Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

of 29 /29
1. Importanta AgroMK. Agromk ca ramura a MK trebuie vazut ca o componenta integranta a agrobusiness-ului, inclunzind toate activitatile ce contribuie la coordonarea productiei,distributiei si promovarii PAA in concordanta cu D consumatorului. Prin gama tot mai larga de metode si tehnici de studiere si de anticiare a schimbarilor pietei, de servicii logistice, de tehnici si metode promotionale, precum si de alte instrumente cu ajutorul carora se realizeaza un contact cit mai eficient cu piata, puse la indemina factorilor interesati, AgroMK poate deveni o adevarata institutie menita sa orienteze productia agricola si alimentara in functie de necesitate, dar si sa gaseasca momentele, locurile si metodele de valorificare a acesteia in cele mai bune conditii, atit pt producatorii agricoli si procesatori, cit si pt consumatori. Agrobusiness cuprinde in activitatile sale asigurarea producatorului agricol cu resurse necesare situante in amonte fata de agricultor (combustibil, seminte, tehnica) cit si cele din avalul acestuia (colectarea, prelucrarea, procesarea, comercializarea). Cu cit economiile agroalimentare se dezvolta, si nr. fermelor comerciale si vol. schimburilor de produse se mareste, se creaza o nevoie concomitenta tot mai crescinda in serviciile de MK, cum ar fi stocarea, depozitarea, conditionarea, ambalarea si transportul produselor, oferirea de informatii de MK etc. Factorii ce limiteaza aplicarea unui mk efficient in RM: - Existenta unei infrastructure a distributiei fizice a marfurilor AA inadecvate practicarii unui MK modern: a.Reteaua de drumuri auto nu permite efectuarea de transporturi rapide fara pierderi si costuri reduse; b.Lipsa unui lant de frig; c.Insuficienta si echiparea necorespunzatoare a depozitelor in care se depoziteaza, ambaleaza pr.agricola; d.Existenta unui parc de mijloace de transport rutier pt transportul produselor aagricole si alimentare cu uzura fizica si morala ridicata si un grad redus de specializare. - Nivelul salb de organizare institutionala a pietii agricole si alimentare; - Pozitia slaba de negociatori a producatorilor agricoli in cadrul filierilor de produs in raport cu procesatorii si integratorii; - Lipsa unui sistem informational. Cele mai importante dintre obiectivele politicilor de AgroMK promovate la nivel national sunt:

description

agromarketing

Transcript of Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

Page 1: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

1. Importanta AgroMK.

Agromk ca ramura a MK trebuie vazut ca o componenta integranta a agrobusiness-ului, inclunzind toate activitatile ce contribuie la coordonarea productiei,distributiei si promovarii PAA in concordanta cu D consumatorului. Prin gama tot mai larga de metode si tehnici de studiere si de anticiare a schimbarilor pietei, de servicii logistice, de tehnici si metode promotionale, precum si de alte instrumente cu ajutorul carora se realizeaza un contact cit mai eficient cu piata, puse la indemina factorilor interesati, AgroMK poate deveni o adevarata institutie menita sa orienteze productia agricola si alimentara in functie de necesitate, dar si sa gaseasca momentele, locurile si metodele de valorificare a acesteia in cele mai bune conditii, atit pt producatorii agricoli si procesatori, cit si pt consumatori.Agrobusiness cuprinde in activitatile sale asigurarea producatorului agricol cu resurse necesare situante in amonte fata de agricultor (combustibil, seminte, tehnica) cit si cele din avalul acestuia (colectarea, prelucrarea, procesarea, comercializarea).Cu cit economiile agroalimentare se dezvolta, si nr. fermelor comerciale si vol. schimburilor de produse se mareste, se creaza o nevoie concomitenta tot mai crescinda in serviciile de MK, cum ar fi stocarea, depozitarea, conditionarea, ambalarea si transportul produselor, oferirea de informatii de MK etc. Factorii ce limiteaza aplicarea unui mk efficient in RM:- Existenta unei infrastructure a distributiei fizice a marfurilor AA inadecvate practicarii unui MK

modern: a.Reteaua de drumuri auto nu permite efectuarea de transporturi rapide fara pierderi si costuri reduse; b.Lipsa unui lant de frig; c.Insuficienta si echiparea necorespunzatoare a depozitelor in care se depoziteaza, ambaleaza pr.agricola; d.Existenta unui parc de mijloace de transport rutier pt transportul produselor aagricole si alimentare cu uzura fizica si morala ridicata si un grad redus de specializare.- Nivelul salb de organizare institutionala a pietii agricole si alimentare;- Pozitia slaba de negociatori a producatorilor agricoli in cadrul filierilor de produs in raport cu

procesatorii si integratorii;- Lipsa unui sistem informational. Cele mai importante dintre obiectivele politicilor de AgroMK promovate la nivel national sunt:- Stimularea cresterii productiei agroalimentare si continua adaptare a acesteia la modificarea cererii

de consum a populatiei si a exportului- Cresterea gradului de competitivitate a productiei agricole si alimentare- Imbunatatirea distributiei “inputurilor” agricole si neagricole catre producatori- Perfectionarea si cresterea eficientei structurilor de AgroMK, mai ales a celor privind distributia

produselor agricole si alimemtare, precum si modernizarea infrastructurii acesteia- Protectia consumatorilor fata de producerea si comercializarea unor produse necorespunzatoare din

punct de vedere calitativ, care afecteaza sanatatea si chiar securitatea acestora.

2. Conceptul si sistemul de AgroMK.

AgroMK are un obiect mult mai larg decit vinzarea PA&A, el incluzind si operatiunile de procesare, precum si pe cele care contrinuie la gestionarea stocurilor, la distributie, cele legate de stabilirea preturilor si promovarea produselor. In plus, se mai ocupa si de studiul pietei si al artei de a actiona asupre ei, al concurentei si al activitatii de supraveghere si regementare a pietei de catre puterile publice. Un produs agricol pt a deveni aliment, este supus transformarilor:- fizica (lapte=>brinza);- de dimensiune (carcasa unei vaci=>fractiuni de 250g);- in timp (griul recoltat in iuliu=>chifla in luna decembrie);- in spatiu (fasolea verde recoltata la Fetesti=>pungi de 1kg, congelata, la METRO).Cele mai importante utilitati ale produselor sunt:

Page 2: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

- De forma - deriva din necesitatea de a avea produsul in forma potrivita ptu consummator;- De loc - deriva din a avea produsul la locul potrivit ptu consummator;- De timp - rezida din a avea produsul in momentul cind doreste consumatorul;- De posesie - presupune transferul posesiei produsului si plata banilor de consummator,inkeindu-se

circuitul de distributie al produsului.Urmarind aceste obiective producatorii si comerciantii isi pot mari profitul prin maximizarea satisfacerii necesitatii consumatorului.Sistemul de agromk include 4 subsisteme: productia-distributia-consum-reglare.Factorii cheie in lantul de activitati care alcatuiesc sistemul agroalimentar:a) fermierii (preturi de vinzare maxime si vinzarea intregii recolte)b) procesatorii (preturi de cumparare mici, calitate inalta)c) internediarii (preturi de cumparare mici, calitate inalta)d) consumatorii (preturi de cumparare mici, calitate inalta).Agentii de MK - organizatii guvernamentale menite sa regleze si sa eficientizeze activitatea de agromk. Obiectivele principale:- reglementare activitatii de mk;- organizarea producatorilor agricoli;- reducerea capacitatii intermediarilor de a monopolize desfacerea produselor si de a manipula

profiturile fermierilor si procesatorilor;- stabilirea preturilo la produse controlate;- crearea unui cadru concurential cit mai correct;- asigurarea unor servicii;- efectuarea operatiunilor de cumpararea,conditionare;- vinzarea surplusului de productie.

