Stupul Starter

8/17/2019 Stupul Starter

1/32

Starterul permanent.Cu 8 zile inaintea inceperii transvazarii familia[familiile] propuse a juca rolul de starter pied matca p

mutare, suprimare sau alta forma stabilita de propetar.Concomitent se scot caturile si se concentreaza albina in corpul de jos, de asemenea natura incat la

deschidere sa ai impresia ca izvoraste albina din lada.

Timp de opt zile incepand cu ziua patru se rad,casteaza,indeparteaza ultima botculita trasa de starter dorfanizare.

Daca in perioada startarii numarul de botci luate in lucru este relativ mica, foarte mica in unele situat

se verifica -chiar in timpul startarii daca exista botci si se suprima.

Cu o zi inainte de transvazare se introduce rama port botci in mijlocul cuibului pentru finisarea potiraselor din ceara,si cu cateva ore inaintea transvazarii in cazul potirasilor din plastic.

pecialistul a constatat ca potirasele din plastic sunt luate in lucru mult mai usor decat potirasela

artificiale din ceara.Deasemenea el justifica acest lucru prin prezenta propolisului in ceara din potirasartificiale care provoaca respin!erea cresterii la "#$ din potirase.

%surarea transvazarii larvelor din familia recordista este asi!urata si prin izolarea matcii recordiste in

familia donatoare pe o rama relativ inchisa la culoare cu patru zile inainte de transvazare.pecialistul precizeaza ca prin izolarea matcii recordiste intr-un spatiu bine delimitat asi!ura oua, de re!ule, de

dimensiuni mai mari.

%rmeaza transvazarea larvelor.&ucru extrem de usor in laborator, usor pe volanul de la saviem sau bre'.e foloseste un prosop umezit cu apa fierbinte plasat in apropierea ramei cu larva.

Transvazarea se poate face pe celule[potirase] uscate, umezite cu solutie din laptisor de matca diluat apa distilata sau direct in laptisor de matca de o zi in cazul transvazarii duble.

(recizez ca larvele transvazate trebui sa arate, ca si forma, cat mai aproape de forma unei banane,evitandu-se larvele care seamana cu nu semicerc.

)ormatorul ne-a prezentat un mijloc de diferentiere a larvelor optime de cele necorespunzatoare print

forma excelenta* intr-o cutiuta de bijuterii cu catifea nea!ra erau dispuse alaturat doua larve-una f misidefie in forma de banana si una marisoara dar bunicica de transvazat care-si schimbase curbura spre

semicerc.

&a + ore dupa transvazare se face controlul luarii in lucru, mutarea in familia crescatoare cu matca[dre!ula batrana] in corpul de sus.

tarter -fam crescatoare.

e trece la transvazarea + in starterul , cu larve din aceasi familie sau oricare alta campioana prestabilita.&a + ore dupa transvazarea + se face controlul, re!ruparea spre centru a botcilor si se trece in familia

crescatoare +, in corpul de sus.

samd...pana la realizarea numarului de botci stabilite, bineinteles ca se iau masuri ca la un numar de micronuclee, nuclee sa se pornesca un numar aproape dublu de botci.(entru aceasta se poate folosi

incubatorul.

fata-mi zice*romane tata romane.va pup.

STARTER SI FINISOR (entru cei ca mine, care cresc -+ serii de matci pentru necesitatile proprii, dupa informare cat de cat

prin literatura de specialitate si discutii cu cole!i crescatori, am hotarat sa incerc urmatoarea variantatarter si finisor in aceasi familie cu matca.

ecesar* o familie f puternica, eventual ajutata cu rame cu puiet capacit de la alte familii, care sa atin

dezvoltare pe + corpuri verticale suprapuse de multietajat sau dadant. + corpuri cu puiet, pastura si miin ambele.

Cu / zile inainte de introducerea ramei portbotci cu larve in corpul de jos, se cauta matca si se muta i

corpul de sus 0daca nu era deja sus1si se separa cu !ratie haneman cele + corpuri. / zile, pentru ca puide jos sa se capaceasca tot.

Cu o zi inainte de introducerea ramei port botci se orfanizeaza compartimentul de jos prin aplicarea u

podisor intre cele + corpuri si deschiderea unui urdinis pt corpul superior, opus orietarii fata de cel de jos. %rdinis la corpul superior pt a putea zbura albina de acolo care oricum se intoarce la vechiul urdi

al corpului de jos. 2data cu orfanizarea se introduce in corpul de jos si rama portbotci pt fasonarea


2/32

botcilor artificiale din ceara.

3 + a zi postorfanizare se face transvazarea cu plantarea ramei portbotci in corpul de jos.

3 " a zi se verifica luarea in crestere a larvelor, !ruparea lor spre centru leaturilor, si se inlocuieste podisorul plin dintre corpuri cu !ratia haneman.

&a # zile post transvazare se folosesc botcile capacite dupa necesitati, si daca nu se mai doreste o se

de botci, se scoate !ratia haneman si se reintre!este familia.3m optat pt mutarea matcii in corpul de sus !andind ca toata albina este obisnuita sa circule pe urdin

de jos, si astfel corpul inferior va fi mai populat cu albina, si implicit larvele mai bine hranite, cu toat

in cartile de specialitate 0tuparitul de 3. 4alaiu si 4anualul 3picultorului /5/, ed 1 se spune ca

matca se izoleaza jos si compartimentul de crestere se formeaza sus.Ce ziceti ar fi viabila metoda6

3m vazut ca (upemea foloseste metoda, poate mai zice aici + vorbe.

7alter, la fel cunoaste, poate zice si el + vorbe... ea ica mi-a intarit ideea cu matca sus...asa ca...il asteptam si pe el si pe toti cei care au9pot sa zica

ceva.

...3ndrei Calinescu...pomeneai la un moment dat de aceasta metoda sub numele de metodaCloac'e...cred ca asa se scrie...poti sa descrii putin....de colo un pic, de colo un pic... ca sa amelioram toti ce avem prin ograda

STARTER 1:u, de cand am crescut prima oara botci,la inceput din fasii de fa!ure cu oua sau larve,apoi cu o cusc

;:T:


3/32

- (e fa!urii cu oua adusi din familiile recordiste, amplasati in mijlocul cuibului 0unde caldura este ma

mare1, din loc in loc, stricam cate +-" celule.

- Dupa "- zile, marcam fiecare botca aparuta pe acesti fa!uri 0-+#1 si distru!em botcile

necorespunzatoare aparute pe ceilalti fa!uri.

- =otcile nemarcate vor fi distruse la urmatorul control.

>n cazul in care vom folosi botci cu larve transvazate nu vom depasi numarul de ?#-@# pe serie.

Cresterea artificiala in familii indelun orfanizate >n practica apiculturii moderne apare necesita

cresterii unui numar foarte mare de matci ca urmare a folosirii metodelor intensive de productie, ca*

- stuparitul pastoral,

- folosirea familiilor ajutatoare 0permanente, vremelnice etc.1.

Cresterea matcilor, in mai multe serii, in familii indelun! orfanizate se poate face cu conditia

improspatarii periodice cu fa!uri cu puiet capacit si fa!uri cu oua. >n aceasta varianta cresterea are un

randament ridicat, sunt luate in crestere un numar mare de botci, iar calitatea matcilor nu este afectat

Cresterea matcilor in familiile cu matca (rezenta matcii prin feromonul ei are influenta numai asu

inceperii cladirii botcilor nu si asupra cresterii lor in continuare. =otcile sunt asezate intr-un

compartiment 0separat cu !ratie1, intre + rame cu puiet tanar, matca cu restul puietului aflandu-se in

cealalta parte a stupului.

>n compartimentul de crestere 0dupa !ratia despartitoare de matca1, puietul foarte tanar va atra!e in

exces albinele doici. (entru a da randament optim nu trebuie sa crestem mai mult de "# de botci - la

fiecare serie de crestere.

Cresterea matcilor in stupul orizontal Colonia crescatoare se stimuleaza continuu astfel incat la

momentul potrivit sa atin!a pra!ul de roire. >n stupul orizontal se pune o diafra!ma etansa, avand la

mijloc o portiune de !ratie Aannemann, formand dincolo de ea un compartiment de crestere ca si la

metoda ;oe mith. >n compartimentul mic, lan!a !ratie se aduc + fa!uri cu puiet capacit, lan!a ei se

aseaza rama port-botci 0care are sub speteaza superioara o fasie de fa!ure artificial, iar la @ cm sub ea

sipci port-botci cu larve1, urmata de fa!ure cu puiet necapacit si fa!ure cu miere si pastura 0in ram

hranitor cu j!heab1. >n compartimentul mare cuibul se aseaza lan!a !ratie, urmat de fa!urii cu miere.

3mbele compartimente se servesc de urdinisul compartimentului mare.

Cresterea in Orizontalul cu doua matci &uam un orizontal pe +#-+ rame, in care sunt crescute +

matci si-l compartimentam diferit.

Compartimentul 3 0compartimentul cu matca1

:ste situat in partea stan!a a orizontalului, are urdinis, + rame 0una cu puiet capacit si alta cu celule

!oale1, hranitor cu miere si una din matci. Cele doua compartimente vor fi despartite cu o diafra!m


4/32

etansa, prevazuta cu o portiune de !ratie Aanemann.

Compartimentul = 0compartimentul de crestere si imbatranire1

:ste prevazut cu urdinis si va avea @-5 rame cu puietul familiei, o alta matca aflata intr-un izolator de

rama si un hranitor uluc de #,? litri 0cu miere1, mar!init de o diafra!ma etansa si mobila. Din ? in ? z

in acest compartiment vor fi adusi fa!urii insamantati de cele doua matci, carora li se vor da - la schim

- fa!uri buni de ouat.

Compartimentul = devine compartimentul de crestere al intre!ului complex 0intre # iunie si / au!u- Dupa ? zile de la inceperea operatiunilor compartimentul = se orfanizeaza prin scoaterea izolatoru

cu matca. )amilia orfanizata nu mai are puiet necapacit si dupa + de ore de la orfanizare poate prim

rama de crestere cu materialul biolo!ic in !olul ramas in locul izolatorului scos. )iind creata aceasta

stare, albinele doici din compartimentul de crestere percep mai putin substanta de matca si se creeaza

randul lor dorinta de schimbare linistita a matcii, aceasta devenind in mod aparent necorespunzatoare

pentru ele. ituatia fiind creata se introduc larvele, la inceput mai putine, apoi mai multe, pe masura

procentul de acceptare creste. (entru stimularea luarii in crestere a larvelor, in cele + hranitoare ale

compartimentelor 3 si = se administreaza miere sau sirop .- 4utarea ramelor capacite din compartimentul 3 in compartimentul = 0nu totdeauna este necesara

mutarea1 poate coincide cu ridicarea botcilor BmatureB !ata de eclozionare pentru a fi puse in custi de

eclozionare.

