CATEDRA LITERATURA ROMÂNĂ ŞI TEORIE LITERARĂ

Şef Catedra Literatura Română şi Aprobat în cadrul şedinţei de catedră Teorie Literară din 12 martie 2013, PV 5

dr. conf. Adriana CAZACU

Subiecte pentru examenul de licenţă, 2013

FOLCLORUL LITERAR1. Caracteristicile specifice ale folclorului literar.2. Vasile Alecsandri şi folclorul. 3. Contribuţia lui B. P. Hasdeu la dezvoltarea folcloristicii româneşti.4. Cercetări de folclor în secolul al XX-lea.5. Proza populară: specii , motive, personaje.6. Lirica populară: clasificare, particularităţi poetice7. Eposul popular (balada): culegere, clasificare, particularităţi poetice.

ISTORIA LITERATURII ROMÂNE VECHI8. Grigore Ureche, fondator al istoriografiei naţionale în Moldova. Arta descrierii şi naraţiunii în Letopiseţul lui Grigore Ureche.9. Miron Costin, un mare erudit al timpului. Valoarea documentară şi literară a scrierilor lui Miron Costin. Letopiseţul Ţării Moldovei. Poemul Viaţa lumii. Lucrarea istorică De neamul moldovenilor. 10. Ion Neculce, scriitor şi cel dintâi mare artist al literaturii române. O samă de cuvinte şi Letopiseţul Ţării Moldovei de Ion Neculce – apogeul artistic al literaturii române vechi.11. N. Milescu Spătarul – cărturar de importanţă mondială. Scrierile originale şi prelucrările după izvoare greceşti şi latineşti: Enchiridion…, Vechiului Testament ş.a. Activitatea sa în Rusia: Tratatele de estetică (1978), Jurnal de călătorie în China etc.

1

12. Dimitrie Cantemir – scriitor şi savant de renume european. Istoria ieroglifică – primul roman românesc. Descrierea Moldovei, cea dintâi scriere ştiinţifică din Moldova.

ISTORIA LITERATURII ROMÂNE DIN SEC. XIX13. Iluminismul românesc: context universal – particularităţi naţionale. Poemul Ţiganiada de I. Budai-Deleanu, operă modernă cu o structură complexă.14. Trubadurismul liricii româneşti din anii 1780-1830.15. Particularităţile romantismului românesc. Introducţie la Dacia literară – manifest programatic al curentului.16. Modelul narativ al nuvelelor negruzziene: între tradiţie şi inovaţie (Zoe, O alergare de cai). Nuvela Alexandru Lăpuşneanul – o proză tipic romantică.17. Arta poetică a legendelor lui V. Alecsandri (Legenda ciocârliei; Dumbrava Roşie; Dan, căpitan de plai).18. Poetica pastelurilor lui V. Alecsandri (Gerul, Malul Siretului, Dimineaţa, Noaptea, La gura sobei, Concertul în luncă, Mandarinul, Pastel chinez). 19. Proza lui Vasile Alecsandri: tematică şi artă narativă (Iaşii în 1844, Istoria unui galbăn, Balta Albă).20. Romanele Manoil şi Elena de D. Bolintineanu: între modelul european şi autohtonizare21. B. P. Hasdeu – un ,,geniu romantic” al literaturii române.22. Destinul uman – o supratemă a dramaturgiei lui B.P. Hasdeu (Răzvan şi Vidra, Femeia).23. Romantism şi realism în proza lui N. Filimon. Romanul Ciocoii vechi şi noi.24. Literatura română din epoca ,,Junimii”. Titu Maiorescu, îndrumător cultural şi literar.25. Conceptul de valoare a artei, a poezie şi a creatorului în opera eminesciană (Venere şi Madonă, Întunericul şi poetul, Epigonii, Numai poetul, Scrisoarea II, Icoană şi privaz ş.a.).26. Semnificaţia modelului cosmologic platonician în structura discursului liric eminescian. 27. Drama cugetătorului în poemul Împărat şi proletar: între perspectiva socială şi cea fundamental filosofică. 28. Ciclul Scrisori – chintesenţa operei poetice eminesciene: arta compoziţiei, spectrul viziunilor, varietate tematică.

