1

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE

ŞTEF IULIAN IOAN

STUDIUL LACURILOR DE ACUMULARE

DIN BAZINUL HIDROGRAFIC SEBEŞ

- Rezumatul tezei de doctorat -

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. Univ. Dr. SOROCOVSCHI VICTOR

CLUJ-NAPOCA - 2010 –

2

CUPRINS

I. Bazinul Sebe şului-localizare şi subunit ăţi geografice ….................................. 4 1.1. Istoricul cercetărilor ........................................................................................ 4 1.2. Localizarea geografică şi relaţiile cu regiunile vecine .................................. 6

II. Premisele geografice ale lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Sebeş .....................................................................................................................

12

2.1. Condiţii geologice ............................................................................................ 12 2.2. Condiţii morfologice şi morfometrice ............................................................... 20 2.2.1. Elemente morfometrice ............................................................................ 23 2.2.1.1. Densitatea fragmentării reliefului ....................................................... 23 2.2.1.2. Energia reliefului ................................................................................ 24 2.2.1.3. Pantele ............................................................................................... 25 2.2.2. Trepte de relief ........................................................................................ 28 2.2.2.1 Suprafeţe de nivelare .......................................................................... 29 2.2.2.2 Terasele râurilor .................................................................................. 35 2.2.3. Procese geomorfologice actuale .............................................................. 39 2.2.3.1. Procese fluviatile ................................................................................ 39 2.2.3.2. Torenţialitatea .................................................................................... 42 2.2.3.3. Pluviodenudarea ................................................................................ 42 2.2.3.4 Procesele nivale .................................................................................. 43 2.2.3.5. Procese antropice .............................................................................. 43 2.3. Condiţii climatice ............................................................................................. 43 2.3.1. Factorii genetici ai climei .......................................................................... 43 2.3.2. Potenţialul termic ...................................................................................... 44 2.3.3. Umezeala aerului ..................................................................................... 47 2.3.4. Nebulozitatea ........................................................................................... 47 2.3.5. Precipitaţiile atmosferice .......................................................................... 47 2.3.6. Vântul ....................................................................................................... 49 2.3.7. Fenomene particulare .............................................................................. 50 2.3.8. Etaje climatice .......................................................................................... 50 2.4. Condiţii hidrice ............................................................................................... 51 2.4.1. Apele de subterane .................................................................................. 51 2.4.2. Apele de suprafaţă ................................................................................... 54 2.4.3. Lacurile ..................................................................................................... 61 2.5. Trăsături biopedologice .................................................................................. 64 III. Parametrii amenaj ărilor hidrotehnice a bazinului Sebe ş ............................... 70 3.1. Acumularea Oaşa şi CHE Gâlceag ................................................................ 73 3.1.1. Acumularea şi barajul Oaşa ................................................................... 73 3.1.2. Acumularea Cugir .................................................................................... 79 3.1.3. Centrala CHE Gâlceag ............................................................................. 81 3.2. Acumularea Tău şi CHE Şugag....................................................................... 82 3.2.1.Acumularea şi barajul Tău ....................................................................... 83 3.2.2. Centrala CHE Şugag ................................................................................ 87 3.3. Acumularea Nedeiu şi CHE Săsciori............................................................... 87 3.3.1. Acumularea şi barajul Nedeiu ................................................................. 87 3.3.2. Centrala CHE Săsciori ............................................................................ 91 3.4. Acumularea şi CHE Petreşti .......................................................................... 92 3.5. Captările adiacente acumulărilor ..................................................................... 95 3.5.1. Captarea secundară Ruginosu ................................................................ 95 3.5.2. Captarea secundară Ciban ...................................................................... 97 3.5.3. Captarea secundară Pârâul Căşii ............................................................ 98 3.5.4. Captarea secundară Hurdubelu ............................................................... 100 3.5.5. Captarea secundară Muntelui II ............................................................... 100

3

3.5.6. Captarea secundară Muntelui I ................................................................ 102 3.5.7. Captarea secundară Prigoana ................................................................. 103 3.5.8. Captarea secundară Dobra ...................................................................... 103 3.5.9. Captarea secundară Şugăgi .................................................................... 104 3.5.10. Captarea secundară Comendii .............................................................. 105 3.5.11. Traversarea Şugăgi ................................................................................ 106 IV. Bilan ţul apei lacurilor de acumulare ................................................................ 107 4.1. Aspecte metodologice ..................................................................................... 107 4.2. Bilanţul apei din acumulări .............................................................................. 108 IV.2.1 Debitele afluente ...................................................................................... 109 IV.2.2 Debitele defluente .................................................................................... 117 4.3. Evaporaţia la suprafaţa lacului, evaporaţia din bazinul hidrografic Sebeş ...... 118 4.4. Variaţia nivelelor în acumulări ......................................................................... 119 V. Influen ţa lacurilor de acumulare asupra scurgerii .......................................... 124 5.1. Exploatarea acumulărilor şi influenţa lor asupra scurgerii ............................ 124 5.2. Influenţa lacurilor de acumulare asupra scurgerii medii ............................... 125 5.3. Influenţa acumulărilor asupra scurgerii maxime ............................................ 131 5.3.1. Scurgerea maximă, caracteristici generale .............................................. 131 5.3.2. Provenienţa şi frecvenţa apelor mari şi viiturilor ...................................... 135 5.3.3. Debite maxime ......................................................................................... 139 5.3.4. Exploatarea acumulărilor la ape mari şi viituri.......................................... 143 5.3.4.1. Exploatarea acumulării Oaşa.............................................................. 143 5.3.4.2. Exploatarea acumulării Tău................................................................ 146 5.4. Reconstituirea debitelor .................................................................................. 152 5.4.1. Consideraţii generale................................................................................ 152 5.4.2. Reconstituirea debitelor-medii lunare şi anuale ..................................... 157 5.4.3. Reconstituirea debitelor maxime în bazinul hidrografic Sebeş.............. 161 VI. Cracteristici fizice, chimice şi biologice ale apei lacurilor de acumulare .................................................................................................................

164

6.1. Condiţii generale ............................................................................................. 164 6.2. Caracterizarea fizico-chimică a apei lacurilor de acumulare ...................... 166 6.3. Caracteristici biologice a apei lacurilor de acumulare ................................... 170 6.4. Calitatea apei lacurilor de acumulare .............................................................. 175 VII. Colmatarea lacurilor ......................................................................................... 177 7.1. Evoluţia fenomenului de colmatare ................................................................. 177 7.2. Rata colmatării ................................................................................................ 180 7.3. Sectoare de colmatare maximă ...................................................................... 185 7.4. Dinamica elementelor morfometrice sub influenţa colmatării .................... 188 VIII. Riscuri induse de lacurile de acumulare ....................................................... 192 IX. Valorificarea apei lacurilor de acumulare din b azinul hidrografic Sebeş.........................................................................................................................

202

9.1. Valorificarea hidroenergetică a apei lacurilor .................................................. 202 9.2. Acumulările, surse de alimentare cu apă potabilă ......................................... 205 9.2.1. Situaţia alimentării cu apă potabilă din sursa Sebeş - sistem zonal ....... 205 9.2.2. Alimentarea cu apă în sistem regional ..................................................... 206 9.2.3. Alimentarea cu apă în sistem microregional ........................................... 207 Concluzii .................................................................................................................. 213 Bibliografe ............................................................................................................... 215 Cuvinte cheie : bazinul hidrografic Sebe ş, lacuri de acumulare, sistem hidroenergetic, aduc ţiuni, bilan ţ hidric, reconstituirea debitelor, colmatarea lacurilor, alimentare cu ap ă potabil ă

4

STUDIUL LACURILOR DE ACUMULARE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC SEBEŞ

Structurată în nouă capitole, teza de doctorat cu titlul “Studiul lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Sebeş” se doreşte a fi un studiu hidrogeografic asupra unui sistem hidroenergetic amenajat, a cărui regim este influenţat de o exstinsă reţea de captări, aducţiuni, derivaţii. Analiza de ansamblu evidenţiază relaţiile care s-au stabilit între lacurile de acumulare şi celelalte componente ale mediului geografic şi subliniază amprenta locală a bazinului hidrografic Sebeş. Râul Sebeş formează una dintre cele mai sălbatice văi carpatine din România, impresionând prin diversitate şi originalitate. Relieful, reţeaua hidrografica bogată a zonei, abundenţa şi varietatea florei şi faunei, monumentele sale naturale, fac din Valea Sebeşului un loc potrivit pentru toate categoriile de turişti în toate anotimpurile.

I. Bazinul Sebe şului – localizare şi subunit ăţi geografice Afluent al râului Mureş de pe partea stângă, râul Sebeş are izvoarele la cca 2000 m altitudine, sub vârful Cindrel şi îşi desfăşoară arealul la contactul dintre masivele montane Şureanu,Cindrel, Ştefleşti, Lotru şi Prâng. Cele mai mari valori altimetrice sunt situate pe aliniamentul cumpenei de apă, care prezintă vârfuri cu cote de peste 2000 m : Cindrel (2244m), Ştefleşti(2241m), Vârful lui Pătru (2130m), Şerbota mare(2008m), etc.

Fig.1 Localizarea bazinului hidrografic Sebeş Masivele montane fac parte din grupa montană a Parângului şi se desfăşoară sub forma unui evantai, format din culmi divergente, care cad în trepte largi şi prelungi către Depresiunea Transilvaniei. După caracterele sale, în tot lungul văii Sebeşului se pot distinge trei sectoare : superior, central şi inferior. - sectorul superior cuprinde valea Sebeşului de la izvoare până la acumularea Tău Bistra; - sectorul mijlociu (central) este cuprins între acumularea Tău Bistra şi localitatea Săsciori . Acest sector are forma unui defileu lung de aproximativ 25 km; - sectorul inferior, delimitat între localitatea Săsciori şi confluenţa cu râul Mureş, având o lungime de cca. 30 km.

5

Pentru fixarea acestor limite, alături de elementele geomorfologice (altitudine, geneză, fragmentare a reliefului) s-au luat în considerare şi alţi factori cum ar fi : constituţia litologică, tectonica, condiţiile climatice, etc. În decursul timpului, în bazinul hidrografic al râului Sebeş au fost întreprinse o serie de cercetări complexe, care au acoperit întreg spectrul geografic. Astfel,în anul 1800 J. Arz, profesor la Sibiu, a publicat în Analele Muzeului Brukenthal primele observaţii legate de petrografia, mineralogia şi paleontologia regiunii. Cele mai importante studii asupra zonei au fost efectuate de către Dorin Pavel şi au avut un caracter hidrologic şi hidrotehnic. Sunt de fapt, primele lucrări cu conţinut hidrotehnic din Romania, Dorin Pavel propunând utilizarea hidraulică a văii prin construcţia de lacuri de acumulare şi de hidrocentrale.

II. Premisele geografice ale lacurilor de acumulre din bazinul hidrografic Sebe ş

Capitolul doi este dedicat prezentării premiselor geografice care au permis apariţia lacurilor de acumulare. Sunt studiate condiţiile geologice şi morfologice, condiţiile climatice care condiţionează scurgere, condişiile hidrice precum şi trăsăturile biopedologice care influenţează scurgerea în cadrul bazinului hidrografic Sebeş. 2.1 Condiţiile geologice Din punct de vedere geologic, râul Sebeş împreună cu afluenţii săi străbate mai multe unităţi geografice, în care constituţia rocilor este foarte diferită. Între vârful Cindrel, Vârful lui Pătru şi comunele Laz-Săsciori, regiunea este formată din roci cristline ce fac parte din “cutele carpaţilor sudici”, ridicaţi în mezozoic. Partea muntoasă a bazinului hidrografic este constituită din şisturi cristaline ale Pânzei Getice iar varietatea de faciesuri ale cristalinului sunt urmarea unei succesiuni de depozite sedimentare. Toată genaza teritoriului cuprins în bazinul Sebeşului este strâns legată de evoluţia Carpţilor Meridionali, formaţiunile care-l alcătuiesc fiind afectate de totalitatea mişcărilor tectonice care au generat procesele de metamorfozare. Şisturile cristaline mezometamorfice ce aparţin seriei Sebeş-Lotru formează axa principală a anticlinoriului care se desfăşoară la nord de valea Lotrului şi aliniează culmi paralele desfăşurate SV-NE. Astfel, culmile Cindrel, Ştefleşti, Vârful lui Pătru sunt dezvolatate pe aceste depozite cu o rezistenţă foarte mare la eroziune. Între văile Cibanului şi Mărtinie se găsesc migmatite metablastice, gnaise oculare şi paragnaise răspândite pe direcţie vest est sub forma unei fâşii late, car înregistrează numeroase contorsionări de cursuri în zonele de obârşie şi incizii puternice în sectoarele medii şi inferioare ale afluenţilor Sebeşului. Sectorul Laz-Căpâlna este reprezentat prin migmtite metablastice, paragnaise, care se impun în peisaj prin versanţi abrupţi şi o vale adâncă cu numeroase meandre încătuşate. Aval de localitatea Săsciori, stratele se întrepătrund cu cele ale Depresiunii Transilvaniei şi este format in şisturi cloritoase de culoare verzuie, cu lentile de cuarţ, cuarţite şi şisturi cuarţitice micacee cu granaţi. Toată structura geologică, succesiunea de sectoare înguste sau largi ale văii Sebeşului au permis apariţia lacurilor de acumulare şi a construcţiilor hidrotehnice. 2.2 Condiţii morfologice şi morfometrice Zona montană înaltă care înconjoară râul Sebeş, formată din Munţii Cindrel, Şureanu, Ştefleşti, rprezintă un nod orohidrografic important. Înălţimile mari, masivitatea reliefului se datorează omogenităţii şi durităţii rocilor pe care se dezvoltă, precum şi etapelor de modelare a acestuia, întrerupte de fazele de înălţare a regiunii.

