Studiul poluarii cu monoxid de carbon (CO) in zona Suplacu de Barcau

Studiul poluarii cu monoxid de carbon (CO) in zona Suplacu de Barcau

Fig. 1: Suplacu de Barcau imagine din satelit. Sursa:maps.googlemaps.com

I. IntroducereAcest studiu asigura intr-o structura si o forma succinta si accesibila, prezentarea evolutiei calitatii aerului ambiental in Suplacu de Barcau in anii 1994 si 1995. Datele disponibile sunt suficiente, astfel incat se pot trage concluzii ferme cu privire la stadiul evolutiei concentratiei de monoxid de carbon in aerul ambiental.Evaluarea calitatii aerului s-a analizat prelucrand datele disponibile. Pentru studiul poluarii aerului ambiental cu monoxidul de carbon este prezentata o privire de ansamblu asupra politicilor si masurilor implementate la nivelul zonei Suplacu de Barcau.Principalele surse de poluare atmosferica din perimetrele rezidentiale sunt reprezentate de arderea combustibililor solizi (lemne, deseuri lemnoase, deseuri agricole), utilizarea combustibilului gazos in uz casnic, cresterea animalelor, culturile agricole, traficul rutier, iar cele din perimetrele industriale sunt reprezentate de :oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compusi organici volatili si condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice-substante cu potential cancerigen), metale grele.

II. MetodologiePentru realizarea studiului poluarii cu monoxid de carbon s-au prelevat probe de aer de la nivelul respirator (la inaltimea de 1,5 1,6 m) de-a lungul a doi ani 1994 si 1995, in cate 3 trimestre pentru fiecare an, 3 zile succesive, in cate 2 momente ale zilei. Masurarea fiind realizata in mai multe puncte atat in zona industriala (parc de combustii) cat si in zona rezidentiala (perimetru locuibil).Concentratia monoxidului de carbon in aer s-a determinat prin utilizarea reactiei de culoare. Probele de aer au fost recoltate cu o pompa de aspiratie, aerul fiind introdus intr-un vas de absorbtie vidat in care se afla reactivi specifici pentru monoxid de carbon: clorura paladoasa si acidul fosfo-wolfram-molibdemic, care in prezenta monoxidului de carbon vireaza coloratia galbena a reactivilor la verde si apoi albastru, in functie de concentratiea monoxidului de carbon.Pentru prelucrarea datelor si interpretarea lor mai rapida si fara dificultati s-a evitat utilizarea tuturor valorilor obtinute astfel aplicandu-se metodica statistica de prelucrare a datelor (media aritmetric).Pentru perimetrul locuibil concentratia maxima admisa este de 6mg CO/m aer (pentru un interval de 30 ) iar pentru zona industrial concentratia maxima admisa este de 30mg CO/m aer.

III. Localizare

Fig. 2: Harta amplasarii comunei Suplacu de Barcau Fig 3: Harta Judetului BihorSursa: Wikipedia.org Sursa: alexandruseres.wordpress.comLocalitatea Suplacul de Barcau, resedinta comunei Suplacul de Barcau este situata in nord-estul judetului Bihor, pe valea raului Barcau si se invecineaza cu comuna Marca din judetul Salaj la vest, si sud-vest cu satele Balc, Dolea, Foglas si Valea Cerului.

