Subiecte Micro Rezolvate
Transcript of Subiecte Micro Rezolvate
7/23/2019 Subiecte Micro Rezolvate
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-micro-rezolvate 1/9
1.Obiectul de studiu al Microbiologiei
Microbiologia este stiinta care se ocupa cu studiul microorganismelor. Din grupul
microorganismelor fac parte bacteriile, ciupercile microscopice (mucegaiurile si levurile), algele
unicelulare si protozoarele.Au fost alaturate si virusurile.
2.Istoricul microbiologiei in lume
Hipocrat (400 i.Hr), Varon (100 i.Hr.), Louis Pasteur (cercetari asupra fermentatiei vinului si berii)
3.Istoricul microbiologiei in Romania
Victor Babes, Ioan Cantacuzino au infiintat scoala microbiologiei in Romania.
4.Caracterele generale si pozitia microorganismelor in lumea vie
Microorganismele, cu exceptia virusurilor au ca unitate elementara de baza CELULA. Celula la
microorganisme e asemanatoare cu celula vegetala si animala, prezinta uneleparticularitati in functie de grupul de microorganisme considerat. Aceste particularitati impart
microorganismele in 2 grupe eucarioate si procariote.
Sistemul lui Whittaker:
1. Regnul Procaryotae
(bacterii, cianobacterii = alge albastre-verzi);
2. Regnul Protista (protozoare, diatomee);
3. Regnul Fungi (ciuperci);
4. Regnul Plantae (alge verzi, brune, ro[ii, brofite, traheofite);
5. Regnul Animalia (animale multicelulare).
5.Prionii
Bolile produse de prioni sunt intalnite de cele mai multe ori la animale, dar si la oameni. La
animale este cunoscuta encefalopatia spongioforma la ovine,bovine, feline, nurci, hamsteri. La
oameni sunt cunoscute bolile Kurru, Creutsfeldt-Jacob, Alzheimer. In general aceste boli
afecteaza creierul, la inceput va capata aspect de burette cu numeroase orificii, iar in stadiul final
acesta degenereaza ajungand de dimensiunea unei nuci. Agentul infectios este o molecula
proteica.
7/23/2019 Subiecte Micro Rezolvate
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-micro-rezolvate 2/9
6.Morfologia si structura virusilor
Din punct de vedere morfologic virusurile sunt de forma cilindrica-alungita sau de bastonas
(virusul mozaicului tutunului); forma sferica (izometric\), sferoidala (virusul gripal), forma
paralelipipedica (virusul variolei), forma de cartus sau obuz (virusul piticirii galbene la cartof),
forma de mormoloc, spermatozoid sau cireasa cu coada (unii bacteriofagi).Desi diferitele virusuri se deosebesc mult ca forma si dimensiuni ele sunt constituite dupa
principii comune. Particula virala matura (virionul) este alcatuita din doua componente esentiale:
genomul viral si capsida, precum si un constituient accesoriu, invelisul extern.
7.Virusurile plantelor(morfologie,transmitere,circulatie)
Bolile produse de virusuri la plante sunt denumite viroze. Sunt cunoscute câteva sute de boli
virale, produse de virusuri ce apartin unor 25 genuri distincte. Virusurile plantelor sunt impartite
in 2 grupuri virusuri izometrice sau sferice si virusuri alungite.
Virusurile se pot transmite de la planta bolnava la cea sanatoasa pe mai multe cai: transmitere
mecanica(contact direct intre frunze, unelte de lucru, altoire) si transmitere prin vectori(insecte).
8.Anatomia bacteriofagilor T-par
Particula virala matura a fagilor T-par este alcatuita din ADN si proteina. Din punct de vedere
anatomic prezinta urmatoarele componente: cap, guler, coada, placa bazala si fibrele cozii.
9.Infectia si replicarea virusurilor
Infectia celulelor bacteriene are loc prin urmatoarele etape:
-adsorbtia reprezinta procesul de fixare a particulelor virale pesuprafata bacteriilor
-injectarea genomului viral in celula bacteriana(genomul este injectat prin intermediul cilindrului
axial tubular)
-replicarea bacteriofagilor: 1.formarea proteinelor timpurii; 2. replicarea genomului viral, care
este semiconservativa si nu prin efectuarea de copii identice, repetate ale genomului originar;
3.formarea proteinelor tardive; 4. ansamblarea si morfogeneza virusului care, este dirijata de 50
de gene din cele 200.
