n. Caramfil Asanarea Lacurilor Colentinei

INSTITUTUL ROMAN DE ENERGIE

No. 121

ING. N. G. CARANFILDR.-ING. DORIN PAVEL ING. D. R. CORBUING. G. VLADIMIRESCU ING. A. G. VUZITAS

LUCRARILE DE ASANAREA LACURILOR DINVALEA COLENTINEI

1,41,10TEc4

:MUMC113ULUI-

4)(Jer 7pf.$1\Extras din BULETINUL Anul IV, No 4

BUCURESTI1 9 3 6

1.R.Ej

www.dacoromanica.ro

EFECTELE ASANARII COLENTINEIASUPRA BUCURESTIULUI SIREGIUNILOR INVECINATE

DE

INGINER N. G. CARANFIL

www.dacoromanica.ro

EFECTELE ASANARII COLENTINEI ASUPRABUCURESTIULUI GIUNILOR INVECINATE 1)

voLiOre,,de Ing. N. G. CARANFIL

MUNICIP;;'Trebue sa adu multuminglim le

6 EFECTELE ASANARII COLENTINEI ASUPRA

Aezarile preistorice totdeauna au urmarit i alte conside-ratiuni cleat cele poetice, in special apararea contra atacurilorfiarelor sllbatece 0 in contra atacurilor triburilor invecinate.De aceea le gasim situate in mlastini 0 in mijlocul padurilor.

Trebue sa facem aceasta constatare neplacuta pentru noicl, de unde acesti foarte indepartati inainta0 s'au aezat intr'ooaza de verdeata, de apa i umiditate, noi am parvenit satransformam aceasta oaza intr'o aezare de praf 0 de seceta.

Este adevarat ca, la acest lucru, nu a contribuit un planbine determinat i toate cunostintele technice. Dar trebue sarecunowem el am ajuns la un perfect succes si am uscatorapl cu desavarcire, aa de mult, incat este Inca in me-moria d-voastra de ce lipsuri de apa potabila si de apa ingenere a suferit orasul Bucuresti.

Ca sa va ark ce oaz de apa, de verdeata se afla imprejurulacestui oras 0 in el, va voiu citi niste extrase dela 1850 ale luiUlysse de Marsillac, care spunea:

Autrefois, les environs de Bucarest avaient ete des re- traites charmantes, coins oublies des hommes et benis du bon Dieu. Je ne puis songer sans un serrement du coeur au bocage de Saint Eleuthere, a ces beaux arbres vieux de plu- sieurs siecles qui ont ete impitoyablement assassines pour etre remplaces par des carrs de choux. Les hamadryades se

sont vengees en semant la sterilite sur ce terrain d'ou on les chassait. Avec les arbres est partie l'humidite et avec l'humidite la fecondite. Ii y a quinze ans, vous auriez vu la, sous ces voutes epaisses, un tapis de gazon ou l'on s'enfongait jusqu'a la ceinture, des eaux courantes gazouillaient tout autour, les oiseaux chantaient a vous etourdir, et, dans les flasques vertes, lits d'emeraude tapisss par une main savante, le crapaud faisait entendre sa note plaintive, d'une si pen&

trante harmonie. Vers le soir, la cloche de l'eglise voisine melait sa voix pieuse aux cantiques de la creation et le soleil tombant derriere les colines de Cotroceni ependait sur ces lieux enchantes un dernier voile de pourpre et d'or qui cou- vrait lentement les cimes balancees par la brise .

.

www.dacoromanica.ro

BUCURESTIULUI SI REGIUN1LOR .INVECINATE 7

Va las pe d-voastra sa va ganditi care este situatia Dambo-vitei astazi, transformata intr'un canal colector. Suntem cutotii bucuresteni i trecem aproape in fiecare zi pe linga Dam-bovita. Totusi, nici nu ne uitim la dinsa, nu vrem sa o vedem.

Acest rau, care ar putea s dea posibilitate orasului Bucu-resti, ca atator alte orase traversate de un curs de apA, sa re-prezinte o regiune de gradini i o desfatare a ochiului, a devenitprinteo gresita lucrare technicA care era de absoluta necesi-tate, de altfel un canal colector, care acum incepe s fie aco-pent i transformat in ceea ce este in realitate, adica intr'uncanal colector:

PAnA astazi in orasul nostru au fost foarte putine prilejuriin care ne-am aratat capabili sa intreprindem lucrAri de interesgeneral, sA avem o oarecare viziune de lucrAri de viitor i sle putem realiza. Dela 1850 si pAnd astazi sunt foarte putine.LucrArile acestea de asanare a \Tali Colentinei reprezinta un succesal interesului general asupra electoralului, asupra interesuluilocal.

Aceste lucrAri, ca i altele, ce voiu avea cinstea sA vi expunastAzi i posibile de executat in jurul Bucurestiului, sunt lucrAricare nu intereseazA imediat pe niciun elector, sunt lucrari carese intind pe o lunga perioada de ani. Ele cer continuitate,pentru care noi Inca avem o mare antipatie, cer sfortari finan-ciare de lunga durata si bine chibzuite, care sa nu apese preamult executarea altor lucrdri de absoluta necesitate in interiorulorasului. De aceea spun ca ceea ce s'a putut infaptui, este unsucces al nouii indrumri, in care se aflA orasul Bucuresti inultimii ani. Executarea lucrArilor se datoreste increderiiperseverentii d-lor : Dem. Dobrescu, Emanoil Dan i Alex. Donescu.

Cu totii ati bagat de seami ca rominul are o repulsiefatal de apa sub orice forma. Poate ati avut acest prilej,de a intalni ciobani ardeleni in Dobrogea, veniti cu turmelede oi in marginea marii. Mi s'a intimplat de mai multe orisa-i intreb : ati intrat vreodata in apa ? Ciobanul mi-a surisintr'un mod compatimitor : marea nu-1 intereseaza. Vine inregiunea dobrogeana admirabilk cuprinsl intre Balcic i Tekir-ghiol, in care coasta inalta aduce Arnim pAnA in marginea

si

www.dacoromanica.ro


apei. Vine cu oile pana acolo, sta cativa ani: intoarce spatelela mare, nu-1 intereseaza.

In Bucuresti, s'a intamplat cam acelasi lucru. Daca va uitatipe planul general, yeti vedea c suntem inconjurati de ape.Am facut tot ce este posibil, insa, sa le indepartam de noi:le-am intors spatele, nu ne-au interesat.

Arareori un oras are niste vecinatati mai bogate in cursuride ape ca Bucurestiul. Avem Argesul la o distanta de 20 0ceva de kilometri. Avem Sabarul i Ciorogarla, avem Dam-bovita, care trece prin oras, raul Colentina, cu lacurilepe care d-voastra le cunoasteti. Imediat urmeaza valea Piperei,cu un mic lac. Dupa aceea, lacul Caldarusani, cu doul cozifoarte lungi, si; in fine, lacul Snagov, cu o coada de asemeneafoarte lunga, care depaseste soseaua Bucuresti-Ploesti siajunge in amonte pana la Butiman. I e hart (plansa I), nuam avut posibilitatea sa va aratam totul. Ee mai vede intrealtele coada Mostistei. Spre Sud avem Dunarea i laculGreaca, un lac admirabil, care se gaseste la numai 6o km deacest oras.

Cati bucuresteni au vazut lacul Greaca ? Sa-mi dati voiesa va raspund tot eu: foarte putini. Este un lac admirabil,cu o coasta inalt, de unde privelistea este nebanuit de fru-moas. Sunt acolo vii, care coboara pana in marginea lacului.Totusi, nu cunoastem: nu ne intereseaza.

Ei bine, nu este oare cu putinta ca, profit and de aceastregiune admirabila de ape curgatoare, cari invalue acest oras,s transformam i noi Capitala intr'o asezare omeneasca plinade fantani, plina de mici cascade de ape curgatoare ?

Insasi natura orasului Bucuresti se preteaza, deoarece areun relief care ingadue asemenea lucrari. Voiu arlta, in cursulacestei conferinte, ce climat are orasul Bucuresti si cat de seceste in cursul verii.

Cu aceste lacuri la Nord de Bucuresti, cu aceste rauri,s'au vanturat de multi. vreme diferite proiecte. Caci, vA rogsa credeti ca nu am intentiunea sa-mi apropii catusi de putinvreo originalitate in ideea asanarii lacurilor, nici macar de a fifost printre cei dintai cari s'au gandit la o utilizare a acestor

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TIULUI $1 REGIUNILOR INVECINATE 9

ape. Cu siguranta ca s'au gandit la ele multi oameni pe carenoi nu-i cunoast m, multe seco'e in urma.

Am vazut, nu de mult, publicandu-se o lunga insiruirede nume de oameni, care s'au gandit la executarea acestor lucrari.

A ne gandi i a emite proiecte generale si idei generale,bazate pe cateva studii foarte rapide, &cute pe hartie, este unlucru foarte interesant, ins cred, totusi, el este mult mai fo-lositor i poate nitel mai greu de a intocmi un proiect execu-tat in limita unui deviz precis, de a-I pune in executie i dea-I executa. Aceasta a fost partea mea de contributie la amena-jarea vaii Colentinei.

Canal plink la Snagov. Voiu expune, deci, cateva posi-bilitati : dacl plecam dela Nord, dela lacul Snagov, exista oposibilitate de a lega acest lac, care este admirabil. D-voastrAcu totii II cunoasteti un lac care are izvoarele lui .proprii,un lac care se apropie la o distanta asa de invecinata de Bucu-resti, cu lacul Baneasa printr'un canal (a se vedea plansa I).

Nu s'a facut Inca niciun studiu prea amanuntit. In aceastaprivinta, la Uzinele Comunale am fAcut o ridicare generala peteren, un ptofil in lung si am vazut cA exista aceasta posibili-tate, de a pleca dintr'o coada a Snagovului, de langa satulGhermAnecti, cu un canal care, apoi, se indreapta spre Calda-rusani, unde are nevoie de un biraj, trece asupra lacului Pipera

ajunge la Baneasa.Acest canal nu ar avea o utilitate imediatA. Este o lucrare

evaluata la vreo cinci sute de milioane lei, pentru o sec-tiune care sa-1 faca navigabil. Ce regiune admirabil, insa, deaci pant la Snagov, pentru locuintele bucurestenilor I Ce mijlocadmirabil i ieftin de transport al alimentelor necesare acestuioras din regiunea de Nord ar reprezenta un asemenea canal !

Al doilea curs de apa important pentru Bucuresti ii repre-zintA valea Colentinei, despre care va voiu vorbi mai tftrziu.

D mbovita am asanat-o i asasinat-o, nu mai este nimicde fAcut cu dansa. Nu mai este posibil de adus din ea apaproaspata, deoarece o parte din apa este deja luatA in amontede Bucuresti, la Arcuda, pentru necesitatile de apA potabill

www.dacoromanica.ro

/0 EFECTELE ASANARII COLENTINEI ASUPRA

ale Capita lei. Apoi radierul Dambovitei in Bucuresti a fostfixat la o anumita cot, dupa care s'au stabilit canalele colec-toare i ridicarea nivelului Dambovitei actuale ar duce lacomplicatiuni foarte mari.

Adueerea apei Argeplui in Bneureti. Nu vorbesc deCiorogarI i Sabarul, care sunt cursuri de apa putin importante.Ajungem astfel la Arges, un curs de apa cu un debit foartemare si care ne ingadue sa putem alimenta acest oras si inpartea lui de Sud.

Proiectul const in amenajarea unui canal de derivaredela Ogrezeni. Acest canal poate fi deschis sau 'inchis, dea-lungul soselei dela Bolintinu la Bucuresti i ajunge la unpunct mai inalt la rezervoarele Cotroceni, unde se centrali-zeaza toate apele aduse de apeducte.

De aceea dupa acest plan al meu, care se afla in proiectarela Uzinele Comunale, se intentioneaza sa se aduca apa pentruspalatul orasului, udatul gradinilor i aranjarea unor mici cascadein Parcul Carol si in toata regiunea colinelor dela Filaret.

Mai multe Capitale din Europa, sunt prevazute, cu cloutretele de distributie a apei, una de apa potabila i alta de apaindustriala, pentru spalatul strazilor i pentru nevoile celelalte,cari nu cer o apa prea curata. Cel mai de seama oras, care aintrebuintat acest sistem, a fost Parisul in care apa din Sena,printr'o serie de conducte numai pentru apa industrial, ras-p andeste apa pe toate strazile. VA reamintiti cu totii cum di-mineata, and ieii pe strazile Parisului, sunt acele mici guride apa, din care apa curge timp de c Ateva ceasuri dealungulrigolelor, spland toata murdria.