3. Particularitatile aparitiei AgroMK. Motivele pt care agromk s-a desprins de mk:- consumatorul consuma produsul doar in stare impecabila. Tendintele fiind favorabile produselor

prospete si ultraproaspete. Daca produsul este numit ultra proaspat, proaspat sau perisabil, el trebuie sa fie prevazut cu o data de prescrieire. Caracterul urgent al transformarii si disrtributiei acestor produse da AgroMK dimensiunea de promptitudine, acesta fiind o caracteristica proprie agromk.

- majoritatea ramurilor vegetale a agriculturii au o productie sezoniera.La produse de origine animala sezonalitatea este mai redusa. De asemenea trebuie de mentionat necestitatea reducerii la min a pierderilor a produs si returnarilor de produse in cazul intrep care vind pe piata produse proaspete si ultraproaspete printr-o rotatie rapida a stocurilor.

- productia agricola devine din ce in ce mai mult o materie prima pt industria alimentara. Pt a puteafi disponibile mari cantitati de materii prime agricole si loturi omogene, de calitate corespunzatoare este necesara colectarea si semiprelucrarea a acestora.

- produsele agricole au volum mare, valoare-mica, de aceea transportul este costisitor si neeficient. Fiind localizata departe de centrele de consum, este mult mai eficient ca ea sa fie procesata la locurile de productie si nu la cele de consum. Datorita acestei particularitati trasportul detine pondere ridicata in preturile PA rezultate din procesarea din produs vegetale.

- in material de agromk nu exista servicii post-vinzare. Odata cumparata un produs alimentar care nu satisface gustul cumsum nu mai poate fi schimbat, iar conditiile in care aceste nu corespunde normelor in vigoare se incepe urmarirea judiciara a celui care la lansat pe piata.

Page 3: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

4. Functiile AgroMK.

Sistemul de agromk cuprinde 2 dimensiuni distincte:-intreprinderile, organizatiile, institutiile ce participa la activitatea de piata;-functiile pe care participantii le indeplinesc in cadrul sistemului de agromk.Exista 9 functii:A.de schimb: cumparare; vinzare.B. fizice: depozitare, transportare, procesare.C. de facilitare: standartizare, finantare, riscul, studiile de mk.Functii de schimb:Cumapararea. Conceptul de MK sustine ca nevoile consum sunt de o importanta esentiala, deasemenea se considera ca un producator a adoptat o orientate pe piata cind si a planificat productia in concordanat cu cerintele specific ale pietii.Vinzarea. Functia de vinzare este asociata cel mai mult AgroMK deoarece formele practica conceptul de vizare cind dispun de supracapacitae. Scopul lor este ca sa produca tot ceea ce produc decit sa vinda ceea ce deja sa produs. Functii fizice:Transportul. Transportul este functia care face ca produsul sa fie in locurile in care sunt solicitate. In acesta functie manageri firmelor trebuie sa fie atenti la:-monitorizarea costurilor-alegerea tipului de transport.Depozitarea. O caractaerstica inerenta productiei vegetale este caracterul sau sezonier.Procesarea. Majoritatea produselor nu pot fi livrate direct imediat dupa recoltare. Este o schimbare a formei.Aceasta activitate adauga valoare produsului.Functii de facilitare:Standartizarea. Are ca obiect stabilirea si pastrarea uniforma a masuratorilor referitoare la calitatea produselor. Avantaje: posibilitatea efectuarii decotatiei de preturi la marfurile ce se vind la bursa; vinzarea unor marfuri pe baza de mostre; colectarea productiei de la micii producatori pt constituirea unor laturi omogene; posibilitatea de a alege produsul dorit dintr-o gama larga diferentiata calitativ.Finantare. In sistemul de AgroMK sunt necorelari temporal intrecheltuielile facute cu productia si incasarea contravalorii produselor, aceasta fiind o problema a tarilor in curs de dezvoltare. Pt evitarea acestei necorelari intreprinderile fac apel la credite.Suportarea riscului. Fizic - deteriorarea produselor datorita temperaturii inalte sau joase, calamnitati naturale, boli, daunatori; Pietii - cele datorate diverselor schimbari valorii produselor intre procesul de productie si cel de consum.Studiile de MK. Trebuie culese, studiate, prelucrate.

5. Etapele AgroMK.

I etapa (1960-1970) - de a convinge consumatorii ca produsele industriei alimentare erau mai ieftine si mai bune.II etapa (1970-1980) – de a arata ca aceste produse sunt calitative, bune si deosebit de comode in utilizare.III etapa (dupa 1980) - adauga la aceste calitati faptul ca erau echilibrate nutritiv, justificindu-se astfel frecventa zilnica de consum.IV etapa (dupa 1990) - descoperirea legaturilor dintre distribuitori si furnizori, apare ‘’trade MK’’, intre ei stabilindu-se legaturi durabile, generatoare de facilitate si alte avantaje.

Page 4: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

6. Produsele nediferentiate.

Produsul agricol aflat la iesirea din intreprinderea agricola este unul obisnuit. Produsele unei intreprinderi agricole nu se deosebesc de produsele similare ale firmei vecine, ele fiind produse de masa si din punct de vedere tehnic, In cele mai multe cazuri nu exista nici un secret pe care o firma sau alta sa-l detina pt al produce. Deasemenea intreprinderile de colectare si transport pot transfera produsele agricole dintr-un punct de producere in altul de consum fara nici o modificare.Criteriile care ajuta la definirea unui produs comun agricol fie prelucrat, sunt urmatoarele:-Produsul este din punct de vedere fizic, nedeferentiat de la o intreprindere la alta;-Produsul se afla intr-o disponibilitate de masa pe piata;-Din punct de vedere tehnic, nici un brevet nu protejeaza produsul.Materializarea acestor criterii nu restrictioneaza aplicarea principiilor si instrumentelor specifice de MK PAA comune, cu precizarea ca tehnicile si metodele vor fi diferite comparativ cu cele utilizate in cazul MK produselor de marca.

7. Produsele diferentiate.

Produsele diferentiate sau de marca sunt produsele ce nu sunt direct substituibile cu alte produse de acelasi tip lansat pe piata de un alt competitor. In viziunea sa consumatorul ii afiseaza o utilitate superioara. Diferentierea poate fi fizica - diferentierea calitatilor organoleptice. Marca protejeaza produsul si consacra diferentierea sa (marca fabricantului/distribuitorului). Marca desemneaza la consumator o diferenta care genereaza preferinte in timpul alegerii si fidelitatea alegerii in timpul cumpararilor consecutive. Atunci cind consumatorul da o utilitate particulara produsului pe care il recunoaste dupa numele sau se poate spune ca acesta este o marca. MK-ul produselor deferentiate vizeaza produsele de larg consum, aratind ca trebuie evitat procesul de asimilare a unei marci cu un simplu nume.Pt a se adapta la marea distributie produsul obisnuit trebuie sa fie ambalat, conditionat, sa poarte un nume, eticheta.