10.Morfologia bacteriilor
Sunt 5 tipuri:
-bacterii sferice (coci, diplocoici, streptococci, tetracoci, sarcina, stafilococi)
-bacterii cilindrice sub forma de bastonas (bacilli)
-bacterii spiralate(vibrionul, spirilul, spirocheta)
-bacterii filamentoase, cu celule alungite(actinomicete)
-bacterii patrate, sunt foarte rare, intâlnite in apele saline
11.Structura extraparietala a celulei bacteriene
Structura extraparietala e formata din: capsula; cilii sau flagelii; aparatul fimbrial si pilii de sex.
7/23/2019 Subiecte Micro Rezolvate
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-micro-rezolvate 3/9
12.Peretele celular al bacteriilor
Are rol de:
- de sustinere mecanica
- asigura individualitatea morfologica
- ofera protectie fata de socul osmotic- participa la procesul de diviziune celulara
- contine receptori de virus
- mediaza schimbul de substante cu mediu
Datorita coloratiei Gram putem distinge 2 tipuri de bacteria dupa peretele cellular Gram positive
violet, Gram negative rosii
13.Structura intraparietala a celulei bacteriene
Structura intraparietala e formata din: membrana citoplasmatica,
mezozomii, citoplasma, aparatul nuclear, incluziunile, ribozomii, vacuolele,
sporul bacterian
14.Sporul bacterian
Sporul bacterian este o formatiune care deriva din celula vegetativa a
bacteriilor, in anumite conditii de viata. Sporul este o forma de conservare a
speciei la conditiile nefavorabile de mediu si concentreaza intr-un volum redus
toate componentele esentiale ale celulei din care provine. (ex: endospori, artrospori,chistii,
gonidia)
15.Compozitia chimica a bacteriilor
Bacteriile sunt formate din apa , saruri minerale , acizi nucleici, proteine, glucide, lipide,pigmenti,
enzime
16.Cresterea si multiplicarea bacteriilor
Prin crestere se intelege procesul de neoformare, in conditii favorabile,
in protoplasma bacteriei, a substantei de constitutie. Aceasta crestere se
continua pâna la atingerea unei limite, când survine diviziunea celulara.
Prin multiplicare se intelege sporirea numarului de indivizi, care se
face prin diviziune celulara care poate fi izomorfa sau heteromorfa
In afara diviziunii celulare, multiplicarea se mai poate realiza prin:
- fragmentarea continutului celular in mai multe elemente;
-prin inmugurire
7/23/2019 Subiecte Micro Rezolvate
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-micro-rezolvate 4/9
17.Nutritia bacteriilor
Dupa sursa de energie de care au nevoie bacteriile sunt:
-fototrofe(fotosintetizante, au nevoie de lumina)
-chemotrofe(energia este obtinuta prin reactii chimice la intuneric)
Tipuri de nutritie:
Autotrofia (capacitatea de sinteza)
Heterotrofia (incapacitatea de sinteza) necesita prezenta substantelor organice
Paratrofia (dependenta de energia furnizata de celula parazitata)
18.Respiratia microorganismelor
Exista 4 tipuri respiratorii ale microorganismelor:
Microorganisme strict aerobe (doar in prezenta O2)
Microorganisme strict anaerobe (doar absenta O2)
Microorganisme facultativ anaerobe(se adapteaza in functie de mediu cu, sau fara O2)
Microorganisme microaerofile (au nevoie de o concentratie de O2 mai mica decat in aer)
19.Bacteriile Glasogene
Bacteriile glasogene provoaca inghetarea in primavara a numeroase plante, in special pomii
fructiferi si vita de vie. Se incearca stoparea actiunii acestor bacterii pe diferite cai (tratamente
chimice cu antiabiotice, pulverizari cu apa, fumigatii etc)
20.Micoplasmele
Micoplasmele reprezinta un grup particular de bacterii lipsite de perete celular, la care celula
este delimitata de o membrana lipoproteica, cu o compozitie chimica asemanatoare celulei
animale. Sunt considerate cele mai mici organisme capabile de crestere autonoma pe medii
acelulare. Mycoplasma (a carei crestere este dependenta de prezenta sterolilor in mediu si
Acholeplasma (care se dezvolta independent de steroli)
21.Actinomicetele
Actinomicetele constituie un grup mare de bacterii filamentoase, Gram
pozitive, caracterizate printr-o mare varietate morfologica.Importanta:prduc substante
antibiotic(Streptomyces)
22.Cyanobacteriile
Cyanobacteriile sau algele albastre-verzi sunt organisme procariote care folosesc apa ca donator
de electroni si in prezenta luminii produc oxigen. Mecanismul lor fotosintetic este identic cu cel
al algelor eucariote.Sunt primele organisme ce populeaza rocile dezagregate, se gasesc in sol,ape dulci si sarate.
