STUDIU METODICO ŞTIINŢIFIC ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A...

ANDREEA-LOREDANA MANOLE

STUDIU METODICO – ŞTIINŢIFIC ASUPRA

STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎN

JUDEŢUL CONSTANŢA

ISBN 978-606-577-934-1

Editura Sfântul Ierarh Nicolae

2012

2

CUPRINS

PARTEA I-Date din literatura de specialitate

Capitolul 1. Starea de sănătate a populaţiei – concept metodologic.......................................................4

Capitolul 2 . Cadrul natural, cadrul geodemografic şi economic al judeţului Constanţa......................22

2.1. Cadrul natural al judeţului Constanţa......................................................................22

2.2. Cadrul geodemografic al judeţului Constanţa.........................................................25

2.3. Cadrul economic al judeţului Constanţa..................................................................27

PARTEA a II-a – Analiza indicatorilor de sănătate

a populaţiei în judeţul Constanţa

Motivaţia alegerii temei de cercetare

Capitolul 3. Analiza indicatorilor de sănătate a populaţiei în judeţul Constanţa

3.1. Mortalitatea generală....................................................................................29

3.2.Mortalitatea infantilă.....................................................................................33

3.3. Mortalitatea pe cauze de boli.......................................................................47

3.3.1.Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului respirator........................47

3.3.2. Rata mortalităţii datorată aparatului digestiv.....................................52

3.3.3. Rata mortalităţii datorată tumorilor....................................................57

3.3.4. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului circulator.......................62

3.3.5. Rata mortalităţii datorată bolilor infecţioase şi parazitare.................67

3.3.6. Rata mortalităţii datorată bolilor sistemului nervos şi organelor de

simţ......................................................................................................67

3.3.7. Rata mortalităţii datorată aparatului genito-urinar...............................69

3.4. Incidenţa bolilor transmisibile.........................................................................73

3.5. Morbiditatea generală (incidenţa pe cauze)......................................................87

Capitolul 4. Starea de sănătate a populaţiei în judeţul Constanţa

Indicele de sănătate a populaţiei....................................................................96.

Capitolul 5 . Factori determinanţi ai stării de sănătate a populaţiei......................................104

3

5.1. Serviciile sanitare......................................................................................104

5.2. Indicele serviciilor sanitare.......................................................................119

5.3. Corelaţii între indicele de sănătate a populaţiei ( I.S.) şi indicele serviciilor

de sănătate (I.S.S.)..................................................................................................................127

5.4. Situaţia somajului......................................................................................135

Capitolul 6. Concluzii pe baza rezultatelor obţinute .........................................................143

PARTEA a III-a Metodica predării – învăţării geografiei

Capitolul 7. Model de proiectare a curriculumului la decizia şcolii: Stilul de viaţă sănătos –

determinant al speranţei de viaţă......................................................................144

Cuprins …………………………………………………………………..………………....145

Bibliografie………………………………………………...……………………………….166

Capitolul 8 . Proiectarea unităţii de învăţare: Sănătatea mediului........................................167.

Capitolul 9. Proiect didactic: Dinamica populaţiei................................................................173

Cuprins……………………………………………………………………………………..180

Capitolul 10. Prelucrare statistică – date rata mortalităţii şi a morbidităţii - analiză efectuată

pentru populaţia judeţului Constanţa în perioada 1990 -2008 ..............................................181

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................181

ANEXE.............................................................................................................183

4

PARTEA I – DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE

Capitolul 1. Starea de sănătate a populaţiei- concept metodologic

Conceptul de sănătate şi boală. Dimensiunea biologică, psihică şi socială

a sănătăţii.

Factorii determinanţi ai stării de sănătate a populaţiei.

Evaluarea relaţiei sănătate-boală-sistem de sănătate.

Influenţa tranziţiei economice asupra stării de sănătate în România.

Indicatori ai stării de sănătate a populaţiei.

Abordarea geografică a stării de sănătate a populaţiei.

Conceptele de boală şi sănătate sunt concepte evaluative, acestea fiind circumscrise

dezvoltării cunoaşterii medicale, orientărilor culturale, nivelului de dezvoltare al societăţii, în

general.

Nivelul cultural condiţionează atât reacţiile faţă de boală cât şi valoarea ce se acordă

sănătăţii, ca fenomen social. Din această cauză există diferenţe privind statutul bolnavului,

natura stării considerată ca normală sau patologică, în funcţie de tipul de societate şi nivelul

de dezvoltare la care s-a ajuns. În multe societăţi, multe tulburări sunt ignorate, în timp ce

altele sunt considerate de fapt semne ale unei stări de sănătate bune.

Aprecierea ―sănătăţii‖ sau ―bolii‖ este influenţată de credinţe, atitudini şi practici

specifice diferitelor societăţi, acestea având propriile standarde normative. Studii

antropologice au constatat, spre exemplu, că în societăţi ca cele din Thailanda, Birmania şi

Turcia, infirmii şi schilozii sunt respinşi, ca fiinţe inferioare, în timp ce în alte societăţi, ca în

Afghanistan şi Coreea, aceştia sunt consideraţi ca posedând abilităţi speciale, conferindu-li-se

un statut superior.

Fiecare civilizaţie a avut boli specifice, iar adaptarea la aceste boli a variat în funcţie

de climatul social particular al diverselor culturi şi de climatul din cadrul diferitelor grupuri

sociale prezente în culturile respective. (Patrick D., 1985).

5

Au existat în acelaşi timp instituţii specifice şi tipuri proprii de vindecători, de la

magicienii Egiptului Antic la funcţionarii sanitari în Marea Britanie, de la aceştia la

reprezentanţii O.M.S. ai zilelor noastre, toţi activând pe baza constatării că boala este diferit

răspândită ăn societate, iar definirea ei în sistemul valorilor culturale joacă un rol important.

Medicii sunt cei care, dincolo de câmpul profan de evaluare definesc boala în temeiul

unor standarde riguroase, stiinţifice, în urma investigaţiilor clinice, a investigaţiilor de

laborator şi o creează ca rol social.

Dar, în această definire, un rol important îl are orientarea medicală a societăţii,

constituirea instituţiilor de sănătate şi gradul de dezvoltare a ştiinţelor medicale (Saxon

Graham,1960).

Existenţa unor dificultăţi de diagnostic, de prognosticare şi profilaxie pentru multe

boli contemporane, divergenţe de opinii în tratarea unor boli, marile ―necunoscute‖ ale

medicinii contemporane-SIDA şi cancerul- fac ca noţiunii de boală să-i corespundă

conţinuturi diferite, dovezile recunoscute pentru a o determina (semne, simptome) nefiind nici

ele întotdeauna univoce.

Există, de asemenea, fenomenul modei în tratamentul unor boli: cazul psihanalizei în

tratarea nevrozelor, metodele yoga pentru tratarea unor boli psihice, tratamentele naturiste,

medicamentele homeopatice. Pe această filieră, şi medicii sunt influenţaţi de câmpul social de

evaluare a bolii şi sănătăţii.

Chirurgia plastică, controlul naşterilor, atitudinea faţă de avort sunt tot atâtea direcţii

prin care socialul şi culturalul îşi spun cuvântul asupra a ceea ce se consideră a fi normal sau

patologic, boală sau sănătate.

Chiar dacă boala şi sănătatea sunt definite în termenii discursului medical, sistemul

valorilor culturale reprezintă cadrul de înţelegere şi interpretare a acestor noţiuni.

Din punct de vedere sociologic, Parsons a definit boala şi sănătatea în legătură directă

cu problema devianţei, a conformităţii şi controlului social.

Se consideră boala ca o formă de comportament deviată de la normal, iar sănătatea ca pe

un tip de comportament normal, conformist.

Societatea instituţionalizează devianţa pe care o reprezintă boala şi se sprijină pe

profesioniştii medicali pentru a trata persoanele ―deviate‖. Astfel, practica medicală constituie

un mecanism prin care societatea pune membrii săi în starea de a rezista bolii (T.Parsons,

R.Fox, 1972).

Starea indivizilor poate fi satisfăcătoare sau nu în îndeplinirea rolurilor şi obligaţiilor

fundamentale ce le revin în societate, iar capacităţile funcţionale sunt apreciate în legătură cu

6

anumite standarde normative. Neputinţa de a corespunde acestor standarde, neputinţă

provenită din deficienţe ale capacităţii fizice sau psihice, este catalogată drept boală.

Boala şi sănătatea nu pot fi definite decât prin raportare la fiinţa umană privită ca un

tot unitar, ca fiinţă biologică, psihică şi socială în acelaşi timp.

Conceptul de sănătate, ca şi cel de boală este un concept plurisemantic. Semnificaţia sa

cunoaşte variaţii în funcţie de diferitele grupuri, clase sociale, populaţii.

Ilustrând acest luru, P. Adam şi C. Herzlich (1994) arată că spre deosebire de indivizii

clasei de mijloc a anilor '60 din Franţa, care identificau sănătatea cu ―împlinirea, realizarea de

sine‖ şi cu ―satisfacţia‖, englezii consideră, fie ca ―absenţă a bolii‖, fie ca o capacitate optimă

de muncă. Pentru clasele populare din Franţa aceloraşi ani, sănătatea reprezenta un ―mijloc‖,

un instrument extrem de important pentru ―a putea face orice‖, inclusiv pentru a

munci.Persoanele în vârstă dintr-o regiune cu dificultăţi economice majore apreciau sănătatea

ca ―puterea de a rezista‖, ―capacitate de a funcţiona‖, în care aspectul corporal era dublat de o

dimensiune morală.

D.Houtaud (1984), pe baza unei anchete desfăşurate în Franţa pe 4.000 de persoane

aparţinând diferitelor clase sociale, a obţinut circa 41 de definiţii date sănătăţii, de la ―a nu fi

bolnav ―până la ―să ai o bună poftă de mâncare‖ sau ―să trăieşti cât mai mult cu putinţă, până

la adânci bătrâneţi‖.

Alexandru Athanasiu (1983) arată de asemenea, că sănătatea este înţeleasă în mod

diferit de patolog, clinician sau bolnav. Ea este privită de patolog ca o stare de integritate, de

către clinician ca o lipsă de simptome si de bolnav ca o stare de ―bien-être‖ (bunăstare).

După C.Herzlich (1994), sănătatea presupune trei dimensiuni: absenţa bolii, o

constituţie gebetică bună, respectiv un capitol biologic înăscut, respectiv stare de echilibru a

organismului, stare dată de capacitatea de adaptare a individului la tot ce ţine de mediul de

viaţă: factori atmosferici, alimentaţie, muncă, relaţii afective, evenimente stresante ale vieţii,

integrare în grupurile de apartenenţă (familie, grup profesional, clasă socială, grup de

prieteni).

Marc Lalonde (1994) atribuie sănătatea următorilor factori: biologia umană,

respectiv moştenirea genetică, îmbătrânirea, tulburările cronice degenerative, geriatrice;

mediul-apă potabilă, medicamente, poluarea atmosferei, salubrizarea, bolile transmisibile,

schimbările sociale rapide-stilul de viaţă-hrana, activităţile fizice, sedentarism, tabagism,

alcoolism-organizarea asistenţei medicale-calitatea şi cantitatea resurselor medicale, accesul

la ele, relaţia dintre persoane şi resurse în asistenţa medicală. Aceasta concluzionează că, în

7

general, resursele sunt considerate în cel de-al patrulea segment, dar cauzele îmbolnăvirilor

se află în primele trei.

Din punct de vedere biologic, sănătatea poate fi definită ca acea stare a unui organism

neatins de boală, în care toate organele, aparatele şi sistemele funcţionează normal (organism

în homeostazie), stare în care spunea P.Valery, funcţiile necesare se îndeplinesc insensibil sau

cu plăcere.

Din punct de vedere psihic, sănătatea poate fi înţeleasă ca ―armonia dintre

comportamentul cotidian şi valorile fundamentale ale vieţii asimilate de individ‖. Ea

reprezintă acea stare a organismului în care capacitatea lui de a munci, de a studia sau de a

desfăşura activităţi preferate în mod rodnic şi cu plăcere, este optimă. Ea presupune

capacitatea de a ne înţelege emoţiile şi de a şti cum să facem faţă problemelor cotidiene.

Presupune, de asemenea, capacitatea de a ne stăpâni şi de a rezolva problemele şi situaţiile

stresante, fără să ajungem să depindem de substanţele chimice, cum sunt alcoolul şi

medicamentele psihoactive, pentru a face faţă acestora. Presupune capacitatea de a munci

productiv, de a iubi, de a ne preocupa de soarta celorlalţi şi de a avea un grad rezonabil de

autonomie personală. În ultimă instanţă, ea presupune o viaţă cu sens, care merită să fie trăită.

A.Ellis şi W.Dryden (1997) enumeră 13 criterii ale sănătăţii mintale şi anume:

conştiinţa clară a interesului personal; conştiinţa limpede a interesului social; auto-orientarea-

capacitatea de a se conduce şi orienta singur în viaţă; nivel ănalt de toleranţă a frustrăriiŞ

acceptarea incertitudinii şi capacitatea de ajustare la incertitudine; angajarea în activităţi

creatoare; gândire ştiinţifică, realistă şi obiectivă; autoacceptare-capacitatea de a se accepta

aşa cum este el, cu părţile bune şi rele şi capacitatea de a se bucura de viaţa trăită; angajarea

moderată şi prudenţa în activităţile riscante; realism şi gândire anti-utopică; asumarea

responsabilităţii pentru tulburări emoţionale proprii; flexibilitate în gândire şi acţiune;

îmbinarea plăcerilor imediate cu cele de perspectivă.

Forma supremă a sănătăţii psihice a fost tematizată de A.H.Maslow (1976) prin

conceptul de personalitate autorealizată. Aceasta are următoarele trăsături: orientare realistă

în viaţă, se acceptă pe sine, pe alţii şi lumea înconjurătoare, aşa cum sunt ei/ele; are un înalt

grad de spontaneitate; este centrat pe probleme, nu pe trăiri subiective; atitudine de detaşare şi

nevoie de intimitate; autonomie şi independenţă; apreciere elastică a oamenilor şi lucrurilor,

lipsită de stereotipii; are experienţe spirituale sau mistice profunde, deşi nu în mod necesar cu

caracter religios; are interese sociale puternice; împărtăşeşte atitudini şi valori democratice; nu

confundă mijloacele cu scopurile; simţul umorului este superior, detaşat filozofic, nu ostil şi

8

vindicativ; are mare potenţial creator; se opune conformismului cultural; transcede mediul lui

de viaţă, nu se conformează cu acesta.(A.H.Maslow,1976).

Din punct de vedere social, sănătatea este acea stare a organismului în care

capacităţile individului sunt optime pentru ca persoana să-şi îndeplinească în mod adecvat

rolurile sociale. Sănătatea, spune Parsons, poate fi definită drept capacitatea optimă a unui

individ de a îndeplini eficient rolurile şi sarcinile pentru care a fost socializat. Din acest punct

de vedere, sănătatea reprezintă o stare individualizată, atât biologic cât şi social.

Sănătatea nu reprezintă doar un scop în sine, ci şi un mijloc pentru o existenţă plenară,

o formă optimă pentru a duce o viaţă rodnică, creatoare.

După Downie (1992), sănătatea presupune două componente: a) bunăstarea fizică, socială şi

psihică; b) forma fizică optimă-fitness, cu cei patru S (în engleză):-strenght-forţă fizică;

stamina-vigoare (rezistenţă fizică); suppleness (supleţe fizică) şi skills-îndemânare (abilitate)

fizică.

În preambulul statutului O.M.S.(1946), sănătatea este definită într-o formulă sintetică

astfel: ―sănătatea este starea completă de bunăstare fizică, mentală şi socială, care nu se

reduce la absenţa bolii şi infirmităţii‖.

Într-o astfel de perspectivă, sănătatea este înţeleasă, atât ca stare individuală cât şi o

stare colectivă (a unei naţiuni), atât ca trebuinţă cât şi un drept, atât ca un scop ce trebuie

realizat de către stat, sănătatea fiind o componentă indispensabilă a dezvoltării sociale. Din

această cauză, sănătatea populaţiei trebuie să constituie o preocupare majoră a fiecărei ţări,

menţinerea acesteia fiind o precondiţie esenţială pentru o viaţă productivă din punct de vedere

economic şi social.

Noţiunea de boală are şi ea sens numai în funcţie de omul privit ca un tot: fiinţă

biologică, psihologică şi socială.

Din punct de vedere biologic, boala este o stare a organismului sau a unei părţi din

organism, în care funcţiile sunt afectate sau deranjate datorită unor agenţi din mediul intern

sau extern.

Dintr-o perspectivă plurifactorială, Roy Fitzpatrick (1996) defineşte boala ca o stare

finală, rezultat al unei combinaţii a factorilor ecologici şi comportamentali aflaţi în

interacţiune cu predispoziţii genetice, care plasează statistic individul într-o situaţie de risc

mărit, ca urmare a unei alimentaţii neraţionale, dezechilibrate, de lungă durată, expunerii

cronice la agenţii patogeni ai locului de muncă, stresului vieţii sau altor factori.

9

Boala nu reprezintă un ansamblu de simptome, ea reprezintă un proces care, chiar dacă

nu conduce la modificări marcante structurale sau funcţionale afectează viaţa psihică a

subiectului, ca o reacţie a acestuia la boală. Ca stare nedorită, involuntară, boala creează sub

aspect psihic o anumită anxietate, atenuată sau suprimată prin diagnostic. Etichetată prin

diagnostic, starea de boală este ―legitimată‖, iar comportamentul bolnavului se structurează în

jurul acestei stări.

Conştiinţa bolii sau anxietatea, neliniştea, supraîncărcarea, anticiparea suferinţei fizice

sau trăirea ei directă, ecoul social pe care boala îl are asupra individului determină la orice

bolnav apariţia unor stresuri psihice majore şi de lungă durată. Această conştiinţă se exprimă

printr-un registru larg de manifestări şi reacţii, în funcţie de natura bolii şi de trăsăturile de

personalitate ale bolnavului.

Literatura anglo-saxonă utilizează trei termeni pentru a defini aceste dimensiuni

particulare ale bolii: ilness, disease, sickness. Ilness- se referă la realitatea subiectivă a bolii,

la ceea ce simte, percepe bolnavul. Nu suferinţa corporală, ci percepţia individuală a unei

schimbări negative în bunăstarea sa şi în activităţile sale sociale.

Lazarus&Lazarus (1994) apreciază că illness se referă la afecţiuni şi simptome

trecătoare, cum ar fi infecţiile respiratorii în urma cărora ne revenim în mod obişnuit, stările

dureroase, suferinţa şi depresiile, lipsa de vigoare fizică, stările de moleşeală.

Disease- se referă la realitatea biofizică a bolii, respectiv boala aşa cum este ea

definită de cunoaşterea ştiinţifică biomedicală: ca anomalie funcţională a structurii ţesuturilor

(de exemplu, cancer).

Referitor la complementaritatea celor două aspecte ale bolii, antropologul american

Arthur Keinman scrie: ―disease se referă la disfuncţiile proceselor biologice/fiziologice în

timp ce termenul ilness trimite la existenţa psihică şi la semnificaţia percepţiei bolii‖

(J.Benoist, 1985).

Sickness- se referă la treia dimensiune a bolii, respectiv la realitatea socio-culturală a

bolii. Este vorba despre modelarea în relaţie cu structurile sociale, a rolului social al

bolnavului, formele socialmente adaptabile ale maladiei, atribuirea etichetei de bolnav

persoanei respective.

Consecinţele stării de boală depăşesc disfuncţiile biologice şi psihologice, afectând

întreaga viaţă socială a persoanei. Persoana bolnavă pierde controlul activităţii sociale

normale, cu particularităţi diferite de la boală la boală, aceasta antrenând o serie de restricţii,

modificând modul de viaţă al individului. Aceste situaţii privesc aspecte ca restrângerea sau

modificarea unor activităţi motrice sau fiziologice (alimentare, sexuale); limitarea sau

10

suprimarea unor activităţi intelectuale sau profesionale, care pentru unii constituie surse

intrinseci de satisfacţie, dincolo de obţinerea unor mijloace de existenţă; suprimarea pe

diferite durate de timp, a unor activităţi extraprofesionale (hobby-uri); modificarea relaţiilor

interpersonale în sensul diminuării contactelor cu cei apropiaţi; dereglarea raporturilor

familiale sau conjugale; pierderea sau reducerea capacităţii de muncă şi, legat de aceasta, a

posibilităţilor de a realiza câştiguri economice sau mijloace de subzistenţă; dependenţa faţă de

ceilalţi, mai ales în cazul apariţiei unei infirmităţi.

Sub aspect social, boala are drept consecinţe pierderea rolurilor obişnuite, a unor

gratificaţii şi a unor moduri de comportament adaptiv.

A fi bolnav deci, nu este doar o stare biologică, ci şi o stare socială alterată care este privită

de mulţi ca “deviantă” şi de nedorit.

Astfel, boala este considerată ca o deviere a organismului de la starea lui normală, dar

şi o deviere de la normele culturale, stabilite cu privire la ceea ce se consideră ―sănătate‖.

Cel ajuns în această stare trebuie să caute ―tratamentul‖ pentru această stare.

Semnificaţia socio-culturală pe care o dobândeşte boala în societate determină şi

reacţia diferită a indivizilor faţă de boală şi deviere, în funcţie de apartenenţa lor la medii

culturale diferite.

Există mai multe moduri de clasificare a bolilor, în funcţie de diverse criterii, criterii

ce în general să evidenţieze bolile cu cea mai mare frecvenţă şi cu cele mai puternice efecte

asupra vieţii colective şi a oamenilor.

R.M.Coe (1970) clasifică bolile în trei mari grupe: infecto-contagioase, cronice şi mentale.

Primele au ca particularitate faptul că sunt cauzate de un singur agent, permiţând

concentrarea eforturilor în direcţia înlăturării lui. Ele cunosc un recul foarte puternic în ţările

dezvoltate.

Bolile cronice au o etiologie multifactorială necesitând tratament îndelungat şi cu o

evoluţie de obicei ireversibilă. Ponderea acestora a crescut vertiginos în secolul nostru. Bolile

mintale au un caracter extrem de complex şi pot fi clasificate la rândul lor la peste 40 de

categorii.

D.Field (1976) prezintă o altă clasificare a bolilor, luând în considerare patru

dimensiuni: durata episodului de boală, prognosticul, posibilitatea tratamentului curativ şi

întinderea lui; gradul de disconfort-incapacitate sau handicap implicate de boală; gradul de

stigmatizare-potenţialul de autodegradare implicat de boală.

11

În funcţie de aceste dimensiuni, D.Field distinge patru tipuri de boli: bolile acute de

scurtă durată, precum bolile infecţioase (rubeolă, rujeolă, pneumonie); boli de lungă durată

nestigmatizante (infarctul de miocard, diabet); boli de lungă durată stigmatizante (cancer,

SIDA, sifilis); boli mintale (schizofrenie, histerie, fobii).

Boala stigmatizantă poate duce la izolarea socială aproape completă a bolnavului. Stigmatul

duce la pierderea identităţii, persoana se simte inferioară, se caracterizează prin incertitudine

şi inadaptare.

În mai 1990, O.M.S., în cea de-a 43-a Adunare Mondială a Sănătăţii a aprobat revizia

a zecea a clasificaţiei internaţionale a maladiilor şi a problemelor conexe de sănătate care a

intrat ăn vigoare începând cu 1993. Aceast clasificare cuprinde 21 de capitole grupând bolile

în felul următor:

1. .Boli infecţioase şi parazitare.

2. Tumori.

3. Bolile sângelui.

4. Boli endocrine, de nutriţie şi de metabolism.

5. Tulburări mentale şi de comportament.

6. Bolile sistemului nervos.

7. Bolile urechii şi a apofiziei mastoide.

8. Bolile ochiului şi a anexelor sale.

9. Boli ale aparatului circulator.

10. Boli ale aparatului respirator.

11. Boli ale aparatului digestiv.

12. Boli ale pielii şi ţesutului celular subcutanat.

13. Boli ale sistemului osteo-articular, muşchilor şi ţesutului conjunctiv.

14. Boli ale aparatului genito-urinar.

15. Sarcina, naşterea, lăuzia.

16. Afecţiuni a căror origini se situează în perioada perinatală.

17. Malformaţii congenitale.

18. Simptome, semne şi rezultate imprecis definite ale investigaţiei clinice şi de laborator.

19. Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe.

20. Cauze externe de morbiditate şi mortalitate.

21. Factori care influenţează starea de sănătate şi motivele recurgerii la servicii de sănătate.

12

Concluzionând, putem remarca că nu există o definiţie unică a sănătăţii sau bolii, ci o

pluralitate de definiţii, pluralitate care ţine de cunoştinţele acumulate, de dinamica şi

specificul valorilor culturale.

Sănătatea are un caracter procesual, evolutiv, de aici rezultând şi tentativa de a defini

sănătatea multicriterial, în funcţie de nişte criterii de referinţă. Criteriile utilizate cel mai

frecvent, sunt:

-bunăstarea funcţională;

-capacitatea organismului de a se adapta la condiţiile variate de viaţă şi muncă.

Definiţia sănătăţii individuale din Constituţia O.M.S.: ―stare de bine completă din

punct de vedere fizic, mintal şi social şi numai absenţa bolii sau infirmităţii‖ este cea mai

frecvent utilizată pentru că este acceptată de toată lumea ca o ―aspiraţie‖, realizarea ei

presupune responsabilitatea societăţii şi pentru că subliniază caracterul pozitiv şi multiaxial al

sănătăţii.

Sănătatea grupurilor umane ar putea fi definită astfel, într-o viziune sistemică, ca fiind o

sinteză a sănătăţilor individuale.

Determinanţi ai stării de sănătate a populaţiei. Evaluarea relaţiei sănătate-boală-

sistem de sănătate. Influenţa tranziţiei economice asupra stării de sănătate în

România.

Factorii care influenţează starea de sănătate a populaţiei au fost de asemenea descrişi

rezultând mai multe modele de abordare a sistemelor de sănătate, înţelegând prin acestea

ansamblul elementelor care influenţează starea de sănătate a indivizilor şi a populaţiilor.

Succesele înregistrate în medicină, începând de la mijlocul secolului XIX, a conferit

serviciilor medicale un rol primordial. Succesul medicinii ştiinţifice în reducerea frecvenţei şi

consecinţelor multor boli sau chiar la eliminarea unora dintre ele, în special din categoria

bolilor transmisibile, au servit ca bază pentru influenţa enormă intelectuală şi instituţională,

pe care furnizorii de servicii de sănătate au reuşit să o exercite asupra restului societăţii, în

ţările dezvoltate din punct de vedere economic, în special după cel de-al doilea război

mondial.

Influenţa viziunii medicalizate asupra sănătăţii a legitimat acordarea unor resurse

financiare în creştere serviciilor de sănătate. Rolul societăţii în ansamblu, al instituţiilor

statului în special, rămânea, în acest context, doar acela de pune la dispoziţie medicinei

ştiinţifice suficiente resurse materiale pentru a aduce întreaga societate la starea de sănătate

ideală.

13

Această orientare este exprimată prin creşterea proporţiei din PNB acordate serviciilor

de sănătate în majoritatea ţărilor dezvoltate de la 3-5% în anii '60 la 6-10% în anii '80.

În mod paradoxal însă, succesul extraordinar al medicinei ştiinţifice atât în privinţa

îmbunătăţirii stării de sănătate, cât şi pe plan economic a provocat o reexaminare critică, mai

atentă, a influenţei serviciilor medicale asupra sănătăţii. Evenimemtele cele mai importante

care au provocat tranziţia la ceea ce unii autori (APC, 94) denumesc ―etapa medicinei

contestate‖ au fost următoarele:

Incapacitatea serviciilor medicale curative de a stăvili singure decesele şi incapacitatea

datorate ―epidemiei‖ bolilor netransmisibile, cronice, în special bolile cardiovasculare şi

cancerul. Aceste boli au trecut în ultima jumătate de secol în prim-planul tabloului

morbidităţii şi mortalităţii în ţările cu o economie dezvoltată, în care stăpânirea boliliort

transmisibile, cauzatoare de decese la vârste tinere, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de

viaţă în general au dus la o prelungire semnificativă a duratei vieţii. Creşterea frecvenţei şi

impactului acestor boli a devenit foarte evidentă, contrar aşteptărilor factorilor de decizie şi

ale populaţiei, aproximativ în aceeaşi perioadă (în special anii'60) în care, în ţările cu o

economie dezvoltată, a crescut cel mai rapid volumul resurselor financiare, umane şi

materiale pentru servicii medicale, care se presupunea că vor ―învinge‖ bolile şi decesele

premature.

Constrângerile macroeconomice provocate de şocurile petroliere de la începutul anilor

'70. Aceste şocuri au stopat sau au încetinit expansiunea economică înregistrată până atunci de

economiile din OCDE şi CAER, expansiune pe fondul căreia fusses posibilă până atunci şi

creşterea relativ rapidă a proporţiei din resursele societăţii alocate sănătăţii.

Evoluţia demersului ştiinţific, prin apariţia rezultatelor unor studii care demonstrau

existenţa unor factori diverşi (de mediu, comportamentali, genetici, sociali) în legătură

cauzală cu declanşarea unor boli. Exemplele cele mai notabile sunt legate de rolul fumatului

în apariţia cancerului bronhopulmonar şi afecţiunilor cardiace ischemice sau de intervenţia

hipercolesterolemiei şi hiperglicemiei (determinate de comportamentul alimentar sau de

factori genetici), a consumului de sare, a exerciţiului fizic în etiopatogenia afecţiunilor

cardiovasculare.

Acumularea rezultatelor unor studii asupra eficacităţii, eficienţei şi variabilităţii

serviciilor medicale. Aceste studii au arătat că uneori tratamentele utilizate în practică ni obţin

rezultatele pe care se presupune că ar trebui să le obţină, că rezultate similare în privinţa

îmbunătăţirii stării de sănătate pot avea costuri foarte diferite şi că frecvenţa multor intervenţii

14

diagnostice sau terapeutice diferă sensibil între diferite regiuni. Diferenţele observate sunt

mult mai mari decât cele care ar putea fi explicate de diferenţe de structură sau morbiditate a

populaţiei şi reflectă cel mai probabil incertitudinea existentă în numeroase situaţii asupra

practicii medicale optime.

Toate acestea au dus la reconsiderarea relaţiei dintre serviciile medicale şi sănătate,

precum şi la elaborarea unor noi modele pentru înţelegerea relaţiilor diferitelor categorii de

factori cu starea de sănătate. Primul exemplu de fundamentare a unei strategii de sănătate pe

un model care să recunoască influenţa majoră asupra sănătăţii a altor factori în afară de

serviciile medicale a apărut în 1974, în documentul ―O nouă perspectivă asupra sănătăţii

canadienilor‖, mai bine cunoscut ca Raportul Lalonde (după numele ministrului canadian al

sănătăţii la acea vreme).

Modelul conceptual susţinut de acest raport de referinţă a propus clasificarea

determinanţilor sănătăţii în patru categorii: comportamente, mediu, biologia umană şi îngrijiri

de sănătate. (fig. 1.)

Acest model impune o diferenţiere între sistemul de sănătate şi sistemul îngrijirilor de

sănătate. Dacă prin sistem de sănătate se înţelege ansamblul elementelor şi relaţiilor care

influenţează starea de sănătate a indivizilor şi poşulaţiilor, sistemul îngrijirilor de sănătate

reprezintă doar un subsistem al acestuia, cuprinzând ansamblul resurselor umane, materiale,

financiare, informaţiilor şi simbolice utilizate în combinaţii variabile pentru a produce îngrijiri

şi servicii, care au ca scop îmbunătăţirea sau menţinerea stării de sănătate. Diferenţa dintre

starea de sănătate prezentă şi cea ideală, dezirabilă, reprezintă o nevoie de intervenţie.

Modelul celor patru categorii de factori a reprezentat un evident progres în înţelegerea

relaţiilor care influenţează sănătatea şi în fundamentarea unor noi tipuri de intervenţii

medicale şi nemedicale. Argumente epidemiologice cantitative, care cea mai mare influenţă

potenţială în îmbunătăţirea stării de sănătate modificării factorilor comportamentali, urmaţi de

cei biologici, de mediu şi abia apoi de organizarea îngrijirilor medicale (Dever, 1975), au

motivat intervenţii care au permis încetinirea creşterii sau chiar reducerea frecvenţei unor boli

sau a consecinţelor acestora. Succese în reducerea numărului de decese premature şi a

incapacităţii au fost înregistrate, de exemplu, în ultimii 20-30 de ani, în multe ţări dezvoltate

economic, pentru bolile cardiovasculare, unele forme de cancer sau accidente; acestea pot fi

explicate într-o mai mică măsură de progresele intervenţiilor medicale curative, rolul

modificării comportamentelor fiind cel mai important.

Totuşi, acest model atribuie în continuare un rol dominant sistemului de îngrijiri de

sănătate, care rămâne instrumentul principal pentru tratarea unor boli definite într-un sens mai

15

larg: comportamente nesănătoase (fumat, consum excesiv de grăsimi de origine animală) sau

factori biologici(nivel ridicat al colesterolului). O asemenea focalizare excesivă asupra unor

factori individuali, care justifică intervenţii ale unor servicii de sănătate mai sofisticate

adresate individului, sustinute eventual şi de campanii de educaţie întreprinse de instituţii din

domeniul sănătăţii publice, tinde însă să abată atenţia şi eforturile de la influenţa pe care o au

activităţile marilor corporaţii sau programele economice şi sociale ale guvernelor asupra stării

de sănătate.

Încercarea de a încadra strict în patru categorii cauzele mortalităţii, morbidităţii sau

utilizării serviciilor de sănătate este simplistă şi a fost criticată.(Gunning-Schepers, 1987).

Un model actual al sistemului de sănătate care reflectă mai bine înţelegerea prezentă a

determinanţilor sănătăţii, bazată pe rezultatele studiilor celor mai recente, este prezentat în

fig. 2 .

Acest model face în primul rând diferenţa între boală (recunoscută şi tratată de sistemul

îngrijirilor de sănătate) şi sănătatea şi funcţionarea adecvată (resimţită de individ). Această

distincţie permite încadrarea în model a situaţiilor în care suferinţa percepută de indivizi (şi

de familii sau grupuri cărora aceştia le aparţin) nu corespunde întru totul bolii, aşa cum este ea

recunoscută de furnizorii de îngrijiri. Bolnavi foarte asemănători din punct de vedere al

profesionistului-care judecă mai ales din punct de vedere al parametrilor biologici,

prognosticului sau tratamentului-pot diferi foarte mult în privinţa modului şi intensităţii cu

care resimt simptomele, sunt afectaţi de boală sau le este limitată capacitatea de a funcţiona în

diferite roluri sociale. Nici una din interpretări nu poate fi redusă la cealaltă, nici una nu ester

mai corectă, ele servind scopuri deferite. Clinicianul urmăreşte în ultimă instanţă

fundamentarea unei intervenţii, pacientul este interesat în cele din urmă de impactul bolii

asupra vieţii sale, impact care depinde numai parţial de intervenţia medicală. O a doua

diferenţă faţă de de modelul precedent este recunoaşterea faptului că o bună stare de sănătate

nu reprezintă singurul scop dezirabil al existenţei, ci doar o componentă a bunăstării în sens

general.

Difereţierea stării de sănătate- resimţită de pacient ca lipsa bolii, a incapacităţii, a

handicapului sau a unor simptome îngrijorătoare, precum şi existenţa unei capacităţi depline

de a funcţiona- de noţiunea de bunăstare în general depăşeşte limitarea definiţiei OMS, care

este atât de cuprinzătoare încât poate fi propusă drept ţel pentru orice activitate umană, nu

doar pentru politicile de sănătate. Această diferenţiere permite încadrarea situaţiilor în care

tratarea bolii sau îmbunătăţirea sănătăţii intră în competiţie cu alte intervenţii care cresc

16

bunăstarea, recunoscând că alocarea de resurse tot mai multe pentru servicii de sănătate poate

să aibă, dincolo de un anumit punct, influenţe nefavorabile asupra bunăstării în ansamblu.

Modelul surprinde şi competiţia pentru resurse între servicii de sănătate şi intervenţii

asupra altor factori cu efect favorabil asupra sănătăţii, cum ar fi programele de asistenţă

socială (venit minim garantat) sau de îmbunătăţire a calităţii mediului fizic.

Modelul actual grupează diferit determinanţii sănătăţii. Se adaugă conceptul esenţial

de răaspuns individual (al gazdei), care include înţelesul epidemiologic clasic, dar reprezintă

mai mult decât acesta.

Comportamentul nu mai este văzut în acest model ca un factor independent, care ar

ţinne doar de liberă alegere a individului, caz în care individul ar putea fi blamat şi făcut

responsabil pentru alegerea unor comportamente nesănătoase.

Comportamentul este considerat un răspuns individual la factorii de mediu, în special

de natură socio-economică. Presiunea grupului social din care face parte individul sau

mijloacele economice de care acesta dispune pot condiţiona în mare măsură alegerile

individuale în privinţa comportamentelor. Deasemenea, modelul propune o reinterpretare a

categoriei factori biologice, ca răspuns biologic individual la factori de mediu social şi fizic pe

un anumit fond de receptivitate determinată genetic. Este demonstrată influenţa evenimentelor

din mediul social, procesate de sistemul nervos, assupra funcţionării sistemului imun sau

endocrin , care, la rândul lor, fac individul mai vulnerabil sau mai rezistent la agenţii

declanşatori ai multor boli.

Acest model sugerează şi mecanismele care ar putea explica creşterea spsectaculoasă a

speranţei de viaţă în unele societăţi contemporane, chiar dacă ele cheltuiesc relativ puţin

pentru servicii de sănătate(Iglehart, 1988). În cazul Japoniei, de exemplu, există un înalt nivel

de autoapreciere şi încredere la nivel individual şi colectiv, bazat pe o creştere economiocă

susţinută, însoţită de o creştere a veniturilor individuale, distribuite relativ echitabil marii

majorităţi a membrilor societăţii care au astfel posibilitatea unei existenţe aducătoare de tot

mai multse satisfacţii. Validitatea modelului este susţinută şi de situaţia opusă, înregistrată în

ţările Europei Centrale şi de Est, care au rămas tot mai mult în urma Europei de Vest în

privinţa speranţei de viaţă după 1970.

Insatisfacţia şi pesimismul generalizat, determinată de contra performanţele

economice şi limitarea libertăţilor individuale ar putea explica în acest model deteriorarea

stării de sănătate din aceste tări, mai mare decât cea atribuibilă diferenţelor legate de factori

compertamentali sau de mediu mai nefavorabili(Hertzman, 1990,1992). Modelul actual al

sistemului dse sănătate poate constitui o bază pentru dezvoltarea unor politici de sănătate care

17

să aibă în vedere complexitatea relaţiilor între factorii care influenţează sănătatea,

multitudinea intervenţiilor posibile şi echilibrul caare trebuie găsit în privinţa resurselor

alocate acestor intervenţii.

Un demers strategic bazat consecvent pe acest model ar reprezentaînsă o desprindere

semnificativă de la practica politicilor de sănătate din prezent, care sunt în cea mai mare parte

politici ale serviciilor de sănătate, concentrate aproape exclusiv pe relaţia îngrijiri de sănătate-

boală şi care susţin, în cel mai bun caz unele intervenţii asupra principalilor factori de risc

pentru afecţiunile majore.