8. Oferta de produse agricole.OFERTA - o anumita cantitate dintr-un anumit bun specificat pe care unii agenti economici sunt dispusi sa o cedeze cuparatorilor contraplata la pretul stabilit.Oferta pe piata produselor de baza din agricultura este dispersata si cantitativ neregulata.Volumul productiei depinde de tehnica disponibila, de conditiile climatice, biologice, imprimind acestor piete a produselor de baza din agricultura un caracter extrem de mobil.OFERTA CANTITATIVA - a unui produs pe piata de desfacere depinde de beneficiul pe care il va realiza intreprinzatorul.Cauze ce influenteaza S produselor agricole:- Fondul Funciar - cu referire la terenurile arabile disponibile, sistemul de hidro-amelioratii, recolte

obisnuite;- capacitaea de producere si inzestrarea tehnica a intreprinderii;- factori climatici;- randamentul productiei si animalelor, legate de sistemele de productie si tehnicile utilizate, protectia

fitosanitara si zooveterinara;- forta de munca utilizata si structura ei;- factorul socioeconomic care se concretizeaza in accesul si stabilitatea pe piata a producatorilor

agricoli;- pretul produselo pe piata, pretul produselor substituibile.Din acesti factori producatorul agricol poate influenta numai costurile, nu si preturile. Cursul pietii depinde de fluctuatiile ofertei, care prezinta neuniformitati.Pe termen scurt oferta este variabila si rigida.

Page 5: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

Pe termen lung oferta este relativ stabila si depinde de volumul productiei anuale, de nivelul stocurilor acumulate, de efectele politicilor agricole.

9. Cererea de produse agricole.

CEREREA - mai ales pt zonele urbane este invariabila. Cererea de prima necesitate este putin elastica in raport cu preturile pe piata.Pe termen scurt cererea este variabila.Pe plan mondial D este relativ stabile daca nu au loc cresteri mari de populatie si produse agricole.Pe zone geografice D variaza in functie de cresterile demografice si calitative, de veniturile consumatorilor.Factorii generatori ai D:

- Nevoile alimentare - posibilitatile de cumparare, generatiile tinere care nu se conformeaza schemelor anterioare de consum, influenta gusturilor individuale.

- Factorii demografici - repartizarea teritoriala, rata de urbanizare.- Factorii economici, politici, culturali, naturali - nivelul de dezvoltare economica, gradul de

ocupare a fortele de munca.- Produse semipreparate.- Modernizarea mijloacelor de productie - favorizeaza difuzarea produselor alimentare, industriale,

ambalate atractiv.- Micsorarea nevoilor de calorii - cauzata de munca sedentara la un nr. mare de persoane.

10. Dimensiunile pietei.

Dimensiunile pietei sunt: Rata de crestere a pietii; Capacitatea pietei; Structura pietei; Aria pietei; Cota de piata; Factorii pietei produsului; Caile de dezvoltare a pietei; Dimensiunile spatiale; Segmentarea pietiiCapacitatea pietei este data de: volumul ofertei, volumul cererii, volumul tranzactiilor, cota de piata, numarul de consumatori, numarul de clienti si numarul de furnizori.Oferta este o categorie a pietei ce reprezinta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului. Cererea este o categorie a pietei care exprima nevoia reala de produse.Segmentarea pietei are particularitati in formarea si frecventa cererii, exigenta la calitate. Aceste particularitati au explicatia in natura cumparatorilor, nivelul veniturilor, comportamentul in consum, indiferent de numarul de secmente, piata are un caracter unitar dinamic. Aria pietei reprezinta dimensiunea teritoriala a pietei. Dupa locul unde au loc operatiile de vanzare-cumparare avem o piata interna si una externa. Factorii pietei produsului - categori de nevoi - produsul are o piata larga, dar si o piata restransa; - gradul de accesibilitate al produsului este dat de numarul cumparatorilor calitatea produselor, nivelul de pret; - varsta produsului se refera la ciclul de viata al unui produs; - calitatea activitatii de desfacereeste un fapt stimulator pentru factorii pietei produselor.Caile de dezvoltare a pietei.Calea extensiva este caracterizata prin atragerea de noi piete, cumparatori, zone. Calea intensiva este caracterizata prin cresterea activitatii pe unitatea de produsConjunctura pietei Factorii intamplatori determina devierea temporala a pietei de la tendintele sale Acesti factori sunt dati de seceta, inundatii, masuri politice restrictive ale unor state, conflicte dintre state. Conjunctura pietei este evaluata prin factori generali si factori specifici. Factorii generali se refera la conjunctura economiei mondiale, produsul national brut, productia industriala, investitiile fixe de capital, consumul, comertul exterior.

Page 6: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

11. Diversitatea pietei agroalimentare. Operatorii ei.

In functie de categoria de operatori: P.de fermieri - producatorii isi comercializeaza direct productia sa consumatorilor finali. Sunt

amplasate in orase, centre rationale sai alte localit. Si organizate zilnic/saptam sau ocazionalfinali,amplasate in orase,localitati rurale si organizate zilnic,saptaminal,acazional.

P.de achizitii - producatorul isi comercializeaza marfa intermediarilor si nu direct consumat. P.en-gross - producatorii vind printr-un nr.mare de angrosisti care raiau sa livreze prod catre

consumat finali. P.cu amanuntul - prin reteaua magazinelor.

Dupa stabilitate in timp: Stabile - in mod permanent, pe un teritoriu stabilit. Mobile - periodic, ocazional, pe un teritoriu in prealabil.

OPERATORI: producatori agricoli; procesatori. intreprinderi industriale de productie: fabric de conserve. intreprinderi comerciale de intermediere: firme de distributie fizica unitati de comert cu amanuntul.

12. Piata produselor agricole secundare.

Piata produselor agricole secundare implica cunoasterea unor restrictii in producerea lor, incluse in sfera caracteristicilor sistemelor agricole, a tendintelor si formelor de utilizare in circulatie a acestor produse.Elementele caracteristice ale produselor agricole secundare urmaresc valoarea de intrebuintare sub forma accesibilitatii fizice si economice a acestor produse.PAS se incadreaza intr-o piata a energiei de agriculura, datorita circuitului de piata a biomasei continuta in conditiile secundare, care genereaza dificultati datorita cauzelor:

Posibilitati limitate de transport pt aceste produse fac cumparatorul potential sa se adreseze unui nr.limitat de operatori.

Existenta unei tendinte intre ofertanti ca cererea sa fie putin sustinuta, nepermitind intinderea unei pieti active.

In cadrul vinzarilor acestor produse producatorul urmareste obtinerea profitului stabilind pretul in functie de costul de productie, motiv pt care vinzarea acestor produse este dificila.

Pt PAS exista multe utilizari chiar in cadrul intreprinderii agricole producatoare, deci, vinzarea lor este in concurenta cu utilizarile lor din insasi gospodaria agricola producatoare.

La etapa actuala pt producatorul agricol un rol important revine cunoasterii unor masuri pt reducerea consumurilor de energie prin recuperarea si utilizarea mai buna a produselor agricole secundare. Aceste pot fi considerate urmatoarele:

Elaborarea unor metode specifice de recoltare, transportare si stocare Demostratii privind metod practice de inbunatatire calitativa a PAS destinate utilizarii in unitatea

agricola Cunoasterea posibilitatilor de valorificare rentabila a PAS in afara unit producatoare.

13. Tipurile de strategii de MK alimentar.

Scopul strategiilor de MK alimentar consta in comercializarea oportuna in timp si spatiu si cu maxim de profit a produselor agro-alimentare.Caracaterul sezonier si natura bilologica a produselor agricole conditioneaza o realizare a produselor agricole si intreprinderile de prelucrare elaboreaza diverse strategii competitive de AgroMK intr-o identificare si satisfacere a segmentelor de piata.

Page 7: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

Elaborarea unei strategii presupune planificarea de MK pe o perioada de 3-5 ani. In functie de obiectul urmarit strategiile de AgroMK pot lua urmatoarele forme:

De introducere a noilor PAA; Variatiei volumului prod.agricole; Sigurarilor sezoniere cu produse; Indestularii pietilor deficitare; Manipularii cu procesul de producere.