6

Sunt întâlnite toate suprafeţele de eroziune specifice Carpaţilor Meidionali (Auşel, Paltinei şi Luncani) care condiţionează prezenţa unui potenţial de relief desfăşurat de la cote altimetrice de 2000 m până la 800 m. Atât pe culmile principale cât şi pe cele secundare fragmentele din vechile suprafeţe apar uneori ca poduri suspendate deasupra văilor. Fragmentarea reliefului s-a produs cu intensităţi diferite în funcţie de etapele morfometrice desfăşurate, în care reţeaua hidrografică s-a format treptat, până a ajuns la configuraţia ei actuală. Densitatea fragmentării reliefului are valori cuprinse între 1,2-2,4 km/kmp în sectorul superior şi mijlociu al văii şi 0-1,0 km/kmp în zona de confluenţă cu râul Mureş. Bazinetele depresionar carpatice Frumoasa, Oaşa, Tărtărău, Curpăt, Prigoana, Tău, Bistra, Dobra Şugag, Călna şi Laz reprezintă arii de convergenţă hidrografică cu valori mari ale densităţii fragmentării şi implicit, arii caracterizate de valori mari ale energiei reliefului datorită difernţei de altitudine dintre bazinete şi relieful înalt limitrof. Valorile pantelor râurilor sunt deosebit de rifdicate în cea mai mre parte a bazinului (peste 20‰) cu excepţia zonei joase din nord, conferind acestora un potenţial

hidroenrgetic remarcabil. Terasele râurilor apar pe suprafeţe reduse în cadrul marilor văi, fiind însă mult mai bine reprezentate în bazinul inferior al râului, unde intră în contact cu terasele râului Mureş şi a Secaşului. În zona montană înaltă terasele râului Sebeş au o dezvoltare slabă sau chiar lipsesc, având forma unor fragmente de terasă în sectoarele mai largi ale râului. Pe o distanţă de cca.15 km, între localităţile Dobra şi Căpâlna râul Sebeş are trei terase diferite ca mărime, T1=6-8 m; T2=18-20 m; T3=40-45 m, dintre acestea, 15 fragmente de terasă fiind situate pe malul drept al râului. În sectorul inferior al văii se întâlnesc două terase care se întind de la Sebeşel până la confluenţa cu Mureşul. Lăţime lor creşte progresiv de la câţiva metrii până la câteva sute de metri iar la nord de municipiul Sebeş, dezvoltarea lor mare în lăţime se face în detrimentul luncii.

Fig. 2 Harta pantelor din bazin Luncile sunt specifice bazinului inferior al râului Sebeş, nefiind exclusă însă, apariţia lor în cadrul văilor mici cum ar fi : Prigoana, Valea Mare, Curpăt, etc. Au o apariţie discontinuă în cadrul bazinelor de la Oaşa şi Tău Bistra, unde luncile sunt acoperite în prezent de apele lacurilor de acumulare Oaşa şi Tău. La debuşarea afluenţilor apar conuri de dejecţie mai mult sau mai puţin evidente, unite între ele prin materialul scurs de pe versanţi. Eroziunea laterală este redusă cu atât mai mult cu cât versanţii văilor sunt constituiţi din roci rezistente, iar depozitele de pantă sunt bine fixate de păduri. Se produce mai evident în cuprinsul câtorva văi (Frumoasa, Tărtărău, Gâlceag, Bistra) unde în cadrul luncii respective, râurile descriu meandre mai mult sau mai puţin sinuase.

7

Fig. 3 Lunca râului Prigoana

Efectele directe a ploilor sunt în general reduse în Munţii Cindrel şi Şureanu, deoarece majoritatea pantelor sunt fie împădurite, fie înierbate. Totuşi, efectele eroziunii în suprafaţă sunt vizibile în culmea Prigoana, la vest de culmea Tărtărău. Materialul este depus pe pantă sau la schimbări de pantă, în momentul în care forţa de transport a apei scade. 2.3 Condiţii climatice Clima constituie un element esenţial în cadrul sistemului geografic, influenţând prin valorile diferenţiate ale principalelor elemente climatice, la nivelul bazinului Sebeş, o mare diversitate de peisaje, o dinamică diferenţiată a proceselor morfogenetice şi nu în ultimul rând, o ocupare si o valorificare mozaicată a teritoriului. Clima din bazinul hidografic Sebeş este continental moderată cu slabe nuanţe de excesivitate în Podişul Secaşelor şi cu nuanţe mai umede în munţi. Diferenţierile teritoriale ale parametrilor energiei solare sunt cauzate de latitudine, de orientarea generală a marilor forme de relief şi de altitudine. Poziţia geografică a văii Sebeşului, pe versantul nordic al Carpaţilor Meridionali determină o circulaţie generlă a aerului din disrecţia vestică, care aduce şi mase de aer mai umed. În bazinul hidografic al văii Sebeşului funcţionează un număr important de staţii hidrometrice, la care se realizează şi înregistrări de precipitaţii, temperaturi ale aerului, a stratului de zăpadă, etc.

Staţii pluviometrice şi hidrometrice din bazin tabel nr .1

Nr crt Post de observaţie

Subbazin hidrografic

Profil de observaţii

Altitudinea

m 1. Tărtărău Tărtărău pluviometrie 1661 2. Curpăt Curpăt hidrometrie 1576 3. Oaşa Fetiţa Valea Mare hidrometrie 1442 4. Ciban Ciban pluviometrie 1570 5. Măgura Tău Lacul Tău hidrometrie 1513 6. Dobra Dobra pluviometrie 1450 7. Sugag Sebeş pluviometrie 1380 8. Petreşti Sebeş hidrometrie 275

8

Potenţialul termic este strâns legat de altitudine şi de circulaţia maselor de aer. Temperatura medie a aerului în lunile de iarnă variază între -2ºC în culoarele depresionare şi până la -10ºC la altitudini de peste 2000m. În anotimpul de vară, datorită intesificării radiaţiei solare, temperaturile medii multianuale sunt cuprinse între 8ºC la altitudini de peste 1900m şi 19ºC la poalele Munţilor Şureanu. Spre culoarul Mureşului temperaturile medii depăşesc 20ºC, maximele absolute putându-se ridica până la 39,7ºC ( Alba Iulia, în 20 iulie 1987). Pimele zile cu temperaturi mai mari de 0ºC apar în zona de culoar în jurul datei de 21 februarie, în raport cu zona înaltă, unde se realizează mai tirziu : la Căpâlna 1 martie; Şugag – 15 martie; Oaşa – 25 martie. Numărul zilelor cu îngheţ, caracterizate prin existenţa temperaturilor minime mai mici sau egale cu 0ºC se încadrează între 120 zile (în culoarul Mureşului) şi peste 220 zile în zona înaltă. Precipitaţiile atmosferice constitue una dintre cele mai importante caracteristici climatice a regiunii şi prezintă o creştere treptată din zona culoarului Mureşului spre culmile înalte. Cantitatea medie multianuală de precipitaţii variază între 500-600 mm în culoarul Mureşului şi peste 1000 mm în zonele cu altitudini ce depăşesc 1400 m. Distribuţia lor în timp are un caracter discontinuu şi uniform iar producerea lor este strâns legată de activitatea ciclonică şi de invaziile de aer umed. Perioada cu cele mai multe ploi este specifică lunilor mai şi iunie când se depăşesc 80 mm lunar (Sebeş=83,4mm) în unele cazuri, cantităţile de precipitaţie căzute în 24 ore fiind cuprinse între 60-260 mm. 2.4 Condiţii hidrice Sebeşul şi întreaga sa reţea de afluenţi se înscriu ca elemente importante ale peisajului regiunii, la a cărei formare au contribuit direct. Izvoarele şi pâraiele apar foarte frcvent cu o densitate maximă în etajul montan superior şi alpin. Condiţiile de zăcământ ale aplor subterane din incinta şi de la exteriorul munţilor Şureanu şi Cindrel sunt influenţate de relief şi determinate de litologie, vechimea rocilor şi tectonică. Profesorul Valer Trufaş (1978) a realizat o diferenţiere a complexelor acvifere astfel : - complexul acvifer al rocilor metamorfice – cu cea mai mare dezvoltare, apare la zi sub forma unor izvoare cu debite în general de sub 1,0 l/sec; - complexul acvifer al depozitelor cretacice – se dezvoltă în partea de nordică a masivului Şureanu în zona Pianul de Sus-Petreşti-Sebeşel ; - complexul acvifer din depozite tortoniene – dezvoltat la marginea exterioară a masivului, din Valea Streiului până la Sebeş şi în Depresiunea Sibiului ; - complexul acvifer din depozite sarmaţiene – cu un areal extins în partea de sud a văii Secaş ; - complexul acvifer din depozite cuaternare aluvio-proluviale – dezoltat în zona albiilor majore şi a teraselor văilor din spaţiul intra şi extramontan ; Reţeaua de râuri din bazinul hidrografic Sebeş are o formă aproximativ simetrică, râul Sebeş, principalul colector al bazinului are o lungime de 95 km şi o suprafaţă a bazinului de 1289 kmp. Reţeaua hidrografică din bazinul Sebeşului, însumează cca. 483 km, la care se adaugă sistemele torenţiale care dublează această valoare. Direcţia generală de curgere este convergentă faţă de axa mediană a Sebeşului, conturându-se astfel, confluenţe în serie, bilaterale, pe tot traseul Carpatic al râului Sebeş şi o serie de arii de convergenţă hidrografică.

9

Fig. 4 Harta retelei hidrografice Analiza variaţiei valorilor scurgerii medii anuale, indică un grad de neuniformitate ce oscilează de la un an la altul. Debitul mediu anual, variază la staţia hidrometrică Petreşti, între 4,15 mc/s, înregistrat în 1996 şi 14,8 mc/s în anul 2005, caracterizând totodată anii cu debitele minime şi maxime pe o perioada de 30 de ani (1975-2005). Debitul mediu anual al râului Sebeş la Petreşti, calculat pe perioada 1975-2005 este de 9,03 mc/s, debitele medii lunare minime, înregistrându-se în perioada rece a anului (noiembrie-martie), fiind cuprinse între 5,35 şi 6,15 mc/s, iar debitele medii maxime se produc în perioada caldă a anului, între lunile aprilie-octombrie, fiind cuprinse între 7,64 şi 14,5 mc/s. Diferenţa de nivel dintre izvoarele Sebeşului şi râul Mureş, crează un potenţial hidroenergetic amenajabil cu o putere medie de peste 60.000 kw. Valoarea hidroenergetică amintită, sporeşte prin amenajarea atât în zona superioară cât şi în cea mijlocie, a unor importante acumulări (amenajarea hidroenergetică a râului Sebeş). Principala lucrare de amenajare o reprezintă barajul Oaşa, situat pe Sebeş, în depresiunea cu acelaşi nume; are o suprafaţă de 4,6 kmp, care permite o acumulare totală de peste 130 mil. Mc. La ieşirea din defileul Sebeşului, aval de confluenţa cu valea Bistrei se întinde acumularea Tău, cu o lungime desfăşurată pe firul văii de 2,5 km şi un volum total acumulat de 21 mil. mc. Iar afluxul multianual în lac este de 7,5 mc/s. Lacul Obreja de Căpâlna, are o lungime desfăşurată pe firul văii de 2,0 km şi un aflux mediu multianual în lac de 9,2 mc/s. Suprafaţa lacului la nivel minim de exploatare este de 21 ha iar suprafaţa normală la nivelul retenţiei normale este de 35,2 ha. În aval de confluenţa cu Răchita este lacul Petreşti, de proporţii mai mici, definitivat în anul 1982. Are un volum total de 15,8 mil. mc şi o lungime desfăşurată pe firul văii de 1,0 km.

10

2.5 Trăsături biopedologice Vegetaţia în bazinul Sebeşului este influenţată de etajarea climatului, de relief (prin altitudinea, orientarea şi expunerea culmilor), dar şi de structura petrografică, particularităţile chimice ale solurilor, adâncimea stratului freatic şi mai ales activităţile antropice, care participă la conturarea unor aspecte particulare în cadrul zonelor de vegetaţie. Ca urmare a etajării condiţiilor bioclimatice, în învelişul de sol al bazinului hidrografic Sebeş se întâlneşte o gamă variată de soluri zonal altiudinale . Pe lângă acestea mai apar şi unele soluri intrazonale specifice zonei forestiere sau soluri slab dezvoltate cum ar fi cel din lunca Sebeşului sau de pe versanţii puternic înclinaţi. Învelişul de sol al regiunii este neuniform, solurile schimbându-se pe distanţe mici, mai ales în regiunea montană atât sub raportul tipului genetic cât şi în ceea ce priveşte gradul de dezvoltare al profilului.