IV. Cadrul natural

Din punct de vedere geologic - zona se incadreaza in sectorul nordic al depresiunii Panonice, la nord de cristalinul Muntilor Rezului (de Arama) si la vest de Muntii Meses. Fundamentul cristalin al Muntilor Rezului (de Arama) ajunge prin intermediul unei fracturi pana in apropiere de localitatea Suplacu de Barcau. In unitatea nordica a depresiunii Panonice se gasesc depozite in facies de flis cretacic si paleogen peste care se regasesc depozitele miocenului si pliocenului. Din punct de vedere pedologic - in comuna Suplacu de Barcau intalnim urmatoarele soluri: soluri brune de padure pe cale de podzolire, soluri negre de fanete si soluri aluvionare. Solurile brune de padure sunt mai putin fertile, insa prin administrarea de amendamente si ingrasaminte pot da recolte insemnate.Solurile negre de fanete se intind pe teresa Barcaului, sunt fertile si prielnice centru cultivarea legumelor si fructelor.Solurile aluvionare sunt prielnice pentru cultivarea vitei de vie si a pomilor fructiferi. Din punct de vedere geomorfologic - teritoriul se afla intr-o zona cu aspect colinar, reprezentand un areal de tranzitie intre Dealurile de Vest si Campia piemontana a Tasnadului. Din punct de vedere fizico geographic - comuna este situata in Dealurile Salajului, cu inaltimi predominante de 250-300 m. Fig 4: Harta topografica a comunei Suplacu de Barcau Sursa: www.academia.edu HidrografiaAmplasamentul se incadreaza in bazinul hidrografic Crisuri, sub-bazinul hidrografic al raului Barcau (afluent al raului Crisului Repede).Asa cum se poate observa in teren, la iesirea din defileul Marca, raul a avut mai multe alibi de-a lungul timpului, fapt ce in mod sigur a afevtat locuirea depresiunii. Acest fenomen are la baza influenta omului asupra modelarii reliefului ( despaduriri in primul rand), ceea ce conduce in zona noastra la accelerarea proceselor de eroziune si alunecari de teren care determina o instabilitate a albiilor Barcaului. Valorile depunerilor de aluviuni sunt foarte mari, datorandu-se in pare si inclinatiei mici a Barcaului in aceasta zona, panta longitudinala fiind intre defileul Marca si Balc de 1 m.km, fapt care favorizeaza inundatiile (de unde necesitatea construirii barajului de la Sulpacu de Barcau). Latimea medie a Vaii Barcaului este de circa 20 m. adancimea vaii este de 2-3 m, in anumite portiuni ajungand chiar pana la 4 m. Are maluri abrupte, supuse eroziuniulor in mod accentuat. Adancimea medie a apei este de 0,5-1 m, exceptand anumite portiuni, unde adancimea apei poate ajunge pana la 2m/ valea este caracterizata printr-o foarte mare neuniformitate, atat in adancimea apei, cat si in ceea ce priveste natura fundului, forma malului etc. Debitul raului este foarte variabil, de la 0,5 mc/sec la 15 mc/sec in timpul revarsarilor. Debitul mediu este in jur de 1,5-2 mc/sec. Albia Barcaului in aceasta zona este in proces de colmatare. O caracteristica a bazinului o constituie inundabilitatea zonelor adiacente la viituri. Debitele mari sunt determinate de alimentarea din surse superficiale pe perioade mai indelungate de timp. De obicei aceste debite se consemneaza la sfarsitul iernii si inceputul primaverii cand se topesc zapezile si sunt insotite si de ploi. Viiturile au geneza pluviala, in aceasta zona fiind posibila producerea unor astfel de fenomene in tot timpul anului. In general pot sa apara 6 (sase) unde de viituri iarna. Pentru atenuarea viiturilor s-a realizat un complex hidroameliorativ pe Barcau, cu o serie de canale concepute pentru a prelua surplusul de apa la viituri, dar si pentru stocarea acestora si folosinta agricultura. In ciuda acestor amenajari in cursul anului 1997 au avut loc inundatii provocate de viituri care au afectat si obiectivele petroliere din zona Suplacu de Barcau.

Clima Intreaga zona are un climat temperat continental de tranzitie, aflandu-se sub influenta maselor de aer vestice, mai umede si mai calde, ce vin dinspre Oceanul Atlantic. Iarna mai inflenteaza si mase de aer umede dinspre Oceanul Arctic si Marea Baltica, iar vara mase de aer mai calde, dinspre Africa si dinspre Marea Mediterana.Valorile termince ale zonei sunt in jur de 10 grade C, media celei mai scazute temperatui lunare fiind de -1,2 grade C, iar media celei mai calde temperature lunare etse de 21,0 grade C.Cantitatea medie multianuala a precipitatiilor atinge 608 mm/an, cu valorile cele mai ridicate in lunile mai (75 mm) si iunie (98 mm) si cele mai sczute in februarie (35 mm). In sezonul rece, precipitatiile cad sub forma de ninsoare. Ninsorile sunt determinate de masele de aer nordice, dinspre Oceanul Arctic si Marea Baltica si partial, dinspre Atlantic.Vanturile predominante sunt cele dinspre vest. Aceste mase de aer sunt umede si produc precipitatii. Masele de aer vestice patrund in zona prin Valea Barcaului. Patrunderea peste Muntii Ses a acestor mase de aer face ca ele sa isi piarda o parte din umezeala, ajungand in depresiune mai uscate. Masele de aer sudice sunt prezente, cu influente variabile, in tot cursul anului. In perioadeke de intensitate mai mare, acestea determina incalziri ale vremii, cu zile caniculare de vara si cu zile blande in timpul iernii. Ele vin dinspre Marea Mediterana (mai umede) sau dinspre Africa (mai uscate). Masele de aer nordice influenteaza zona mai ales pe perioada iernii. Venind dinspre Oceanul Arctic, determina formarea de precipitatii solid-lichde (lapovita si ninsoare), iar in sezonul cald produce coborarea intense a temperaturilor si precipitatii lichde, cu durata de cateva zile (ploi mocanesti).Pe ansamblu, aceasta prezinta un climat specific de dealuri joase.