Ca sa fie apa mult intr'un oras, este nevoie A.' fie ieftina.Nu este, deci, posibil, a face acest lucru cu apa potabila. Ceeace facem noi astazi de nevoie stropim in cursul verii strazilecu apa potabila este un adevarat lux. In timpul iernii, ade-seori Primaria, dintr'o lipsa de grija suficient, trimite pe unbiet muncitor, pe care il plateste cu 30 lei pe zi, Ii da o cheiein m Anal i 11 last sa se duca la o glut de apa. Acest muncitorda drumul apei sa curga uneori timp indelungat, poate chiar

.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1ULUI $1 REGIUNILOR INVECINATE ix

toata ziva, la canal, ca sa poata sl topeasca zapada. i apa costapeste 2,50 lei metrul cub.

Apa iefting trebue adusa nefiltrata pand la Cotroceni, cadavem nevoie de un punct inalt, unde sa ajunga apa, pentruca de acolo, prin cadere naturala spre a nu mai cheltuicu pomparea sa o putem trimite la intrebuintarea ei.

Relieful Bucurestiului, ne da aceasta posibilitate. Pe maluldrept al Dambovitei, in partea de Sud, in dreptul Cotroce-nilor, acest canal ne da o cadere naturala de 16 metri.

Ca sa completez aceasta idee, voiu arata ca si in partea deNord, pe malul stang al Dambovitei, avem aceasta posibilitate,tocmai prin asanarea \Tali Colentina.

Colentina asanata dela Mogosoaia va parasi in parte vecheaei albie curgand intr'un canal deschis, care ajunge in amontejacul Baneasa cu o diferenta de nivel de aproape 9 metri. Dinacest punct se studiaza alimentarea canalelor din partea deNord si eventuale guri de apa in aceasta regiune, cu o presiunesuficienta prin cadere naturall pentru a putea umple sacalelePrimariei de stropit in cursul verii.

Aceasta apa este neaparat necesara, pentruca o mare partedin reteaua de canalizare a orasului Bucuresti, in timpul verii,este complet lipsita de apa, este seaca. Si este seack pentrucacrawl este foarte intins i numarul de abonati legati cu canaleste relativ mic. Pe de alt parte, tot pentru acela motiv,pentruca ne este frica de apa, cantitatea de apa utilizata de lo-cuitori, chiar in Capitala tarii, este destul de redusa. Asa deredusa, incat, atunci and norii nu ne aduc apa de ploaie inregiunile periferice, aceste canale sunt cu desavar0re seci, ceeace antreneaza cloud mari neajunsuri:

Depozitele nu pot fi atrenate, ele raman la fundul canalelor,micsorand astfel sectiunea. Apoi, la ploi mari, se produc inun-datii i apa iese in strada pe gurile de canaluri.

Al doilea neajuns, pe care il cunosc tori bucurestenii, caripetrec vara la Bucuresti, este acel miros caracteristic, care este nunumai la periferie, dar chiar i pe bulevarde si in centrul ora-sului, datorit uscarii sifoanelor, cari astfel nu ici mai indepli-nese rolul.

www.dacoromanica.ro


Spalarea orasului prin apa nepotabila va fi o consecinta bine-facatoare a acestei lucrri din jurul Bucurestiului. Dar ce fantaniadmirabile ar fi posibile ! Am fost fericit and am putut realizain fata Parcului Carol prima fantana moderna din Capitala.

Ma adresez actualului Primar general, care cu entusiasm aimbratisat propunerea mea i infiintarea fantanei din piataParcului Carol, cat i viitorilor parinti ai Capitalei, sa reia firulcelor din trecut i uitand ca fiecare cetatean are o cismea, slcladeasca fantani publice. Cat mai monumentale, cat mai multjoc de ape s aiba aceste fantani, ca sa poata reprezinta oazede racoreala in arsita lunilor de vara.

Bueurestii port la Dunre. In fine, tot din Arge i gratielui se poate realiza acea a dmirabila lucrare a coleguluiprietenului meu d-1 Inginer D. Leonida: Bucurestiul porta Dunre. Asupra acestui proiect s'a vorbit acum cativa

ani. Ca de toate proiectele mari, pentru cari noi Inca nusuntem pregatiti, s'au facut foarte multe glume, chiar depersoane care, prin situatia ce ocupau, erau poate cele maiindicate sa ia in serios un proiect de anvergura mare, carepoate s puna Bucurestiul in situatia in care se afla foartemulte din orasele straine, aceea de a avea un mijloc de transporteconomic, in legatura directa cu toate centrele mari europene

cu Marea Neagra.S'a spus : ce sa faca Bucurestiul port la Dunre ? i s'a

mai adaugat : tocmai aceasta lipsea Bucurestiului !Ei bine, este un proiect, dupa parerea mea, de mare anver-

gull, care se va realiza. Ce reprezinta o distanta de 6o km.,la cat ne aflam cu Capitala de cel mai mare fluviu din Europa

daca punem la o parte Volga fluviu care, prin canalelece sunt in lucru, va fi legat cu Rinul ? 0 legatura dela MareaNordului 'Ana la Marea Neagra, trecand prin mai multe ca-pitale i orase mari, scaldand tari industriale i ari cari necesitadela noi transporturi importante de materii prime si de cereale,trece in apropierea noastra.

Aceste transporturi, nu se pot face deck cu mijloace ieftine.Astazi, o mare parte din transporturile pentru orasul Bucuresti,

si

.

'

-

r

si

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TIULU1 $1 REGIUNILOR INVECINATE 13

venite din Europa Central si din Germania, se fac pe caleaDun Aril: se aduc astfel 'Aril la Giurgiu, se descarca i apoi sereincarca in trenuri 0 se aduc in Capitala. Toate acestea pentrucanoi nu vrem sA atacAm probleme mari, pentrucA suntem Incatineri 0 nu avem incredere in fortele noastre i nu avem in-credere in special in imaginatia noastra. Nu ca suntemde imaginatie avem poate prea multi' fata de altii insAnoi inine nu credem in posibilitatile de realizare ale proprieinoastre imaginatii.

Am vazut cum se poate face un lucru, 1-am pus chiar pehartie. Dar, in momentul de a trece la realizare, aci este toaddificultatea. Trebue efort, trebue continuitate, trebue o munclflea preget. Chestiunea se complica imediat cu foarte multenecazuri i impedimente. Cu cat lucrarea este mai mare, cuatat aceste dificultati cresc, noi dam inapoi i chestiunea ra-mane sub forma de proiect.

Un ora ca Bucuretiul are nevoie, pe langi transporturilemateriilor fabricate cari pleaca, de un mijloc ieftin de transportpentru alimentarea oraplui. Cu totii titi el acest ora, Capitalanoastra, era panA acum catva timp un orle1; 0 a devenit apoiCapitala unei tari cu 18.000.000 de locuitori. Inca foarte multinu cunosc astazi anvergura i importanta acestui ora. Inca lafoarte multe lucrAri, cari se fac astAzi in Bucureti, nu se tineseama cl acest ora va avea poate peste 15-20 ani, o populatiede 1.500.000-1.800.000 de locuitori. i atunci, pentruca ne-ausurprins aceste evenimente, cAutAm sa facem fata cu solutiunide moment 0 cari ni se par noul c sunt economice, dar carein realitate sunt solutiuni dezastruoase.

Una din aceste probleme foarte man in acest ora, de caresuferim cu totii sine plangem in fiecare zi, dar care pang acumnu a fost studiata 0 nu a fost considerati sub adevarata ei am -ploare, este aducerea alimentelor pentru acest ora. Este unadintre problemele cele mai grele pentru aglomeratiunile mari.

Alimentele trebuesc aduse repede 0 economic, trebuescpistrate i impArtite, iar resturile lor trebuesc evacuate.

Noi am ramas cu pietele pe care le cunoateti. Cunoatetipreturile scumpe, pe care le plAtim, cu toate ca la o distanta

lipsiti

www.dacoromanica.ro

inai

nte

de a

sana

re.

Her

st


de 8oioo km aceste alimente se platesc cu prettri derizorii.Viata la Targov4te sau Piteti, in comparatie cu viata la Bucu-

. .

rJ

www.dacoromanica.ro

BUCURESTIULUI SI REGIUNILOR INVECINATE

resti, nu reprezint nici 50% din preturile platite la Bucu-resti.

Prin asemenea proiecte mari, printr'un canal ca acesta,care ar alimenta canalul navigabil din Arges, care in proiectuld-lui D. Leonida pleaca dela Nord de Buda, deci mai jos de canalulde care v vorbeam adineauri, canal cu o lungime de vreo 28 kmsi care ar putea s'a aducl pe dInsul legumele din toad aceastregiune de grdinIrii, care este prevazut sa tread, prin apropierede cimitirul Be lu, unde, printr'o cAdere in valea Plangerii,ar produce o energie electricl destul de interesantl si de acoloar alimenta canalul cu apa necesar ecluzArilor succesive, sepoate iefteni viata.

Prin asemenea proiecte maxi ca i prin asanarea lacurilorBucurestiului, se &I posibilitatea irigarii, in aval de oras, aunor suprafete destul de considerabile. Prin asanarea Co-lentinei, in aval de lacul Fundeni i pang la vrsarea Co len-tinei in Dmbovita, se pot kiga 10.000 ha. Prin canalul delaArges, in aval de Bucuresti, se pot face irigatiuni de 20.000 ha.

Pe de alfa parte, luindu-se surplusul de apl din raul Arges,se castiga' o suprafata imens de teren inundabil, aflAtor pealbia Argesului, in aval de Buda si pant la DunAre.

Asanarea Colentinei. Lacurile Fundeni, Hergstru se con-fundl cu Baneasa. Unii intreaba dac HerAstrIu este tot unacu fiefastrIu.

Aceast regiune este necunoscutl. De aceea foarte multibucuresteni s'a intamplat sl intalnesc si multi consilieri co-munali au spus: dar, in definitiv, .situatia nu este asa dedisperata, lacurile sunt foarte frumoase. Insk la intrebareamea: le-ati vazut, in afarl de lacul Baneasa? Dnsii mi-aurIspuns: am fost intr'o searl la lacul Tei si era foarte frumos.

Toate mlastinile sunt frumoase seara, cu luminile carejoacA pe ape.

Noi, tocmai pentrucl am trecut prin aceste experiente,ne-am spus: imediat dui:a ce vom executa aceste lucrari, ares'a' se spunk*: pared era nevoie ! Era foarte bine si lacurile eraufoarte frumoase, ba altii vor zice chiar CI le-am stricat.

15

www.dacoromanica.ro

lacu

l Her

Astr

Au

dupA

asa

nare

.

x6 EFECTELE ASANARII COLENTINET ASUPRA

Atunci am luat niste fotografii, ca sa" ne rAmin situatiaactuall bine fixat pentru posteritate.

ft

www.dacoromanica.ro

C.B.-Romani

CAPTAREA lALOMITEi

Gheboakt

VAR. A

ASANAREA LACUR1LOR SI LUCHARIHIMIAULICE IN JURUL BUCURESTIULUI

DIFER1TE ANTE PROECTEfrfircea-Vodci

Cornittelit Socettd,

Ta 11"1 1410.ttoBolonan Sloboz*

MountAdunatiL

Peri8

lisrbag

Dobraysti,

6.`" Gitertniatelti,Braude-0i

P L.I

Or i diittea

ECLUZA

Gaga

Ruminant,oti

't*

Annuli

Bolinlinul dinDruganescu,

Bo Bercent

CA AL PENTRI/APE INDUSTRIALE

OCENICAPTAREA AR t Alt

arnica

Bucfan..

LeurdeniYazd -Lat,

Nitta Mare

VAR. B

9logetu'Thyoreanca

Cojasca

vAR.0

Broine0

Confe,

oil

Vizureli

Bolonanii

Likt% MCA

foriond

Oracul

Trincabes

(CLUZA

eoei oT

(loci Intl

Teirkisesti-Falcotanu

Hand.-de-ir

Cretitle0

PittmanlACUL OTETELESANU

Otopeni

OGOCiAiA

Mogopaia

lmiREZERVOR

RDWISOWEli

Stelanesti-de- Jos

11P

PantelirnonREZERVOR

Datum4,lefLCEINCA

PORTE,. euctmqnECLUZA

CENTRAL', VACAROTIMosteni

BUCURESTI

Odtireand Progresul Conduratu,'

soUOTEC4

MUNICIPRILIJI -

tie -ES1'Staratigurele

Bo

4

va

www.dacoromanica.ro

OCICURE$THJLUI $1 REGIUINTILOR iNVECINATE 17

In fig. i se arata o vedere luata de pe lacul Herastrau, privitdinspre oseaua Jianu, spre rafinaria Petrol Blok. Vedeti stufuli ierbaria destul de mare de mlatina i mocirl in diverseparti, care, dupa scaderea generala a nivelului, au ramas separatede oglinda principala de apa dela Herastrau.