III Parametrii amenaj ărilor hidrotehnice din bazinul hidrografic Sebe ş În bazinul superior al văii Sebeşului, cele mai vechi acumulări le-au constituit haiturile, lacuri artificiale cu caracter temporar. Ele au fost create în zonele cu exploatări forestiere. În barajul acestor lacuri de retenţie formate dintr-un schelet de lemn umplut cu pământ şi bolovăniş, erau stăvilare pentru evacuarea rapidă a apei, în scopul formării unor unde de viitură, capabile să transporte buştenii spre aval. În prezent, unele dintre aceste haituri a fost transformat în păstrăvărie iar altele s-au degradat, ori funcţionează ca bazinete de de decantare a aluviunilor. Diferenţa de nivel dintre izvoarele Sebeşului şi râul Mureş, crează un potenţial hidroenergetic amenajabil cu o putere medie de peste 60.000 kw. Schema de amenajare hidroenergetică a bazinului hidrografic Sebeş, cuprinde o cascadă de centrale, după cum urmează :

- Treapta a I-a : C.H.E. Gâlceag cu lacul de acumulare Oaşa ; - Treapta a II-a : C.H.E. Şugag cu lacul de acumulare Tău ; - Treapta a III-a : C.H.E. Săsciori cu lacul de acumulare Nedeiu ; - Treapta a IV-a : C.H.E. Petreşti cu lacul de acumulare Petreşti ;

După modul în care sunt utilizate, apele râului Sebeş, folosinţele existente în bazinul hidrografic pot fi împărţite astfel :

- acumulări permanente – Oaşa şi Tău, care sunt destinate reţinerii apei pe o perioadă de timp mai îndelungată, situaţia normală de exploatare fiind de a menţine acumulările pline şi de a atenua eventualele viituri ce ar putea apărea în bazinul superior al râului;

- acumulări de regularizare – Nedeiu şi Petreşti, având rolul de a redistribui debitele regularizate de acestea în scopul asigurării altor condiţii sau efecte în aval. Aceste acumulări, de redresare, cu rol de regularizare zilnică se mai numesc şi acumulări tampon (Teodorescu I. 1976).

- folosinţe cu regim permanent sau temporar – captările, derivaţiile şi consumatorii de apă, cu rol de a regulariza scurgerea, nivelul şi volumele din acumulări sau de pe cursul râului ;

- folosinţe energetice -centralele hidroelectrice - Gâlceag, Şugag, Săsciori şi Petresti, care deservesc acumulările Oaşa, Tău, Nedeiu şi Petreşti, şi care preiau apa din aceste acumulări prin aducţiuni şi o debuşează prin galeriile de fugă.

11

Fig. 5 Amenajarea hidroenergetică a râului Sebeş

Treapta I-a, Oaşa – Gâlceag este alcătuită din lacul de acumulare şi barajul Oaşa, aducţiunea principală Oaşa – Gâlceag, nodul de presiune şi centrala Gâlceag, precum şi derivaţia secundară Ciban, împreună cu captările secundare aferente :Muntelui I, Muntelui II, Hurdubelu, Pârâul Căşii, Marginea, Ruginosu. Acumularea şi barajul Oaşa, reprezintă principala treaptă hidroenergetică a râului Sebeş, are un volum total de 136,23 mil. mc, un volum util de 121,23 mil. mc. şi o suprafaţă la NNR de 454,73 ha. Principala funcţiune a acumulării Oaşa este producerea de energie electrică în centrala hidroelectrică CHE Gâlceag, pe care o deserveşte. Barajul Oaşa este un baraj din anrocamente, cu mască din beton armat având o înălţime de 91,0 m. Lungimea coronamentului este de aproximativ 320,0 m iar lăţimea este de 10 m.

Fig. 6 Barajul şi acumularea Oaşa Aducţiunea principală Oaşa-Gâlceag este realizată sub forma unei galerii cu o lungime de cca 8,5 km, aducţiune care colectează şi apele râului Prigoana, prelevate prin intermediul unei captări secundare.

12

O componentă principală a C.H.E.Gâlceag o reprezintă acumularea Cugir, amplasată pe râul Cugirul Mare, lucrarea are un caracter permanent şi un volum de cca. 0,985 mil mc apă. Centrala Gâlceag este o centrală subterană în formă de cavernă, fiind amplasată pe malul stâng al râului Sebeş, la 480 m de confluenţa râului Sebes-Gilceag. Este echipată cu două hidrogeneratoare şi are o putere instalată de 150 MW, şi un debit instalat de 40 mc/sc, iar căderea de calcul de 430 m. Captările adiacente acumulării Oaşa sunt următoarele : - captarea secundară Ruginosu - este amplasată în jurul cotei de talveg 1280 mdM. Iar în zona amplasamentului, valea totalizează un bazin hidrografic cu S = 6,6 kmp şi un debit modul Q = 0,136 mc/sec; - captarea secundară Ciban - este amplasată în jurul cotei talvegului 1273,00 mdM, iar în zona amplasamentului, valea totalizează un bazin hidrografic cu S = 31,3 kmp şi un debit modul Qm = 0,72 mc/s; - captarea secundară Pârâul Căşii - face parte din grupul de captări secundare situate pe aducţiunea secundară Ciban. Este amplasată în jurul cotei de talveg 1277,50 mdM, iar în zona amplasamentului valea are o suprafaţă a bazinului hidrografic S = 4,2 kmp şi un debit Qm = 0,100 mc/sec ; - captarea secundară Hurdubelu – are o suprafaţă a bazinului hidrografic în zona captării de S = 3,10 kmp iar debitul Qm = 0,074 mc/sec ; - captarea secundară Muntelui I - face parte din grupul de captări secundare situate pe aducţiunea secundară Ciban. Este amplasată în jurul cotei de talveg 1259,30 mdM, iar în zona amplasamentului, valea totalizează o suprafaţă a bazinului de S = 0,7 kmp şi un debit modul Qm = 0,043 mc/sec; - captarea secundară Muntelui II – are o suprafaţă a bazinului hidrografic de S = 2,10 kmp iar debitul modul Q = 0,043 mc/sec ; Treapta a II-a, Tău–Şugag, este alcătuită din lacul de acumulare şi barajul Tău, aducţiunea principală Tău–Şugag, nodul de presiune şi centrala Şugag, precum şi derivaţia secundară Dobra, împreună cu captările secundare aferente : Şugăgi şi Comendii. Acumularea Tău, s-a format pe râul Sebeş la confluenţa acestuia cu râul Bistra iar barajul acumulării este din beton în arc, cu dubla curbură. Lacul Tău se întinde în amonte pînă la CHE Gâlceag

Fig. 7 Barajul şi acumularea Tău Centrala CHE Şugag este o centrală subterană, în formă de cavernă, fiind echipată cu 2 turbine Francis de 75 MW fiecare. Puterea instalată este de 150 MW iar debitul instalat, de 50,0 mc/s.

13

Derivaţia secundară Dobra colectează apele râurilor Dobra, Comedii şi Şugagi prin intermediul unor captări secundare şi debuşează printr-un puţ de racord de 50,0 m înălţime în aducţiunea Tău–Şugag. Captările adiacente acumulării Tău sunt următoarele : - captarea secundară Dobra – s-a realizat sub forma unei prize pe firul apei iar în zona de captare, valea are o suprafaţă a bazinului S = 39,2 kmp şi un debit modul Qm = 0,55 mc/sec ; - captarea secundară Comendii - are o lăţime de cca 6,0 m, suprafaţa bazinului hidrografic S = 1,42 kmp şi un debit modul Qm = 0,033 mc/sec ; - captarea secundară Şugăgi - are o lăţime de cca 14,0 m, o suprafaţă a bazinului hidrografic S = 16,3 kmp şi un debit modul Qm = 0,226 mc/sec ; Treapta a III-a , este reprezentată de acumularea Nedeiu şi de hidrocentrala Săsciori. Acumularea Nedeiu (Obreja de Căpâlna) are un volum total de 3,92 mil.mc la NNR şi un volum util de 1,80 mil.mc. Suprafaţa lacului la NNR este de cca 35,2 ha. Lacul Nedeiu, asigură apa brută pentru sistemul microregional de apă potabilă a judeţului Alba, (începind cu data de 29.06.1996), conform tabelului de mai jos.

Principala folosinţă de apă asigurate prin lucrare

tabel nr.2 POPULAŢIE

Debite autorizate(mc/s) Denumire Regim de funcţionare

Debit mediu Debit min.necesar Sistem microregional de apă potabilă a jud.ALBA

24h/zi 1,00 0,80

Centrala CHE Săsciori este o centrală subterană, amplasată pe malul drept al râului Sebeş fiind echipată cu două turbine Francis şi o putere instalată de 42 MW.

Fig. 8 Barajul Nedeiu

Treapta a IV-a , cuprinde acumularea Petreşti şi hidrocentrala Petreşti. Acumularea Petreşti, asigură apa brută pentru alimentarea cu apă potabilă a oraşului Sebeş şi a zonei industriale a oraşului cu acelaşi nume. Lacul de acumulare Petreşti are un volum brut de 1,35 mil. mc iar suprafaţa acestuia la NNR este de cca. 25 ha.

14

Fig. 9 Barajul acumulării Petreşti Centrala CHE Petreşti este o centrală de tip baraj supraterană, având o înălţime construită de 22 m şi o cădere de calcul de 9,5m. Este echipată cu două agregate având fiecare un debit instalat de 26 mc/s şi o putere de 2 MW, pe fiecare grup.

IV. Bilan ţul apei lacurilor de acumulare

Capitolul patru este dedicat bilanţului apei din acumulări, componenta de bază în gospodărirea acestei resurse. După prezentarea componentelor (intrări – ieşiri) şi a ecuaţiilor de lucru s-a trecut la analiza de bilanţ în funcţie de parametrii care compun aceste ecuaţii. În bazinul hidrografic Sebeş, cunoaşterea valorilor de bilanţ s-a realizat sporadic pentru secţiunile din bazinul hidrografic superior şi mediu şi după un program stabilit la staţia hidrometrică Petreşti, capătul aval.

Staţii hidrometrice si posturi pluviometrice din bazinul hidrografic Sebeş tabel nr.3

Nr.crt Bazin hidrografic Staţie hidrometrică/post

pluviometric

Data infiinţării

1 Sebeş Frumoasa 1989 2 Sebeş Oaşa Bolovan* 1949 3 Sebeş Gâlceag* 1983 4 Sebeş Şugag* 1950 5 Sebeş Petreşti 1931 6 Curpăt Curpăt 1989 7 Valea Mare Oaşa Fetiţa 1981 8 Dobra Dobra* 1952 9 Cugir / Şureanu Şureanu* 1953-1954 • staţii desfiinţate

În bazinul hidrografic învecinat, Cugir, pe lacul Şureanu situat la altitudinea de 1840 m, a funcţionat pentru o perioadă de cca 2 ani (1953-1954), staţia evaporimetrică Şureanu. Datele nu sunt însă de actualitate fapt pentru care, nu au fost utilizate. Sporadic, s-au obţinut date în secţiunile hidrometrice însă pe perioade scurte de 2–5 ani, din care prin corelaţii specifice au fost utilizate în obţinerea de valori ale scurgerii lichide. Scurgerea medie, ca element al bilanţului apei este sub influenţa directă a reliefului, pantei acestuia iar harta scurgerii medii repetă fidel harta reliefului.

15

Fig. 10 Harta scurgerii medii în bazinul hidrografic Sebeş

Din analiza acesteia se remarcă : - cea mai mare scurgere se realizează în zona înaltă a bazinului 30,0 l/s kmp acolo unde şi sursa de alimentare a reţelelor hidrografice este mai bogată: precipitaţii peste 1200 l/mp; strat de zăpadă de mari dimensiuni şi cu echivalent de apă ridicat; grad de acoperire cu vegetaţie foarte ridicat (cca 98%) care menţine o scurgere accentuată; - scurgeri medii ca “valoare“ (18 l/s kmp) se realizează pe cea mai mare suprafaţă din bazinul hidrografic şi cuprinde cursurile mijlocii ale sistemelor hidrografice. În aceste regiuni precipitaţii medii anuale sunt în jur de 1000 mm , stratul de zăpadă prin topire facilitează formarea unor debite importante în timpul primăverii. - cele mai reduse valori ale scurgerii, între 2,0 l/s kmp se realizează în partea inferioară a bazinului hidrografic (zona de dealuri şi culoar a Sebeş - Mureşului) După determinarea debitelor medii multianuale la staţiile hidrometrice din bazinul hidrografic Sebeş, s-a întocmit bilanţul hidrologic, debitele medii multianuale pentru diferenţele de bazin fiind stabilite cu relaţia: q = f(H).

