular este foarte "ntins#. n traiectul ei artera mezenteric% superioar% d% ramuri drepte 'i ramuri st+ngi. 4amurile drepte sunt*

8rtera pancreaticoduodenal% inferioar% 8rtera colic% medie 8rtera colic% dreapt% 8rtera ileocolic%

8rtera ileocolic% continu% traiectul arterei mezenterice superioare la nivelul

r%d%cinii mezenterului. 0a nivelul ungiului ileocolic ea d% ramuri cecale, apendicale'i un ram ascendant care se va anosomoza cu ramul descendent al arterei colicedrepte. 8rtera colic% dreapt% se desprinde de pe fa$a dreapt% a arterei mezentericesuperioare, de obicei prin trunciul comun cu artera colic% medie. 8re traiect c%tredreapta, "ncruci'+nd anterior, transversal forma$iunile retroperitoneale vena cav%inferioar%, uterul drept, vasele genital drepte#. Se impart "ntr-un ram ascendant 'iunul descendent. 8rtera colic% medie se desprinde imediat inferior de procesul uncinat al

pancreasului, anterior de duodenul III. 8re traiect anterior, "ntre foi$ele mezocolonulitransvers, unde se "mparte "ntr-un ram drept 'i unul st+ng.

4amurile st+ngi sunt reprezentate de remurile !e!unale 'i ileare, prezente "nnum%r variabil de -1E. 8ceste artere au traiect la nivelul mezenterului c%treintestinal sub$ire. (le se impart "n ramuri ascendente 'i descendente, care seanastomozeaz% 'i formeaz% arcade vasculare. n mod obi'nuit "ntre primele = artere!e!unale se formeaz% o arcad%, "ntre arterele =- se formeaz% ) arcade, iar dincolode a -a se formeaz% ) sau < arcade. @ltima parte a ileonului prezint% o vasculariza$ie mai s%rac%, realizat% printr-o

singur% arcad% arterial%. 8ceast% arcad% este format% prin anastomoza dintreultima arter% ilear% 'i ramul recurrent ilear al arterei ileocolice. Corespunz%toracestei arcade, la nivelul mezenterului avem o arie s%rac% "n vase, numit% ariaavascular% 6reves.

=E


48/54

Indeferent de num%rul arcadelor formate, arcada arterial% situat% cea maiaproape de intestine se nume'te arcada marginal%. 8rcada marginal% este situat%la nivelul !e!unului superior la apro2imativ =-/ cm de peretele intestinal 'i la nivelulileonului terminal la apro2imativ 1-) cm de marginea intestinal%. Din arcadamarginal% pornesc artere drepte. 8rterele drepte sunt ramuri de tip terminal 'i nuprezint% anastomoze e2traparietale. 8rterele drepte pot & scurte vascularizeaz%marginea mezenteric% a intestinului# 'i lungi au traiect circunferen$ial pe fa$a

intestinului 'i a!ung pe marginea antimezenteric% a intestinului#.

=. 8rtera mezenterica inferioara origine, traiect, raporturi, ramuri

8rtera mezenteric% inferioar% se desprinde de pe fa$a antero-lateral% st+ng% aaortei, "n dreptul vertebrei 0


49/54

8rtera rectal% superioar% reprezint% contiuarea arterei mezenterice inferioare. (acoboar% prin mezocolonul sigmoid 'i apoi "ncruci'eaz% dinspre lateral spre medialvasele iliace commune st+ngi, apoi coboar% posterior de rect 'i la nivelul lui S< se"mparte "n dou% ramuri* dreapt% 'i st+ng%. 4amurile terminale str%bat musculaturarectului pentru a a!unge "n submucoas%. n submucoas% se anastomozeaz% curamuri ascendente din artera rectal% inferioar%.

=:. Proiectiile viscerelor abdominale &cat, vezica biliara, stomac, splina, pancreas,duoden, apendice, puncte ureterale

Proiec$ia stomacului* Stomacul se proiecteaz% la nivelul epigastrului 'i alipocondrului st+ng.0a nivelul epigastrului, zona de proiec$ie in care stomacul vine in raport direct,nemediat cu peretele anterior abdominal, poart% numele de triungi gastric 0abbZ,delimitat astfel*

- superior 'i la dreapta - de linia de proiec$ie a marginii inferioare a&catului, de la nivelul epigastrului, care une'te e2tremitatea anterioar% acoastei 1, din dreapta, cu articula$ia sterno-condral% E, din st+nga.

- superior 'i la st+nga - de rebordul costal st+ng, "ntre e2tremit%$ileanterioare ale coastelor E-1.

- inferior - de linia orizontal% ce une'te e2tremitatea anterioar% a coastelor1 dr-st#.

6rigonul gastric 0abbZ este zona de abord cirurgical al stomacului, deoarece laacest nivel, fa$a anterioar% a stomacului vine "n raport direct cu peretele abdominalanterior.

0a nivelul ipocondrului st+ng, zona de proiec$ie a fundului gastric, poart% numelede spa$iul semilunar 6raube. 8re forma unei calote, cu conve2itatea orientat%superior 'i la st+nga, delimitata astfel *

superior, stomacul muleaza emidiafragma stanga, care a!unge la punctulde ma2ima inaltime in sp. / ic. stang, pe linia mediocalviculara.

inferior, de rebordul costal st+ng, intre e2tremitatile anterioare alecoastelor E si 1.

0a percu$ie, aici se ob$ine un sunet sonor timpanism gastric#, datorit% prezen$eiaerului "n forni2ul gastric.

Cardia se proiecteaz%* pe scelet, pe marginea st+ng% a vertebrei 611 pe peretele abdominal anterior, "n dreptul articula$iei condro-

sternale E st+ngi "n ungiul dintre apendicele 2ifoid 'i rebordulcostal#.

Pilorul se proiecteaz%, pe scelet, la dreapta vertebrei 01 sau a discului 01-0). Proiec$ia duodenului si a fundului vezici biliare. 4aportat la coloan%*

- duodenul superior se proiecteaz% pe 7ancul drept al vertebrei 01- duodenul descendent se proiecteaz% la dreapta vertebrelor 0)-0

Subiectele rezolvate la anatomie sem 1 anul 2 Carol Davila

Documents

Transcript of Subiectele rezolvate la anatomie sem 1 anul 2 Carol Davila