Fig. 2 arata privelitea lacului Herastrau dupa asanare.De altfel, cred el n'ar fi fost nevoie sa o mai arat in fotografie;am speranta ca toti cei cari sunt de fata au avut posibilitateasa vada acest lac, de care multi s'au intrebat, cum a aparut

dinteodata ?Intr'o Duminici ma aflam vis-a-vis de vila Minovici, unde

erau foarte multi bucurqteni. Unii spuneau: aa a fost intot-deauna, nu s'a schimbat nimic, iar altii: am fost saptaminatrecuta i erau Mate copaci i stuf, cari acum nu mai sunt.Erau chiar doi foarte competenti, cari sustineau, cu orice chip,ca asa a fost totdeauna. Incat i fotografiile cateodata au un bun.

In fig. 3, se vede lacul Floreasca in dreptul fabricii de-

spirt, situata mai jos de legatura nitre lacul Floreasca i laculHerastrau. Se vede destul de clar cum se prezinta marginealacului: stuf aci, dincoace bucati de plmant, o specie de plaurplutitor i profunzimi de apa dela io la so cm. Aci sunt graj-durile de ingrapt vacile, ale fabricii de spirt.

In fig. 4 se arata faimoasa groapa Floreasca, vazuta sprefabrica de spirt. Aceasta groapa Floreasca are ea un istorical ei. Ea a fost o cariera de nisip, pe care incetul cu incetultiganii din jurul Bucurestiului au luat-o in afectiune i auinceput s se aeze in preajma ei. Acum irre-o 6-7 ani, cinese ducea in groapa Floreasca putea s invete numaidecit caresunt marcile de automobil cele mai utilizate in Blicurecti.Acesti tigani cumparau, toate lazile, in care veneau, pe vremeaaceea, automobilele. In Wall groapa se putea citi: Ford, Che-vrolet, Oldsmobile i alte nume. Acestea erau locuintele.

Trebue sa adaug ca, de atunci s'au facut progrese. Toiacecti locuitori sunt electori importanti ci groapa Floreasca,cu toate ca nu are nicio canalizare ci nicio posibilitate de ca-nalizare, astazi are strazi pavate. Pentru lucrarile de asanarede executat anul acesta, vor trebui acute exproprieri: o parte

2

.

asa,

si

www.dacoromanica.ro

Flor

easc

ain

aint

e de

asa

nare

.

z8 EFECTELE ASANARI I COLENTINEI ASUFRA

din groapl va fi inundat i, bine intelesi locuitorii de pe acolosunt indignati de aceste lucrgri, pentruca ei au o mare pre-

'

' '

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TIULU1 $1 REGIUNILOR INVECINATE 19

dilectie de a sta in noroi. 0 parte dintre ai au facut cele maibune speculatii pe acest proiect : au facut cladiri in carmidichiar in marginea apei, pentruca stiau ca vor fi drimatevor primi despagithiri. Ba multi au obtinut i permisii de con-structie in regula.

Trecem la o alti fotografie, anume fig. 5. Aceasta se chiamaun lac , de fapt este o mlastina, caci regiunea intunecatl, care se

vede pe fotografie, in cea mai mare parte o reprezinta stuful.Este o mocirla in care nu se poate umbla i un ochiu de apape care, dup cum vedeti, se afla Inca ierburi i, plutind dea-supra, toate obiectele cele mai eteroclite ale gospodariilor bucu-restene.

Aci iganii, dupa ce i0 string de prin toate gunoaiele petece,bucati de stofi, hartie, mai gasesc i obiecte pe cari, cu o pla-cere deosebit de colectionari, cred ea' pot si fie utile si le iaucu ei: o oala sparta, un ceainic gaurit i asa mai departe. Dupcitiva vreme, constatind c nu au ce face cu ele, le svirlipe aceast bald. 0 vizit pe lacul Floreasca v asigur caeste foarte instructivi, pentru a va arita cum, la o distantanumai de 600 de metri de parcul Filipescu, se poate gasi unasemenea depozit ci o asemenea mocirla. Adaog ca nu totilocuitorii din parc ii dau seama ca lacul Floreasca se afla. lao distanta de 400-600 metri de aleea Sofia de exemplu.

Fig. 6 reprezinta un aspect asupra gropilor Floreasca, vazutdin spre Bulevardul Placintei; se vede in fund locul unde s'aclidit fabrica Ford, si tot aci sunt casele i serie intreagide constructiuni, care au inceput sa se fact pe marginea baltii.

Cred ca ajung aceste fotografii, ca documentare asuprarealittii asa numitelor lacuri de pink' acum.

Origina acestor lacuri din jurul Bucurestiului nu este Incabine definit. Unii sustin Ca niciodata nu au fost lacuri natu-rale in albia Colentinei, c proprietarii de mosii, pe care se gaseauaceste portiuni din Colentina, au ficut stavilare 0 au opritapa pentru nevoile lor .(miccarea morilor, iaz de pete, etc.).

Daca pentru unele lacuri aceast Were ar putea fi indrep-tatita, pentru altele credem ca formatiunea lor a fost naturalaasezata fiind in teren impermeabil.

.

y

,.

2.

cc

www.dacoromanica.ro

foca

r de

infe

ctie

si m

alad

ii.


Natural, cu timpul, chiar prin zagazurile care s'au fcut,fundul s'a ridicat i apoi valea Colentinei s'a schimbat, cu tot

aWtr20%47...!.. 4,4+ .' ty....,,,K 7 '. '

1.I

. i' .

r..

I.

-

kJ

o ,r

".

1 L,..,,

.....,

Jo- 3

r. ..

.-.

'' -14. 114 ( -' ';' -2;:' A.. .0 ...

.. ..y. '-i. 4 '_ d

' . - . a.= o

-,, A ' s t, 4 ,':12.:* ' .

at . '..r- .... k..

.0.- ilt it..-. .',Ii....:. .3,

NS

(3

I. 4 ... 4 ..i

"!* .. "C,... A.

..

fA. :6

,

.

Po%

s

. .:.

u . i i. -: .p. ,v..!

-... 3. -"%.....: '' ''.- -.%% ,'., .k.t.

,, .. /

www.dacoromanica.ro

BUCURESTIULUI $1 REGIUN1LOR INVECINATE 21

profilul ei in lung. S'a mai schimbat cu desavar0re i stareahigienica generala a apei si a vaii.

Din cateva fotografii, care au fost prezen tate, d-voastra atiputut sa constatati situatia de astazi.

Istorieul asanarii. Ce era de facut ? Primaria s'a sesizatde acest lucru de mult vreme. Aceste proiecte mai repedeideea unei asanari nu pe toata valea, ci intotdeauna vdzuta maiin mic, asupra unui lac sau cloud s'au vanturat de mai multivreme.

Prima data and asanarea apare ca o obligatie este in anuI1912, cu prilejul cedarii unui teren, pentru Parcul National.In legea prin care se facea acea cedare era prevazuta obligatiaasanarii lacului Herstrau.

Aceasta lucrare nu s'a executat pink' la razboiu. Dupa raz-boiu s'au ivit necesitati mult mai urgente pe de o parte, iarpe de alta parte, problema vazuta numai pentru lacul Herastraunu ar fi dus la niciun rezultat. Putea sa se adanceasca fundul

sa se aranjeze malurile, dar aceasta lucrare mica nu repre-zenta deck foarte putin din solutia finall de iemediere a ne-ajunsurilor, pe cari le prezinta aceasta balta.

Pentrucd, in afara de lacul Herastrau, care preocupa in acelmoment comuna i Statul numai din punct de vedere estetic,pentru Parcul National, se punea problema starii celorlaltelacuri. Aceste lacuri transformate in mocirle, aduceau in ime-diata vecinatate a Bucurestiului o stare de completa lipsa dehigiena si de creare a unor zone de paludism intens.

In 1926, daca nu ma ine1, sau poate in 1927, Casa lucrarilororasului Bucuresti, condusa de d-1 Inginer C. Sfintescu, s'a sesizatde aceast chestiune, primari fund atunci d-1 Anibal Teodorescu

d-1 Dr. I. Costinescu. Inginerul italian Ricardo Canella afacut niste propuneri i s'a hatrit infiintarea unei comisiuni,prezidata de mult regretatul Inginer Elie Radu, PresedinteleConsiliului technic superior de atunci, din care faceau parteinginerii cei mai de seaml dela noi din tart pentru lucrari hi-draulice, spre a studia in ce mod s'ar putea face asanarea acesteivai. S'au luat in consideratie 3 solutiuni posibile.

si

si

www.dacoromanica.ro

moci

rlele

bA

ltii

Flor

easc

a.


Una din solutiuni era de a ridica toate stvilarele, de aseca lacurile, de a iriga suprafetele joase rAmase si de a trans-

www.dacoromanica.ro

BUCURESTIULUI 1 REGIUNILOR INVECINATE 23

forma Colentina intr'un mic parau, care sl-si scurgA apele eipant, in Dambovita.

AceastA solutie nu a fost recomandat de comisiune, pen-trucA ar fi fost .cea mai nenorocit din, toate proiectele. Seneglijau toate posibilitaile, pe care le-ar aduce toate acestelacuri inluntru orasului; i poate insAsi aceastA lucrare de secarenu era tocmai asa de simpl.

13e de alit parte, prin studiile acute de cAtre MunicipiulBucuresti, de mAsurAtori i ridicAri topografice pe Colentina,s'a vazut cl debitul natural al Colentinei este insuficient pentrua putea inlocui apa acumulat in aceste lacuri, inteun intervalde timp Care s' nu le transforme in mlastini.

Exist in technicA o anumit definire pentru apa stAtAtoare,fata de un lac care nu este considerath ca o mlastink adicl canestatkoare. Aceasta depinde, de altfel, si de latitudinea subcare se afl lacul anvizajat. Englezii, cari s'au ocupat foartemult in colonii cu aceasta chestiune considerl c clack in15-17 zile, nu se schimbA intr'un lac apa odata, materiiledin apl intr in putrefactie si este considerat drept mlastink

In unele din lacurile Colentinei apa nu se schimba odatala 150 de zile. AceastA situatie a &Inuit in Bucuresti pint in1933 ; deci nu se putea vorbi de lacurile din jurul Bucurestiului,ci de niste mlastini cu oarecari suprafete libere, ce se aflaula Nordul orasului.

In epoca de primdvarA, din Aprilie in Iunie, Colentina areun surplus de apa, provenit din ploi. Dad.* s'ar acumula aceastaapA undeva, intr'un rezervor ceea ce am facut noi in anii1934 si 1935, prin lacul artificial care s'a executat la Buftea,de care o sa v vorbesc se poate asigura, in restul timpuluide patru luni de vara, un debit constant de circa i metru cubpe secunda, fata de o cincime de metru cub pe secunda, camcat curge pe Colentina in aceastA epoca.

Cum aceasta nu prezint insa o solutie cu rezultatele dorites'a studiat aducerea de apa din afark in Valea Colentinei.

Doul rfturi incadreazA Colentina : Dambovita si Ialomita.S'a ales solutiunea Ialomitei. Dambovita nu ar mai fi pututingadui sa i se ia Inca ap pentru considerentele pe care le

.

www.dacoromanica.ro


cunoasteti : apa ei hind necesard pentru filtrare, in lunile devarg aproximativ 6o.000 mc. pe zi, apoi, ea trebue s pstreze

0 ,6c,1

. . k -.

r).

oI

1.

' r-.:

TZt.

'

::-""

, t_

I

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TIULUI $1 REGIUNILOR INVECINATE 25 .

un minimum de ap, care sA treacA prin Bucuresti. S'a alesdeci Ialomita.

Intamplarea face ca valea Colentinei se prelungeste, seackdestul de departe de oras, la 40 km i se apropie de Ialomitala o distant de 6 km. Si iarasi o situatia fericita pentru noieste cal valea seacA a Colentinei, care -nolo se numeste ValeaMiulesii, se afla mai jos deck Valea Ialomitei.