Nu trebuie uitat însă că sănătatea este un fenomen evolutiv, dinamic; starea de

sănătate actuală este influenţată nu numai de factori determinanţi ce acţionează în prezent,

ci de sănătatea moştenită, de modul în care aceşti factori au acţionat în trecut. La fel de

adevărat este că, modul în care factorii determinanţi ai sănătăţii acţionează în prezent poate

influenţa sănătatea viitoare ; astfel, starea de sănătate a populaţiei se poate îmbunătăţi, dacă

balanţa este pozitivă, sau se poate înrăutăţi dacă aceasta este negativă.(fig 3)

De asemenea, în anumite situaţii perturbarea evoluţiei unui factor determinant poate

determina perturbări în întregul sistem, în final ajungându-se la deteriorarea stării de sănătate.

Schimbarea situaţiei economice la un moment dat, în sensul înrăutăţirii acesteia poate

duce la schimbări ale comporttmentelor, poate limita accesul la serviciile de sănătate, poate

duce la deteriorararea mediului fizic şi social conducând în final la deteriorarea stării de

sănătate a populaţiei.

Un exemplu îl constituie situaţia României: sănătatea a fost total neglijată în perioada

regimului comunist, populaţia României moştenind o stare de sănătate precară. Evenimentele

din decembrie 1990 au determinat schimbări profunde în plan economic şi social, acestea

antrenând un ansamblu de elemente care în final au dus la înrăutăţirea stării de sănătate a

populaţiei. Mai mult, ţinând cont de evoluţia actuală a factorilor determinanţi ai stării de

sănătate a populaţiei, se poate aprecia că în viitor, România se va confrunta cu siguranţă, cu o

înrăutăţire a stării de sănătate a populaţiei.

Indicatori ai stării de sănătate a populaţiei. Abordarea stării de sănătate din punct

de vedere geografic. Aşa cum s-a observat, sănătatea a fost şi este definită din unghiuri

de vedere diferite şi în consecinţă a fost apreciată în mod diferit de persoane şi

colectivităţi socio-culturale diferite. Această situaţie face necesară operaţionalizarea

conceptului de sănătate, respectiv evaluarea sănătăţii unei colectivităţi, în funcţie de

anumiţi imdicatori socio-demografici, dintre care cei mai frecvenţi utilizaţi sunt:

18

morbiditatea, mortalitatea (generală şi specifică), disconfortul, insatisfacţia, invaliditatea,

handicapul, indicele de dezvoltare umană.

Indicatori consideraţi relevanţi în aprecierea stării de sănătate a populaţiei sunt:

mortalitatatea generală şi infantilă, speranţa de viaţă la naştere şi incidenţa anumitor

boli.

Pentru evaluarea stării de sănătate, respectiv a diferenţierilor spaţiale existente se pot lua în

considerare mai multe seturi de indicatori precum:

a. indicatori pentru măsurarea asistenţei sanitare.

Numărul medicilor la 10.000 de locuitori.

Numărul paturilor de spital la 10.000 de locuitori.

Numărul consultaţiilor medicale la 10.000 de locuitori.

Cheltuieli sanitare pe locuitor.

b. indicatori ai stării de sănătate.

Mortalitatea infantilă.

Speranţa de viaţă la naştere.

Mortalitatea standardizată pentru boli cardiovasculare.

Mortalitatea standardizată pentru tumori.

Mortalitatea standardizată pentru boli ale aparatului respirator.

Mortalitatea standardizată pentru boli ale aparatului digestiv.

c. indicatori referitori la populaţie.

Rata de fertilitate.

Procentajul vârstnicilor.

Sporul natural al populaţiei.

Calcularea unor indici de sănătate prin standardizare şi agregare permite evaluarea

statistică a diferenţierilor, respectiv a variaţiilor spaţiale. Calcularea unor indicatori de factori,

respectiv biologici, de mediu, de comportament, servicii sanitare, permit de asemenea

evaluarea impactului, precum a rolului fiecărui determinant în evaluarea stării de sănătate a

societăţii respective, precum şi realizarea unor modele epidemiologice generale, foarte

necesare în analiza politicii sanitare sdau în alocarea resurselor sanitare.

Abordarea geografică a stării de sănătate a populaţiei presupune:

-analiza repartiţiei sau distribuţiei bolilor pe unităţi geografice

-analiza factorilor determinanţi.

Dacă în trecut geograful era interesat doar de maladii şi de cauzele de deces, în

prezent, această conotaţie negativă a sănătăţii a fost înlocuită de o concepţie pozitivă, aceea de

19

bunăstare.(Bailly, 1981). Prelungirea vieţii individuale a adus din ce în ce mai mult în

discuţie problema calităţii vieţii la o vârstă avansată. Din această cauză în prezent se insistă

mai puţin asupra factorilor fizici sau naturali şi se acordă o importanţă crescută factorilor

sociali, economici, generatori de comportamente şi atitudini strîns legate de bunăstare.

Mediul social variază de la o societate la alta şi în cadrul aceluiaşi tip de societate, de

la o clasă socială la alta. Aceste diferenţieri întâlnite în cadrul societăţii determină probleme

de sănătate diferenţiate. În ultimă instanţă, distribuţia sănătăţii şi bolii într-o societate este o

dimensiune a mediului social respectiv un indicator al naturii acestuia şi al impactului său

asupra indivizilor. Asfel, în afara analizei distribuţiei sau localizării maladiilor, respectiv a

factorilor determinanţi, o atenţie deosebită se acordă riscurilor de îmbolnăvire în funcţie de

mediul în care individul trăieşte.Anchetele de sănătate publică, conceptul de deces evitabil

ilustrează aceste mutaţii asupra conceptului de sănătate.

Abordarea geografică a stării de sănătate presupune o pregătire interdisciplinară,

pentru aceasta fiind necesare atît cunoştinţe medicale cât şi căteva cunoştinţe fundamentale

de biologie, epidemiologie, politică, economie , sociologie dar mai ales statistică.

Utilizarea datelor statistice, interpretatrea acestora, calcularea ratelor şi indicilor,

explicarea parametrilor timp, intensitate şi direcţie în difuzarea epidemiilor, presupun

deasemenea cunoştinţe de statistică aplicată.

Analiza geografică a bolilor este în acelaşi timp descriptivă şi analitică, vizând

diferenţierile înregistrate în distribuţia spaţială a maladiilor şi apoi revelarea cauzelor ce le

produc. In raport cu concepţia modernă despre sănătate, uniii cercetători utilizează rata

mortalităţii evitabile, rata anilor potenţiali de viaţă fără incapacitate.

22

CAPITOLUL 2. Cadrul natural, geodemografic şi economic al judeţului

Constanţa

2.1. Cadrul natural

Fig. 3. Podişul Dobrogei – Judeţul Constanţa

Judeţul Constanţa este situat în partea de sud-est a ţării noastre.În partea de nord, se

învecinează cu judeţul Tulcea. În partea de est, înaintează până la Marea Neagră, iar în sud,

este limitat de graniţa cu Bulgaria ,între localităţile Vama Veche şi Ostrov. În partea de vest,

fluviul Dunărea desparte judeţul Constanţa de judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila .(Fig.3)

Teritoriul judeţului Constanţa corespunde subdiviziunilor Podişului Dobrogei : Podişul

Casimcei şi Podişul Dobrogei de Sud.

Podişul Dobrogei Centrale (Podişul Casimcei ) este încadrat de două linii majore de

falie : Peceneaga-Camena, la nord şi Capidava –Ovidiu, la sud ; spre vest, el este delimitat de

Valea Dunării, iar spre est, de litoralul Mării Negre.Soclul, foarte cutat şi faliat este constituit

din şisturi cristaline mezozonale, pe care stau şisturi verzi aparţinând Proterozoicului superior.

Cea mai mare răspândire la suprafaţă o au şisturile verzi, care apar pe văi şi pe unele

inselberguri teşite.În sud şi est, peste acestea s-au depus roci sedimentare jurasice şi cretacice,

alcătuite din calcare, gresii calcaroase. Cea mai mare parte a substratului este acoperită, însă,

de o cuvertură cuaternară de grosimi reduse (20-30 m ), reprezentată prin loess şi pe alocuri,

prin depozite aluviale.

23

Relieful are aspectul unui podiş larg şi uşor vălurit, cu altitudini medii cuprinse între

100 şi 180 m, ce corespunde celei mai vechi suprafeţe de nivelare aflată la zi pe teritoriul

ţării- pediplena dobrogeană- explicată ca rezultat al proceselor de denudare, în general şi de

pedimentaţie, în special. Pe suprafaţa podişului apar insular martori de eroziune din cuvertura

de calcare, eroziune care a fosilizat –cel puţin parţial –vechea peneplenă.

Acesta prezintă o bombare în partea sa nordică, unde se întânlesc şi cele mai mari

înălţimi, în vârfurile: Ciolpan ( 359m) şi Movila Săpată ( 255 m) . Marginea dunăreană a

Podişului Casimcei este puternic fragmentat de văi adânci şi asimetrice tributare Dunării , cu

versanţi supuşi eroziunii torenţiale. Spre sud, marginea litorală a podişului este marcată de

două trepte de abraziune marină formând litoralul Mării Negre. În partea de sud-est a

podişului Casimcei, rocile calcaroase au permis dezvoltarea reliefului carstic reprezentat prin

lapiezuri, doline, polii, peşteri ( La Adam , Gura Dobrogei ) şi văi în chei ( Cheile de la Gura

Dobrogei) .

Podişul Dobrogei de Sud este situat la sud de Podişul Casimcei, delimitat de o falie

majoră ce uneşte Camena din nordul Constanţei de sudul localităţii Topalu, pe malul Dunării.

Este o regiune de platformă tipică, alcătuită din sedimente paleozoic – cuaternare slab cutate,

sub care se află şisturile Platformei Moesice.

Podişul Dobrogei de Sud este un podiş structural a cărei altitudine absolută scade de la

200 m pe dreapta văii Carasu, până la sub 50 m în largul culuarului transversal al văii Carasu

(în prezent Canalul Dunăre –Marea Neagră) . Acesta este constituit dintr-o placă groasă de

calcar cochilifer sarmaţian suprapusă peste calcare compacte care la rândul lor sunt deasupra

depozitelor de marne.

Aspectul general este de câmpie înaltă, calcaroasă, acoperită depozite groase de loess,

care domină prin abrupturi unităţile învecinate mai joase ( valea Dunării în vest şi litoralul

maritim în est ) .

Din punct de vedere morfologic, Podişul Dobrogei de Sud poate fi divizat în patru mari

subunităţi : Podişul Carasu, Podişul Oltinei, Podişul Cobadin şi Podişul Mangaliei.

Podişul Carasu numit şi Podişul Dorobanţu, reprezintă partea de nord a Dobrogei

sudice, situat în lungul Văii Carasu, el apare ca o arie depresionară limitată de versanţi înalţi,

abrupţi de loess. Rocile calcaroase au generat forme carstice, însă datorită acţiunii climatului

semiarid şi a cuverturii de loess, ele sunt fosilizate ( lapiezuri, avene, peşteri, doline ) . Podişul

Carasu se divide în două compartimente Podişul Cernavodei în vest şi nord-vest şi Podişul

Medgidiei în partea central-sudică şi în sud-est.

24

Podişul Oltinei situat în partea de sud-vest, între Valea Dunării, Podişul Carasu, Podişul

Cobadin şi graniţa cu Bulgaria, acest podiş este format dintr-un ansamblu de interfluvii largi,

cu altitudini de 100-200 m, având o uşoară înclinare generală către nord-vest .

Podişul Cobadinului reprezintă partea central-sudică a Dobrogei de Sud, fiind alcătuit

din formaţiuni calcaroase cretacice, eocene şi sarmaţiene dispuse discordant peste rocile

sedimentare jurasice, formaţiunile respective fiind acoperite de un strat loessoid cu grosimi

diferite .Altitudinea maximă este de 184 m în apropierea localităţii Cerchezu .

Podişul Mangaliei ocupă extremitatea sud-estică a Dobrogei de Sud, fiind caracterizat de

predominanţa altitudinilor de 40-90 m şi reprezintă partea cea mai joasă a acestuia care se

extinde şi în zona litorală.Contactul cu Marea Neagră se realizează printr-un ţărm înalt, cu

faleză, însoţit de arii joase cu limanuri maritime.

Din punct de vedere climatic Podişul Dobrogei de Sud se află sub influenţa ciclonilor

mediteraneeni şi pontici, ca şi anticiclonilor continentali euro-asiatici . În consecinţă, clima

este temperat continentală, cu influenţe mediteraneene în sud-vest, dar mai ales continentale

semiaride în rest, uşor moderate spre periferiile dinspre Dunăre şi Marea Neagră ( influenţe

danubiene şi pontice ) .

Podişul Dobrogei de Sud se încadrează în climatul de câmpie (datorită altitudinilor

reduse 70-250 m ) . Cea mai importantă caracteristică, ca dealtfel pentru toată Dobrogea, o

constituie gradul mare de ariditate indicele de ariditate Emm. De Martonne fiind mai mic de

20 în jumătatea estică şi mai mare de 20 în cea vestică, pus în evidenţă de frecvenţa mare a

fenomenelor de uscăciune şi secetă.

Temperatura medie anuală este de peste 11 grade C spre Dunăre şi litoral şi mai mică de

11 grade C în porţiunea central şi continental (Adamclisi şi Medgidia 10,8 grade C) . Precipitaţiile atmosferice scad dinspre vest de la circa 450 mm spre est, la sub 400 mm ,

dar rămân mai mari în Podişul Oltinei (Adamclisi ,450,4 mm ) ca efect al altitudinii crescute.

Din acestea, peste jumătate (200-250 mm) cad în sezonul cald al anului, adesea sub formă de

aversă.

Vântul dominant este cel de nord în jumătatea vestică şi de nord-vest în cea estică.

Uneori, bate Suhoveiul aproape din toate direcţiile, provocând eroziunea solului şi distrugerea

recoltei.

În prezent, se observă un început de aridizare a climei, ca efect al încălzirii globale a

climei, a influenţei Mării Negre, dar şi ca efect al lucrărilor agrotehnice care nu mai folosesc

irigaţiile la capacitatea lor maximă .

Râurile sunt alcătuite dintr-o reţea cu caracter divergent, tributară Dunării, Mării Negre

şi ariilor semiendoreice. Cel mai important râu este Carasu, devenit astăzi canal

25

navigabil.Restul organismelor fluviatile au lungimi mai mici şi câteva din ele se varsă în

limanurile Dunării (Gârla,Canaraua Fetii, Urluia,Baciu, Peştera, Seimeni, Stupina, etc. ) .

Reţeaua hidrografică tributară Mării Negre are lungimi şi suprafeţe bazinale mult mai

mici, în comparaţie cu reţeaua tributară Dunării. Toate organismele fluviatile se varsă în

limanuri maritime, câteva dintre ele au scurgere permanentă (Valea Dereaua Valea Hagieni-

Albeşti), dar cu debit de apă foarte mic .

Lacurile se află situate pe malul drept al Dunării, în Podişul Oltinei şi pe litoralul Mării

Negre, între Capul Midia şi graniţa de stat cu Bulgaria.Toate aceste lacuri sunt considerate

limanuri. Limanurile fluviatile de pe malul drept al Dunării se află dispuse între Cernavodă şi

Ostrov.Ele au o formă sinuasă, deoarece se întind pe spaţiul văilor înecate cu apă Limanul

Oltina, Limanul Mârleanu, Limanul Bugeac. Limanurile maritime îşi extind bazinul de

alimentare în Podişul Dobrogei de Sud. Au suprafaţa ceva mai redusă decât a limanelor

fluviatile, în schimb adâncimea apelor mult mai mare. Cu excepţia lacului Siutghiol, singura

lagună cu apă dulce de pe litoral, toate celelalte unităţi lacustre se încadrează în categoria

lacurilor clorosodice (Breier ,1976 ) .

Vegetaţia în Podişul Dobrogei de Sud este predominantă de stepă. Doar în sectorul sud-

vestic se află o serie de păduri cu compoziţie floristică variată (cer, stejarul brumăriu, părul

pădureţ, vişinul turcesc, arţarul tătărăsc, mojdreanul ,gârniţa, gorunul balcanic, etc.) .

Fauna este reprzentată prin rozătoare : popândăul, şoarecele de câmp, şobolanul cenuşiu,

hamsterul dobrogean, etc.

Solurile fac parte doar din două clase cea a molisolurilor şi a solurilor neevoluate,

tipurile de sol fiind dispuse sub formă de fâşii, în concordanţă cu dispunerea principalelor

caracteristici ale reliefului .

2.2. Evoluţia geodemografică a populaţiei din judeţul Constanţa

Tabel 1. Evoluţia numerică a populaţiei din judeţul Constanţa

Sursa datelor: D.J.S. Constanţa, 2000-2009

ANI 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

TOTAL 746502 747103 713871 713921 713873 714923 716127 717323 719727 721896

26

Fig.4. Evoluţia numerică a populaţiei din judeţul Constanţa

Fig. 5 Populaţia pe vârste şi sexe la 1 iulie 2008- judeţul Constanţa

Sursa datelor : D.J.S. Constanţa, Anuarul Statistic al Judeţului Constanţa, 2009

Populaţia judeţului Constanţa, în intervalul 2000-2008, a prezentat oscilaţii, astfel ,că

aceasta a scăzut de la 746502 locuitori în anul 2000, la 721896 locuitori în anul 2008. Cea mai

mare scădere numerică a populaţiei a avut loc în intervalul 2000-2002, cu aproximativ 32631

EVOLUTIA NUMERICA A

POPULATIEI IN JUDETUL

CONSTANTA

27

persoane. În intervalul 2007-2009 se observă o uşoară creştere numerică a populaţiei judeţului

Constanţa.

Vârsta populaţiei reprezintă un element ce trebuie luat în considerare în evaluarea stării

de sănătate actuală. Scăderea naturală şi migratia externă au determinat reducerea numărului

populaţiei în judeţul Constanţa.

Structura pe grupe de vârstă a populaţiei din judeţul Constanţa evidenţiază un proces de

îmbătrânire demografică, care se reflectă în reducerea continuă a populaţiei tinere (0-14 ani),

în cadrul populaţiei şi, implicit, în creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de peste 60 de ani.

Acest fenomen este evidenţiat de îngustarea bazei piramidei vârstelor.

În anul 2000, în judeţul Constanţa ,din totalul populaţiei (746041 persoane), populaţia

tânără ( 0-14 ani) reprezenta 18,32 % (136676 persoane), iar populaţia vârstnică, de peste 60

de ani reprezenta 14,74% (110039 persoane) .

În anul 2008, din totalul populaţiei (720303 persoane), populaţia tânără (0-14 ani)

reprezenta 14,82% (106784 persoane), iar populaţia vârstnică ,de peste 60 de ani reprezenta

16,69% (120230 persoane), deci se observă o creştere a populaţiei vârstnice şi o scădere a

populaţiei tinere din judeţul Constanţa. (Fig.5.)

2.3.Cadrul economic al judeţului Constanţa

Totalitatea mijloacelor de existenţă puse la dispoziţia locuitorilor judeţului Constanţa de

către teritoriul acestuia reprezintă resursele naturale de suprafaţă – ale solului şi resurse ale

subsolului reprezentate prin : roci de construcţie (şisturi verzi, calcarul, creta, argila

caolinoasă, dolomita diatomitu, nisipul ) .Platforma continentală a Mării Negre dispune de

importante rezerve de hidrocarburi.

În ansamblul industriei naţionale, judeţul Constanţa deţine 3,5% din valoarea fondurilor

fixe obţinând 2,7% din producţia industrială. Specificul agrar, activităţile portuare şi turistice

fac ca industria să cuprindă doar 19 % din populaţia activă ocupată, pondere inferioară ca

valoare medie naţională .

Din punct de vedere al repartiţiei teritoriale, cel mai mare volum al producţiei industriale a

judeţului Constanţa se localizează în oraşele Constanţa, Năvodari şi Medgidia. Sectorul privat

realizează doar 1 % din valoarea producţiei industriale a acestui judeţ.În prezent, acţionează

62 de agenţi economici cu capital integral de stat, dintre care 9 regii autonome, 53 societăţi

comerciale şi un număr de 400 agenţi comerciali cu capital privat.

28

Industria judeţului se bazează pe activităţi ce utilizează tehnologii moderne de prelucrare

în industria lemnului, textile, confecţii, industria alimentară, materiale de construcţie, acestea

reprezentând ramuri de vârf ale economiei naţionale.

Industria prelucrătoare este mediu dezvoltată în judeţul Constanţa, având profil

preponderent în chimie şi petrochimie.

Judeţul Constanţa are un potenţial agricol influenţat de calitatea solului, factorii climatici

şi resursele calificate de forţă de muncă.

Transporturile constituie o activitate de bază în economia judeţului şi datorită faptului că

aici se îmbină transportul feroviar cu cel rutier, maritim, fluvial şi aerian.

Judeţul Constanţa reprezintă una dintre cele mai importante zone turistice ale Romăniei

datorită litoralului Mării Negre, de la Capul Midia la Vama Veche .Fondul turistic al judeţului

mai cuprinde numeroase rezervaţii naturale şi monumente ale naturii, zone de agrement,

vânătoare şi pescuit.

29

CAPITOLUL 3. Analiza indicatorilor de sănătate a populaţiei în judeţul

Constanţa

3.1 Mortalitatea generală

Evoluţia economică şi socială dificilă a României în perioada de tranziţie a influenţat

puternic nivelul indicatorilor demografici dar mai ales starea de sănătate a populaţiei. Cu toate

acestea starea de sănătate a populaţiei şi calitatea serviciilor medicale confirmă existenţa unor

situaţii deloc încurajatoare. Resursele bugetare insuficiente şi amploarea sărăciei unei o părţi a

populaţiei se corelează cu o slabă preocupare la nivel public şi individual pentru practicarea

unui mod de viaţă sănătos, o alimentaţie raţională şi pentru diminuarea factorilor ce duc la

îmbolnăviri.

Creşterea mortalităţii din ultimii ani situează România între ţările cu o rată ridicată a

mortalităţii generale.

În anul 1998 au decedat 269,2 mii persoane, , rata mortalităţii generale fiind de 12

decese la 1000 de locuitori ,iar în anul 2008 au decedat 7510 persoane ,rata mortalităţii fiind

de 10,4 decese la 1000 de locuitori.

Nivelul ridicat al mortalităţii generale se datorează în special numărului mare de

decese din mediul rural. În perioada 1990-1998 ratele mortalităţii din mediul rural au

înregistrat valori între 13,4 decese la 1000 de locuitori în anul 1990 şi 15,3 decese la 1000 de

locuitori în anul 1998. În peroada 2000-2008 ratele mortalităţii din mediul rural au înregistrat

valori între 16,4 decese la 1000 de locuitori în anul 2007 şi 25,4 decese la 1000 locuitori în

anul 2000 .

Creşterea mai accentuată a mortalităţii generale pentru populaţia din mediul rural, ca

urmare directă a accesului mai dificil la asistenţa medicală, a nivelului mai redus al educaţiei

sanitare cât şi a unui grad mai ridicat al procesului de îmbătrânire demografică, a determinat

adâncirea diferenţei dintre medii în special în anii 1993-2008.

Ratele mai mari de mortalitate le-au avut, pentru ambele sexe, persoanele cu nivel de

instruire primar şi gimnazial, valorile înregistrate pentru bărbaţi fiind de aproximativ de 2 ori

mai mari decât cele pentru femei. Diferenţele pe sexe se păstrează la toate nivelurile de

instruire.

În judeţul Constanţa rata mortalităţii generale în perioada 1990-1999 a prezentat

oscilaţii. În anul 1995 rata mortalităţii generale a înregistrat o valoare maximă de 28,7 decese

30

la 1000 de locuitori, iar în 1991 s-a înregistrat cea mai scăzută valoare a acesteia de 8,5 decese

la 1000 de locuitori.

În intervalul 2000-2008, rata mortalităţii generale în judeţul Constanţa a prezentat

oscilaţii. În anul 2002, rata mortalităţii generale a înregistrat o valoare maximă de 10,6

decese la 1000 de locuitori, iar în anul 2000 s-a înregistrat cea mai scăzută valoare, de 9,6

decese la 1000 de locuitori.

În Constanţa, valorile ratei mortalităţii generale au fost mult mai scăzute faţă de cele

înregistrate la nivelul României, în intervalul 1990-1999, la nivelul judeţului în aceeaşi

perioadă. În anul 1995 mortalitatea în judeţul Constanţa a fost de 28,7 decese la 1000 de

locuitori cu mult peste cea înregistrată la nivelul ţării de 12,0 decese la 1000 de locuitori.(Fig.

6b)

În intervalul 2000-2008 ratele mortalităţii generale înregistrate la nivelul judeţului

Constanţa au fost mai mici faţă de cele înregistrate la nivel naţional, excepţie făcînd anul

2006, când rata mortalităţii generale a fost mai mare în judeţul Constanţa (10,3 decese la 1000

de locuitori ), faţă de cea naţonală (10,2 decese la 1000 de locuitori ). (Fig.7a.)

Judeţul Constanţa figurează pe plan naţional cu un indice al mortalităţii mult mai mic

decât media pe ţară şi este printre judeţele cu o mortalitate generală foarte scăzută ( printre

primele trei judeţe ) . Explicaţia este destul de simplă, referindu-se la structura, pe vârste, a

populaţiei oraşului Constanţa, care denotă o populaţie relativ tânără în comparaţie cu restul

judeţului şi evident cu media pe ţară. De aici rezultă o mortalitate generală scăzută pentru

judeţul Constanţa, şi asta în condiţiile în care aproape 70 % din populaţia judeţului provine

din mediul urban.Un alt aspect care concură la menţinerea la un nivel scăzut al indicelui de

mortalitate generală la nivelul judeţului este susţinut de efectul migraţiei foarte puternice de

până în 1990. Mulţi tineri de provenienţă din Moldova, migrau în Constanţa mai ales atraşi de

mirajul portului şi al şantierului naval, unde existau locuri de muncă bine plătite.Astfel,foarte

multe persoane tinere şi apte de muncă s-au stabilit în judeţ şi în oraş (Tabel 2b) .

Tabel 2a. Rata mortalităţii generale (la 1000 de locuitori)

Anii

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

România 10,6 10,9 11,6 11,6 11,7 12,0 12,7 12,4 12,0 12,2

Constanţa 8,8 8,5 10,3 10,0 9,8 28,7 7,3 10,3 10,0 10,2

Sursa datelor : C.N.S.,Bucureşti, 1999

31

Fig. 6a. Evoluţia ratei mortalităţii generale în România

Fig.6b. Evoluţia ratei mortalităţii generale în judeţul Constanţa

Tabel 2b. Rata mortalităţii generale la 1000 locuitori

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

România 11,4 11,6 12,4 12,3 11,4 12,1 10,2 11,7 11,8

Constanţa 9,6 10,1 10,6 10,3 10,0 12,2 10,3 10,3 10,4

Sursa datelor : C.N.S., Bucureşti, 2008

Fig.7a. Evoluţia ratei mortalităţii generale în România

32

Fig.7b. Evoluţia ratei mortalităţii generale în judeţul Constanţa

Tabel 2c. Rata mortalităţii generale (la 1000 de locuitori) la nivelul localităţilor din judeţul Constanţa

Localitate/Ani 2006 2007 2008

Constanţa 10,4 10,7 10,6

Mangalia 6,9 6,7 7,4

Medgidia 10,8 10,3 10,1

Băneasa 13,5 12,6 13,7

Cernavodă 9,0 8,0 8,9

Eforie 12,1 10,7 10,3

Hârşova 9,6 10,3 8,9

Murfatlar 8,9 9,8 10,0

Năvodari 5,9 6,0 6,7

Negru Vodă 9,5 10,1 11,7

Ovidiu 9,7 10,0 10,8

Techirghiol 9,1 11,3 10,7

23 August 8,5 9,4 9,8

Adamclisi 12,7 9,2 7,9

Agigea 9,5 8,3 10,3

Albeşti 8,8 13,0 10,4

Aliman 16,6 15,8 18,6

Amzacea 12,7 10,2 11,6

Bărăganu 11,7 16,4 13,5

Castelu 11,1 11,0 14,7

Cerchezu 15,0 14,4 15,2

Chirnogeni 15,5 13,6 15,2

Ciobanu 14,8 14,9 12,1

Ciocârlia 13,4 12,5 10,1

Cobadin 11,0 10,9 8,8

Cogealac 13,6 9,9 12,3

Comana 11,7 11,8 13,9

Corbu 13,1 12,6 10,0

Costineşti 7,1 5,7 4,3

Crucea 13,4 9,8 11,1

Cumpăna 9,8 9,7 9,2

Cuza Vodă 5,7 6,3 8,1

Deleni 15,2 16,1 13,2

Dobromir 11,9 9,7 7,1

Dumbrăveni 10,0 13,4 6,4

Fântânele 15,8 15,3 10,6

Gârliciu 13,3 14,9 17,8

Ghindăreşti 12,2 17,7 11,6

Grădina 6,8 12,8 20,3

Horia 14,5 9,4 11,7

Independenţa 11,4 15,4 10,9

33

Ion Corvin 15,3 14,6 16,9

Istria 13,3 10,6 16,5

Limanu 11,0 8,9 12,0

Lipniţa 14,7 16,3 12,6

Lumina 7,8 9,1 11,1

Mereni 17,6 10,9 17,9

Mihai Viteazu 9,3 8,9 8,0

Mihail Kogălniceanu 9,8 8,6 9,4

Mihai Viteazu 12,6 13,6 11,8

Nicolae Bălcescu 9,9 9,1 12,8

Oltina 21,9 15,3 22,8

Ostrov 14,3 14,5 14,6

Pantelimon 10,0 8,4 12,2

Pecineaga 10,5 10,3 10,8

Peştera 13,9 11,3 13,4

Poarta Albă 8,3 9,0 9,5

Rasova 12,7 12,4 11,5

Săcele 10,5 8,2 8,5

Saligny 8,4 8,3 9,0

Saraiu 17,6 15,7 13,7

Seimeni 14,2 14,6 15,4

Siliştea 14,9 11,2 13,5

Târguşor 10,7 13,6 16,6

Topalu 15,6 15,2 14,3

Topraisar 10,5 13,4 10,0

Tortoman 10,7 9,6 9,1

Tuzla 9,4 10,8 11,2

Valu lui Traian 9,0 11,4 10,6

Vulturu 2,7 4,0 12,1

Sursa datelor : D.J.S. Constanţa , 2009

În perioada 2006-2008, la nivelul localităţilor din judeţul Constanţa, rata mortalităţii

generale prezintă valori ce se depăşesc valoarea ratei mortalităţii la nivel naţional înregistrată

în acelaşi interval de timp . Cele mai ridicate rate ale mortalităţii se înregistrează în mediul

rural, în acele localităţi aflate la distanţă mare faţă de oraşul Constanţa ( ex. Grădina 20,3 la o

mie de locuitori, Oltina cu valori ridicate, în anul 2006 21,9‰ şi 2008 cu 22,8 ‰) . Cea mai

scăzută rată a mortalităţii generale s-a înregistrat în anul 2006 în localitatea Vulturu (2,7 ‰)

(Tabel 2c) .

3.2 Mortalitatea infantilă

În România mortalitatea infantilă continuă să înregistreze valori deosebit de mari. Numărul

copiilor care mor până la împlinirea vârstei de 1 an s-a redus în perioada 1990- 1998, fiind în

1998 de aproximativ 1,7 ori mai mic decât cu nouă ani în urmă. În 1999, rata mortalităţii

infantile a fost de 22‰, cu 1,5‰ mai ridicată faţă de1998, dar a înregistrat o scădere fată de

1990 cu cca. 4,9 ‰ .(Fig. 8a.)

34

Tabel 3a. Evoluţia ratei mortalităţii infantile

Ani 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

România 26.9 22.7 23.3 23.3 23.9 21.9 22.3 22 20.5 22

Constanţa 3.6 33.3 37.1 33.7 30.7 28.7 28.1 26.6 27.2 27.4


Fig.8a. Evoluţia ratei mortalităţii infantile în România

Nivelul mortalităţii infantile, deşi a înregistrat cea mai scăzută valoare în decursul

acestui secol, fiind în 1998 de 20,5 decedaţi la 1000 de născuţi vii, se menţine însă la cote

ridicate comparativ cu alte ţări (SUA, Germania, Franţa,etc.).

În urma unui studiu relizat de UNICEF, începând cu 1990, s-a înregistrat o scădere

incontestabilă a alimentaţiei la sân în România. Tot mai puţine mame îşî alăptează copiii la

sân, preferând diverşi înlocuitori ai laptelui matern. Datele statistice arată că vârsta de

înţărcare a scăzut de la 4,98 luni la 3,64 luni în perioada 1994 - 1995. Deşi media de înţărcare

este mai mică la oraşe, tendinţa descrescătoare este mai evidentă în mediul rural. Majoritatea

mamelor sunt descurajate să continue alăptarea la sân şi din cauza lipsei unei consilieri

medicale.

De asemenea, campaniile publicitare agresive şi distribuirea de către societăţile

comerciale a unor mostre gratuite de înlocuitori de lapte matern prejudiciază în mod serios

alimentarea la sân. Această situaţie duce la o creştere îngrijorătoare a anemiei la copiii mici,

acest rezultat fiind legat de reducerea alarmantă a alăptării.

Alimentaţia la sân joacă un rol semnificativ în reducerea infecţiilor respiratorii acute

la copii, această afecţiune constituind cauza principală a mortalităţii infantile.

35

Alte cauze care determină o mortalitate infantilă ridicată sunt: afecţiunile aparatului

respirator, în special pneumonia (peste 53% din totalul deceselor infantile), apoi o creştere

alarmantă a deceselor datorate malformaţiilor congenitale. Această evoluţie ascendentă este

datorată unor modificări genetice şi datorită poluării; factorii naturali joacă un rol deosebit de

important.

În România, mortalitatea infantilă prezintă o serie de diferenţieri teritoriale. Astfel, în

1998, cea mai ridicată valoare a mortalităţii infantile s-a înregistrat în judeţul Ialomiţa (31,8

decedaţi la 1000 de născuţi vii). Rate ale mortalităţii infantile de peste 25 ‰ au fost semnalate

în 6 judeţe ale ţării : Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, aşi, Bihor, Dolj), iar municipiul Bucureşti

continuă să aibă cele mai scăzut rate ale mortalităţii infantile.

În profil teritorial, rata mortalităţii infantile a scăzut în 1999 în comparaţie cu 1990 în

toate judeţele, dar cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în Călăraşi, Ialomiţa,

Botoşani, Caraş-Severin. Dacă în 1990 valori de peste 30‰ se înregistrau în 11 judeţe, în

1999 această valoare s-a menţinut doar în judeţul Ialomiţa.

Constanţa continuă să rămână unul din judeţele cu o rată mortalităţii infantile foarte

ridicată, mult peste media pe ţară.

În intervalul 1990-1999 rata mortalităţii infantile s-a menţinut ridicată, depăşind 30‰

în perioada 1990-1994 şi valori de peste 25‰ în intervalul următor. Cea mai ridicată valoare

s-a înregistrat în 1992 (37,1‰), faţă de valoarea înregistrată pe îară în acelaşi an – 23,3‰.

Cea mai mică valoare s-a înregistrat în 1997 (26,6‰), dar şi această valoare a depăşit media

naţională din acelaşi an – 22‰. (Tabel 3a)

Din cele 63 de localităţi ale judeţului, în 1999, opt dintre acestea (Adamclisi,

Agigea, Ciocârlia, Gârliciu, Ghindăreşti, Oltina, Târguşor, Vulturu) au înregistrat o rată

mortalităţii infantile de 0,0‰. Comparativ, în 1995, aceeaşi valoare s-a înregistrat în 14

localităţi ale judeţului. Astfel, în anii 1995 şi 1999, doar două localităţi ale judeţului au

înregistrat valoarea 0 a ratei mortalităţii infantile – Agigea şi Vulturu. În intervalul 1995-

1999, localitatea Agigea a înregistrat oscilaţii semnificative 1995-0‰, 1996-23,3‰, 1997-

60,6‰, 1998-26,3‰, pentru ca în 1999 rata mortalităţii infantile să fie din nou 0. Aceeaşi

situaţie s-a înregistrat şi în localitatea Vulturu. (Fig.9b.)

Dacă în 1995, într-o serie de localităţi rata mortalităţii infantile era 0,0‰, în 1999, în

aceleaţi localităţi,valorile au înregistrat creşteri semnificative (ex. în Cechezu de la 0,0‰ în

1995 la 58,8‰ în 1999; în Poarta Albă de la 0,0‰ în 1995 la 46,2‰ în 1999,etc.).

36

Un caz aparte îl reprezintă localitatea Seimeni, în care, în intervalul 1995-1999, rata

mortalităţii infantile a înregistrat valoarea 0,0‰ timp de patru ani consecutivi (1995-199),

pentru ca aceasta să crească la 40‰ în 1999.

În 1995 valoarea cea mai ridicată a ratei mortalităţii infantile s-a înregistrat în două

comune ale judeţului (Dumbrăveni şi Gârliciu) şi a fost de 142,9‰ , iar în 1999 valoarea cea

mai ridicată a fost în Dumbrăveni (400‰). În localitatea Gârliciu, în 1999, s-a înregistrat o

valoare de 0,0‰.

Localitatea Dumbrăveni a înregistrat cea mai ridicată valoare a ratei mortalităţii

infantile la nivelul judeţului în intervalul 1995-1999. Evoluţia ratei mortalităţii infantile a

înregistrat oscilaţii foarte mari: în 1995 a fost de 142,9‰ (cea mai înaltă valoare a ratei

mortalităţii infantile în acel an la nivelul judeţului), pentru ca în anii 1996, 1997, 1998 să fie

de 0,0‰ . În 1999 rata mortalităţii infantile a crescut de la 0,0‰ la 400‰ . (Fig. 9b.)

Cauzele care au determinat această valoare a mortalităţii infantile au fost multiple:

distanţa mare între această localitate şi oraşul Constanţa, lipsa cadrelor medicale specializate,

lipsa unui medic permanent, existenţ unei infrastructuri sanitare precare. Cea mai evidentă

cauză o constituie situţia financiară precară a majorităţii locuitorilor din această comună. În

1999 în această localitate s-a înregistrat o epidemie ce nu a putut fi controlată şi care a dus la

o mortalitate infantilă cu valori deosebit de ridicată.

Creşteri semnificative ale ratei mortalităţii infantile s-au înregistrat într-o serie de

localităţi ale judeţului (ex, Comana – de la 31,1‰ în 1995 la 162,8‰ în 1999, Chirnogeni de

la 27‰ în 1995 la 51,3‰ în 1999, Băneasa – de la 26, ‰ în 1995 la 81,6‰ în 1999, aici

existând şi medici specializaţi.

În 1995 din cele 63 de localităţi ale judeţului, în 20 de localităţi rata moratlităţii

infantile a fost sub 20‰, iar în 1999 aceaşi valoare s-a înregistrat în 24 de localităţi.

Valori ale mortalităţii infantile între 20-30‰, s-au înregistrat în 1995 în 10 localităţi,

iar în 1999 în 14 localităţi. În 1995, în 13 localităţi rata a fost cuprinsă între 30-50‰. În 1999,

aceeaşi valoare a fost înregistrată în 10 localităţi.