16

În situaţia lacului Oaşa s-au folosit datele existente la staţiile hidrometrice Frumoasa – râul Sebeş, Curpăt – râul Curpăt, Oaşa Fetiţa – râul Valea Mare,

Valori ale scurgerii medii specifice în acumularea Oaşa tabel nr.4

Staţia hidrometrică

F kmp

H m

Q Mc/s

q l/skmp

Frumoasa 91,0 1661 2,18 24,0

Curpat 23,0 1576 0,480 20,9

Oaşa Fetiţa 8,2 1442 0,120 14,7

Fig. 11 Graficul evoluţiei scurgerii medii multianuale în acumularea Oaşa

Analiza graficului precizează că cea mai mare cantitate a scurgerii se desfăşoară la peste 1500 m altitudine şi este condiţionată de producerea celor mai mari cantităţi de precipitaţii de pe suprafaţa bazinului hidrografic. Gradientul scurgerii la 100 m este de 5,5 l/sec kmp la peste 1600 m altitudine. Prin crearea lacurilor de acumulare, se constată atât o modificare a profilului longitudinal al râului, cât şi o modificare mai puţin severă a regimului de curgere. Dinamica nivelelor din lac în sistemul hidroenergetic Sebeş depinde aproape în totalitate de debitul afluent în acumulare cât şi de debitul regularizat (livrat turbinelor hidraulice–turbinat, uzinat). Sistemul cascadă a acumulărilor de pe râul Sebeş face ca regimul nivelurilor să depindă în mare măsură de funcţionarea hidrocentralelor. Debitul mediu afluent multianual în acumularea Oaşa este de cca 4,68 mc/sec. În lacul de acumulare variaţia nivelelor ţine cont se variaţia anuală a regimului hidrologic natural, volumul în lac este atât de însemnat încât este posibilă o redistribuire multianuală a debitelor afluente. Acumularea Oaşa a fost umplută în totalitate în anul 1998 când s-a verificat rezistenţa construcţiei, nivelul în lac fiind situat în jurul valorii nivelului extraordinar de retenţie (NME=1257,00 mdM). După această verificare a barajului, nivelul normal de retenţie nu a mai fost atins, coeficientul de umplere a acumulării fiind în jurul valori de 60%.

1400

1450

1500

1550

1600

1650

1700

0 10 20 30

q(l/skmp)

H(m)

Frumoasa

Curpat

Oasa Fetita

17

12301232

12341236

12381240

12421244

1246

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIILuna

OasaH(cm)

772

774

776

778

780

782

TauH(cm)

Oasa Tau Fig.12 Variaţia nivelurilor medii anuale în acumulările Oaşa – Tău,

(2002-2007) La celelalte acumulări, variaţiile de nivel depind de acumularea Oaşa şi de turbinările efectuate de hidrocentralele din amonte. Nivelele maxime în acumulările Nedeiu şi Petreşti s-au determinat pe baza ridicărilor topobatimetrice efectuate de STSDA în luna septembrie 2007.

V. INFLUENŢA LACURILOR DE ACUMULARE ASUPRA SCURGERII Regula de exploatare a lacurilor de acumulare în care debitul de apă livrat din acumulări este în funcţie de cerinţele de apă ale folosinţelor, de volumul de apă reţinut în lacul de acumulare şi de momentul calendaristic, poate fi exprimată sub forma graficului dispecer. În bazinul hidrografic Sebeş, graficul dispecer se prezintă în felul următor:

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Luna

W(mil.mc.)

Oasa Tau Nedeiu Petresti Canciu

Fig. 13 Graficul dispecer al volumelor în acumulările din bazinul hidrografic Sebeş,

( 2000-2006) Graficul dispecer reprezintă legătura dintre volumul existent în lac la un moment dat şi debitul mediu recomandat a fi uzinat în perioada următoare în vederea realizării parametrilor energetici prevăzuţi de proiect. Amenajările hidroelectrice din bazinul hidrografic al râului Sebeş modifică în mod semnificativ atât morfologia zonei, cât şi regimul de curgere a apei. Prin

18

construcţia barajelor se realizează ridicarea nivelului de apă şi implicit creşterea volumului şi a suprafeţei lacului de acumulare astfel format. Regimul de curgere se modifică sensibil, viteza apei în lac micşorându-se până la zero. Transportul de aluviuni, târâte sau în suspensie, se opreşte în acumulări, începând din zona modificării regimului vitezelor (începând de la coada lacului). Scurgerea medie este influenţată în mare măsură de existenţa acestor acumulări, iar procesul de colmatare a lacurilor este accelerat în cazul inundaţiilor, care tranzitează un debit solid în suspensie şi târât, foarte mare, plus cantităţile de aluviuni depozitate în zonele de confluenţă care la un debit normal nu erau tranzitabile. 5.2. Influenţa lacurilor de acumulare asupra scurgerii medii Schema de amenajare a râului Sebeş cuprinde două acumulări mari : Oaşa şi Tău, ambele putând realiza o regularizare lunară – sezonieră a debitelor. Acumulările Nedeiu şi Petresti, de dimensiuni mult mai reduse, cu coeficienti de acumulare mai reduşi, pot asigura o regularizare săptămânal – lunară a debitelor. Datorită faptului că centralele hidroelectrice Gâlceag, Şugag şi Săsciori sunt centrale de derivatie, pe sectorul de derivaţie se menţine albia minoră naturală care preia scurgerea maximă de pe râu şi de pe versanţi în zona derivaţiei. În cadrul acestor amenajări, problema asigurării unei scurgeri ”de bază “ pe albia minoră a râului devine deosebit de importantă pentru menţinerea echilibrului ecologic în zona amenajată. Acelaşi lucru este valabil şi în aval de acumularea Petreşti şi CHE Petreşti, cu toate că, această centrală nu este una de derivaţie. Debitul mediu minim necesar în albia minoră, în aval de lucrarile de acumulare trebuie să satisfacă următoarele cerinţe :

- igienă şi sănătate: evitarea băltirilor, formarea mlaştinilor, diluţia substanţelor nocive, cerinţe ale florei şi faunei;

- protecţia mediului înconjurător , stabilitatea albiilor; - satisfacerea folosinţelor de apă, creşterea animalelor, forme de agrement ;

Debite medii lunare multianuale în b. h. Sebeş 1940 – 2005

( dupa studiile Statiei Hidro. Alba Iulia) tabel nr.5

Staţia hidrometrică

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

I-XII

Frumoasa 0,80 1,44 0,97 1,76 4,71 3,56 2,56 1,75 1,71 1,50 1,27 0,98 1,85

Curpăt 0,24 0,19 0,24 0,39 0,71 0,71 0,65 0,42 0,38 0,34 0,27 0,26 0,40

Oaşa Bolovan*

1,63 1,49 1,81 4,25 9,08 6,65 4,89 3,85 2,79 2,50 2,17 3,39 3,68

Oaşa Fetiţa 0,07 0,05 0,07 0,11 0,23 0,19 0,14 0,10 0,09 0,07 0,07 0,06 0,10

Gâlceag* 2,14 1,88 2,24 5,22 11,1 9,08 6,47 3,66 3,98 3,59 2,95 2,69 4,81

Dobra* 0,49 0,53 0,61 1,43 2,01 1,62 1,28 1,00 0,76 0,59 0,55 0,52 0,95

Şugag* 4,04 3,91 4,42 10,6 18,7 13,5 9,81 7,72 5,70 5,03 4,59 4,36 7,70

Petreşti 3,43 3,75 4,93 10,1 17,0 14,2 9,87 7,31 6,12 5,60 4,51 4,25 8,22

* staţii cu date generalizate Scurgerea medie lunară cea mai mare se produce frecvent în lunile mai - iunie când topirea zăpezilor, precipitaţiile şi combinarea lor, sunt principalele fenomene care concură la formarea debitului.

19

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

18.0

20.0

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Luna

Debit(mc/s)

Frumoasa Curpat Oasa Bolovan Oasa Fetita

Gilceag Dobra Sugag Petresti Fig. 14 Valorile debitelor medii lunare multianuale (1940-2005)

Scurgerea medie lunară cea mai mare, se produce în luna mai cu frecvenţă ce se menţine între 59% la statia hidrom. Dobra şi 72% la statia hidrom. Oaşa Bolovan. În luna iunie scurgerea medie scade 16% la Oaşa Bolovan şi 17% la celelalte staţii. Pe majoritatea râurilor din bazinul hidrografic Sebeş cea mai bogată scurgere lunară medie s-a realizat în mai 1958 . Scurgerea medie lunară cea mai mică se produce în mod frecvent în lunile decembrie - februarie. Valorile mici sunt determinate de un regim pluviometric bogat dar sub formă de ninsoare şi stocat în strat de zăpadă . Cele mai mici debite s-au realizat în anii 1963 (2,44 mc/s la Şugag); 1964 (0,21 mc/s la Dobra; 2,97 mc/s la Petreşti); 1991 (0,310 mc/s la Frumoasa); 1994 (0,066 mc/s la Curpăt). Scurgerea medie este influenţată şi de existenţa acumulărilor hidrotehnice, în sensul că aval de baraje, pe porţiuni diferite, practic nu există scurgere: - aval de barajul Oaşa cca 500 m ; - aval de baraj Tău cca 1000 m ; - aval de baraj Obreja de Căpâlna, debitul în circulaţie este cel de diluţie (92-95% probabilitate de producere) prin evacuarea din baraj. Existenţa lui este absolut obligatorie pentru menţinerea factorului biotic: peşti şi vegetaţie din stratul de apă. - la închiderea perfectă a stavilelor barajului de la Petreşti, în aval, debitul este de 0 mc/s situaţie întâlnită în anul 1984 la staţia hidrometrică Petreşti. Graficul dispecer prevăzut în proiect se bazează tocmai pe acestă capacitate mare de regularizare a debitelor către semestrul de iarna când necesitaţile sistemului energetic sunt mai mari. Astfel datorită regularizării debitelor se poate obţine un transfer mare de stoc către semestrul de iarnă. Repartiţia anotimpuală a scurgerii medii este determinată de modul în care se combină în timpul anului principalele surse de alimentare. Pentru toate anotimpurile se constată o strânsă legătură între valorile scurgerii şi altitudinea medie a bazinelor de recepţie.

20

Valorile scurgerii medii sezoniere, în bazinul hidrografic Sebeş ( dupa studiile Statiei Hidro. Alba Iulia)

tabel nr.6 Staţia F H Debite sezoniere %

hidrometrică kmp m Iarna Primăvara Vara Toamna Frumoasa 91,0 1661 14,0 32,4 34,2 19,4

Curpăt 23,0 1576 14,7 27,4 37,1 20,8 Oaşa Bolovan* 172 1592 14,8 34,0 34,5 16,7

Oaşa Fetiţa 8,2 1442 14,9 32,4 34,1 18,6 Gâlceag** 189/

311 1540 11,5 30,4 39,5 18,6

Dobra* 90,0 1167 13,5 35,6 34,3 16,6 Şugag* 527 1401 13,5 36,5 33,5 16,5 Petreşti 679 1241 14,4 36,8 32,1 16,7

* staţii hidrometrice desfiinţate ** staţie hidrom. cu debit nereconstituit

5.3. Influenţa acumulărilor asupra scurgerii maxime Scurgerea maximă reprezintă o fază importantă în regimul de scurgere a râurilor, atât prin ponderea efectelor distructive ale apelor, cât şi prin caracteristicile ei, de care trebuie să se ţină seama în proiectarea, executarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice. În cazul bazinului hidrografic Sebeş, viiturile se produc în urma unor ploi generalizate de lungă durată şi foarte abundente sau topirii generale a stratului de zapădă. Viiturile se pot produce pe fondul perioadei cu ape mari, este cazul tipic al viiturilor provocate de ploi ce cad peste stratul de zapădă, în topire, dar şi pe cea a apelor mici, ca urmare a unor ploi torenţiale de mare intensitate. Factorul declanşator al viiturii în bazinul hidrografic Sebeş poate fi şi avarierea unor constructii hidrotehnice, ale barajelor şi digurilor, care se produc, de obicei, accidental. Primele viituri “controlate” s-au produs în momentul umplerii haiturilor, construcţii hidrotehnice artificiale, utilizate preponderent, pentru transportul buştenilor din zona înaltă a Munţilor Sebeş şi până în localitatea Sebeş. Studiul viiturilor din bazinul hidrografic Sebeş s-a realizat doar în bazinul superior al văii, la staţiile hidrometrice Oaşa Frumoasa, râul Sebeş; staţia hidrometrică Curpăt, râul Curpăt şi staţia hidrometrică Oaşa Fetiţa, râul Valea Mare, staţii hidrometrice cu scurgere liberă, neinfluenţată.

Frecventa anotimpuală a viiturilor în bazinul superior al râului Sebeş, perioada 1981-2005

tabel nr.7 Anul / % Riul XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI

Oasa Frumoasa Sebes 7.69 15.4 20.5 30.8 10.3 7.69 7.69Curpat Curpat 2.70 8.10 29.7 32.4 16.2 8.10 2.70Oasa Fetita Valea Mare 6.25 21.9 15.6 34.4 12.5 6.25 3.12

6 15 22 33 13 7 5MEDIE

Debitele maxime provenite din ploi au o pondere ridicată, cca 56% din totalul viiturilor; cele exclusiv din topirea zăpezii 15-20% iar debitele maxime de provenienţă mixtă se situează în jurul valorii de 34%. Viiturile au fost selectate ca singulare, cu debite maxime importante, stilizate, prin înlăturarea unor particularităţi mai puţin importante şi construirea hidrografelor tip.