SolulPartea superficiala terestra a dealurilor se compune din clasa argiluvisolurilor cu tipurile cenusiu sib run-roscat, specific zonelor situate la altitudini cuprinse intre 150-700m. solurile sunt predominant molisoluri spre campie si argiluvisoluri (pe un strat argilor) la altitudini mai mari si in depresiunile-golf.Din punct de vedere al resurselor minerale utile ale depozitelor neogene situatie pe rama muntilor Apuseni de Nord, cele mai importante sunt lignitii si hidrocarburile. Depozitele Panonianului Superior contin lignite in zona de contact a Depresiunii Panonice cu cristalinul Muntilor Plopis, cu exploatari la Derna, Budoi, Voivozi, Borumlaca. Zacamintele sunt caracterizate printr-un numar mare de straturi (pana la 7) cu grosimi foarte variabile, rareori depasind 2 m. Zacaminte de hidrocarburi au fost conturate la Derna si Suplacu de Barcau. Cel mai important zacamant de hidrocarburi este cel de la Suplacu de Barcau, cu petrol asfaltos in nisipurile si pietrisurile cu melanopside ale Panonianului Mediu .Vegetatia. Fauna In prezent, este un domeniu eterogen, de vegetatie naturala, pasuni secundare, suprafete pomicole, viticole si terenuri arabile.Suplacu de Barcau benefiziaza de o suprafata acoperita de paduri (puternic transformate de interventia umana) caracteristice climei de aici. Padurile sunt compacte sau in palcuri, de goruni sau de fag sau paduri de amestec gorun-fag. Dintre alte specii de stefar ce apar in zona amintim garnita, stejrul pufos, cerul si stejarul brumariu, care pe alocuri coboara pana in campie. Pe langa speciile de stejar mai apar in zona si carpenul, teiul, artarul si paltinul. Flora ierboasa este si ea bine reprezentata.Caractertistice acestor paduri (correlate cu zonele mai inalte invecinate) sunt mamifere precum capriorul, mistretul, lupul vulpea, pisica salbatica, viezurele, iepurele. Intre pasari se remarca gainusa de alun, ciocanitoarea, cucul, fazanul, prepelita, soimul, bufnita.Padurile specific zonei din apropierea Suplacului influenteaza reducerea temperaturii vara si ridicarea ei iarna si reduc viteza vantului. In perioada cresterii bruste a cursurilor de apa (viituri) in speta, a Barcaului - , padurea joaca un rol important in reducerea debitelor prin extragerea apei din sol, precum si in reularizarea vitezei topirii zapezii.

V. Populatia si asezarilePopulatia zonei se caracterizeaza printr- densitate relative ridicata (101,6 loc/kmp), influentata de existent a numeroase oportunitati de lucru in zona, migratia spre centrele urbane nefiind atat de mare ca in alte zone. Ca preponderenta etnica, romanii si maghiarii sunt proportionate egal (34,3%), urmati de catre slovaci (20,2%), iar un procent semnificativ este reprezentat de rromi (10,9%). Asezarile umane sunt asezate uneori compact sau linear (alungite pe vai).