- Din # in zile botcile pot fi considerate mature. Dupa ridicarea lor mai e nevoie de +-" zile pentru

eclozionarea matcilor din custi. Timpul necesar pentru BmodelareaB inceputurilor de botci este de circ

zi. >n total zile pentru fiecare !eneratie de matci luate in crestere.

- 3ceasta perioada poate fi scurtata mult daca botcile imediat dupa capacire, sunt date altor familii pa

la maturizarea lor, eliberandu-se familia de crestere pentru o noua operatiune.

- >n cazul cresterilor succesive, botcile crescute, dar inca necapacite, se pot pune intr-o rama izolator

aceasta se introduce intr-o familie puternica cu matca.

(entru o buna reusita este nevoie de o stricta evidenta a lucrarilor si pro!ramarilor la date fixe. &a

terminarea cresterii, ce le doua familii pot fi refacute in vederea iernarii.

Cresterea matcilor in stupii !erticali &a stupii verticali compartimentul = va fi situat in partea de s


5/32

- polen,

- larve de varsta @-5,

- miere,

- hranitor.

4atcile obtinute pe aceasta cale sunt de buna calitate, cantitativ mai multe si pot fi valorificate in dif

scopuri.

Din cuibul de jos, despartit de corpul superior cu o !ratie Aannemann, in parte acoperita cu carton, dlasand un spatiu liber la mijloc, se ridica + fa!uri cu puiet capacit. e lasa loc pentru rama port-botci

dupa care urmeaza o rama cu puiet larvar, si fa!urii cu provizii. tupul pre!atit astfel se lasa + ore, t

in care multe albine din cuib urca in corpul de sus.

Dupa + ore izolam cele + corpuri cu un separator dublu tip podisor nel!rove, timp de ora 0seara1

dupa care se introduce rama port-botci care va fi luata in crestere. Dupa o ora se scoate separatorul du

si se inlocuieste cu aceeasi !ratie Aannemann obturata si totul intra in normal, albinele continuand sa

hraneasca botcile.

Te"nica cresterii artificiale a matcilor >mpune folosirea a cate!orii de familii de albine* )(4, )

)( si )(C.

Cresterea in functie de pre!atirea larvelor sau oualor

Diferitele metode de obtinere a matcilor se practica in functie de*

- nivelul de pre!atire profesionala,

- nivelul dotarii materiale si

- numarul necesar a fi realizat.

>n functie de pre!atirea larvelor sau oualor, sunt folosite mai multe variante*

Cresterea matcilor direct din ou #metoda $r%si &all 'oltan( (entru obtinere oualor de varsta pre

este utilizata mai intai ;oe mith.

Cresterea matcilor va fi inceputa cu transvazarea simpla, botcile fiind incredintate unei colonii

pornitoare.

Dupa + de ore de la acceptare, larvele sunt eliminate din botci 0cu ajutorul unei pensete fine1 si

inlocuite cu oua !ata de eclozionare. Cresterea matcilor din oua transvazate in ultimul lor stadiu are odeosebita importanta, intrucat daca se intarzie cu eclozionarea laptisorul se va invechi. )iecare ou se

transvazeaza impreuna cu rondela lui, cu putin inainte de transformarea in larva de o zi. (entru luarea

crestere a oualor transvazate cu foarte putin timp inainte de a vira spre larva de o zi se folosesc starte

sau familii crescatoare orfanizate pentru cateva ore.

4atcile obtinute prin aceasta metoda sunt de foarte buna calitate dar metoda cere o foarte buna pre!a

profesionala.


6/32

implificarea acestei metode se face prin fortarea albinelor sa ia in crestere ouale in pra!ul ecloziona

larvelor.

)arianta trans!azarii lar!elor Transvazarea se recomanda a se face imediat dupa fasonarea

botcilor. >nainte de a planta larvele sa avem !rija sa introducem in fiecare botca o mica cantitate de

laptisor de matca. 3ceasta operatie va usura desprinderea larvei de pe spatula si prinderea ei de fundu

botcii artificiale, asi!urand o amorsare si!ura.

Transvazarea larvelor se face cu o spatula confectionata din sarma otelita cu diametrul de ,? mm, lun

de +# cm, avand varful subtire pana la #,+ mm si indoit intr-un un!hi de ## o. 2peratia trebuie sa se

faca intr-o camera luminoasa, la minimum +# oC, iar umiditatea relativa sa fie destul de ridicata, pen

a nu se usca larvele.

(e masura transvazarii, botcile cu larve se aseaza cu !ura in jos pe o panza flanelata umezita cu apa

calda pana la completarea tuturor celor "#-@# de botci. Dupa completare, rama se duce la stupul dina

pre!atit invelita intr-un prosop pentru a se feri in timpul transportului de curentii reci si de soare.

Metoda *oolittle+&ratt #mutatia lar!ei in ,otci artificiale( =otcile facute cu sablonul special

modelator de botci se lipesc pe mici suporturi de lemn 0de!etare1 ce stau in suspensie intr-o rama

portbotci. >nainte de introducerea larvelor in aceste botci artificiale ele se dau +-" ore coloniei

crescatoare, care se obisnuiesc cu ele, le curata cu saliva, fiind apoi mai bine acceptate.

Cu -? zile inainte de inceperea lucrarilor de crestere orfanizam provizoriu un nucleu din stupina,

pastrand provizoriu matca intr-o colivie cu cateva albine. timuland nucleul orfan albinele vor cladi

botci. Dupa " zile eliminam botcile, recoltam laptisorul si redam nucleului matca, introducand

concomitent cea mai buna matca din stupina in izolator. Timp de "@ de ore ea va depune acolo oua, in

un fa!ure curatat in prealabil de catre albine. Dupa " zile, atunci cand larvele incep sa eclozioneze di

oua, apicultorul dilueaza cu putina apa distilata laptisorul, punand pe fundul fiecarei botci artificiale

picatura cat un bob de mei. 3poi, din celulele fa!urelui, cu ajutorul unei spatule fine din sarma de ote

scoate larve abia eclozionate din oua si le pune cate una in fiecare botca. n acest fel, stupul mutat va avea matca, puiet, miere si albina tanara. tupul ramas va avea toata

albina zburatoare, care se intoarce la vechiul loc si fa!urii cu provizii.


7/32

(ana sa observe noua situatie, stupul ramas pe vechiul loc va mai fi intarit cu albina tanara scuturata

pe inca ?-@ fa!uri cu puiet larvar 0luati de la alti stupi din stupina, ale caror matci au fost izolate1.

3sezarea fa!urilor in acest stup se face mai distantat, pentru ca intre fa!uri sa incapa cat mai multa

albina, lasand loc pentru +-" rame port-botci cu larve transvazate care vor fi introduse in stup dupa "#

minute, fiecare bara port-botci avand maxim +# de botci, colonia fiind stimulata permanent pana la

capacirea botcilor. Daca avem nevoie de cat mai multe botci, putem folosi tot aceasta familie pentru

crestere, dupa + de ore scotand ramele port-botci acceptate si impartindu-le pe la diferite familii puternice, botcile fiind crescute in prezenta matcilor izolate cu !ratie in corpul de jos. (entru ca larve

botcilor sa fie cat mai bine in!rijite, din corpul de jos se ridica in corpul de sus cate + fa!uri cu puiet

larvar, intre care vom incadra rama port-botci. Coloniile !azde vor fi hranite tot timpul cu sirop si pol

Metoda 0erand Consta in mutarea larvei o data cu celula ei.

)a!urele introdus in familia donatoare va fi stropit cu sirop diluat, fiind ridicat la eclozionarea larvelo

din oua. Celulele cu larve vor fi decupate cu o preducea si vor fi lipite pe suporturi cilindrice de lemn

care au la una din extremitati cate un triun!hi de tabla fixat cu un cui mic. Celulele cu larve vor fi

scurtate la jumatate cu ajutorul unui cutit incalzit, apoi vor fi lar!ite. (ana triun!hiulara de tabla cu

suportul respectiv si celula lipita se infi!e pe un fa!ure vechi !ol, care are deasupra un hranitor j!heab

pe fiecare fata a unui astfel de fa!ure plantandu-se cate # botci cu suporti. )a!urele port-botci se

introduce in mijlocul cuibului coloniei crescatoare, orfanizata cu + ore inainte. Cand botcile ajun! la

maturitate se retra! cu suportul lor si se folosesc in functie de necesitati.

Metoda Romanescu e fixeaza un fa!ure artificial pe suprafata unei placi de lemn formate din cub

imbinate, care pot fi apoi dezmembrate. (laca cu fa!urele pe ea, dupa ce a fost cladit bine, se introdu

in mijlocul cuibului cu matca pentru a fi insamantat. Dupa ecloziunea larvelor din oua, suprafata

fa!urelui este aranjata astfel incat pentru fiecare cub sa ramana o celula cu larva. (laca cu micile cub

se intoarce astfel incat celulele sa vina cu fata in jos si se introduce deasupra cuibului familiei

crescatoare.

4etoda are avantajul rapiditatii si a faptului ca larvele nu sunt scoase din mediul lor natural. (entru

practicarea ei avem nevoie insa de unelte speciale, destul de complicate, metoda detaliata fiind descri

in lucrarea intitulata Bistematizarea cresterii reproducatorilor de albineB, .


8/32

ciorap de matase 0+ mm din lun!imea colierului depasind capatul tubului1. &arvele care urmeaza sa f

transferate se identifica cu ajutorul unei lupe, iar celulele in care se afla se inseamna printr-o mica

crestatura. e introduce dupa aceea tubul pana in fundul acestor celule si se su!e usor larva 0astfel inc

sa se lipeasca de sita1, care apoi, printr-o simpla suflare, va fi pusa in botca artificiala, peste o picatur

laptisor diluat.

(entru ca larva sa nu ramana a!atata in un!hiul format intre colier si sita, este bine ca acest un!hi sa

nivelat cu propolis moale, ceea ce permite dirijarea larvei aspirate spre centrul sitei. )olosind acestdispozitiv, transferarea larvelor poate fi executata chiar si de apicultorii fara experienta, sau de cei cu

vederea mai slaba.

Metoda R. ordan+)olose!ici uperioritatea matcilor crescute natural se datoreaza faptului ca pe

fundul botcilor de roire, dupa eclozionarea matcilor ramane o cantitate de " ori mai mare de laptisor

decat in cazul botcilor artificiale crescute prin transvazare simpla. -a constatat, de asemenea, ca de

multe ori, botcile crescute prin transvazare sunt luate in crestere abia dupa -@ ore de la transvazare,

flamanzirea temporara fiind in detrimentul bunei dezvoltari.