Ante proiectul general prevedea asa dar derivarea a o partedin Ialomita in lunile Mai-Iulie in Colentina. Intr'un lac re-zervor creat artificial se acumuleazA apele de primavara aleColentinei i apele mari ale Ialomitei. In epoca de secet,reprezentat in special de lunile August, Septemvrie i Octom-vrie, acest lac ii goleste treptat continutul sporind debitulColentinei in aval de Buftea.

De ce este nevoie de apA in Bucuresti ? Intaiu pentru ca sprimenim intr'un anumit interval de timp,. apele din lacuri,impiediand astfel fermentarea lor i inlaturand mirosurile, pecare le degajeazA.

Pe urmA, trebuia sA creem, in aceste lacuri, i niste adancimiminime, pentru ca stuful i iarba, care creste in balt, sA fieimpiedecate pe viitor sa se mai reproduca.

Aceasta a dus la o considerabila sporire a volumului lacu-rilor si a suprafetei de evaporare.

In privinta stufului i ierburilor nu v pot da nicio afirmatieprecisk pentruca asupra lucrArilor, care s'au facut in strAinAtatein literatura technica gasim multe Oren deosebite, explicabileprin diversitatea situatiilor locale.

In genere, se spune ca o adancime de 70 cm pang la unmetru de apa, impiedicA stuful sA creasca, ca i multe din ier-burile de fund. Acest lucru este adevArat in unele parti si inaltele nu.

In aceastA privinta, noi am facut oarecari experiente i acila Bucuresti si in alte parti in tarA si am vazut cA sunt regiuniunde stuful creste chiar la adancimea de 1,5o m. hist esteadevArat cl, dup o lupta dus timp de 4-6 ani, se poate scapacu desAvArsire de stuf; dacA in fiecare an se taie stuful prima-vara in apropiere de fund si se repeta aceastA operatie in anii

.

1

www.dacoromanica.ro


urmatori, dupa 2-3 ani incep sa putrezeasca radacinile. Altfel,stuful este o planta de o rezistenta extraordinard. Radacinilestufului merg pang la 1,20 m adancime; incat chiar solutiade a curata fundul pe un strat de 40-50 cm nu este eficace.

Pe tango apele de primavara, apa care trebue acing inBucuresti, fiMd luata din Ialomita era necesar sl gasim o astfelde solutie, incat sa nu lsam, in aval de priza noastra de peIalomita, acest ran flea cantitatea de apa indispensabila locui-torilor riverani pentru nevoile lor de pang. azi.

Solutia de adoptat asupra intinderii i volumului lacurilorColentinei dupa asanare era ingradita de aceasta restrictie.

Solotii le propuse pentru forma laeurilor din Dilemma. aci,au fost foarte multe idei. In schemele din plansa II a, b, c, d,se area solutiunile, care au fost propuse de U.C.B. . Arat prinplanurile de fata aceste solutiuni, pentruca ele determinarestul proiectelor.

Dupa intaia solutie plansa II a trebuiau micsorate lacurileexistente pe cat posibil, la partile lor actuale adanci. Deci,cu ocazia saparii fundurilor, surplusul scos ar fi fost asezatalaturi in regiunea thocirloasa si in plus ar fi fost necesario miscare de pamant de alaturi.

Adoptandu-se aceasta solutie, lacul Baneasa devenea foartemic. Lacul Herastrau ar fi ramas redus in dreptul soselei Jianu,

legat cu Baneasa printr'un canal.Lacul Herastrau, tot printr'un canal deschis s'ar fi legat cu

lacul Floreasca, apoi cu lacul Tei i, in fine, de aici Colentinaparsind vechia albie, dupa o cadere ar fi ajuns in lacul Fundeniredus la o treime din actuala lui intindere.

Aceasta solutiune nu a fost luata in considerare, 'pentrucamicsora asa de mult suprafata lacurilor, incat lipsea Bucurestiulde o serie intreaga de avantaje.

Al doilea proiect studiat de noi, o solutiune intermediarleste aratat in plansa II b.

A treia solutiune: plansa II d era reprezentata prin unirealacului Baneasa cu lacul Herastru, prin ridicarea niveluluiacestui din urma lac astfel ca si Baneasa isi marea adancimea

si

.

,

si

si

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TIULUI SI REGIUNILOR INVECINATE 27

apei pe alocuri. Ultima solutiune din plansa II d, cu mai multemodificari impuse de conditiunile locale, a fost adoptata i rea-lizata partial.

Dupg trecerea prin zagazul din prelungirea 0)selei Jianuapa Colentinei, era prevazut a fi condus printr'un canal latde 6o metri in jurul actualei parcelAri Bordeiul, pe margineacareia ar fi urmat sa se construiascl. Nivelul lacului Tei trebuieridicat astfel ca sA se uneasca cu lacul Floreasca.

Aceste trei solutiuni au fost propuse Consiliului general alMunicipiului 0 a treia a fost adoptata. In urml, in cursul lu-crarilor din anul trecut, s'a dovedit posibilitatea practica de amari aceste suprafete ridicnd 0 mai mult nivelul lacurilor,fata de prima proiectare. Schita din plansa II d arat situatiapartei executate i felul cum lucrarile se vor desfasura in anii1936 0 1937.

Mentionez ca, dela Fundeni pans la varsarea in D mbovitaColentina, mai formeaza lacul Cernica.

Suprafetele totale ale acestor lacuri reprezinta o oglindade 720 ha. Este o suprafata foarte mare.

Numai pentru istoria acestui proiect, mai adaug el a existato solutie o solutie bineinteles de imaginatie care prevedearidicarea unui baraj atat de inalt la lacul Tei, unde i acum ceicari ati fost acolo tii ca este un baraj facut de cave GhicaVodA, inat acest lac sa se unclased peste Floreasca i Herastraucu lacUl Baneasa. Ar fi fost, poate, foarte frumos, dar din ne-norocire cam irealizabil : am fi inundat suprafete foarte mari,ar fi trebuit sa facem lucrari importante de indiguire, careaveau multe inconveniente i volumul de primenit era con-siderabil pentru apa disponibila.

Executarea proiectului. Anteproiectul lacurilor din Bucu-re0i fiind fixat, s'au stabilit etapele i modul de executare a lu-crArilor. Un proiect mare trebue intotdeauna aranjat i duplposibilitatile financiare.

Proiectul a inceput la 13 Noemvrie 1933 cu facerea unuibaraj la Buftea, executat in 1934/35 care a creat un lac artifi-cial, pentruca lacul Buftea era neinsemnat un lac de 300

www.dacoromanica.ro

28 EFECTELE ASANARII COLENTINEI ASUPRA.

ha suprafata i aproape 10 milioane m3 capacitate. Lucrareaa fost complet terminata in primavara anului 1935, cu destuledificultati, can va vor fi expuse de colaboratorii mei, andvor veni sa vorbeasca despre barajul de aci, in ceea ce privestefundatiunile.

Cu apele din primavara 1935 ale Colentinei s'a umplutintaia cart acest rezervor obtinand un minunat lac acolo undeinainte erau mocirle i locuri inundabile.

In Septemvrie 1935 cu o parte din aceste ape s'a umplutdupa amenajarea albiei, lacul Herastrau. Asa a aparut, in decursde cateva zile, lacul Herastrau, cum vorbeau cei despre cariv'am povestit mai sus.

Actualmente Uzinele Comunale lucreaza la canalul de deri-vatie din Ialomita dela Bilciuresti aproape terminat Oita invalea Colentinei, la Ghimpati, unde exista o cadere natural.Ca sa se poata lua apa, din Ialomita trebue ridicat un baraj acarui fundatii i constructii fixe sunt aproape terminate. Lu-crarile se execut pe un teren destul de dificil cu straturigroase de pietris.

0 alta problema, care s'a pus aci i pentru care d-1 Dr.-Ing.D. Pavel a dat o solutie interesanta, o constitue barajul mixtprevazut cu stavilare cilindrice, care permit o descarcare au-tomata a apelor mari. Aceasta descarcare se impune la raurilecu caracter torential cum este de exemplu Ialomita, careaduce uneori i 700 m3 pe secunda.

In epoca de ape mari, adica Mai, Iunie i Iulie, se umplerezervorul Buftea cu apele mari ale Ialomitei. Prin aceasta.operatie riveranii din aval vor suferi mai putin ca in trecutde inundatii.

Chiar i dupa ce rezervorul Buftea va fi umplut vom con-tinua s luam apa din Ialomita atata timp cat va exista unexces de debit in acest rat'. Astfel vor fi saptamani and 5

chiar 7 m3 pe secunda vor trece prin lacurile din Bucuresti,Imediat ce apele scad in Ialomita sub minimul prevazut

pentru necesittile din aval, se opreste preluarea de apa si sedeschid vanele lacului Buftea, care continua s asigure uncurent de apa indispensabil Colentinei.

.

z

\r1

ai

www.dacoromanica.ro

BUCUREETIULUI SI REGIUNILOR INVECINATE 29

Nu pot sa ma opresc dela istorisirea catorva dificultati, pecare le-am avut in cursul executiei lucrarilor de pAnd azi pentruca d-voastra sa vedeti ca nu este suficient a avea fonduri,dorinta de executare i capacitatea technica.

Cand am proiectat acest baraj la Buftea, bine inteles ca,in alegerea locului gasit ca cel mai bun pentru acest scop, intrain considerare i cea mai mica lungime a barajului. S'a gasitun pinten de deal, pe care este cladit o biserica i imprejurulclreia erau cateva morminte.

Ei bine, Municipiul Bucuresti nu a fost in masura sa poataobtine miscarea a vase morminte vechi dimprejurul acesteibiserici. S'a grefat o chestiune foarte complicata cu ceva poli-tica si a trebuit sa deviez barajul, ceea ce a costat dou mi-lioane de lei mai mult.

Am venit cu argumente i am spus ca englezii prin execu-tarea unui baraj au inundat templul dela Philae, care repre-zenta pentru omenire o valoare considerabila.

Mi s'a raspuns c acolo erau englezii in Egipt, nu erauin tara lor si nu romni.

Alta dificultate : lacul acesta, creat intr'un loc unde nu aexistat, a venit sd inunde, in amonte la Rebegesti, o bisericafoarte veche i un cimitir. Si cu acest cimitir am avut maridificultati, caci rudele celor ingropati acolo s'au impartit indoul tabere de nuanta politica diferit, una era pentru mutarea

alta contra.Aceasta chestiune era de o extrema gravitate pentru noi,

caci se intampla tocmai in primal/am 1935, in momentul .candtrebUiau acumulate apele cele mari de pe Colentina i fiecarezi reprezinta o cantitate de apd pierduta.

Ma voiu opri sa va marturisesc prin ate faze a trecut aceastachestiune, pant and in definitiv cimitirul s'a mutat. Bisericainsd, a reprezintat o chestiune mai dificila.

Era o bisericuta din veacul al XVI-lea fOarte veche i foarteinteresanta, cladit de familia Cretulescu. Pang ce am venitnoi cu lacul acolo, putini stiau c exist. Cum am inceput

s'a descoperit ca este un monument istoric si inmod real este un monument istoric.lucrarile,"

www.dacoromanica.ro

30 EFECTELE ASANAR1I COLENTINEI ASUPRA

Ce era de facut cu aceast bisericA, care rgmnea subap pana la streasin ? Solutia propus de Ministerul Lucr-rilor Publice era inconjurarea_acestei biserici cu un dig de pa-mant. Un mare.neajuns ar fi rezultat astfe , caci biserica rAmineain fundul unei cutii i evacuarea apelor de ploi si de infil-tratii nu era usoar. Mai era posibilitatea de a o demontaa o muta mai sus, pe deal ceea ce s'a facut in Italia so-lutiune care insa a fost apreciat, de Comisiunea MonumentelorIstorice, el ar avea prea multe riscuri.

Atunci, Uzinele Comunale, ca sg scape acest monumentau propus o solutiune extrem de interesant si care credem cleste intaia oarg past in aplicare la noi in tara si in aceast partea Europei: ridicarea bisericei cu 4 metri. In infregime aceastbisericA a fost subzidit printr'un cadru de beton.

Biserica era si crpat de sus si 'Jana jos.Pana acum s'au facut ridicAri de 30-40 cm sau de x m.

A ridica o biserica" cu 4 metri nu este insa deloc o operatiunecurent.