VI. Agricultura Fondul funciar este deosebit de favorabil culturii plantelor (cereal, plante tehnice, pomicultura, viticultura), iar suprafetele de pasuni (la care se adauga plantele furajere) cresterii animalelor. Din punct de vedere agrogeografic, Dealurile Suplacului si Lunca Barcaului sunt o prelungire a campiei (Campia de Vest). Produsele sunt utilizate pentru alimentatie si prelucrare industrial ( Oradea, Mrghita, Simpleu Silvanei). Pomicultua si viticulture cuprind areale representative in raza comunei Suplacul de Barcau.Cresterea animalelor are un character variat, se cresc bovine, porcine, ovine, pasari, iar produsele animaliere se industrializeaza in intreprinderi de profil.VII. Comunicatiile si transportulDin punct de vedere al comunicatiilor transporturilor, comuna este legata de resedinta judetului Bihor prin drumul national DN 19B si prin localitatea Marghita (aflata la 20km), dar si de resedinta judetului Salaj prin localitatea Simleu Silvaniei (aflata la 25 km de centrul comunei), prin drumul judetean DJ 191B se face legatura cu comuna invecinata Popesti, si de aici , cu orasul Alesd. Drumul communal DC 131 face legatura cu comuna Balc. Sulpacu de Barcau este strabatutta de calea ferata care desrveste ruta Oradea-Marghita-Sarmasag-Jibou.VIII. Surse de poluantiEmisiile de poluani atmosferici provin din aproape toate activitile economice i sociale, uneori reprezentnd un risc pentru clim, sntatea uman i ecosisteme. n Suplacu de Barcau, politicile i aciunile desfurate la nivel local au determinat reducerea emisiilor antropice i n consecin riscul de expunere a populaiei la concentraii duntoare, dar unii poluani atmosferici pot afecta nc sntatea uman. Emisiile de poluani acidifiani s-au redus n ultima perioad, astfel nct excedentul de azot atmosferic nu amenin semnificativ biodiversitatea din ecosistemele sensibile din mediul terestru i acvatic. Pentru a reduce poluarea aerului este necesar contiunarea i intensificarea cooperrii la nivel regional, naional, inclusiv internaional, punnd accent pe legturile dintre politicile privind schimbrile climatice i poluarea aerului.

IX. Monoxidul de carbon1. Surse si efecte ale COMonoxidul de carbon provine din surse naturale (arderea pdurilor, emisiile vulcanice i descrcrile electrice) sau din surse antropice (arderea incomplet a combustibililor fosili, biocombustibililor, dar i de la producerea oelului i a fontei, rafinarea petrolului i din trafic).Introducerea convertoarelor catalitice a redus semnificativ emisiile din traficul rutier. Concentraiile de CO variez n timpul zilei n funcie de intensitatea traficului rutier, cele mai ridicate concentraii fiind n zonele urbane, de obicei, n timpul orelor de vrf. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos n special n perioada de calm atmosferic din timpul iernii i primverii (fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi sczute) cnd arderea combustibililor fosili atinge un maxim.Monoxidul de carbon ptrunde n organism prin intermediul plmnilor, de unde ajunge n snge i se leag puternic de hemoglobin. Expunerea la CO poate reduce capacitatea sngelui de a transporta oxigen, reducnd astfel cantitatea de oxigen livrat organelor i esuturilor corpului. Astfel, persoanele care sufer de boli cardiovasculare sunt cele mai sensibile, deoarece deja au o capacitate redus de pompare a sngelui oxigenat la inim i expunerea la CO poate s provoace ischemie miocardic (cantitate de oxigen redus la inim), adesea nsoit de angin pectoral (dureri n piept), n condiii de efort fizic sau stres crescut. Expunerea pe termen scurt la CO afecteaz capacitatea organismului de a rspunde la cereri crescute de oxigen, iar la niveluri extrem de ridicate CO poate provoca moartea.Timpul de remanen n atmosfer al CO este de aproximativ trei luni. Acesta se oxideaz ncet la dioxid de carbon i n timpul procesului de oxidare formeaz ozon, contribuind astfel la nivelul de fond al concentraiei de ozon, cu efectele asociate asupra sntii populatiei si a ecosistemelor.2. Obiective de calitatea aerului pentru COObiectivul de calitatea aerului pentru CO este stabilit n Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental, fiind indicat o valoare limit pentru protecia sntii umane, ca maxima zilnic a mediei mobile pe 8 ore.