3ceste dezavantaje sunt eliminate prin metoda dublei transvazari. &arvele acceptate, dupa + de ore,

sunt inlocuite cu altele abia eclozionate, crescute intr-o familie donatoare de elita. 3stfel de larve, cu

alimentatie abundenta sunt bine primite de coloniile crescatoare, fara ca botcile sa mai fie incredintat

coloniilor pornitoare.

Cu toate acestea nici prin aceasta metoda nu s-a ajuns sa se obtina matci la fel de bune cu cele crescu

de coloniile ce roiesc.

Analizandu+se aceste rezultate s+a constatat urmatoarele*

. laptisorul dat larvelor cu destinatia initiala de a fi viitoare matci are in componenta sa mult acid

pantotenic 0cel mai activ aminoacid ce ajuta cresterii si dezvoltarii corporale si a ovarelor, precum si

hormonilor sexuali1

+. larvele de + de ore sunt hranite cu o hrana diferita ce nu corespunde intru totul viitoarelor matci

". oricat de repede s-ar face transvazarea, este nevoie sa treaca o perioada de acomodare si adaptare a

larvelor la noul mediu 0# minute - ?-5 ore1

.daca se face dubla transvazare, noua larva !aseste in botca un laptisor a carui dozare nu este

corespunzatoare chimic si calitativ varstei si starii de larva viitoare matca, adeseori albine inlocuind

aceasta hrana cu alta corespunzatoare, timp in care larva nu se alimenteaza corespunzator.

Finalizarea lucrarilor pana la imperec"erea matcii


9/32

- >n ziua a dopul cu botca se introduce in colivia de eclozionare.

- >n ziua a ?-a nimfa incepe sa inmoaie cu saliva capacelul botcii.

- >n a @-a zi nimfa roade capacelul si eclozioneaza.

- >n zilele 5-/ matca se hraneste si se maturizeaza. :ste indicat a nu se deranja.

- >n zilele +#-+ matca face zboruri de recunoastere 0se imperecheaza de la 8 pana la + ori1. 3 nu se

deranja.

- >n zilele ++-+? matca face zboruri de imperechere. Controlul imperecherii se face numai dupa orele- >n zilele +@-+5 matca incepe a fi hranita cu laptisor de matca in vederea inceperii ovulatiei.

- >n zilele +8-" matca depune oua, iar dupa capacirea larvelor se da unei noi familii de productie, iar

nucleu se incepe o noua serie de botci capacite sau matci eclozionate.

Metoda oe Smit" 3ceasta metoda industriala de crestere, presupune existenta in stupina a cel puti

? stupi bine populati 0pe cel putin + corpuri fiecare1, care sa furnizeze, cat timp tin operatiile de crest

albina tanara necesara.

&a aplicarea acestei metode sunt folosite*

. o colonie de selectie, producatoare de oua de varsta precisa, intretinuta intr-un stup tip Dadant in pa

cald, avand in peretele din spate un orificiu de hranire cu un hranitor exterior

+. o colonie pornitoare orfanizata cu + ore inainte, pentru fiecare colonie pornitoare avand rezervate +

colonii furnizoare de albina tanara, care se schimba periodic 0pe masura inaintarii in varsta1

". o colonie crescatoare foarte puternica cu !ratie Aannemann la urdinis. Toate aceste colonii suntstimulate continuu, iar cei -? stupi furnizori le alimenteaza permanent cu albina tanara dupa necesita

Te"nica metodei &a inceput se pre!atesc ramele speciale de ouat. e iau rame obisnuite, completan

!olul lor cu o scandura !roasa de +# mm, in mijlocul careia taiem cate un dreptun!hi cu latura orizon

de +# mm, iar inaltimea de "# mm. olul ramas in aceasta scandura va fi ocupat de un mic fa!ure

artificial lipit cu ceara pe mar!ini. >n luna aprilie se introduc + astfel de rame lan!a cuibul unei colon

pentru a fi cladite. Dupa cladire se retra! si vor fi folosite la inceperea lucrarilor de crestere, fiecare

colonie crescatoare avand pre!atite cate + rame de acest fel. e desfac din cuie cateva rame de stup, a

caror speteze superioare au pe fata interioara cate un j!heab lon!itudinal de " mm 0nut1. >n acest nut

introduce mar!inea unei fasii de fa!ure artificial lata de @# mm, fasia fiind consolidata cu ceara topita

petezele cu fasii se dau albinelor, alaturi de cuib, pentru a fi cladite, dupa care se retra! si se pastrea

intr-un stup !ol.

2r!anizarea coloniei crescatoare.

Cu cel putin + saptamani inainte de inceperea lucrarilor, colonia crescatoare trebuie sa aiba cel putin


10/32

'! albina, si matca cea mai buna din stupina.


11/32

luata in lucru. >n momentul in care au fost depuse suficiente oua, rama cu fa!urele respectiv se va rid

si se va introduce intr-o familie pornitoare 0puternica1, orfana complet si cu abundente rezerve de

pastura si miere. Dupa /-# zile, cele mai frumoase botci se deprind usor de pe fa!ure si se folosesc

scopurile dorite.

4etoda poate fi folosita si pentru obtinerea mai multor serii de matci, cu conditia ca familiile donatoa

pornitoare si crescatoare sa fie asi!urate in permanenta cu fa!uri cu puiet la eclozionare si cu hrana d

abundenta.

Metoda Alle e da o rama cu fa!ure artificial 0numai cu +-" sarme orizontale1 spre a fi cladita 0une

colonii bune1 fiind plasata in mijlocul cuibului. Dupa 8 de ore este retrasa si introdusa in mijlocul

cuibului celei mai bune colonii din stupina. 3ceasta va fi stimulata cu sirop iar rama va fi insamantat

oua. (referinta albinelor de a creste matci in fa!uri noi se datoreaza faptului ca ele pot modela cu

usurinta botci bune, spatioase, cu fundul bombat si adancit asa cum trebuie pentru dezvoltarea norma

larvei si matcii. Cand din oua incep sa apara larve abia vizibile, cu un cutit foarte bine ascutit 0a carei

lama se introduce in apa fierbinte, se scoate si se ster!e cu un prosop1 se taie -+ fasii cu celule ce co

larve, taind ?-@ mm din inaltimea celulelor, cu capatul rotund al unui chibrit strivind cate + larve veci

lasand neatinsa in celula ei larva a "-a, lar!ind celula cu larva pentru ca albinele sa poata cladi usor b

spatioase. Dupa terminatia operatiei de mai sus fasia cu larve se lipeste in partea inferioara a unui fa!

!ol, cald, scurtat pana la jumatate din inaltimea lui. >n celulele fa!urelui se toarna putina apa indulcit

miere, de care vor avea nevoie albinele doici la elaborarea bo!ata a laptisorului, in momentul in care

hrani larvele din celule.


12/32

Metoda poloneza %tilizeaza " colonii fruntase 0 donatoare, crescatoare mama, crescatoare tata

pre!atite din primavara prin stimulari, astfel ca la inceputul lucrarilor de crestere aceste colonii sa fie

pline pana la refuz de albine si puiet.

Colonia donatoare 7a primi la timpul oportun un fa!ure !ol !ata cladit, in care cu un an inainte, spr

sfarsitul verii, albinele au crescut -+ !eneratii puiet 0avand !rija ca acesta sa nu aiba miros strain1.

)a!urele sa fie cald, fie ca a stat in acelasi cuib, dincolo de cel cu pastura 0lan!a diafra!ma1 albinele

curatindu-l partial, fie ca a fost tinut in casa lan!a soba +-" zile.

Familia donatoare >nainte de a fi introdus in mijlocul cuibului fa!urele se stropeste cu putina apa.

>ncepand cu a +-a zi fa!urele va fi verificat pentru a sti cu precizie varsta oualor. (entru usurarea ace

operatii pentru acest fa!ure se lasa un interval putin mai mare pentru a putea fi scos cu usurinta, fara

deranja prea mult cuibul, pe spatiul in excedent adunandu-se cat mai multa albina tanara.

Familia crescatoare e or!anizeaza odata cu inceperea eclozionarii primelor larve din oua. e ridic

acolo matca, tot puietul necapacit si fa!urii cu oua, formand un nucleu in stupina care primeste de la

stupi fa!uri cu provizii. )a!urii cu puiet se matura de albina acoperitoare in propriul lor stup si se dau

provizoriu altor familii din stupina, in familia crescatoare ramanand toti fa!urii cu puiet capacit, mier

pastura, lasand in mijlocul cuibului un spatiu pentru introducerea fa!urelui pre!atit special pentru

cresterea matcilor, hranind din belsu! colonia orfana. Cu cat matcile crescute vor fi mai putine cu ata

vor fi mai bune.

&relucrarea faurelui Dupa trecerea a + ore de la orfanizare, scoatem din familia donatoare fa!ure

cu larve tinere, il periem de albine, il invelim cu un prosop si il ducem intr-o camera calda, unde, cu

ajutorul unui cutit caldut taiem doua ferestre orizontale lun!i aproape cat lun!imea fa!urelui si late d

cate ?# mm fiecare, intre ferestre lasand un interval de 8# mm. Celulele cu larve, din partea de sus a

fiecarei ferestre, vor fi scurtate la jumatate din inaltimea lor 0cu un cutitas foarte taios si cald1, dar nu

pe una din fetele fa!urelui. Cu ajutorul unui bat de chibrit, distru!em cate "- larve in sir, lasand inta

pe cea de-a -a sau ?-a 0in functie de numarul de botci de care avem nevoie1. Celulele taiate ale caror

larve au fost lasate se lar!esc cu ajutorul unui lar!itor de celule pentru a inlesni albinelor claditul

botcilor. &arvele crescute pe mar!inea opusa a ferestrelor taiate pentru a nu fi luate in crestere sunt

strivite pe +-" randuri de celule. )a!urele astfel prelucrat va fi dat coloniei pornitoare-crescatoare car

va fi zilnic stimulata cu sirop de cea mai buna calitate 0cu miere si polen1. >n felul acesta coloniile vo

lua in crestere "#-# de botci din care vor iesi peste +-" zile matci superioare, bine conformate si

prolifice.