14. Notiunea de calitate a PAA.

Calitatea - ansamblu de proprietati si caracteristici a unui produs sau serviciu care ii confera acestuia aptitudinea de a satisface necesitatile exprimate sau implicite ale clientului. Corelatia dintre calitate si cantitate se exprima prin notiunea de masura (limita cantitativa dincolo de care se schimba calitatea).Calitatea influenteaza: productivitatea muncii, nivelul preturilor, performantele economice ale intreprinderii. Ea se afla intr-un raport cu valoarea de intrebuintare, ca expresie a utilitatii produsului si ea individualizeaza produsele intre ele in functie de nr.de caracteristici de utilitate pe care le au. Calitatea diferentiaza produsele de acelasi tip in functie de nr.de caracteristici.Caractere:1. Complex:

Functia tehnica - exprimata cu ajutorul caracteristicilor tehnico-functionale ale produselor. Functia economica - aspecte de ordin economic al produsului si consumului acestuia; face apel

la o serie de indicatori: venitul, pretul. Functia sociala - reliefeaza modul in care calitatea se rasfringe asupra calitatii vietii populatiei,

mediului natural.2. Dinamic:

Cerintele,exigentele consumatorului care apar si se dezvolta continuu; Caracterul dezvoltarii fortelor de producere (revolutia tehnico-stiintifica contemporana, aparitia

unor tehnologii si mijloace mai perfectionate, specializarea si calificarea profesionala). Competitivitatea produselor in economia de piata, care intensifica contradictia intre produsele

noi si cele uzate moral in raport cu progresul tehnic.Imbunatatirea calitatii sub aspect: Nutritiv - utilitatea produselor depinde de utilitatea lor chimica si particularitatile transformarii

substantelor in organismul uman. Valoare nutritive (continutul de substante chimice ce asigura proprietatile produsului si

proprietati gustative; ea este cu atit mai inalta cu cit satisface cerintelor organismului uman in substante utile).

Valoarea biologica (continutul de substante proteice care se refera la proteina esentiala ce contine aminoacizi indispensabili; ea poate sa se modifice in procesul tehnologic de transportare si pastrare).

Valoarea fiziologica (capacitatea produselor sa influenteze sistemul gastro-intestinal, nervos, cardiovascular).

Organoleptic - prin intermediul organelor de simt; are o o insemnatate hotaritoare in determinarea calitatii unor produse, cum ar fi: vinul, ceaiul; prin metodele fizice si chimice sunt de efectuat –foarte complicat si aproape imposibil de determinat cantitatile minimale ale unor substante, care alcatuiesc proprietatile produsului.

Igienic Estetic - ambalarea produselor.

Insusirile calitative ale produselor se asigura in procesul de productie, dar se manifesta in sfera consumului productiv si neproductiv. Pt aceasta e necesar de a face distinctie intre calitatea productiei si calitatea produselor.Calitatea productiei - calitatea proceselor de productie.

Page 8: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

Calitatea produselor - expresia finala a calitatii de productie.Pt produsele agricole notiunea de calitate poate fi discutata din 4 puncte de vedere:

Al producatorului - priveste calitatea prin cantitatea mare obtinuta si a livrarii obtinute pe piata in bune conditii a produselor agricole.

Al sectoarelor de transformare - acorda atentie usurintei de prelucrare si capacitatii de pastrare a produselo prelucrate.

Al vinzatorului - priveste calitatea mai intii ca valoare de schimb si vinzarea la pretul cel mai bun.

Al consumatorului - cerceteaza si cauta sa defineasca calitatea prin continutul de substanta nutritive si examineaza raportul pret-calitate.

Caracteristici ale calitatii: Functionale (valoarea nutritive, caracteristici fizico-chimice, indici energetici). Psiho-senzoriale (latura estetica, starea emotionala pe care o pot provoca produsele). Economice (mentinerea in timp a calitatii produselor).

15. Clasificarea PAA.

Dupa provenienta produsului: Cerealiere; Tehnice; Hortiviticole; Animaliere; Agricole secundare.

Dupa partea de plant ace se consuma: Fructe; Seminte; Frunze; Verzi; Tuberculifere-tulpini; Radacinile; Bulboase; Bonoase; Inflorescenta.

Dupa gradul de maturitate: Maturitate de recoltare; Maturitate de consum; Maturitate comerciala; Maturitate tehnica; Maturitate fiziologica.

Dupa gradul de perisabilitate: Foarte usor alterabile; Usor alterabile; Alterabile; Rezistente.

Din punct de vedere commercial: Extratimpurii; Timpurii; Tirzii.

Gradul si posibilitatile de transformare: Pr.agricole brute; Pr.alimentare intermediare;

Page 9: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

Pr.agro-alimentare cu prelucrare simpla/complexa/multipla.

16. Factorii de influenta a calitatii PA.

Factorii care influenteaza calitatea produselor pot fi incadrati in grupa factorilor tehnici, acestia manifestind in procesul de productie la care se adauga factorii care actioneaza in sfera circulatiei productiei.1. Factori tehnici:

specia animala sau vegetala din care provine produsul masuri tehnice in cultura plantelor si cresterea animalelor alimentatia animalelor solul temp lumina umiditatea prezenta oxigenului continutul bioxidului de carbon.

2. Factori din sfera circulatiei: materie prima necesara si materialele auxiliare procesul tehnologic ambalarea produselor (pastrarea, conservarea, igiena) agentii fizico-chimici (lumina, umiditatea, compozitia atmosferei, t0, miscarea aerului).

17. Indicatorii de calitate ai PAA.

Calitatea produselor se apreciaza prin indicatori ce caracterizeaza aspectul fizic al produselor, caractersticile fizico-chimice, indicatorii de echivalenta si indicatorii economici.1. Indicatorii fizici:

forma, marimea produselor culoarea de fond consisitenta structurii gustul mirosul

2. Indicatori fizico-chimici: masa 1000 boabe creale; masa 1 l de boabe; steclozitatea; umiditatea; aciditatea titrabila; cantitatea si calitatea glutenului; continutul de alcool, aciditatea; continutul de substanta uscata a mustului initial (refractometru); continutul de grasime a laptelui.

3. Indicatori de echivalenta:Se folosesc la clasificarea din punct de vedere calitativ la un anumit produs, tinind cont de variatia celor mai importanti indici fizici, fizico-chimici:

variatia in greutate datorita umiditatii la produsele cerealiere, zahar; randamentul de sacrificare a animalelor; gradul de ingrasare; bilantul energetic.

4. Indicatori economici:

Page 10: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

Evaluarea produselor la pretul unitar de desfacere, luindu-se ca etalon de comparartie pretul produsului cu calitatea superoara:

Coeficientul de ekivalenta valoric; Indice valoric de calitate.

18. Programele de AgroMK.

Sfera activitatilor de programare in MK agricol consta in elaborarea unor proportii care sa asigure indeplinire in bune conditii a functiilor ce-i revin. In acest fel programul de AgroMK trebuie sa reflecte corelarea volumului si structurii desfacerii cu productia industriala si agricola, corelarea volumului si structurii stocurilor cu sezonalitatea productiei agricole, asigurind, in final, un raport just intre capacitatea de desfacere si volumul cererii.Planul de MK reprezinta, astfel, activitatile tehnico-economice si administrative ce se executa constant, care prin elaborarea de previziuni, determina obiectivele AgroMK, stabileste, coordoneaza si adopta programele destinate pt atingerea acestor obiective in raport cu pietele. Prin urmare, planul trebuie sa tina seama de piata si sa-i respecte tendintele de manifestare si totodata sa poata constitui un mijloc de verificare ulterioara a prevederilor planului, asigurind informatii necesare pentru planificarea ulterioara. Printre principalii factori care trebuie luati in consideratie la elaborarea planului de AgroMK sunt:

Capacitatea de productie agricola; Experienta productiva si cunostintele tehnico-economice ale personalului; Adaptabilitatea productiei; Standardizarea; Calitatea; Studii tehnice.