X. Interpretarea evolutiei concentratiei de CO intre anii 1994-1995 in Suplacu de BarcauSe urmareste evolutia concertratiilor de CO in 2 ani consecutive si in cateva trimestere in localitatea Suplacu de Barcau. Vor fi comparate de asemenea si concentratiile de CO din zona industriala (parcuri de combustie) cu concentratiile de CO din zona locuita (perimetru locuibil).S-au realizat masuratori la nivel respirator, precum si in zonele de evacuare a gazelor. Masuratorile s-au efectuat in 2 ani consecutive, in fiecare an in 3 trimestre si in fiecare trimestru in 3 zile consecutive. Masuratorile s-au realizat dimineata si dupa-amaiaza, atat in zona industriala, cat si in zona locuita. S-au obtinut sute de valori care au fost prelucrate prin cea mai simpla metoda statistica, media aritmetica.CMA (concentratia maxima admisibila) era de 6 mg/m3 in zona locuita, iar in zona industriala era de 30 mg/m3.In acea perioada, determinarea CO s-a realizat printr-o reactive de culoare. Intr-un vas de sticla s-au introdus reactivi specifici pentru CO, iar vasul a fost legat la o pompa de absorbtie a aerului. S-a atasat si un gazometru pentru masurarea volumului de aer.

Fig. 5: Graficul evolutiei poluarii cu CO in anul 1994, trimestrul 1

Analizand graficul de mai sus, observam ca in anul 1994, trimestrul 1, concentratia maxima admisibila (CMA), era in zona locuita de 6 mg/m3, iar in zona industriala de 30 mg/m3, astfel incat in prima parte a graficului in zona locuibila, concentratia CO era mai ridicata decat media admisibila, aceasta fiind urmata de o continua scadere, ce atinge la un moment dat un echilibru, insa continuand sa scada sub nivelul mediei premise. In zona industriala insa, lucrurile stau destul de bine, media admisibila fiind de 30 mg/m3, pe grafic sunt inregistrate valori maxime de 16mg/m3. Temperatura medie este in jur de 11-13 grade C, aceasta putand fi si un factor al acestor valori inregistrate. Umiditatea este destul de crescuta, iar viteza curentilor de aer indica valori reduse.

Fig. 6: Graficul evolutiei poluarii cu CO in trimestrul al 2 lea, anul 1994

Urmarind evolutia poluarii cu CO in trimestrul al 2 lea in anul 1994, putem observa declinul care are loc, astfel ca, in perimetrele locuibile, concentratia de CO depaseste media admisibila, in prima faza atingand o medie de 8,9 mg/m3 fiind urmata de o scadere, dupa de o crestere, in final ajungand la o medie de 10,2 mg/m3, ceea ce creeaza o zona instabila si o crestere a concentratiei de CO. In zona parcurilor de combustie, concentratie este asemenatoare cu cea din perimetrele locuibile, astfel ca in prima faza se inregistreaza o valoare de 10,2 mg/m3, urmand ca aceasta sa scada sis a creasca ajungand la un maxim de 10,5 mg/m3. Temperaturile sunt ridicate, in jur de 20 grade C, umiditatea este relativ ridicata, iar viteza vanturilor se face simtita, acestea putand fi o cauza a uniformitatii concentratiei de CO pe ambele zone.

Fig. 7: Graficul evolutia poluarii cu CO in anul 1994, in trimestrul al 3 lea

In acest trimestru, viteza vantului este crescuta, umiditatea la fel, iar termperatura este in jur de 15 grade C, factori ce explica aceste valori inregistrate in acest grafic. In primul rand, in permetrele locuibilein prima faza se depaseste media permisa, fiind insa urmata de o scadere care ajunge pana la valoarea de 2,4 mg/m3, urmand sa creasca pana la 5,2 mg/m3. In parcurile de combustie insa, nu sunt probleme majore, valoarea maxima inregistrata este de 12 mg/m3, urmand sa scada brusc pana la valoarea de 5,6 mg/m3, iar apoi sa creasca pana la 9 mg/m3.