13/32

Altoirea ,otcilor naturale >n momentul in care varful botcilor prinde o culoare putin mai deschisa

botcile cele mai mari si mai frumoase 0care nu au fost lovite sau turtite lateral - mai ales la varf1 vor f

altoite in cea de-a -a zi de la depunerea oualor, in stupii orfanizati cu ora inainte, unde vor mai st

pana la eclozionare inca + zile. =otcile se decupeaza cu o mica portiune de fa!ure in jurul lor, ce le

serveste drept suport. 3ltoirea pe locul ales se face vertical, decupand din fa!urele cu puiet o portiune

forma si marimea botcii 0putin mai mare1 si a suportului ce se introduce acolo. &ocul cel mai bun este

intre coroana de miere si elipsa cu puiet, suportul protejand fundul botcii de atacul albinelor. :ste inda se altoi deodata + botci pentru ca albinele sa o alea!a pe cea mai buna, botcile fiind protejate si cu c

un manson de protectie 0din plastic sau colivie spiralata din sarma1, avand liber doar varful. >n acest c

introducerea botcii se poate face concomitent cu orfanizarea, mai ales daca matca va ecloziona curan

Introducerea ,otcilor fara protectie %nii apicultori introduc botcile fara protectie dupa o orfaniza

prealabila de @ zile distru!and toate botcile formate si ridicand laptisorul din ele 0pentru ca albinele s

nu dea de !ustul laptisorului ce le deschide pofta1. >n momentul introducerii botcii albinele coloniei

primitoare vor fi hranite cu sirop. Dupa introducerea botcilor stupul nu va mai fi deranjat, dar vom pr

urdinisul cu atentie cateva zile la rand. 3lbinele care nu au botca sau matca atunci cand ies din stup s

intorc din zbor privind urdinisul ca si cum au pierdut ceva, se urca pe peretele frontal si au o usoara

ezitare, daca sa intre sau nu in stup atunci cand vin in zbor spre casa.

>n cazul in care avem mai multe botci vom introduce surplusul de botci in coloniile cu matci, avand !

ca altoirea lor sa se faca spre mar!inea cuibului protejate cu un tub de plastic mai lar!. 3ltoirea const

suspendarea botcilor in pozitie putin oblica 0pentru ca sa poata fi observata cu usurinta iesirea matcil

in partea de sus, intre spetezele superioare a + fa!uri, lipindu-le cu ceara framantata bine intre de!ete

amestecata cu putin propolis moale de speteaza superioara a unei rame. ntroducerea botcilor in coloniile neorfanizate reuseste in prezenta

unui bun cules.

Dupa # zile colonia va fi verificata, deschizand stupul foarte incet, fara z!omot si fara fum, ridicand

rama pe care a fost altoita botca. Daca aceasta va fi !asita roasa lateral se va da o noua botca sau mat

&astrarea ,otcilor disponi,ile Cand vom incepe operatia altoirii vom scoate o data mai mute botci stupul crescator ca sa nu-l deschidem mereu pentru fiecare altoire. =otcile vor fi tinute numai cu varf

in jos, ferite de raceala si razele solare, intr-o cutie cu rume!us de lemn incalzit. 3dancim de!etul

aratator in rume!us, in adancitura formata introducand un cornet ca un de!etar facut din hartie cerata

infasurata in jurul de!etului. >n cutie vor exista mai multe compartimente pre!atite in acest fel, fiecar

compartiment primind cate o botca ce va sta la caldura si intuneric. %nii apicultori folosesc vata care

insa se lipeste de varful botcilor si irita albinele coloniilor in care se altoiesc. Cutia cu botci va fi dus

intr-o camera calda, unde se face altoirea pe fa!urii stupilor orfani sau se lipesc pe dispozitive mobile


14/32

pentru a putea fi puse cu usurinta acolo unde dorim. Daca numarul botcilor crescute este mare se pot

forma nuclee sau micronuclee pentru imperecherea matcilor eclozionate, formate in acest scop. Dac t

mai raman botci aceste se introduc in colivii de pastrare prevazute cu !ratii Aannemann, prin care

albinele unei colonii orfanizate anume, pot sa patrunda ajutand la eclozionarea si intretinere tinerelor

matci timp de +-" zile pana la folosire.

Reuli de ,aza in cresterea artificiala a matcilor

(erioada optima de crestere a matcilor corespunde perioadei de roire naturala 0mai-iulie1. Cu toate

acestea, este de dorit sa fie inceputa cat mai timpuriu 0cu cel putin "# de zile inainte de inflorirea

salcamului1.

- 3tat familiile mama si tata cat si familiile pornitoare si crescatoare sa fie mentinute cat mai active.

- De la data capacirii primei botci vom lua masuri de populare a nucleelor de imperechere, iar cu 8 d

ore mai inainte de eclozionarea primei matci, vom distribui matcile nucleelor de imperechere.

- &a /-# zile de la formarea botcilor, acestea sunt mutate in familiile pastratoare sau in nucleele de

fecundare

- Dupa terminarea distribuirii botcilor, nucleul cu matca si familia orfanizata crescatoare vor fi unific

0in vederea unificarii mirosurilor folosind salicilatul de metil, punand -? picaturi pe o bucata de vata

care se vor tampona cele + adaposturi de albine1.

&entru reusita operatiei*

- se vor indeparta diafra!mele familiei orfane

- ramele vor fi impartite in doua, catre peretii stupului

- in intervalul astfel format se vor introduce ramele nucleului 0cu matca pe rama din mijloc1

- nucleul cu matca, adus pentru unificare, va fi incadrat de ramele cu puiet 0periate de albine1 care la

orfanizare erau necapacite 0date spre crestere altor familii1

- stupul se inchide si nu va mai fi deranjat decat dupa +-" zile

- atunci cand sunt amplasate pe fa!urii cu puiet, botcile trebuiesc decupate cu multa ceara la baza, pe

a permite fixarea in ramele de nucleu, imediat deasupra puietului 0pentru ca matca sa iasa direct pe

puiet1, la de ?-8 cm de leatul superior 0fiind protejate de eventuale raciri1

- daca botcile necesita un transport mai lun!, se recomanda a fi asezate in cutii tapetate cu vata sau

introduse in buret 0in pozitie verticala1, cu orificii special confectionate, ferite de expunerea la soare s

de mirosurile toxice.

&arvele sunt mai rezistente decat se admite in !eneral in laborator ?#-/#$ din larve pot sa traiasca l

temperatura camerei + de ore. >n practica se estimeaza ca larvele se dezvolta normal chiar daca sunt

tinute ? ore in afara familiei, mai ales daca temperatura exterioara este putin mai ridicata. u trebuie


15/32

insa expuse la soare pentru a nu se usca laptisorul. Cresterea se poate prelun!i si in luna au!ust cu

conditia folosirii la crestere a unor familii imputernicite cu fa!uri cu puiet si hranite suplimentar cu tu

de miere si sirop.

Familiile de prasila donatoare #mame( unt familiile de albine 0alese pentru furnizarea larvelor1 d

lotul de prasila 0&(1, depistate cu insusirile cele mai bune.

Familiile de prasila tata e recomanda sa existe familie crescatoare de trantori pentru fiecare ?#-

de matci. >n cazul inceperii lucrarilor extratimpurii, cresterea trantorilor se demareaza cu ? zile mai

devreme 0in cazul in care matcile ocolesc fa!urii de trantori pusi in mijlocul cuibului, acestea se izole

pe fa!urii respectivi cu !ratii despartitoare iar coloniile se stimuleaza puternic1.

Starterii unt familiile pornitoare orfanizate total 0cu cel putin +-" ore inainte de introducerea botcil

>n centru familiei pornitoare orfanizate se aseaza fa!ure !ata cladit cu apa indulcita in celule. >n

dreapta si stan!a acestui fa!ure se lasa loc ca sa incapa cate o rama, dincolo de acest spatiu asezandu

de o parte si de alta rama cu miere si rama cu pastura 0total " rame - + spatii !oale1. patiile latera

se mar!inesc cu + diafra!me.

(opularea cu albina a starterului, in cazul in care nu este destul de puternic, se face scotand disponibi

de albina tanara din stupii furnizori 0care au matcile izolate in corpurile de jos1, apicultorul luand oric

fa!ure din corpul de sus, aflat deasupra !ratiei izolatoare de matca. (entru a asi!ura albina tanara in

corpurile de sus ale stupilor furnizori se va ridica zilnic in corpul de sus cate fa!ure cu puiet capaci

eclozionare, punand in loc fa!ure pre!atit pentru ponta matcii. >n cazul in care starterului i se va daspre pornire ?# de botci va trebui sa aiba cel putin + '! de albina tanara 0popularea starterului facand

in functie de numarul de botci luat in pornire1.

%rdinisul se va tine inchis timp de + ore iar albinele scuturate, provenite de la +-" familii furnizoare,

naclaiesc cu miere in vederea infratirii prin lin!ere reciproca.

Cele + rame port-botci vor fi introduse in spatiile lasate libere in starter, unde raman + de ore, dupa c

sunt trecute in familiile crescatoare 0pentru continuarea cresterii pana la eclozionarea matcilor1.

)amiliile pornitoare nu pot fi folosite decat pentru @ cresteri consecutive, cand se schimba cu altele n

formate, sau, in cazul folosirii permanente, acestea primesc din in zile rame cu puiet capacit !ata

eclozionare.

Familiile crescatoare doici #de finisare( tre,uie sa ai,a*

- insusiri valoroase,

- multa miere necapacita,

- multe albine tinere,


16/32

- multa pastura si polen.

(entru a fi si!uri ca familiile de finisare au suficienta albina tanara, le intarim zilnic cu cate + fa!uri c

puiet capacit si albina insotitoare ridicati din stupii furnizori, pe o perioada de zile, dupa o stropire

sirop parfumat. >n fiecare stup crescator se introduce zilnic numai cate rama cu + sipci port-botci cu

larve, ridicata din starter, retra!andu-se din mar!ine fa!ure cu hrana. 3tunci cand larvele cu botci s

capacite putem introduce cea de-a doua rama port-botci scoasa din starter. =otcile vor fi verificate din

in + de ore, cele mici si botite fiind eliminate.


17/32

(entru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnolo!ii, vom prezenta un exemplu practic de

crestere si imperechere al matcilor, care poate fi folosit de orice apicultor,fie el amator sau profesioni

(rocedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii, de +# si

respectiv ?# familii de albine, putand asi!ura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de ma

pentru comercializare. Dat fiind faptul ca tehnolo!iile se bazeaza pe abordarea profesionista a

domeniului, numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile

fiecarui apicultor, cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pecalitate.

Conditii enerale

tupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre. (astoralul si cresterea matcilor fiind doua

lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. in!urele

deplasari sunt cele de la salcam 0ocazionale1.

&ocatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a 4oldovei si asi!ura un cules lun! si de intensitmica 0faneata1, sursele de polen fiind asi!urate constant. (erioada de crestere a matcilor este cuprinsa

intre ? mai si "# iulie.