7/23/2019 Subiecte Micro Rezolvate
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-micro-rezolvate 5/9
23.Protozoarele
Sunt organisme unicelulare la care se cunoaste un anumit ciclu evolutiv. Sunt vietuitoare
complete si independente. Au o nutritive heterotrofa.
In sol protozoarele au rol de pradatori, deoarece se hranesc cu bacterii, diminuand numarul
acestora, dar totodata le pun dispozitia lor surse nutritive stimuland cresterea numaruluiacestora. Din experiente cu Azotobacter favorizeaza producerea mai multor celule tinere care
sunt mai active in fixarea azotului molecular.
24.Diatomeele
Diatomeele reprezinta o clasa de alge fotosintetizante, unicelulare, brune-galbui, care participa
la formarea fitoplanctonului. Prezinta o nutritie de tip autotrof, iar nucleul este de tip eucariot.
25.Ciupercile(morfologie,structura,organe de fixare si absortie)
Ciupercile sunt organisme eucariote, heterotrofe cu o varietate de specii ce prezinta structuri si
caractere diverse in functie de modul de viata saprofit, parazit, simbiotic, lipsite de pigmentiasimilatori.
Aparatul vegetativ poate fi gimnoplast, plasmodiu, sifonoplast, dermatoplast, tal filamentos, tal
masiv.
26.Inmultirea vegetativa a ciupercilor si formele de rezistenta
Inmultirea vegetativa se realizeaza prin fragmente de miceliu, ce se disemineaza pe cale
naturala dar si in mod artificial de catre om.
Formele de rezistenta apar atunci cand conditiile de viata inceteaza sa mai fie favorabile.
Ciupercile au puterea de a supravietui, miceliul prezinta membrana celulara ingrosata, continutul
citoplasmei este mai bogat in substante de rezerva iar cel al apei este mai redus.Ritmul
metabolismului devine mai lent si permite supraviatuirea pana la revenirea conditiilor favorabile.
27.Inmultirea asexuata si sexuata a ciupercilor
Inmultirea asexuata se realizeaza cu ajutorul sporilor haploidali ce apar pe corpi de fructificare
special formati pe miceliu.
Inmultirea sexuata, prin unirea gametilor care dau produsi de fecundatie ce poarta
denumiri diferite ca: zigoti, asce si bazidii.
28.influenta pH-ului si a temperaturii asupra activitatii microorganismelor
Majoritatea ciupercilor pot sa se dezvolte intr-o zona de pH cuprins intre 4,5-8. Optimul fiind
situat intre 5,5-7,5. Exista specii de ciuperci acidofile ce cresc la un pH sub 4,5.
29.Influenta apei din sol si a energiei radiante asupra microorganismelor
Influienta apei: Punctul de ofilire al plantelor este pF= 4,2 dar nu constituie un prag al incetarii
vietii microbiene. Limita superioara este de pF=5,5-5,6, iar uscarea solului peste aceste valori
duce la moartea tuturor microorganismelor. Acestea au un grad mai ridicat de rezistenta decat
plantele deoarece presiunea osmotica e mai ridicata la celulele microbiene, plus ca acestea nu
elimina apa prin transpiratie.
7/23/2019 Subiecte Micro Rezolvate
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-micro-rezolvate 6/9
30.Interrelatiile dintre populatiile de micrororganisme
Raspandirea microorganismelor in natura face ca sase gaseasca in acelasi habitat mai multe
specii intre care se stabilesc interrelatii de complexitate variata. Interrelatiile pot fi:
neutrale(indiferenta), sinergice(se ajuta intre ele) si antagonice(se distrug intre ele)
31.Rizosfera
Rizosfera este zona de sol care inconjoara radacinile si este influentata de acestea din punct de
vedere fizic, chimic si biologic, datorita actiunilor specifice dintre microorganismele solului si
plantele superioare.
32.Micorizele
Micoriza este rezultatul simbiozei ciupercilor cu multe monocotiledonate, dicotiledonate
superioare dar si cu muschii si ferigile. Ciupercile de micoriza iau de la plante substante nutritive
organice (glucide, vitamine si alti factori de crestere) si, in schimb, favorizeaza absorbtia apei si a
substantelor nutritive minerale (P, N, K ).