Pt intocmirea unui program de AgroMK trebuie sa tina seama de: Modul de informare privind piata agricola; Studierea fenomenelor social-economice din raza de activitate a intreprinzatorului agricol (nr. si

structura populatiei, consumul pe locuitor etc); Asigurarea unui raport just intre volumul desfacerii si ponderea consumului, pe de o parte, si intre

desfacerea pe un lucrator si cistigul mediu, pe de alta parte; Organizarea evidentei operative si statistice care sa asigure informatiile.

Pt desfasurarea programului circulatiei PA trebuie sa tina seama de urmatorii indicatori: Volumul desfacerilor anuale si repartizarea pe trimestre; Volumul livrarilor de PA catre fondul pietei la grupele stabilite de produse; Volumul desfacerilor en-gross anuale si pe trimestre; Stocurile de produse agricole la sfirsitul anului.

19. Continutul si fundamentarea planului de MK.

In sectorul valorificarii productiei agricole, programele trebuie fundamentate prin indicatorii considerati generali si corelati cu indicatorii programului intreprinderilor agricole producatoare. In programarea valorificarii produselor a producatorilor agricoli pot fi evidentiate urmatoarele sectiuni de plan:

balanta miscarii produselor; planul fondului de stat; planul desfacerilor de produse en-detail; planul de transport; planul de investitii; planul de reparatii capitale; indicatorii cheltuielilor de circulatie; necesarul de forţe de munca.

Page 11: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

Planul de receptionare este parte componenta a balantei miscarii produselor agricole, fiind elaborat pe un an calendaristic, corelat cu conditiile pietei.Planul desfacerilor de produse en-detail este principalul element in planificarea activitatilor comerciale pentru intreprinzatorii agricoli. In planul livrarilor de produse agricole pe piata sunt incluse cantitatile de produse repartizate care asigura satisfacerea urmatoarelor consumuri:

desfacerea in stare proaspata catre populatie, consumurile colective materia prima pt prelucrarea unor produse necesare consumului intern rezervele de produse agricole.

Balanta miscarii produselor agricole are ca scop acoperirea stocurilor de marfuri de la inceputul si sfirsitul perioadei planificate. Balanta permite stabilirea unui echilibru intre resurse si necesitati. Planul stocurilor de produse reflecta la sfirsitul fiecarui trimestru rezervele de produse destinate pietei existente în reteaua de valorificare, inclusiv in depozite.Planul de investitii si planul de reparatii capitale au ca scop evidentierea costurilor pentru construirea unor noi capacitsti de depozitare, extinderea capacitatilor la obiectivele deja existente.Planul de transport este intocmit in corelatie cu planul de livrare, incluzind volumul vinzarilor de produse care necesita mijloace speciale de transport.Totodata, la programarea de AgroMK o importanta deosebita i se acorda fundamentarii economice a repartizarii pe beneficiari a productiei agricole, pt ca este firesc sa existe mai multi beneficiari, fiecare oferind preturi diferite la aceeasi productie agricola.

20. Contractarea PAA.

Prin continutul si rolul pe care il indeplineste, contractarea in agricultura reprezinta o importanta pirghie in reglementarea raporturilor economice intre producatorii agricoli si ceilalti agenti economici specializati in preluarea PA. In cadrul acestor raporturi, statul, in actuala etapa de restructurare a agriculturii, intervine cu masuri pt stimulare si motivare a producatorilor agricoli in cresterea productiei si livrarea catre fondul de stat si pe piata a unor cantitati sporite de produse vegetale si animale.Pt contractarea PA o atentie speciala se acorda urmatoarelor momente:

Termenele de livrare, se stabilesc conform graficelor anuale, incheiate inaintea inceperii anului de planificare, cu repartizarea cantitatilor pe trimestre si pe fiecare grup de produse

Calitatea produselor, trebuie sa corespunda prevederilor din standardele nationale, normele tehnice, sau intelegerii a furnizorului si beneficiarului in conditiile prevazute de lege

Receptia calitativa si cantitativa, se face diferentiat pe grupe de produse loco-furnizor sau loco-beneficiar

Ambalarea produselor, se efectueaza conform standardelor sau intelegerii intre furnizor si cumparator, pretul ambalajelor fiind inclus sau nu in pretul produsului

Transportul produselor, se acopera dupa intelegere intre furnizor si cumparator.

21. Structura informatiei privind activitatea de MK in agricultura.

Sistemul informaţional de AgroMK reprezinta ansamblul de procedee cu ajutorul carora, pe baza tuturor informatiilor de care se dispune, intreprinzatorul agricol isi pregateste deciziile de MK.Informatia in domeniul AgroMK trebuie sa posede urmatoarele insusiri esentiale: sa se refere la obiectivele activitatilor de MK; sa fie exacte si complete; sa fie transmise la timp; sa fie eficiente economic. Totalitatea tipurilor de informatii asamblate intr-un circuit logic pe care datele il parcurg din momentul colectarii lor si pina la momentul furnizarii sub forma de informatii, conform destinatiei acestora, constituie fluxul informational.O importanta deosebita o au mijloacele de culegere a informatiilor, care pot fi:

informatii culese direct de la personalul implicat in activitatile de MK analizate: anchete privind interviuri, conferinte, sedinte de lucru etc;

informatiile culese sub forma scrisa de la personalul muncitor al unitatilor comerciale;

Page 12: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

informatiile preluate prin observarea directa a unor fenomene specifice pietei; informatiile culese prin studierea raporturilor privind studiile de MK; informatiile obtinute prin similitudine; informatiile obtinute prin metode indirecte, culese sau deduse prin studiul diagramelor de procese

specifice fenomenelor de piata.Dar studiile si cercetarile de AgroMK presupun un volum mare de informatii. Un rol aparte ii revine investigatiilor prin sursele statistice, care ofera posibilitatea obtinerii rapide si cu cheltuieli reduse a informatii:

informatiile asupra situatiei economice generale se refera asupra ramurii agricole in raport cu alte sectoare (populatia totala, venitul national)

informatiile privind structura capacitatilor de productie agricola si distributia produselor agricole (suprafata de terenuri agricole, nr. de animale)

informatiile asupra ofertei si consumului de produse proprii (productia agricola interna) informatiile asupra consumului de PAA (stilul de viata a consumatorului) informatiile asupra conditiilor de vinzare informatiile asupra preturilor sistemul de MK local datele despre comertul exterior (importuri si exporturi).

22. Sistemul decizional in activitatea de AgroMK.

In sistemul AgroMK cele mai importante decizii se pot referi la:decizii privind produsul decizii privind preturile deciziile privind distributia PAAdeciziile privind prelucrarea PAAdecizii privind livrarea pe piata a produsului respectiv (publicitatea si promovarea produsului). Unul din aspectele importante ale procesului de decizie in sistemul de AgroMK este acela al conditiilor de piata care influenteaza asupra rezultatelor alternative. Modelarea matematica a conditiilor de piata se face cu referire la trei optiuni de influenta a acestor conditii asupra deciziilor de MK:Deciziile adoptate in conditii de certitudine, sunt considerate situatii in care rezultatul deciziei poate fi determinat cu anticipatie;Deciziile in conditiile de incertitudine, sunt adoptate in situatii in care posibilitatile rezultatelor actiunilor intreprinse nu sunt cunoscute; Deciziile adoptate in conditii de risc, poate exista posibilitatea intimplarii unei pierderi sau a altei cheltuieli aparute in activitatea de un intreprinzator agricol pe piata. Procesul decizional este parcurs prin urmatoarele etape:

Actiunea de a explora si rezultatul ei; Stabilirea diferitor moduri posibile de actiune, adica sa reiasa cit mai clar scopul urmarit si

mijloacele prin care va fi atins; Identificare principalelor ipoteze; Colectarea datelor necesare pt rezolvarea problemei; Analiza ipotezelor alternative, cu scoaterea in relief atit a factorilor de influenta; Estimarea eficientei diferitor moduri posibile de actiune; Aplicarea in practica a solutiei alese.