Bine inteles el au fost oarecari discutiuni intre noi j intreComisiunea Monumentelor Istorice asupra rspunderilor : dac'se caramg biserica, cine este rAspunator ? Acestea iarAsi audurat destul de mult. La urm insa ne-am inteles i lucrareaa fost executat, foarte repede i fart incidente spre cinsteadomniilor lor, de intreprinderile Tiberiu Eremia i Ing. EmilPrager.

Adacig nu numai c biserica nu s'a crapat, dar s'auinchis i crapaturile vechi; pentruca ea, gasindu-se ca pe otava, era foarte simplu de ridicat aceast tava' din o parte saualta, presele hidraulice fortand crapaturile s se inchica.I s'a facut apoi un nou acoperi i astazi biserica se afl inmarginea lacului, reprezintand o podoab in plus, in margineaacestui lac, executat de Uzinele Comunale Bucuresti.

Pentru ca s termin, am s revin, in sarsit, la titlul lu-crarii mele pentruca multi dintre d-voastel trebue sa-sispunk' cl ceea ce am spus 'Ana' acum nu are nici o legaturcu titlul artandu-v cari sunt avantajele rezultate din exe-cutarea proiectului Uzinelor Comunale Bucuresti.

si

.

www.dacoromanica.ro

BUCURESTIULUI SI REGIUNILOR INVECINATE

Rezultatele sperate prin asanare. S'a desbatut mutt asupraacestor avantaje ale asanrii lacurilor. Eu voiu insista aziasupra chestiunii tantarilor i asupra influentei acestor lacuriasupra climatului orasului Bucuresti.

500

400

300

200 -

100

BO

60

40

20

LEGENDATOTALUL MALARICILOPPROPORTIA MALARICILOR DINRI-GI(INEA LINITROFA LACURILOR

\


ficul fig. 7. In el se arata totalul malaricilor cunoscuti deServiciul sanitar.

Curba superioara arata numarul trecut de malarici, inre-gistrat de serviciul sanitar, iar cea inferioara numrul celor dinregiunea vecina lacurilor. Cum aceste curbe nu sunt deckrelative nu are mare importanta numarul malaricilor inregistrat.

Aceste curbe descresc in 1935, pentruca datele nu_ suntcunoscute deck pe 6 luni; totusi, tinandu-se seama de acestinterval, este o descrestere simtitoare in 1935.

Graficul arata in mod foarte izbitor ca, 70%, dupa aceea6o% din malaricii cunoscuti de Serviciul sanitar, se gasesc incregiunea limitrofa a acestor lacuri.

Nu dati deci crezare celor ce spun ea' nu exista o legaturaintre malaria din Bucuresti si lacurile Colentinei.

Tantarii se reproduc in epoca dela i Aprilie pana la 3oSeptemvrie. Un tantar depune 200 de oua. Durata pana laecloziunea completa este aproape o luna i jumatate.

Seria intaia de tantari depune trei serii de oua. Adica primultantar scoate trei serii de oua, de fiecare data ate 200..

Tantarii cari se nasc din seria I nu mai au, in fata lor,pana la 30 Septemvrie, deck fiecare ate doul serii a zoo deoua fiecare tantar.

Un tntar da nastere prin urmare, in 6 luni, la 200.000.000de tantari. Bine inteles, nu toti acesti tantari sunt anofeli, insatoga aceasta regiune este admirabila pentru desvoltarea lor.Noi le-am lsat la dispozitie tocmai ce le trebuia : apa putinadanca, linitit, caldura ca sa mocneasca.

Pana acum i-am avut i i-am crescut cu mare ingrijire.Cum sa luptam insa impotriva lor ?

Mai intaiu, trebuiau amenajate marginile lacurilor, deoarecein Bucuresti, in timpul secetei din August si Septemvrieo parte din Iulie, aportUl Colentinei nefiind suficient, nu puteasa cumpaneasca evaporatia Inge din aceasta epoca.

Nivelul lacurilor scazand i marginile nefiind cu pantauniforma, ramariiii-'portiunile mai adanci, urme de copite deanimale i alte locuri joase cu mici smarcuri, in care tantariise reproduc in conditiuni ideale.

.

ci

www.dacoromanica.ro

UZINELE COMUNALE BUCURESTI?,10EASA

&-9.8 Ha78 98

ASANAREA LACURILOB BALTILE INAINTE DE ASANARrPLII

-10rvikv

9

176,

6:-Scapa

o 2 3 4 500 6 7 8 6 1000 rn.

www.dacoromanica.ro

ASANAREA LACURILORUZINELE COMUNALE BUCURESTI S LUTIA II

Porl*Ecluzi

MAIL FLOWEASS = 2 5 Ha 75.00

Scare, 2 3 500 6 7 6 I no at

Caoa/ de 6.9_,

`V8: 49 Ha 73 OD

anal

1(Baraj fundeni

\d /0Ca e

flerastrau

Bare.,flora xa

\/

FLORCAPCA

yea 0 4

L 111. VUNDFINISr 592 Ha. 63 50

www.dacoromanica.ro

UZINELE COMUNALE BUCURESTILAM, -13:A_- \NYASA.

S 33, 2 Ha79,00

ASANAREA LACURILOB S LUTIA ii

cas,

IIAC131,S 67 Ha. 73,00 63s: gape/el Tel

EcluzeCanal de fegatura Tel-Fundent

\N\ti4

Scars000

z

TE1

Barer" fundeni

..1,..Bartjfloreasca. =lett

'OAS.57,via. \700,zse /tA

:871.:

04,

2 3 4 550 7 6 0 nt

442

7!.?

www.dacoromanica.ro

UZINELE COMUNALE BUCURESTI ASANAREA LACURILORGaol

PLU SA, TAINDMNI

Ss 59, ilia. v 65,00

L KM,wmi\srva'x-v

WAIL-V WRY

8,22,87500

S.68,5 Ha n o0

LN.C\31.1Miraksi

S.5/fa. MOO

ACVIAstela. 1,500

R570/i

Canakil Tel-fundeni

Xt.

MIPODROMFLORMCA

SOLUTIA ifia

TEX.N"...\,fiescircarea

\frkaa

4.

0'1

Scars9 4W06 6 2,909n.

www.dacoromanica.ro

UZINELE COMUNALE BUCURESTI

IdeaSr 40 Hav. 80,50

VSN VASA ASANAREA LACURILOR SOLUTIA DEFINITIVA

I,X031, FT AIWENSCXmr 75,50

N*' 852IINCX3A, SAYAOSVRNIV,

S = 4 Ha.7050

MARVAN S.A.R.

--W\S. 0,767ff."

L A.0 \ 31 El- 75.60

-6. Sal*

Descaralor

\314UVEN 166.00

PL.141

ISP

8.3/ty-SigiVildr

)

Scare

vNc'T

Ecluza

UrinaIfiavekefric

(limaTermoelechva prelirron

Ca

>\ii

ao,

,coo's\

Aro

_

HIPODROMLOREASCA

?3 4 WO 6 7 6 MC 6.14444-----44=1

,/r. ,c,"

www.dacoromanica.ro

BUCURESTIULUI $1 REGIUNILOR INVECINATE 33

Prin amenajarea acestor lacnri, prin darea unei adancimiminime de un metru la margine, acest inconveniente se su-prima. Un metru este minimum, incolo adancimile merg panila 5 m. 0 in lacul Tei pang. la 9 m.; iar forma lacurilor trebu eastfel facuta, incat nicaeri sa nu existe apa statatoare.

Taluzarea lacurilor se va face dupa o panta constanta, iarnivelul acestor lacuri trebue intotdeauna mentinut la o cotafixa.

In intervalul procesului larvar, acest nivel poate fi variatdupa vointa noastr, caci mai exista un sistem de a combatereproducerea tantarilor, anum acela de a varia putin nivelul,astfel ca larvele, care se aFaza la margine, sa nu ramanaCu ajutorul lacului rezervor dela Buftea, se poate varia repede

brusc nivelul lacurilor din ava .Dar va rog ca nu cumva, daca ma Intlnii peste 3-4 ani,

and aceste lacuri vor fi gata i totuci yeti fi muccati de tantariin Bucuresti, sa-mi reprosati sperantele ce le dau acum !

Bucurestiul nu va scapa de tantari. Pentrucl nu este su-ficient de a face aceasta asanare a vaii Colentinei, ca sa nu maiavem tantari in Bucuresti.

V'am aratat ci la Nord de aceste lacuri se gasete Mostistea,Caldaruani, Pipera toate lacuri pline de tantari, in careapa nu circula.

Tantarii sunt luati de vfinturi i merg astfel o distanta de30-50 km dupa puterea vantului. Daca acest \rant coincidecu ivirea unei serii de tantari tineri xiii aduce la noi in Bucu-recti, iata ca nu am scapat cu totul de tantari. Cu sigurantainsa c, vom scapa prin asanare, de tantarii bucureteni, nascutici crescuti aci pe lacurile Capitalei.

acum, sa revin la ultimul punct: cum vor influenta acestelacuri asupra climatului ora0ilui Bucuresti ?

fntram acuM intr'un domeniu unde preciziunea i pronos-ticurile trebuesc acceptate cu oare care rezervi.

Am inceput prin a va spune ci orapl nostru este unarms sec 0 plin de praf. Bucurestiul nu este placut sa fie locuitin timpul verii. i toti yeti fi surprin0 and va voiu arata gra-ficu d:n fig. 8, care arata asernanarea intre climatul Algerului

3

,

si

.

"' 9kta -

Si

liniatite.

www.dacoromanica.ro


vara i climatul Bucurcstiului, desi Algerul este un oras subtropical.

Graficul arata temperaturile medii lunare in lunile Iunie,Iu lie si August in diverse orase, la diverse latitudini.

28:

26'

24: 237

22 22.33

20.20201/- 1-- 19 9

25.9- - -

IUNIEIULIEAUGUST

22.2

to

z

22 33 22 2922.2_.2153

14.1

`.

6- .0ct

L.

18.3

I It

c.

21.18

19.4 8

t

.r

.1C

Fig. 8. Comparatia climatului din Bucure8ti cu acela tropical.

Temperatura medie in Bucuresti intr'un interval de peste30 ani sa luam luna August este de 22 grade. Tunisulare 25 grade, Horta in Azore tot 22 grade, Insulele Canare deasemenea 22 grade si Madeira la fel 22 grade.

22;67

16'

84

41

2"-

19.09

_1-18"

12'

8'

8'

a'

9

L

40'

z

z.;

N

www.dacoromanica.ro

13UCURE$TIULU1 $1 REGIUNILOR INVECINATE 35

Vedeti ca, cu toate ca aceste orase se gasesc la latitudinivariabile, dela 28 grade si pand la 36 grade, ele au aproapeaceeasi temperatura medie ca i Bucurestiul.

De altfel, cei cari stau vara la Bucuresti nu au nevoie deacest grafic, pentruca o simt direct.

lunie

Temperaluri

luhe

T. VARIATIATEMPERATURILORMAXIMEABSOLUTE40 N ANI11 SC 1

35 A A A A A a30 111111617111111111n I

xiiidgis Anal d an40

35

30

25

Tempwwluri

40

35August

30

25TemperaNN LlugAggvgg2veggugg.gggiiitigagmiiiiiaurggr*xxii

Seplembrie

40

25Temperaluri wgggitiUiA4iiiiAA2iQi2iAi2aRaai242AsiiEia

ANY liVI011eMkNOWNtil4gElgt4111MAMilltItil

CPA

Plansa III. Variatia temperaturilor maxime absolute in anii 1890-1935

-

.

WI

Elk AA FM AkA.11,w lir V log ,

AA A A 11111.1 AAv I

.

'

M I311 A Ammar-- 1r A

w

3.

I

idd doaia IUatrntt9neil

www.dacoromanica.ro


In afara de temperaturk mai este o alta constatare: stareahigrometrica in acest oras.

Omul este foarte sensibil la temperatura si la umiditate.Si and spun la temperatura si la umiditate, inteleg acesti doifa ctori combinati.

S'a vorbit foarte mult, in ultimii 10 ani, de conditionareaaerului in fabrici i birouri. Lacurile din jurul Capitalei vorin gadui, in oarecare masurk o conditionare a aerului, cel putinpentru zona vecind lacurilor.

In genere, omul suporta cu usurinta temperaturi diferite,dupa cantitatea de umiditate care se afl in atmosfera in caretraieste. Cand atmosfera este umeda, poate sa suporte o anu-mita temperatura si, and atmosfera este complet seack oalt temperatura.