Fig. 8: Graficul evolutiei poluarii cu CO in trimestrul 1 al anului 1995

Si de data aceasta voi incepe prin a preciza temperature media, viteza vantului si valoarea umiditatii, deoarece, dupa cum am observant aceastea influenteaza direct valorile concentratiei de CO, astfel ca temperature este scazuta 3grade C, umiditatea este ridicata, iar viteza curentilor de aer aproape inexistenta. Perimetele locuibile sunt de aceasta data sub media admisibila, cea mai scazuta valoare fiind de 3,7 mg/m3, iar cea mai ridicata fiind de 5,1 mg/m3. Parcurile de combustie inregistreaza cele mai scazute valori de pana acum, fiind in prima faza de 4,3 mg/m3, iar in ultima faza in jurul valorii de 11,3mg/m3.

Fig. 9: Graficul evolutiei poluarii cu CO in trimestrul al 2-lea al anului 1995

Temperaturile au inceput sa creasca si de asemenea si valorile inregistrate mai sus in grafic, astel ca temperatura medie este de 14 grade C, umiditatea este crescuta si de asemenea si viteza curentilor de aer a crescut considerent.In perimetrele locuibile, prima faza depaseste media admisibila, inregistrand o valoare de 8mg/m3, scazand usor insa spre final pana la valoarea de 5,9 mg/m3.In parcurile de combustie insa, valorile oscileaza incepand cu prima faza la 11,9mg/m3, scazand brusc pana la 5,8 mg/m3, urmand o usoara crestere, urmata de o scadere maxima de 5mg/m3, urmand insa sa cresca oana la 6,4 mg/m3.

Fig. 10: Graficul evolutiei poluarii cu CO in trimestrul a 3-lea, in anul 1995

In ultimul grafic al anului 1995, sunt inregistrate valori influentate de o temperature medie de 10 grade C, o umiditate crescuta si de o viteza a curentilor de aer ridicata.In perimetrele locuibile, in prima faza, concentratia de CO este sub media admisibila, de 5,8mg/m3, urmand sa creasca lent ajungand la un echilibru, insa scade la fel de lent si creste pana ajunge in ultima faza la valoareade 7,6 mg/m3.In parcurile de combustie, se inregistreaza I prima valoare de 10mg/m3, urmand sa creasca brusc pana la valoarea maxima de 12,1 mg/m3, iar apoi sa scada de asemenea brusc pana la valoare de 6,4 mg/m3, urmand sa scada sis a creasca pana cand se opreste in ultima faza la valoarea de 7.9 mg/m3.

Analiza grafica a evolutiei concentratiei de CO intre cei 2 ani, 1994-1995, ne ofera o perspectiva mai detaliata asupra poluarii in Suplacu de Barcau. Acestea indica o zona poluata, insa media limita in zonele industriale nu a fost depasita in niciunul dintre grafice, iar in zonele rezidentiale, pe alocuri au existat declinuri, insa cu o buna strategie care urmareste protectia atmosferei pentru o dezvoltare durabila, pentru imbunatatirea calitatii vietii si a mediului inconjurator pe termen lung, avand ca scop prudenta si prevenirea, situatia se poate ameliora.Activitile posibil poluatoare in aceasta zona sunt extracia i prelucrara de produse petroliere, depozitele de deeuri industriale i municipale, depozitele de carburani, trafic rutier, construcia de autostrad, consumul de combustibili pentru nclzire, fermele de animale, incendiile pe terenurile agricole i forestiere.

XI. Msuri de reducere a concentraiei de CO Emisiile de CO sunt n principal, reglementate prin Directiva IPPC, acum nlocuit de Directiva privind emisiile industriale i de Standardele Euro pentru autovehicule, care stabilesc limitele de emisii de CO pentru vehiculele pe benzin si motorin. Limitele de emisie au fost njumtite de la nceputul anilor 1990, n aceeai perioad, emisiile de CO din transporturi fiind reduse cu mai mult de 75% la nivel european. Implementarea acestor directive a determinat nivelul sczut al concentraiilor de CO din aerul ambiental. n prezent, sectorul cu cele mai mari emisii de CO este nclzirea rezidenial, care nu este reglementat cu privire la emisiile de CO.

Bibliografie

Cursul 1; www.anpm.ro; www.wikipedia.ro www.regielive.ro; www.googlemaps.com; www.ampbh.ro; www.academia.edu; alexandruseres.wordpress.com.

18