23. Caracteristica metodelor statistice aplicate in AgroMK.Studii si cercetarile de AgroMK sunt considerate investigatii bazate pe analize si previziuni referitoare la determinarea pietei agricole potentiale si a evolutiei acesteia, a caracteristicilor pietei existente si mecanismului de vinzare, pt care sunt utilizate combinatii ale diferitelor modele si tehnici din care predomina cele statistico-matematice.

Page 13: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

Metoda regresiei multiple reprezinta o metoda statistica multivariata de cercetare a relatieidintre o variabila dependenta si doua sau mai multe variabile independente. Modele de AgroMK urmaresc reprezentarea simplificata a unui sistem de ecuatii matematice complexe care masoaa influenta si variabilele mediului ambiant si de decizie asupra volumului vinzarilor sau a beneficiului. Posibilitatile modelarii in procesul decizional de AgroMK sunt foarte largi, existind trei tipuri de modele: conceptuale, analitice de optimizare si de simulare. Modele de simulare asigura o descriere a sistemului in diferite ipostaze, permitind astfel efectuarea unei analize detaliate a proceselor ce au loc in cadrul pietei agricole. Modele de simulare, avind la baza studiul activitatilor desfasurate pe piata, pot fi elaborate prin abordare fie statica, fie dinamica.Metodele interogarii cuprind urmatoarele mijloace: intrebarile directe, interviul, conferinte de presa, anchete, sondaje, recensaminte, experimente de MK, tirgurile si expozitiile agroalimentare etc.

24. Metode de determinare a factorului sezonier in AgroMK.

Pt fundamentarea planului de productie agricola, de aprovizionare si desfacere este deosebit de important sa se cunoasca influenta factorului de sezonalitate. Cauza principala care determina oscilatiile sezoniere o constituie succesiunea anotimpurilor. Prin utilizarea mai multor metode se poate determina factorul sezonier. Oscilatiile sezoniere sunt datorate influentei unor factori intimplatori, dar si a unor factori ce au o regularitate ciclica in aparitia pe piata agricola. Aprovizionarea variatiei sezoniere poate fi determinata prin calculul coeficientilor de sezonalitate, abaterea standard si diagrama radiata.Coeficientii de sezonalitate se stabilesc ca raport intre media trimestriala a volumului de desfacere (lunara, considerata pe o perioada partiala) si media anuala a acestui volum (pt intreaga perioada).Abaterea standarda poate fi utilizata in metodologia pt extinderea factorului sezonier in AgroMK, mai precis a oscilatiilor sezoniere. In cazul in care abaterea standard este zero, rezulta ca desfacerii nu au caracter sezonier, iar in situatia in care abaterea standard are o valoare mai mare si gradul de sezonalitate al desfacerilor este mai pronuntat.Diagrama radiala constituie un procedeu de reprezentare grafica a variatiei sezoniere a desfacerilor ce poate fi utilizata de AgroMK. Diagrama se construieste cu ajutorul cercului a carui raza se stabileste in raport de media perioadei. Indicatorii medii a subperioadei (trimestru, luna) se reprezinta pe razele cercului.

25. Structura circuitelor de valorificare.

Dirijarea valorificarii productiei agricole implica cunoasterea cailor si metodelor de distributie a acestor produse in cadrul pietei produselor agricole.Prin circuitul unui produs trebuie inteles filiera unui produs sau grupa de PAA de la producatorul agricol pina la consumator. Ca atare circuite sunt specifice fiecarui produs sau grupe de produse si cuprind urmatoarele etape principale: productia, colectarea, transformarea, distributia si consumul. In studiul unui circuit pot fi evidentiate doua aspecte fundamentale: identificarea circuitului si analiza mecanismelor de regularizare a acestuia.Reiesind din principalele caracteristici ale produselor agricole aceste circuite de valorificare pot fi:

Circuite directe, la care producatorul vinde fara intermediari produsele sale consumatorilor Circuite integrate, ce presupun existenta unui singur intermediar intre producatorul agricol si

consumator Circuite scurte sau semiintegrate, care presupun existenta a doi intermediari intre producatorul

agricol si consumator Circuite lungi, care presupun existenta a cel putin trei intermediari Circuitul cu o diversitate a canalelor de distributie, adica posibilitatea existentei tuturor canalelor

de distributie la care insa unele sunt considerate principale.Circuitele de valorificare fara intermediari, care presupun trecerea PAA direct de la producator la consumator, permit producatorului agricol sa-si valorifice produsele imediat dupa recoltare sau sa practice

Page 14: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

o distributie prelungita in timp. In aceasta a doua situatie, el trebuie sa dispuna sau sa-si realizeze infrastructura, respectiv conditiile materiale necesare procesului de distributie care va avea loc intr-un viitor mai mult sau mai putin apropriat (mijloace de transport, posibilitati de sortare, conditii minime de transformare, spatii de depozitare etc). Distributia produselor agricole prin magazine sau chioscuri proprii poate fi considerata o distributie fara intermediari, deoarece in aceste cazuri producatorul si intermediarul se confunda.Circuitele de valorificare a PAA cu intermediari se pot desfasura in mai multe variante:

Varianta „producator - unitatea de desfacere en-detail - consumator". Pe un asemenea circuit vor putea fi gasite produse diferite: cerealiere, legume, oua, carne etc;

Varianta „producator - depozit en-Setai - unitatea de desfacere en-detail - consumator". In acest caz aprovizionarea magazinelor se face prin depozitele de pastrare, de repartizare sau prin centrele de achizitii si receptie care sunt organizate ca intreprinderi comerciale.

Varianta „producator - proces de transformare in cadrul societatii comerciale specializata in industrializarea produselor agricole - depozitare - unitatea de desfacere en-detail - consumator". In aceasta varianta in cadrul circuitului apar ca verigi: depozitele Agentiei achizitiilor de Stat care are rolul formarii si conservarii rezervei de stat la unele produse cerealiere, furaje si animale; operatiile de preambalare, pastrare etc, efectuate prin intreprinderi comerciale specializate in comertul en-gros al PAA; tehnologii de prelucrare efectuate de societati comerciale specializate in industrializarea produselor agricole. Astfel, functiile intermediarilor in circuitul de distributie a produselor agricole sunt numeroase si pot fi grupate in functii tehnice si functii economice:

Functiile tehnice sunt legate de activitatile ce trebuie efectuate de intermediari in raport de spatiul teritorial unde au loc circuitele de distributie:

Zona de productie (sortarea-conditionarea-ambalarea; depozitarea) Zona de consum / en grosisti (receptia produselor livrarea produselor) Zona de consum / distribuitorii en detail (aprovizionarea consumatorilor la un pret avantajos; promovarea produselor)

Functiile economice ale intermediarilor se refera in special la negocierea si stabilirea preturilor in preluarea produselor de la producatorul agricol, si livrarea produselor catre consumator.