21

Sth.: OaşaFetita Wt= 0,022 mil.mc Tt= 23 ore Hs= 0,1 mm Raul: Valea Mare Ws= 0,009 mil.mc Tc= 8 ore Qb= 0,158 mc/s Anul: 2001 Wb= 0,013 mil.mc Ts= 15 ore qmax= 5,9 l/s*kmp F= 95 kmp γ= 0,48

Fig. 15 Viitura înregistrată în anul 2001

(Râul : Valea Mare; Staţia hidrometrică : Oaşa Fetiţa)

În bazinul superior al râului Sebeş, acumularea Oaşa prevăzută cu o regularizare multianuală păstrează valorile debitelor medii anuale şi aduce modificari importante ale debitelor zilnice şi lunare, funcţie de debitele uzinate la uzina Gâlceag, conform planului de exploatare. Celelalte acumulări de pe râul Sebeş sunt prevăzute cu regularizări zilnice, ceea ce nu perturbă mediile lunare şi anuale, de asemenea nu realizează atenuari la viituri maxime. În privinţa debitului maxim se consideră că acumularea Oaşa poate reduce virful viiturii, prin atenuarea în lac a acesteia. Debitele maxime pentru probabilităţi de 0,01%; 0,1%; 1%; 2%; 5%; 10% s-au calculat pe baza şirurilor constituite la staţiile hidometrice existente sau desfiinţate din bazinul hidrografic Sebeş. Pentru realizarea concordanţei pe bazin, rezultatele calculelor statistice au fost materializate în cadrul relaţiilor de generalizare: qmax p% = f(Hm – F1/2 )

(după Teodorescu I.) unde : qmax - debitul specific maxim corespunzator în l/s/kmp; Hm – altitudinea maxima a bazinului mdM; F - suprafaţa bazinului în kmp;

22

Debitul maxim pentru diferite probabilităţi

(după Hidrocentrale Sebeş) tabel nr.8

Sectiunea FBarajul kmp 0.01 0.1 0,1±∆Q 0.5 1 5 10

Barajul OASA 187 630 445 534 335 295 210 170Barajul TAU 401 880 630 756 475 415 290 240Barajul NEDEIU 619 1000 705 846 530 465 315 260Barajul PETRESTI 662 1140 800 960 600 510 340 280

Debite max. mc/s, pentru p %

Cauza principală a formării viiturilor din bazinul văii Sebeşului, a constituit-o cantităţile ridicate de precipitaţii (la staţia hidrometrică Petreşti, înregistrându-se în 24 h o valoare de 119,6 l/mp în 2,5 ore, iunie 1999). În regim amenajat calculul de compunere al viiturii s-a facut în mod acoperitor în urmatoarele ipoteze: 1. ploaie concentrată amonte pentru baraj Oaşa şi ploaia concentrată pe diferenţa de bazin aval Oaşa; nivel în lac la cota 1255 mdM(NNR) golirea de fund funcţionează, uzina funcţionează, lacurile din aval nu produc atenuare; 2. uzina funcţionează şi deversorul iar golirea de fund nu funcţionează; 3. uzina nu funcţionează, deversorul funcţionează şi golirea de fund nu funcţionează;

Debite cu probabilităţi între 0,01-2 % (după Hidrocentrale Sebeş) tabel nr.9

Qmax pentru p% (mc/s) şi cote mdM Sectiunea Barajul

F kmp Ipoteze

0.01 0.1+∆Q 0.1 0.5+ ∆Q 1 2

1 287 1257.73 - 191

1256.66 - 118 1255.65 -

2 266 1258.44

- 179 1257.45

- 108 1256.52

- Oaşa 187

3 261 1258.77 - 172

1257.84 - 98 1256.96 -

Tău 401 576 794.15 - 421

793.45 - - -

Obrejii de Capălna 619 - - - 510

409.09 - 350 409.00

Petresti 662 - 800 294.00

- - 450 294.00

-

În continuare sunt analizate exploatările acumulărilor Oaşa şi Tău la ape mari şi viituri fiind prezentate schemele generale de analiză pentru determinarea deciziei de exploatare la viituri.

23

5.4. Reconstituirea debitelor Datorită existenţei folosinţelor, în bazinul hidrografic Sebeş s-a impus, efectuarea de calcule de reconstituire a debitelor, aval de fiecare lac dar şi la staţia hidrometrică de încheiere de bazin Petreşti, situată în bazinul inferior. Reconstituirea se justifică numai în măsura în care, corecţia depăşeşte în mod relativ eroarea ( ε )% de determinare a debitului în regim natural, adică atunci când:

100∗∆=−Qnat

Q

Qnat

QmasQnat%

( Diaconu C-tin şi colab. 1980)

Pentru calculul reconstituirii s-au utilizat relaţii adecvate sectorului de bazin hidrografic. Relaţia de bază este:

Qnat = Qmas ± ∆ Qcalc

unde : Qnat – debitul apei in regim natural ; Qmas – debitul măsurat care trece prin profilul de control ; ∆Q – variaţia debitului utilizat de folosinţe ; Determinarea debitelor de acumulare–dezacumulare s-a determinat pentru fiecare lac în parte. Din relaţia de bază a reconstituirii au derivat altele în funcţie de folosinţele şi de segmentul de râu unde se realizeaza aceasta, astfel: - pentru acumularea Oaşa relaţia este :

Qnat aval Oa şa = Qmăs ± T

W

∆∆

– QCanciu - Qcaptare Ciban - Qcapt Prigoana

- aval de acumularea Tău:

Qnat avalT ău = Qmăs ± T

W

∆∆

Oaşa ± T

W

∆∆

Tău – QCanciu - Qcapt Dobra

- aval de acumularea Nedeiu:

Qnat avalNedeiu =Qmăs ± T

W

∆∆

Oaşa ±T

W

∆∆

Tău ± T

W

∆∆

Nedeiu - QCanciu - QcolonieDobra - -

Qcolonie Şugag - Qcapt aliment cu ap ă potabil ă - aval de acumularea Petreşti - staţia hidrometrică Petreşti :

Qnat St. hidrom. Petre şti = Qmăs ± T

W

∆∆

Oaşa ± T

W

∆∆

Tău ± T

W

∆∆

Nedeiu ± T

W

∆∆

Petreşti -

QCanciu captat ± QcolonieDobra ±Qcolonie Şugag + Qcaptat Alba Iulia + Qcaptat Sebe ş

Din analiza calulul reconstituirii debitului s-a constată următoarele: - cele mai mari debite utilizate în sistemul hidrocentralelor sunt înregistrate

la centralele Săsciori şi Petreşti deoarece, consumul debitelor este mare la producerea de energie electrică în raport cu celelalte hidrocentrale din bazinul hidrografic;

- cele mai mici valori de debit sunt la centralele Gâlceag şi Şugag, unde, la debite mici sunt înregistrate puteri mari;

24

Folosinţele cu debite constante sunt cele în care, debitele sunt utilizate în alimentarea cu apă potabilă a populaţiei (CTTA Alba Iulia – captarea este în acumularea Nedeiu). Debitele oscilante sunt captate (derivate) din bazinul hidrografic Cugir, prin programul de activitate al centralelor hidroelectrice şi din bazinul hidrografic Prigoana. Debitele captate sunt în funcţie de condiţiile naturale de scurgere din bazinele hidrografice Ciban, Dobra, Gâlceag.

Folosintele din bazinul hidrografic Sebeş tabel nr.10

1 Acumularea Oaşa 2 Acumularea Canciu , b . h . CUGIR 3 Acumularea Tău 4 Consiliul local Sugag - restituţia râu Sebeş 5 Consiliul local Şugag - restituţie râu Sebeş 6 Acumularea Nedeiu 7 C.T.T.A Alba - captare 8 Consiliul local Săsciori - restituţie râu Sebeş 9 Argos Sebeş - captare lac Petreşti 10 s.c. Pehart Petreşti - captare lac Petreşti 11 Acumularea Petreşti 12 Colonia Sugag

Ponderea folosinţelor (% din debit) în bazinul hidrografic Sebeş

( dupa studiile Statiei Hidro. Alba Iulia) tabel nr.11

an/luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII1997 23,5 42,2 33,5 14,5 62,0 37,9 11,6 2,10 12,3 3,40 34,9 5,101998 96,7 22,7 99 46 66,2 18,1 2,88 26,4 47,5 5,52 26,9 5,921999 77,2 113 9,95 9,48 19,2 15,1 6,45 3,41 9,52 13,4 0,228 11,62000 16,8 18,1 26,5 37,3 56,8 29,8 24,3 -68,2 29,6 33,8 -27,2 3502001 -81,6 -35,6 -21,7 57,4 66,5 5,47 -103 -216 -552 -5,1 43,1 -5,162002 16,8 18,1 26,5 37,3 56,8 29,8 24,3 -68,2 29,6 33,8 -27,2 3502003 -22,8 -9,55 11,5 40,6 16,4 -77,8 14 42 58,5 53,5 35,6 -9,142004 -56,7 26,0 40,1 50,6 39,2 -28,1 -13,4 -10,3 18,4 -81,4 -14,4 -56,72005 -14,3 -36,7 -1,4 42,2 43,9 10,0 25,5 17,0 -17,8 -59,7 -98,8 -38,32006 -21,1 -93,2 -32,3 25,7 37,8 34,2 26,8 11,0 -87,7 0,3 4,4 -157,2

sume 34,4 65,1 192 361 465 74,6 19,9 -261 -452 -2,40 -22,4 455

Medii 3,44 6,51 19,2 36,1 46,5 7,46 1,99 -26,1 -45,2 -0,240 -2,24 45,5

Reconstituirea are valori pozitive (+) în situaţiile de acumulare în lacuri şi negative (-), la dezacumulări. Cele mai mari valori pozitive sunt în lunile VI, VIII, şi corespund unor scurgeri naturale bogate iar cele mai scăzute valori sunt înregistrate în lunile: a II-a, a III-a, datorită acumulării energetice ridicate.

25

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIILuna

Q(mc/s)

Fig.16 Graficul debitelor medii reconstituite, staţia hidrom. Petreşti

S-a realizat în continuare reconstituirea debitelor medii lunare şi anuale prin programul de calcul excel, utilizând datele de la staţiile hidrometrice din bazinul superior (Oaşa Frumoasa, Curpăt şi Oaşa Fetiţa) şi de final de bazin hidrografic (Petreşti) precum şi datele primite de la Hidrocentrale Sebeş. Însă, nu se poate realiza o comparaţie între cele două variante de calcul (prima valoare lunară şi medii lunare=, doarece calitatea reconstituirii debitelor depinde în mod special de calitatea datelor ce sunt primite la staţia hidrologică de la utilizatori. În încheierea capitolului s-a realizat şi reconstituirea unei viituri ce a avut loc în luna iunie 1992, prin metoda histogramelor, ţinându-se cont de timpii de turbinare a hidrocentralelor, de debitele turbinate ca raport între volum (W) şi timp (T), reprezentate în valori medii.

VI. CARACTERISTICI FIZICE, CHIMICE ŞI BIOLOGICE ALE APEI LACURILOR DE ACUMULARE

Evaluarea calităţii apelor s-a bazat pe prelucrarea datelor obţinute din sistemul propriu de monitorizare şi din datele furnizate de Administraţia Naţională Apele Române şi Direcţia Apele Române Mureş. Bazinul hidrografic al râului Sebeş este monitorizat foarte atent în cadrul unuia sau a mai multor programe după cum urmează : - în cadrul a 2 programe de monitoring: S–de supraveghere şi IH pentru ihtiofaună. - în cadrul unui singur program de monitoring: HS – pentru protecţie habitate şi specii. Cu toate că pe suprafaţa bazinul Sebeş există o salbă de lacuri de acumulare, râul este supravegheat având ca secţiune martor râul Sebeş, amonte de confluenţa cu râul Gâlceag, acolo unde activitatea omului este redusă, impurificarea artificială fiind aproape nulă şi zona din aval a coloniilor, unde fenomenul de impurificare este sesizabil. Având in vedere că unele din acumulările hidroenergetice existente au şi rol de alimentare cu apă potabilă în sistem microregional a judeţului Alba, secţiunile martor sunt urmărite foarte atent. Singurele surse de poluare sunt coloniile construite în apropierea lacurilor de acumulare, colonia Tău, ce deserveşte hidrocentrala de la Gâlceag, colonia Dobra, cu hidrocentrala Şugag, colonia Săsciori situată în apropierea lacului Nedeiu. Principalele surse de poluare a acestora sunt substanţele fecaloid-menajere, care însă suferă un proces de epurare înainte de a fi deversate în râul Sebeş. Caracterizarea calităţii apei şi a stadiului eutrofizării acumulării s-a făcut pe valorile medii aritmetice ale determinărilor efectuate. Pentru biomasa fitoplanctonică, conform normativului recomandat s-a lucrat cu valoarea maximă regăsită în zona fotică. Încadrarea calităţii apei din punct de vedere fizico–chimic s-a făcut la cele cinci grupe de indicatori: regim de oxigen, regim de nutrienţi, salinitate, metale grele şi