Cantitatea de umiditate, pe care poate sa o contina aerul,este functiune de temperatura si de presiune. Cu totii cu-noasteti ca, in locuintele unde exista calorifer, aerul este inal-zit si uscat. Aceasta pentrua aerul, ridiandu-se si temperatura,poate sa contina o mai mare cantitate de vapori pentru satu-rarea lui.

Si daa acest aer se usuca inteadevar, el 10 mareste capaci-tatea lui de a absorbi umiditatea. Atunci ia si el de unde poateumiditate de care mai este capabil, in primul rand din gatle-jurile noastre. De aceea, in timpul iernii, in toate orasele civi-lizate, unde oamenii traiesc in case cu inalzire centrala, suntasa de multe afectiuni a ailor respiratorii.

Pe de alt parte, in locuinte, aerul mai ia umezeala si dinalte parti, de exemplu : din mobile. In timpul noptii temperaturadescreste in locuinte, cantitatea de umezeala pe care aerulpoate s o mai contina la aceasta nou temperatura mai joaskscade. Si atunci, daa de multe ori aerul a fost saturat andtemperatura era ridicata, in timpul noptii se produc conden-satiuni, care sunt absorbite de lemnul mobilelor. Supuse la unasemenea regimo adesea plesnesc spre desperarea proprietaruluisi a bietului furnizor, care e acuzat a nu a utilizat lemn uscat.

Am supus aceste lucruri ca sa va dau o idee de umiditatesi de temperatura. 0 sa vedeti la ce vreau sl ajung.

_

.

www.dacoromanica.ro

BUCURESTIULUI SI REGIUNILOR INVECINATE 37

Noi avem temperaturi maxime extraordinare. Gratie ser-viciului nostru meteorologic, am putut s cunoastem pe o pe-rioad de 45 ani, dela 1890 la 1935, cateva date foarte intere-sante. De exemplu, care a fost temperatura cea mai mare, pecare am avut-o anual in aceasta perioada in Bucurqti.

lunie

Erniddakw:

andmeg:

VARIATIA UMIDITATILOR MEDII LUNAREM I ANH 1890-19.5

MUM1 Av/MFMIWAilMkWAII,MlrikMIMIII

oo I V ir w II Y 1,11m

0,11;;Iopmr!dvesvgsoutggvgmgegai:wrue.gussgim2Riii

so

70

50

so

August 60

AmMI/Mag2

1111inamourfinmawAitheurammummomm

so

Septembrie m

limidfinlea2

ANII

so

kmum 111111611111111MIN/A1121111111piummunrinmaormoranuannovalummAnyal muumunin

re

ogadgg..eiliiig&iaiyag.datAgagg,APORggiiiiieitEtEiglillWRAMPaggiicaagraltWAMA

Platna IV. Variatia umiditatilor medii lunare in anii 1890-1935.

7.

IF

Julie 60I11111/111111111/111/0/UVIMILMIIARV MUM

112111i1U;iiitiemavvogausP....dguisa,grgRadgg:4,:.

70li 1II I

V-mrso

70

il

III IF

aa

1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111110111111111111111111111111111111111

IIHNHORMHUMNUOUOUHUMBUBll MUMUNNUA

I

Sasi-iail ai

www.dacoromanica.ro


Astfel mijlocia temperaturilor maxime pe o durata de 46ani este:

Pentru luna Iu lie de 29,84* August * 29,83

In plansa III se arata temperaturile medii lunare maxime.0 mai bung caracterizare a climatului bucurestean, yeti avea

insa, aratandu-va ca din cele 92 zile ale lunilor de vara Iunie,Iu lie, August numarul zilelor tropicale, adia in care tern-peratura maxima este egala sau depaseste 30, sunt cel putin30 de zile i multe au depasit in unii ani 40-50 grade.

SA urmarim i diagramale umiditatii din plansa IV. Umi-ditatea relativa, este raportul intre tensiunea vaporilor atmosfe-rici, fata de tensiunea maxima posibill la acea temperatura.

Valorile mijlocii sunt in Iunie 65,51%, Iulie 61,75%, Au-gust 59,53% si in Septemvrie 64,15%.

Aceste date nu va spun d-vostra mare lucru. SA le priviminsa comparativ cu datele unor localitati al aror climat este binecunoscut. La Patras umiditatea variaza intre 45% si 49%, insudul Marocului intre 52% si 54%, and la Bucuresti avem59% umiditate cu temperaturile mijlocii i maxime aratate.Se intelege de ce in lunile de vara suntem obligati sa iesim searala marginea orasului, pe langa lacuri: BAneasa, Herastrau, undese gsete aer umed ci temperaturi mai joase.

In diagrama plansa V arat precipitatiunile lunare pe 46ani din urma.

SI examinam insa ci vanturile in regiunea Bucurestiului.Plansa VI arat frecventa vanturilor dupa directiuni intimpul verii la Bucuresti. Se vede ca regiunea se afl mai alessub influenta vanturilor dela N.-E. si S.-W.

Frecventa cea mai mare o au vanturile de N.-E. (Crivatul)anume in Iunie 32%, Iulie 31%, August 36% si Septembrie

40%; pe and vanturile dela S.-W. (Austrul) au o frecventAin Iunie 28%, Iulie 25%, August 23% Septembrie 22%.

Crivatul in timpul verii este un \rant uscat i foarte cald.Fata de aceste date climatice, sA vedem ce se va intampla

prin crearea lantului de lacuri din Nordul Bucure0iului.

.

i

si

www.dacoromanica.ro

BUCURESTIULUI I REGIUNILOR INVECINATE 39

Dup mAsurAtorile directe, fAcute in alte pri i dupd for-mule stabilite teoretic i verificate practic se poate afirma& in cazul nostru vom avea la aceste lacuri o evaporatie zil-nicA de cca 5,1 mm.

lunie

200

100

PRECIP TATII ATMOSFERICE LUNARE111111 1 1111 1116;16:11611. 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

111111110111111111111l11111111111111111111111111

1111111111111111111111111111111111111111,1111

1111:111111111111111111111111111111111111111111precipitum Q.4REIR

luhe

3110

Precipilafil %

August

300

100

Prempitofli% egcox.vw-qqvy.7.2-14avy7P21.1..7'Pa."77a3.4.4.1

Seplumbrie100

300

200

Preopitufil%egp4-,41.1r...0a1004;Liz,3i41;a4-7iheZrnumlialtimr@mmAgrAlz4W4m011144M4

Pimp V. Precipitatii atmosferice lunare in anii 1890-1935.

soo

a

;..V21.44:30,0kipani043giiiif

20 a

100

0UR2--,i2a2W3;,"iiZU:42x1;!ul:-.u.rgnzet: Ix

gag

111111111M1110101011111MIWAI

NIMMainAd&

ANY

A

gmeigii -;

0

nommuumumuriammumnom111111/111111/111,1111/111111:11/11111/111111110/11111111a111:1111111111111111111111111111

111111111111/111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

11111111111111111111111111 111111111111 1111111

www.dacoromanica.ro

40 EFECTELE ASANARII 'COLENTINEI ASUPRA

Socotind pentru intreaga suprafata de 720 ha, rezultA elevaporarea va fi de cca :

27.900 mc. in Iunie40.150 * Julie42.350 * August.

Ca cifrl de comparatie ark cd, in zilele cele mai cAlduroase,consumul total de apd al orasului atinge maximum 120.000 mc,deci evaporatia lacurilor ar fi circa o treime din consumulde apd.

Pentru evaporarea acestei cantitAti de apd, sunt necesarecca 20 miliarde cal./zi.

Absorbirea acestei cantitAti de cAldurA se va traduce invecinAtatea lacurilor printr'o micsorare a temperaturii aerului in-sotit de o sporire a umiditAtii, adicA tocmai ceea ce este ne-cesar pentru climatul bucurestean de vark

DacA se considerA cantitatea de cAldurA primit dela soarezilnic de regiunea orasului Bucuresti i daca se presupune cefectul rAcirii prin evaporatie s'ar putea repercuta in intregimeasupra acestei regiuni, din aportul total de cAldur solark s'arabsorbi cca 12% i deci temperatura ar diminua intru-cAtva in aceeasi mAsurk In mod practic vom avea o asemeneaameliorare in zilele cAlduroase i fat-A vAnt in zona vecinAlacurilor. Aceasta reprezint o desfasurare de cca to km inpartea locuit a orasului i probabil efectele se vor facesimtite pe o bandA de 2 km. Nu stiu dacA aceastA scAdere detemperaturA se va inregistra intocmai si nu vreau sa fiu acuzatca am inselat sperantele d-voastrA. De altfel am si fost acuzatc dacA iarna aceasta ploul asa de mult si este atata ceatl,vinovate sunt cele 2 lacuri : BAneasa i HerAstrAu, pe cari le-amrealizat.

Ceea ce se poate ins5 afirma Idea' indoialk este el in regiuneavecinA lacului se va ajunge la o temperatura ceva mai scAzut

la o umiditate relativ sporitl.In aceastA privint sunt destul de elocvente exemplele ce

le (IA diagrama fig. 8. IatA o serie de orase asezate la o latitudinemult sub a noastr sunt cAteva vecine cu tropicul si ale

;.

i

si

www.dacoromanica.ro

recv

ente

i vfin

turil

or .i

n Bu

eure

4ti.

cbre

ctiu

nia

BUCURESTIULUI SI REGIUNILOR INVECINATE 41

cAror temperaturi mijlocii lunare sunt totusi apropiate de aleBucurestiului, tocmai din cauza efectului apei, toate fiindasezate la marginea Mediteranei sau a Oceanului.

In realizarea acestor lucrAri, s'a tinut seama si de un altfactor foarte important, cel estetic. Am cAutat ca lacul Hera-

pe care d-voastr putut vedea, sl aib un aspect

.

strAu, l'ati

www.dacoromanica.ro

42

cat mai atrAgator, cat mai putin artificial. Sper ca la primavaraorasul Bucuresti, incepand plantatiile, Ii va da tot pitoresculnecesar.

Asa cum vor fi amenajate, nAdAjduesc ca aceste lacuri samareasca pitorescul acestui oras. PentrucA eu consider de o.foarte mare importanta ca o lucrare technicA sA se acorde in-totdeauna si cu partea esteticA ci cu partea pitorescului neaparatnecesare unui oral.

Cred c nu asi putea spune mai bune cuvinte in aceastAmaterie i nu asi putea mai bine sfatui pe cei ce executd lucrariin Capita la, deck cuvintele aceluiasi Ulysse de Marsillac, carea trait pe aci prin anul 1869 si care se plangea si el de o seriede lucrari facute fara nicio grije de estetica.

Iata ce a scris: Je crois que l'on aurait pu aisement faire oeuvre de pro-

o gres sans faire acte de vandalisme. Ii y a des choses que rien ne remplace. L'homme ne vit pas de pain, il vit aussi de poesie et d'idal. Quant vous aurez tout ramene a la ligne droite et a l'utile, savez-vous ce que vous aurez fait ? Vous aurez tue Fame et vous n'aurez donne p ature qu-1 la bete humaine.

Pour l'amour du ciel, rendez-nous un petit coin solitaire, oa nous puissions au moins vous fuir, ou nous puissions rever et prier, oa le ciel nous apparaisse autrement que parmi la fumee de vos toits et oil les arbres se montrent a nous autrement qu'quarris par vos haches et salis par vos badi- geons .

.

www.dacoromanica.ro

II

LUCRARI HIDRAULICEIN CURS DE REALIZAREIN JURUL BUCURESTIULUI

DE

DR.-ING. D. PAVEL

www.dacoromanica.ro

LUCRARI HIDRAULICE IN CURS DE REALIZAREIN JURUL BUCURESTIULUI

de Dr.-Ing. DORIN PAVELDirector technic la o U. C. B.

Dupa conferinta de deschidere a ciclului de conferinteasupra lucrarilor de amenajari hidraulice in jurul Bucurestiului,a d-lui Ministru, Inginer N. G. Caranfil, am placerea a expunepartea technica a lucrarilor de asanare a lacurilor din jurulBucurestiului precum si a proiectelor de amenajari hidraulice,care vor fi realizate de Uzinele Comunale Bucuresti* in zonathurilor Arges, Dambovita si

Din expunerea atat de competinte a d-lui N. G. Caranfil,care in calitatea de Director general al U.C.B. a pus la punctbazele lucrarilor hidraulice de mare anvergurl in jurul Bucu-restiului si a stiut sa" organizeze realizarea acestor lucrari, aal-or roade partiale se constat de pe acum, am vazut cums'a desfasurat istoricul acestor realizAri si cum au evoluatdiferitele solutiuni technice. Astfel legandu-ma de cele expuseanterior, pot intra in subiectul propriu zis, mentionand el inconferintele ce urmeaz, colaboratorii mei d-nii : Ing. D.R.Corbu,Seful Serviciului Lucrari Noui, Ing. A. Vuzitas i Ing. Gh.Vladimirescu, vor expune detaliile cu privire la barajele realizate

p: oiectate, canalizarile i derivatiile de ape si amenajareaD mbovitei.