26. Etapele circuitului de valorificare a produselor cerealiere.

Valorificarea cerealelor, legumelor boabe si semintelor oleaginoase se face imediat dupa recoltare sau dupa o prealabila conservare prin depozitare. Factorii care influenteaza cererea de produse cerealiere sunt legati de calitatile necesare alimentatiei umane, necesitatile de furajare a animalelor, şi alte cereri respectiv cantitatile destinate exportului, rezerva de stat si industrializarea. Referitor la oferta, factorii care o conditioneaza sunt legati de productiile realizate, de suprafetele cultivate si randamentele la hectar.Conservarea este considerata cea mai importanta etapa in circuitul de valorificare a cerealelor. Conservarea cerealelor prin depozitare constituie un complex de masuri care determina impiedicarea proceselor vitale si reducerea pierderilor in timpul pastrarii masei de produse. Factorii cei mai importanti care influenteaza sunt: umiditatea si temperatura produselor, accesul aerului in masa de boabe etc.Pt conservarea produselor cerealiere se cunosc urmatoarele etape:

Conservarea in starea proaspata si uscata, care se aplica indeosebi la seminte; Conservarea prin racire; Conservarea prin aerare se poate face pe cale artificiala sau naturala; Conservarea fara accesul aerului; Conservarea prin mijloace chimice consta in introducerea in masa de seminte a unor substante

chimice care reduc sau sisteaza respiratia boabelor.Reiesind din particularitatile produselor cerealiere, pot fi evidentiate urmatoarele etape de valorificare a acestor produse: receptie, depozitare, conditionare, control calitativ, desfacere, consum. Astfel, dupa receptie urmeaza conditionarea care este caracteristica fluxului de valorificare a fiecarei cereale produse si se face prin batere, selectare, tratare si triorare. In urma conditionari poate urma expedierea sau

Page 15: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

depozitarea pe diferite perioade de timp pe parcursul careia este facut si controlul calitatii. Desfacerea poate fi facuta prin livrarea la consumatori sau catre depozitele din alte regiuni.

27. Etapele circuitului de valorificare a produselor horticole.

Principalele caracteristici privind fluxul de distributie a produselor horticole pot fi considerate urmatoarele:

Necesitatea aprovizionarii unitatilor comerciale en-detail cu produse in stare proaspata in cantitati suficiente, calitati satisfacatoare si omogene, intr-o gama sortimentala care sa satisfaca cerintele consumatorilor.

Preturile competitive pt produsele horticole generează 2 probleme importante in distributia acestora. In primul rind, intermediarul este interesat in preluarea produselor la preturile cel mai scazute ale pietei, tinind cont de factorul timpului, dar si de distributia spatiala a productiei si consumului acestor produse. In al doilea rind, intermediarul este interesat a introduce diferite solutii inovatoare in circuitul de distributie in scopul diminuarii costurilor de distributie.

Diferentierea produselor horticole in lansarea sub denumirea unor marci proprii putind fi mai competitive la locul de vinzare.

Caile de valorificare a produselor horticole sunt indreptate in 3 directii diferite: consumul intern in stare proaspata, livrari la export, materie prima pt industria alimentara. Consumul produselor in stare proaspata este un obiectiv important avind ca scop asigurarea necesarului de produse agricole pt consumul in stare proaspata pe plan intern.Fluxul valorificarii incepe cu recoltarea, acesta constituind un complex de operatii de care depinde mentinerea calitatii produselor. In timpul recoltarii se efectueaza diferite operatii complementare de incarcare si descarcare a mijloacelor de transport in ambalaje.Conditionarea produselor cuprinde o serie de operatii ca: sortarea si calibrarea, perierarea, spalarea, tratarea chimia etc. Conditionarea dupa imprejurari se poate face la producator, centre de prelucrare, depozite de preluare, depozite de pastrare sau tranzitare.Ambalarea produselor horticole este operatia de finalizare a unui anumit flux tehnologic de conditionare si are ca scop protejarea produselor in timpul transportului, favorizarea unei manipulari mai usoare a produselor, si o prezentare mai atragatoare. Preluarea si receptia cantitativă şi calitativă pe soiuri de calităţi cu respectarea standardelor şi normelor în vigoare.Depozitarea produselor horticole include o anumită tehnologie care depinde de calitatea producţiei de bază, faza de maturare la care s-a făcut recoltarea, condiţionând la rândul său durata de timp cât se pot menţine produsele în stare proaspătă.

28. Etapele circuitului de valorificare a produselor animaliere.

Varietatea mare de sisteme şi forme de creşterea animalelor a determinat o diversitate de forme în ceea ce priveşte valorificarea producţiei animaliere. Cele mai importante din aceste forme pot fi grupate în:1.Piaţa liberă a producătorilor agricoli specializaţi în creşterea animalelor;2.Piaţa întreprinderilor specializate în prelucrarea şi industrializarea produselor animaliere;3.Piaţa întreprinderilor integrate care produc, industrializează şi comercializează produse animaliere;4.Piaţa producătorilor de animale pentru selecţie şi pentru reproducţie. Valorificarea în cazul animalelor pentru came este asigurată conform cerinţelor pieţei pentru carne, de către producătorii agricoli, sau de către agenţii economici specializaţi în producţia şi industria cărnii. în fluxul de valorificare a animalelor vii pentru came un rol important revine etapelor de recepţie şi transport.Recepţia animalelor vii pentru came se referă la aprecierea calitativă şi cantitativă. aprecierea calităţii se poate face în viu şi după sacrificare. Aprecierea calităţii animalelor în viu este un rezultat al factorilor de rasă, sex, vârstă, precum şi a sistemului de creştere şi alimentaţie, Se ţine seama de:

Page 16: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

~ Vârsta ~ Greutatea corporală ~ Conformaţia corporală ~ Stare de îngrăşare Transportul animalelor prevede respectare urmat cerinţe:-Respectarea condiţiilor de ordin igienico-sanitar -Asigurarea stării tehnice a autovehiculelor, pentru asigurarea protecţiei animalelor în timpul transportului;-Amenajarea mijloacelor de transport în conformitate cu cerinţele fiecărei specii şi categorii de animale - Alegerea celor mai potrivite mijloace de transport Producţia de came este asigurată la următoarele categorii de animale: adulte, semiadulte şi de tineret. Animalele adulte, care şi-au încheiat ciclul productiv în alte direcţii de exploatare (lapte, ouă, lână, etc.) Animalele semiadulte reprezintă acele animale care după ce au fost crescute ca tineret, în majoritatea cazurilor în sistem extensiv, sau îngrăşate într-un timp scurt, sunt apoi valorificate pentru came. Animalele tinere sunt considerate cele sacrificate până la vârsta de animale semiadulte şi au însuşiri calitative superioare.

29. Etapele circuitului de valorificare a produselor agricole secundare.

Produsele agricole secundare pot fi valorificate atât în sfera producţiei agricole, cât şi în afara sectorului de producţie agricol. Principalele probleme care condiţionează circuitul de valorificare a produselor agricole secundare se referă la modul de evaluare, accesibilitatea fizică, tipul tehnologiei în sistemul de valorificare şi modul concret de utilizare. Legat de această problemă există câteva avantaje rezultate din valorificarea produselor secundare: obţinerea şi reînnoirea uşoară a acestor produse prin diferite metode de conservare pot servi la producerea de energie termică şi electrică; pot fi utilizate ca nutreţuri în alimentaţia animalelor şi fertilizarea terenurilor agricole; pentru utilizarea ca combustibil ecologic. Totodată este necesară şi cunoaşterea anumitor dificultati legate de: aspectele costisitoare în recoltarea, transportul şi depozitarea acestor produse; combustibilul; unele probleme de ordin tehnic în circuitul de valorificare nu sunt încă soluţionate. destinaţia de valorificare a unor produse secundare vegetale poate fi considerată ca materie primă în activităţile din afara procesului de producţie agricolă:~ Paiele de cereale pot fi folosite în industria celulozei, în prelucrarea artizanală, etc.~ Din ciocălăi de porumb se poate obţine drojdie furajeră~ Conservarea frunzelor de viţă de vie cu destinaţia în consumul alimentar~ Combustibil obţinut din tulpini de floarea soarelui, tutun, coarde de viţă de vie, etc. Direcţia principală de valorificare a produselor secundare animale, în majoritatea cazurilor fiind considerat gunoiul de grajd, are la bază utilizarea ca îngrăşământ în cadrul producţiei vegetale. Valorificarea produselor animaliere secundare prin industrializare este justificată prin valoarea energetică ridicată a derivatelor obţinute prin transformarea acestora.