Valori de peste 50% ale mortalităţii infantile s-au înregistrat în 1995 în 20 de

localităţi, iar în 1999 în 17 localităţi ale judeţului. (Fig.9a, 9b)

Cauzele principale ale mortalităţii infantile sunt afecţiunile aparatului respirator,

malformaţiile congenitale, etc. Principalii factori de risc asociaţi decesului infantil îl

reprezintă: vârsta înaintată a mamelor (în judeţul Constanţa, în 1999, peste 38% din totalul

femeilor ce au născut au avut vârsta peste 30 de ani). Un alt factor de risc îl reprezintă

greutatea scăzută la naştere.

37

Un alt fenomen ce se manifestă din ce în ce mai pregnant în ultimii ani îl reprezintă

naşterile la tinerele sub 20 de ani. Tinerele cu vârste între 15-20 de ani dau naştere în general

la copii cu grave probleme de sănătate (malformaţii, greutate scăzută la naştere). Toate

acestea reprezintă rezultatul slabei informări, lipsa unui controale periodice la medic,

dezinteresul mamelor pentru evoluţia normală a fătului şi nu în ultimul rând factorii socio-

economici.

Dacă în 1990, rata mortalităţii infantile în România era de 26,9 nou-născuţi decedaţi

sub un an la 1000 de născuţi vii, valoarea ratei pentru 2008 era de 11 nou-născuţi decedaţi sub

un an la 1000 de născuţi vii . Pe parcursul întregii perioade 1990-2008, s-a menţinut o

inegalitate între mediul urban şi rural în ceea ce priveşte rata mortalităţii infantile , în rural

mortalitatea infantilă fiind mai ridicată. În 2008, rata mortalităţii infantile în mediul urban era

de 8,5 ‰, în timp ce în mediul rural era de 14 ‰ . (Fig.8b.)

Tabel 3b. Evoluţia ratei mortalităţii infantile

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

România 18,6 18,4 17,3 16,7 16,8 15 13,9 12,0 11

Constanţa 22,3 20,4 25,6 24,7 18,9 19,8 15,9 12,1 13,7

Sursa datelor : D.J.S. Constanţa, 2000-2008

Fig.8b Evoluţia ratei mortalităţii infantile în România

Fig.8c Evoluţia ratei mortalităţii infantile în judeţul Constanţa

38

Mortalitatea infantilă se diferanţiază şi în funcţie de regiunile de dezvoltare, regiunea

Bucureşti –Ilfov având cea mai scăzută rată 7‰, iar cea mai ridicată rată fiind înregistrată în

regiunea de SE, cu 13 ‰ . În anul 2008, cea mai ridicată valoare a mortalităţii infantile a fost

înregistrată în judeţul Caraş-Severin 18,9 ‰, iar cea mai scăzută în Municipiul Bucureşti

6,4‰ .

Între statele membre ale Uniunii Europene, România este ţara cu cea mai mare rată a

mortalităţii infantile. În anul 2007, cea mai ridicată rată a mortalităţii infantile a fost

înregistrată în ţara noastră 12‰ , fiind urmată de Bulgaria 9,2 ‰ şi Letonia 8,7 ‰ .

În perioada 1990 -2008, ratele de mortalitate au crescut, având numeroase fluctuaţii şi

cunoscând două vârfuri (1995-1997 şi 2002-2003) .

În anul 2003 judeţul Constanţa se afla pe primul loc al mortalităţii infantile într-un

procent de 25,6 copii morţi la mia de copii născuţi ,urmat la mică distanţă de judeţul Vaslui şi

de judeţul Ialomiţa ,cu 23,4 ‰ . (Fig. 8c.)

În anul 20007, s-a înregistrat o rată a mortalităţii infantile de 0,0 ‰ , în 31 de localităţi

ale judeţului Constanţa (Eforie, Ovidiu, Techirghiol, 23 August, Agigea ,Aliman, Amzacea,

Cerchezu,Chirnogeni,Cogealac, Comana,Costineşti, Horia, Ion Corvin ,Istria, Lumina, Mereni

Nicolae Bălcescu, Oltina, Pecineaga, Poarta Albă, Săcele, Seimeni, Siliştea,Topalu, Topraisar

Tuzla, Vulturu, Cuza Vodă, Grădina, Fântânele) . Comparativ, în anul 2000, aceeaşi valoare

s-a înregistrat în 19 localităţi, în 2001 în 23 de localităţi, în 2002, în 16 localităţi, în 2003 în

20 de localităţi, în 2004, în 24 de localităţi, în 2005, în 28 de localităţi, în 2006, în 27 de

localităţi pentru ca în 2008 să ajungă la 26 de localităţi, unde rata mortalităţii infantile sa fie

de 0,0 ‰. (Tabel 4b.)

Dacă intr-o serie de localităţi rata mortalităţii infantile era de 0,0‰, în aceleaşi localităţi

valorile au înregistrat creşteri semnificative : localitatea Bărăganu, unde în intervalul 2000-

2003, rata mortalităţii infantile a fost de 0,0 ‰ , în anul 2004 ,aceasta a ajuns la 250 ‰ ,iar în

2008 era de 66,7 ‰ ; localitatea Costineşti, unde rata mortalităţii infantile a fost în intervalul

2000-2002 şi 2004-2008, de 0,0‰, iar în anul 2003 a înregistrat o valoare de 43,2 ‰;

localitatea Saligny, unde rata mortalităţii infantile a fost de 0,0 ‰, în intervalul 2000-2005 şi

2008, pentru ca în anul 2007 să înregistreze o valoare ridicată de 111,1 ‰ ; localitatea

Fântânele, unde în intervalul 2000-2007, rata mortalităţii infantile a fost de 0,0 ‰ ,pentru ca

în anul 2008 să fie de 125 ‰ . (Fig. 10a ,10b)

În localitatea Grădina din judeţul Constanţa , rata mortalităţii infantile a fost de 0,0 ‰ ,în

intervalul 2000-2008, fiind singura localitate unde nu s-au înregistrat deces ale nou născuţilor.

39

Cele mai ridicate valori ale mortalităţii infantile, în intervalul 2000-2008, s-au

înregistrat într-o serie de localităţi ale judeţului (ex. Bărăganu 250‰ în 2004 ,Horia 222,2 ‰

în 2003, Fântânele 125 ‰ în 2008, Gârliciu 111,2‰ în 2003, Cerchezu 111,1‰ în 2002,

Seimeni, Topalu 103,4 ‰ în 2000 ) . (Tabel 4b.)

La nivel urban, cele mai ridicate rate ale mortalităţii infantile s-au înregistrat în

Băneasa de 44,4 ‰ în 2002 şi de 50,6 ‰ în 2005 şi în Murfatlar de 46,3 ‰ în 2006.

În anul 2000, din cele 70 de localităţi ale judeţului, în 32 de localităţi rata mortalităţii

infantile a fost sub 20 ‰, în anul 2004, aceaşi valoare s-a înregistrat în 36 de localităţi, iar în

anul 2008 în 40 de localităţi .

Valori ale mortalităţii infantile între 20 -30 ‰, s-au înregistrat în 2000 în 16 localităţi,

în 2004 în 14 localităţi şi în 2008, aceeaşi valoare a fost înregistrată în 9 localităţi.

Valori de peste 50 ‰ ale mortalităţii infantile s-au înregistrat în 2000 în 12 localităţi,

în 2004 în 9 localităţi şi în 2008 aceeaşi valoare s-a înregistrat în 5 localităţi .

Cele mai multe decese în rândul nou-născuţilor s-au înregistrat în maternităţi.

Cauzele deceselor, sunt de cele mai multe ori, datorate bolilor prenatale (în anul 2002, din

totalul bebeluşilor morţi, în număr de 165, un număr de 68, aşadar o treime, au murit de

pneumonie, iar 19 copii sub un an au murit în urma unor encefalite sau meningite ) .

Printre cauzele care duc la decesul noilor născuţi sunt îngrijirea maternă

necorespunzătoare, mediul familial impropriu, lipsa de cunoştinţe elementare pentru îngrijirea

corespunzătoare a nou-născuţilor, condiţiile economice în care trăieşte familia respectivă şi,

nu în ultimul rând, dar cel mai important, nivelul asistenţei medicale şi calitatea actului

medical aplicat nou-născuţilor imediat după naştere.

Tabel 4a. Rata mortalităţii infantile la nivelul judeţului Constanţa, 1995-1999

Oraşe, Comune

1995 1996 1997 1998 1999

Constanţa 19,9 13,7 15,6 18,9 13,2

Mangalia 20,3 26,4 15,2 29,6 24,8

Medgidia 36,0 45,2 34,3 42,3 22,4

Basarabi 24,8 63,6 15,0 26,3 18,8

Cernavodă 33,2 23,6 26,8 5,3 14,6

Eforie 41,1 33,3 0,0 12,7 12,2

Hârşova 0,0 20,3 36,8 31,1 20,1

Năvodari 19,2 18,5 18,5 11,1 18,4

Negru Vodă 97,6 42,6 45,5 19,4 36,6

Ovidiu 13,8 26,7 13,8 26,2 11,7

Techirghiol 41,7 31,7 26,3 13,9 15,2

23 August 0,0 62,5 18,2 19,2 13,2

Adamclisi 65,2 81,1 32,3 37,0 0,0

Agigea 0,0 23,3 60,6 26,3 0,0

40

Albeşti 69,0 58,8 23,3 0,0 53,6

Aliman 22,2 18,9 58,8 0,0 51,7

Amzacea 105,3 71,4 106,4 25,6 23,8

Băneasa 26,7 34,9 53,8 35,7 81,6

Castelu 48,0 47,6 57,1 75,8 25,2

Cerchezu 0,0 55,6 62,5 166,7 58,8

Chirnogeni 27,0 51,3 55,6 33,9 51,3

Ciobanu 0,0 50,0 27,8 27,8 25,0

Ciocârlia 40,8 90,9 24,4 54,1 0,0

Cobadin 8,3 75,3 26,1 64,8 28,6

Cogealac 46,5 13,2 47,1 20,4 12,3

Comana 31,3 47,6 60,6 42,6 162,8

Corbu 18,5 55,6 36,4 54,5 22,7

Crucea 50,1 44,8 34,5 23,8 22,7

Cumpăna 26,1 30,3 8,5 39,4 16,7

Deleni 133,3 38,5 71,4 57,1 57,1

Dobromir 32,8 69,8 46,9 82,2 49,2

Dumbrăveni 142,9 0,0 0,0 0,0 400,0

Garliciu 142,9 0,0 80,0 66,7 0,0

Ghindăreşti 24,4 20,8 36,4 58,8 0,0

Independenţa 66,7 20,4 0,0 15,2 41,7

Ion Corvin 57,1 69,0 0,0 64,5 73,2

Istria 0,0 52,6 0,0 34,5 23,3

Limanu 0,0 52,6 58,8 33,3 50,8

Lipniţa 113,2 0,0 74,1 42,6 31,7

Lumina 85,7 29,0 35,7 0,0 51,5

Mereni 90,2 54,1 56,6 28,6 60,0

Mihai Viteazu 0,0 98,0 35,1 39,2 17,2

M. Kogălniceanu 30,3 19,6 8,6 17,1 8,3

Mircea Vodă 52,6 21,3 40,0 0,0 39,6

Nicolae Bălcescu 72,5 43,5 44,1 38,0 46,9

Oltina 24,4 66,7 26,3 83,3 0,0

Ostrov 17,2 20,0 29,0 47,6 25,3

Pantelimon 55,6 0,0 69,8 32,3 69,8

Pecineaga 54,1 0,0 0,0 0,0 26,3

Peştera 20,8 35,1 95,2 83,3 61,2

Poarta Albă 0,0 15,4 45,5 92,3 46,2

Rasova 20,4 45,5 51,7 37,0 33,9

Săcele 0,0 0,0 0,0 0,0 27,8

Saraiu 76,9 95,2 52,6 37,0 55,6

Seimeni 0,0 0,0 0,0 0,0 40,0

Siliştea 0,0 0,0 125,0 0,0 87,0

Târguşor 30,3 0,0 57,1 0,0 0,0

Topalu 107,1 55,6 0,0 64,5 45,5

Topraisar 0,0 54,8 15,6 29,0 23,8

Tortomanu 83,3 35,7 27,0 60,6 90,9

Tuzla 34,5 27,4 25 0,0 10,0

Valu lui Traian 31,9 61,7 26,3 10,4 19,6

Vulturu 0,0 62,5 71,4 71,4 0,0 Sursa datelor : D.J.S. Constanţa, 1998

41

Tabel 4b. Rata mortalităţii infantile la nivelul judeţului Constanţa, 2000-2008

Oraşe, Comune

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Constanţa 13,4 14,2 17,4 14,9 11,1 9,9 9,6 8,2 8,3

Mangalia 33,5 15,7 29,6 17,3 18,3 22,4 9,5 10,3 10,1

Medgidia 36,1 26,7 34,8 33,7 32,5 25,2 23,3 11,1 13,8

Băneasa 29,1 46,5 44,4 36,6 18,9 50,6 29,7 10,1 0,0

Cernavodă 15,3 17,6 26,9 16,9 22,7 9,8 20,4 19,0 5,4

Eforie 0,0 14,9 0,0 24,4 0,0 0,0 0,0 0,0 18,5

Hârşova 14,1 32,5 44,3 34,0 28,4 16,1 9,2 14,2 26,1

Murfatlar 14,9 51,7 25,9 30,8 17,5 30,1 46,3 7,4 0,0

Năvodari 21,9 13,0 25,6 18,4 21,2 23,0 5,4 5,1 5,2

Negru Vodă 61,7 12,5 24,1 0,0 23,5 40,5 14,7 38,0 16,9

Ovidiu 18,8 13,6 22,2 27,2 11,4 6,4 6,8 0,0 13,8

Techirghiol 13,0 16,7 50,0 31,3 28,6 0,0 16,1 0,0 14,5

23 August 39,2 0,0 20,8 56,6 56,6 19,2 0,0 0,0 0,0

Adamclisi 27,0 0,0 0,0 69,8 0,0 0,0 0,0 62,5 0,0

Agigea 0,0 33,9 32,3 0,0 0,0 18,9 12,7 0,0 0,0

Albeşti 0,0 66,7 23,8 55,6 0,0 0,0 20,4 22,7 0,0

Aliman 37,7 22,2 104,2 22,2 48,8 0,0 0,0 0,0 20,8

Amzacea 83,3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 34,5 0,0 0,0

Bărăganu 0,0 0,0 0,0 0,0 250,0 0,0 58,8 33,3 66,7

Castelu 23,1 28,0 31,5 52,6 21,7 68,5 11,1 23,3 43,0

Cerchezu 66,7 95,2 111,1 0,0 40,0 0,0 55,6 0,0 0,0

Chirnogeni 21,7 15,6 51,3 24,4 33,3 0,0 71,4 0,0 0,0

Ciobanu 65,2 0,0 26,3 37,0 0,0 23,8 25,6 55,6 21,3

Ciocârlia 19,6 25,0 55,6 24,4 43,5 0,0 0,0 58,8 26,3

Cobadin 28,0 8,1 49,2 28,8 31,0 62,5 33,9 24,8 31,0

Cogealac 20,2 44,7 9,8 25,6 24,7 29,0 24,7 0,0 15,6

Comana 0,0 22,7 76,9 30,3 37,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Corbu 15,6 18,5 15,2 38,5 13,0 54,8 0,0 25,6 48,8

Costineşti 0,0 0,0 0,0 43,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Crucea 40,0 23,3 27,0 24,4 22,7 42,6 88,9 66,7 0,0

Cumpăna 27,3 69,6 8,8 18,0 7,8 7,8 33,3 21,4 33,3

Deleni 27,8 23,3 34,5 31,3 69,0 0,0 76,9 30,3 0,0

Dobromir 55,6 0,0 18,9 48,2 11,4 35,7 40,5 12,5 32,6

Dumbrăveni 76,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 90,9 0,0

Gârliciu 0,0 0,0 45,5 111,2 0,0 0,0 0,0 34,5 0,0

Ghindăreşti 0,0 62,5 40,0 87,0 0,0 0,0 0,0 55,6 30,3

Horia 0,0 0,0 0,0 222,2 0,0 0,0 0,0 0,0 43,5

Independenţa 25,0 26,3 54,1 0,0 0,0 23,8 0,0 30,3 25,0

Ion Corvin 27,8 0,0 90,9 107,1 69,0 29,4 83,3 0,0 0,0

Istria 80,0 51,3 28,6 0,0 74,1 28,6 74,1 0,0 0,0

Limanu 44,4 20,8 56,6 52,6 0,0 0,0 0,0 13,5 15,6

Lipniţa 18,9 20,4 19,6 25,6 26,3 30,3 0,0 24,4 20,4

Lumina 26,3 26,7 10,6 58,1 10,8 34,5 9,9 0,0 15,9

Mereni 0,0 15,6 15,2 55,6 86,2 23,8 0,0 0,0 55,6

Mihai Viteazu 25,3 35,7 33,9 0,0 18,5 30,3 20,0 14,3 14,1

M.Kogălniceanu 10,0 41,0 12,7 22,5 18,5 27,8 8,7 10,8 0,0

Mircea Vodă 8,1 28,0 19,0 61,9 36,7 35,7 0,0 44,0 47,2

N. Bălcescu 24,1 24,4 31,7 0,0 52,6 30,3 0,0 0,0 29,9

Oltina 0,0 85,7 0,0 50,0 69,0 58,8 55,6 0,0 41,7

42

Ostrov 62,5 47,6 18,5 28,2 26,3 79,4 51,9 12,7 46,9

Pantelimon 28,6 25,6 0,0 0,0 0,0 0,0 69,0 32,3 30,3

Pecineaga 21,7 18,9 0,0 0,0 44,4 0,0 53,6 0,0 26,3

Peştera 54,5 0,0 41,7 18,2 0,0 44,4 35,1 90,9 68,2

Poarta Albă 12,7 15,9 30,3 47,1 34,9 59,5 25,6 0,0 30,3

Rasova 17,5 40,0 39,2 16,4 22,7 18,5 44,4 54,5 32,8

Săcele 0,0 0,0 37,0 74,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Saraiu 95,2 0,0 71,4 0,0 76,9 0,0 71,4 66,7 0,0

Seimeni 103,4 0,0 0,0 55,6 0,0 52,6 0,0 0,0 27,8

Siliştea 0,0 80,0 38,5 105,3 0,0 210,5 0,0 0,0 38,5

Târguşor 43,5 0,0 27,8 35,7 0,0 0,0 27,0 38,5 33,3

Topalu 103,4 31,3 90,9 0,0 50,0 0,0 45,5 0,0 0,0

Topraisar 32,8 13,9 25,6 26,7 0,0 0,0 15,6 0,0 10,4

Tortomanu 33,3 0,0 29,4 50,0 35,7 58,8 37,0 37,0 43,5

Tuzla 0,0 0,0 46,2 0,0 16,4 28,6 0,0 0,0 0,0

Valu lui Traian 31,3 9,8 0,0 21,5 11,4 23,3 0,0 9,3 0,0

Vulturu 0,0 0,0 100,0 0,0 0,0 100,0 0,0 0,0 90,9

Cuza Vodă 0,0 0,0 0,0 0,0 27,8 35,1 0,0 0,0 0,0

Saligny 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 83,3 111,1 0,0

Grădina 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Fântânele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 125,0 Sursa datelor : D.J.S. Constanţa, 2000-2008

43

Fig. 9a.

44

Fig.9b.

45

Fig.10a.

46

Fig.10b.

47

3.3 Mortalitatea pe cauze de boli

3.3.1. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului respirator

Rata mortalităţii datorate bolilor aparatului respirator, în România a fost, în 1990, de 97

decese la 100000 locuitori, pentru ca în 1998 să scadă la 71 decese la 100.000 locuitori.

Această scădere a ratei mortalităţii datorate bolilor aparatului respirator a contribuit la

reducerea ratei mortalităţii generale cu 30,1 decese la 100000 locuitori .

Repartiţia teritorială a ratei mortalităţii datorate bolilor aparatului respirator relevă, că, în

1998, judeţele din sudul ţării au înregistrat cele mai mari valori ale acestei rate, mai ales în

Giurgiu şi Călăraşi, unde valorile acestei rate au fost de peste 100 decese la 100.000 locuitori,

iar cele mai reduse valori ale ratei mortalităţii au fost înregistrate în judeţele din centrul şi

vestul ţării (Arad ,Timiş ,Bistriţa-Năsăud ,Cluj ,Alba ,Sibiu ,Braşov ,etc) .

În judeţul Constanţa , rata mortalităţii datorată bolilor aparatului respirator a înregistrat

în intervalul 1995-1999 oscilaţii : astfel în anul 1999 s-a înregistrat cea mai scăzută valoare

51,6 decese la 100000 locuitori ,iar cea mai ridicată mortalitate datorată bolilor aparatului

respirator s-a înregistrat în anul 1996 ,70 decese la 100.000 .În intervalul analizat 1995-1999

se observă o scădere continuă a deceselor datorate aparatului respirator ( de la 69,5 desese la

100000 locuitori în 1997 la 51,6 decese la 100.000 în anul 1999) .( Fig.11a)

Repartiţia teritorială a ratelor mortalităţii datorate bolilor aparatului respirator relevă că,

în 1999, din cele 63 de localităţi ale judeţului Constanţa, în 32 dintre acestea s-au înregistrat

valori ale ratei mortalităţii datorate bolilor aparatului respirator sub media pe judeţ (93 decese

la 100.000 locuitori ) : Mangalia (20,46 decese la 100.000 locuitori ) ; Năvodari (28,9 decese

la 100.000 locuitori) ,Eforie (32,27 decese la 100000 locuitori) , Constanţa ( 35,53 decese la

100.000 locuitori) ,Hârşova (35,6 decese la 100000 locuitori ) etc.

Valori ale ratelor mortalităţii datorate bolilor aparatului respirator cuprinse între 93 şi 125

decese la 100000 locuitori s-au înregistrat în 19 localităţi ale judeţului Băneasa (93,7 decese la

100.000), Amzacea (96,48 decese la 100.000), Nicolae Bălcescu (102 ,24 decese la 100.000

locuitori) , Târguşor (102,88 decese la 100.000 ), Poarta Albă (105,73 la 100.000 locuitori)

etc.

În 12 localităţi ale judeţului s-au înregistrat valori cu mult peste medie- peste 125 decese

la 100.000 locuitori –Ciobanu (137,17 decese la 100.000 locuitori) , Chirnogeni (144,8 decese

48

la 100.000 locuitori ), Tortoman (160,68 decese la 100.000 locuitori), Gârliciu (170,06

decese la 100.000 locuitori) ,Ghindăreşti (174,17 decese la 100000) locuitori) .

Urmărind harta ,,Reprtiţia teritorială a ratelor mortalităţii datorate bolilor aparatului

respirator ― se observă că valori ale ratelor mortalităţii datorate bolilor aparatului respirator de

peste 125 decese la 100.000 locuitori apar în două areale ale judeţului : în partea de nord-vest

a acestuia (Gârleni, Ciobanu, Crucea ,Ghindăreşti, Tortoman) şi în partea central-sudică

(Ciocârlia, Adamclisi ,Independenţa ,Comana ,Chirnogeni ,Dumbrăveni) . ( Fig. 12a)

Tabel 5a. Rata mortalităţii bolilor aparatului respirator- judeţul Constanţa

Ani 1995 1996 1997 1998 1999

Rata mortalităţii bolilor

aparatului respirator

59,7 70 69,5 57,1 51,6

Sursa datelor: C.J.A.S. Constanţa, birou de statistică, (1995-1999)

Fig.11a. Evoluţia ratei mortalităţii bolilor aparatului respirator- judeţul Constanţa

0

20

40

60

80

1995 1996 1997 1998 1999

Rata mortalităţii bolilor aparatului respirator

În intervalul 2000-2008, la nivelul judeţului Constanţa rata mortalităţii datorată

bolilor aparatului respirator a înregistrat oscilaţii, astfel, cea mai ridicată valoare s-a

înregistrat în anul 2007, 61,98 decese la 100.000 locuitori, iar cea mai mică valoare a ratei

mortalităţii datorată bolilor aparatului respirator a fost de 50,97 decese la 100.000 locuitori, în

anul 2008 . Astfel, într-un singur an rata mortalităţii datorată bolilor aparatului respirator s-a

redus cu 11,01 decese la 100.000 locuitori ( Fig. 11b ) .

Tabel 5b.Evoluţia ratei mortalităţii bolilor aparatului respirator- judeţul Constanţa

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Rata mortalităţii

bolilor aparatului

respirator

58,24 56,42 64,16 58,52 56,08 56,40 56,56 61,98 50,97


49

Fig. 11b. Rata mortalităţii bolilor aparatului respirator- judeţul Constanţa

Repartiţia teritorială a ratelor mortalităţii datorată bolilor aparatului respirator relevă că,

în 2003, din cele 63 de localităţi ale judeţului Constanţa , în 32 dintre acestea s-au înregistrat

valori ale ratei mortalităţii datorate bolilor aparatului respirator sub media pe judeţ (95,7

decese la 100.000 locuitori ) ; Mangalia (21,48 decese la 100.000 locuitori) ; Medgidia (27,41

decese la 100.000 locuitori ); Năvodari (30,77 decese la 100.000 locuitori); Eforie (33,55

decese la 100.000 locuitori); Constanţa (37,32 decese la 100.000 locuitori ); Hârşova (37,48

decese la 100.000 locuitori) ,etc. (Harta –Rata mortalităţii datorate bolilor aparatului

respirator ,2003)

Valori ale ratelor mortalităţii datorate bolilor aparatului respirator cuprinse între 96 -

125 decese la 100.000 locuitori s-au înregistrat în 16 localităţi ale judeţului : Săcele ( 98,12

decese la 100.000 locuitori); Băneasa (98,53 decese la 100.000 locuitori); Amzacea (101,21

decese la 100.000 locuitori ); Mereni (10,51 decese la 100.000 locuitori ); etc.

În 15 localităţi ale judeţului Constanţa s-au înregistrat valori cu mult peste medie-peste

125 decese la 100.000 locuitori – Crucea (161,84 decese la 100.000 locuitori); Dumbrăveni

(167,09 decese la 100.000 locuitori; Comana (171,24 decese la 100.000 locuitori);

Ghindăreşti (173,27 decese la 100.000 locuitori); Gârliciu (181,43 decese la 100.000

locuitori) ,etc.

Urmărind harta Repartiţia teritorială a ratelor mortalităţii datorate bolilor aparatului respirator

din anul 2003 se observă că valorile ratelor mortalităţii datorate bolilor aparatului respirator

de peste 125 decese la 100.000 locuitori s-au înregistrat în mediul rural, în localităţile din

partea de nord-vest (Gârliciu, Ciobanu ,Ghindăreşti ,Crucea) şi în partea central-sudică a

judeţului (Adamclisi, Deleni,Independenţa ,Cerchezu,etc. ) . ( Fig.12b )

50

Fig.12a.

51

Fig.12b.

52

3.3.2. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului digestiv

Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului digestiv în România a fost de 72 decese la

100.000 locuitori, în 1998, faţă de 50 decese la 100.000, în 1990, se observă că, în intervalul

1990-1998, rata mortalităţii datorată afecţiunilor aparatului digestiv a crescut cu 22 decese la

100000 locuitori în perioada 1990-1998 .

În 1998, rata mortalităţii datorată bolilor aparatului digestiv a înregistrat diferenţieri la

nivel teritorial .Astfel, în judeţele din Oltenia –Teleorman- au rate ale mortalităţii prin boli ale

aparatului digestiv de peste 70 decese la 100.000 locuitori .Valori deosebit de ridicate s-au

înregistrat în judeţele : Vrancea (102,4 decese la 100.000 locuitori) ,Teleorman (100,7 decese

la 100.000 locuitori), Vaslui (94,3 decese la 100.000 locuitori), Tulcea (93,0 la 100.000

locuitori), iar cele mai scăzute valori ale ratei mortalităţii datorată afecţiunilor aparatului

digestiv s-au înregistrat în judeţele : Alba ,Sibiu ,Harghita ,Bistriţa –Năsăud, cu valori sub 54

decese la 100.000 locuitori .

În judeţul Constanţa ,în intervalul 1995-1999, rata mortalităţii datorată bolilor aparatului

digestiv a prezentat oscilaţii, astfel cea mai ridicată valoare s-a înregistrat în anul 1997 -73,9

decese la 100.000 locuitori – iar cea mai scăzută valoare s-a înregistrat în anul 1996 -12,8 la

100.000 locuitori. În anul 1999 s-a observat o scădere a acestei rate, ajungând la 67,4 decese

la 100.000 locuitori . (Fig. 13a. )

Valoarea medie a ratei mortalităţii datorate bolilor aparatului digestiv a fost în judeţul

Constanţa, în 1999, de 71 decese la 100.000 locuitori .În cadrul judeţului apar diferenţieri ale

acestei rate, astfel din cele 63 de localităţi, în 33 dintre acestea s-au înregistrat valori ale ratei

mortalităţii datorată bolilor aparatului digestiv, sub 71 decese la 100.000 . Cele mai scăzute

valori ale acestei rate s-au înregistrat în localităţile : Medgidia (12,86 decese la 100.000

locuitori), Năvodari (27,56 decese la 100.000 locuitori), Albeşti (29,08 decese la 100.000

locuitori), Aliman (33,18 decese la 100.000 locuitori), Ovidiu (37,14 decese la 100.000),

Cernavodă (39,22 decese la 100.000 locuitori), Dobromir ( 40,96 decese la 100.000 locuitori).

În două localităţi ale judeţului –Dumbrăveni şi Vulturu –rata mortalităţii datorate afecţiunilor

aparatului digestiv, a fost, în 1999 ,0 . Astfel, în aceste două comune, în anul 1999 nu s-a

înregistrat nici un deces cauzat de boli ale aparatului digestiv .

Valori ale ratei mortalităţii datorate bolilor aparatului digestiv cuprinse între 71 şi 100

decese la 100.000 locuitori s-au înregistrat în 20 de localităţi ale judeţului : Hârşova (71,21

53

decese la 100.000) , Cumpăna (71,56 decese la 100.000 locuitori), Negru Vodă (72,33 decese

la 100.000 locuitori), Topraisar (74,86 decese la 100.000 locuitori), Rasova ( 76,84 decese la

100.000 locuitori), Mircea Vodă (79,91 decese la 100.000 locuitori), Agigea (80,62 descese la

100.000 locuitori ), etc.

Valori foarte ridicate ale acestei rate s-au înregistrat în 10 localităţi ale judeţului peste

100 decese la 100.000 locuitori Tortoman (107,12 decese la 100.000 locuitori), Ciobanu

(109,73 decese la 100.000 locuitori), Cerchezu (122,69 decese la 100.000 locuitori ), Istria

(124,79 decese la 100.000 locuitori), Poarta Albă (132,17 decese la 100.000 locuitori),

etc.(Fig. 14a.)

Tabel 6a. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului digestiv –judeţul Constanţa

Ani 1995 1996 1997 1998 1999

Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului

digestiv

63,5 12,8 73,9 73,3 67,4


Fig.13a. Rata mortalităţii datorate bolilor aparatului digestiv

În intervalul 2000-2008, rata mortalităţii datorate bolilor aparatului digestiv a înregistrat

valori ridicate la nivelul judeţului Constanţa, astfel ,cea mai mare valoare a acestei rate a fost

de 71,56 decese la 100.000 locuitori în anul 2001, iar cele mai mici valori s-au înregistrat în

anul 2005 şi a fost de 61,16 decese la 100.000 locuitori (Fig. 13b.) .

Tabel 6b. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului digestiv –judeţul Constanţa

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Rata mortalităţii

datorată bolilor

aparatului digestiv

68,58 71,56 69,77 69,74 67,29 61,16 68,29 66,02 66,94


54

Fig.13b. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului digestiv –judeţul Constanţa

Valoarea medie a ratei mortalităţii datorate bolilor aparatului digestiv a fost în judeţul

Constanţa, în 2003, de 75 decese la 100.000 locuitori . În cadrul judeţului se observă

diferenţieri ale acestei rate, astfel din cele 63 de localităţi, în 31 dintre acestea s-au înregistrat

valori ale ratei mortalităţii datorată bolilor aparatului digestiv, sub 75 decese la 100.000

locuitori .Cele mai mici valori s-au înregistrat în localităţile : Medgidia (13,5 decese la

100.000 locuitori ), Dumbrăveni (20,18 decese la 100.000 locuitori), Năvodari ( 23,01 decese

la 100.000 locuitori), Mangalia (23,87 decese la 100.000 locuitori) ,Vulturu (27,06 decese la

100.000 locuitori) ,etc.

Valori ale ratei mortalităţii datorate bolilor aparatului digestiv cuprinse între 75 -100

decese la 100.000 locuitori s-au înregistrat în 17 localităţi ale judeţului :Cumpăna (75,33

decese la 100.000 locuitori ) ,Castelu (76,01 decese la 100.000 locuitori) ,Oltina (76,14 decese

la 100.000 locuitori), Pecineaga (76,43 decese la 100.000 locuitori) ,etc.

Valori foarte ridicate ale ratei mortalităţii datorate bolilor aparatului digestiv s-au

înregistrat în 15 localităţi ale judeţului : Poarta Albă ( 121,64 decese la 1000.000 locuitori ),

Cerchezu (129,82 decese la 100.000 locuitori) , Siliştea (154,11 decese la 100.000 locuitori),

etc.( Fig. 14b) .

55

Fig.14a.

56

Fig.14b.

57

3.3.3. Rata mortalităţii datorată tumorilor

Rata mortalităţii datorată tumorilor, a fost în România, în 1990, de 142 decese la

100.000 locuitori . În intervalul 1990-1998 ,rata mortalităţii datorate tumorilor a contribuit la

creşterea mortalităţii generale cu cca.28,6 decese la 100.000 locuitori .

În 1998, cele mai mici valori ale ratei mortalităţii datorate tumorilor s-au înregistrat în

judeţele Vaslui ,Vrancea şi Tulcea ,cu peste 142 decese la 100.000 locuitori, iar cele mai

ridicate valori ale acestei rate s-au înregistrat în nord-vestul ţării, mai ales în judeţele Arad,

Mureş şi Bistriţa-Năsăud, peste 207 decese la 100.000 locuitori . Cauza principală a acestei

situaţii o reprezintă alimentaţia populaţiei din această zonă ,bogată în grasimi ,consumul mare

de alcool şi stresul .

Judeţul Constanţa a înregistrat în anul 1998 o rată a mortalităţii datorate tumorilor de

176 decese la 100.000 locuitori .

În intervalul 1995-1999, valorile ratei mortalităţii datorate tumorilor au prezentat

oscilaţii, în judeţul Constanţa . Astfel, în anul 1995 s-a înregistrat cea mai scăzută valoare a

acestei rate – 153 decese la 100.000 locuitori – pentru ca în anul 1998 să se înregistreaze cele

mai scăzute datorate tumorilor, peste 166 decese la 100.000 locuitori . (Fig. 15a.)

Valoarea medie a ratei mortalităţii datorate tumorilor a fost în 1999, în judeţul

Constanţa de 159 decese la 100.000 locuitori . La nivelul judeţului, această rată prezintă

oscilaţii .Astfel, din cele 63 de localităţi ale judeţului, în 39 dintre acestea s-au înregistrat

valori ale acestei rate sub media pe judeţ –sub 159 decese la 100.000 locuitori Agigea ( 42,33

decese la 100.000 locuitori), Lipniţa (58,03 decese la 100.000 locuitori), Mihai Viteazu (59,71

decese la 100.000 locuitori), Oltina (69,93 decese la 100.000 locuitori), Cogealac (69,93

decese la 100.000 locuitori), Deleni (83,54 decese la 100,000 locuitori) ,etc.

Valori ridicate ale mortalităţii datorate tumorilor s-au înregistrat în 11 localităţi ale

judeţului – peste 220 decese la 100.000 locuitori : Cerchezu ( 245,39 decese la 100.000

locuitori), Poarta Albă (264,34 decese la 100.000 locuitori), Aliman (265,51 decese la

100.000 locuitori), Tortoman (267,8 decese la 100.000 locuitori), Adamclisi (270,75 decese la

100.000 locuitori), Dumbrăveni (508,47 decese la 100.000 locuitori) ,etc. (Fig. 16a.)

Tabel 7a. Rata mortalităţii datorată tumorilor- judeţul Constanţa


Ani 1995 1996 1997 1998 1999

Rata mortalităţii datorată tumorilor 153,2 167,3 158,1 176,5 166,09

58

Fig.15a. Rata mortalităţii datorată tumorilor- judeţul Constanţa

În intervalul 2000-2008, la nivelul judeţului Constanţa, rata mortalităţii datorată

tumorilor valori ridicate, astfel, că cea mai ridicată valoare s-a înregistrat în anul 2008 şi a fost

de 229,0 decese la 100.000 locuitori, iar în anul 2000 s-a înregistrat cea mai mică rată a

mortalităţii datorată tumorilor 175,13 decese la 100.000 locuitori (Fig. 15b) .

Tabel 7b. Rata mortalităţii datorată tumorilor- judeţul Constanţa

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Rata mortalităţii

datorată tumorilor

175,13 199,14 193,59 205,44 207,35 227,13 218,0 228,16 229,0


Fig. 15b. Rata mortalităţii datorată tumorilor- judeţul Constanţa

Valoarea medie a ratei mortalităţii datorate tumorilor a fost, în anul 2003, în judeţul

Constanţa, a fost de 157 decese la 100.000 locuitori .La nivelul judeţului această rată prezintă

diferenţieri .Astfel, din cele 63 de localităţi ale judeţului, în 34 dintre acestea s-au înregistrat

valori ale acestei rate sub media pe judeţ -157 decese la 100.000 locuitori Agigea (41,11

decese la 100.000 locuitori), Chirnogeni (20,68 decese la 100.000 locuitori ), Mihai Viteazu

(60,83 decese la 100.000 locuitori) , Cogealac (74,62 decese la 100.000 locuitori ) ,etc.

59

Valori ale ratei datorate tumorilor cuprinse între 157-220 decese la 100.000 locuitori s-au

înregistrat în 17 localităţi ale judeţului : Independnţa (167,08 decese la 100.000 locuitori),

Eforie (168 ,43 decese la 100.000 locuitori), Amzacea (190,12 decese la 100.000 locuitori).

Cele mai ridicate valori ale ratei mortalităţii datorate tumorilor s-au înregistrat în 12

localităţi ale judeţului – peste 220 decese la 100.000 locuitori : Poarta Albă (269,17 decese la

100.000 locuitori), Aliman (278,78 decese la 100.000 locuitori), Murfatlar (321,38 decese la

100.000 locuitori ), Dumbrăveni (513,05 decese la 100.000 locuitori), etc.(Fig.16b.).

60

Fig.16a.

61

Fig.16b.

62

3.3.4. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului circulator

Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului circulator, în România, a fost de 62,7 decese

la 100.000 locuitori, în 1990 ,pentru ca aceasta să crească la 739 decese la 100.000 locuitori.

În intervalul 1990-1998 decesele datorate bolilor aparatului circulator au contribuit la

creşterea mortalităţii generale cu 93,7 decese la 100.000 locuitori .

În 1998, rata mortalităţii datorate bolilor aparatului circulator a înregistrat diferenţieri la

nivel teritorial . Astfel, în 1998, judeţele din sudul ţării au înregistrat cele mai mari rate ale

mortalităţii datorate afecţiunilor aparatului circulator. Judeţele Giurgiu şi Teleorman sunt

caracterizate de o populaţie îmbătrânită, iar cele mai scăzute rare ale mortalităţii din această

cauză sunt în judeţele din Moldova ( Suceava ,Neamţ ,Bacău ) .