/nelte si utila2e folosite

tupi orizontali @ rame izolatoare rama cu !ratii Aanneman diafra!me de separare cu fereastra de

+## cm patrati, acoperita cu !ratie Aanneman rame de crestere cu hranitor si un leat sablon

confectionat botci artificiale -? capete dopuri port-botci lanteta transvazare nuclee imperechere

fa!uri.

Te"noloii folosite

2btinerea larvelor din familiile vizate pre!atirea ramei de crestere acceptarea si cresterea partiala i

familii cu matca finalizarea cresterii in familii orfanizate formarea nucleelor de imperechere,

introducerea botcilor si imperecherea valorificarea matcilor imperecheate.

Selectia si preatirea familiilor

electiei ii dam o atentie deosebita. >n acest sens familiile de albine donatoare de larve, deci cele ale

caror matci sunt vizate pentru tra!erea de urmase, sunt urmarite pe o perioada de +-" ani. rupa de e

este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. (rincipalele caracter

urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea, cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de

miere.

)amiliile doici sunt alese cu an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara.

3mbele !rupe sunt in!rijite in mod special, scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de


18/32

albina in preajma demararii cresterii.

2 mentiune pentru familiile doici * practicam metoda familiilor ajutatoare, iernand un roi stolon lan!

familia de baza,in ideea obtinerii de familii puternice.

O,tinerea si trans!azarea lar!elor

4etoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 9+ zile.2btinem aceste larve astfel * se ia un fa!ure cladit0culoarea nu conteaza1 si se separa matca

o sin!ura fata aplicand o !ratie Aanneman. (entru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta d

fa!ure, deci pentru a limita spatiul de ouat, toate fantele existente intre rama si fa!ure se

infunda cu staniol0nu poate fi ros1.

Dupa + de ore avem suprafete de fa!ure insamantate si scoatem matca.3cest fa!ure ramane

mijlocul cuibului inca "-" 9+ zile,timp in care materialul de crestere o sa ajun!a in stadiul de

larva tanara, numai buna de transvazare.

n ceea ce priveste metoda de transvazare, practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea du

nu aduce mari beneficii.

Acceptarea ,otcilor 5 cresterea primara

nainte de introducerea ram

cu botci, restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafra!ma cu fereastra

acoperita cu !ratie Aanneman 0aprox. +## cm patrati1.2r!anizarea cuibului este urmatoarea *

Compartimentul de crestere * 1 )a!ure cu miere si polen proaspat +1 )a!ure cu puiet capacit "1


19/32

Orfanizarea familiei crescatoare + finalizarea cresterii

(entru a obtine o familie orfanizata, fara puiet necapacit si care sa asi!ure o continuare favorabila a

cresterii folosim Bmetoda ;ordanB. 3ceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei !ratii

Aanneman intr-un compartiment separat al stupului. >n compartiment mutam matca cu fa!urele pe ca

!asim si adau!am de ambele parti cate un fa!ure !ol.

(e cei doi fa!uri !oi matca continua sa depuna oua 0desi spatiul este limitat1 , iar in compartimentul +

albinele vor capaci puietul. >n concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate , fara puiet capacit

trebuie sa demareze cu / zile inaintea introducerii ramei de crestere. (entru a orfaniza familia ridicam

matca impreuna cu cei " fa!uri0fara albina1. 4otivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare est

acela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii. Dupa un control atent, rama

rama, pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale, putem introduce fara !rija rama cu bot

Recoltarea ,otcilor + imperec"erea in nuclee&a -? zile de la depunerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperech

3ici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. 3vand in vedere faptul ca metoda aplicata de no

este una care asi!ura un aflux mic0dar constant1, de matci pentru imperechere am preferat sa formam

nuclee pe " rame. 3cestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi

folosite tot sezonul.

ucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi fa!uri, unul cu hrana, unul cu puiet capacit

impreuna cu albina acoperitoare. >n nucleu se mai adau!a o rama !oala0in care punem si putina apa1

se mai scutura albina tanara de pe o alta. Dupa + de ore de la formarea lor se poate introduce botca.

>n aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza. (entru a verifica daca matca este

imperecheata, asteptam sa apara primele oua pe fa!ure. (entru a simplifica fluxul de imperechere,

matcile care nu depun oua in ? zile de la eclozionare sunt distruse. Totusi,daca conditiile meteo au f

proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere, distru!erea lor o amanam cu "- zile.

Aprecieri finale

3cesta tehnolo!ie de obtinere a matcilor este si!ura si trateaza profesionist problema , fiind folosita p

anii 8#G de unul din marii producatori de matci ai :uropei0 (iana - >talia1.

4odificarile de ordin personal aduse tehnolo!iei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile

locale.

umarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare

pot elimina unele veri!i 0ex*continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare1.


20/32

STARTER63m sa comentez in functie de cum facem noi.

>ma!inea lui )ert am atasat-o ca !hid in etapizare.:tapa.

>nainte cu "- zile inainte de inceperea cresterii se selecteaza + stupi abundent populati. e orfanizeaz

unul din corpuri0cel care devine =-ul1.Cu +-" rame de puiet capacit si matca acestuia se formeaza un roi. >n locul ramelor cu puiet capacit s

introduc din corpul 3 rame cu puiet larvar.

e suprapune = peste 3 si intre se pune !ratia faa obturatia metalica de inchidere. ratia are o

deschidere patrata de ? cmH. (uietul larvar din = va influenta urcarea doicilor din corpul 3. e hranesi se lasa asa " zile.

%rdinisul corpului = va fi orientat in sens invers fata de 3, iar urdinisul = va fi obturat cu burete, dec

avem deschis numai urdinisul 3.:tapa +.

>n ziua dinaintea transvazarii larvelor se inchide urdinisul 3 si se deschide urdinisul corpului =. 3cea

faciliteaza orientarea cule!atoarelor de polen prin urdinisul =.:tapa ".

3 doua zi, se deschide urdinisul 3.

Din corpul = se ridica toate ramele cu puiet larvar si se introduc sau in 3 sau la vecini. e lasa uninterval liber in = pentru rama port-botci.

>n final se obtureaza podisorul Cloa'e cu obturatia metalica sau placaj. Daca nu avem asa ceva, prininclinarea corpului =, se pune peste !ratia Cloa'e un podisor compact. e induce astfel starea de

orfanizare.:tapa .

Dupa -? ore se introduce in corpul = rama-portbotci si se realizeaza startarea. e hraneste lichid.

=ineinteles podisorul Cloa'e ramane blocat. %rdinisele 3 si = sunt deschise, si cule!atoarele aduc poin corpul = .

:tapa ?.

e deblocheaza podisorul Cloa'e prin suprimarea obturatiei metalice, sau pentru cine nu are asa cevascoate podisorul compact pus peste !ratia Cloa'e. e hraneste. =otcile sunt crescute acum in perioad

schimb linistit.

:tapa @.Dupa ? zile, botcile capacite se scot si se pun intr-o banca de matci sau incubator. 2 alta sarja de larvtransvazate se introduc, repetand etapele " , , ?.

oi, pentru aportul de doici si pentru a evita depopularea =-ului, la interval de # zile0dupa + sarje d

crestere1, in corpul = adau!am + rame de puiet capacit in :IC&%>7>T3T:. oi continuam cu fabrica asta tot sezonul, e o metoda industriala de producere de matci, iar materiale

icot prin intermediul bi!udiurilor si celorlalte accesorii permite pastrarea matcilor pentru utilizarea

esalonata.por la treaba in +#.

3lbina nu face diferenta intre larvele date de tine la crestere si cele din celule.

7a creste cu precadere cele din celulele ei ,fiind de ceara.i doara vor o matca de calitate.

tuparul ridica tot puietul cu albina acoperitoareJ re!ina si lasa in lada mancare din belsu! plus albinscuturata de la alti stupi.

Dupa + h verifici daca ai uitat vre-un puiet pe acolo si ba!i rama ta cu botcile luate din cutia jenter.

uite altfel* luni stimulezi stupul ce va avea cutia jenter.Cutia sa fie inauntru.4atca sa nu aibe acces.


21/32

? Dupa / zile0cade lunea1 numeri cate botci ai formezi roii.3cestia o sa tra!a botci de salvare.

@ 4artea ba!i botcile, cate una in fiecare roi.

5Dupa zile verifici roii si vezi ce ai facut.

>ncearca sa vezi astazi ce vei face maine si sa anticipezi ce poate sa te 4OTCI *E CEARA>T=C &>(>T D: 4>T1 topesti ceara din crescatu

0limbi1 astfel incat in ibric sa ai 9" apa si "9 ceara topita.

ibricul sa fie cu acest amestec apa- ceara pana la "9 din inaltimea lui

tii ibricul la foc domol sa fie ceara topita dar sa nu se a!ite

din lemn de esenta tare 0eu am facut din textolit sau fa! de la o coada de matura1 dar poti si din stejar

un strun!ar ,,o ti!ara,, lun!a de @-8 cmfii atent* aceasta ti!ara la capul care o tii cu mana nu conteaza dimensiunea sau forma dar.. la capatul

celalalt pe o lun!ime de cca " cm sa -l faca rotund 0pe strun!1 cu dimensiunea deKL 8,? mm 0vezi ca

mai mare de /mm diametrul interior al potirasului nu ti-l ia in crestere1..8,? mm ptr ca la contact cu ase mai umfla lemnul.....la acest cap prelucrat la K8,? mm strun!arul rotunjeste capatul si-l face rorun

la o raza de


22/32

nu e asa ori lemnul nu e bun, a fost fibros ori nu l-ai finisat indeajuns in varf

joaca-te si sa vezi ce simplu este

intr-o iarna prima data cand am facut potirase cred ca am facut vreo +### buc desi in primavara amfacut altele cand am pornit eu experienteleM 0si nu-mi trebuiau decat #-? buc1

vezi sa ai mainile curate si lipsite de mirosurih

demj:bndhasdcn

;hnlsad

=otcile

=otcile sunt celule de fa!ure pre!atite anume de albine pentru a creste viitoarele matci. :le pot fi

naturale 0de roire, schimbare linistita, de salvare1 sau artificiale 0cele confectionate de apicultor1,

crescute in colonii orfanizate sau semiorfanizate, in conditii cat mai apropiate de roirea naturala,folosindu-se diferite metode de transvazare sau dubla transvazare.