33.Solul(alcatuirea generala)
Solul reprezinta stratul afanat al litosferei care, indelung si continuu transformat prin actiunea
formatiilor vegetale succesive, a agentilor atmosferici si a altor factori naturali, in conditii
caracteristice mediului geografic din care fac parte, a acumulat, treptat, elementele insusirii
specifice, numite fertilitate, devenind, astfel, capabil sa intretina viata plantelor superioare.
Alcatuirea generala a solului: partea solida (minerala-roci si organica-humus); partea lichida (apa
din sol cu subst. minerale) si partea gazoasa(aerul din sol)
34.Formarea solului
Procesul formarii solului incepe cand roca ia contact cu mediul extern, cu agentii chimici, fizici
dar si cu actiunea microorganismelor vii. Caracteristica principala a solidificarii consta in
acumularea materiei organice si a humusului ce retine substantele nutritive.Elementele chimice
eliberate in urma alterarii au tendinta de a fi spalate (levigate).Organismele vii, plantele
superioare si microorganismele se opun acestui proces ducand la retinerea si acumularea
substantelor minerale in partea superioara a solului sub forma de materie organica.
35.Humusul si teoria microbiologica a formarii humusului
Humusul este alcatuit din compusi de resintetizare biochimica a produselor finale de
descompunere a materiei organice, aceizii humici, la care se pot adauga produse intermediare
de descompunere a materiei organice. Humusul, component specific al solului format sub
actiunea microorganismelor asupra resturilor organice, constituie principala rezerva de
substante nutritive pentru plante. El determina cele mai importante proprietati ale solului. Ca o
consecinta a procesului de alterare a partii minerale a solului si de descompunere a materiei
organice, se pun in libertate o serie de elemente ca N,C,P,S,K,Fe etc.Acestea se regasesc in
humus constituind un rezervor de elemnte nutritive pentru plante.
7/23/2019 Subiecte Micro Rezolvate
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-micro-rezolvate 7/9
36.Populatia solului
Populatia solului este constituita din totalitatea vietuitoarelor care exista in sol. Ele au o mare
diversitate de forme, dimensiuni, apartenenta sistematica si activitate biologica. Cele care au
dimensiuni mai mari formeaza macropopulatia solului, ele fiind studiate din cele mai vechi
timpuri. Restul de vietuitoare au fost puse in evidenta numai dupa perfectionarea mijloacelor demarire a imaginii, ele formând micropopula]ia solului.
Macropopulatia solului: Macroflora (radacini, tulpini, frunze ajunse in sol); Macrofauna
(organisme ca: rame, furnici, viermi etc)
Micropopulatia solului: Microflora (bacterii, cyanobacterii, ciuperci microscopice si alge);
Microfauna (protozoare monocelulare)
37.Fixarea azotului de catre microorganisme libere aerobe si anaerobe
Cele mai raspandite bacterii capabile de fixare aeroba a azotului molecular sunt cele din genulAzotobacter (ex: Azotobacter Chroococcum). Se gasesc doar in solurile bogate in humus.
Fixare anaeroba a N2 are un rol esential in solurile putin aerate sau invadate de apa (mlastini,
orezarii).Cea mai cunoscuta specie de bacterie capabilaa de fixare anaeroba a azotului este
Clostridium Pasteurinum.
38.Fixarea simbiotica a azotului molecular(Simbioza Rhizobium-leguminoase)
In solurile cultivate cu leguminoase, in afara de fixarea N2 atmosferic de catre bacteriile libere
aerobe sau anaerobe se mai produce si fixarea de catre microorganismele simbiotice care traiesc
in nodozitatile de pe radacinile acestor plante.
39.Simbioza asociativa si simbioza Frankia-neleguminoase
Evolutia procesului infectios determina aparitia unor nodozitati lateral pe suprafata radacinilor.
Formatiunile simple originale au o asemanare externa evident cu nodozitatile de leguminoase.
Aceste fenomene se intalnesc la terenurile cu deficit mare de azot, terenurile mlastinoase, soluri
sarace, dune de nisip, pietris, regiuni subalpine, zone de desert.
40.Amonificarea
Substantele organice azotate, reprezentând 99 % din rezervele totale de N2 din sol, constau din
rezerve humice si din alti compusi acumulati in mod natural in sol prin procesul de fixare
biologica a N2 si prin cel de degradare a resturilor organice vegetale si animale, a
ingrasamintelor verzi si a balegarului.