În judeţul Constanţa, rata mortalităţii datorată bolilor aparatului circulator a prezentat

oscilaţii, în intervalul 1995-1999, astfel , în acest interval, cea mai scăzută rată a mortalităţii a

fost de 66,8 decese la 100.000 locuitori şi s-a înregistrat în anul 1996, iar cea mai ridicată

valoare s-a înregistrat în anul 1999, 612,3 decese la 100.000 locuitori .Se observă, astfel, o

creştere semnificativă a deceselor bolilor aparatului circulator de 547,3 decese la 100.000

locuitori, în 1998, la 612,3 decese la 100.000 locuitori în anul 1999 . (Fig.17a.)

Deci, numai într-un singur an, rata mortalităţii datorate bolilor aparatului circulator a

crescut cu peste 65 decese la 100.000 locuitori .

Valoarea medie a acestei rate, a fost, în 1999, de 689 decese la 100.000 locuitori, în judeţul

Constanţa. Astfel, din cele 63 de localităţi ale judeţului, în 37 dintre acestea, rata mortalităţii

datorate bolilor aparatului circulator a înregistrat o valoare sub media judeţului-sub 639

decese la 100.000 locuitori –Mangalia (152 decese la 100.000 locuitori), Medgidia (167,26

decese la 100.000 locuitori), Năvodari (240,21 decese la 100.000 locuitori), Ovidiu (252,61

decese la 100.000 locuitori), Castelu (311,1 decese la 100.000 locuitori), Cumpăna (333,96

decese la 100.000 locuitori), Mircea Vodă (367,58 decese la 100.000 locuitori), Cobadin

(385,13 decese la 100.000 locuitori) ,etc.

În 13 localităţi ale judeţului, această rată a înregistrat valori cuprinse între 689-900 decese

la 100.000 locuitori –Băneasa (712,54 decese la 100.000 locuitori), Agigea (725,66 decese la

100.000 locuitori), Istria (748,75 decese la 100.000 locuitori) ,Constanţa (807,34 decese la

100.000 locuitori) , Albeşti (841,51 decese la 100.000 locuitori) ,Târguşor (857,33 decese la

100.000 locuitori ) ,Adamclisi (857,4 decese la 100.000 locuitori) ,etc.

63

Valori ale ratei mortalităţii datorate bolilor aparatului circulator cu mult peste media

judeţului s-au înregistrat în 13 localităţi –peste 900 decese la 100.000 locuitori –Dobromir

(1065,13 decese la 100.000 locuitori) ,Tortoman (1124,79 decese la 100.000 locuitori) ,

Saraiu (1292,77 decese la 100.000 locuitori) ,Seimini (1476,71 decese la 100.000 locuitori)

,Siliştea (1734,1 decese la 100.000 locuitori) ,etc. ( Fig. 18a. )

Tabel 8a. Rata mortalităţii datorate bolilor aparatului circulator –judeţul Constanţa

Ani 1995 1996 1997 1998 1999

Rata mortalităţii datorate bolilor aparatului

circulator

571,4 66,8 564,4 547,3 612,3


Fig. 17a. Rata mortalităţii datorate bolilor aparatului circulator –judeţul Constanţa

În intervalul 2000-2008, în judeţul Constanţa, rata mortalităţii datorată bolilor aparatului

circulator a înregistrat valori sub media pe ţară –în anul 2003, la nivelul României rata

mortalităţii datorate bolilor aparatului circulator a fost de 761,8 decese la 100.000 locuitori,

iar în judeţul Constanţa aceasta a fost de 563,55 decese la 100.000 locuitori.

În judeţul Constanţa rata mortalităţii datorată bolilor aparatului circulator a înregistrat cele

mai ridicate valori în anul 2002- 585,97 decese la 100.000 locuitori, iar în anul 2000 s-a

înregistrat cele mai mici valori ale acestei rate ( 502,71 decese la 100.000 locuitori ) (Fig.

17b) .

Tabel 8b. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului circulator – judeţul Constanţa

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Rata mortalităţii

datorate bolilor

aparatului circulator

502,71 528,67 585,97 563,55 537,09 552,22 558,74 549,0

8

556,74


64

Fig. 17b. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului circulator – judeţul Constanţa

Valoarea medie a ratei mortalităţii datorate bolilor aparatului circulator a fost, în anul

2003, în judeţul Constanţa de 730 decese la 100.000 locuitori. Astfel,din cele 63 de localităţi

ale judeţului Constanţa în 36 de localităţi s-au înregistrat valori sub medie – 730 decese la

100.000 locuitori : Mangalia (158,87 decese la 100.000 locuitori), Medgidia ( 176,62 decese

la 100.000 locuitori) , Năvodari ( 243,36 decese la 100.000 locuitori) ,etc.

Valori cuprinse între 730 -900 decese la 100.000 locuitori s-au înregistrat în 12 localităţi

ale judeţului : Rasova (742,34 decese la 100.000 locuitori) , Mereni (751,73 decese la 100.000

locuitori) , Oltina (776,33 decese la 100.000 locuitori) ,etc.

Cele mai ridicate valori ale ratei mortalităţii datorate bolilor aparatului circulator – peste

900 decese la 100.000 locuitori s-au înregistrat în 15 localităţi ale judeţului : Dumbrăveni

(1243 decese la 100.000 locuitori) ,Saraiu (1356,60 decese la 100.000 locuitori) ,Pantelimon

(1448,27 decese la 100.000 locuitori) , Seimeni (1540,35 decese la 100.000 locuitori) ,etc.

(Fig. 18b.)

65

Fig.18a.

66

Fig.18b.

67

3.3.5. Rata mortalităţii datorată bolilor infecţioase şi parazitare

În judeţul Constanţa rata mortalităţii datorată bolilor infecţioase şi parazitare, în

intervalul 1995-1999, a prezentat oscilaţii .Astfel, în anul 1996 s-a înregistrat cea mai mare

valoare a acestei rate, 33,3 decese la 100.000 locuitori, pentru ca în anul 1995 să se

înregistreze cea mai scăzută valoare a ratei mortalităţii datorată bolilor infecţioase şi

parazitare 24,7 decese la 100.000 locuitori .În ultimii ani se observă o scădere a numărului de

decese datorate bolilor înfecţioase şi parazitare. (Fig.19a.)

În 1998, la nivelul României rata mortalităţii datorată bolilor infecţioase şi parazitare a fost

de 16 decese la 100.000 locuitori ,faţă de judeţul Constanţa ,unde în acelaşi an s-a înregistrat o

rată de 27,4 decese la 100.000 locuitori .

Constanţa este unul din judeţele, unde în intervalul 1995-1999, rata mortalităţii datorată

bolilor infecţioase şi parazitare a înregistrat valori cu mult peste valorile înregistrate la nivelul

României .

Tabel 9a. Rata mortalităţii datorate bolilor infecţioase şi parazitare- judeţul Constanţa

Ani 1995 1996 1997 1998 1999

Rata mortalităţii datorate bolilor infecţioase şi parazitare 24,7 33,3 30,5 27,4 26,5

Sursa datelor : SpClBiCta, compartiment statistică, Constanţa, (1998)

Fig.19a. Rata mortalităţii datorate bolilor infecţioase şi parazitare- judeţul Constanţa

În intervalul 2000-2008, la nivelul judeţului Constanţa rata mortalităţii datorată

bolilor infecţioase şi parazitare a înregistrat valori ridicate faţă de cele înregistrate la nivelul

României, astfel, în anul 2002, s-a înregistrat o rată a mortalităţii datorată bolilor infecţioase şi

parazitare la nivelul României de 10,97 decese la 100.000 locuitori, iar la nivelul judeţului

Constanţa aceasta a avut o valoare de 21,76 decese la 100.000 locuitori.

În judeţul Constanţa cea mai ridicată rată a mortalităţii datorată bolilor infecţioase şi

parazitare s-a înregistrat în anul 2001 şi a fost de 27,61 decese la 100.000 locuitori, iar cea

mai mică valoare înregistrată a acestei rate a fost de 13,27 decese la 100.000 locuitori, în anul

2007.

68

În ultimii ani se observă o scădere relativă a ratei mortalităţii datorate bolilor infecţioase şi

parazitare . (Fig.19b.)

Tabel 9b. Rata mortalităţii datorate bolilor infecţioase şi parazitare- judeţul Constanţa

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Rata mortalităţii datorate

bolilor infecţioase şi

parazitare

27,78 27,61

21,76 15,72 16,96 14,83 14,24 13,23 15,83

Sursa datelor : SpClBiCta, compartiment statistică, Constanţa, (2008)

Fig.19b. Rata mortalităţii datorate bolilor infecţioase şi parazitare – judeţul Constanţa

3.3.6. Rata mortalităţii datorată bolilor sistemului nervos şi organelor de

simţ

În intervalul 1995-1999, rata mortalităţii datorată bolilor sistemului nervos şi organelor

de simţ, în judeţul Constanţa a prezentat oscilaţii. Astfel, în anul 1996 s-a înregistrat cea mai

ridicată valoare a ratei mortalităţii datorată bolilor sistemului nervos şi organelor de simţ

565,5 decese l 100.000 locuitori, pentru ca, în anul 1999, să se înregistreze cea mai scăzută

valoare a acestei rate 7,6 decese la 100.000 locuitori .

În ultimii ani se observă o scădere a numărului de decese datorate bolilor sistemului

nervos şi organelor de simţ . (Fig. 20a.)

Tabel 10a. Rata mortalităţii datorată bolilor sistemului nervos şi al organelor de simţ-judeţul Constanţa

Ani 1995 1996 1997 1998 1999

Rata mortalităţii datorată bolilor sistemului

nervos şi al organelor de simţ

10,0 565,5 10,1 8,4 7,6

Sursa datelor: C.J.A.S. Constanţa, birou de statistică, (1998)

69

Fig. 20a. Rata mortalităţii datorată bolilor sistemului nervos şi al organelor de simţ-judeţul Constanţa

În intervalul 2000-2008, în judeţul Constanţa, rata mortalităţii datorate bolilor sistemului

nervos şi al organelor de simţ a înregistrat valori ridicate faţă de cele înregistrate la nivelul

României –în anul 20003, la nivelul României rata mortalităţii datorată bolilor sistemului

nervos şi al organelor de simţ a fost de 8,9 decese la 100.000 locuitori, în timp ce în judeţul

Constanţa această rată a înregistrat o valoare de 11,37 decese la 100.000 locuitori .

Cea mai mică rată a mortalităţii datorată bolilor sistemului nervos şi al organelor de simţ,

în judeţul Constanţa s-a înregistrat în anul 2008 (9,03 decese la 100.000 locuitori ) ,iar în anul

2000 s-a înregistrat cea mai mare valoare a acestei rate (12,08 decese la 100.000 locuitori )

(Fig. 20b. )

Tabel 10b. Rata mortalităţii datorată bolilor sistemului nervos şi al organelor de simţ-judeţul Constanţa

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Rata mortalităţii datorată bolilor

sistemului nervos şi al organelor

de simţ

12,08 9,25 10,11 11,37 9,81 9,52 6,98 10,45 9,03


Fig. 20b.Rata mortalităţii datorată bolilor sistemului nervos şi al organelor de simţ-judeţul Constanţa

3.3.7. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului genito-urinar

În judeţul Constanţa, rata mortalităţii datorată bolilor aparatului genito-urinar, în

intervalul 1995-1999 a prezentat oscilaţii . Astfel, în anul 1999 s-a înregistrat cea mai ridicată

70

valoare a ratei mortalităţii datorată bolilor aparatului genito-urinar 12,6 decese la 1000.000

locuitori, pentru ca în anul 1996 să se înregistreze cea mai scăzută valoare a acestei rate 0,66

decese la 100.000 locuitori .

În ultimii ani se observă o creştere relativă a acestei rate 11,3 decese la 100.000 locuitori

în 1998, la 12,6 decese la 100.000 locuitori în 1999, astfel numai într-un singur an, rata

mortalităţii datorată bolilor aparatului genito-urinar a crescu cu 1,3 decese la 100.000

locuitori. ( Fig. 21a.)

Tabel11a. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului genito-urinar-judeţul Constanţa

Ani 1995 1996 1997 1998 1999

Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului genito-

urinar

10,4 0,66 2,1 11,3 12,6

Sursa datelor: C.J.A.S. Constanţa, birou de statistică, (1998)

Fig. 21a. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului genitor-urinar-judeţul Constanţa

În intervalul 2000-2008 ,la nivelul judeţului Constanţa, rata mortalităţii datorată

bolilor aparatului genito-urinar a înregistrat valori ridicate faţă de intervalul 1995 -1999 şi s-a

apropiat de valorile înregistrate la nivelul României. Astfel, cea mai ridicată rată a mortalităţii

datorată bolilor aparatului genito-urinar s-a înregistrat în anul 2007 şi a fost de 13,13 decese la

100.000 locuitori, iar cea mai mai mică valoare a fost înregistrată în anul 2006 (9,24 decese

la 100.000 locuitori), astfel, intr-un singur an rata mortalităţii datorată bolilor aparatului

genito-urinar a crescu cu 3,89 decese la 100000 locuitori. ( Fig. 22b. )

Tabel 11b. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului genito-urinar-judeţul Constanţa

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Rata mortalităţii datorată bolilor

aparatului genito-urinar

12,57 12,48 9,65 11,23 10,52 10,09 9,24 13,13 12,40


71

Fig.21b. Rata mortalităţii datorată bolilor aparatului genito-urinar-judeţul Constanţa

Tabel 12. Ratele mortalităţii pe cauze de boli – judeţul Constanţa

1999 şi 2003

Localităţi

Aparatul

Respirator

Aparatul

Digestiv Tumori

Aparatul

Circulator

1999 2003 1999 2003 1999 2003 1999 2003

Constanţa

35,53 37,32 82,52 86,64 203,52 213,69 807,34 847,77

Mangalia 20,46 21,48 22,74 23,87 100,0 110,30 152,36 158,87

Medgidia 25,73 27,41 12,86 13,50 92,2 97,82 167,26 176,62

Basarabi 45,01 47,35 63,01 66,16 306,08 321,38 432,12 454,72

Cernavodă 53,94 56,63 39,22 41,18 142,2 148,31 387,38 406,67

Eforie 32,27 33,55 96,82 100,66 161,37 168,43 441,09 464,31

Hârşova 35,6 37,48 71,21 76,77 133,53 138,74 347,19 356,24

Năvodari 28,59 30,77 20,01 23,01 42,89 49,36 240,21 243,36

Negru Vodă 54,24 56,85 72,33 76,33 126,58 132,90 669,07 704,52

Ovidiu 52,0 54,80 37,14 38,99 126,3 125,60 252,61 282,94

Techirghiol 67,6 70,99 94,64 99,73 175,77 179,66 419,14 434,05

23 August

76,7 80,58 95,87 97,78 210,93 223,18 613,61 704,13

Adamclisi 135,37 142,11 45,12 47,37 270,75 290,58 857,4 863,11

Agigea 120,94 125,88 80,62 86,20 42,33 41,11 725,66 772,06

Albeşti 87,26 91,62 29,08 33,08 145,43 133,90 841,51 853,26

72

Aliman 99,56 104,58 33,18 34,83 265,51 278,78 896,11 940,91

Amzacea 96,3 101,21 96,3 100,03 192,61 190,12 995,18 900,86

Băneasa 93,75 98,53 93,75 114,76 93,75 111,04 712,54 834,86

Castelu 81,15 85,20 67,63 76,01 148,74 138,09 311,1 422,26

Cerchezu 122,69 128,73 122,69 129,82 245,39 230,19 981,59 999,64

Chirnogeni 144,8 152,04 57,92 60,81 202,72 20,68 810,88 886,20

Ciobanu 137,17 144,02 109,73 129,04 109,73 89,20 905,34 900,05

Ciocârlia 129,28 109,31 64,64 67,87 193,92 195,24 937,29 987,63

Cobadin 90,62 68,70 56,63 63,83 113,27 116,33 385,13 426,80

Cogealac 96,48 104,50 27,56 28,93 82,7 74,62 537,56 614,16

Comana 158,64 171,24 52,88 55,52 264,41 248,03 634,58 718,67

Corbu 86,35 66,11 107,94 110,07 107,94 112,35 561,31 589,37

Crucea 149,74 161,84 59,89 64,34 209,64 210,33 569,03 584,20

Cumpăna 83,49 51,13 71,56 76,53 119,27 113,28 333,96 330,19

Deleni 125,31 133,88 83,54 87,71 83,54 80,11 668,33 690,00

Dobromir 122,9 129,04 40,96 43,11 204,83 214,19 1065,13 1120,00

Dumbrăveni 169,49 167,09 0 20,18 508,47 513,05 1186,44 1243,05

Garliciu 170,06 181,43 56,68 58,77 113,37 106,49 510,2 623,18

Ghindăreşti 174,17 173,27 124,4 136,18 149,29 152,66 646,92 679,26

Independenţa 127,3 133,66 63,65 66,83 159,13 167,08 636,53 667,80

Ion Corvin 101,72 106,70 50,86 53,24 152,59 160,02 457,78 479,85

Istria 124,79 130,30 124,79 126,49 249,59 253,17 784,75 811,03

Limanu 118,42 110,81 94,74 100,47 118,42 117,01 450,02 516,28

Lipniţa 116,07 121,87 87,05 91,40 58,03 60,14 496,45 708,25

Lumina 92,79 88,77 61,86 67,34 139,18 140,00 433,03 521,66

Mereni 95,73 100,51 119,67 109,25 95,73 92,84 622,3 751,73

Mihai

Viteazu

89,57 94,04 89,57 88,62 59,71 60,83 865,93 887,90

M.

Kogălniceanu

71,95 64,92 61,67 59,28 123,35 120,10 390,62 408,75

73

Mircea Vodă 63,92 68,11 79,91 84,64 127,85 128,42 367,58 477,53

Nicolae

Bălcescu

102,24 110,87 61,34 64,40 265,84 284,66 531,69 633,67

Oltina 69,33 70,50 69,93 76,14 69,93 70,93 644,33 776,33

Ostrov 75,94 83,11 59,95 60,26 132,9 136,90 588,57 599,20

Pantelimon 115,27 121,03 57,63 60,51 115,27 117,79 1556,19 1448,27

Pecineaga 34,36 54,11 68,72 76,43 103,09 102,72 859,1 896,57

Peştera 87,03 91,38 116,04 118,08 145,05 159,25 928,34 974,40

Poarta Albă 105,73 110,00 132,17 121,64 264,34 269,17 687,34 721,35

Rasova 76,84 80,68 76,84 78,25 153,68 160,95 717,21 742,34

Săcele 92,34 98,12 92,37 100,12 92,37 96,98 877,59 920,85

Saraiu 76,04 67,40 76,04 74,08 152,09 159,60 1292,77 1356,60

Seimeni 97,84 101,84 48,92 57,06 146,77 163,30 1467,71 1540,35

Siliştea 72,25 75,25 144,5 154,11 216,76 218,50 1734,1 1820,70

Târguşor 102,88 112,11 68,58 70,04 171,46 170,34 857,33 883,00

Topalu 50,78 78,50 50,78 52,28 101,57 100,77 964,95 1012,20

Topraisar 93,58 83,55 74,86 78,60 112,29 117,60 617,63 647,85

Tortomanu 160,68 171,86 107,12 112,47 267,8 287,22 1124,79 1180,20

Tuzla 50,2 48,52 62,75 68,26 163,17 168,36 364 382,20

Valu lui

Traian

78,63 79,11 91,74 93,18 157,27 168,94 366,97 411,17

Vulturu 114,8 124,80 0 27,06 229,62 241,21 574,05 602,70

Sursa datelor:prelucrare după Decedaţi în anul 1999 şi 2003, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa

3.4 Incidenţa bolilor transmisibile

Din multitudinea bolilor transmisibile, zece dintre acestea sunt analizate în această

lucrare.

Dizenteria, o boală infecţioasă, cu poartă de intrare digestivă şi care are ca afectare

principală tubul digestiv.

În judeţul Constanţa, în intervalul 1994- 1999, numărul cazurilor de dizenterie a

prezentat oscilaţii relativ reduse. În anul 1995 s-au înregistrat cele mai multe cazuri de

dizenterie (186 de bolnavi), iar în anul 1999, numărul acestora a scăzut la 36 de bolnavi.

74

Număr ridicat de cazuri de dizenterie s-au mai înregistrat şi în anii 1993 (171 de bolnavi) şi

1992 (134 de bolnavi). (Fig. 22a.)

Fig.22a.

În intervalul 2003-2008 , cazurilor de dizenterie au fost numeroase ,cele mai multe

înregistrându-se în anul 2001 (119 bolnavi) ,urmat de anul 2000 (109 bolnavi ) şi 2004 (104

bolnavi) . Cele mai puţine cazuri de îmbolnăvire s-au înregistrat în anul 2002 (22 bolnavi) .

(Fig.22b)

Fig. 22b.

Holera este o boală infecto-contagioasă, severă, endemo-endemică.La noi în ţară a fost

importată din Orient şi s-a localizat în Delta Dunării, epidemiile în judeţul Tulcea şi pe

litoralul Mării Negre (jud. Constanţa). Calea de transmitere este apa infectată care se consumă

direct, fără a fi filtrată bacteriologic sau fiartă pentru sterilizare. În intervalul 1992- 1999,

numai în anul 1994 s-au înregistrat 22 de cazuri. (Fig.23)

În intervalul 2003-2008, la nivelul judeţului Constanţa nu s-a înregistrat nici un caz .

75

Fig.23

Rubeola este o boală eruptivă virală contagioasă. Calea de transmitere a acestei boli este

aerogenă. Există două forme clinice: rubeola adultului şi rubeola congenitală. În judeţul

Constanţa, în intervalul 1992- 1999, numărul de cazuri de rubeolă a fost relativ redus,

numărul cel mai mare de cazuri de rubeolă s-a înregistrat în anul 1994 (64 de cazuri), iar în

anul 1992 a fost înregistrat un singur caz de rubeolă. În anii 1996 şi 1997 s-au înregistrat mai

multe cazuti de rubeolă- 29 bolnavi, respectiv 34 de bolnavi de rubeolă. (Fig.24a.)

Fig. 24a.

În intervalul 2000-2008, numărul de cazuri de rubeolă a fost relative redus, exepţie făcând

anul 2003, când s-au înregistrat 6881 de cazuri. În intervalul 2004 – 2008 se observă o

scădere a numărului de îmbolnăviri, ajungând la 56 de cazuri, în anul 2008. (Fig.24b.)

0

5

10

15

20

25

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Holera

cazuri

0

10

20

30

40

50

60

70

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Rubeola

cazuri

76

Fig. 24b.

Gripa este o boală infecto contagioasă cu evoluţie endemo-epidemică, cu semne

generale severe şi semne respiratorii. În judeţul Constanţa, în intervalul 1992- 1999, cele mai

multe cazuri de gripă s-au înregistrat în anul 1996 (80 de bolnavi). În anul 1995 nu s-a

înregistrat nici un caz de gripă. Număr redus de cazuri de gripă s-au înregistrat în anii: 1993

(2 cazuri), 1998 (2 cazuri), 1992 (10 cazuri), pentru ca în anii 1997 (62 de cazuri) şi 1999 (75

de bolnavi) numărul acestora să crească. (Fig.25a.)

Fig. 25a.

În intervalul 2000-2008, în judeţul Constanţa, cele mai multe cazuri de gripă s-au

înregistrat în anul 2000 (243 bolnavi) . În intervalul 2004-2006 se observă o uşoară scădere,

ajungând în anul 2006 la 16 cazuri . (Fig. 25b.)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Gripa

nr. de bolnavi

77

Fig.25b.

Leptospiroza este o antropozoonoză, produsă de spirochete ce dau obişnuit boli la

animale (rozătoare, şobolani, porci) şi pot infecta şi omul. Numărul de cazuri în judeţul

Constanţa, în intervalul 1992- 1999, a fost în jur de 20 de cazuri; cele mai multe cazuri de

leptospiroză s-au înregistrat în anul 1998 (29 de cazuri), pentru ca în aniii 1993 şi 1997 să se

înregistrezecel mai mic număr de bolnavi de leptospiroză (17 bolnavi). (Fig.26a.)

Fig. 26a.

În intervalul 2003-2008, la nivelul judeţului Constanţa, s-au înregistrat 37 de

îmbolnăviri cu letospiroză. Cele mai multe cazuri de îmbolnăvire s-au înregistrat în anul 2007

(10 cazuri) . În 2005 şi 2006 au fost înregistrate câte ( 9 cazuri), în 2003 şi 2008, câte (4

cazuri), iar în 2004 a fost identificat un (1 caz ). (Fig.26b.)

0

5

10

15

20

25

30

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Leptospiroza

nr. de bolnavi

78

Fig. 26b.

Trichinoză este o parazitoză sistemică determinată de un vierme cilindric microscopic-

trichinela spiralis- ce se ia accidental la om de la animale parazitate, prin consum de carne

insuficient preparată termic şi necontrolată pentru paraziţi (trichineloscopie). Sursa de infecţie

este animalul infestat, iar transmiterea este digestivă, prin carne infestată.

În judeţul Constanţa, în intervalul 1992- 1999, cele mai numeroase cazuri s-au

înregistrat în anul 1993 (216 bolnavi), iar în anul 1996 (32 de cazuri de trichinoză). Peste 100

de cazuri de trichinoză s-au mai înregistrat în anii 1999 (165 de bolnavi), 1994 (110 bolnavi).

(Fig.27a.)

Fig.27a.

În intervalul 2003-2008 , în judeţul Constanţa s-au înregistrat 3 cazuri de îmbolnăvire, în

2007 (1 caz ) şi în 2008 (2 cazuri) . (Fig.27b.)

79

Fig. 27b.

T.B.C. –sursa de infecţie este omul bolnav, transmiterea este aerogenă, cu mare

contagiozitate. În intervalul 1992- 1999, în judeţul Constanţa se observă o creştere a

numărului de cazuri, astfel că în anul 1992, s-au înregistrat cele mai puţine cazuri de T.B.C. (8

bolnavi), pentru ca în anul 1998 să se ajungă la 80 de bolnavi de T.B.C. În anul 1999,

numărul de bolnavi a scăzut la 47 de cazuri. (Fig.28a.)

Fig. 28a.

În intervalul 2000-2008, în judeţul Constanţa s-a constatat o creştere constantă a

numărului de îmbolnăviri, depăşind 1000 de cazuri . Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în

2002 (1159 bolnavi), iar cele mai puţine în anul 2007 (862 bolnavi) .Se observă o uşoară

tendinţă de scădere a numărului de îmbolnăviri, în intervalul 2003-2007, urmată de o uşoară

creştere, în anul 2008 (917 bolnavi) . (Fig.28b.)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

T.B.C.

nr. de cazuri

80

Fig. 28b.

Meningoencefalita reprezintă inflamaţia meningelui din cauză infecţioasă, afectarea putând

fi dată de toate grupele de agenţi patogeni. Cele mai numeroase cazuri de meningoencefalită,

în judeţul Constanţa, s-au înregistrat în anul 1999 (138 de bolnavi), pentru ca în anul 1996 să

se înregistreze cele mai puţine cazuri de meningoencefalită (20 de bolnavi). (Fig.29a.)

Fig.29a.

În intervalul 2003-2008, la nivelul judeţului Constanţa s-au înregistrat 87 de cazuri de

meningoencefalită. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în anul 2007 ( 40 bolnavi), iar cele

mai puţine cazuri s-au înregistrat în anul 2003 ( 3 bolnavi ) . (Fig.29b.)

0

20

40

60

80

100

120

140

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Meningoencefalita

nr. de cazuri

81

Fig. 29b.

Hepatita . Hepatitele virale sunt boli ce afectează primordial ficatul,

caracterizate prin semne de insuficienţă hepatică de grade variabile şi al căror principal

simpton este icterul.

Hepatita virală tip A evoluează în epidemii toamna şi primăvara, mai frecvent la copii

şi tineri. Virusul hepatic A are poarta de intrare digestivă, deci transmiterea este de tip fecal-

oral, ca şi alte boli digestive.

În judeţul Constanţa, în intervalul 1992-1999, numărul de cazuri de hepatită de tip A a

fost ridicat, cele mai numeroase cazuri s-au înregistrat în anul 1998 (998 bolnavi), pentru ca în

anul 1996, numărul de cazuri să fie de 402 cazuri.În 1999, se observă o scădere a cazurilor de

hepatită de tip A, ajungându-se la 677 de bolnavi, de la 998 de cazuri (în 1998). (Fig.30a.)

Fig. 30a.

0

200

400

600

800

1000

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Hepatita virala Tip A

nr. de cazuri

82

În intervalul 2000 -2008, în judeţul Constanţa, cazurile de hepatită de tip A au scăzut

faţă de perioada anterioară, cele mai numeroase cazuri fiind înregistrate în anul 2001 (401

bolnavi), pentru ca în anul 2008, numărul de cazuri să fie de 44 . Cea mai mare scădere a

numărului de îmbolnăviri s-a înregistrat în perioada 2006-2008, de la 233 bolnavi, la 44 de

cazuri în 2008. (Fig.30b.)

Fig.30b.

Hepatita virală Tip B evoluează sporadic, indiferent de sezon, indiferent de vârstă.

Virusul hepatitei B se transmite prin contact între produsul infectat şi sângele receptorului

(transfuzii, sau prin contact sexual). Numărul de cazuri de hepatită virală tip B este mult mai

redus faţă de tip A, numărul cel mai mare de cazuri s-a înregistrat în anul 1993 (406 bolnavi),

pentru ca în anul 1999 să se înregistreze cele mai puţine cazuri de hepatită virală tip B (123

de bolnavi). (Fig.31a.)

În intervalul 2000-2008, în judeţul Constanţa cele mai multe cazuri de hepatită de tip B

s-au înregistrat în anul 2000 (114 bolnavi), iar în anul 2008 s-au înregistrat cele mai puţine

cazuri (37 bolnavi ). (Fig.31b.)

Fig.31a.

0

100

200

300

400

500

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Hepatita virala Tip B

bolnavi

83

Fig.31b.

SIDA

În România trătiesc în prezent peste 11000 de persoane infectate cu virusul HIV, din

care 6301 cu SIDA (faza terminală), 5426 copii şi 875 adulţi.

Pe locul întâi, în ţară, este judeţul Constanţa, care din mai 1989 până în prezent, are

în evidenţă 1780 de copii şi 430 de adulţi cu infecţia HIV-SIDA. În viaţă sunt 980 de copii şi

340 de adulţi. Căile de transmitere ale infecţiei HIV au fost la copii prin transfuzii, peste 50%,

prin injecţii 35% şi 15% pe cale verticală (de la mamă la copil).

Majoritatea adulţilor s-au infectat pe cale sexuală (heterosexuală, homosexuală);

câteva dintre femei – posibil infectate prin transfuzii de sânge. (Fig.32.)

Fig. 32

În prezent, în judeţul Constanţa, se pune diagnosticul în fiecare lună la 8-10 noi de

cazuri de copii, şi 4-5 cazuri HIV diagnosticate la adulţi .

După 1990 nu mai sunt copii infectaţi prin injecţii şi transfuzii, în judeţul Constanţa.

copiii diagnosticaţi cu HIV au vârsta de peste 10-11 ani, dacă s-au infectat pe cale orizontală

84

(trasfuzii şi injecţii) sau vârstă mică, dacă sunt infectaţi pe cale verticală (de la mamă la

copil). (Fig.33.)

În viitor se aşteaptă să crească infecţia HIV la adulţi, iar la copii să crească

infectarea cu transmitere verticală (de la mamă la copil).

În prezent există un program de studiu şi al prevalenţei de studiu al HIV la gravide,

fiind testate acestea şi tratate cele pozitive.

În judeţul Constanţa, în intervalul 1992-1999, numărul adulţilor infectaţi cu virusul

HIV a crescut, ajungând să depăşească 1000 de cazuri. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat

în anul 1999 (1548 bolnavi), pentru ca în anul 1995 să se înregistreze cele mai puţine cazuri

(318). În anii 1997 şi 1998 au fost diagnosticate peste 1000 de cazuri- 1008 respectiv 1115

bolnavi. (Fig.32.)

Numărul copiilor infectaţi cu virusul HIV în judeţul Constanţa este foarte ridicat,

situându-l pe primul loc pe ţară. Cele mai multe cazuri de copii infectaţi cu virusul HIV s-au

înregistrat în 1990, fiind de 415, iar cele mai puţine cazuri s-au înregistrat în anul 1992 (82 de

bolnavi). Din anul 1993 până în anul 1999, numărul de copii infectaţi cu virusul HIV a fost în

jur de 100 de cazuri în fiecare an. (Fig.33.)

Fig. 33.

Tabel 13.

Sursa datelor: SpClBiCta , Constanţa , (1990-1999)

ANI NUMĂRUL COPIILOR INFECTAŢI CU VIRUSUL HIV

1990 415

1991 246

1992 82

1993 90

1994 129

1995 120

1996 130

1997 100

1998 105

1999 100

85

În ceea ce priveşte numărul de copii infectaţi cu virusul HIV, la nivelul judeţului

Constanţa se observă o scădere continuă.Numărul cel mai mare al infecţiilor cu HIV la copii

s-a înregistrat în anul 2001 (21 bolnavi) .În anii 2000,2005 şi 2007 nu s-au înregistrat cazuri

de îmbolnăviri cu virusul HIV .

În România numărul total de pacienţi în evidenţa activă HIV-SIDA este de 8857, din

care 264 sunt copii şi 8593 sunt adulţi. Din numărul total de pacienţi înregistraţi în ţara

noastră (7560 ) urmează un tratament.

În prezent,în topul judeţelor cu cele mai multe cazuri depistate HIV pozitiv se găseşte

mai întâi capitala ,urmată de judeţele Constanţa ,Cluj ,Galaţi şi Bacău.

În intervalul 2003-2008, la nivelul judeţului Constanţa numărul adulţilor infectaţi cu

HIV a scăzut ajungând în anul 2008 la 371 bolnavi .Numărul cel mai mare al infecţiilor cu

HIV la adulţi s-a înregistrat în anul 2003 ( 947 bolnavi), iar cel mai mic în anul 2007 (318

bolnavi) . (Fig.34.)

Fig.34

Tabel 14. Incidenţa bolilor transmisibile - judeţul Constanţa

1992 - 2008

Denumirea bolii 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Holera - - 22 - - - - -

Dizenteria 134 171 145 186 86 53 95 36

Hepatita virală Tip A 584 439 493 580 402 601 998 677

Hepatita virală Tip B 295 406 278 256 209 208 194 123

Rubeola 1 2 5 64 29 34 12 5

Gripa 10 2 10 0 80 62 2 75

Meningoencefalita 25 32 51 22 20 17 22 138

Sida 466 487 767 318 809 1008 1115 1548

86

Leptospiroza 28 17 27 18 19 17 29 26

Trichinoza 31 216 110 79 32 66 61 165

T.B.C. 8 12 14 15 18 24 80 47

Oreion 78 151 109 89 131 122 144 213

Pneumonie 103 94 517 1026 1339 2094 2658 3423

Amigdalita-Iacrs 249 298 355 431 817 897 478 1316

Meningite 80 48 96 82 103 94 71 383

Febra Q 1 1 8 0 0 0 0 0

Tetanos 2 0 0 0 0 0 0 0

Antrax 1 0 6 3 1 0 1 0

Febra butunoasă 5 6 11 34 53 31 60 86

Erizipel 53 42 70 55 48 64 60 59

Septicemie 3 4 0 2 2 3 8 2

Zona Zoster 0 0 60 191 159 206 249 281

Mononucleoiz Infec. 0 0 6 0 0 0 0 0

Tia cu Salmonella 88 134 26 13 36 0 23 3

T.I.A. 79 125 191 315 350 291 406 460

Enterocolita 1124 1264 1672 1477 1227 1309 1176 1147

Giardiaza 1 0 2 0 0 0 0 0

Febra tifoidă 0 1 5 0 1 7 1 0

Alte helmitiaze 1 2 0 7 2 17 8 18

Hepatita virală tip C 0 0 60 29 7 3 80 70

Tusea convulsivă 5 8 37 11 44 8 0 0

Angina speptococică 44 42 30 64 56 0 46 27

Scarlatina 62 79 133 107 99 90 94 88

Rugeola 327 375 126 46 52 334 213 5

Varicela 23 76 60 104 72 64 75 38

Candidoze 0 0 168 0 0 0 0 0

Alte boli virotice 34 46 15 0 26 0 0 0

Malarie 15 3 11 4 15 11 17 13

Ciroza hepatică cron 40 12 56 48 54 60 78 67

Boli de piele 40 30 136 434 363 655 426 384

Sindrom febril 4 7 14 7 2 14 9 7

Tratament antirabic 95 149 117 117 285 320 267 111

Denumirea

Bolii

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Dizenterie 109 119 22 74 104 37 42 61 30

Holera 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Rubeola 209 173 128 6881 420 357 111 89 56

Gripa 243 251 176 197 72 14 16 33 34

Letospiroza - - - 4 1 9 9 10 4

Trichinoza - - - 0 0 0 0 1 2

T.B.C. 1022 1126 1159 1153 1147 1031 941 862 917

Meningoencefalita - - - 3 13 2 15 40 14

Hepatita virală de

tip A

302 401 345 263 363 221 233 144 44

Hepatita de tip B 114 91 97 88 65 80 53 66 37

HIV la copiii între

0 şi 14 ani

0 21 10 3 2 0 1 0 1

HIV adulţi - - - 947 966 777 807 318 371

Sursa datelor: SpClBiCta , Constanţa , (1990-1999, 2000-2008)

87

3.5. Morbiditatea generală (incidenţa pe cauze )

Morbiditatea datorată tumorilor, în judeţul Constanţa, în intervalul 1994- 1999 a

prezentat oscilaţii. Astfel cea mai mare valoare a morbidităţii s-a înregistrat în anul 1997,

fiind de 1658 bolvani la 100.000 locuitori, iar cea mai scăzută valoare s-a înregistrat în anul

1999, fiind de 441 bolnavi la 100.000 de locuitori. În intervalul analizat (1994- 1999),

morbiditatea datorată tumorilor s-a menţinut la valori ridicate: 1994 (508 bolnavi), 1995 (525

bolnavi), 1996 (1119 bolnavi), 1998 (497 bolnavi) (Fig.35a. ) .

Tabel 15a. Morbiditatea datorată tumorilor -România

Ani 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Tumori 508 525 1119 1658 497 441 Sursa datelor : C.N.S., Bucureşti , 1999

Fig. 35a. Morbiditatea datorată tumorilor -România

În intervalul 2004-20009, morbiditatea datorată tumorilor, la nivelul judeţului

Constanţa a înregistrat creşteri faţă de perioada anterioară şi se observă, de asemenea,

fluctuaţii ale acesteia. Cele mai mari valori ale morbidităţii datorată tumorilor s-a înregistrat

în anul 2009, fiind de 2465 bolnavi la 1000 locuitori, iar cea mai scăzută valoare a fost

înregistrată în anul 2005, fiind de 955 bolnavi la 1000 locuitori .