>n primele ? zile de la ecloziunea din ou, larva de matca naparleste de ori. Cea de-a ?-a naparlire a

loc in ziua a -a de la depunerea oului, iar cea de-a a @-a in a @-a zi. Dupa capacirea botcii larva,viitoare 5"5c+@h matca, primeste in continuare laptisor de pe fundul celulei 0din cauza pozitiei

verticale a acesteia1, acesta scur!andu-se spre !ura ei, prin hranire !reutatea larvei crescand 0de la

m! la +5#-"?# m!1.

>n cea de-a /-a zi de la capacire, botca este inchisa cu un capacel facut din ceara si polen, in carealbinele lasa orificii mici, invizibile, pentru schimbul aerului necesar larvei. 3lbinele construiesc bo

cu mai multa placere pe mar!inea fa!urilor decat la mijlocul lor. 3cest lucru se datoreaza faptului ca

acolo !asesc mai mult loc liber si nu stanjenesc cu nimic circulatia dintre fa!uri. 3erul e mult maicurat si din belsu!, ventilatia facandu-se mult mai activ. uprafata exterioara a botcilor in primele zi

e neteda si subtire si orice manipulare a fa!urilor le poate strica usor forma. Dupa capacirea botcilor

albinele incep sa le in!roase cu un strat !ros de ceara, pe care deseneaza adesea mici inceputuri decelule. Cu + zile inainte de eclozionarea tinerei matci botca incepe sa se decoloreze la varf 0spre

!alben1, nimfa de matca secretand prin !landele mandibulare o substanta care inmoaie varful botcii

iar albinele incep sa roada timp de +?-"# minute, dupa care capacelul prins ca intr-o balama, este

impins de matca care eclozioneaza.

3ltoirea botcilor naturale

3ltoirea botcilor naturale sau artificiale in coloniile cu matci neproductive este recomandata pentru

ridicarea productivitatii stupinei.

>n a -a zi, de la faza de ou, vom ale!e botcile mature cele mai frumoase 0cele care nu au fost lovitsau turtite, mai ales la varf1. Deci, dupa capacirea botcilor este bine ca botcile sa mai fie lasate in

colonia crescatoare inca + zile pentru ca daca vor fi altoite si mutate mai devreme exista riscul racir

sau al deteriorarii 0imediat dupa capacire fiind foarte sensibile1. u trebui nici sa intarziem prea muexistand riscul eclozionarii primei matci care le va distru!e pe toate celelalte. >ndicele momentului

propice altoirii este atunci cand varful lor capata o culoare mai deschisa, dovada ca albinele din

colonia crescatoare au inceput sa ajute viitoarele matci la eliberarea lor.

3ltoirea propriu-zisa

:ste o lucrare mi!aloasa, dar nu !rea. =otcile !ata de eclozionare, pentru preschimbarea matcilor

batrane, se pun sus, suspendate intre spetezele superioare a + fa!uri din mar!inea cuibului fiecarui st

sau intre spetezele fa!urilor de ma!azin situati deasupra cuibului, fa!urii fiind bine acoperiti cu albin

0pentru a preveni racirea acestora si eventualitatea unui atac al matcii stupului !azda1. :le se fixeaza

lateral pe speteaza de sus a ramei, lipindu-le cu ceara framantata bine intre de!ete si amestecata cu

putin propolis moale, in pozitie usor oblica, ca sa se poata observa varful fiecarei botci si daca re!in

tanara a eclozionat sau nu. (entru aceasta, rama vecina trebuie sa fie putin mai departata, altfel exist


23/32

riscul ca albinele sa lipeasca varful botcii de ea. patiul mai mare din jurul botcii va crea posibilitate

adunarii in zona a unui numar mai mare de albine 0ceea ce este in favoarea bunei primiri a noii re!in

=otcile roase lateral vor fi inlocuite. Daca si a +-a oara le vom !asi roase inseamna ca matca colonie

inca mai e valoroasa si va fi schimbata spre sfarsitul verii.

Introducerea neo,ser!ata a botcilor in coloniile neorfanizate reuseste numai atunci cand albinelesunt preocupate de un cules bun si nu mai sesizeaza aceasta situatie anormala.

Altoirea ,otcilor in perioadele lipsite de cules se face numai dupa ora de orfanizare, botcile fiin

introduse direct intr-un fa!ure cu puiet, situat in centrul cuibului, operatia putandu-se face siconcomitent cu orfanizarea, cu conditia ca eclozionarea matcii sa fie foarte aproape. 2peratia de

altoire cere pricepere si indemanare, botcile fiind decupate cu o portiune mai mare de fa!ure in jurulor, care le serveste de suport. e decupeaza apoi o portiune din fa!urele cu puiet, intre braul de mie

si elipsa de puiet, de forma si marimea suportului cu botca ce se va introduce acolo. 3lbinele vor

consolida suportul botcii iar aceasta va sta suspendata in intervalul dintre + fa!uri, suportul aparand

fundul botcii de atacul albinelor. :ste indicat a altoi deodata + botci, pentru ca albinele coloniei sa sialea!a pe cea mai buna. =otcile vor fi protejate de distru!ere cu un manson de protectie facut din

material plastic 0tub de plastic mai lar!1 carton sau plasa de sarma deasa, avand liber doar varful. %n

apicultori orfanizeaza coloniile primitoare cu @ zile inainte, dupa care distru! botcile proprii sialtoiesc botci selectionate. 2peratia reuseste numai daca dupa distru!erea botcilor a fost ridicat si

laptisorul aflat in ele, altfel, albinele dand de !ustul laptisorului vor distru!e si unica botca data destupar pentru a se infrupta din pretioasa hrana. :ste bine ca odata cu altoirea sa administram colonii primitoare sirop pus in + hranitoare tip j!heab.

*upa altoire coloniile vor fi suprave!heate fara a mai deschide stupul. Daca vom observa ca albineunei colonii ies din stup si se intorc ca si cand ar fi pierdut ceva, se urca pe peretele frontal sau atun

cand se intorc de la zbor au o oarecare ezitare daca sa intre sau nu in stup inseamna ca si-au omoratmatca si va trebui sa intervenim. Daca albinele intra si ies pe urdinis fara nici o ezitare inseamna ca

totul este 2N. Dupa # zile se va controla botca si daca va fi !asita roasa o va inlocui.

2peratia altoirii botcilor comporta oarecare riscuri pentru colonia orfanizata, riscuri pe careapicultorul trebuie sa li le asume.

=otcile de roire

unt de + ori mai lun!i decat cele crescute pe dispozitive artificiale mobile, cantitatea de laptisor

ramasa pe fundul lor dupa eclozionare fiind, de asemenea, mai mare. (referinta albinelor de a creste

botci din fa!uri noi se datoreaza faptului ca ele pot modela cu usurinta botci bune, spatioase, cu fund

bombat si adancit asa cum trebuie pentru dezvoltarea normala a larvei viitoarei matci. (entru a avea

colonii puternice este de dorit ca apicultorii sa-si creasca sin!uri matci folosind metodele naturale sa

artificiale recomandate de literatura de specialitate.

)olosirea botcilor de roire este uneori recomandata, avand in vedere perioada prospera a aparitiei lo

si conditiile deosebite de crestere.

Cauzele neacceptarii botcilor

4otive*

• colonia avea deja matca nefecundata, neobservata de apicultor 0unele matci batrane convietui

cu cele tinere inainte de fecundarea celei tinere

• matca tanara s-a ratacit dupa zborul de imperechere si a nimerit din !reseala in acea colonie,

fiind acceptata

• colonia si-a cladit sin!ura botci inaintea altoirii botcii

• matca a murit in botca din vre-o cauza accidentala

http://teoalbina.8k.ro/r.htm#respMatcilorhttp://teoalbina.8k.ro/r.htm#respMatcilor


24/32

colonia a fost atacata de hoate

• albinele au fost surescitate de vreo furtuna cu !rindina ce a cazut pe acoperisul stupului facan

z!omot.

•

Confectionarea botcilor

=otcile sunt confectionate din ceara de calitate superioara, calitatea >-a, topita la foc potrivit, intr-un

vas emailat, in care in prealabil a fost pusa putina apa. (entru confectionare se foloseste un sablonspecial in forma de creion rotunjit in varf, confectionat din lemn de tei, care da posibilitatea obtineri

unor botci cu un diametru intern cuprins intre 8,@ si / mm, nerespectarea acestor dimensiuni ducand

ne neacceptarea larvelor date spre crestere.

>n timp ce ceara se topeste, sablonul pentru confectionat este tinut scufundat intr-un vas cu apa penta se umezi si a impiedica ceara sa se mai lipeasca de el. >n momentul inceperii activitatii de

confectionare, sablonul se ster!e de apa si se introduce in ceara pana la semnul marcat pe el 0cca

cm1. e scoate repede, ceara se solidifica si se introduce din nou in ceara, mai jos cu cca mm. e

procedeaza de "- ori in acelasi fel, micsorand mereu inaltimea. Dupa ce stratul de ceara s-a formatsuficient de !ros, se introduce sablonul cu botca in vasul cu apa rece. (rin rasucire botca este scoasa

de pe sablon. e obtine astfel o botca cu fundul mai !ros, care este mai rezistenta la transvazare si inacelasi timp se lipeste foarte bine pe suport.>n scopul unei eficacitati crescute, sabloanele pot fi

montate cate @-+ pe un suport de lemn.

>n practica, pot fi folosite cu succes si ,otcile de plastic.

(astrarea botcilor disponibile

=otcile se scot din stupul crescator in cea de-a +-a zi de la transvazarea larvelor, atunci cand varfur

lor care erau cafenii devin !albui. Cand nu se cunoaste cu precizie varsta larvelor, botcile se scot in# zi de la transvazare si se altoiesc in coloniile orfane, cu matci necorespunzatoare, in nuclee saumicronuclee. Cand vom incepe operatia altoirii vom scoate o data mai mute botci din stupul crescat

ca sa nu-l deschidem mereu pentru fiecare altoire. =otcile vor fi tinute numai cu varful in jos, ferite

raceala si razele solare, intr-o cutie cu rume!us de lemn incalzit. 3dancim de!etul aratator inrume!us, in adancitura formata introducand un cornet ca un de!etar facut din hartie cerata infasurat

in jurul de!etului. >n cutie vor exista mai multe compartimente pre!atite in acest fel, fiecare

compartiment primind cate o botca ce va sta la caldura si intuneric. %nii apicultori folosesc vata carinsa se lipeste de varful botcilor si irita albinele coloniilor in care se altoiesc. Cutia cu botci va fi du

intr-o camera calda, unde se face altoirea pe fa!urii stupilor orfani sau se lipesc pe dispozitive mobi

pentru a putea fi puse cu usurinta acolo unde dorim.