Aceste substante sufera un proces de mineralizare(amonificare), la sfârsitul caruia sunt aduse in
stare de NH3.
Aminoacizii rezultati din aceasta degradare patrund in interiorul celulelor bacteriene, unde
sufera un proces de dezaminare, din care rezulta NH3.
7/23/2019 Subiecte Micro Rezolvate
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-micro-rezolvate 8/9
41.Nitrificarea
Nitrificarea este un proces de oxidare a NH3 si a altor forme reduse ale N2 anorganic eliberate in
sol in cursul procesului de amonificare, in nitrati care reprezinta forma asimilabila pentru
majoritatea plantelor verzi.
Nitrificarea care reprezinta a 3-a faza a circuitului azotului in natura, este un proces deimportanta exceptionala, deoarece aduce substantele azotate in forma cea mai usor accesibila
plantelor.
42.Denitrificarea
Nitratii acumulati in sol, ca rezultat al procesului de nitrificare, sunt in parte consuma]i de
plantele superioare, iar o cantitate variabila este spalata de apele de infiltrare si siroire. Nitratii
pot fi folositi si de microorganisme, fie ca sunt asimilati in cursul proceselor de sinteza a
protoplasmei acestora (asimilarea nitritilor), fie ca sunt redusi, pentru oxidarea unei substante
organice sau minerale.
Denitrificarea reprezinta un proces care inchide circuitul prin intoarcerea N2 molecular in natura.
43.Fermentatia alcooloca
Alcoolul etilic sau etanolul (CH3CH2OH) se obtine prin fermentarea completa, in special de catre
unele drojdii, a diferite zaharuri, hidrati de carbon, urmata de separarea prin distilare si
purificare a alcoolului obtinut. Fermentatia alcoolica este una din cele mai importante
fermentatii industriale, deoarece alcoolul este intrebuintat curent in industria alimentara,
chimica, farmaceutica a parfumurilor si cauciucului.
Materii prime: amidonoase cartofi, porumb, orz, secara), zaharoase (sfecla de zahar, trestia de
zahar, sucuri de fructe) si celulolitice (lemn, stuf).Temperatura optima e de 28-32oC
44.Levuri sporogene
Specia Saccharomyces ellipsoideus are o importanta deosebita in producerea vinului.
La fermentarea mustului prezinta un randament ridicat realizând in medie 1 ml alcool pur din 1,7
g zahar si rezista pâna la concentratii de 16 % vol. alcool, uneori chiar mai mult.temperatura
optima e de 20-25oC
Saccharomyces acidifaciens e o specie rezistenta la concentratii mari de SO2, putându-se
dezvolta pâna la concentratii de 12 % vol. alcool. Provoaca imbolnavirea vinurilor demiseci si
dulci sulfitate.
45.Levuri nesporogene
Torulopsis stellata- l evuri prezente pe struguri stafiditi in urma aparitiei mucegaiului nobil.
Brettonomyces intermedius- Numele genului se datoreaza actiunii unor specii de a imprima berei
britanice gust si aroma caracteristice in urma unor procese secundare de fermentatie.
46.Mucegaiurile si bacteriile vinului
Mucegaiurile, obisnuit aerobe, sunt foarte raspândite in natura, intâlnindu-se aproape in toate
mediile, datorita capacitatii mari de inmultire si raspândire precum si a rezistentei mari la
conditiile mai putin prielnice de mediu.
Ex la vin si struguri: Mucor racemosus, Mucor circinelloides, Mucor piriformis, Aspergillus niger,
Aspergillus glaucus, Penicillium glaucum etc
7/23/2019 Subiecte Micro Rezolvate
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-micro-rezolvate 9/9
Bacteriile prezinta o mare importanta pentru calitatea vinurilor. Unele
dintre ele in anumite conditii pot contribui prin activitatea lor la imbunatatirea
acesteia; cele mai multe pot provoca vinurilor transformari nedorite si chiar
imbolnaviri grave.
In perioada recoltarii strugurilor pe pielita boabelor, pe lânga levuri si mucegaiuri se gasesc si
bacterii, dar pot fi intâlnite de asemenea in crame si pivnite, indeosebi pe suprafata interna a butoaielor si cisternelor in care se
fermenteaza mustul sau se pastreaza vinul si care nu a fost corect curatate si intretinute.
Dupa procesele pe care le declan[eaza, bacteriile au fost grupate in:
- bacterii lactice (facultative-anaerobe) ex: Pediococcus cerevisiae
- bacterii acetic (aerobe) ex: Acetobacter pasteurianus