30. Reteaua de intreprinderi pt valorificarea cerealelor, leguminoaselor, boboaselor.

Circuitul economic al valorificării producţiei agricole este determinat de evoluţia economiei naţionale şi evoluţia economiei internaţionale, acestea fiind direct corelate cu consumul pe piaţa internă şi cerinţele pieţei externe. Totalitatea canalelor de distribuţie directe sau prin intermediari, împreună cu componentele logistice (depozitele, mijloace şi rute de transport) alcătuiesc reţeaua de distribuţie a produselor agroalimentare. Legat de varietatea mare şi caracteristicile produselor agricole, reţeaua de distribuţie este caracterizată în prezent printr-o diversitate de agenţi economici pentru activităţile de valorificare. însă şi întreprinderile cu profil de industrializare a producţiei agricole sunt mai întâi unităţi de valorificare şi apoi de industrializare.

Page 17: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

întreprinderile pentru valorificarea cerealelor, leguminoaselor boabe şi seminţelor oleaginoase sunt reprezentate prin diferite tipuri de întreprinderi. Obiectivul de activitate a acestor întreprinderi îl constituie:~ Contractarea, achiziţionarea şi preluarea de la producătorii agricoli a cerealelor, leguminoaselor boabe şi seminţelor oleaginoase la fondul de stat şi păstrarea acestora până la livrare;~ Preluarea, depozitarea şi păstrarea cantităţilor de cereale şi leguminoase boabe şi seminţe oleaginoase importate de stat, precum şi pregătirea şi livrarea cantităţilor disponibile şi aprobate pentru export;~ Asigură formarea, păstrarea şi administrarea stocurilor de cereale rezervă de stat, finanţate de bugetul statului;~ Organizează şi asigură transportul produselor preluate din zonele mari producătoare în cele deficitare, în vederea aprovizionării în mod ritmic a beneficiarilor de produse de la fondul de stat.

31. Reteaua de intreprideri pt valorificarea culcturilor tehnice si a plantelor medicinale.

Valorificarea culturilor tehnice şi de plante medicinale se face de către întreprinderile specializate pe categorii de produse. Valorificarea sfeclei de zahăr se face prin societăţile comerciale ex: Fabrica de zahăr din Glodeni, obiectivul este reprezentat prin:-Fabricarea zahărului din sfecla de zahăr şi din zahăr brut;-Producerea de melasă şi tăiţei de sfeclă;-Producerea de alcool din melasă;-Efectuarea de activităţi de comerţ exterior, import şi export. Valorificarea seminţelor de floarea soarelui, precum şi produsele altor culturi producătoare de ulei, ex. S.A. Floarea Soarelui. Obiectivul de activitate constă în:-Preluarea de materii prime de la producătorii agricoli, constând din seminţe de floarea soarelui, ricin şi altele; -Producerea şi comercializarea de uleiuri comestibile din seminţe de floarea soarelui, soia şirapiţă; -Producerea şi comercializarea de produse secundare rezultate din procesul de fabricaţie a uleiurilor: şroturi, coji de floarea soarelui, etc;-Realizarea de operaţiuni de import-export;-Prestarea de servicii pentru terţi. Valorificarea tutunului se face prin Tutun CTC, British Amercian Tobaco s.a. Obiectivul de activitate:-Cultivarea de tutun în fermele proprii;-Depozitarea, păstrarea, preindustrializarea şi industrializarea tutunului;-Producerea de arome şi aditivelor pentru fabricarea ţigărilor;-Fabricarea de ţigări şi produse derivate din tutun;-Comercializarea tutunului, ţigaretelor şi a produselor derivate din tutun. Valorificarea plantelor medicinale se face atât societăţi de stat, precum şi întreprinderi farmaceutice specializate, de exemplu S.A. Farmaco. Obiectul de activitate:-Producerea de ferme proprii şi contractarea cu producătorii a plantelor medicinale şi aromatice destinate industriei de medicamente;-Prelucrarea primară cu caracter industrial a plantelor medicinale şi aromatice, precum şi a produselor din acestea;-Desfacerea cu amănuntul prin magazine proprii a produselor din plante medicinale şi aromatice, către populaţie.

32. Reteaua de intreprinderi pt valorificarea produselor horticole si animaliere.

Page 18: Subiecte de Examen.[Conspecte.md]

Diversitatea activităţilor de preluare, industrializare, depozitare, desfacere en detail, etc. a produselor horticole au impus existenţa celor mai adecvaţi agenţi economici în acest domeniu - Orhei-Vit, Alfa-Nistru, Codru ST, numeroase fabrici de conserve şi vinuri, etc. Obiectivul de activitate îl constituie:~ Producerea de legume, fructe, cartofi şi alte produse în fermele proprii;~ Contractarea şi achiziţionarea legumelor, fructelor, cartofilor, strugurilor şi altor produse de la diverşi producători interni şi externi, a produselor agroalimentare şi a unor produse industriale de larg consum;~ Industrializarea şi semiindustrializarea produselor horticole ~ Fabricarea sucurilor naturale, a băuturilor răcoritoare, a siropurilor, a apei carbogazoase, vinului şialtor băuturi spirtoase;~ Comercializarea legumelor, fructelor, cartofilor, strugurilor şi altor produse agroalimentare;~ Efectuarea de operaţii de import-export a întregii game de produse fabricate. Cele mai importante întreprinderi de valorificare a producţie agricole de origine animalieră sunt reprezentate de societăţile comerciale pentru industrializarea laptelui (Lapte, Incomlac, Lapmol, Alba, etc.) şi a cărnii (Carmez, Basarabia Nord). In principal obiectul de activitate al întreprinderilor de industrializare a laptelui este de preluare a cantităţilor de lapte de la producătorii agricoli, industrializarea, depozitarea, conservarea şi desfacerea laptelui cât şi a produselor lactate. Obiectul de activitate al întreprinderilor de valorificare a produselor de carne, la rândul său, îl constituie:-Industrializarea cărnii produselor şi subproduselor de abator, asigurând valorificarea superioară a materiilor prime, fabricarea sortimentelor solicitate de beneficiari în condiţiile de calitate şi salubritate care să satisfacă cererile consumatorilor;-Organizarea creşterii şi îngrăşarea animalelor în unităţile proprii-Comercializarea cărnii şi produselor din carne.

33. Piata in viziunea AgroMK. Tipuri de piete.

P.A. (p.agricole)-specifice produselor commune si perisabile,care au nevoi de conditionari rapide ptu afi pastrate in strare buna.P.I. (p.industriale)-situate intre industria de prelucrare a produselor alimentare intermediare si industria primei prelucrari.Produ intermediare sunt numeroase(E-uri) de ele beneficiind si industria alimentara de prelucrare.Activitatile de mk desfasurate in scopul vinzarii acestor produse sunt cele specific mk industrial,avind un important continut ethnic si adresindu-se utilizatirolor sau cumparatorilor profesionisti.P.A.C. (p.alimentare si de consum)-in avalul din industria alimentara si include marea distributie.Procesatorii ar trebui sa se intereseza de modul in care sunt percepute produsele lor de consumatori si de modul in care se realizeaza distributia.