26

micropoluanţi anorganici şi organici, prin determinarea ponderii indicatorilor componenţi ai acestor grupe. În urma campaniilor efectuate împreună cu reprezentanţii laboratorului din cadrul S.G.A.Alba în decursul anului 2008, s-a constatat că din punct de vedere fizico-chimic apa lacurilor de acumulare Oaşa, Nedeiu şi Petreşti se încadrează în clasa I-a de calitate la toţi parametrii monitorizaţi : regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate, metale grele, micropoluanţi anorganici şi organici, etc. Temperatura medii anuală a apei lacurilor de acumulare a fost cuprinsă între 9-11 gr.C (11º C-Petreşti, 10ºC-Nedeiu; 9ºC–Oaşa) fapt ce a dus la dezvoltarea biomasei fitoplanctonică. În bazinul hidrografic Sebeş se disting două feluri de impurificări : naturale şi artificiale. Impurificarea naturală se produce prin încărcarea excesivă a apelor cu săruri sau substanţe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetaţia abundentă în zona malurilor este de asemenea, o sursă de impurificare naturală manifestată prin procesul de descompunere a frunzelor şi plantelor căzute în apă. Impurificarea artificială are loc prin deversarea apelor uzate, menajere, indutriale de la unităţile şi aşezările din zonă. Pentru caracterizarea râului Sebeş s-a considerat drept secţiune martor, secţiunea situată în zona Sebeş, amonte confluenţă pârâul Gâlceag, unde râul este practic lipsit de impurificatori artificiali. În această zonă Sebeşul străbate o regiune montană cu un relief impozant, frgmentat de văi, biotopul predominant fiind cel lotic, caracteristic apelor repezi de munte, curate, bine oxigenate, cu o saturaţie a oxigenului de 84 %. Biocenozele adăpostite de acest biotop sunt alcătuite din specii reofile, stenoterme, sensibile la modificările fizico-chimice ale mediului. Principalele acumulări urmărite din punct de vedere biologic sunt acumulările Nedeiu şi Petreşti, principalele surse de alimentare cu apă potabilă a judeţului Alba. Astfel, pentru caracterizarea lacului de acumulare Petreşti din punct de vedere al gradientului trofic, recoltările au fost efectuate în trei puncte de recoltare, amonte baraj, mijloc lac şi coadă lac, adâncimile fiind cuprinse din doi în doi metri, respectiv 0 m, 2m, 4m, 6m, 8m şi 10 m. Pentru caracterizarea lacului Nedeiu, din punct de vedere al gradului de trofiere, recoltările au fost efectuate în trei profile de recoltare : amonte baraj, mijloc lac şi coadă lac, la 0m; 5m, la limita zonei fotice şi ultimul nivel până la care se poate recolta. Deoarece apa lacului de acumulare Nedeiu alimentează aproape în întregime judeţul Alba, în toamna anului 1995, amenajare a fost golită complet pentru curăţare şi pentru unele reparaţii la nivelul barajului. Aceste lucrări s-au repercutat vizibil asupra calităţii apelor sale, fapt dovedit de analizele chimice şi biologice efectuate în perioada următoare.

VII. COLMATAREA LACURILOR

Lacurile de acumulare amenajate în bazinul hidrografic Sebeş pe cursul principal al râului Sebeş sunt afectate de procesele de colmatare care au ca efect final reducerea sau anularea unor funcţii ale acestora. În acest capitol sunt prezentate probleme referitoare la rata colmatării, cu un calcul pentru patru lacuri, realizat în urma prelucrărilor batimetriilor realizate, zonele de maximă intensitate a colmatării, dinamica elementelor morfometrice sub efectul colmatării lacurilor, modificările survenite în morfologia cuvetelor, consecinţele şi o încercare de prevedere a intensităţii viitoare a procesului. Lacuri de acumulare Oaşa şi Tău nu sunt urmărite în mod special în ceea ce priveşte fenomenul de colmatare, ridicările topografice fiind doar cele iniţiale ale cuvetei lacustre datorită ritmului (ratei) foarte reduse de colmatare.

27

Unele necesităţi economice ale lacurilor, Nedeiu şi Petreşti (alimentarea cu apă potabilă în sistem microregional sau a localităţii Sebeş) au impus efectuarea unor ridicări topografice pentru cunoaşterea poziţiei fundului lacurilor în raport cu instalaţiile de captare a apelor . In acumularea Petreşti s-au ridicat un număr de 15 profile topobatimetrice (din care s-au analizat patru profile). Distanţa intre profile variază între 10 – 119 m, la distanţe mai mici spre baraj şi spre coada lacului. Lungimea pe care s-au efectuat ridicările topobatimetrice este de 1075 m. In acumularea Nedeiu s-au ridicat 27 de profile topobatimetrice (din care, spre analiză s-au luat cinci profile, baraj-mijloc lac-coadă lac). Lungimea pe care s-au efectuat ridicările topobatimtrice este de 2818 m. 7.2 Rata colmatării În acumularea Oaşa, cel mai important lac din bazinul hidrografic Sebeş, reducerea volumelor caracteristice nu depăşesc 3 % din valoarea de proiectare, curbele de capacitate şi suprafaţă înscriindu-se în erorile propuse. Cele mai importante colmatări sunt desfăşurate în zona de confluenţă în lac a afluenţilor principali : Frumoasa, Curpăt, Sălane, Valea Mare. Acumularea Tău A doua ca mărime de pe cursul râului Sebeş, procentele de reducere prin acumulare a volumelor caracteristice sunt sub 5%, valorile de colmatare nedepăşind 2,5 %; volumul mort nu depăşeşte 3 % din variaţie, valorile înscriindu-se în calculele propuse de proiectant. Acumularea Nedeiu Gradul de colmatare este în general accentuat, mai ales la coada lacului, acolo unde, până în anul 2007 a funcţionat o balastieră, aparţinând ICH . Acumularea Petreşti Acumularea se caracterizează prin cantităţi mari de materiale depuse, în chiuveta lacustră, deoparte şi alta a axei curentului de apă, dintre debuşarea Petreşti şi cele două deversoare din corpul barajului.

Fig. 17 Modelul plan de relief al cuvetei acumulării Nedeiu

Fig. 18 Modelul plan de relief al cuvetei acumulării Petreşti

28

7.3 Sectoare de colmatare maximă În situaţia acumulării Oaşa, cele mai importante zone sunt date de confluenţele râurilor Frumoasa, Curpăt, Sălane şi Valea Mare, depunerile având grosimi cuprinse între 15-25 cm, acoperind ca o pătură uniformă, coada lacului.

Fig. 19 Depuneri şi nivelări la coada lacului

Oaşa Fig. 20 Nivele de abraziune pe valea

Bistrei, acumularea Tău Acumularea Tău, nu are conuri de dejecţie a râurilor afluente, acestea confluează fie în cascadă fie au un debit redus, deci,o capacitatea hidrulică redusă pentru a transporta materialele solide.

Fig. 21 Acumularea Tău – zone de colmatare

Acumularea Nedeiu are o zona importantă poziţionată în coada acumulării şi se datorează perioadei de funcţionare a balastierei din timpul construcţiei. Conul de dejecţie are o lungime de peste 400 m si o suprafaţă de peste 3500 mp. Materialele aluvionare sunt depuse în alternanţă haotică, mâluri fine cu pietrişuri de divers dimensiuni. Din această cauză şi lungimea lacului s-a redus cu cca. 400m. Colmatarea principală în acumularea Petreşti se produce în zonele marginale a lacului. Este acumularea cea mai afectată de colmatare, din care cauză configuraţia cuvetei lacustre a suferit modificări esenţiale. Închiderea stavilelor barajului a dus la liniştirea apelor şi depunerea de materiale. Apoi aportul afluenţilor din zona agricolă care au depus materiale aluvionare prin scurgerea de versant. În coloanele stratigrafice determinate,

29

depunerile depăşesc 1,5 m spre malul stâng în care succesiunea litologică reflectă ritmul şi intensitatea depunerilor aluvionare.

7.4 Dinamica elementelor morfometrice sub influenţa colmatării Acumularea de materiale aluvionare în cuvetele lacustre a dus la modificarea unor parametrii morfometrici ai acumulărilor. „Ridicarea„ curbelor de capacitate au ca şi consecinţe reducerea volumelor acumulate iar utilizarea lor în producerea de hidroenergie este afectată procentual cu diferenţa de valori. Exemplu pentru lacul Nedeiu, acumularea a 40750 mc/an de material solid, într-o perioadă de 20 ani înseamnă reducerea volumelor cu 815000 mc. Cantitatea trecută prin turbine este egală cu producerea a 15 673 MW la căderea şi încărcarea maximă cu volume de apă în baraj şi condiţia turbinării debitului maxim instalat ( 52,0 mc/s). Pentru acumularea Petreşti, se păstrează extinderea iniţială a acumulării dar se reduce adâncimea în unele profile cu până la 4,4 m. Din această cauză a scăzut evident volumul acumulat iniţial faţă de cel din situaţia actuală cu peste 50 % .

Fig. 22 Curba capacităţii acumulării Nedeiu

Fig. 23 Curba capacităţii acumulării Petresti

Din urmărirea profilelor transversale în acumulări se constată o modificare a

pantelor în zona malurilor datorită depunerilor la baza versanţilor ca rezultat al erodării acestora, a surpărilor sau prăbuşirilor de diverse materiale.

VIII. RISCURI INDUSE DE LACURILE DE ACUMULARE Râul Sebeş a constituit încă de la începutul secolului XX obiectul de studiu al unor instituţii specializat în producerea şi valorificarea energiei electrice. Energia mare de relief pe care se desfăşoară Valea Sebeşului şi a afluenţilor din zona montană şi panta albiilor oferă condiţii optime pentru producerea şi punerea în valoare a hidroenergiei. Chiar daca bazinului hidrografic al Sebeşului este amenajat hidrotehnic, posibilitatile de inundaţii nu sunt excluse şi ele se pot datora :

- apelor mari de primavară, topirii bruşte a zăpezii, combinată cu precipitaţii bogate ;

- viiturilor de vară, urmare a unor precipitaţii desoebit de bogate, care pot creea depăşiri ale cotelor de apărare ( inundarea localităţii Săsciori, in 1994, urmare a unei precipitaţii torenţiale; desele inundaţii formate in urma blocării albiilor cu buşteni, arbori tăiaţi in albiile râurilor si nerecoltaţi, etc...);

30

- blocări de gheţuri in albii ( intre cele doua razboaie mondiale, localitatea Săsciori fiind inundată cu asemenea fenomene) ;

In mod normal s-au luat în vedere doi parametri de interes pentru întocmirea planurilor de măsuri la inundaţii: Principalele zone vulnerabile în cazul ruperii barajelor de pe râul Sebeş sunt:

Municipiul Alba Iulia, partea de jos a oraşului ; Municipiul Sebeş Localitatea Şugag

Localitatea Mărtinie Localitatea Căpâlna Localitatea Laz Localitatea Săsciori

Localitatea Sebeşel Localitatea Petreşti Localitatea Lancrăm Localitatea Oarda de Jos

Localitatea Vinţu de Jos Localitatea Balomiru de Câmpie Localitatea Blandiana Localitatea Sărăcsău

Localitatea Şibot Debitele maxime pe baza cărora s-au stabilit clasele de importanţă, atât pentru barajele de pe râul Sebeş cât şi pentru cel de pe râul Cugir, au fost determinate de INMH, Staţia Hidrologică Alba Iulia şi ISPH Bucuresti.

Debitele maxime în regim natural şi atenuat, pentru acumulările din bazinele hidrografice Sebeş şi Cugir

tabel nr.12 Nr. Acumularea Fcrt kmp 10 5 2 1 0,5 0,1 0,01

P Nat. 170 210 260 295 335 445 630R Aten. 68 48 102 118 138 191 287P Nat. 140 250 375 455 645 915R Aten. 21 34 96 129 170 283P Nat. 240 290 360 415 475 630 880R Aten. 15 179 220 254 286 372 504P Nat. 215 305 540 645 895 1250R Aten.P Nat. 260 315 400 465 530 705 1000R Aten. 190 225 285 336 380 502 700P Nat. 250 350 605 720 985 1365R Aten.P Nat. 280 340 440 510 600 800 1140R Aten. 211 253 325 388 457 607 859P Nat. 254 354 608 723 990 1370R Aten.P Nat. 145 245 285 325 425R Aten.P Nat. 145 245 285 325 425R Aten.

662

92

4

5

Tau

Nedeiu

Petresti

Cugir

DEBITE MAXIME PENTRU P %

1 Oasa 187

2

3

401

619

Acumulările create pe Sebeş şi pe afluenţiii acestuia au acţionat asupra regimului netural de scurgere (viteză, transport, eroziune) şi au redus efectul erozional al râului Sebeş, manifestat în perioadele ploioase şi de topire a zăpezilor, mai ales în zona depresionară, la nivelul albiei minore pe râul principal. Totodată, blocarea cursurilor de apă prin construirea barajelor hidroenergetice are influenţă prin reţinerea unor volume importante de apă şi aluviuni în spatele barajelor şi regularizarea principalilor afluenţi în zona de confluenţă pentru a reduce colmatarea lacurilor. S-au luat în calcul mai multe ipoteze de avariere a barajelor, în special a barajului Oaşa, cel mai mare din salba de baraje de pe râul Sebeş. Astfel, se presupune distrugerea a 50-70 % din lătime şi înălţime într-un interval de timp de 15-120 min funcţie de caracteristicile barajului. Volumul lacului a fost considerat ca rezultând din nivelul maxim al acumulării.