Daca numarul botcilor crescute este mare se pot forma nuclee sau micronuclee pentru imperechereamatcilor eclozionate, formate in acest scop. Daca tot mai raman botci aceste se introduc in colivii de

pastrare prevazute cu !ratii Aannemann, prin care albinele unei colonii orfanizate anume, pot sa

patrunda ajutand la eclozionarea si intretinere tinerelor matci timp de +-" zile pana la folosire.

)olosirea botcilor

Concomitent cu inceperea cresterii matcilor trebuie intocmit si un plan privitor la folosirea botcilor,

cand acestea vor ajun!e in cea de a # zi de la transvazarea larvelor. 3cest plan va avea in vedere

coloniile cu matci batrane, coloniile care se pre!atesc sa roiasca, formarea unor nuclee de imperecha matcilor pentru nevoile proprii sau comercializare etc.

http://teoalbina.8k.ro/m.htm#_Quin_breeding_systemhttp://teoalbina.8k.ro/m.htm#_Quin_breeding_systemhttp://www.nicotplast.fr/ApiFrancais/Elevage/CNE125789Cupule.htmhttp://www.nicotplast.fr/ApiFrancais/Elevage/CNE125789Cupule.htmhttp://teoalbina.8k.ro/m.htm#_Quin_breeding_systemhttp://www.nicotplast.fr/ApiFrancais/Elevage/CNE125789Cupule.htm


25/32

tupii cu matci necorespunzatoare vor fi orfanizati cu -+ ore inaintea altoirii botcilor 0in !olurile d

cules coloniile fiind hranite cu cel putin + ore inainte si inca -? zile dupa, fiind indicat ca odata cu

stimularea sa descapacim si cate fa!ure cu miere dupa diafra!ma, pentru a lasa impresia unei bo!ade nectar1. >ntroducerea noilor matci va sta!na cresterea puietului pe o perioada de cel putin # zile

fapt care se va cunoaste in cazul aparitiei unor noi culesuri. Din acest motiv, cei ce practica apicultu

de tip pastoral vor folosi metoda nucleelor de imperechere care se vor unifica apoi cu familiileorfanizate in vederea primirii noilor matci !ata imperecheate.

>zolarea botcilor in colivii de protectie

2rice altoire de botca este recomandabil a se face protejat.

4atcile disponibile, peste nevoile stupinei, vor fi folosite fie pentru inlocuirea matcilor batrane, fie

vor fi introduse in colivii de eclozionare si pastrate in colonii pastratoare special formate pentru ele,dupa care vor fi plasate in micronuclee de imperechere. 2ricat de bine ar fi in!rijite, pastrarea lor m

mult de "- zile nu este recomandabila. 3lbinele au si ele preferinte, unele matci ramanand nehranit

De aceea fiecare colivie este bine sa fie prevazuta cu hrana proteica.

Transportul botcilor

=otcile pot fi transportate de la varsta de " zile 0socotind de la ou1, timp de +-" ore, daca au caldura

si sunt tinute in pozitie verticala. Totusi, este mai bine sa se transporte oua. (entru transport se poate

folosi o cutie de carton, captusita cu vata, in care se aseaza botcile in pozitie verticala. Cutia seinchide, se inveleste cu !rija pentru a se pastra caldura, iar familia care primeste botca este bine sa f

orfanizata cu o zi mai inainte.

N/CLEE IM&EREC0ERE

Nucleele de imperechere


26/32

Introducerea indirecta cu a2utorul coli!iilor de diferite tipuri 2ricare ar fi tipul de colivie fol

se recomanda, chiar in prezenta unui cules in natura, instalarea unui hranitor cu sirop 0care va preoc

albinele1 si orfanizarea completa care consta din* indepartarea matcii existente si a puietului de orice

0care se introduce in alte familii1.

)arianta folosirii capacelului de protectie Dupa orfanizarea familiei, matca se introduce sub

capacel de sita care se fixeaza intr-un fa!ure din mijlocul cuibului, zona cuprinzand puiet capacit !at

eclozionare. Dupa eclozionarea acestuia matca incepe sa oua iar dupa inceperea pontei capacelu

ridica etc.

)arianta custii Tito! unse cu miere >ntroducem matca batrana in cusca si un!em cusca cu mi

Dupa + de ore scoatem matca si o sacrificam, in locul ei introducand noua matca, avand !rija sa un

din nou cusca cu miere, pentru ca matca noua sa aiba timp sa se linisteasca si sa capete miros com

Dupa + de ore scoatem dopul de vizitare al custii si in locul lui punem o foita de ceara presata si !au

pentru ca albinele sa poata elibera matca mai usor.

Dupa "- zile facem o revizie sumara si vom constata inceperea pon

3ceasta metoda poate fi folosita fara riscuri in orice perioada a anului.

)arianta clasica Colivia cu matca se aseaza pe un fa!ure cu miere si puiet in mijlocul cuibului, la

ore dupa orfanizare. Dupa -+ zile 0in functie de comportarea albinelor1 se deschide orificiul colivie

se acopera cu o bucata de fa!ure artificial perforat din loc in loc. >nlocuirea reuseste intotdeaun

prezenta unui cules natural sau artificial inceput cu cateva zile inainte si continuat cateva zile dupa.

)arianta Snelro!e de introducere a matcii tinere fara a cauta matca !ec"e >n cazul in care ma

batrana este !reu de !asit se procedeaza in felul urmator*

- se deschide stupul

- se scot " fa!uri cu puiet de toate varstele,

- se scutura de albine,

- se inlocuiesc cu alti fa!uri

- cei " fa!uri cu puiet, fara albine, sunt asezati intr-alt corp,

- intre cele doua corpuri se pune o !ratie separatoare de matca si se adau!a matca 0cu cusca de

protectie1

- dupa ce fa!urii au fost bine acoperiti cu albina, se inlocuieste !ratia cu un podisor nel!rove 0tip sit

si i se deschide un urdinis

- dupa imperecherea matcii, podisorul este inlocuit cu o foaie de ziar fara a se mai cauta matca batran


27/32

)arianta inlocuirii matcii folosind cusca Tito! si trans!azarea familiei intr+un stup nou

un stup !ol, pus in spatele celui caruia voim sa-i dam o matca noua, se pun toate ramele acestuia cu

ce se !aseste pe ele, in afara de matca, aceasta fiind prinsa si omorata. >n eventualitatea existen

botcilor, acestea sunt distruse. tupul cu rame va fi acoperit cu o bucata de tifon si tinut descoperit t

de ora, dupa care se va aduce noua matca in colivia cu capacel de ceara, care va fi asezata deasupra

rame, catre mijlocul cuibului, ce va ramane, in continuare, tot descoperit. tupul vechi se ridica de

vechiul loc si se duce in alta parte iar pe locul lui se pune stupul nou. 3lbinele, simtindu-se orfane,

elibera matca din colivie, dupa care totul va reintra in normal. u se foloseste fumul.

)arianta al,inelor tinere >n cazul in care facem roi numai cu albina tanara si rame cu puiet cap

pastura si miere, tinem cusca Titov deschisa in nucleu, unsa pe dinauntru cu miere, pentru ca albinel

o viziteze si sa capete mirosul lor. Dupa + de ore de la orfanizare, se scutura de albine, se dist

eventualele botci si se introduce matca tanara in cusca Titov scuturata. Dupa alte + de ore verific

situatia si punem dopul de ceara !aurita. Dupa -? zile vom !asi matca in plina activitate.

)arianta sc"im,arii raportului dintre al,inele tinere si cele ,atrane >n cazul in care familia ca

voim sa-i schimbam matca nu a ajuns in faza de bezmeticire, cu +-" zile inainte de introducerea n

matci, se vor ridica toti fa!urii cu puiet necapacit fara albine si se introduc intr-o alta familie din c

aducem la schimb fa!uri cu puiet capacit 0ambele familii fiind perfect sanatoase, in stare a mentine b

acoperiti fa!urii primiti1. 3lbina tanara care va deveni preponderenta cat si prezenta unui cules natsau artificial 0+##-"## ml zilnic1, ne vor asi!ura o acceptare fara riscuri. >n cazul in care familia n

pre!atita corespunzator, sau familia este bezmetica ori are inceputuri de botci de salvare, matca nu v

primita, indiferent cat de valoroasa ar fi.

Introducerea matcilor in coli!ie automata 3picultorul tefanescu recomanda introducerea matc

colivie automata, dupa impartirea prealabila a unui stup puternic in doua compartimente etanse, col

asezandu-se deasupra ramelor din compartimentul in care s-au asezat numai rame cu puiet capacit, la

matca fiind asezat un servetel impre!nat cu alcool de @# !r

Comportamentul linistit al albinelor si al!oritmul lucrarilor 0+- botci de calitate superioara1 ne indic

desfasurare normala a procesului schimbarii linistite a matcii.

Introducerea matcilor folosind cusca de transport #4enton(

u deschideti stupul @ zile dupa introducerea matcii.

- >naintea introducerii vedeti daca intr-adevar familia de albine este orfana. )amilia nu trebuie lasata

matca mai mult de ? zile, pentru asi!urarea primirii fiind suficiente -+ zile.


28/32

- Controlati ca toate botcile care au inceput sa fie crescute sa fie distruse.

- 3sezati cusca sub podisor deasupra ramelor. (rin orificiul de la capatul custii albinele vor consuma

serbetul si vor elibera matca in -+ zile.

- Daca matca si insotitoarele ajun! slabite sau amortite, eliberati matca imediat printre albine. Dupa c

curata si isi revine, puneti-o inapoi in cusca si introduceti-o cum s-a aratat mai sus.

- Daca albinele fura sau sunt furate nu veti reusi sa introduceti matca.

- =otcile observate in stupi primavara timpuriu nu trebuie lasate, intrucat de la eclozionarea lor si panaparitia trantorilor viabili va trece mai mult de o luna de zile. >n acest caz se recomanda unificarea

acestor familii cu alte familii cu matca.

)arianta cu ,otci confectionate Cu ajutorul calapodului pentru construirea botcilor artificiale

toarna cateva botci dupa procedeul cunoscut, dar cu o lun!ime de -? cm. 4atca pe care doreste s

introduca in familie sau in nucleu o pune in aceasta botca lun!a, careia ii face in cap un mic orifi

Cand matca a ajuns in capatul inchis al botcii, stran!e cu doua de!ete de capatul celalalt, turtind

astfel ca matca ramane claustrata. >mediat lipeste botca la locul cuvenit pe un fa!ure. 4atca incearc

roada botca, albinele o ajuta si in timp ce ele se ocupa de eliberarea ei, aceasta capata mirosul fami

Daca este imperecheata incepe in aceiasi zi ouatul, daca nu se va imperechea in zilele urmatoare

majoritatea cazurilor, folosind tehnicile obisnuite de pre!atire 0orfanizare etc.1, aceasta metoda

incununata de succes.