1) Conferinta tinuta in ziva de 28 Februarie 1936, in ciclul organizatde a I.R.E. a.

1)

Ialomita.

si

www.dacoromanica.ro

46 LUCRARI HIDRAULICE IN CURS DE REALIZARE

A) LUCRARILE SI PROIECTELE DE ASANARE A LACURILORDIN JURUL BUCURESTIULUI

Colentina care contureag Nord-Estul Capita lei pe o lun-gime de peste 15 km, este un curs de apa, afluent de stangaal Dambovitei cu un basin de receptie destul de mare de 390kmp. Regimul hidraulic al Colentinei este desavantajos i foartevariabil, din cauzA c basinul este de ses cu pante excesivde mici. Atat regimul de precipitatiuni redus in basinul Co-lentinei, cat i situatia orografica i scurgerea lenes1 a apelorretinute in multe baltoace i mlatini, fac ca regimul apelorg fie extrem de redus in timpul etiajului de vara. Din cauzaevaporatiei favorizate la maximum, debitul scade in timpullunilOr de varA la 0,2 mc/sec. i uneori sub acesta. In schimbapele mari reprezinta 20 la 25 mc./sec.

Baltile i mlastinele Colentinei la Ciocinesti, Buftea, Ote-teliseanu, Mogosoaia, BAneasa superioark HerAstrAu, Flo-reasca, Tei, Ghica Voda, Fundeni i Cernica, fac g stagnezeapele timp de 2 la 3 luni favorizand o extraordinag desvoltarea tantarilor, care dau marele procent de boli de malaria si altele.Mlastinele din Nord-Estul Capitalei pe langA aceste neajunsuri,au servit in trecut si mai servesc Inca pana la terminarea Inert-rilor drept cloace i gropi de gunoaie, adevArate focare de in-ectie constituind un pericol social prin glIsluirea in jurulinteriorul gropilor i mlastinilor a unei populatii grace si atiganilor. Pericolul este cu atat mai accentuat cu cat s'a con-statat el vanturile dominante bat din directia Nord-Est edicttocmai dela aceste focare infectate spre oras.

D-1 Ministru N. G. Caranfil a aratat la ce grAcime a ajunsCapitala noastr in ape curgAtoare, cum s'a grAcit hidrauliczona orasului prin sistematizarea Dambovitei si a demonstratcA climatul de varA a Bucurestiului este tropical.

LucrArile de amenajare i asanare, care se execut de UzineleComunale de 3 ani incoace, fiind realizad o bunA parte aprogramului, au de scop :

1. Derivarea unui curs de apa mai mare in Colentinadeci aducerea in Bucuresti a unui debit considerabil;

si

'

si

ai

www.dacoromanica.ro

IN JURUL BUCURE$TIULUI 47

2. Transformarea mlastinelor din Nord-Estul Capita lei inlacuri pitoresti i salubre ;

3. Favorizeaza crearea vastului Parc National al Capitalei.4. Crearea unei suprafete de lacuri asanate de aproape

1300 ha, in vederea ameliorarii starii higrometrice a aerului,scaderea varfurilor de temperatura tropicall in timpul veriiabsorbtia prafului cu care este incarcat aerul Capitalei ;

5. Posibilitatile de desvoltare a sporturilor nautice, a navi-gatiei de agrement si a locurilor de odihnl a bucureste-nilor.

6. Legatura in viitor, a navigatiei intre lacuri cu navigatia peDambovita inferioarl, Arge i Dunre, dandu-se astfel posi-bilitatea desvoltarii unui port industrial intre Cernica siFundeni.

I. Planul general de asanare. Lucrrile de asanare se im-part in trei grupe distincte dupa natura lor i scopurile urma-rite i anume : lucrari de derivare a apelor Ialomitei in Colen-tina; lucrari pentru realizarea compensarii debitelor i aducereaapei in lacuri; lucrari de asanare i sistematizare a lacurilorcuprinse intre Baneasa superioar i Cernica, precum i lega-tura cu Dambovita asa cum se arata la scarf redusa in plansaVII.

i. Derivarea apelor. Dupa cum s'a aratat in lucrarea pre-cedenta, s'au studiat mai multe posibilitati de a deriva debitesuficient de mari in Colentina. Solutia adoptata i executatade U.C.B. >, cea mai avantajoasa din toate punctele de vedereeste aceea a derivarii apelor Ialomitei intre Bilciuresti i Ghim-pati.

Nivelul Ialomitei se ridica astfel, ca printeun canal deschis,apele derivate, sa poata curge liber spre Ghimpati c descarcain Colentina. Uvrajele se vor descrie mai jos 0 este interesanta arata mai intaiu care este planul de exploatare hidraulic. Cumdimensionarea uvrajelor de derivatie depinde de scopul urmaritadica de spllarea lacurilor din Nord-Estul Capitalei, trebu'e saratam mai intaiu care sunt capacitatile acestor lacuri si caresunt debitele de spalare necesare.

.

i

www.dacoromanica.ro

48 LeCRARI HIDRAULICE IN CURS DE REALIZARE

LacuriSuprafatain hectare

Capacitateamil. mc

Bneasa Superioara 40 o,6Herastru 8o 2,4Floreasca-Tei 150 3,5Fundeni 120 2,5Pantelimon 220 5,0Cernica 720 15,0

Total . . 1.330 29,0

Pentru spalare consideram numai lacul cu cea mai marecapacitate, anume clack' st amenajeaza numai lacurile propriu-zise ale Bucurestiului, adica primele patru, avem 3.500.000 mcde spalat respectiv completat intr'un interval mai mic ca 3saptamani cat dureaza un ciclu de desvoltare a tantarilor anofeli,ceea ce ne da un debit minimal de splare de 1,93 mc/sec.Daca consideram proiectul integral, trebuie sl calculam debituldupa capacitatea lacului Cernica cu 15.000.000 mc, ceea ce(la un debit de improsptare de 8,26 mc/sec. La aceste debitetrebu'e sa adaugam acelea provenite din completarea evaporatieidatorit suprafetelor de apa libere de 1.330 ha, evaporatie carereprezinta in medie pentru o zi de vara circa 40.000 mc apa,sau un debit de 0,46 mc/sec.

Debitele de spalare trebuie sa fie in consecinta minimale de2,4 si maximale de 8,8 mc/sec. i sunt asigurate conform planuluide exploatare reprezentat in plansa VIII, pentru un an hidro-grafic normal. Intr'un an secetos cu toate ca golirea laculuicompensator completeaza debitele, totusi nu putem asigurao spalare eficace. In cealalt p.ansa IX, aratam calculul celmai desavantajos posibil, admitand din anii de observatie adebitelor, pentru fiecare luna debitul minimal absolut. Spalareatrebu e efectuata in epoca desvoltarii tantarilor, adica intre IAprilie si 30 Septembrie in care timp se goleste si lacul com-pensator. Debitul maximal de derivare a fost admis de 15mc/sec.

Din de exploatare rezulta ea se deriva numai o partedin apa Aalomitei asaptfu-Se un debit de servitute cum se vede

.1

.-:

.;

,

,

. . .

8

www.dacoromanica.ro

U. C.B.CAPTAREA IALOMITEI

139,00 T77 delft,/

PLAN GENERAL DE ASANARE PLVII

PRIZA APE

Rudari

Canal de derivalleL.,9117/P Srl8Mp.

Qz1S mc/sec.

IALinict Lueeanea

C NTRAL HIDROEIECTRICA G PATI\./ P.1500 CP

Brahdesli;

Trinceibesli,obroses

6hermtimes1i/Carload

&Warta

TOrtasestt

Vatu\ Fluf tea_S.8071-12. V=9,8171/1177.

V Illy max. t05117.

&media de jossea si podwi

evcioraati,,tect,

Han& de nimard \RebegestiBiseNcl cidicala cl soseaua de Iraversare

\\,-.BuiteaJUL BUf TEA

1

\I

WapitiZ:Va.

Mogosoaia

(hilila

Canal de aductiuneS. hemp. Q=15 mc/sec Wane.* de jos

Cdderea d apd &tom

Ogrez Conduc a de aducfiune1,22400m. 560,9m.

Tamil:red

\X\ easasve.1,\ozat,

Sr 4ol/a.Vro,erniImcsca 7

\zaeu\:

EfifiRAJ

/. vKasomdM.) 0.150Na. v,as tnc

75ssommstL TEl

eCENTRALA $1 ECLUZA.l. /i z/.

RezervoareTT1T)\ / \....-

t C U \\11 _L 1 .15C'coffa.V'2511711i SUPER CENTRALA TERMOELECTRICA\ ...a.0 \.1\ l \ r \ (M\.\

loom) KW----I_BARAJ SI ECLUZA

....----."----411 Ivo.9 ./. V semdNM.

.1 "'--

's

ma_-..

Canal navigabil/Calturux

\_.a.c\x\Pant.aVmonSrzocl/a.Vr5milmc

e4m.d. fit.

airwerth

Scara

Va.C.U\ ZR.C6CaSr 501/a.V.qCmilins

("iifV 58/n05W

Legaluro de nay/go/fa cuDOmbovila

uzA

MARVAPI.

SARA

Sonehib

Bilciure0

BARAJ

\\

Copse*

N

TWarni,

Bujorecmax

Canal de alga

Ghimpati

Vizurngi,

UPzitrilt

\-at\A Z:vackxezA

4011

i

l'":4iAFIiimiinzent,1..ac, til ek.e\e,anu

&elide*

Brawl

.

\acki\ Mogq

PRIZA APEI

1. II

=7711p.V.2.smilm1

iU\ \oves.sca.-\ ECLUZA

1 BARAl

Slobozia,

115

if

"*" o r *** '''brrth==::115.A.13.

`.

2)

aoaktesti

'

-0-'40111.oflicen

6V.

Falcoiamt i4

1 \\'''1 \

\\\\ v NM\\\

www.dacoromanica.ro

IN JURUL BUCURE$TIULU1 49

in diagramele din planele VIII si IX. Folosintele din aval camorile i irigatiunile existente nu au de suferit de pe urmaderivrii unui debit partial, deoarece servitutea s'a calculat deM. L. P. astfel, ca sa nu fie lipsa de apa in aval, aceasta cuatat mai mult cu cat Cricovul si mai jos Prahova aduc debiteaproape de 2 ori cat toata Ialomita. Trebue mentionat pentrulinistirea celor interesati ea in timpul de seceta mare nuse deriva de!oc apa din Ialomita ci se goleste lacul Bufteacreat pentru acest scop. Deas 2menea prin executarea laculuiuriasi la Bolboci pe Ialomita superioara, se va ameliora re-gimul raului

2. Compensarea debitelor ci aducerea apelor. Din plansa VIII siIX rezult ea' debitele derivate din Ialomita, la care se adaugaacelea ale Colentinei, in general foarte reduse, variaza in limitelargi atat in decursul unui an, cat si in succesiunea anilor. Orispalarea trebuie asigurata oricare ar fi regimul hidraulic infunctie de diferiti ani, deci se impune o compensare a debi-telor. Lacurile compensatoare trebuie s acumuleze apa peColentina in aval de Ghimpati. Pe langa lacurile existente,de altfel destul de reduse ca volum de retentiune, s'a im-pus dela inceput crearea unui rezervor mare, prin a caruigolire i umplere sa se realizeze o compensare a regimuluihidraulic.

In acest scop s'a realizat in anii 1933-1935 lacul Bufteacu o suprafata de 308 ha si un volum util de 9.600.000 mcapa si se prevede in viitor, atunci and va fi nevoie, un al doilealac la Vizuresti de circa 8 mil. mc. Astfel rezerva de retentiunetotald, inclusiv lacurile mici din amonte, va fi in viitor de cca.19.000.000 mc, iar astazi de peste ro mil. mc. Cu aceastarezerva speram sa compensam debitele acumulate in vedereaimprospatarii lacurilor din aval.