În toată această perioadă se observă valori ridicate ale morbidităţii datorate tumorilor şi

chiar o tendinţă de creştere a acesteia . (Fig.35b. )

Tabel 15b. Morbiditatea datorată tumorilor - judeţul Constanţa

Ani 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Tumori 2079 1445 2079 955 2497 2465


0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

1994 1995 1996 1997 1998 1999

Tumori

bolnavi

88

Fig. 35b. Morbiditatea datorată tumorilor - judeţul Constanţa

Morbiditatea datorată sistemului nervos şi organelor de simţ, în judeţul Constanţa, în

intervalul 1994-1999, a prezentat oscilaţii .În anul 1996, s-a înregistrat cea mai ridicată

valoare a morbidităţii -23155 bolnavi la 100.000 locuitori – iar cea mai scăzută valoare s-a

înregistrat în anul 1999, fiind de 14363 bolnavi la 100.000 locuitori . (Fig.36a.)

Tabel 16a. Morbiditatea datorata bolilor sistemului nervos şi a organelor de simţ- judeţul Constanţa

Ani 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Bolile sistemului nervos şi a organelor de

simţ

18419 22997 23155 20354 19293 14363


Fig. 36a. Morbiditatea datorata bolilor sistemului nervos şi a organelor de simţ- judeţul Constanţa

În judeţul Constanţa, morbiditatea datorată bolilor sistemului nervos şi al organelor de

simţ, în intervalul 2004-2009, a prezentat oscilaţii .Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în

anul 2008, fiind de 4952 bolnavi la 1000 locuitori, iar cea mai redusă valoare s-a înregistrat în

89

anul 2007 -1324 bolnavi la 1000 locuitori . În ultima perioadă se observă o uşoară tendinţă de

scădere a morbidităţi datorate sistemului nervos şi a organelor de simţ (Fig.36b.)

Tabel 16b. Morbiditatea datorata bolilor sistemului nervos şi a organelor de simţ- judeţul Constanţa

Ani 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Bolile sistemului nervos şi a

organelor de simţ

1683 3066 1695 1324 4952 4254


Fig. 36b. Morbiditatea datorata bolilor sistemului nervos şi a organelor de simţ- judeţul Constanţa

Morbiditatea datorată bolilor aparatului circulator, în judeţul Constanţa, în intervalul

1994-1999 a prezentat oscilaţii, astfel în anul 1999 s-a înregistrat cea mai scăzută valoare a

acesteia -6057 bolnavi la 100.000 locuitori, iar cea mai ridicată s-a înregistrat în anul 1997,

fiind de 10621 bolnavi la 100.000 . (Fig. 37a.)

Tabel 17a. Morbiditatea datorată bolilor aparatului circulator- judeţul Constanţa

Ani 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Bolile aparatului circulator 7797 10264 7447 10621 8119 6057


Fig. 37a. Morbiditatea datorată bolilor aparatului circulator- judeţul Constanţa

90

În intervalul 2004 – 2009, morbiditatea datorată bolilor aparatului circulator, în judeţul

Constanţa a înregistrat valori ridicate, cele mai mari fiind de 46159 bolnavi la 1000 de

locuitori în anii 2004 şi 2006 şi cele mai mici valori s-au înregistrat în anul 2009 (20399

bolnavi la 1000 locuitori ) . În ultima perioadă se observă o tendinţă uşoară de scădere a

morbidităţii datorate bolilor aparatului circulator . (Fig.37b.)

Tabel 17b. Morbiditatea datorată bolilor aparatului circulator- judeţul Constanţa

Ani 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Bolile aparatului circulator 46159 28375 46159 20598 22880 20399


Fig.37b. Morbiditatea datorată bolilor aparatului circulator- judeţul Constanţa

Morbiditatea datorată bolilor aparatului digestiv în intervalul 1994-1999, la nivelul

judeţului Constanţa a prezentat oscilaţii, astfel în anul 1999 s-a înregistrat cea mai scăzută

valoare a morbidităţii -39442 bolnavi la 100.000 locuitori, iar în anul 1995, s-a înregistrat cea

mai ridicată valoare 232760 bolnavi la 100.000 locuitori . (Fig.38a.)

Tabel 18a. Morbiditatea datorată bolilor aparatului digestiv - judeţul Constanţa

Ani 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Bolile aparatului digestiv 168330 232760 191840 220882 46356 39442

Fig.38a. Morbiditatea datorată bolilor aparatului digestiv - judeţul Constanţa

91

În judeţul Constanţa, în intervalul 2004-2009, morbiditatea datorată bolilor aparatului

digestiv a înregistrat oscilaţii, cele mai ridicate valori fiind, în anul 2005 ( 42295 bolnavi la

1000 locuitori ), iar cele mai scăzute valori ale morbidităţii, fiind în 2007 ( 16865 bolnavi la

1000 locuitori ) . În ultima perioadă se observă o uşoară scădere a morbidităţii datorate bolilor

aparatului digestiv ( Fig.38b )

Tabel 18b. Morbiditatea datorată bolilor aparatului digestiv- judeţul Constanţa

Ani 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Bolile aparatului digestiv 29.294 42.295 29.294 16.865 25.730 22.316


Fig.38b. Morbiditatea datorată bolilor aparatului digestiv- judeţul Constanţa

Morbiditatea datorată bolilor aparatului respirator, în judeţul Constanţa, în intervalul

1994-1999, a prezentat oscilaţii, cea mai ridicată valoare a acesteia s-a înregistrat în anul

1996, fiind de 204441 bolnavi la 100.000 locuitori, iar cea mai scăzută valoare în anul 1998 –

16801 bolnavi la 100.000 locuitori . (Fig.39a.)

Tabel 19a. Morbiditatea datorată bolilor aparatului respirator- judeţul Constanţa

Ani 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Bolile aparatului respirator 157395 128132 204441 182970 16801 153536

Fig. 39a. Morbiditatea datorată bolilor aparatului respirator- judeţul Constanţa

92

Morbiditatea datorată bolilor aparatului respirator, în intervalul 2004-2009, în judeţul

Constanţa, a înregistrat valori ridicate şi se observă o tendinţă de creştere a acesteia.Cele mai

ridicate valori s-au înregistrat în anul 2009, fiind de 235.444 bolnavi la 100.000 locuitori, iar

cea mai scăzută valoare, în anul 2008 – 145.841 bolnavi la 100.000 locuitori . (Fig.39b.)

Tabel 19b. Morbiditatea datorată bolilor aparatului respirator- judeţul Constanţa

Ani 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Bolile aparatului respirator 189.666 214.855 189.666 170.777 145.841 235.444


Fig. 39b. Morbiditatea datorată bolilor aparatului respirator- judeţul Constanţa

Morbiditatea datorată bolilor aparatului genito-urinar, în judeţul Constanţa, în

intervalul 1994-1999, a prezentat oscilaţii, astfel, în anul 1999 s-a înregistrat cea mai scăzută

valoare a acesteia -13496 bolnavi la 1000.000 locuitori, iar cea mai ridicată valoare s-a

înregistrat în anul 1995 -21031 bolnavi la 100.000 locuitori . (Fig.40a.)

Tabel 20a. Morbiditatea datorată bolilor aparatului genito-urinar - judeţul Constanţa

Ani 1994 1995 1996 1997 1997 1998

Bolile aparatului genitor-urinar 15132 21031 17892 18909 18918 13496


Fig.40a. Morbiditatea datorată bolilor aparatului genito-urinar ,în judeţul Constanţa

93

În intervalul 2004-2009, în judeţul Constanţa, morbiditatea datorată bolilor aparatului

genito-urinar a prezentat oscilaţii, astfel, în anul 2005, s-a înregistrat cea mai ridicată valoare -

33.529 bolnavi la 1000 locuitori, iar, cea mai scăzută valoare s-a înregistrat în anul 2009 -

20.830 bolnavi la 1000 locuitori . În ultima perioadă se observă o uşoară scădere a

morbidităţii datorată bolilor aparatului genito-urinar . (Fig.40b.)

Tabel 20b. Morbiditatea datorată bolilor aparatului genito-urinar- judeţul Constanţa

Ani 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Bolile aparatului genitor-urinar 21.853 33.529 21.853 37.262 26.118 20.830


Fig.40b. Morbiditatea datorată bolilor aparatului genito-urinar- judeţul Constanţa

Morbiditatea datorată bolilor înfecţioase şi parazitare, în judeţul Constanţa, în intervalul

1994-1999 a prezentat oscilaţii, astfel în anul 1999, s-a înregistrat cea mai scăzută valoare a

acesteia 15551 bolnavi, iar în anul 1995, s-a înregistrat cea mai ridicată valoare 20068

bolnavi. (Fig.41a.)

Tabel 21a. Morbiditatea datorată bolilor înfecţioase şi parazitare - judeţul Constanţa

Ani 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Boli infecţioase şi parazitare 17456 20068 18796 17421 17101 15551


Fig.41a. Morbiditatea datorată bolilor înfecţioase şi parazitare - judeţul Constanţa

94

În judeţul Constanţa, în intervalul 2004-2009, morbiditatea datorată bolilor infecţioase şi

parazitare, a prezentat oscilaţii, astfel, în anul 2005 s-a înregistrat cea mai ridicată valoare a

acesteia ( 21.170 bolnavi la 1000 locuitori ), iar cea mai scăzută valoare (5681 bolnavi la 1000

locuitori), în anul 2008 . ( Fig.41b )

Tabel 21b. Morbiditatea datorată bolilor înfecţioase şi parazitare - judeţul Constanţa

Ani 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Boli infecţioase şi parazitare 18.101 21.170 10.488 10.954 5681 8322

Sursa datelor : D.J.S. Constanţa ,2009

Fig. 41b. Morbiditatea datorată bolilor înfecţioase şi parazitare - judeţul Constanţa

În intervalul 2004-2009 ,morbiditatea generală a înregistrat valori ridicate şi a prezentat

oscilaţii la nivelul judeţului Constanţa. Cea mai ridicată valoare s-a înregistrat în anul 2004 şi

a fost de 449.121 bolnavi la 100.000 locuitori ,iar cea mai scăzută valoare s-a înregistrat ,în

anul 330.548 bolnavi la 100.000 bolnavi la 100.000 locuitori .

Tabel 23. Morbiditatea generală incidenţa pe cauze – judeţul Constanţa

Ani 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total 392.872 449.121 384.416 360.241 330.548 399.646

Mediu

urban rural urban rural urban rural urban rural urban rural urban rural

Morbiditatea

generală-

cifre

absolute

254.142 138.730 331.744 117.347 249.248 135.168 244.154 116.087 252280 78.268 254.142 138.730

Tabel 24. Morbiditatea generală ,la 1000 locuitori –judeţul Constanţa

Ani 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Morbiditatea general la 1000

locuitori

550,5 528,0 536,46 501,49 548,90 553,60


95

Fig. 42.

96

CAPITOLUL 4

Starea de sănătate a populaţiei în judeţul Constanţa.

Indicele de sănătate a populaţiei

Indicele de sănătate-1999

Indicele de sănătate ne indică starea de sănatate a populaţiei dintr-un anumit teritoriu.

La nivelul ţării, în 1999, valoarea medie a indicelui de sănătate a fost de 0,454.

Repartiţia teritorială a acestui indice relevă că, din totalul celor 41 de judeţe ale ţării, în numai

21 de judeţe, valoarea indicelui de sănătate a fost sub media pe ţară (sub 0,454)- de exemplu:

Constanţa, Tulcea, Iaşi, Neamţ, Bacău, Sibiu, Braşov, Alba, Cluj, Timiş, etc. Valori ale

indicelui de sănătate cuprinse între 0,454 şi 0,500 s-au înregistrat în 11 judeţe ale ţării

(Suceva, Vaslui, Brăila, Călăraşi, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Bihor, etc.), iar valori foarte

ridicate, mult peste media ţării, s-au înregistrat în 9 judeţe- peste 0,500- Vrancea, Buzău,

Prahova, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Botoşani, etc.

Urmărind harta stării de sănătate a populaţiei în România (Fig.43), se constată

existenţa a trei areale: un prim areal, în care starea de sănătate a populaţiei este considerată

satisfăcătoare. În acest prim areal, valoarea indicelui de sănătate a populaţiei este sub 0,454.

Un al doilea areal, îm care valoarea indicelui de sănătate este cuprinsă între 0,454 şi 0,500,

caracterizeză o populaţie cu o stare a sănătăţii fragilă. În cel de-al treilea areal, valoarea

indicelui de sănătate este cu mult peste media ţării (peste 0,500) şi caracterizează populaţia cu

probleme grave de sănătate .

La nivelul ţării, judeţul Constanţa se încadrează în arealul în care populaţia este

caracterizată de o stare de sănătate satisfăcătoare.

În judeţul Constanţa, valoarea medie a indicelui de sănătate, în 1999, a fost de

0,329. Indicele de sănătate prezintă diferenţieri în cadrul judeţului. Astfel, din cele 63 de

localităţi, în 32 dintre acestea, valoarea indicelui de sănătate a înregistrat o valoare sub media

pe judeţ (sub 0,329). Aceste 32 de localităţi- de exemplu: Medgidia (0,058), Năvodari (0,058),

Mangalia (0,068), Ovidiu (0,146), Cernavodă (0,177), Hârşova (0,191), Tuzla (0,208), Mihail

Kogălniceanu (0,220), Cobadin (0,243), Cumpăna (0,244), etc.- formează un areal în care

starea de sănătate a populaţiei este considerată satisfăcătoare.

97

Valori ale indicelui de sănătate a populaţiei cuprinse între 0, 329 şi 0,400 s-au

înregistrat în 18 localităţi ale judeţului- de exemplu: Lipniţa (0,335), 23 August (0,342),

Gârliciu (0,348), Târguşor (0,346), Săcele (0,347), Nicolae Bălcescu (0,358), Băneasa

(0,358), Independenţa (0,359), etc.- şi caracterizează un areal în care starea de sănătate a

populaţiei este considerată fragilă.

În 13 localităţi ale judeţului s-au înregistrat valori ale indicelui de sănătate cu

mult peste medie- peste 0,400- caracterizând un areal în care populaţia prezintă probleme

grave de sănătate (Amzacea 0,414, Chirnogeni 0,419, Peştera 0,419, Ciobanu 0,439, Istria

0,483, etc.).

Cele mai scăzute valori ale indicelui de sănătate, în judeţul Constanţa, s-au

înregistrat în localităţile: Medgidia (0,058), Năvodari (0,058), Mangalia (0,068), Ovidiu

(0,146), etc., iar cele mai mari valori, cu mult peste media judeţului s-au înregistrat, în

localităţile: Cerchezu (0,523), Siliştea (0,585), Tortomanu (0,595), Dumbrăveni (0,724).

(Fig.46 )

Tabel 25. INDICELE DE SĂNATATE - 1999

Oraşe,

Comune

Mortalitatea

ap.

respirator

Mortalitatea

ap. digestiv Tumori

Mortalitatea

ap.

circulator Mortalitatea

infantilă

I.S.

Constanţa 0,098 0,57 0,345 0,414 0,033 0,292

Mangalia 0 0,157 0,123 0 0,062 0,068

Medgidia 0,034 0,088 0,106 0,009 0,056 0,058

Basarabi 0,159 0,435 0,565 0,176 0,047 0,276

Cernavodă 0,217 0,271 0,214 0,148 0,036 0,177

Eforie 0,076 0,669 0,255 0,182 0,03 0,234

Hârşova 0,098 0,492 0,195 0,123 0,05 0,191

Năvodari 0,052 0,138 0,001 0,055 0,046 0,058

Negru Vodă 0,219 0,5 0,180 0,326 0,091 0,263

Ovidiu 0,205 0,256 0,18 0,063 0,029 0,146

Techirghiol 0,306 0,654 0,286 0,168 0,038 0,290

23 August 0,365 0,662 0,361 0,291 0,033 0,342

Adamclisi 0,474 0,312 0,49 0,445 0 0,398

Agigea 0,653 0,557 0 0,362 0 0,314

Albeşti 0,434 0,2 0,221 0,435 0,134 0,284

Aliman 0,514 0,229 0,478 0,470 0,129 0,364

Amzacea 0,493 0,666 0,322 0,532 0,059 0,414

Băneasa 0,476 0,648 0,110 0,354 0,204 0,358

Castelu 0,394 0,467 0,228 0,100 0,063 0,250

Cerchezu 0,665 0,848 0,435 0,524 0,147 0,523

Chirnogeni 0,808 0,4 0,344 0,416 0,128 0,419

Ciobanu 0,759 0,759 0,144 0,476 0,06 0,439

Ciocârlia 0,707 0,447 0,325 0,496 0 0,395

Cobadin 0,456 0,391 0,152 0,147 0,071 0,243

Cogealac 0,494 0,19 0,086 0,243 0,03 0,208

Comana 0,898 0,365 0,476 0,304 0,407 0,490

98

Corbu 0,428 0,746 0,14 0,258 0,056 0,325

Crucea 0,841 0,413 0,358 0,263 0,056 0,386

Cumpăna 0,41 0,494 0,165 0,114 0,041 0,244

Deleni 0,682 0,577 0,088 0,326 0,142 0,363

Dobromir 0,666 0,283 0,348 0,577 0,123 0,399

Dumbrăveni 0,969 0 1 0,653 1 0,724

Garliciu 0,973 0,391 0,152 0,236 0 0,348

Ghindăreşti 1 0,86 0,229 0,312 0 0,480

Independenţ 0,695 0,44 0,25 0,306 0,104 0,359

Ion Corvin 0,528 0,351 0,236 0,193 0,183 0,298

Istria 0,678 0,862 0,444 0,377 0,58 0,483

Limanu 0,637 0,655 0,163 0,188 0,127 0,354

Lipniţa 0,622 0,602 0,033 0,343 0,079 0,335

Lumina 0,47 0,427 0,207 0,177 0,128 0,281

Mereni 0,489 0,827 0,114 0,297 0,15 0,375

Mihai Viteazu 0,449 0,619 0,037 0,451 0,043 0,319

M.Kogălniceanu 0,334 0,426 0,173 0,150 0,02 0,220

Mircea Vodă 0,282 0,552 0,183 0,136 0,099 0,250

N. Bălcescu 0,532 0,424 0,479 0,239 0,117 0,358

Oltina 0,321 0,483 0,059 0,311 0 0,234

Ostrov 0,36 0,414 0,194 0,275 0,063 0,261

Pantelimon 0,616 0,389 0,156 0,887 0,174 0,446

Pecineaga 0,09 0,475 0,13 0,446 0,065 0,241

Peştera 0,433 0,802 0,22 0,490 0,153 0,419

Poarta Albă 0,554 0,914 0,476 0,338 0,115 0,479

Rasova 0,366 0,531 0,238 0,357 0,084 0,315

Săcele 0,467 0,638 0,104 0,458 0,069 0,347

Saraiu 0,361 0,525 0,235 0,720 0,139 0,396

Seimeni 0,503 0,338 0,224 0,831 0,010 0,399

Siliştea 0,336 1 0,347 1 0,217 0,585

Târguşor 0,536 0,474 0,277 0,445 0 0,346

Topalu 0,197 0,35 0,127 0,513 0,113 0,260

Topraisar 0,475 0,517 0,150 0,294 0,059 0,299

Tortomanu 0,912 0,741 0,483 0,614 0,227 0,595

Tuzla 0,193 0,433 0,259 0,133 0,025 0,208

Valu lui Traian 0,378 0,634 0,246 0,135 0,049 0,288

Vulturu 0,613 0 0,401 0,266 0 0,256

Sursa datelor : prelucrate după Decedaţi 1999 , Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa

La sfârşitul anului 2000 judeţul Constanţa se încadrează în arealul în care populaţia este

caracterizată de o înrăutăţire a stării de sănătate, prin creşterea valorii indicelui de sănătate –

valoarea medie a acestuia este de 0,636 ,înregistrată în anul 2003.

La nivelul judeţului Constanţa, valoarea indicelui de sănătate prezintă diferenţieri

teritoriale, astfel, din cele 63 de localităţi ale judeţului, în 27 dintre acestea, indicele de

sănătate a înregistrat o valoare sub media pe judeţ sub 0,636 –Ghindăreşti 0,362, Gârliciu

0,444 , Adamclisi 0,480 , Ciobanu 0,498 ,etc.-formează un areal în care starea de sănătate a

populaţiei este considerată satisfăcătoare.

Valoarea indicelui de sănătate cuprinsă între 0,636 şi 0,700 s-au înregistrat în 19 localităţi

ale judeţului –exemple: Constanţa 0,687, Murfatlar 0,679, Techirghiol 0,661, etc.-ce

caracterizează un areal în care starea de sănătate a populaţiei este considerată fragilă.

99

În 17 localităţi ale judeţului, valoarea indicelui de sănătate prezintă valori cu mult peste

medie –peste 0,700 – caracterizând un areal în care populaţia prezintă probleme grave de

sănătate ( Cernavodă 0,804, Mangalia 0,917, Năvodari 0,919,etc.) .

Localităţile în care valoarea indicelui de sănătate era redusă sub 0,.329, în anul 1999 au

suferit modificări majore, astfel se observă o creştere accentuată a valorii acestui indice-peste

0,700- deci, o înrăutăţire a stării de sănătate a populaţiei,în anul 2003 . (Fig.48.)

Tabel 26. INDICELE DE SĂNATATE - 2003

Oraşe,

Comune

Mortalitatea

ap.

respirator

Mortalitatea

ap. digestiv Tumori

Mortalitatea

ap.

circulator Mortalitatea

infantilă

I.S.

Constanţa 0,900 0,479 0,607 0,585 0,866 0,687

Mangalia 1 0,926 0,817 1 0,844 0,917

Medgidia 0,962 1 0,843 0,989 0,696 0,898

Murfatlar 0,838 0,625 0,389 0,821 0,723 0,679

Cernavodă 0,780 0,803 0,740 0,850 0,848 0,804

Eforie 0,924 0,380 0,699 0,816 0,780 0,719

Hârşova 0,899 0,550 0,760 0,881 0,694 0,756

Năvodari 0,941 0,932 0,941 0,949 0,834 0,919

Negru Vodă 0,778 0,553 0,772 0,671 1 0,754

Ovidiu 0,791 0,818 0,786 0,925 0,755 0,815

Techirghiol 0,690 0,386 0,677 0,834 0,718 0,661

23 August 0,630 0,400 0,588 0,671 0,491 0,556

Adamclisi 0,245 0,759 0,451 0,576 0,372 0,480

Agigea 0,347 0,482 0,958 0,631 1 0,683

Albeşti 0,561 0,860 0,770 0,582 0,500 0,654

Aliman 0,480 0,848 0,475 0,529 0,800 0,626

Amzacea 0,501 0,384 0,655 0,553 1 0,618

Băneasa 0,518 0,279 0,818 0,593 0,670 0,575

Castelu 0,601 0,555 0,761 0,841 0,526 0,656

Cerchezu 0,329 0,172 0,574 0,494 1 0,513

Chirnogeni 0,183 0,663 1 0,562 0,780 0,637

Ciobanu 0,233 0,178 0,860 0,553 0,667 0,498

Ciocârlia 0,450 0,613 0,645 0,501 0,780 0,597

Cobadin 0,704 0,642 0,805 0,838 0,741 0,746

Cogealac 0,480 0,890 0,890 0,726 0,769 0,751

Comana 0,063 0,701 0,538 0,663 0,727 0,538

Corbu 0,720 0,313 0,813 0,740 0,653 0,647

Crucea 0,122 0,638 0,614 0,744 0,780 0,579

Cumpăna 0,814 0,551 0,811 0,896 0,838 0,782

Deleni 0,297 0,472 0,879 0,680 0,718 0,609

Dobromir 0,327 0,789 0,606 0,421 0,566 0,541

Dumbrăveni 0,089 0,952 0 0,347 1 0,477

Garliciu 0 0,678 0,825 0,720 0 0,444

Ghindăreşti 0,051 0,127 0,731 0,686 0,217 0,362

Independenţa 0,298 0,620 0,702 0,693 1 0,662

Ion Corvin 0,467 0,717 0,716 0,806 0,036 0,548

Istria 0,319 0,196 0,527 0,607 1 0,529

Limanu 0,441 0,381 0,804 0,784 0,526 0,587

Lipniţa 0,372 0,445 0,919 0,669 0,769 0,634

100

Lumina 0,579 0,617 0,757 0,781 0,477 0,642

Mereni 0,505 0,319 0,853 0,643 0,500 0,564

Mihai Viteazu 0,546 0,465 0,918 0,561 1 0,698

M.Kogălniceanu 0,728 0,674 0,798 0,849 0,797 0,769

Mircea Vodă 0,708 0,494 0,781 0,808 0,443 0,646

N. Bălcescu 0,441 0,638 0,463 0,714 1 0,651

Oltina 0,693 0,554 0,897 0,628 0,550 0,664

Ostrov 0,614 0,667 0,763 0,735 0,746 0,705

Pantelimon 0,377 0,665 0,802 0,224 1 0,613

Pecineaga 0,795 0,552 0,833 0,556 1 0,747

Peştera 0,562 0,256 0,718 0,509 0,836 0,576

Poarta Albă 0,446 0,230 0,495 0,661 0,576 0,481

Rasova 0,629 0,539 0,715 0,648 0,852 0,676

Săcele 0,520 0,383 0,845 0,541 0,333 0,524

Saraiu 0,712 0,569 0,717 0,279 1 0,655

Seimeni 0,497 0,690 0,710 0,168 0,500 0,513

Siliştea 0,663 0 0,598 0 0,053 0,262

Târguşor 0,433 0,597 0,696 0,564 0,678 0,593

Topalu 0,643 0,724 0,837 0,486 1 0,738

Topraisar 0,611 0,537 0,803 0,705 0,759 0,683

Tortomanu 0,059 0,296 0,458 0,385 0,550 0,349

Tuzla 0,830 0,610 0,700 0,868 1 0,801

Valu lui Traian 0,639 0,433 0,698 0,848 0,806 0,684

Vulturu 0,354 0,903 0,552 0,732 1 0,708

Sursa datelor : prelucrate după Decedaţi 2003 , Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa

101

Fig.43.

102

Fig.44.

103

Fig.45.

104

Capitolul 5 Factori determinanţi ai stării de sănătate a populaţiei în

judeţul Constanţa

5.1 Serviciile sanitare

In judeţul Constanţa se găsesc 15 spitale repartizate astfel: 6 spitale în oraşul Constanţa

– Spitalul Judeţean Constanţa, Spitalul Municipal Constanţa, Spitalul de Boli Infecţioase,

Spitalul Militar - cu statut special, acesta deservind cadrele militare – Spitalul Port Constanţa

şi Spitalul TBC; 2 spitale în Eforie, un Centru Medical în Eforie Nord; şi câte un spital în

localiţaţile: Mangalia, Medgidia, Cernavodă, Hârşova, Techirghiol, Agigea, Băneasa – un

Centru de Sănătate. În 1999 la 100.000 de locuitori erau 1,84 spitale la nivelul judeţului

Constanţa.

În aceste spitale numărul de paturi a fost în 1999 de: 5.908 din care 3.250 paturi în

Constanţa, 338 paturi în Mangalia, 540 paturi în Medgidia, 100 paturi în Cernavodă, 490

paturi în Eforie, 100 paturi în Hârşova, 565 paturi în Techirghiol, 445 paturi în Agigea şi 80

paturi în Băneasa, astfel numărul de paturi în spitale în raport la 1000 de locuitori a fost de 6.

În 1999, în judeţul Constanţa numărul total al medicilor era de 1.641, din care în

sectorul public erau 1.177, iar în sectorul privat cca 464 de medici. Cel mai mare număr de

medici se găseşte în localităţile ce dispun de spitale: oraşul Constanţa cu un total de 11150 de

medici, din care majoritatea (875 de medici) sunt în reţeaua sanitară publică şi numai 275 de

medici în sectorul privat; Mangalia cu total de 132 de medici, din care 84 în sectorul sanitar

public şi 48 de medici în sectorul privat; Eforie, cu 62 de medici, din care 60 de medici sunt

încadraţi în sectorul public şi numai 2 medici fiind încadraţi în sectorul privat; Medgidia cu 58

de medici, din care 46 de medici în sectorul public şi 12 medici în sectorul privat, etc. Există

şi localităţi în care numărul medicilor este relativ mare, cu toate că acestea nu dispun de

spitale, ci numai de dispensare medicale: Năvodari cu un total de 40 de medici, din care 37 de

medici în sectorul public şi 3 medici în sectorul privat; Valu lui Traian cu 10 medici, toţi fiind

încadraţi în sectorul privat.

Majoritatea localităţilor dispun de 1 până la 3 medici, existând şi localităţi fără medici:

Pantelimon, Rasona, Vulturu. Deasemenea, se poate observa că sunt şi localităţi unde medici

în marea lor majoritate sunt încadraţi în sectorul privat: Valu lui Traia –10 medici; Mihail

Kogălniceanu –7 medici; Nicolae Bălceascu –6 medici; Tuzla –6 medici; Mereni –5 medici;

etc. – vezi tabelul.

105

La sfârşitul anului 1999, unui medic îi reveneau cca 500 de locuitori, la nivelul

judeţului, totuşi existând diferenţieri în cadrul acestuia: în oraşul Constanţa unui medic îi

revin cca 300 locuitori, în Mangalia unui medic îi revin 333,13 locuitori, în Cernavodă unui

medic îi revin 1019,65 locuitori, în Ovidiu unui medic îi revin 2243,16 locuitori. Se observă

faptul că există şi localităţi în care numărul de locuitori ce revine unui singur medic este

foarte mare, explicaţia fiind că aici există un singur medic – Poarta Albă –unui medic îi revin

3783 locuitori,Peştera –unui medic îi revin 3447 locuitori, Independenţa –singurului medic îi

revin 3142 locuitori, Amzacea –cca 3115 locuitori la un medic, Aliman cu peste 3000

locuitori la un singur medic, etc.

În 1999, în judeţul Constanţa, personalul mediu sanitar (asistente, infirmiere, etc.)

deţinea un total de 5129. Se observă că există o diferenţiere în cadrul judeţului. Astfel, cele

mai multe cadre medii sanitare se găsesc în localităţile ce dispun de spitale: oraşul Constanţa

(3399 cadre medicale); Mangalia (423 cadre medicale); Eforie (289 cadre medicale);

Medgidia (251 cadre medicale); Hârşova (217 cadre medicale). În localităţile Pantelimon,

Rasova şi Vulturu, deşi nu există medic, asistenţa medicală este asigurată de cadrele medii

sanitare în cadrul dispensarelor.

În ceea ce priveşte situaţia dispensarelor se poate observa că acestea sunt prezente în

toate localităţile judeţului. Astfel, din totalul dispensarelor – 249 – în oraşul Constanţa se

găsesc 126 dintre acestea, urmat de Mangalia cu 12 dispensare; Medgidia şi Cernavodă

fiecare cu câte 7 dispensare; Mereni şi Topaisar fiecare cu câte 5 dispensare; etc.

În sistemul complex al reformelor prin care trece ţara noastră în ultimii ani se pot

observa şi în domeniul sanitar schimbări semnificative, menite să aducă la o mai bună

organizare şi restructurare a acestui sector. În cadrul acestei reforme un loc central îl ocupă

aparaţia instituţiei medicului de familie şi implementarea noului sistem de asigurări de

sănătate. Astfel, în judeţul Constanţa în anul 2000 îşi desfăşurau activitatea 542 medici de

familie, din care în oraşul Constanţa 336 medici de familie; în Medgidia 24 medici de familie;

în Mangalia 22 medici de familie; în Năvodari 15 medici de famili; etc. În localitatea Vulturul

în anul 2000 nu exista nici un medic de familie.(Tabel 27.)

106

Tabel 27. Judeţul Constanţa Servicii sanitare – 1999

Oraşe,

Comune :

Nr. de

paturi în

spitale

Nr. de

medici

Personal

mediu

sanitar

Nr. de

spitale

Nr. de

Dispensare

Constanţa 3250 1150 3399 6 126

Mangalia 338 132 423 1 12

Medgidia 540 58 251 1 7

Basarabi 0 8 9 0 4

Cernavodă 100 20 38 1 7

Eforie 490 62 289 2 4

Hârşova 100 10 217 1 1

Năvodari 0 40 79 0 4

Negru Vodă 0 3 4 0 1

Ovidiu 0 6 12 0 1

Techirghiol 565 7 191 1 1

23 August 0 5 8 0 3

Adamclisi 0 1 3 0 1

Agigea 445 24 16 1 1

Albeşti 0 3 2 0 1

Aliman 0 1 5 0 1

Amzacea 0 1 3 0 1

Băneasa 80 6 20 1 1

Castelu 0 3 6 0 3

Cerchezu 0 1 2 0 1

Chirnogeni 0 3 4 0 2

Ciobanu 0 2 2 0 1

Ciocârlia 0 2 5 0 2

Cobadin 0 5 17 0 2

Cogealac 0 2 8 0 4

Comana 0 1 2 0 1

Corbu 0 3 3 0 1

Crucea 0 2 3 0 1

Cumpăna 0 4 4 0 1

Deleni 0 1 3 0 1

Dobromir 0 1 4 0 1

Dumbrăveni 0 1 2 0 1

Garliciu 0 1 1 0 1

Ghindăreşti 0 2 3 0 2

Independenţa 0 1 1 0 1

Ion Corvin 0 1 1 0 1

Istria 0 1 1 0 1

Limanu 0 3 4 0 2

Lipniţa 0 1 1 0 1

Lumina 0 5 6 0 3

Mereni 0 3 6 0 5

Mihai Viteazu 0 2 3 0 1

Mihail Kogălniceanu 0 7 5 0 1

Mircea Vodă 0 2 7 0 4

Nicolae Bălcescu 0 6 5 0 2

Oltina 0 2 3 0 1

Ostrov 0 2 5 0 1

Pantelimon 0 0 2 0 1

Pecineaga 0 2 3 0 1

Peştera 0 1 4 0 1

Poarta Albă 0 1 1 0 1

Rasova 0 0 3 0 1

107

Săcele 0 2 2 0 1

Saraiu 0 1 3 0 1

Seimeni 0 1 1 0 2

Siliştea 0 1 1 0 2

Târguşor 0 2 2 0 1

Topalu 0 1 1 0 1

Topraisar 0 5 7 0 5

Tortomanu 0 1 1 0 1

Tuzla 0 6 8 0 2

Valu lui Traian 0 10 3 0 1

Vulturu 0 0 1 0 1

Sursa datelor : D.J.S. Constanţa, 1999

În anul 2008, în judeţul Constanţa se găsesc 18 spitale, două dintre ele fiind cu capital

privat şi 16 aparţin sectorului public .Astfel ,în oraşul Constanţa se găsesc 5 spitale (Spitalul

Clinic Judeţean de Urgenţă ,Spitalul Militar de Urgenţă ,Spitalul Clinic de boli infecţioase,

Spitalul Clinic de Pneumofiziologie şi Spitalul CFR Universitar Constanţa ) ; două spitale în

Eforie (Spitalul O.T.R.M Eforie Sud şi un centru medical la Eforie Nord ) ; şi câte un spital

în localităţile Mangalia ( Spitalul Municipal ), Medgidia (Spitalul Municipal ), Hârşova

(Spitalul Orăşenesc), Cernavodă (Spitalul Orăşenesc ), Techirghiol (Sanatoriu Balnear ) ,

Agigea (Spitalul de Fiziologie ), Hârşova ( ulterior desfiinţat), Poarta Albă (Penitenciarul –

Spital Poarta Albă ) .

Majoritatea spitalelor se găsesc în centrele urbane mari, unele dintre ele fiind dotate cu

echipamente medicale, spre deosebire de cele orăşeneşti care nu pot oferi servicii medicale

complexe (majoritatea cazurilor grave ajung la Spitalul Clinic de Urgenţă Constanţa ) .

În aceste spitale numărul de paturi a fost în anul 2000 de 5545 ,în 2006 de 4654 ,pentru

ca în 2008 să ajungă la 4646 ,din care : 2284 paturi în Constanţa, 380 paturi în Mangalia, 335

paturi în Medgidia, 60 paturi în Cernavodă, 290 paturi în Eforie, 64 paturi în Hârşova, 935

paturi în Techirghiol, 140 paturi în Agigea, 158 în Poarta Albă (cu regim special, pentru

deţinuţi ), astfel numărul de paturi în spitale raportat la 1000 locuitori a fost de 6,45 .

Numărul total de medici în judeţul Constanţa a fost în 2000 de 1577 medici ,în 2003 ,a

ajuns la 1631 de medici ,pentru ca în anul 2008 să fie de 1863 de medici .

Din cei 1863 de medici ,în sectorul public erau 1427, iar în sectorul privat erau 436 de

medici. Cei mai mulţi dintre aceştia se găsesc în centrele urbane ,care dispun de spital (oraşul

Constanţa cu un total de 1380 medici din care majoritatea -1080 medici –sunt în reţeaua

sanitară publică şi 278 medici în sectorul privat ) ; Mangalia cu un total de 95 de medici, din

care 52 în sectorul public şi 43 de medici în sectorul privat ; Medgidia cu 63 medici, din care

48 medici în sectorul public şi 15 în sectorul privat, Eforie cu un total de 34 medici, din care

27 medici în sectorul public şi 7 medici în sectorul privat; Hârşova-desfiinţat în 20011- erau

108

13 medici, din care 9 în sectorul public şi 4 în sectorul privat ; Agigea cu 13 medici, din care

11 în sectorul public şi 2 în sectorul privat, etc. ) .Un caz aparte este reprezentat de Spitalul

Penitenciar Poarta Albă, care dispune de 21 de medici, toţi în sectorul public şi care deservesc

deţinuţii din penitenciarul Poarta Albă .

Există şi şi localităţi unde numărul de medici este mare, chiar dacă nu există spitale ,ci

doar dispensare medicale sau cabinete medicale publice sau private ( Năvodari, cu 28 de

medici, din care 17 în sectorul public şi 11 în sectorul privat Cumpăna, cu 11 medici, din care

4 în sectorul public şi 7 medici în sectorul privat Valul lui Traian, cu 11 medici, din care 5 în

sectorul public şi 6 în sectorul privat, Mihali Kogălniceanu cu 7 medici din care 4 în sectorul

public şi 3 medici în sectorul privat, Cobadin şi Cogealac cu câte 6 medici ). În aceste

localităţi se găsesc numeroase cabinete medicale de specialitate, în sectorul public şi privat –

Năvodari 12 cabinete, Valu lui Traian, cu 10 cabinete şi Cumpăna 4 cabinete, etc.

În majoritatea localităţilor din judeţul Constanţa, numărul este între 1 şi 3 medici, ce îşi

desfăşoară activitatea în sectorul public, existând şi localităţi în care nu există cadre medicale

speciazate .

În intervalul 2000-2008 dintr-o serie de localităţi din judeţul Constanţa au lipsit medicii:

Dumbrăveni (între 2000- 2003 ), Horia între (2000-2003 ), Saligny ( între 2000-2005), Cuza

Vodă (între 2000-2005), Bărăganul ( între 2000-2005 şi în anul 2007 ), Amzacea (2008 )

Fântânele ( 2000-20006 şi 2008 ) şi localitatea Grădina, care a dispus de un medic doar în

anul 2006 (Tabel 29, 30 ) .

În aceeaşi perioadă se observă o predominare a medicilor încadraţi în sectorul public,

excepţie făcând localitatea Independenţa, unde singurul medic este încadrat în sectorul privat

(anul 2008 ) .