Introducerea su, protectie in familiile ,ezmetice

7arianta

pre seara, acestea se transporta la ##-+## m departare de stupina si albinele se scutura de pe fa!uri

stupina, pe locul familiei ridicate se aseaza un alt stup a carui matca se afla in colivie cu fa!ure perfo

7arianta +

>n cazul in care matca nu este primita, familia bezmetica se scutura ca si in cazul precedent, in locul e

fiind asezat un corp de stup care are inauntru un hranitor cu sirop iar sub hranitor o matca introdusa i

colivie. tupul fiind lipsit de fa!uri, albinele cu !usile pline se stran! in jurul custii. 3 doua zi se

deschide stupul si daca albinele stau linistite stranse in ciorchine sub cusca, se poate inlocui capacul

acesteia cu o fasie de fa!ure artificial perforata cu un ac. >n zilele urmatoare matca este eliberata defamilie si i se or!anizeaza un alt cuib.

Introducerea ,otcilor =otcile sunt introduse pe o rama din mijloc, de preferat cu 8 de ore inaintea

eclozionarii. 3tunci reusita este de aproape ##$. (entru protejarea botcilor este bine sa confectiona

din plasa de sarma un invelis in jurul botcilor, ramanand deschisa doar partea de jos a botcilor 0capac

pe unde va ecloziona viitoarea matca1.

4arele neajuns al acestei tehnolo!ii este faptul ca familia ramane fara puiet circa +# de zile, si in plus


29/32

exista riscul ca familia sa ramana fara matca.

3cceptarea botcilor !ata de eclozionare reuseste aproape intotdeauna pe durata culesurilor de produc

(entru a evita consan!vinitatea sa cautam botci pentru !refat de la cole!ii seriosi.

)arianta ,otcilor li,ere 4etoda consta in introducerea unei botci in locul matcii necorespunzat

dupa ce in prealabil familia a fost orfanizata pe cca ?-@ zile rupandu-i toate botcile formate. :s

metoda care da rezultate pozitive chiar in perioadele in care acceptarea este mai !reoaie.

)arianta Reid 3picultorul nainte de introducerea botcilor toate familiile au primit cate / litri de sirop.

)arianta cu capacel de protectie =otca se altoieste cu atentie sa nu fie strivita, pe mar!inea u

fa!ure cu puiet, la circa + ore dupa ridicarea matcii necorespunzatoare. &a altoirea botcii capacit

strica inceputurile de botci crescute de familia orfanizata, inlaturandu-se si larvele din ele. Dupa alto

botcii se aplica peste ea un capacel de protectie pentru 8 de ore. >n zilele urmatoare se ver

eclozionarea si imperecherea.

)arianta folosirii custii tip deetar Cusca se suspenda vertical cu capatul de ceara in sus 0!aurit

un cui subtire1, in zona centrala a spatiului ocupat cu puiet, ca si botcile. )a!urele vecin, cu rezerv

hrana, se mentine distantat spre a nu se strivi puietul, lasand posibilitatea adunarii mai multor alb

lan!a botca sau matca, in scopul incalzirii botcii, respectiv hranirii si eliberarii matcii.

Conditiile necesare pentru acceptarea noilor matci Conditii o,iecti!e

Conditii fa!ora,ile pentru inlocuirea matcii

Matcile sunt primite mai usor atunci cand7

- sunt imperecheate,- in natura exista cules 0ori sunt create conditii specifice unui cules, continuand stimularea si dupa

acceptarea matcii1,

- orfanizarea nu a fost prea lun!a,

- albinele nu au botci sau albine ouatoare,

- matca a depus oua o vreme mai indelun!ata in nucleu.


30/32

Cu cat vremea este mai buna cu atat albinele vor primi mai usor matca si invers. (entru o buna reusit

este bine sa nu deranjam familia de albine cel putin zile dupa introducerea matcii.

Daca dam o matca unei familii de albine care are o matca in stare fiziolo!ica deosebita de aceea pe c

o adau!am, matca noua va fi primita mai usor. Daca matca veche este inlaturata cu cateva zile inainte

matca noua va fi mai bine primita decat daca matca veche este inlaturata in aceeasi zi cu incercarea d

inlocuire etc.

Conditii !itree pentru inlocuirea matcii Conditiile nefavorabile 0mai-au!ust1 se refera la contr

celor afirmate mai sus, mai precis, odata cu aparitia trantorilor 0primavara tarziu1, pana la disparitia

0toamna tarziu1.

Conditii su,iecti!e 3cestea se refera la calitatea matcii, starea ei fiziolo!ica, vreme, cules, dispo

familiei care primeste matca etc.

:xemplificare*

- daca dam o matca unei familii de albine care are o matca in stare fiziolo!ica mai proasta decat acee

care o adau!am, matca noua va fi primita mai u

- daca matca veche este inlaturata cu cateva zile inainte, matca noua va fi mai bine primita decat d

matca veche este inlaturata in aceeasi zi etc.

Factorii fa!ora,ili si nefa!ora,ili acceptarii tinerelor matci 3cceptarea noilor matci tine d

multime de factori, de conditiile interne si externe, favorabile sau nefavorabile, de care apiculto

trebuie sa tina seama.

Anotimpul (rimavara si toamna matcile sunt acceptate foarte usor, motiv pentru care se poate act

cu mai multa lejeritate in aceste perioade, in actiunile de inlocuire a matcilor necorespunzatoare

pentru unificarea unor familii. 3cceptarea se mentine pana la aparitia si stin!erea fenomenului de r

naturala. 4atca ce urmeaza sa fie schimbata este bine sa se afle in aceeasi stare fiziolo!ica cu cea ca

schimba si acest lucru nu se poate intampla decat primavara si toamna, ori in timpul culesur

abundente cand cuibul este blocat cu nectar.

Calitatea matcii Calitatea matcii este factorul principal care asi!ura acceptarea. (rin calitat

intele!e valoarea ei interioara si nu cea aparenta data de forma, marime, culoare. De cele mai multe

aceste calitati se suprapun, dar de multe ori nu sunt compatibile, fapt ce determina neacceptarea,


31/32

schimbarea dupa scurt timp de la inceperea po

2 matca de buna calitate, care a mai ouat, care se comporta dezinvolt in cusca sau care, atunci can

fost eliberata din cusca domina albinele 0Bmatca indrazneataB1 prin modul de comportare, place acest

facilitand acceptarea ei totala. >n perioadele nefavorabile acceptarii aceste matci sunt insa omo

imediat. B4atcile timideB chiar si atunci cand incep ponta, manifesta permanent spaima, fu!, se ascu

trezind suspiciunea albinelor varstnice care enervate de aceasta comportare !asesc permanent mome

s-o atace.De aceea, se recomanda controale cat mai rare si cat mai scurte, evitandu-se folosirea fumului.

Conditiile de cules

- lipsa culesului,

- lipsa polenului din natura,

- aparitia furtisa!ului,

- iz!onirea trantorilor 0au impresia ca nu trebuie sa se mai inmulteasca1, a nu se confunda cu iz!onire

din toamna 0toamna alun!area trantorilor constituie un fenomen normal1 etc. >n perioada culesurilor

abundente familiile de albine primesc usor matcile tinere, iar in perioadele lipsite de cules le primesc

foarte !reu. Daca insa in perioada lipsita de cules, cu cateva zile inainte dam familiilor sirop din

abundenta, matcile vor fi primite foarte usor, mai ales daca se continua hranirile si dupa introducere.

3 se avea in vedere prevenirea furtisa!ului caci in aceste conditii matcile nu vor fi primite.

Conditiile de transport %n transport de durata 0?-5 zile1 constituie o piedica mare pentru accep

intrucat matca sufera un soc fiziolo!ic, care se caracterizeaza prin intreruperea ouatului o perioada

lun!a sau mai scurta, fapt ce-i produce un dezechilibru, motiv pentru care albinele, sesizand fenome

nemultumite de ea, o elimina din start sau uneori dupa inceperea firava a pontei.

*ispozitia familiei de al,ine 2 familie a!resiva cu albina care se irita permanent constituie un m

serios al schimbarii matcii, operatie ce se sondeaza de multe ori cu esecuri. De aceea se recomand

operatia sa fie executata de re!ula toamna tarziu, prin unificarea cu o familie ajutatoare, care pos

matca tanara cu calitati deosebite, dar mai ales care da nastere la descendenta nea!resiva, acesta f

scopul schimbarii. 2 familie mai poate fi !asita intr-o proasta dispozitie de a primi matca prin condi

care apar la un moment dat* conditiile meteo nefavorabile care tin albinele in cuib uscat 0lipsa necta

polen1, elimina orice posibilitate de acceptare a tinerei matci.

Influenta conditiilor de mediu :ste preferabil a se introduce matcile mai intai in nuclee, si dupa c

matcile si-au inceput activitatea normala pot fi introduse si in coloniile normale, orfanizate cu +-" ore

inainte, cea mai recomandata perioada a zilei fiind spre seara, cand nucleul se unifica cel mai usor cu


32/32

)3=. (rimavara devreme, in timpul culesurilor abundente sau toamna foarte tarziu matcile sunt foart

bine primite, chiar si fara orfanizare.

Situatia atmosferica

Factori nefa!ora,ili*

- seceta prelun!ita,

- vant puternic,

- nor,

- ploaie etc.

>n aceste conditii albinele sunt dusmanoase la orice interventie, mai ales la introducerea unei matci no

iulie fiind luna cea mai nefavorabila acceptarii. tarea familiei de albine care primeste matca are o

deosebita influenta asupra acceptarii matcii.

- (rezenta puietului capacit, preponderenta albinelor tinere, lipsa puietului de orice fel 0dupa o orfani

de +-" ore1 s. a. favorizeaza acceptarea matcii.

- 2rfanizarea indelun!ata 0?-@ zile1, prezenta albinelor batrane, a puietului larvar, bezmeticirea,

in!reuiaza sau fac chiar imposibila acceptarea matcii. )amilia ramasa orfana peste @ zile, cu procen

ridicat de albina batrana sau cu albina ouatoare, fara puiet total si fara trantori, primeste foarte !reu

matca.

Inmultirea familiilor de al,ine Daca dorim sa efectuam lucrari de inmultire la un numar marefamilii, trecem fa!urii alesi pentru formarea roilor dupa !ratia Aanemann, dupa ce in prealabil i

scuturat de albina pentru ca nu cumva sa ramana matca pe ei. )a!urii pot ramane dupa !ratie si cat

zile.

Stupul Starter

Documents

Transcript of Stupul Starter