31

Lista localităţilor in zona de inundabilitate in ipoteza ruperii totale a barajului Oaşa şi parametrii specifici undei de viitură

tabel nr. 13

Baraj Forma de

cedare

Localitatea inundata

Comanda- ment local

Distanta de la

baraj km

Timpul de sosire al undei

min

Viteza undei de

viitura km/h

Inaltimea undei in localitate

m

Oaşa rupere totala

Tău Şugag

Martinie Capilna

Laz Sasciori Sebesel Petresti Sebes

Lancram

Comisia locala de aparare Sebes

14.4 28.1 30

39.6 42.6 44.6 46.8 50.2 53.5 57.5

10 22 24 34 37 39 42 47 52 59

86.4 76.2 75

69.6 69

68.4 66 64

61.7 59.4

46 34 31

23.5 22 20 18 12 9

6.5 Atât în cazul ruperii barajelor cât şi în cazul inundaţiilor rapide, de pe versanţi deciziile luate în legătură cu acţiunile de protejare a populaţiei şi bunurilor materiale trebuie să se bazeze pe timpul estimat necesar evacuării şi disponibilitatea adăposturilor corespunzătoare în raport cu grosimea stratului de apă (vezi schitele ataşate). Datorită timpului foarte scurt avut la dispoziţiei odată cu declanşarea fenomenelor, organizarea punctelor de adunare, îmbarcare – debarcare, de primire-repartiţie evacuaţi şi sinistraţi, va fi sumară, pondorea constituind-o auto-evacuarea cu mijloace de transport auto proprii.

Populaţia evacuată în cazul ruperii barajelor de pe valea Sebeşului tabel nr.14 Nr.crt Localitatea Nr. locuitori Zona de evacuare

1 Comuna Şugag 4.250 versant mal stâng-drept al văii 2 Comuna Săsciori 6.000 versant mal stâng-drept al văii 3 Petreşti 2.000 versant mal stâng-drept al văii 4 Municipiul Sebeş 29.000 Deal. Rebeşul Mare; dl.Fetina; Râpa

Roşie 5 Oarda de Jos 1.500 Oarda de Sus 6 Municipiul Alba Iulia 67.000 Cartier Cetate 7 Vinţul de Jos 5.500 Capu Dealului 8 Pâclişa 800 Dealul Câmpşor 9 Blandiana 1.500 Dealul Pleşu 10 Balomirul de Câmpie 1.000 Dealul Graia 11 Şibot 2.600 Dealul Gumărat 12 Sărăcsău 800 Dealul Harghii 13 Băcăinţi 600 Dealul Cilop

** Numărul locuitorilor după Direcţia de Statistică a jud. Alba

32

IX. VALORIFICAREA APEI LACULRILOR DE ACUMULARE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC SEBES

9.1. Valorificare hidroenergetică a apei lacurilor Primele observaţii organizate în baza unui plan au început în bazinul hidrografic Sebeş, în anul 1931 prin înfiinţarea staţiei hidrometrice Petreşti, râul Sebeş în bazinul inferior. Studiile complexe, intensificate începând din anul 1965, au relevat faptul că pe Sebeş pot fi realizate 6 uzine hidroelectrice, cu o putere instalată de 390 MW şi o capacitate de producţie de 691 mil. kwh/an: Frumoasa (cu o putere instalată de 10 MW şi o capacitate de producţie de 17 mil. kwh/an), Gâlceag (150 MW şi 260 mil. kwh/an), Şugag (150 MW şi 260 mil. kwh/an), Săsciori (42 MW şi 88 kwh/an), Petreşti (12 MW şi 21 mil. kwh/an) . În bazinul hidrografic Sebeş, lacurile de acumulare realizează două tipuri de modificări ale condiţiilor naturale:

- modifică profilul longitudinal al cursului de apă ; - modifică regimul debitelor cursului de apă ,

Plecând de la aceste considerente, funcţiile acumulărilor din bazinul hidrografic sunt următoarele :

- asigurarea unei cote a nivelului apei, pentru a permite captarea apelor de către folosinţele consumatoare ;

- realizarea unei căderi concentrate pentru folosinţa hidroelectrică; - realizarea unei concordanţe între necesarul de apă pe cursul de apă şi

regimul debitelor râului Sebeş ( regularizarea debitelor şi reducerea undelor de viitură );

Modul de exploatare a acumulărilor determină regimul puterilor şi energiilor produse de centralele hidroelectrice şi condiţiile în care se pot asigura consumatorii cu apă din aval.

Parametrii tehnici ai hidrocentralelor de vârf de pe lângă principalele acumulări din bazinul hidrografic Sebeş (după Hidrocentrale Sebeş )

tabel nr. 15 Denumirea unităţii Gâlceag Şugag Săsciori Petreşti

Hidroagregate 2Francis 2 Francis 2 Francis 2 EOS Căderea netă (m) 430 326 94 9,5

Putere instalată MW 150 150 42 4,25 Debit instalat (mc/s) 40 51,6 52 2

Producţia de energie/an mediu (GWh) 260 260 81 6 9.2. Acumul ările, surse de alimetare cu ap ă potabil ă Alimentarea cu apă reprezintă o condiţie de prim ordin în dezvoltarea unor zone sau a unor localităţi, iar în acest sens, s-a reuşit punerea în valoare apei lacurilor din bazinul hidrografic Sebeş. Sistemul regional de alimentare cu apă potabilă a judeţului Alba a fost realizat între anii 1977-1990. Dacă iniţial a fost proiectat pentru alimentarea cu apă potabilă a doar câtorva oraşe cum ar fi Sebeşul, Alba Iulia si Teiuş, ulterior s-a reuşit conectarea la principala magistrală şi a oraşelor cele mai îndepărtate, cum ar fi Blajul şi Ocna Mureş.

33

9.2.1. Situaţia alimentării cu apă potabilă din sursa Sebeş – sistem zonal Acumularea Petreşti, alimentează cu apă potabilă sistemul zonal de alimentare cu apă potabilă este reprezentat de Municipiul Sebeş şi parcul industrial din localitate. Dacă la început, în anii 1980, lacul Petreşti alimenta o parte însemnată a judeţului Alba, în prezent asigură aşa cum a spus doar apa potabilă pentru sistemul zonal. 9.2.2. Alimentarea cu apă în sistem regional Proiectul de alimentare cu apă potabilă s-a realizat în mai multe etape, lungimea totală a lucrării depăşind 100 km, iar odată realizat acest proiect, s-a reuşit racordarea tuturor localităţilor din apropierea magistralei care necesitau apă potabilă. După anul 1998, s-a trecut la dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă, luându-se hotărârea mutării prizelor în acumularea Nedeiu, amonte acumulării Petreşti, la capătul amonte al galeriei de alimentare a castelului de echilibru a CHE Săsciori. Această variantă a făcut ca alimentarea cu apă a judeţului Alba să se extindă, reuşindu-se o alimentare în sistem microregional. Astfel, aducţiunea gravitaţională Dn – 1000 mm până la Alba Iulia, cu ramificaţia la rezervoarele de jos din Alba Iulia, prin Dn – 800 mm; aducţiunea Alba Iulia Galda, prin Dn – 850 mm, la Galda existând şi o staţie de pompare ; aducţiunea Galda – Blaj prin Dn – 600 mm; aducţiunea Galda – Aiud, prin Dn – 600 mm şi aducţiunea Aiud – Ocna Mureş prin Dn – 600 mm ( vezi schiţa alimentării cu apă potabilă ). 9.2.3. Alimentarea cu apă în sistem microregional Sistemul microregional de alimentare cu apă potabilă secţiunea II cuprinde zona central-estică a judeţului Alba, respectiv comunele: Daia Română, Câlnic, Cut, Şpring Doştat şi localitatea aparţinătoare Municipiului Sebeş, Răhău. Deoarece nu există surse locale ( de suprafaţă sau subterane ) care să poată asigura cerinţa de apă a localităţilor din zona centru – est a judeţului Alba, sursa pentru alimentarea sistemului microregional de alimentare cu apă se constitue într-un racord la aducţiunea magistrală : Sebeş – Alba Iulia – Aiud – Blaj( firul II ) care preia şi tratează apa din râul Sebeş.

Fig. 24 Reţeaua de alimentare cu apă potabilă în sistemul microregional Conform necesarului şi a cerinţelor de apă pentru zona luată în calcul s-au determinat valorile de debit specific de apă pentru nevoi gospodăreşti (qq ) şi ale coeficientului de neuniformitate zilnică (kzi ) astfel :

34

Necesarul de apă a sistemului microregional tabel nr. 16

Consumatori Q zi mediu Q zi max Comuna

Localitate Populaţie Animale mc/zi l/s mc/zi l/s

Daia Română Daia Română 3608 2800 492,8 5,70 630,0 7,29 Câlnic Câlnic 1505 1501 215,7 2,50 276,2 3,20

Cut Cut 1745 913 218,2 2,53 280,7 3,25 Răhău Răhău 1056 1237 152,2 1,76 194,2 2,25

Şpring 911 661 147,7 1,71 185,5 2,15 Şpring Draşov 594 472 94,51 1,09 118,4 1,37

Cunţa 692 408 112,8 1,31 140,0 1,62 Vingard 678 889 108,4 1,25 138,3 1,60

Doştat Doştat 711 851 137,3 1,59 169,2 1,96 Boz 593 715 98,16 1,14 125,2 1,45

Berghin Berghin 2011 2626 295,0 3,41 375,8 4,35 Straja,Ghirbom

CONCLUZII Prin poziţia sa, bazinul hidrografic Sebeş beneficiază de o succesiune de elemente distincte. Acestea derivă din poziţia centrală în cadrul Romaniei, din carecterele teritoriale semnificative unităţilor montane ale grupei Parângului, din unităţile de podiş pe care le străbate precum şi cele ale Cindrelului. Factorii naturali şi antropici care condiţionează dinamica bazinului hidrografic Sebeş, acţionează ca un sistem complex. În cadrul acestora se remarcă un factor sau un ansamblu de factori cu rol determinant activ, care dimensionează şi caracterizază evoluţia bazinului. Genetic şi evolutiv, bazinul hidrografic Sebeş se subordonează spaţiului Carpaţilor Meridionali dar şi celui din Depresiunea Transilvaniei, prin culoarul Secaşului şi mai apoi râului Mureş – prin nivelul de bză, în funcţie de care s-a manifestat eroziunea. Prima parte a lucrării analizează condiţiile naturale în care s-a format şi evoluat bazinul hidografic Sebeş. Sunt analizate distributiv resursele naturale ale bazinului : geologia, condiţiile morfologice şi morfometrice, cu elementele generale de evoluţie, în care pantele, sunt deosebit de importante datorită înclinării acestora. În urma acestor înclinări, s-a pus în valoare potenţialul hidroenergetic a bazinului hidrografic. Pe lângă aceste elemente, tot în prima parte se regăsesc informaţii legate reţeaua hidrografică pe care o formeaza bazinul, evoluată în condiţiile unui relief foarte accidentat mai ales după Depresiunea Oaşa, condiţiile hidrice pornind de la apele subterane tratate sub forma unor complexe acvifere până la analiza scurgerii medii, condiţiile climatice , etc. Datorită condiţiilor naturale deosebit de avantajoase, valorificarea resursei hidroenergetice şi-a pus amprenta asupra reţelei hidrografice şi asupra regimului hidrologic din bazin, prin construirea marilor baraje : Oaşa, Tău, Nedeiu şi Petreşti, dar şi a derivaţiilor din propriul bazin sau din bazine alăturate, vezi bazinul hidrografic Cugir. Apărute ca o cerinţă a dezvoltării social-economice, lacurile de baraj sunt considerate obiective de importanţă majoră, menite să satisfacă cerinţele din ce în ce mi mari de energie electrică, apă potabilă şi industrială. Construirea lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Sebeş, a avut repercusiuni asupra regimului natural al scurgerii, prin atenuarea viiturilor şi printr-o regularizare a debitelor aval de aceste lucrări hidroenergetice. De asemenea, suprafeţele lacurilor de acumulre se remarcă prin schimbul de materie şi energie cu suprafeţele limitrofe, condiţionând declanşarea unor dezechilibre

35

majore de versant, torenţialitate sau de albie (colmatări, acumulăi de materiale solide) sau instalarea unor topoclimate specifice. Din această cauză, lucrarea tratează toate elementele componente bilanţului hidric, valori de intrare şi valori de ieşire. Componenta lichidă este tratată amănunţit, mai ales în perspectiva utilizării unor metode simple de acţiune asupra debitelor, reconstituirea debitelor ca element de evoluţie cantitativă a scurgerii. Bazinul hidrografic Sebeş, constitue un sistem ecologic cu trăsături specifice în care sunt şi problemele legate de poluarea apei lacurilor de acumulare, ca urmare a intervenţiei umane. Necesitatea cunoaşterii acesteia este legată de existenţa celei mai importante captări pentru alimentarea cu apă potabilă a judeţului Alba precum şi a măsurilor legate de protejarea acestei ape. Utilizarea debitelor în sistem hidroenergetic impune o cunoaştere clară a volumelor de apă din acumulări, reducerea acestora fiind condiţionată de gradul de eroziune al bazinului hidrografic dar şi de colmaterea în lacuri, analizele efectuate specificând aceste lucru. Activitatea social–economică poate produce efecte nedorite, dereglări distructive şi brutale ale sistemelor. Analiza acestora precizează chiar şi acţiunile ce trebuie intreprinse pentru a le preveni şi pentru a stopa din acestea.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă

1. Borza Al. (1959), Flora şi vegetaţia văii Sebeşului, Ed. Academiei Române, Bucureşti; 2. Burton I.,Kates R.W.,Whirâte G.F.(1978), The environment as Hazard, Oxford, Universitz Press, New York ; 3. Buza M., (1981), Alter und kontinuitat der bevolkerung im Şureanu und Cindrel gebirge und in den angrenzenden gebieten, „Revue de geographie”, 25 Bucureşti; 4. Buza M., Simona Fesci, (1983), Cindrel, Ed. Sport turism, Bucureşti ; 5. Dăscălescu N. (1983) - Baraje de joasa cadere, Ed. Ceres, Bucureşti 6. Diaconu C., Şerban P., (1994), Sinteze şi regionalizări hidrologice, Ed. Tehnică, Bucureşti ; 7. Drobot R., (1997), Bazele statistice ale hidrologiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 8. Gâştescu P. (1998), Hidrologie, Ed. Roza Vânturilor, Târgovişte ; 9. Gâştescu P. (1998), Limnologie şi oceanografie, Ed. H.G.A., Bucureşti ; 10. Gâştescu P. (2002), Resursele de apă ale bazinelor hidrografice din Romania, Ed. Terra, anul XXXI (L1), vol 1-2, Bucureşti ; 11. Gâştescu P., (1963), Lcurile din R.P.R.-Geneză şi regim hidrologic, Edit. Academiei R.P.R. Bucureşti ; 12. Grigor P. Pop, (1992), Amenajări hidroenergetice din bazinul Crişului Repede, Studii universitare Babeş-Bolyai, Geogr., 1-2, Cluj Napoca ; 13. Grigor P.Pop (1996), Romania, geografie hidroenergetică, Ed. Presa Universitară Clujană ; 14. Haidu I., (2002), Analiza de frecvenţă şi evaluare cantitativă a riscurilor, Riscuri şi catastrofe, editor Sorocovschi V., Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca; 15. Horvath Cs., (2008), Studiul lacurilor de acumulare din bazinul superior al Crişului Repede , Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca; 16. Ilie I. (1975), Amenajarea hidrotehnica a raului Sebes, Hidrotehnica vol.20, nr.4, Bucuresti; 17. Ionita Ichim, Radoane M. (1986), Efectele barajelor in dinamica reliefului, Ed. Academiei Române; 18. Leopold L.B., Wolman M.G.,Miller J.P.(1964), Fluvial Processes in Geomorphology, Freeman, San Francisco;

36

19. Mac I., (1972), Subcarpaţii Transilvăneni dintre Mureş şi Olt. Studiu geomorfologic, Edit. Academiei, Bucureşti ; 20. Mateescu C., Pavel D. (1972), Lucrări hidroenergetice reprezentative în Romania, realizate în anii 1947-1972, Hidrotehnica, 12 ; 21. Mălai M., Simionescu G. (1990), Amenajarea hidrotehnică Sebeş aval, centrala hidroelectrică Săsciori şi centrala hidroelectrică Petreşti, Hidrotehnica, 2, Buc. ; 22. Mihăilescu V.,(1963), Carpaţii sud – estici, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti ; 23. Morariu T., Posea Gr.,Mac I.,(1980), Regionarea Depresiunii Transilvaniei, SCGGG-Geogr., XXVII,2 ; 24. Mutihac V., (1990), Geologia României, Edit.Tehnică,Bucureşti , 25. Orghidan N., (1969),Văile transversale din România, Studiu geomorfologic, Edit.Academiei, Bucureşti ; 26. Pandi G., (2002), Riscul în activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, Vol., Riscuri şi catastrofe, Editor Sorocovschi V.,Studia Universitas Babeş-Bolyai, Cluj; 27. Pandi G., (2008), Morphometry of Lake Sfânta Ana, Romania, vol., 1-2 Lake, reservoirs and ponds, Ed. Transversal, Târgovişte ; 28. Pandi G., Moldovan F., (2003), Importanţa prognozelor în diminuarea riscurilor meteorologice şi hidrologice, Riscuri şi catastrofe, vol.II, editor Sorocovschi V., Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca; 29. Pandi G., Sorocovschi V., (2009), Dinamica verticală a albiei râurilor în dealurile Clujului şi Dejului,Editor Sorocovschi V., nr.7 Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca; 30. Pandi, G. (1997), Concepţia energetică a formării şi transportului luviunilor în suspensie. Aplicaţie în nord vestul Romaniei, Ed. Presa Universitară Clujeană ; 31. Pandi, G., Horvath Cs., (2005), Aspecte ale calităţii mediului hidric în lacul de acumulare Leşu, Simpozion Mediu-cercetare, protecţie şi gestiune, Agnita ; 32. Pandi, G., Şerban, Gh., (1995), Dinamica scurgerii de aluviuni aval de baraje, Hidrotehnica, vol. 40, nr.6, Bucureşti ; 33. Pandi,G., Horvath,Cs., (2005), Riscuri asociate colmatării Lacului Roşu, Vol. Riscuri şi catastrofe, nr.2, pag 135-142, Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj Napoca; 34. Paraschivescu A. (2004), Retehnologizarea CHE Gâlceag, Hidrotehnica, 5-6, Bucureşti ; 35. Pavelescu L., (1955), Cercetări geologice şi petrografice în Munţii Sebeşului, An. Com. Geol. XXVIII, Bucureşti ; 36. Pişota I., Zaharia Liliana (2002), Hodrologie, Ed. Universităţii din Bucureşti ; 37. Pişota I., Zaharia Liliana (2003), Hidrologia uscatului. Resursele de apă şi valorificarea lor în turism, Ed. Universităţii Bucureşti ; 38. Popovici A. (2002), Baraje pentru acumulări de apă, vol I, II , Ed. Tehnică Buc. ; 39. Popovici A., Popescu C., (1992), Baraje pentru acumulări de apă, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti ; 40. Posea Gr., (1969), Asupra suprafeţelor şi nivelelor morfologice din SV-ul Transilvaniei, Lucr. Şt. Inst. Ped., Oradea ; 41. Posea Gr., Badea L. (1982), Regionarea geomorfologică a teritoriului României, Bul. Soc. Şt. Geogr. VI (LXXVI) ; 42. Prişcu R. (1974), Construcţii hidrotehnice, vol. 2, Ed. Didactică si Pedagogică Bucuresti; 43. Rădoane Maria, Rădoane, N. (2003), Impactul construcţiilor hidrotehnice asupra dinamicii reliefului, în vol. „Riscuri şi Catastrofe”, vol. II, Editor Sorocovschi, V., Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, pg. 174-185 ; 44. Romanescu Gh. ( 2009), The physical and chemical characteristic of the lake wetlands in the Central Group of the East Carpathian Mountains, Ed. Transversal, Târgovişte ; 45. Serban P., Stanescu V., Al. Roman, (1989), Hidrologia dinamică, Ed.Tehnică

Bucuresti;

37

46. Sorocovschi V., (2002) Hidrologia uscatului. Partea I-a şi a II-a. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca;

47. Sorocovschi V., (2002), Riscuri hidrice, în vol. „Riscuri şi catastrofe”vol.I, Editor Sorocovschi V., Editura Casa Cărţii de Şştiinţă, Cluj Napoca;

48. Sorocovschi V., (2003), Complexitatea teritorială a riscurilor şi catastrofelor, în „Riscuri şi catastrofe”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca ;

49. Sorocovschi V., (2003), Riscuri hidrice în „Riscuri şi catastrofe”, vol I, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca ;

50. Sorocovschi V., (2009), The mineralisation degree and chemical composition of the lakes in the Transylvanian Plain, Ed. Transversal, Târgovişte ;

51. Sorocovschi V., Pandi G., (1995), Particularităţile valorificării apelor din nordul Carpaţilor Occidentali, Studia Univ. Babeş-Bolyai. Geographia. Anul XL, nr.1-2, Cluj Napoca,

52. Sorocovshi V., (1996), Podişul Târnavelor. Studiu hidrogeografic, Ed. Cetib, Cluj Napoca;

53. Strahler A.N. (1952), Hypsometric analysis of erosional topography, Geol. Soc.Am.Bull, 63 ;

54. Şerban ,Gh. (1999), Evaluarea colmatării lacurilor de acumulare din bazinul Someşului Cald, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţific „Geographica Timisensis”, vol. 8-9, Timişoara 14-15 mai, pp.145-156 ;

55. Şerban Gh. (2007), Lacurile de acumulare din bazinul superioral Someşului Mic, ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca ;

56. Şerban, Gh. (1999), Bilanţul apei lacurilor de acumulare din bazinul superior al Someşului Mic, Studia Univ. Babeş-Bolyai, Gheographia, XLIII,2,Cluj Napoca, pg.69-77;

57. Şerban,P., Theodor S.M. (1986), Colmatarea lacurilor de acumulare din Romania, PEA Piatra Neamţ ;

58. Ştef ,I. (2006), Structura amenajărilor hidrotehnice din bazinul hidrografic Sebeş, Ed. Univ. „Lucian Blaga”, Sibiu ;

59. Ştef ,I. (2010 ), Alimentarea cu apă în sistem microregional, Presa Univ. Clujană, Cluj Napoca ;

60. Ştef V. (1983), Verificarea unor caracteristici ale amenajării Oaşa-Fetiţa, râul Sebes, B.C.N. al apelor, nr. 2/3, Bucuresti;

61. Ştef, I, Truţia, Mioara (2006), Probleme privind mobilitatea albiei, Ed. Univ. „Lucian Blaga”, Sibiu ;

62. Ştef, I. (2006), Impactul acumulărilor asupra mediului înconjurător în bazinul hidrografic Sebeş, Ed. Univ. „Lucian Blaga”, Sibiu ; 63. Ştef, I. (2008), Vulnerabilitate şi risc la acumulările hidroenergetice de pe valea

Sebeşului, International conference „Water resources management in extreme conditions „, Bucureşti ;

64. Ştef, I., (2005), Reconstituirea debitelor în bazinul hidrografic Sebeş, Conferinţa naţională de hidrologie , Bucureşti ;

65. Ştef, I., Iobăgel, Anca, (2006), Gospodărirea Apelor, Ed. Univ. „Lucian Blaga”, Sibiu;

66. Ştef, I., Oprişa, C. (2006), Generating and flow conditions of the floods during, june and july 2006, in Alba County, International conference „Hydrogeological hazards”, Bucureşti;

67. Ştef, I., Oprişa, C. (2007), De la inundaţie la secetă în arealul bazinelor mici din jud. Alba 2000-2006; Conf. Naţională „Managementul resurselor de apă la risc”, Bucureşti ;

68. Teodorescu I. (1976), Lacuri de acumulare, Ed. Ceres, Bucuresti; 69. Teodorescu I. si colab. (1973), Gospodarirea apelor, Ed.Ceres, Bucuresti; 70. Torry W.I. (1979), Hazards.A critique of the Environment as hazard and general

reflections of disaster research, Canadian Geographer, 23,4 ;

38

71. Touchart, L. (2002), Limnologie physique et dynamique. Une geographie des lacs et des etangs. Ed. De L”Harmattan, Peris, France ;

72. Trufas V. (1956), Valea Sebesului, Analele Univ. ”C.I. Parhon” 11, Bucuresti. 73. Trufaş V., (1961), Lacurile din relieful glaciar al Munţilor Şureanu, Met.hidr.

gosp.ape, 1, Bucureşti ; 74. Trufaş V., (1978), Apele subterane din Munţii Sebeş, St. de geogr. Bucureşti; 75. Ujvari, I. (1957), Despre bilanţul apei pe teritoriul R.P.P, Meteorologia şi

hidrologia, nr.1 ; 76. Ujvari,I, Gâştescu ,P. (1958), Evaporaţia de pe suprafaţa lacurilor din R.P.R, Rev.

Meteorologia, Hidrologia şi Gospodărirea apelor, an3, nr.1, pag. 49-56 ; 77. Velcea Valeria, Savu Al., (1982), Geografia Carpaţilor şi Subcarpaţilor Rmâneşti,

Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti ; 78. Zaharia Liliana(2005), Hazarde naturale din Carpaţii şi Subcarpaţii dintre Trotuş şi Teleajen. Studiu geografic, coord. Maria Sandu şi Dan Bălteanu, capitolel Apele şi hazardele hidrologice, Ed. Ars Docendi, p.47-59 şi 176-181 ;

79. Zaharia Liliana, Pătru Ileana, (2008), Considerations on the anthropic romanian lakes and their impact on enviroment, Vol.,1-2, Lake, reservoirs and ponds, Ed. Transversal, Târgovişte ;

80. Zaharia Liliana, Pătru Ileana, Oprea R., (2006), Geografia Fizică a României (Clima, Apele, Vegetaţia, Solurile), Ed. Universitară, 175 p, Bucureşti ;

81. Zăvoianu I., (1978), Morfometria bazinelor hidrografice, Edit. Academiei, Bucureşti ;

82. Zăvoianu, I., (1999), Hidrologie, Ed. Fundaţiei „Romania de Mâine”, Bucureşti; *** (1988), Îndrumar pentru studiul complex al lacurilor de acumulare, INHGA Bucureşti ; *** (1992), Atlasul Cadastral al Apelor din Romania, I, Reţeaua hidrografică, Ed. Aquaproiect şi Ministerul Meiului, Bucureşti ; *** (1980), Îndrumări metodologice şi tehnice pentru reconstituirea scurgerii naturale a râurilor, INHGA Bucureşti; *** (1984), Accidente la construcţii hidrotehnice, ISPH Bucureşti ; *** (1999) I.S.P.H., Studiu hidrologic actualizat pe raul Sebes si afluenti si raul Mures, in sectiunile de interes pentru gospodarirea apelor, Bucuresti; *** (2000), Hidroelectrica, Amenajarea hidroenergetica a raului Sebes, Sebes;