În anul 2000 la nivelul judeţului unui medic îi reveneau 466 locuitori, în 2003 unui medic

îi reveneau 436 locuitori, în 2006 a ajuns la 458 locuitori, pentru ca la sfârşitul anului 2008,

unui medic să îi revină cca. 386 locuitori, la nivelul judeţului Constanţa, totuşi existând

diferenţieri în cadrul acestuia în oraşul Constanţa unui medic îi revin 225 locuitori, în

Mangalia unui medic îi revin 425 locuitori, în oraşul Medgidia unui medic îi revin 701

locuitori, în oraşul Cernavodă unui medic îi revin 927 locuitori, cele mai mari valori se

înregistrează în mediul rural :Ciobanu unde, unui medic îi revin 1728 de locuitori, Deleni

unde unui medic îi revin 2413 locuitori, Lipniţa unde, unui medic îi revin 3360 locuitori, etc.

Personalul mediu sanitar (asistente ,infirmiere ,etc.), în judeţul Constanţa a înregistrat

valori diferite în intervalul 2000-2008, astfel numărul cel mai mic al cadrelor medii sanitare

109

s-a înregistrat în anul 2003 (3963 persoane ), iar cel mai numeros personal medical, de 4297

persoane a fost în anul 2008 .

Cele mai numeroase cadre medicale se găsesc în localităţile ce dispun de spitale, astfel în

anul 2008, în oraşul Constanţa erau 2781 cadre medicale, Medgidia (286 cadre medicale) ,

Mangalia (274 cadre medicale ), Eforie ( 191 cadre medicale ), Techirghiol ( 206 cadre

medicale ), Poarta Albă (47 cadre medicale), etc. (Tabel 29,30 )

La nivelul judeţului Constanţa sunt şi localităţi unde lipsesc cadrele medii sanitare :

Amzacea (2008 ), Fântânele ( 2000-2006 şi 2008), Saligny (2003-2005), Grădina (2000-

2005 şi 2007-2008) şi Horia (2003) .

În ceea ce priveşte situaţia dispensarelor la nivelul judeţului Constanţa, în intervalul 2000-

2008, se observă o scădere numerică a acestora, astfel în anul 2000 erau 25 de dispensare din

care 5 se găseau în mediul rural, iar în anul 2008 sunt 6 dispensare, toate fiind localizate în

mediul urban . ( Tabel 28.)

Un loc important în sistemul de sănătate îl ocupă instituţia medicului de familie, care la

nivelul judeţului Constanţa, în intervalul 2003 – 2008 a suferit modificări, astfel în anul 2006

s-a înregistrat numărul cel mai mare de medici de familie (551 ), pentru ca în anul 2008 s-a

înregistrat o scădere semnificativă a numărului acestora ajungând la 403 . (Tabel 34. )

Tabel 28. Repartiţia teritorială a dispensarelor-judeţul Constanţa

Localităţi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Constanţa 18 5 7 5 5 4 1 1 1

Mangalia - - - 1 1 1 1 1 1

Medgidia - 1 2 2 2 2 1 1 1

Cernavodă - 1 2 1 1 1 1 1 1

Hârşova - - 1 1 1 1 1 1 1

Băneasa - - 1 1 1 1 1 1 1

Agigea - - - 1 1 1 - - -

Eforie 1 - - - - - - - -

Castelu 1 - - - - - - - -

Ciocârlia 1 - - - - - - - -

Cobadin 1 - - - - - - - -

M.Kogălniceanu 1 1 1 1 1 1 - - -

Mircea Vodă 1 - - - - - - - -

Poarta Albă 1 1 1 2 - - - -

TOTAL 25 9 15 15 13 12 6 6 6


110

Tabel 29. Servicii sanitare –judeţul Constanţa

2000 şi 2003

Oraşe,

Comune :

Nr. de

paturi în

spitale

Nr. de

medici

Personal

mediu

sanitar

Nr. de spitale Nr. de

Dispensare

2000 2003 2000 2003 2000 2003 2000 2003 2000 2003

Constanţa

2670 2333 1059 1098 2332 2454 5 5 18 5

Mangalia 470

370

74 97 350 355 1 2 0 1

Medgidia 440 325 81 84 259 240 1 1 0 2

Murfatlar 0 0 10 10 14 13 0 0 0 0

Cernavodă 45 60 25 28 70 65 1 1 0 1

Eforie 385 250 45 40 291 213 1 2 1 0

Hârşova 95 65 13 24 58 36 1 1 0 1

Năvodari 0 0 103 33 49 41 0 0 0 0

Negru Vodă 0 0 7 5 13 38 0 0 0 0

Ovidiu 0 0 5 8 10 13 0 0 0 0

Techirghiol 565 985 31 35 198 189 1 1 0 0

23 August 0 0 3 3 6 3 0 0 0 0

Adamclisi 0 0 1 1 1 2 0 0 0 0

Agigea 465 160 19 14 77 65 0 1 0 1

Albeşti 0 0 1 3 4 3 0 0 0 0

Aliman 0 0 1 1 2 2 0 0 0 0

Amzacea 0 0 1 1 3 1 0 0 0 0

Băneasa 85 80 13 14 37 37 1 1 0 1

Castelu 0 0 3 5 5 5 0 0 1 0

Cerchezu 0 0 1 3 2 3 0 0 0 0

Chirnogeni 0 0 3 5 6 8 0 0 0 0

Ciobanu 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Ciocârlia 0 0 2 3 2 3 0 0 1 0

Cobadin 0 0 4 5 6 5 0 0 1 0

Cogealac 0 0 2 5 7 4 0 0 0 0

Comana 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Corbu 0 0 2 2 5 5 0 0 0 0

Crucea 0 0 2 3 2 3 0 0 0 0

Cumpăna 0 0 3 6 5 6 0 0 0 0

Deleni 0 0 1 2 1 2 0 0 0 0

Dobromir 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Dumbrăveni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Garliciu 0 0 1 2 1 1 0 0 0 0

Ghindăreşti 0 0 1 1 1 2 0 0 0 0

Independenţa 0 0 1 2 1 2 0 0 0 0

Ion Corvin 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

111

Istria 0 0 1 2 1 1 0 0 0 0

Limanu 0 0 2 3 7 5 0 0 0 0

Lipniţa 0 0 1 2 1 2 0 0 0 0

Lumina 0 0 3 3 6 4 0 0 0 0

Mereni 0 0 2 2 5 2 0 0 0 0

Mihai Viteazu 0 0 2 1 2 2 0 0 0 0

M. Kogălniceanu

0 0

7 7 11 9 0 0 1 1

Mircea Vodă 0 0 2 1 2 1 0 0 1 0

Nicolae Bălcescu 0 0 5 5 9 6 0 0 0 0

Oltina 0 0 1 2 2 2 0 0 0 0

Ostrov 0 0 3 4 4 5 0 0 0 0

Pantelimon 0 0 1 1 2 1 0 0 0 0

Pecineaga 0 0 1 1 3 2 0 0 0 0

Peştera 0 0 2 2 2 2 0 0 0 0

Poarta Albă 240 138 17 19 48 53 1 1 1 2

Rasova 0 0 2 3 3 3 0 0 0 0

Săcele 0 0 2 2 4 3 0 0 0 0

Saraiu 0 0 1 2 1 2 0 0 0 0

Seimeni 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Siliştea 0 0 1 2 1 2 0 0 0 0

Târguşor 0 0 2 3 3 5 0 0 0 0

Topalu 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Topraisar 0 0 4 4 7 8 0 0 0 0

Tortomanu 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Tuzla 0 0 4 4 8 4 0 0 0 0

Valu lui Traian 0 0 5 6 8 8 0 0 0 0

Vulturu 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Costineşi 0 0 2 2 4 4 0 0 0 0

Horia 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0

TOTAL 5545 4766 1601 1636 4132 3965 13 16 25 15


Tabel 30. Servicii sanitare –judeţul Constanţa

2006 şi 2008

Oraşe,

Comune :

Nr. de

paturi în

spitale

Nr. de

medici

Personal

mediu

sanitar

Nr. de spitale Nr. de

Dispensare

2006 2008 2006 2008 2006 2008 2006 2008 2006 200

8

Constanţa 2327 2284 1043 1358 2470 2781 5 7 1 1

Mangalia 370

380

94 95 402 274 2 2 1 1

Medgidia 335 335 87 63 293 286 1 1 1 1

Murfatlar 0 0 15 12 17 17 0 0 0 0

Cernavodă 60 60 29 20 87 73 1 1 1 1

Eforie 250 290 39 34 191 191 2 2 0 0

112

Hârşova 65 64 18 13 62 57 1 1 1 1

Năvodari 0 0 34 28 47 49 0 0 0 0

Negru Vodă 0 0 6 3 8 13 0 0 0 0

Ovidiu 0 0 12 11 15 20 0 0 0 0

Techirghiol 885 935 33 29 208 206 1 1 0 0

23 August 0 0 3 7 4 10 0 0 0 0

Adamclisi 0 0 1 1 2 1 0 0 0 0

Agigea 150 140 12 13 48 71 1 1 0 0

Albeşti 0 0 2 2 1 2 0 0 0 0

Aliman 0 0 1 2 1 2 0 0 0 0

Amzacea 0 0 1 0 2 0 0 0 0 0

Băneasa 50 0 15 9 32 26 1 1 1 1

Castelu 0 0 2 2 4 3 0 0 0 0

Cerchezu 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Chirnogeni 0 0 2 3 4 6 0 0 0 0

Ciobanu 0 0 1 2 2 2 0 0 0 0

Ciocârlia 0 0 2 2 3 2 0 0 0 0

Cobadin 0 0 3 6 7 8 0 0 0 0

Cogealac 0 0 4 6 5 6 0 0 0 0

Comana 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Corbu 0 0 3 4 3 5 0 0 0 0

Crucea 0 0 2 2 1 3 0 0 0 0

Cumpăna 0 0 6 11 7 12 0 0 0 0

Deleni 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Dobromir 0 0 1 2 1 2 0 0 0 0

Dumbrăveni 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Garliciu 0 0 1 2 1 4 0 0 0 0

Ghindăreşti 0 0 1 1 2 2 0 0 0 0

Independenţa 0 0 1 1 1 3 0 0 0 0

Ion Corvin 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Istria 0 0 3 4 5 4 0 0 0 0

Limanu 0 0 3 6 5 5 0 0 0 0

Lipniţa 0 0 1 1 1 2 0 0 0 0

Lumina 0 0 6 8 8 8 0 0 0 0

Mereni 0 0 1 1 2 1 0 0 0 0

Mihai Viteazu 0 0 1 3 2 1 0 0 0 0

M. Kogălniceanu 0 0

7 7 11 13 0 0 0 0

Mircea Vodă 0 0 2 2 2 2 0 0 0 0


Oltina 0 0 1 1 1 2 0 0 0 0

Ostrov 0 0 1 3 1 3 0 0 0 0

Pantelimon 0 0 1 2 1 2 0 0 0 0

Pecineaga 0 0 2 2 1 1 0 0 0 0

Peştera 0 0 2 2 2 1 0 0 0 0

Poarta Albă 162 158 16 21 47 47 1 1 0 0

Rasova 0 0 2 3 2 3 0 0 0 0

Săcele 0 0 2 2 2 2 0 0 0 0

Saraiu 0 0 1 1 1 2 0 0 0 0

Seimeni 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Siliştea 0 0 2 3 1 3 0 0 0 0

Târguşor 0 0 1 1 2 2 0 0 0 0

Topalu 0 0 1 1 1 3 0 0 0 0

Topraisar 0 0 3 6 4 5 0 0 0 0

Tortoman 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Tuzla 0 0 4 6 4 8 0 0 0 0

Valu lui Traian 0 0 8 11 7 16 0 0 0 0

Vulturu 0 0 1 1 2 1 0 0 0 0

113

Costineşi 0 0 3 6 5 5 0 0 0 0

Horia 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0

Grădina 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0

Saligny 0 0 2 1 2 1 0 0 0 0

Cuza Vodă 0 0 1 1 2 1 0 0 0 0

Bărăganu 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Fântânele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL 4654 4646 1565 1863 4071 4294 16 18 6 6


Tabel 31. Numărul medicilor- judeţul Constanţa

1999

Oraşe,

Comune:

Medici- 1999

TOTAL Sector

public

Sector

privat

Constanţa 1150 875 275

Mangalia 132 84 48

Medgidia 58 46 12

Basarabi 8 6 2

Cernavodă 20 8 12

Eforie 62 60 2

Hârşova 10 7 3

Năvodari 40 37 3

Negru Vodă 3 3 0

Ovidiu 6 0 6

Techirghiol 7 0 7

23 August 5 0 5

Adamclisi 1 0 1

Agigea 24 20 4

Albeşti 3 3 0

Aliman 1 0 1

Amzacea 1 0 1

Băneasa 6 3 3

Castelu 3 2 1

Cerchezu 1 1 0

Chirnogeni 3 0 3

Ciobanu 2 0 2

Ciocârlia 2 0 2

Cobadin 5 0 5

Cogealac 2 0 2

Comana 1 0 1

Corbu 3 3 0

Crucea 2 0 2

Cumpăna 4 4 0

Deleni 1 0 1

Dobromir 1 1 0

Dumbrăveni 1 0 1

Gârliciu 1 0 1

Ghindăreşti 2 1 1

Independenţa 1 0 1

114

Ion Corvin 1 0 1

Istria 1 0 1

Limanu 3 0 3

Lipniţa 1 1 0

Lumina 5 0 5

Mereni 3 2 1

Mihai Viteazu 2 0 2

M.Kogălniceanu 7 0 7

Mircea Vodă 2 0 2

Nicolae Bălcescu 6 0 6

Oltina 2 2 0

Ostrov 2 0 2

Pantelimon 0 0 0

Pecineaga 2 0 2

Peştera 1 0 1

Poarta Albă 1 1 0

Rasova 0 0 0

Săcele 2 0 2

Saraiu 1 0 1

Seimeni 1 0 1

Siliştea 1 1 0

Târguşor 2 0 2

Topalu 1 1 0

Topraisar 5 5 0

Tortomanu 1 0 1

Tuzla 6 0 6

Valu lui Traian 10 0 10

Vulturu 0 0 0

Sursa datelor : D.J.S. Constanţa, 1999


2000 şi 2003

Oraşe,

Comune:

Medici- 2000 Medici -2003

TOTAL Sector

public

Sector

privat

TOTAL

Sector

public

Sector

privat

Constanţa

1059 967 92 1098 947 151

Mangalia 74 67 7 97 79 18

Medgidia 81 77 4 84 80 4

Murfatlar 10 6 4 10 8 2

Cernavodă 25 24 1 28 27 1

Eforie 45 43 2 40 39 1

Hârşova 13 12 1 24 23 1

Năvodari 103 80 23 33 31 2

Negru Vodă 7 7 0 5 5 0

Ovidiu 5 3 2 8 6 2

Techirghiol 31 28 3 35 32 3

23 August 3 3 0 3 3 0

Adamclisi 1 1 0 1 1 0

Agigea 19 19 0 14 14 0

115

Albeşti 1 1 0 3 2 1

Aliman 1 1 0 1 1 0

Amzacea 1 1 0 1 1 0

Băneasa 13 12 1 14 14 0

Castelu 3 3 0 5 5 0

Cerchezu 1 1 0 3 3 0

Chirnogeni 3 3 0 5 5 0

Ciobanu 1 1 0 1 1 0

Ciocârlia 2 2 0 3 3 0

Cobadin 4 4 0 5 4 1

Cogealac 2 2 0 5 3 2

Comana 1 1 0 1 1 0

Corbu 2 2 0 2 2 0

Crucea 2 2 0 3 3 0

Cumpăna 3 3 0 6 4 2

Deleni 1 1 0 2 2 0

Dobromir 1 1 0 1 1 0

Dumbrăveni 0 0 0 0 0 0

Gârliciu 1 1 0 2 1 1

Ghindăreşti 1 1 0 1 1 0

Independenţa 1 1 0 2 2 0

Ion Corvin 1 1 0 1 1 0

Istria 1 1 0 2 1 1

Limanu 2 1 1 3 3 0

Lipniţa 1 1 0 2 2 0

Lumina 3 3 0 3 3 0

Mereni 2 2 0 2 2 0

Mihai Viteazu 2 2 0 1 1 0

M.

Kogălniceanu

7 7 0 7 7 0

Mircea Vodă 2 2 0 1 1 0

Nicolae Bălcescu 5 5 0 5 5 0

Oltina 1 1 0 2 2 0

Ostrov 3 3 0 4 4 0

Pantelimon 1 1 0 1 1 0

Pecineaga 1 1 0 1 1 0

Peştera 2 2 0 2 2 0

Poarta Albă 17 17 0 19 19 0

Rasova 2 2 0 3 3 0

Săcele 2 2 0 2 2 0

Saraiu 1 1 0 2 2 0

Seimeni 1 1 0 1 1 0

Siliştea 1 1 0 2 1 1

Târguşor 2 2 0 3 3 0

Topalu 1 1 0 1 1 0

Topraisar 4 4 0 4 4 0

Tortoman 1 1 0 1 1 0

Tuzla 4 4 0 4 4 0

Valu lui Traian 5 5 0 6 6 0

116

Vulturu 1 1 0 1 1 0

Costineşti 2 2 0 2 2 0

Horia 1 1

0 0 0 0

TOTAL 1600 1459 141 1634 1440 194



2006 şi 2008

Oraşe,

Comune:

Medici- 2006 Medici -2008

TOTAL Sector

public

Sector

privat

TOTAL

Sector

public

Sector

privat

Constanţa 1043 833 210 1358 1080 278

Mangalia 94 79 15 95 52 43

Medgidia 88 76 11 63 48 15

Murfatlar 15 9 6 12 6 6

Cernavodă 29 23 6 20 15 5

Eforie 39 34 5 34 27 7

Hârşova 18 15 3 13 9 4

Năvodari 34 30 4 28 17 11

Negru Vodă 6 3 3 3 3 0

Ovidiu 12 8 4 11 7 4

Techirghiol 33 28 5 29 23 6

23 August 3 3 0 7 4 3

Adamclisi 1 1 0 1 1 0

Agigea 12 12 0 13 11 2

Albeşti 2 1 1 2 1 1

Aliman 1 1 0 2 1 1

Amzacea 1 1 0 0 0 0

Băneasa 15 13 2 9 9 0

Castelu 2 2 0 2 2 0

Cerchezu 1 1 0 1 1 0

Chirnogeni 2 2 0 3 2 1

Ciobanu 1 1 0 2 1 1

Ciocârlia 2 2 0 2 2 0

Cobadin 3 3 0 6 5 1

Cogealac 4 3 1 6 4 2

Comana 1 1 0 1 1 0

Corbu 3 3 0 4 2 2

Crucea 2 2 0 2 2 0

Cumpăna 5 4 1 11 4 7

Deleni 1 1 0 1 1 0

Dobromir 1 1 0 2 1 1

Dumbrăveni 1 1 0 1 1 0

Gârliciu 1 1 0 2 1 1

Ghindăreşti 1 1 0 1 1 0

Independenţa 1 1 0 1 0 1

Ion Corvin 1 1 0 1 1 0

117

Istria 3 2 1 4 2 2

Limanu 3 3 0 6 3 3

Lipniţa 1 1 0 1 1 0

Lumina 6 5 1 8 4 4

Mereni 1 1 0 1 1 0

Mihai Viteazu 1 1 0 3 1 2

M. Kogălniceanu 7 7 0 7 4 3


Nicolae Bălcescu 4 4 0 4 4 0

Oltina 1 1 0 1 1 0

Ostrov 1 1 0 3 2 1

Pantelimon 1 1 0 2 1 1

Pecineaga 2 1 1 2 1 1

Peştera 2 2 0 2 2 0

Poarta Albă 16 15 1 21 21 0

Rasova 2 2 0 3 2 1

Săcele 2 2 0 2 2 0

Saraiu 1 1 0 1 1 0

Seimeni 1 1 0 1 1 0

Siliştea 2 1 1 3 1 2

Târguşor 1 1 0 1 1 0

Topalu 1 1 0 1 1 0

Topraisar 3 3 0 6 4 2

Tortoman 1 1 0 1 1 0

Tuzla 4 4 0 6 4 2

Valu lui Traian 8 5 3 11 5 6

Vulturu 1 1 0 1 1 0

Costineşti 3 2 1 6 3 3

Horia 1 1 0 1 1 0

Grădina 1 1 0 0 0 0

Saligny 2 2 0 1 1 0

Cuza Vodă 1 1 0 1 1 0

Bărăganul 1 1 0 1 1 0

TOTAL 1565 1279 286 1863 1427 436


Tabel 34. Medici de familie – judeţul Constanţa

Localităţi 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Constanţa 336 190 209 192 316 175 201

Mangalia 22 24 20 22 26 18 21

Medgidia 24 23 19 22 25 25 21

Murfatlar 9 8 10 11 8 7 6

Cernavodă 9 6 9 11 13 11 10

Eforie 4 6 4 4 5 6 6

Hârşova 3 5 6 7 7 6 6

Năvodari 15 20 15 16 18 17 19

Negru Vodă 2 3 3 3 4 2 3

Ovidiu 6 8 5 6 5 5 7

Techirghiol 5 6 4 4 5 5 4

23 August 3 3 3 3 3 4 4

Adamclisi 1 1 1 1 1 1 1

Agigea 3 3 3 3 2 6 3

Albeşti 2 3 2 3 2 1 1

118

Aliman 1 1 1 1 1 1 1

Amzacea 1 1 1 1 1 1 1

Băneasa 5 8 3 7 3 4 3

Castelu 2 5 5 5 2 3 3

Cerchezu 1 3 3 3 1 1 1

Chirnogeni 3 5 4 4 2 2 2

Ciobanu 1 1 1 1 1 1 1

Ciocârlia 2 3 3 3 2 2 2

Cobadin 4 5 4 5 3 4 5

Cogealac 2 5 4 5 4 3 4

Comana 1 1 1 1 1 1 1

Corbu 2 2 3 2 3 1 2

Crucea 2 3 1 3 2 1 2

Cumpăna 4 6 4 6 5 4 4

Deleni 1 2 2 2 1 1 1

Dobromir 1 1 1 1 1 1 1

Dumbrăveni 1 0 1 1 1 1 1

Gârliciu 1 1 1 1 1 1 1

Ghindăreşti 1 1 1 1 1 1 1

Independenţa 1 2 1 1 1 0 0

Ion Corvin 1 1 1 1 1 1 1

Istria 1 2 1 2 3 2 2

Limanu 1 3 4 4 3 3 3

Lipniţa 1 2 2 2 1 1 1

Lumina 4 1 2 2 6 4 4

Mereni 2 2 2 2 1 1 1

Mihai Viteazu 2 1 2 1 1 1 1

M.Kogălniceanu 3 3 3 2 3 4 4

Mircea Vodă 2 1 1 1 2 2 2

Nicolae Bălcescu 5 5 3 3 4 4 4

Oltina 1 2 2 2 1 1 1

Ostrov 3 4 4 4 1 2 2

Pantelimon 2 1 1 1 1 1 1

Pecineaga 1 1 1 2 2 1 1

Peştera 2 2 2 2 2 2 2

Poarta Albă 4 9 4 5 8 8 10

Rasova 2 3 4 3 2 2 3

Săcele 2 2 2 2 2 2 2

Saraiu 1 2 2 1 1 1 1

Seimeni 1 1 1 1 1 1 1

Siliştea 1 2 1 1 2 1 1

Târguşor 1 3 2 3 1 1 1

Topalu 1 1 1 1 1 1 1

Topraisar 4 3 2 2 3 4 4

Tortoman 1

1 2 1 1 1 1

Tuzla

6 4 4 4 4 4 4

Valu lui Traian 6 6 6 6 6 6 7

Vulturu 0 1 1 1 1 1 1

Costinşti 0 2 3 3 3 3 3

Horia 0 0 1 1 1 1 1

Grădina 0 0 0 0 1 0 0

Saligny 0 0 0 0 2 1 1

Cuza Vodă 0 0 0 0 1 1 1

Bărăganul 0 0 0 0 1 0 1

TOTAL 542 436 425 428 551 392 403


119

5.2 Indicele serviciilor de sănătate-1999

Pentru a se calcula indicele serviciilor de sănătate s-au utilizat o serie de elemente:

numărul de medici; personalul mediu sanitar; numărul de dispensare; numărul de spitale;

numărul de paturi din spitale. Astfel, s-a obţinut indicele serviciilor de sănătate în judeţul

Constanţa. În 1999 valoarea medie a indicelui serviciilor de sănătate a fost de 0,06.

Urmărind harta indicelui serviciilor de sănătate în judeţul Constanţa se constată

existenţa a 3 areale:

Un prim areal, în care starea serviciilor sanitare este considerată satisfăcătoare. În

acest prim areal valoarea indicelui serviciilor de sănătate este sub 0,06 şi caracterizează 58 de

localităţi ale judeţului Constanţa. Cele mai mici valori ale acestui indice s-au înregistrat în

localităţile: Rasova (0,003); Pantelimon (0,005); Lipniţa (0,008); Independenţa (0,009); Istria

(0,013); Ostrov (0,015); Ion Corvin (0,016); etc.

Un al doilea areal, în care valoarea indicelui serviciilor de sănătate este cuprinsă între

0,06 şi 0,09, s-a înregistrat în 3 localităţi ale judeţului: Dumbrăveni (0,071); Mircea Vodă

(0,085); Cernavodă (0,088). În aceste 3 localităţi ale judeţului starea serviciilor de sănătate

este considerată fragilă, cu mari insuficienţe în ceea ce priveşte organizarea acestora.

Un al treilea areal, în care starea serviciilor de sănătate este considerată precară. În

acest areal, valoarea indicelui serviciilor de sănătate este ridicată, peste 0,09 şi caracterizează

8 localităţi ale judeţului Constanţa: Băneasa (0,094); Medgidia (0,146); Hârşova (0,189);

Mangalia ( 0,222); Agigea (0,224); Techirghiol (0,261); Eforie (0,501); Constanţa

(0,764).(Fig.46.)

În anul 2003, indicele serviciilor de sănătate prezintă diferenţieri teritoriale,

astfel,valori reduse ale acestui indice (sub 0,368) se înregistrează în 52 de localităţi ale

judeţului-starea serviciilor de sănătate este considerată satisfăcătoare-exemple Ciobanu

(0,193), Dobromir (0,233), Mihai Viteazu (0,252), Aliman (0,265), etc.

Valori ale indicelui de sănătate cuprinse între 0,368 şi 0,400 se înregistrează în 3

localităţi ale judeţului –starea serviciilor sanitare este considerată fragilă- Cerchezu( 0,369),

Poarta Albă ( 0,390) şi Dumbrăveni (0,400).

Un al treilea areal ,în care starea serviciilor de sănătate este considerată precară,

valoarea indicelui de sănătate depăşeşte 0,400 şi se înregistrează în 8 localităţi ale judeţului-

Medgidia (0,850), Mangalia (0,858), Constanţa (0,880), etc. (Fig.48.)

120

În anul 2008, se observă o scădere a valorii medii a indicelui serviciilor de sănătate,

faţă de anul 2003 (0,368 ), pentru ca acum să fie de (0,310 ).

Urmărind harta serviciilor de sănătate din 2008, se observă un areal de 46 de localităţi

ale judeţului în care valoarea indicelui de sănătate este sub medie sub (0,31),ceea ce arată o

stare satisfăcătoare a serviciilor de sănătate – Adamclisi (0,141), Independenţa (0,166),

Ghindăreşti (0,167), Comana ( 0,190), etc.

Valori ale indicelui serviciilor de sănătate cuprinse între 0,310 şi 0,600 se înregistrează

în 13 localităţi ale judeţului şi care ne arată o stare fragilă a serviciilor sanitare –Gârliciu

(0,323), Istria (0,324), 23 August (0,326), Băneasa (0,379), etc.

Cele mai ridicate valori ale indicelui serviciilor de sănătate peste (0,600) se

înregistrează în 5 localităţi ale judeţului şi ne arată starea precară în care se găseşesc serviciile

sanitare- Hârşova (0,737), Cernavodă (0,817), Mangalia (0,884), Medgidia (0,893), Constanţa

(0,945)- mai ales în mediul urban din judeţul Constanţa (vezi tabel şi harta indicelui

serviciilor de sănătate 2008) . (Fig.47.)

121

Fig.46.

122

Fig.47.

123

Fig.48.

124

Tabel 35. Indicele serviciilor de sănătate în judeţul Constanţa – 1999

Oraşe Comune Nr. medici Personal

mediu

sanitar

Nr.

dispensare

Nr. spitale Nr. paturi în

spitale

I.S.S.

Constanţa 0,506 0,315 1 1 1 0,764

Mangalia 0,45 0,303 0,088 0,166 0,104 0,222

Medgidia 0,186 0,166 0,048 0,166 0,166 0,146

Basarabi 0,107 0,017 0,024 0 0 0,029

Cernavodă 0,147 0,051 0,048 0,166 0,03 0,088

Eforie 1 1 0,024 0,333 0,15 0,501

Hârşova 0,133 0,618 0 0,166 0,03 0,189

Năvodari 0,171 0,064 0,024 0 0 0,051

Negru Vodă 0,081 0,014 0 0 0 0,019

Ovidiu 0,066 0,02 0 0 0 0,017

Techirghiol 0,141 0,829 0 0,166 0,173 0,261

23 August 0,143 0,041 0,016 0 0 0,04

Adamclisi 0,067 0,035 0 0 0 0,02

Agigea 0,725 0,096 0 0,166 0,136 0,224

Albişti 0,13 0,01 0 0 0 0,028

Aliman 0,049 0,045 0 0 0 0,018

Amzacea 0,048 0,022 0 0 0 0,014

Băneasa 0,168 0,113 0 0,166 0,024 0,094

Castelu 0,06 0,017 0,016 0 0 0,018

Cerchezu 0,091 0,031 0 0 0 0,024

Chirnogeni 0,13 0,029 0,008 0 0 0,033

Ciobanu 0,082 0,009 0 0 0 0,029

Ciocârlia 0,096 0,043 0,008 0 0 0,028

Cobadiu 0,082 0,053 0,008 0 0 0,028

Cogealac 0,041 0,027 0,024 0 0 0,018

Comana 0,079 0,025 0 0 0 0,02

Corbu 0,097 0,012 0 0 0 0,021

Crucea 0,089 0,02 0 0 0 0,021

Cumpăna 0,071 0,006 0 0 0 0,015

Deleni 0,062 0,032 0 0 0 0,018

Dobrovir 0,061 0,044 0 0 0 0,021

Dumbrăveni 0,254 0,101 0 0 0 0,071

Gârliciu 0,084 0,009 0 0 0 0,018

Ghiudăreşti 0,074 0,015 0,008 0 0 0,019

Independenţa 0,047 0,001 0 0 0 0,009

Ion Corvin 0,076 0,007 0 0 0 0,016

Istria 0,062 0,004 0 0 0 0,013

Limanu 0,106 0,022 0,008 0 0 0,027

Lupiuţu 0,043 0 0 0 0 0,008

Lumina 0,115 0,021 0,016 0 0 0,03

Mereni 0,107 0,038 0,032 0 0 0,035

Mihai Viteazu 0,089 0,02 0 0 0 0,021

M.Kogălniceanu 0,107 0,008 0 0 0 0,023

Mircea Vodă 0,047 0,354 0,024 0 0 0,085

Nicolae Bălcescu 0,183 0,024 0,008 0 0 0,043

Oltina 0,104 0,025 0 0 0 0,025

Ostrov 0,056 0,022 0 0 0 0,015

Pantelimon 0 0,028 0 0 0 0,005

Peciueaga 0,103 0,024 0 0 0 0,025

Peştera 0,043 0,029 0 0 0 0,014

Poarta Albă 0,039 0 0 0 0 0,007

Rasova 0 0,016 0 0 0 0,003

Săcele 0,138 0,021 0 0 0 0,031

Sarani 0,113 0,065 0 0 0 0,035

125

Seimeni 0,073 0,007 0,008 0 0 0,017

Siliştea 0,108 0,014 0,008 0 0 0,026

Târguşor 0,102 0,013 0 0 0 0,023

Topalu 0,076 0,007 0 0 0 0,016

Topraisar 0,14 0,033 0,032 0 0 0,041

Tortomanu 0,08 0,008 0 0 0 0,017

Tuzla 0,112 0,023 0,008 0 0 0,028

Valu lui Traian 0,196 0,004 0 0 0 0,04

Vulturu 0 0,028 0 0 0 0,005

Sursa datelor : prelucrate după datele obţinute de la D.J.S. Constanţa , 1999

Tabel 36. Indicele serviciilor de sănătate în judeţul Constanţa – 2008


mediu

sanitar

Nr.

dispensare


spitale

I.S.S.

Constanţa 0,936 0,969 0,983 0,900 0,941 0,945

Mangalia 0,879 0,958 0,866 0,790 0,927 0,884

Medgidia 0,802 0,956 0,877 0,893 0,941 0,893

Basarabi 0,743 0,818 0 0 0 0,312

Cernavodă 0,738 0,928 0,705 0,743 0,975 0,817

Eforie 0,917 0,985 0 0,033 0,775 0,542

Hârşova 0,773 0,948 0,472 0,541 0,952 0,737

Năvodari 0,645 0,797 0 0 0 0,288

Negru Vodă 0,479 0,879 0 0 0 0,271

Ovidiu 0,639 0,801 0 0 0 0,288

Techirghiol 0,929 0,990 0 0,333 0 0,449

23 August 0,784 0,849 0 0 0 0,326

Adamclisi 0,354 0,354 0 0 0 0,141

Agigea 0,860 0,974 0 0,251 0,837 0,584

Albeşti 0,521 0,521 0 0 0 0,208

Aliman 0,583 0,583 0 0 0 0,233

Amzacea 0 0 0 0 0 0,000

Băneasa 0,827 0,940 0 0,130 0 0,379

Castelu 0,294 0,529 0 0 0 0,164

Cerchezu 0,563 0,563 0 0 0 0,225

Chirnogeni 0,676 0,838 0 0 0 0,302

Ciobanu 0,512 0,512 0 0 0 0,204

Ciocârlia 0,582 0,582 0 0 0 0,232

Cobadiu 0,580 0,685 0 0 0 0,253

Cogealac 0,739 0,739 0 0 0 0,295

Comana 0,475 0,475 0 0 0 0,190

Corbu 0,589 0,671 0 0 0 0,252

Crucea 0,543 0,695 0 0 0 0,247

Cumpăna 0,735 0,745 0 0 0 0,296

Deleni 0,319 0,319 0 0 0 0,127

Dobromir 0,583 0,583 0 0 0 0,233

Dumbrăveni 0,831 0,830 0 0 0 0,332

Gârliciu 0,744 0,872 0 0 0 0,323

Ghindăreşti 0,226 0,613 0 0 0 0,167

Independenţa 0,124 0,708 0 0 0 0,166

Ion Corvin 0,400 0,400 0 0 0 0,160

Istria 0,812 0,812 0 0 0 0,324

Limanu 0,746 0,695 0 0 0 0,288

Lipniţa 0,052 0,526 0 0 0 0,115

Lumina 0,687 0,687 0 0 0 0,274

Mereni 0,348 0,348 0 0 0 0,139

126

Mihai Viteazu 0,673 0,020 0 0 0 0,138

M.Kogălniceanu 0,591 0,779 0 0 0 0,274

Mircea Vodă 0,314 0,314 0 0 0 0,125

N.Bălcescu 0,643 0,714 0 0 0 0,271

Oltina 0,177 0,588 0 0 0 0,153

Ostrov 0,482 0,482 0 0 0 0,192

Pantelimon 0,732 0,732 0 0 0 0,292

Pecineaga 0,545 0,090 0 0 0 0,127

Peştera 0,515 0,031 0 0 0 0,109

Poarta Albă 0,935 0,971 0 0 0,248 0,430

Rasova 0,633 0,633 0 0 0 0,253

Săcele 0,687 0,687 0 0 0 0,274

Saraiu 0,609 0,804 0 0 0 0,282

Seimeni 0,400 0,400 0 0 0 0,160

Siliştea 0,867 0,867 0 0 0 0,346

Târguşor 0,526 0,763 0 0 0 0,257

Topalu 0,482 0,827 0 0 0 0,261

Topraisar 0,737 0,685 0 0 0 0,284

Tortomanu 0,504 0,504 0 0 0 0,201

Tuzla 0,686 0,765 0 0 0 0,290

Valu lui Traian 0,196 0,817 0 0 0 0,202

Vulturu 0,788 0,788 0 0 0 0,315

Costineşti 0,883 0,859 0 0 0 0,348

Horia 0,540 0 0 0 0 0,198

Grădina 0 0 0 0 0 0,000

Bărăganu 0,453 0,453 0 0 0 0,181

Saligny 0,319 0,319 0 0 0 0,127


Indicele serviciilor de sănătate în judeţul Constanţa – 2003


mediu

sanitar

Nr.

dispensare


spitale

I.S.S.

Constanţa 0,958 0,981 0,963 0,927 0,573 0,880

Mangalia 0,937 0,983 0,945 0,781 0,645 0,858

Medgidia 0,921 0,972 0,900 0,900 0,560 0,850

Murfatlar 0,844 0,880 0 0 0 0,344

Cernavodă 0,901 0,957 0,879 0,759 0 0,699

Eforie 0,966 0,993 0,786 0,045 0,881 0,734

Hârşova 0,935 0,957 0,590 0,572 0,482 0,707

Năvodari 0,851 0,880 0 0 0 0,346

Negru Vodă 0,836 0,978 0 0 0 0,362

Ovidiu 0,760 0,852 0 0 0 0,322

Techirghiol 0,970 0,994 0 0,363 0,977 0,660

23 August 0,748 0,748 0 0 0 0,299

Adamclisi 0,654 0,827 0 0 0 0,296

Agigea 0,943 0,987 0,590 0,181 0,893 0,718

Albeşti 0,841 0,841 0 0 0 0,336

Aliman 0,552 0,776 0 0 0 0,265

Amzacea 0,620 0,620 0 0 0 0,248

Băneasa 0,942 0,978 0 0,181 0,782 0,576

Castelu 0,772 0,772 0 0 0 0,308

127

Cerchezu 0,923 0,923 0 0 0 0,369

Chirnogeni 0,898 0,936 0 0 0 0,366

Ciobanu 0,484 0,484 0 0 0 0,193

Ciocârlia 0,858 0,858 0 0 0 0,343

Cobadin 0,740 0,740 0 0 0 0,296

Cogealac 0,789 0,736 0 0 0 0,305

Comana 0,721 0,721 0 0 0 0,288

Corbu 0,628 0,851 0 0 0 0,295

Crucea 0,840 0,840 0 0 0 0,336

Cumpăna 0,551 0,775 0 0 0 0,265

Deleni 0,826 0,826 0 0 0 0,330

Dobromir 0,583 0,583 0 0 0 0,233

Dumbrăveni 1 1 0 0 0 0,400

Gârliciu 0,864 0,729 0 0 0 0,318

Ghindăreşti 0,588 0,794 0 0 0 0,276

Independenţa 0,766 0,766 0 0 0 0,306

Ion Corvin 0,682 0,682 0 0 0 0,272

Istria 0,813 0,626 0 0 0 0,287

Limanu 0,776 0,866 0 0 0 0,328

Lipniţa 0,737 0,737 0 0 0 0,294

Lumina 0,640 0,730 0 0 0 0,274

Mereni 0,695 0,695 0 0 0 0,248

Mihai Viteazu 0,508 0,754 0 0 0 0,252

M.Kogălniceanu 0,792 0,838 0,772 0 0 0,326


N.Bălcescu 0,855 0,879 0 0 0 0,346

Oltina 0,776 0,776 0 0 0 0,310

Ostrov 0,797 0,838 0 0 0 0,327

Pantelimon 0,720 0,720 0 0 0 0,288

Pecineaga 0,560 0,780 0 0 0 0,268

Peştera 0,743 0,743 0 0 0 0,297

Poarta Albă 0,965 0,987 0 0 0,896 0,390

Rasova 0,805 0,805 0 0 0 0,322

Săcele 0,844 0,896 0 0 0 0,348

Saraiu 0,895 0,895 0 0 0 0,358

Seimeni 0,691 0,691 0 0 0 0,276

Siliştea 0,894 0,894 0 0 0 0,357

Târguşor 0,861 0,917 0 0 0 0,355

Topalu 0,726 0,726 0 0 0 0,290

Topraisar 0,805 0,902 0 0 0 0,341

Tortomanu 0,745 0,745 0 0 0 0,298

Tuzla 0,778 0,778 0 0 0 0,311

Valu lui Traian 0,789 0,842 0 0 0 0,326

Vulturu 0,899 0,889 0 0 0 0,359

Costineşti 0,826 0,913 0 0 0 0,347


5.3 Corelaţii între indicele de sănătate (I.S.) şi indicele serviciilor de

sănătate (I.S.S.)