Aducerea apelor pe valea Colentinei se asigura pand laMogooaia pe insusi talvegul Colentinei, bineinteles, fiind pre-vazuta in viitor ameliorarea scurgerii debitului de 8 la 15mc/sec. De asemenea se va intocmi un program de manevraa vanelor barajelor existente, a lacurilor dela Ciocdnesti, Otete-liseanu i Mogooaia.

4

Ialomita.

www.dacoromanica.ro


Dela Mogosoaia pant la Montesquieu la coada amonte alacului Baneasa superioarA se prevede in proiectul generalun canal de aductiune pe malul stang al Colentinei, aceastapentru a asana cursul mlAstinos al Colentinei prin drenareuscare partiall. CAderea de circa 9 m, care rezult la Montes-quieu va servi in viitor fie pentru amenajarea unei centralehidroelectrice, fie pentru alimentarea retelei de spalare a stet-zilor si a canalizArii orasului, alimentare pug in paralel cuaceea provenita din Arges. Pentru evitarea acestui canal,studiem acum o variant, pentru regularizarea Colentinei inacest sector.

3. Asanarea sistematizarea lacurilor de Nord # Nord-Esta Capita lei. Uzinele Comunale au studiat mai multe variantepentru sistematizarea nouilor lacuri in jurul Bucurestiului,solutia adoptat fiind aceea expusa in cele ce urmeaz:

Lacurile care se amenajeazA in imediata apropiere a Bucu-restiului, formeazA un lant de lacuri si se asigurA navigatiausoarA i de agrement intre ele prin ecluze. Incepand delaNord-Vest cu lacul BAneasa superioar de 40 ha si 600.000 mcapl, lac care nu trebu e confundat cu BAneasa inglobatl inHerstru, care este gata amenajat Inca din toamna 1935si are o suprafata de aproape 8o ha si o capacitate de 2.400.000mc.

Cote le nivelurilor apei sunt la Bineasa superioara 81,00si la HerastrAu 79,50 m.d.M. Incepand dela Rondul. Jianuin jos pini la satul Tei se amenajeazA in anii 1936-37 un lacunic ingloband Floreasca si Tei de astizi cu o panza de aprespectabill de 150 ha si o capacitate de 3.500.000 mc.

In aval de Tei bucla veche a Colentinei la Plumbuita-Ghica Vod se pAraseste si se creeazA un canal prescurtat pinila lacul Fundeni, care va avea o suprafata de 120 ha, o ca-pacitate de 2.500.000 mc o formA cu totul special, impostde conditia locall si de amenajarea viitoare a supercentraleitermoelectrice de 100.000 kW Fundeni. Diferenta de nivel intrelacurile Floreasca-Tei la 75,50 si Fundeni 66 m.d.M. se vautiliza inteo central hidroelectricA similar% cu aceea delaGhimpati de 1.500 CP. si o productie anualA de peste 4.000.000kWo/an.

si

ci

.

Si

www.dacoromanica.ro

IN JURUL BUCURESTIULUI 51

Cu aceste amenajati se termina etapa I-a a asanrii la-curilor, urmand ca mai tarziu, probabil dupa anul 1940 sarealizam etapa II-a i anume, amenajarea lacurilor PantelimOnsi Cernica precum i legatura de navigatie industriall cu Dam-bovita, care la randul ei va fi regularizata in acest scop.Detaliile technice ale acestor -lucrari vor fi expuse in capitolulurmator.

II. Deserierea luerarilor intreprinse i previzute in proiee tulgeneral. Descriem in cele ce urmeaza in linii generale lucrariletechnice, care formeaza programul de asanare anuntat si nuinsistam asupra detaliilor, care se fac in lucrarile colabora-torilor mei, d-nii Ingineri: D. R. Corbu, A. Vuzitas i Gh.Vladimirescu.

1. Derivatia Ialomitei. Captarea apei se face imediat inaval de comuna Bilciuresti intr'un cot judicios ales. Nivelulla etiaj al Ialomitei in acest punct este cam la cota 136,00m.d.M. Un baraj fix nu putea fi adoptat din cauza perico-lului inundatiilor, fiind limitat nivelul maximal la cel multcota 140 m.d.M. cat reprezenta inaintea amenajarii, crestereaapelor celor mai mari. Debitul cel mai mare, constatat a fostin trecut de 600 mc/sec., blab debitul asa zis catastrofal este maimare, deoarece la basinul de receptie de 1.090 kmp, debitultorential cel mai mare care poate surveni la epoci rare depa-seste L000 mc/sec. De aceea s'a adoptat solutia mea, anume,un sistem mixt compus dintr'un baraj fix cu doui sectiunideversante de ate 24 m largime para. la cota 136,50, intrepanouri executandu-se doui stavilare cilindrice, metalice, mo-bile de ate 24 m largime neti si 25 m largime bruta sicu o inaltime a cilindrilor plus a panourilor in forma de ciocde 2,50 m. Cilindrii pot fi ridicati electromecanic si de manaprin trolii i cremaliere, prin rostogolire potrivita deasupraapelor celor mai mari. Astfel sectiunea libera plus aceea delaprize si vanele de spalare, asigura scurgerea debitului cata-strofal la o cog, care nu deplseste 140 m.d.M.

Apele deversate printre culeele laterale i pila intermediarase amortizeaza in saltelele si planseele mobile din aval,

4*

.

www.dacoromanica.ro


vvvrvvrvvIwJivzIrddVdAddiiA

199999999994

Plum VIII. Debite medii lunare. An hidrografic mijlociu.

171615

14

13

12

11

9

8

7 5.504

5

www.dacoromanica.ro


17161514151211109

7653

2

1

0

o=42

Legendalalomita nederivatd ( sub abscith)

V77 lalornito derived ( peste obsciz)

Aportul Colentinei

la Debite compensate in lacul Buf tea60LIREA MIURALACULUI

r"),Z Curba de exploatare

Plansa IX. Debite medii lunare. An hidrografic secetos.

8,47 .

6.235.94

5,93

3.02

3,69

2,22.09 2.2 2.2 :

1.12

:410M:: 0,13 I0,72 0,17

A A A AA A A;&71)

3

4

1,481.68

3.0

,

8

fi,

,8

r/

'an

& \ & & &

is7., -4

.... &&

510AI"

www.dacoromanica.ro

54 LUCZARI HIDRAULICE IN CURS DE REALIZARE

evitandu-se astfel eroziunile periculoase dela baza barajului.Aceste forme le-am incercat, inaintea proiectarii, in laborator.

Pe malul drept se gasesc vanele de spalare a funduluialaturat priza de apa dispusa dupa cele mai noui principiiin vederea reducerii la minimum posibil a transportului dedepozite solide in canalul de derivatie. Priza de apa consta dintr'otrompa de admisie prevazuta in fata cu gratare metalice i pra-guri suprainaltate, dupa care urmeaza un canal de spalare aprizei, echipat cu vane metalice. Admisia apei in canalul de

Fig. 9. Vederea aantierului

derivatie se face prin trei vane metalice actionate electrome-canic. Intreg uvrajul este traversat de o paserela de serviciu.0 atentie speciala s'a dat executarii fundatiilor, care s'au inceputdin toamna anului trecut, i s'au terminat actualmente, aceastadin cauza ca sondajele au arltat, ea pe o adancime de circa20 m talvegul este aluvionar i permeabil. De aceea am in-ceput de anul trecut executia unui voal de ciment injectatsub intregul uvraj, lucrare extrem de delicata i anevoioas,care ins a reu0t bine 0 asupra careia va relata d-1 Ing. D.R. Corbu. In fig. 9 aratam santierul barajului Bilciuresti iarin fig. 10, priza de ap.

Canalul de derivatie s'a calculat cu o sectiune de al:a utilide 18 mp la o adancime maxima a apei de 2,10 m, pentru a

'

Bilciureti.

:c.

www.dacoromanica.ro


-transporta debitul maximal de 15 mc/sec. la o pant a radie-rului canalului de 0,310/00. Canalul este aproape in intregimedebleiat in teren argilos foarte tare si impermeabil, are sectiuneatransversall trapezoidala cu latimea la planul apei de 12 m sitaluzele inclinate la I : i1/2. Canalul care astzi este aproapecomplet sapat se va cant* lateral cu brazdk iar la fund, cuun strat de pietti comprimat.

Fig. ao. Priza de apa dela Bilciureti.

Canalul de derivatie care are lungimea de circa 9% km estestrabatut de o serie de lucrari de arta ca : 17 poduri, 2 travergride vai i drumuri de legatura axiale i traversale. Ville Cojascasi Crevedia sunt traversate de apeducte speciale, pentrua se asigura scurgerta naturala a debitelor acestor vai pe subcanalul nostru. Deversoki speciali si vane, asigura nivelul deapa din canal i permit a debita din surplusul de debit, o partede apa pentru improspatarea lacului Snagov, a carui coadurea' pe valea Cojasca, pe de alta parte pe valea Crevedia.

.

7$

'

VIr

-- - -

.

4.

www.dacoromanica.ro


La vArsarea canalului in valea Baranga, afluent a Co len-tinei, in dreptul comunei Ghimpati se obtine o cAdere de apivariabild intre 1/2 la ii m, care poate fi amenajat intr'ocentral hidroelectricA, care am proiectat-o pentru 1.500 CP.cu 2 unitAti electrogene putand produce intr'un an mai secetos 4,iar intr'unul normal 6 milioane kWo/an, energie utilA pentru

Fig. ix. 0 sectiune a canalului de aductiune a apeidin Ialomita in Colentina.

electrificarea rurald a viii Colentina i pentru pomparea apeila Uzinele U.C.B. . Asupra acestor lucrAri va conferentiad-1 Ing. Gh. V ladimirescu. Fig. II reprezintA o sectiune a cana-lului de derivatie.

LucrArile de derivatie sunt in curs de executare i la iarn .vor fi terminate. Astfel 'a primdvar, o parte din apele maria!e Ialomitei vor lua noul drum spre Bucuresti realizAndu-se

:744;r

rl

www.dacoromanica.ro

parti

alfi

a la

culu

i Buf

tea

cree

at d

e #

U.C

.B. u

.

IN JURUL BUCURE$TIULU1 57

astfel un prim si mare rezultat pentru asanarea lacurilor dinjurul Capita lei.

www.dacoromanica.ro


2. Lacul compensator Buftea. Lacul Buftea s'a creat in inter-valul dela Noemvrie 1933 la Mai 1935 de cAtre U.C.B. prinumflarea apelor in vasta awed cuprinsa intre barajul in dreptul

Fig. 13. Barajul Buftea.

bisericii Flamanzeni Parcului *tirbey si in amonte cu un bratspre Ciocanesti, iar cu un altul pe valea Crevedia. Barajul ridicapele cu 5 m la cota '1o5; corpul barajului fiind suprainaltatins pentru sigurant pand la cota 107. Sectiunea barajuluieste trapezoidall i executia s'a fkut ca dig de pamant cunucleu de argild i palplanse adanci sub paramentul amonte.

, .

'

ta

:=

. .

Si 4a.

www.dacoromanica.ro

IN JURUL BUCURESTIULUIogLIOTEci

- MUNIC1PIULUI..Dela fundatii pand la rEiwe'LtRi? u are 8 m inaltime i olungime desfdsuratd, inclus aterale i digul de ocolireal bisericii Framanzeni de 300 ml. In acest baraj s'au fdcut

59

Fig. 14. DescArcarea apelor i distrughorul de energiedela Buftea.

terasamente de aproximativ 150.000 mc. In fig. 12 se vededigul secundar i lacul, iar in fig. 13 barajul Buftea.

DescArcarea apelor s'a realizat pe malul drept prin uvrajespeciale anume: admisia apei se face printr'un uvraj de betonarmat prevAzut la intrare cu gratare dese i doul vanelubre

\

-f ,sr .1?,*613 .

4 b

. .

.

-

j;

-:;

v 9..,

www.dacoromanica.ro

6o LUCRARI HIDRAULICE IN CURS DE REALIZARE

precum i cloud vane stavilare. Ape le descarcate trec prin cloudconducte de beton armat de cite 1,5 m 0 in spre saltelele deamortizare de constructie speciala cu 2 randuri de creneledistrugatoare de energie i planse de stejar oscilante pentru amicsora eroziunile fundului i malurilor. Fig. 14 arata salt Aeledescarcatorului Buftea.

Un deversor liber asigurd pentru orice eventualitate ca ni-velul sa nu creasca peste cota 105,50 chiar la apele cele maimari de 25 mc /sec. cat poate aduce Colen

n. Caramfil Asanarea Lacurilor Colentinei

Documents

Transcript of n. Caramfil Asanarea Lacurilor Colentinei