2

29. Poemul Luceafărul – expresie a conceptului “dor de absolut” şi mit personal.30. Specificul erosului în lirica eminesciană (Dorinţa, Lacul, Şi dacă, Floare albastră, Din valurile vremii, La steaua, Pe lângă plopii fără soţ ş.a.).31. Particularităţile prozei eminesciene (Sărmanul Dionis, Cezara, La aniversară, Geniu pustiu).32. Amintiri din copilărie de Ion Creangă – un „teatrum mundi” românesc.33. Real şi fabulos în poveştile lui Ion Creangă.34. Eticul şi esteticul în nuvelele lui Ioan Slavici (Gura satului, Popa Tanda, Budulea taichii, Pădureanca, Moara cu noroc).35. Ioan Slavici– romancier. Mara – un roman complex de factură europeană.36. Arta compoziţiei dramatice şi structura comicului în comediile caragialene (O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută).

ISTORIA LITERATURII ROMÂNE INTERBELICE (prima jumătate a sec. XX)

37. Contribuţia lui E. Lovinescu la modernizarea literaturii române interbelice.38. Tradiţia realismului de observaţie socială în romanul Arhanghelii de I. Agârbiceanu, Răscoala de L. Rebreanu şi În preajma revoluţiei de C. Stere 39. G. Bacovia şi Ion Minulescu, reprezentanţi ai simbolismului românesc (teme, motive, lirism, atmosferă, tehnici ).40. Universul liricii lui T. Arghezi. (Testament, Ora rece, Morgenstimmung, Psalmii ş.a.). Estetica argheziană a urâtului.41. Lirica meditativ-filozofică a lui L. Blaga (complexitatea eului liric, modernitatea viziunii, tematică şi interpretare artistică, simboluri şi semnificaţii).42. Ion Barbu: de la parnasianismul începuturilor literare la concretul „baladic” şi la ermetism (Riga Crypto şi lapona Enigel, Oul dogmatic ş. a. ) 43. Coliziuni psihologice şi semnificaţiile lor în Pădurea spânzuraţilor şi Ciuleandra. 44. Arta construcţiei în romanele lui L. Rebreanu (Ion şi Pădurea spânzuraţilor). 45. Dramaturgia interbelică. L. Blaga (Zamolxe, Meşterul Manole) şi C. Petrescu (Jocul ielelor, Suflete tari). 46. Modernitatea structurii narative în Patul lui Procust de C. Petrescu.

3

47. Elemente de proustianism în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război.48. Modalităţi de analiză psihologică în Concert din muzică de Bach de H. Papadat - Bengescu şi Rusoaica de G. Mihăiescu. 49. Problematica şi personajele principale în Noaptea de Sânziene de M. Eliade 50. Romanul istoric al lui M. Sadoveanu (Fraţii Jderi, Zodia cancerului). Legendă şi istorie. 51. Valorificarea mitului în Baltagul şi Creanga de aur de M. Sadoveanu.

ISTORIA LITERATURII ROMÂNE POSTBELICE (a doua jumătate a sec. XX)

52. Periodizarea literaturii române postbelice.53. Marin Preda, creator al romanului obiectiv al condiţiei social-umane. Ro-manele Moromeţii şi Cel mai iubit dintre pământeni.54. Nicolae Labiş şi înnoirea lirismului românesc (volumele de versuri Primele iubiri şi Lupta cu inerţia).55. Ion Druţă, nuvelistul. (Dor de oameni, Samariteanca, Sania, Toiagul păstoriei), romancierul (Povara bunătăţii noastre, Biserica albă), dramaturgul (Frumos şi sfânt, Doina). 56. Aureliu Busuioc, poetul şi romancierul (Singur în faţa dragostei, Pactizând cu diavolul).57. George Meniuc, poetul şi prozatorul (Ce vrajă, Toamna lui Orfeu, romanul Disc).58. Poezia lui Şt. Augustin Doinaş: resurecţia baladei.59. Nichita Stănescu, poet al „necuvintelor” şi al modernităţii.60. Poezia lui Grigore Vieru: „întoarcerea la izvoare”.61. Romanul psihologic al lui V. Beşleagă: structura discursului şi tipologia personajului.62. Generaţia de creaţie a „ochiului al treilea”: Nicolae Dabija, Leonida Lari.

Spre a obţine subiectele pentru examenul de licenţă la Literatura română imprimat sau în format electronic, vă

4

adresaţi la catedră!

5