In urma analizei celor doi indici – indicele de sănătate şi indicele serviciilor de

sănătate – se observă o corelaţie între starea de sănătate a populaţiei şi starea serviciilor de

sănătate în judeţul Constanţa, cu excepţia unor localităţi – Constanţa, Eforie, Chiornogeni,

128

Techirghiol, Agigea – aflate mult în afara dreptei de corelaţie. În cadrul acestor localităţi apar

o serie de discrepanţe între starea de sănătate a populaţiei şi nivelul serviciilor de sănătate.

Diferenţierea cea mai evidentă apare la nivelul oraşului Constanţa, unde, valoarea

indicelui de sănătate a populaţiei este de 0,292, ceea ce determină încadrarea acestei localităţi

în arealul în care starea de sănătate a populaţiei este satisfăcătoare, spre deosebire de valoarea

indicelui de sănătate – 0,764 – care, relevă o stare precară a serviciilor sanitare.

În oraşul Constanţa, serviciile sanitare sunt reprezentate de: şase spitale ce dispun de

3250 de locuri; 1150 de medici; 3399 cadre medii sanitare şi de 126 dispensare. Raportând la

numărul de locuitori ai oraşului reies următoarele: unui medic îi revin în jur de 300 locuitori;

numărul cadrelor medii sanitare este insuficient pentru populaţia acestui oraş; majoritatea

dispensarelor nu dispun de aparatură modernă şi performantă, unele dintre acestea nu au nici

măcar elementele de strictă urgenţă (seringi de unică folosinţă, mănuşi sterile, etc.). Nu

acelaşi lucru se poate spune despre reţeaua sanitară particulară, care, deşî este relativ nouă,

dispune de aparatură performantă şi oferă servicii sanitare către populaţie la un nivel ridicat.

Problema majoră în cadrul acestor cabinete particulare o reprezintă costul consultaţiilor care

este ridicat şi nu este accesibil pentru marea majoritate a populaţiei. Nivelul de trai al

populaţiei a scăzut continuu în ultimii ani, ceea ce se reflectă şi în domeniul sanitar. Un număr

din ce în ce mai mare de oameni nu au posibilităţi pentru a merge în aceste cabinete

particulare. Reţeaua medicală de stat prezintă mari carenţe, cauza principală reprezentând-o

lipsa unor fonduri şi a blocajelor financiare cu care se confruntă majoritatea spitalelor

constănţene.

În ultimii ani se încearcă introducerea unor noi reforme în sistemul sanitar, care să

permită o asigurare şi o creştere calitativă a serviciilor sanitare oferite populaţiei.

Dintre spitalele oraşului Constanţa cel mai dotat este Spitalul Judeţean. Acesta dispune

de aparatură modernă, medici specialişti, etc. În cadrul acestui spital sunt secţii unice la

nivelul judeţului Constanţa: oncologie, cardiologie, ortopedie – traumatologie, etc. şi de

aparatură modernă pentru explorări funcţionale, laboratoare de analiză, etc. Această situaţie

determină deplasarea către acest spital a populaţiei ce necesită îngrijiri medicale specializate,

din toate colţurile judeţului. Astfel, apare imposibilitatea asigurării asistenţei medicale unui

asemenea număr de populaţie.

În urma analizei indicelui de sănătatea a populaţiei a rezultat că oraşul Constanţa se

încadrează în arealul în care starea de sănătate a populaţiei este considerată satisfăcătoare cu

toate dificultăţile care există în sistemul sanitar constănţean. În ultimii ani se observă o

129

scădere relativă a mortalităţii generale şi a creştere a sporului natural – în 1997 acesta era de –

o,4o/oo, pentru ca în anul 1998 să ajungă la +0,03

o/oo.

Un al doilea caz, îl reprezintă localitatea Eforie, unde, deasemenea, apar diferenţieri

între starea de sănătate a populaţiei şî condiţiile în care se găsesc serviciile de sănătate oferite

populaţiei. În urma analizei celor doi indici se observă că valoarea indicelui de sănătate, în

1999, a fost de 0,234, ceea ce încadrează această localitate în arealul în care starea de sănătate

a populaţiei este considerată satisfăcătoare, iar valoarea indicelui serviciilor de sănătate este

de 0,501, care relevă o situaţie precară a acestor servicii de sănătate. Deci, nici în acestă

localitate nu există o corelaţie între aceşti doi indici.

În această localitate funcţionează două spitale – un spital din care un Centru Medical

la Eforie Nord, cu 490 de paturi. Numărul de medici se ridică la 62, din care majoritatea (60

medici) sunt încadraţi în sectorul public, şi numai doi în sectorul privat. Dispune de asemenea

de 4 dispensare, cu un grad relativ redus de modernizare ( lipsa aparaturii performante). În

cazul unor probleme grave de sănătate, majoritatea cazurilor ajung în Constanţa, în secţiile

Spitalului Judeţean. Un element deosebit de important îl reprezintă distanţa redusă a acestei

localităţi, faţă de reşedinţa de judeţ. Astfel, se poate vorbi de aşa numita „migraţie‖ a

bolnavilor. În cazul unor bolnavi cu probleme grave de sănătate, spitalele din localitate nu

dispun de aparatura necesară şi medici specialişti, de aceea, aceştia ajung fie în Constanţa, fie

în Bucureşti.

În cazul localităţilor Techirghiol şi Agigea situaţia este aceeaşi. În urma analizei celor

doi indici reiese că acestea se încadrează în arealul în care starea de sănătate a populaţiei este

considerată satisfăcătoare, iar indicele serviciilor de sănătate relevă includerea acestora în

arealul în care starea serviciilor de sănătate este precară. Apar astfel discrepanţe între starea de

sănătate a populaţiei şi starea serviciilor de sănătate.

Oraşul Techirghiol dispune de un spital cu peste 565 de paturi şi un număr de 7

medici. Aici este şi un dispensar şi 191 de cadre medii sanitare. Aici funcţionează un

sanatoriu pentru cură şi tratament ce dispune de aparatură modernă şi medici specialişti.

Localitatea Agigea dispune de asemenea de un spital, cu cca 445 paturi, cu 24 medici

– 20 dintre aceştia sunt încadraţi în sectorul public şi numai 4 medici în sectorul privat.

Dispune, de asemenea, de un dispensar şi 16 cadre medii sanitare.

Aceste două localităţi sunt situate foarte aproape de Constanţa. Ca şi în cazul

localităţii Eforie, apare şi aici deplasarea populaţiei ce necesită îngrijiri medicale deosebite,

realizarea unor studii aprofundate, analize complicate ce nu pot fi efectuate în spitalele din

localităţile amintite (Techirghiol, Agigea).

130

Un caz aparte îl reprezintă localitatea Chirnogeni, în care, în urma analizei celor doi

indici, a rezultat o încadrare a acestei localităţi în arealul în care starea de sănătate a populaţiei

prezintă probleme grave ale acestuia, iar starea serviciilor de sănătate din această localitate

este relativ satisfăcătoare.

Chirnogeni este situat la o distanţă relativ mare faţă de oraşul Constanţa. Această

localitate nu dispune de un spital, ci doar de două dispensare, în care sunt încadrate 4 cadre

medii sanitare. Sunt şi 3 medici în localitate, dar sunt încadraţi în sistemul particular al reţelei

sanitare.

Populaţia din această localitate, nu dispune de posibilităţi financiare, majoritatea

acestora se confruntă cu sărăcia, lipsa unor venituri constante care să le ofere posibilitatea

unor controale medicale periodice sau, în cazul celor bolnavi, să ajungă la un spital şi să

apeleze la medici specialişti. Un alt element îl reprezintă distanţa mare faţă de oraşul

Constanţa, fiind mai apropiat de Mangalia ce dispune de un spital, dar deplasarea spre aceste

localităţi necesită sume mari de bani, de care, din păcate nu dispune populaţia din această

localitate. În mediul rural, inclusiv localitatea Chirvogeni, se observă o tendinţă de

îmbătrânire a populaţiei şi deplasarea celor tineri spre oraş, în căutarea unui loc de muncă.

Majoritatea celor rămaşi, preferă să apeleze la cadrele medicale din localitate, în

special cele încadrate în sistemul public sanitar şi nu la cabinetele medicale particulare, care,

pentru un consult cer sume de care populaţia localităţii Chirvogeni nu dispune.

Dispensarele din localitate nu dispun de medici specialişti şi nici de aparatură modernă

şi performantă, care să asigure şi să îmbunătăţească starea de sănătate a populaţiei.

În aceeaşi situaţie se găsesc şi alte localităti ale judeţului Constanţa: Amzacea,

Comana, Cerchezu, Peştera, Tortomanu, Siliştea, Ghiudăreşti, Ciobanu, Pantelimon. Şi aici,

starea de sănătate a populaţiei prezintă probleme grave de sănătate – valoarea indicelui stării

de sănătate este de peste 0,4 – în timp ce starea serviciilor de sănătate este de sub 0,06. Apar

aceleaşi probleme, ca şi în cazul localităţii Chirvogeni şi anume: lipsa unor venituri care să le

permită o îngrijire a stării de sănătate, efectuarea unor controale medicale periodice,

deplasarea populaţiei către centrele urbane în vederea efectuării unor analize aprofundate, etc.

Aceste localităţi sunt situate la distanţe mari faţă de oraşul Constanţa, iar pentru persoanele

vârstnice parcurgerea acestei distanţe este aproape imposibilă, fie datorită vârstei, lipsa

mijloacelor financiare sau lipsa unor mijloace de transport.

În ultimii ani se manifestă o migraţie accentuată a tinerilor din mediul rural spre

centrele urbane şi astfel, apare procesul de îmbătrânire a populaţiei din mediul rural. Un alt

131

factor determinant al stării de sănătate al populaţiei îl reprezintă lipsa cadrelor medicale în

mediul rural şi deplasarea acestora către oraşe, sau cei care au rămas şi-au deschis cabinete

particulare, în localităţile amintite nu există încadrat un medic în sectorul public, ci doar în

reţeaua privată: Amzacea – un medic în sectorul privat; Peştera – un medic în sectorul privat;

Comana – un medic în sectorul privat; Tortomanu – un medic în sectorul privat. Un caz aparte

îl reprezintă localitatea Pantelimon, care nu dispune de nici un medic, deci starea de sănătate a

populaţiei este grav afectată.

Pentru localităţile Constanţa, Eforie, Techirghiol, Agigea, Chirvogeni – unde starea de

sănătate a populaţiei este considerată satisfăcătoare (valoarea indicelui de sănătate a populaţiei

este de sub 0,329), în timp ce starea serviciilor de sănătate este relativ precară.

Din cele 5 localităţi, 4 dintre acestea – Constanţa, Eforie, Techirghiol, Agigea – dispun

de spitale; majoritatea medicilor fiind încadraţi în sectorul public. Constanţa, din totalul de

1150 medici, 875 medici sunt încadraţi în sectorul public; Eforie, din cei 62 de medici, 60

dentre aceştia sunt încadraţi în sectorul public; Agigea, din cei 24 de medici, 20 dintre aceştia

sunt încadraţi în sectorul public. Dar există şi excepţii, fiind vorba de localităţile: Techirghiol,

unde toţi cei 7 medici sunt încadraţi în sectorul privat şi Chirvogeni, unde apare aceeaşi

situaţie – 3 medici fiind încadraţi în sectorul privat.

Unui medic îi revin 1151 de locuitori în cazul localităţii Chirvogeni; 1056,5 locuitori

în Techirghiol; şi în jur de 150 – 300 locuitori unui medic pentru localităţile Constanţa, Eforie

şi Agigea. În aceste localităţi majoritatea cadrelor medicale sunt încadrate în sectorul public.

Localităţile Constanţa şi Eforie sunt staţiuni situate pe litoralul Mării Negre şi dispun de

condiţii naturale favorabile pentru sănătatea populaţiei: cură heliomarină; influenţa benefică a

aerosolilor; etc. Techirghiol, cu lacul cu acelaşi nume, utilizat în tratamentul diferitelor

afecţiuni reumatismale, etc; iar în localitatea Agigea se găseşte un sanatoriu. Toate acestea

influenţează pozitiv starea de sănătate a populaţiei.

Un alt element important îl reprezintă procentul mult mai ridicat al populaţiei tinere

faţă de localităţile în care starea de sănătate a populaţiei prezintă probleme grave (Cerchezu,

Comana, Amzacea, etc); dezvoltarea economică a localităţilor, permite locuitorilor găsirea

unor locuri de muncă şi deci, asigură un venit acestora (Constanţa, principalul centru

economic al judeţului, cu influenţe extinse în teritoriu, un centru turistic, etc); Eforie, staţiune

turistică; etc.

În ultima perioadă se încearcă o restructurare în domeniul sanitar, aparaţia medicilor

de familie, însă există foarte multe probleme în acest domeniu. În primul rând, problema

132

principală o reprezintă lipsa unor fonduri financiare care să permită dezvoltarea infrastructurii

sanitare, investiţii privind aparatura modernă şi performantă de care să dispună toate spitalele,

creşterea numărului de medici specialişti şi nu în ultimul rând existenţa permanentă a unor

medici în mediul rural.

Tabel 37. Corelaţie I.S. şi I.S.S.- 1999

Oraşe, comune I.S. I.S.S.

Constanţa 0.262 0.764

Mangalia 0.068 0.222

Medgidia 0.058 0.146

Basarabi 0.276 0.029

Cernavodã 0.177 0.088

Eforie 0.235 0.501

Hârşova 0.191 0.189

Nãvodari 0.058 0.051

Negru Vodã 0.263 0.019

Ovidiu 0.146 0.017

Techirghiol 0.29 0.261

23 August 0.342 0.04

Adamclisi 0.398 0.02

Agigea 0.314 0.224

Albeşti 0.284 0.028

Aliman 0.364 0.018

Amzacea 0.414 0.014

Bãneasa 0.358 0.094

Castelu 0.25 0.018

Cerchezu 0.523 0.024

Chirnogeni 0.419 0.33

Ciobanu 0.439 0.029

Ciocârlia 0.395 0.028

Cobadin 0.243 0.028

Cogealac 0.208 0.018

Comana 0.49 0.02

Corbu 0.325 0.021

Crucea 0.386 0.021

Cumpãna 0.244 0.015

Deleni 0.363 0.018

Dobromin 0.399 0.021

Dumbrãveni 0.724 0.071

Gârliciu 0.348 0.018

Ghindãreşti 0.48 0.019

Independenţa 0.359 0.009

Ion Corvin 0.298 0.016

Istria 0.483 0.013

Limanu 0.354 0.027

Lipniţa 0.335 0.008

Lumina 0.281 0.03

Mereni 0.375 0.035

Mihai Viteazu 0.319 0.021

Mihail Kogãlniceanu 0.22 0.023

Mircea Vodã 0.250 0.085

Nicolae Bãlcescu 0.358 0.043

133

Oltina 0.234 0.025

Ostrov 0.261 0.015

Pantelimon 0.446 0.005

Pecineaga 0.241 0.025

Peştera 0.419 0.014

Poarta Albã 0.479 0.007

Rasova 0.315 0.003

Sãcele 0.347 0.031

Saraiu 0.396 0.035

Seimeni 0.399 0.017

Siliştea 0.585 0.026

Târguşor 0.346 0.023

Topalu 0.26 0.016

Topraisar 0.299 0.041

Tortomanu 0.595 0.017

Tuzla 0.208 0.028

Valu lui Traian 0.288 0.040

Vulturu 0.256 0.005


In urma analizei celor doi indici – indicele de sănătate şi indicele serviciilor de

sănătate – se observă o corelaţie între starea de sănătate a populaţiei şi starea serviciilor de

sănătate în judeţul Constanţa, cu excepţia unor localităţi – Negru Vodă, Ovidiu, Cogealac,

Cumpăna, M. Kogălniceanu, Mircea Vodă, Pecineaga, Topalu,Tuzla şi Vulturu– aflate mult în

afara dreptei de corelaţie. În cadrul acestor localităţi apar o serie de discrepanţe între starea de

sănătate a populaţiei şi nivelul serviciilor de sănătate.

În toate aceste localităţi se observă valori ridicate ale indicelui de sănătate, cu mult

peste media înregistrată în anul 2003 (peste 0,700), care evidenţiază probleme grave de

sănătate ale populaţiei ,în comparaţie cu valorile relativ reduse ale indicelui serviciilor de

sănătate sub 0,368 ,care evidenţiază o stare relativ satisfăcătoare a serviciilor sanitare .

În intervalul 1999-2003 se observă o îmbunătăţire a serviciilor sanitare din aceste

localităţi – apariţia instituţiei medicilor de familie, implicit creşterea numărului de medici şi a

personalului mediu sanitar în aceste localităţi – în localitatea Ovidiu erau în anul 2000 (5

medici) , pentru ca în anul 2003 să ajungă la 7 medici ; în localitatea Cumpăna erau 3 medici

în anul 2000, pentru ca în anul 2003 să fie 6 medici, etc.

Aceste localităţi sunt situate în apropiere de centrele urbane importante ale judeţului,

care dispun de spitale, policlinici şi personal medical calificat (Constanţa ,Mangalia), excepţie

făcând localitatea Cogealac, care se găseşte la o distanţă mare de oraşul Constanţa.

Valorile ridicate ale indicelui de sănătate a populaţiei din aceste localităţi ne arată că

aici sunt probleme grave de sănătate determinate de mai multe cauze: lipsa unor venituri care

134

să le permită efectuarea unor controale medicale periodice, deplasarea acestora către centrele

urbane cu spitale ce dispun de aparatură medicală modernă şi personal medical calificat, chiar

dacă majoritatea localităţilor se găsesc la o distanţă relativ redusă de oraşul Constanţa . O altă

cauză o reprezintă îmbătrânirea demografică manifestată mai ales în mediul rural şi

determinată de migraţia populaţiei tinere spre centrele urbane (Constanţa ,Mangalia) ; o altă

cauză este dezvoltarea unui sistem sanitar privat (cabinete medicale particulare), care nu este

accesibil majorităţii populaţiei din aceste localităţi.-localitatea Ovidiu 4 (cabinete medicale

particulare), Cogealac (2 cabinete medicale particulare) ,etc.

Tabel 38. Corelaţie I.S. şi I.S.S.- 2003

Oraşe, comune I.S. I.S.S.

Constanţa 0,687 0,880

Mangalia 0,917 0,858

Medgidia 0,898 0,850

Basarabi 0,679 0,344

Cernavodã 0,804 0,699

Eforie 0,719 0,734

Hârşova 0,756 0,707

Nãvodari 0,919 0,346

Negru Vodã 0,754 0,362

Ovidiu 0,815 0,322

Techirghiol 0,661 0,660

23 August 0,556 0,299

Adamclisi 0,480 0,296

Agigea 0,683 0,718

Albeşti 0,654 0,336

Aliman 0,626 0,265

Amzacea 0,618 0,248

Bãneasa 0,575 0,576

Castelu 0,656 0,308

Cerchezu 0,513 0,369

Chirnogeni 0,637 0,366

Ciobanu 0,498 0,193

Ciocârlia 0,597 0,343

Cobadin 0,746 0,296

Cogealac 0,751 0,305

Comana 0,538 0,288

Corbu 0,647 0,295

Crucea 0,579 0,336

Cumpãna 0,782 0,265

Deleni 0,609 0,330

Dobromin 0,541 0,233

Dumbrãveni 0,477 0,400

Gârliciu 0,444 0,318

Ghindãreşti 0,362 0,276

Independenţa 0,662 0,306

Ion Corvin 0,548 0,272

Istria 0,529 0,287

Limanu 0,587 0,328

135

Lipniţa 0,634 0,294

Lumina 0,642 0,274

Mereni 0,564 0,248

Mihai Viteazu 0,698 0,252

Mihail Kogãlniceanu 0,769 0,326

Mircea Vodã 0,646 0

Nicolae Bãlcescu 0,651 0,346

Oltina 0,664 0,310

Ostrov 0,705 0,327

Pantelimon 0,613 0,288

Pecineaga 0,747 0,268

Peştera 0,576 0,297

Poarta Albã 0,481 0,390

Rasova 0,676 0,322

Sãcele 0,524 0,348

Saraiu 0,655 0,358

Seimeni 0,513 0,276

Siliştea 0,262 0,357

Târguşor 0,593 0,355

Topalu 0,738 0,290

Topraisar 0,683 0,341

Tortomanu 0,349 0,298

Tuzla 0,801 0,311

Valu lui Traian 0,684 0,326

Vulturu 0,708 0,359

Costineşti - 0,347


5.4 .Situaţia Şomajului -1999

În judeţul Constanţa în perioada 1993-1999 numărul celor care au beneficiat de ajutor

de şomaj a fost de cca. 88331 persoane ,iar cei care au beneficit de alocaţie de sprijin în

aceeaşi perioadă numărul acestora s-a ridicat la 58342 . Cei mai mulţi şomeri s-au înregistrat

în anul 1994 ,de cca. 15515 persoane .În ceea ce priveşte numărul celor ce beneficiază de

alocaţie de sprijin, în anul 1999, numărul acestora a ajuns la 11.441 persoane, pentru ca în

anul 1997 să se înregistreze cel mai redus număr de beneficiari ai alocaţiei de sprijin – 4524

persoane .

În ultimii ani se observă o creştere considerabilă a celor ce beneficiază fie de ajutor de

şomaj, fie de alocaţie de sprijin.Cauza principală o reprezintă în principal starea economiei

judeţului Constanţa, majoritatea intreprinderilor fie că au intrat într-un amplu proces de

restructurare şi reorganizare, ceea ce duce la diminuarea considerabilă a forţei de muncă, fie

au dat faliment şi au fost nevoite să-şi închidă porţile . Majoritatea celor rămaşi fără un loc de

136

muncă cu studii medii – muncitor - de exemplu, în anul 1998, numărul beneficiarilor de ajutor

de şomaj se ridica la cca. 13.453 persoane, din care muncitori 8059 (din care femei 4608), în

anul 1998 cu studii superioare beneficiare al ajutorului de şomaj s-au ridicat la 253, din care

145 erau femei .

În acelaşi an (1998) ,cei care au beneficiat de alocaţie de sprijin au fost în număr de 8536,

din care muncitori 966, femei 39, iar restul fac parte din categoria celor cu studii medii şi

superioare, în majoritate femei .

În Constanţa, numărul celor ce au beneficiat de ajutor de şomaj în perioada 1993-1999 a

fost de 52.356 persoane, iar cei care au beneficiat de alocaţie de sprijin au fost de 29.401

persoane.Numărul cel mai mare de şomeri în Constanţa s-a înregistrat în anul 1994, fiind de

10.256 persoane .

În Medgidia ,numărul celor care au beneficiat de ajutor de şomaj, în intervalul 1993 -1999

s-a ridicat la 11.462 persoane, iar cei ce au primit alocaţie de sprijin au fost în număr de

11.515 persoane .Numărul cel mai mare de şomeri s-a înregistrat în anul 1993, fiind de 2470

persoane .

Cernavodă a înregistrat în intervalul 1993- 1999, cca. 3641 persoane beneficiare ai

ajutorului de şomaj, cel mai mare număr înregistrându-se în anul 1998 681 persoane, iar cei ce

au beneficiat de alocaţie de sprijin s-a ridicat la 3776 persoane, în acelaşi interval de timp .

În Mangalia numărul celor ce au beneficiat de ajutor de şomaj s-a ridicat la 14.112

persoane, în intervalul 1993-1999, numărul cel mai mare al şomerilor s-a înregistrat în anul

1999 (2539 persoane ), pentru ca în acelaşi interval, numărul celor ce au beneficiat de

alocaţie de sprijin s-a ridicat la 6425 persoane .

În Hârşova numărul celor ce au beneficiat de ajutor de şomaj s-a ridicat la 2235 persoane

în intervalul 1994-1999, numărul cel mai mare de beneficiari ai ajutorului de şomaj s-a

înregistrat în anul 1997 (523 persoane), iar cei ce au beneficiat de alocaţie de sprijin s-a

ridicat la 3247 persoane, în acelaşi interval.

În Năvodari, în intervalul 1995-1999, numărul celor ce au beneficiat de ajutor de şomaj s-

a ridicat la 4525 persoane, numărul cel mai mare ridicându-se la 1091 persoane, în anul 1997.

În acelaşi interval numărul celor ce au beneficiat de alocaţie de sprijin a fost de 3978

persoane.

În prezent se observă o creştere a numărului de şomeri ,dar problema cea mai gravă o

reprezintă persoanele care au depăşit perioada în care au primit ajutor de şomaj şi apoi

alocaţie de sprijin ,aceste persoane nedispunând de nici un venit .

137

Tabel 39.

Beneficiari ajutor de şomaj

1993

Beneficiari alocaţie de sprijin

1993

Constanţa 9825 Constanţa 6247

Medgidia 2470 Medgidia 2360

Cernavodă 563 Cernavodă 742

Mangalia 1684 Mangalia 960

TOTAL 14542 TOTAL 10.309

Sursa datelor: A.J.O.F.M. Constanţa, 1993

Fig. 49.

Tabel 40.


fig.50.

Beneficiari ajutor de şomaj 1995

Beneficiari alocaţie de sprijin 1995





Hârşova 318 Hârşova 582

Năvodari 522 Năvodari 592

TOTAL 9739 TOTAL 8619

138

Tabel 41.

Beneficiari ajutor de şomaj- 1996 Beneficiari alocaţie de sprijin -1996









Fig. 51.

Tabel 42.










Fig. 52.

139

Tabel 43.










Fig. 53.

Tabel 44.








TOTAL 14726 TOTAL 11.441


Fig.54.

140

În intervalul 2001-2008, în judeţul Constanţa numărul celor care au beneficiat de ajutor de

şomaj a fost de peste 140.000 persoane. Cei mai mulţi şomeri s-au înregistrat în anul 2002, de 32.996

persoane, iar în anul 2008, s-a înregistrat numărul cel mai redus de şomeri, 7771 persoane .

În toată această perioadă se observă o scădere continuă a numărului de şomeri, cauza

principală fiind terminarea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj .

În anul 2004, la nivelul judeţului Constanţa erau 16.609 persoane care primeau ajutor de şomaj,

dintre aceştia 7974 persoane din mediu urban şi 8629 persoane din mediul rural . Cei mai mulţi

proveneau din muncipiile Constanţa ( 3408 persoane), Medgidia (952 persoane) şi Mangalia ( 827

persoane) .În mediul rural constănţean, localităţile Castelu (429 persoane), Mircea Vodă (352

persoane) şi Ostrov (314 persoane ) se află pe primele locuri, cu cei mai mulţi şomeri, iar la polul

opus, se află localităţile: Dumbrăveni ,Vulturu câte ( 18 persoane), Independenţa ( 32 persoane) şi

Horia( 41 persoane) . ( Tabel 47.)

În anul 2008, în judeţul Constanţa s-a înregistrat numărul minim de şomeri ( 7771 persoane ), în

mediul urban fiind 4556 persoane iar în mediul rural 3215 persoane ; deci, se observă o scădere a

numărului de şomeri din mediul rural –cauza fiind lipsa locurilor de muncă care fac imposibilă

asigurarea ajutorului de şomaj . Cei mai mulţi şomeri provin din Constanţa (1598 persoane), Mangalia

(640 persoane) şi Medgidia ( 558 persoane) .În mediul rural, cei mai mulţi şomeri se înregistrează în

localităţile Ciobanu (165 persoane), Gârliciu ( 145 persoane) şi Castelu (133 persoane) .La polul opus,

cel mai mic număr de şomeri se înregistrează în localităţile Dumbrăveni, Vulturu (câte 4 persoane),

Comana ( 6 persoane) şi Cerchezu ( 9 persoane). ( Tabel 47.)

Tabel 45. Evoluţia şomajului în judeţul Constanţa

Ani 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Număr de

şomeri

25.046 32.996 20.368 16.609 15.066 12.981 9443 7771

Sursa datelor: A.J.O.F.M. Constanţa, 2001-2008

Fig. 55.

141

Tabel 46. Evoluţia ratei şomajului în judeţul Constanţa

Ani 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Rata

şomajului

8,2 10,9 6,8 5,6 5,0 4,3 3,1 2,5


Fig. 56.

Tabel 47. Numărul de şomeri la nivelul localităţilor din judeţul Constanţa

Oraşe ,Comune Număr de şomeri

2004 2008

Constanţa 3408 1598

Mangalia 827 640

Medgidia 952 558

Băneasa 267 248

Murfatlar 175 58

Cernavodă 641 400

Eforie 157 96

Hârşova 501 415

Năvodari 641 314

Negru Vodă 255 59

Ovidiu 339 114

Techirghiol 78 56

23 August 108 81

Adamclisi 275 126

Agigea 69 42

Albeşti 72 34

Aliman 63 35

Amzacea 171 63

Băraganu 267 10

Castelu 429 133

Cerchezu 56 9

Chirnogeni 70 27

Ciobanu 290 165

Ciocârlia 182 38

Cobadin 305 74

Cogealac 105 49

142

Comana 135 6

Corbu 223 45

Costineşti 47 43

Crucea 105 62

Cumpăna 127 81

Cuza Vodă - 63

Deleni 205 62

Dobromir 607 67

Dumbrăveni 18 4

Fîntânele - 11

Gârliciu 236 145

Ghindăreşti 135 82

Grădina - 12

Horia 41 53

Independenţa 32 16

Ion Corvin 204 107

Istria 129 22

Limanu 104 58

Lipniţa 289 81

Lumina 166 81

Mereni 48 17

Mihai Viteazu 227 26

Mihail Kogălniceanu 207 61

Mircea Vodă 352 98

Nicolae Bălcescu 225 117

Oltina 239 129

Ostrov 314 78

Pantelimon 102 17

Pecineaga 68 26

Peştera 53 18

Poarta Albă 212 115

Rasova 140 33

Săcele 118 57

Saligny - 32

Saraiu 68 24

Seimeni 134 29

Siliştea 106 30

Târguşor 61 18

Topalu 127 57

Topraisar 124 55

Tortoman 108 26

Tuzla 144 101

Valu lui Traian 131 60

Vulturu 18 4


143

Capitolul 6. Concluzii pe baza rezultatelor obţinute

În urma analizei elementelor demografice de la nivelul judeţului Constanţa, în intervalul

1990 -2008 s-au evidenţiat următoarele :

Scăderea numerică a populaţiei judeţului Constanţa ,după anul 2002.

Elementele demografice analizate prezintă diferenţieri la nivelul localităţilor din

judeţul Constanţa

Rata mortalităţii generale prezintă valori sub media înregistrată la

nivelul României ,excepţie făcând anul 1995 ,când s-a înregistrat o

valoare mult peste media tării -28,7 la 1000 locuitori.

Rata mortalităţii infantile prezintă valori ridicate la nivelul judeţului ,ce

depăşesc valorile înregistrate la nivelul României.

Rata mortalităţii pe cauze de boli prezintă valori ridicate la nivelul

judeţului –se observă o creştere a mortalităţii datorate bolilor aparatului

respirator, a aparatului digestiv, circulator şi o scădere a ratei mortalităţii

datorate bolilor infecţioase şi parazitare.

Creşterea continuă la nivelul judeţului a numărului de îmbolnăviri de

TBC şi o scădere a infectării cu virusul HIV la adulţi şi la copii.

Valori ridicate ale morbidităţii generale

Creşterea valorii indicelui de sănătate de la 0,329 în anul 1999, la 0,636

în anul 2003, ceea ce evidenţiază o înrăutăţire a stării de sănătate a

populaţiei judeţului.

Sistemul sanitar prezintă diferenţieri la nivelul judeţului – reducerea

numărului de spitate şi dispensare în ultimii ani ; apariţia instituţiei

medicului de familie (2003 ).

Existenţa unor localităţi lipsite de cadre medicale specializate

Creşterea valorii indicelui serviciilor sanitare, de la 0,06 în anul 1999, la

0,368, în anul 2003, ceea ce evidenţiază o scădere a serviciilor de

sănătate.

Scăderea numărului de şomeri în judeţul Constanţa, prin depăşirea

perioadei de acordare a ajutorului de şomaj nu prin găsirea unui loc de

muncă.

144

PARTEA a III-a - METODICA PREDĂRII – ÎNVĂŢĂRII

GEOGRAFIEI

Capitolul 7. MODEL DE PROIECTARE A UNUI CURRICULUM LA

DECIZIA ŞCOLII (C.D.Ş)

UNITATEA ŞCOLARĂ : ŞCOALA CU CLASELE I –VIII ,,B.P. HASDEU’’

CONSTANŢA

ARIA CURRICULARĂ: OM ŞI SOCIETATE

SPECIALITATEA: GEOGRAFIE

TIPUL OPŢIONALULUI : CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

TITLUL OPŢIONALULUI: Stilul de viaţă sănătos - determinant al speranţei de viaţă

AUTOR: prof. Andreea Loredana Manole

Clasa: a VIII –A

Nr. ore/ săpt.: 1 oră

DURATA: 1 an

145

CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………………………....…146

I. COMPETENŢE GENERALE. COMPETENŢE SPECIFICE...................................147

II. CONŢINUTURI……………………………………………………………….......……148

III. VALORI ŞI ATITUDINI……………………………………………………......…150

IV. SUGESTII METODOLOGICE………………………………………………......…150

V. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ - anuală, semestrială…………………….152

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………..…166

146

ARGUMENT

,, Sănătatea nu este totul, dar fără ea totul este nimic.’’

VOLTAIRE

Pornind de la ideea ,,că şcoala trebuie să formeze o personalitate deschisă schimbărilor

de tip novator, care să trăiască într-o societate democratică şi să facă faţă concurenţei care

vizează progresul’’, prezentul curs îşi propune formarea la elevi a unor abilităţi cu privire la

identitate, stil de viaţă, socializare, integrare, adaptare în vederea unei bune inserţii

profesionale şi sociale.

Speranţa de viaţă – indicator demografic important în creionarea tabloului descriptiv al

unei populaţii, depinde de o multitudine de factori interdependenţi, în linii mari identificabili

şi cuantificabili.

Prezentul opţional, pornind de la necesitatea abordării transdisciplinare a disciplinelor

şcolare, propune elevilor o interesantă abordare a elementelor de dinamică populaţională din

perspectiva educaţiei pentru sănătate.

Apărarea sănătăţii – definită ca ,,starea de bine’’ – nu numai în plan medical ci şi psihic

şi social, presupune o sumă de decizii şi acţiuni comportamentale, reflectate la nivel

macrosocial şi prin creşterea speranţei de viaţă.

Din punct de vedere metodologic, activităţile aferente acestui curs opţional se vor

desfăşura sub forma dezbaterilor active, formându-se astfel în mod argumentat convingeri,

ca rezultat al exprimării şi confruntării libere a opiniilor, a apropierii şi contactului conştient

cu realitatea (evocată sau simulată, prin metode specifice) şi punându-se bazele viitoarelor

opţiuni atitudinal – comportamentale.

Informaţia corectă, ştiinţifică, eliberată de prejudecăţii sau mituri, este corelată cu

problemele concrete de sănătate frecvent întâlnite astăzi, dar şi cu o atitudine pozitivă legat

de acestea ( prevenire, igienă, încurajarea sau descurajarea unor obiceiuri, luarea de decizii,

etc).

PUNCT DE PLECARE:

Sănătatea nu devine o valoare atâta timp cât ne rezumăm la a vorbi despre ea.

Sănătatea predetermină şi condiţionează starea şi statutul fiecăruia.

147

,, Cei care spun că nu se poate ar trebui să nu-i întrerupă pe cei care dovedesc că se poate’’

COMPETENŢE GENERALE

Utilizarea unor noţiuni, norme şi principii specifice

Formarea unor atitudini şi comportamente responsabile

Dezvoltarea capacităţii de a rezolva situaţii problemă privind sănătatea, mediul

şi dinamica populaţională

COMPETENŢE SPECIFICE

După parcurgerea acestui modul, elevii vor fi capabili :

definirea indicatorilor demografici şi fenomenul de dinamică populaţională

detalierea noţiunii de ,,stil de viaţă sănătos’’

stabilirea relaţiei dintre stilul de viaţă sănătos şi speranţa de viaţă

susţinerea propriilor idei legate de necesitatea monitorizării şi evaluării stării de

sănătate a populaţiei

manifestarea iniţiativei în combaterea comportamentelor neadecvate stării de sănătate

identificarea oportunităţilor pentru sănătatea mediului şi factorii de risc la adresa

acestuia furnizate de instituţiile abilitate

interpretarea rezultatele studiilor demografice în corelaţie cu datele statistice furnizate

de instituţiile abilitate privind starea de sănătate a populaţiei

definirea sensurilor ,, valoare’’ - ,,atitudine’’ - ,,decizie’’ - ,,comportament’’ şi să

poată explica interrelaţia dintre ele.

148

CONŢINUTURI

1. PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

1.1 Noţiuni introductive : definirea termenilor, precizarea scopurilor, prezentarea

conţinuturilor modulului

2. IGIENA PERSONALĂ

2.1. Norme de igienă personală şi colectivă

2.2. Prevenirea transmiterii bolilor infecto –contagioase printr-o igienă corectă

3. SĂNĂTATE MINTALĂ

3.1. Stres, supraîncărcare, adaptabilitate

3.2. Exprimarea stărilor emoţionale la fete şi băieţi

3.3. Vocaţie şi împlinire

4. ACTIVITATE ŞI ODIHNĂ

4.1. Stil de viaţă sănătos

4.2. Modalităţi şi abilităţi de organizare a timpului

5. CONSUMUL ŞI ABUZUL DE SUBSTANŢE TOXICE

5.1. Prevenirea fumatului şi renunţarea la fumat

5.2. Alcoolul şi consecinţele consumului acestuia

5.3. Între viaţă şi moarte: droguri

5.4. Consecinţele toxicomaniei în plan individual şi social

5.5. Legislaţia privind comercializarea, traficul şi consumul de substanţe toxice

6. SĂNĂTATEA ALIMENTAŢIEI

6.1. Calităţile organoleptice ale alimentelor: ponderea alimentelor în raţia zilnică

6.2. Sarea iodată în alimentaţie: efectele carenţei de iod

6.3. Comportamentul alimentar – oglinda stilului de viaţă

6.4. Rata mortalităţii şi a morbidităţii cauzate de boli ale sistemului digestiv – analiză

efectuată în perioada 1990-2008 pentru populaţia judeţului Constanţa

149

7. SĂNĂTATEA REPRODUCERII ŞI A FAMILIEI

7.1 Ceasul organismului feminin, ceasul organismului masculin

7. 2. Comportamentul sexual responsabil – atitudini faţă de debutul vieţii sexuale

7.3. Mituri legate de sexualizare/ comportament sexual ( reacţii comportamentale faţă

de manifestările anatomo –fiziologice ale pubertăţii)

7 4. Infecţii cu transmitere sexuală - sifilis, HIV/SIDA

7.5. Sarcina şi contracepţia – riscurile sarcinii în pubertate şi adolescenţă pentru

mamă şi copil

8. DINAMICA POPULAŢIEI

8.1. Natalitate

8.2. Mortalitate. Mortalitate infantilă

8.3. Spor natural

9. SĂNĂTATEA MEDIULUI

9.1. Resurse naturale: importanţa lor pentru un organism sănătos

9.2. Factorii de mediu – posibil factori ,,declanşatori’’ ai stării de boală

9.3. Mediul, suportul vieţii

10. ECHILIBRUL - CHEIA SĂNĂTĂŢII

150

VALORI ŞI ATITUDINI

Valorile sunt concepte abstracte despre ceea ce un individ, o comunitate, societatea în

general crede că este corect, bun, plăcut, unanim acceptat ca pozitiv.

Valorile stau la baza formării ATITUDINILOR, a procesului de luare a DECIZIILOR şi

influenţează COMPORTAMENTUL.

Pentru formarea unui sistem de valori este nevoie de educaţie, de experienţe de viaţă, de

modele, de informare.

Acest modul are la bază şi promoveză următoarele valori şi atitudini:

formarea unui stil de viaţă sănătos

respectul faţă de viaţa personală,sănătatea proprie şi a celorlalţi

dobândirea unui comportament responsabil referitor la sănătate

conştientizarea relaţiei dintre stilul de viaţă şi speranţa de viaţă

dezvoltarea motivaţiei şi responsabilităţii pentru sănătatea şi ocrotirea mediului

SUGESTII METODOLOGICE

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:

realizarea unor albume, afişe/postere, spoturi publicitare privind stilul de viaţă sănătos

realizarea unor sondaje de opinie în rândul elevilor pentru a identifica percepţia

acestora cu privire la relaţia dintre educaţia pentru sănătate şi geografie ca discipline

şcolare

rezolvarea creativă de probleme, exerciţii de negociere

proiecte comunitare/în şcoală privind reducerea frecvenţei comportamentelor

neadecvate

realizarea unui ghid privind comportamentul alimentar sănătos pentru elevii de

gimnaziu

seminarii, concursuri, interviuri

151

MODALITĂŢI DE EVALUARE

probe orale

probe scrise, eseuri, chestionare

probe practice

fişe de observare a activităţii elevului

portofolii

autoevaluarea

152

PROFESOR : Andreea Loredana Manole

Şcoala cu clasele I – VIII ,,B.P. Hasdeu’’ CONSTANŢA

A. PLANIFICARE ANUALĂ - OPŢIONAL

,,Stilul de viaţă sănătos –determinant al speranţei de viaţă’’

CLASA a - V III– a

Număr total de

ore anual

SEMESTRUL I

SEMESTRUL II

35

18

17

153

OPŢIONAL CLASA a VIII-a/1oră/săptămână

A. PLANIFICARE SEMESTRIALĂ - SEM. I

Nr.

crt.

UNITATE DE

ÎNVĂŢARE

CONŢINUT


Nr.ore

SĂPTĂMÂNA

OBSERVAŢII

I Promovarea

sănătăţii şi

educaţiei pentru

sănătate

Noţiuni introductive -definirea noţiunilor de sănătate, boală, dezvoltare

armonioasă

-precizarea scopurile educaţiei pentru sănătate

corelarea noţiunilor :factori de risc- profilaxie

2

S1,2

-activitate pe

grupe

II Igiena personală Norme de igienă

personală şi colectivă

Prevenirea transmiterii

bolilor infecţioase

printr-o igienă corectă

-respectarea normele de igienă personală şi colectivă

-identificarea factorilor de risc şi prevenirea influenţei

lor asupra stării de sănătate

-explicarea noţiunii de prevenire şi beneficiile prevenţiei

în menţinerea sănătăţii

2

S3,4

- interviuri, mini

–anchete în

rândul elevilor,

finalizate prin

articole de presă

III Sănătate mintală Stres, supraîncărcare,

adaptabilitate

Exprimarea stărilor

emoţionale la fete şi

băieţi

Vocaţie şi împlinire

-definirea conceptul de sănătate mentală şi emoţională

-argumentarea importanţei relaţionării în cadrul

comunităţii

-identificarea cauzelor şi semnele stresului şi prezentarea

unor modalităţi de prevenire a acestuia

- importanţa exprimării clare a sentimentelor sale în varii

situaţii

3 S5,6,7 -realizarea de

materiale

informative

-exerciţii de luare

a deciziilor şi de

analiză, de

negociere

IV Activitate şi

odihnă

Stil de viaţă sănătos

Modalităţi şi abilităţi de

organizare a timpului

- definirea elementelor componente care alcătuiesc un

stil de viaţă sănătos

-enumerarea beneficiilor psihologice şi fizice ale

activităţii fizice asupra sănătăţii

-prevenirea bolilor produse de un stil de viaţă care nu

respectă regulile pentru o sănătate bună

-urmărirea unui program zilnic de activitatăţi respectând

principiile odihnei active şi pasive

2 S8,9 -dezbateri

- realizarea de

materiale

promoţionale

- competiţii

V Consumul şi

abuzul de

Prevenirea fumatului şi

renunţarea la fumat

-enumerarea elementelor componente ale ţigărilor şi

corelarea acestora cu efectele

6 S10 - 15 -întâlniri cu

specialişti

154

substanţe toxice Alcoolul şi

consecinţele

consumului acestuia

Între viaţă şi moarte:

droguri

Consecinţele

toxicomaniei în plan

individual şi social

Legislaţia privind

comercializarea,

traficul şi consumul de

substanţe toxice

-selectarea alternativă de timp liber pentru renunţarea la

fumat

-definirea noţiunii de fumat pasiv prezentând şi efectele

asupra sănătăţii

- diferenţa între consumul de alcool –ca factor social de

socializare şi alcool-drog

-definirea noţiunii ,,drog‖ ca problemă de sănătate

publică

-definirea dependenţei de drog, toleranţa la consumul de

drog

- identificarea instituţiilor unde se pot adresa în cazul în

care vor să ajute un prieten aflat în dificultate ca urmare a

consumului de drog

-dezbaterea unor

situaţii problemă

-studiu de caz

-joc de roluri

VI Sănătatea

alimentaţiei

Calităţile

organoleptice ale

alimentelor: ponderea

alimentelor în raţia

zilnică

Sarea iodată în

alimentaţie: efectele

carenţei de iod

Comportamentul

alimentar – oglinda

stilului de viaţă

Cumpăr acest produs

pentru că …………..

-definirea conceptului de alimentaţie sănătoasă

-alcătuirea unei diete echilibrate respectând

particularităţile de vârstă, în funcţie de tipul de activitate

prestată, în conformitste cu bugetul

-evidenţierea valenţelor multiple ale unei mese în

familie – prilej de relaţionare, apropiere, cunoaştere,

relaxare

3 S16 -18 - realizarea unui

ghid privind

comportamentul

alimentar

sănătos pentru

elevii de

gimnaziu

- realizarea unei

machete a

,,piramidei

alimentelor’’

155

OPŢIONAL CLASA a VIII-a/1oră/săptămână

B. PLANIFICARE SEMESTRIALĂ - SEM. II

Nr.

crt.

UNITATE DE

ÎNVĂŢARE

CONŢINUT


Nr.ore

SĂPTĂMÂNA

OBSERVAŢII

VII Sănătatea reproducerii

şi a familiei

Ceasul organismului

feminin, ceasul

organismului masculin

Comportamentul sexual

responsabil – atitudini faţă

de debutul vieţii sexuale

Mituri legate de

sexualizare/

comportament sexual

( reacţii comportamentale

faţă de manifestările

anatomo –fiziologice ale

pubertăţii)

Infecţii cu transmitere

sexuală - sifilis,

HIV/SIDA

Sarcina şi contracepţia –

riscurile sarcinii în

pubertate şi adolescenţă

pentru mamă şi copil

-recunoaşterea modificărilor corpului lor

corespunzătoare vârstei

-luarea unor decizii şi să înţelegerea importanţei lor în

relaţia dintre sexe

-luarea unor decizii şi alegerile altora

-cunoaşterea modalităţilor de prevenire a I.T.S.

-cunoaşterea riscurilor comportamentelor nesănătoase în

activitatea sexuală

- înţelegerea necesităţii controalelor medicale periodice

în scopul depistării precoce a bolilor

7 S1 -7 -întâlniri cu

specialişti

-exerciţii de

negociere a

implicării propriei

persoane în debutul

vieţii sexuale

-realizarea de

postere/afişe

VIII Dinamica populaţiei Natalitate

Mortalitate. Mortalitate

infantilă

Spor natural

- definirea dinamicii populaţionale şi fenomenele

demografice studiate

- stabilirea corelaţiei dintre factorii implicaţi în derularea

fenomenelor demografice studiate

- interpretarea rezultatelor unor studii demografice

6 S8 - 13 - analiza unor date

demografice şi

stabilirea

importanţei

studiilor

156

precizând importanţa acestei analize. demografice prin

discuţii cu

specialişti în

domeniu

IX

X

Sănătatea mediului

ECHILIBRUL -

CHEIA SĂNĂTĂŢII

Resurse naturale:

importanţa lor pentru un

organism sănătos

Factorii de mediu –

posibil factori

,,declanşatori’’ ai stării de

boală

Mediul, suportul vieţii

,,Scheletul echilibrului’’-

Lucian Avramescu

-argumentarea interdependenţei dintre organismul

uman şi mediul său de viaţă

- prezentarea consecinţelor modificărilor factorilor de

mediu asupra viului

- definirea conceptului de ,,dezvoltare durabilă’’

- definirea noţiunii de ,,echilibrul’’ – factor esenţial în

devenire şi pentru existenţă

3

1

S14,15,16

S17

-proiecte

individuale / de

grup pe teme de

sănătate a mediului

prin realizarea de

postere/afişe

RECAPITULARE

157

CURS I

Prezentarea cursului şi a calendarului O.M.S.

Temă de discuţie:

Copiii trăiesc ceea ce învaţă

Dorothy Law Nolte

Dacă un copil trăieşte într-o atmosferă critică,

Învaţă să condamne pe toată lumea.

Dacă un copil trăieşte într-o atmosferă ostilă,

Învaţă să fie violent.

Dacă un copil trăieşte într-un mediu ridicol,

Învaţă să fie timid.

Dacă un copil trăieşte în ruşine,

Învaţă să se simtă vinovat.

Dacă un copil trăieşte într-un mediu stimulativ,

Învaţă să fie încrezător.

Dacă un copil trăieşte în laude,

Învaţă să aprecieze.

Dacă un copil trăieşte într-un spirit de corectitudine,

Învaţă să fie drept.

158

CURS II

PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

,,A îmbătrâni este singurul mijloc de a trăi mai mult’’

VOLTAIRE

PARTEA I

Obiective operaţionale:

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

să definească starea de sănătate şi conceptul de educaţie pentru sănătate;

să enumere dimensiunile stării de sănătate;

să argumenteze necesitatea studiului unei astfel de discipline în şcoală.

PARTEA A DOUA

-distribuirea fişelor de lucru;

- lucru pe echipe;

- discuţii;

- realizarea unui panou cu această temă ,,Educaţie pentru sănătate’’.

CONCLUZII

1. Promovarea sănătăţii

proces

strategie

politică

disciplină de studiu.

2. Educaţia pentru sănătate

parte a procesului de educaţie

un semn de civilizaţie.

3. Sănătate

starea de bine bio-psiho-social.

4. Scop

informează cu privire la protejarea sănătăţii şi prevenirea bolilor (prin cunoaşterea

factorilor de risc);

formează şi să dezvolte (aplice) deprinderi corecte pentru menţinerea sănătăţii

159

FIŞĂ DE LUCRU

De acord cu moto-ul cursului?

Argumentaţi folosind un exemplu concret.

Este ,,a fi sănătos’’ diferit de ,,a nu fi bolnav’’?

Dacă te simţi bine la nivel mintal, înseamnă că eşti bine şi fizic?

Are legătură o vârstă înaintată cu stilul de viaţă sănătos?

Are legătură aspectul fizic (cât de bine arăţi) cu starea de sănătate (cât eşti de sănătos)?

Cât de mult este afectată sănătatea noastră de mediul în care trăim? Exemplu concret.

TEMĂ

Realizaţi interviuri cu 3 persoane de vârste diferite, pentru a vedea ce anume face ca o persoană să

fie sănătoasă sau nu.

160

CURS III

STIL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS

NORME DE IGIENĂ PERSONALĂ ŞI COLECTIVĂ –

,,Sănătate înseamnă în primul rând, curăţenie’’

PARTEA I

Competenţe specifice:

La sfârşitul orei elevi vor fi capabili:

să definească noţiunea de igienă;

să enumere regulile de igienă ce trebuie respectate obligatoriu pentru menţinerea

sănătăţii;

să enumere factorii cu risc major pentru sănătate;

să argumenteze necesitatea prevenirii îmbolnăvirilor.

PARTEA A DOUA

-pe baza discuţiilor realizarea unei scheme orientative cu privire la temele de igienă abordate.

SCOP:

prevenirea, combaterea îmbolnăvirilor

menţinerea sănătăţii.

Factori de risc:

microorganisme

comportamente nesănătoase

IGIENA

PERSONALĂ ŞCOLARĂ ALIMENTAŢIEI

ÎN

COLECTIVITĂŢI LA LOCUL

DE MUNCĂ

A MEDIULUI

ÎNCONJURĂTOR

161

FIŞĂ DE LUCRU

,, Pentru a- mi păstra sănătatea mi se pare important ’’

SĂ SĂ

SĂ SĂ

162

CURS IV

PREVENIREA TRANSMITERII BOLILOR INFECŢIOASE

PARTEA I

Competenţe specifice:

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

să definească noţiunea de boală infecţioasă;

să enumere câteva boli infecţioase, prezentând semnele lor caracteristice;

să definească noţiunea de cale de transmitere a bolii, exemplificând;

să argumenteze necesitatea cunoaşterii acestor afecţiunii.

PARTEA A DOUA

A. realizarea unor postere tematice vizând profilaxia transmiterii bolilor infecţioase;

B. studiu de caz:

,,Colegul meu a fost depistat cu hepatită acută virală de tip A. Eu sunt în siguranţă?’’

potenţial de contagiozitate crescută

,,boala mâinilor murdare’’

transmitere fecal-orală

supraveghere epidemiologică a grupului de contacţi.

C. alcătuiţi un top al primelor 5 greşeli pe care le faceţi în mod frecvent cu privire la respectarea

regulilor de igienă. Discutaţi-le pe grupe şi apoi vom stabili un top al primelor 3 valabile pentru

întreaga clasă.

163

CURS V

Vocaţie şi împlinire

PARTEA I

Orice om doreşte să-i fie bine. Starea de bine se apreciază în raport cu:

ce ai avut

ce ţi-ai dorit

ce are ,, vecinul’’;

EXEMPLU:

La geografie aveam nota 4. La test am primit nota 7. MI-E BINE!

Dar voiam nota 10. Nu îmi mai e la fel de bine.

Ancuţa, prietena mea, a luat 8. Parcă iarăşi nu este bine!

ori FACI CEEA CE-ŢI PLACE.

De unde ştii că faci ceea ce-ţi place?

te cunoşti pe tine însuţi,

îţi dai seama ce poţi să faci şi ce nu poţi să faci!

VOCAŢIE = ce poţi să faci bine.

ÎMPLINIRE = să-ţi transformi vocaţia în DRUM ÎN VIAŢĂ.

Obiective operaţionale:

să reflecteze asupra propriei persoane în vederea cunoaşterii de sine;

să identifice elementele care l-ar putea orienta către profesia potrivită ( care-i sunt

resursele, ce abilităţi are).

PARTEA A II-a

distribuirea pretestelor;

discuţii;

completarea ,,Blazonului personal’’

DE REŢINUT:

TE CUNOŞTI PE TINE!

AFLI CE POŢI SĂ FACI MAI BINE – îţi afli vocaţia!

LUPŢI SĂ FACI DIN VOCAŢIE UN DRUM ÎN VIAŢĂ!

VEI FI O PERSOANĂ ÎMPLINITĂ!

164

PRETEST

1. Vocaţia cred că este ……………………………………………

…………………………………………………………………………….

2. Pentru mine un om împlinit este acela care……………………….

…………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….

3.Mie mi-e bine atunci când……………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………

4. Când crezi tu că îmi este mi-e bine ca profesor?

………………………………………………………………………

………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………

5. Care crezi tu că este cea mai frumoasă meserie? De ce?

…………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………….

…………………………………………………………………………………

6. Alegerile tale, atitudinea ta, comportamentul tău, crezi că îi influenţează şi pe ceilalţi? Un

exemplu.

7. Cu siguranţă ştiu despre mine că îmi place să……………………

…………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………

165

FIŞĂ DE LUCRU A ELEVULUI - ,,Blazonul personal’’

Completaţi astfel următoarele cadrane:

1. ceva ce faci cu plăcere în timpul liber;

2. îmi place să fiu elev pentru că……………………….

3. un scop pe care ţi-ai dori să-l atingi;

4. un lucru pe care îl regreţi sau de care nu eşti mândru.

5.

În panglica de sub blazon scrie te rog o deviză, un vers, un proverb, etc., ceva care te reprezintă cel

mai bine, ce ai vrea tu să reţină colegii tăi despre tine.

TIMP DE LUCRU 10 minute.

1 2

3 4

166

BIBLIOGRAFIE

****Programe şcolare pentru disciplina opţională ,,Educaţie pentru sănătate’’, elaborate de MEC

în colaborare cu Ministerul Sănătăţii

****Ghid informativ pentru cadre didactice pentru domeniile: Igienă personală, Activitate şi

odihnă, Sănătatea alimentaţiei, Sănătatea mediului, Sănătate mintală, Violenţa, Accidente;

****Buletine informative ,,Educaţie pentru sănătate’’, editate sub egida MedC;

****Ghid metodic

*** INS Situaţia demografică a României în anul 1999, Seria ,,Analize demografice’’, Institutul

Naţional de Statistică şi Studii Economice, Bucureşti, 2000.

*** INS Situaţia demografică a României în anul 2000, Seria ,,Analize demografice’’, Institutul

Naţional de Statistică şi Studii Economice, Bucureşti, 2001

Bucur GH., Popescu O. - Educaţia pentru sănătate în familie şi în şcoală, Editura Fiat Lux,

Bucureşti, 2004.

Dinu M. - Comunicarea: Repere fundamentale, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,

2000.

Gheorghiu C. Er. - Principii de nutriţie biologică, Editura Ceres, Bucureşti, 2003.

Hickinng M. - Ce le spunem copiilor şi adolescenţilor despre sex, Editura Humanitas,

Bucureşti, 2000.

Popescu L. , Verman D. - Educaţie pentru sănătate, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2002

Rotariu T. - Starea demografică a României, în context european. Posibile

politci demografice şi consecinţele lor, Editura Expert, Bucureşti,

2000.

Rotariu T. - Demografie şi sociologia populaţiei. Fenomene demografice, Editura

Polirom, Bucureşti, 2003.

167

Capitolul 8. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

SĂNĂTATEA MEDIULUI

CLASA a VIII – a


Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei, a conceptelor şi a principiilor specifice ştiinţelor

naturii

Dezvoltarea capacităţilor de explorare/ investigare în scopul rezolvării de probleme specifice

ecologiei

Dezvoltarea capacităţii de comunicare, utilizând corect limbajul specific ecologiei

Formarea unor atitudini şi deprinderi referitoare la impactul biologiei asupra naturii şi a

societăţii

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

După parcurgerea unităţii de învăţare, elevul va fi capabil să:

1.1. enumere principalele tipuri de resurse naturale;

1.2. evidenţieze importanţa resurselor mediului pentru păstrarea sănătăţii ;

1.3. stabilească relaţii între diversi factori de mediu şi funcţiile organismului uman;

2.1. utilizeze metode şi mijloace adecvate studierii mediului ambiant;

3.1. îşi formeze deprinderi de comunicare;

3.2. utilizeze metode adecvate de înregistrare a datelor;

3.3. formuleze corect rezultatele şi concluziile obţinute şi să dezvolte idei originale;

4.1 analizeze relaţia dintre propriul comportament şi starea de sănătate personală şi a mediului;

4.2. demonstreze un mod de gândire ecologic în luarea unor decizii..

168

PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

CLASA a VIII– a

SĂNĂTATEA MEDIULUI

DURATA: 3ore (1 oră/ săpt.)

Detalieri de

conţinut

C.S. Activităţi de învăţare

Resurse SECVENŢELE

UNITĂŢII DE

ÎNVĂŢARE Materiale Procedurale

Resurse naturale:

importanţa lor

pentru sănătatea

organismului

2.1,

3.1,

3.2

- identificarea principalelor tipuri de

resurse terstre prin lucrul cu manualul,

accesând internetul,

- stabilirea beneficiilor utilizării resurselor

naturale prin audierea unor materiale

informaţionnale pregătite de către colegi.

-manual

-reviste

-referate

- calculator

Conversaţia,

Explicaţia,

lucrul cu manualul,

experimentul

FAMILIARIZARE

- 1 oră-

Detalieri de

conţinut


Resurse SECVENŢELE

UNITĂŢII DE


Factori de mediu

–posibili

declanşatori ai

unor afecţiuni

1.1,

1.2,

1.3,

3.1

- inventarierea factorilor de mediu nocivi

pentru organismul uman prin consultarea

manualui precum şi a informaţiilor din

publicaţiile de specialitate;

- schematizarea posibilelor consecinţe

negative ale factorilor de mediu care

acţionează în oraşul nostru folosind

calculatorul;

- stabilirea unor modalităţi de

monitorizare a factorilor de mediu nocivi

care acţionează în oraşul nostru în urma

discuţiilor cu specialiştii în domeniu

-harta

-enciclopedii

-manual

- calculator

Observaţia,

Conversaţia,

lucrul cu manualul,

explicaţia,

demonstraţia

STRUCTURARE,

SISTEMATIZARE

A

CUNOŞTINŢELOR

- 1 oră-

169

Detalieri de

conţinut


Resurse SECVENŢELE

UNITĂŢII DE


Mediul – suportul

vieţii

1.1,

3.2,

4.1,

4.2

- definirea mediului ca suport al vieţii prin

precizarea elementelor care-l definesc

astfel folosind prezentările colegilor sau

informaţiile oferite de internet

- conştientizarea importanţei conservării

mediului natural şi a aplicării principiului

,,dezvoltării durabile’’ în urma

dezbaterilor organizate în prezenţa

specialiştilor în domeniu

-harta

-encilopedii

-manual

-fişă de lucru

- calculator

-prezentări

-manual

Brainstorming,

problematizarea,

conversaţia,

lucrul cu manualul

Dezbateri, studii de

caz, problematizare

APLICARE,

EXERSARE

DIRECŢIONATĂ

- 1 oră -

170

ANEXA 1

TEST DE EVAUARE

Deteriorarea şi protecţia mediului

CLASA a VIII-a

NUME ŞI PRENUME

Subiecte1:

I. Enumeraţi căile de deteriorare a mediului.

II. Daţi 4 exemple de surse de poluare a apei din localitatea voastră.

III. Ce efecte are vânatul excesiv şi supraexploatarea masei lemnoase a pădurilor? Prezentaţi cel

puţin două efecte pe care le au acţiunile omului asupra naturii.

IV. Găsiţi soluţii pentru înlăturarea efectelor negative ale unor acţiuni ale omului în natură. Scrieţi

soluţiile voastre în locul semnelor de întrebare:

Folosirea în exces a îngrăşămintelor chimice —› ?

Combaterea dăunătorilor şi a bolilor plantelor numai prin metode chimice —› ?

V. Alegeţi răspunsurile corecte.

Reciclarea deşeurilor se realizează deoarece:

aşa este la modă;

se economisesc resurse naturale;

se evită poluarea mediului.

®

1 Se acordă 2p. din oficiu

2 p

1 p

2 p

1 p

171

ANEXA 2

FIŞĂ DE REFLECŢIE ZILNICĂ

1. Astăzi am învăţat că...........................................

2. Astăzi mi-am adus aminte că.............................

3. Astăzi mi-am notat că.........................................

4. Astăzi am descoperit că......................................

5. Astăzi mi-am dat seama că.................................

6. Astăzi m-a surprins că........................................

7. Astăzi m-am bucurat că......................................

8. Astăzi am fost dezamăgit/ă că...........................

172

ANEXA 4

MATRICE DE EVALUARE

Nr

crt

Instrumente de evaluare

Proba

scrisa

Proba

orala

Proba

practica

Auto-

evaluar

e

Tema

in

clasa

Tema

pentru

acasa

Obs.

sistematica

a

elevilor

Obiectivele evaluării

1 - să enumere tipurile de resurse naturale şi importanţa acestora pentru

menţinerea vieţii pe Terra

X

-

X

X

X

-

X

2

- să precizeze trei factori de mediu nocivi pentru om _

X X _ X _ X

3

-să observe efectele acţiunii factorilor de mediu enumeraţi anterior asupra

sănătăţii oamenilor

X

X

-

X

X

-

-

4

-să explice folosind noţiunile ştiinţifice acumulate cum se poate realiza

poluarea biologică a apelor

-

X

X

X

-

X

-

5

-să reprezinte schematic circuitul materiei în natură X

_

_

X X _ X

6

-să identifice condiţiile de mediu necesare pentru menţinerea stării de sănătate a

oamenilor

X

X

X

X

_

X

_

7

-să comunice utilizând corect limbajul ştiinţific, informaţiile extrase din diverse

surse;

X

X

X

X

X

_

X

8

-să descopere cauzele apariţiei ,,efectului de seră’’ _

X

_ _

X

_

X

9

-să găseacă soluţii la unele probleme ivite;

X

_

X

X

_ _

X

173

Capitolul 9. PROIECT DIDACTIC:

TITLUL LECŢIEI : DINAMICA POPULAŢIEI

CLASA a V-a

DURATA: 1 oră

TIP DE LECŢIE : comunicare (predare – însuşire de cunoştinţe)

SECVENŢA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE: APLICARE, EXERSARE DIRECŢIONATĂ

COMPETENŢE GENERALE :

1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice.

2. Utilizarea corectă a numelor proprii şi a termenilor în limbi străine

4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic

7. Dobândirea unor deprinderi şi tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă.

COMPETENŢE SPECIFICE:

1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază

2.1 Recunoaşterea denumirilor şi termenilor geografici în limbi străine

4.1 Identificarea principalelor elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe un

suport cartografic

5.3 Poziţionarea corectă a elementelor geografice pe reprezentările cartografice

specifice

7.5 Ordonarea elementelor, fenomenelor şi proceselor folosind diferite criterii de

clasificare: cantitative, calitative şi territoriale

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :

La sfârşitul activităţii didactice, elevii vor fi capabili :

să definească dinamica populaţiei;

să explice revoluţia agricolă, industrială şi medicală;

să definească termenii natalitatea, mortalitatea, sporul natural şi deficitul natural;

să identifice şi să localizeze pe hartă regiuni şi ţări cu natalităţi ridicate şi mici;

să identifice şi să localizeze pe hartă regiuni şi ţări cu mortalităţi mari şi mici;

să identifice şi să localizeze pe hartă regiuni şi ţări cu spor natural ridicat şi redus.

174

RESURSE MATERIALE:

manual ;

harta fizică a Lumii;

fişe de lucru;

Enciclopedie de geografie a lumii, Editura Aquilla, Revista Atlas, Revista Terra

RESURSE PROCEDURALE:

explicaţia,

conversaţia euristică,

observaţia sistematică,

problematizare,

demonstraţia,

lucrul cu harta,

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: frontală; pe grupe.

CONŢINUTUL INFORMATIV AL LECŢIEI

Geografia umană- ramura geografiei care se ocupă cu studiul populaţiei Terrei,

aşezărilor umane şi activităţilor economice.

Aceasta se subdivide în:

- geografia populaţiei

- geografia aşezărilor omeneşti

- geografia economică

Dinamica populaţiei: creşterea sau scăderea populaţiei

Revoluţia agricolă: acum 10 000 de ani, oamenii au descoperit agricultura, populaţia a

crescut de la 5 milioane în anul 800 î. Hr. la peste 800 milioane în anul 1750

Revoluţia industrială:

*Secolul al XIII-lea a dus la apariţia industriei în Angliei, apoi în restul Europei şi în America

de Nord. În secolul XX industria era cea mai dezvoltată ramură a economiei.

175

*Populaţia globului a crescut, iar în 1950 depăşea 2,5 miliarde de locuitori.

Revoluţia medicală a dus la creşterea populaţiei după al doilea război medical

datorită progreselor făcute în medicină. În prezent populaţia planetei este de 6,5

miliarde locuitori.

Creşterea populaţiei este influenţată de doi factori principali:

natalitatea

mortalitatea

Natalitatea – se exprimă prin numărul de copii născuţi vii, într-un an, la 1000 locuitori

Natalităţi ridicate: ţări din Africa, Asia de Sud şi Sud-Vest

Natalităţi mici: ţările dezvoltate din Europa, America de Nord, Australia,

Japonia

Mortalitatea: reprezintă numărul de decese înregistrat într-un an, raportat la 1000

locuitori

Mortalităţi mari: ţările din Africa neagră, Asia

Mortalităţi mici: Japonia, S.U.A., Canada, China, ţări din sudul Europei

Sporul natural:reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate.

Spor natural ridicat: ţări din Africa şi Asia de Sud-Vest

Spor natural redus: Europa, America de Nord, Australia;

Deficit natural atunci când sporul natural este negativ. Exemple: Germania, Ungaria,

Bulgaria, România

Ponderea continentelor, după numarul de locuitori:

Asia – 62 %

America – 13,7 %

Europa – 12,2 %

Africa – 11,7 %

Australia şi Oceania – 0,5 %

Cele mai populate state sunt: China (1,2 mild.loc), India (1 mild.loc), S.U.A.(285 mil.

loc), Indonezia (210 mil.loc) şi Rusia (150 mil.loc)

176

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

ETAPELE LECŢIEI ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR

1 2 3

1. Organizarea activităţii – 1 min Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ pentru lecţie; se

notează absenţii

Pregătesc manualele, caietele

2. Reactualizarea cunoştinţelor din

lecţia anterioară „Solul şi răspândirea

solurilor pe glob‖ – 5 min

Se face prin întrebări:

o Definiţi pedosfera

o Care sunt factorii care conduc la formarea solului?

o Enumeraţi componentele solului

o Menţionaţi principalele categorii de soluri din fiecare zonă

biogeografică

Se concentrează

Răspund la întrebări

Activitatea introductivă

3. Captarea atenţiei şi trecerea la noua

lecţie 2 min

La începutul clasei a V-a aţi învăţat că geografia are două mari

ramuri: geografia fizică şi geografia umană.

Sunt concentraţi

4. Anunţarea lecţiei noi (şi a

obiectivelor propuse) - 25 min

Dinamica populaţiei

Se notează titlul lecţiei pe tablă

Sunt atenţi, notează pe caiete

5. Dirijarea învăţării şi dobândirea de

noi cunoştinţe - 35min

Se precizează că numărul locuitorilor unei ţări se modifică, iar

creşterea sau scăderea populaţiei se numeşte dinamică.

Cum credeţi că a evoluat populaţia Terrei după descoperirea

agriculturii acum 10 000 de ani?

Dar după apariţia industriei în secolul al XVIII-lea?

Care au fost cauzele care au dus la creşterea populaţiei Terrei

începând cu secolul al XIX-lea?

Ce înţelegeţi prin revoluţie medicală?

Care sunt factorii care influenţează creşterea populaţiei?

Se defineşte natalitatea

Se urmăreşte împreună cu elevii harta – Rata natalităţii pe

Glob şi se compară zonele cu natalităţi ridicate, medii şi mici

Răspund

Urmăresc harta, compară

177

pe Glob Se defineşte mortalitatea

Se urmăreşte împreună cu elevii harta , se redă rata

mortalităţii pe Glob şi se compară zonele cu mortalităţi mari,

medii şi mici.

Se defineşte sporul natural

Se urmăreşte de asemenea împreună cu elevii harta din

manual ce redă sporul natural pe glob şi se compară zonele cu

sporul natural ridicat, mediu sau redus

Se defineşte deficitul natural şi se dau exemple de ţări din

Europa

Care sunt cele mai populate continente ale globului?

Dar cele mai populate state?

Completează pe caiete

Urmăresc harta, compară

Completează pe caiete

Sunt atenţi

Răspund

6. Fixarea cunoştinţelor - 3 min Aplicaţie după hărţile şi imaginile din manual şi localizare pe harta

politică a lumii

Se concentrează, localizează

7. Evaluarea cunoştinţelor – 5 min Se face prin test scris cu câteva întrebări scurte:

Definiţi dinamica populaţiei

Ce reprezintă natalitatea?

De ce în ţările sărace mortalitatea este mare?

Ce este sporul natural?

Se concentrează,

răspund la întrebări

8. Tema pentru acasă Învăţarea lecţiei utilizând simultan manualul şi caietul de notiţe Receptează

178

Nume:……………..…….

Prenume:….…………….

Clasa:……………………

Fişă de evaluare

DINAMICA POPULAŢIEI

1. Definiţi dinamica populaţiei

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

…………………………………………

2. Ce reprezintă natalitatea?

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

…………………………………………

3. De ce în ţările sărace mortalitatea este mare?

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

…………………………………………

4. Ce este sporul natural?

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

……………………

179

Capitolul 10. PRELUCRARE STATISTICĂ

DATE DESPRE RATA MORTALITĂŢII ŞI A MORBIDITĂŢII

- analiză efectuată pentru populaţia judeţului Constanţa în perioada 1990 -2008

I. Analizaţi cu atenţie tabelele de mai jos privind evoluţia ratei mortalităţii generale la

nivelul României şi judeţului Constanţa, în intervalul 1990-2008. Pe baza datelor menţionate

în aceste tabele precizaţi :

1.anul în care s-a înregistrat cea mai mică rată a mortalităţii generale în judeţul Constanţa

şi valoarea acesteia.

2.valoarea maximă şi anul în care s-a înregistrat rata mortalităţii generale în judeţul

Constanţa.

3.o cauză care a determinat creşterea ratei mortalităţii generale în ultimii ani în judeţul

Constanţa.

4.reprezentaţi grafic evoluţia ratei mortalităţii generale în judeţul Constanţa,în intervalul

1990-2008.

Tabel 1. Rata mortalităţii generale (la 1000 de locuitori)

Anii

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

România 10,6 10,9 11,6 11,6 11,7 12,0 12,7 12,4 12,0 12,2

Constanţa 8,8 8,5 10,3 10,0 9,8 28,7 7,3 10,3 10,0 10,2

Sursa datelor : C.N.S.,Bucureşti, 1999

Tabel 2. Rata mortalităţii generale la 1000 locuitori

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

România 11,4 11,6 12,4 12,3 11,4 12,1 10,2 11,7 11,8

Constanţa 9,6 10,1 10,6 10,3 10,0 12,2 10,3 10,3 10,4


II. Analizaţi cu atenţie tabelul de mai jos privind evoluţia morbidităţii generale în judeţul

Constanţa,în intervalul 2004-2009. Pe baza datelor menţionate în acest tabel realizaţi un scurt

comentariu de 3-5 rânduri cu privire la evoluţia ratei morbidităţii generale în judeţul

Constanţa.

Tabel 3. Morbiditatea generală, la 1000 locuitori –judeţul Constanţa

Ani 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Morbiditatea general la 1000

locuitori

550,5 528,0 536,46 501,49 548,90 553,60


180

CUPRINS

PARTEA a II –a METODICA PREDĂRII – ÎNVĂŢĂRII GEOGRAFIEI

Capitolul 7. Model de proiectare a curriculumului la decizia şcolii: Stilul de viaţă sănătos –

determinant al speranţei de viaţă..................................................................................144

Capitolul 8 .Proiectarea unităţii de învăţare: Sănătatea mediului.........................................167

Capitolul 9. Proiect didactic: Dinamica populaţiei..............................................................173

Capitolul 10. Prelucrare statistică – date rata mortalităţii şi a morbidităţii - analiză efectuată

pentru populaţia judeţului Constanţa în perioada 1990 -2008 .............................................179

181

BIBLIOGRAFIE

Adam P., Herzlich C., (1994), Sociologie de la maladie et de la medicine, Paris, Editions

Nathan.

Athanasiu A., (1983), Elemente de psihologie medicală, Bucureşti, Ed. Medicală.

Bond J., Bond S., (1994), Sociology and Health Care. An introduction for nurses and for

health care professions, second edition, Edinburgh, Churchill Livingstone.

Coe R.M., (1970), Sociology of Medicine, London, New-York, Mc Graw-Hill Book,

Company.

Cucu V., (1981) , ,,Geografia populaţiei şi aşezărilor umane‖ , Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti .

Cucu V.,(2000) , ,,Geografia aşezărilor rurale‖, Ed. Domino,Târgovişte

Downie R.S., (1992), Health promotion, models and values, Oxford, Oxford University

Press.

Dumitrache L., (2004), ,,Starea de sănătate a populaţiei României‖ , Ed. Univers

Enciclopedic, Bucureşti .

Enăchescu D. ,Marcu M. , (1997 ) , ,,Sănătate publică şi managementul sanitar‖ , Ed. All ,

Bucureşti .

Erdeli G. , Cândea Melinda , Braghină C., Costachie S., Zamfir D. (1999) , ,,Dicţionar de

geografie umană‖ , Ed. Corint ,Bucureşti .

Erdeli G. , Dumitrache L. (2001), ,,Geografia populaţiei‖ , Ed. Corint , Bucureşti

Field D., (1976) The social definition of illness, in An introduction to medical sociology,

London, Edited by David Tuckett, Tavistok publications.

Lazarus R.S., Lazarus B.N., (1994), Passion and reason. Making sense of our emotions,

New York, Oxford University Press.

Lupu I. ,Zanc I. , 1999 , ,,Sociologie medical ,Teorie şi aplicaţii‖ ,Ed. Polirom , Bucureşti .

Maslow Abraham H., (1976), The farther reaches of human nature, New York, Viking

Press

Parsons T., Fox R., (1972), Le soin au malade et la famille urbaine americaine, in

Fsteudler, Sociologie medicale, Paris, Librairie Armand Colin.

Saxon G., (1960), Sociological aspects of health and illness, in Handbook of modern

sociology, Ed. By Robert E.L. Faris, Chicago, Rand Mc Nally and comp.

WHO, (1987), Otawa charter for Health promotion.

182

Lupu I., Zanc I., (1999), Sociologie medicală, Teorie şi aplicaţii, Ed. Polirom, Bucureşti.

Vladescu C., (2000), Managementul serviciilor de sănătate, Editura Expert, Bucureşti.

Enăchescu D., Marcu M., (1997), Sănătate publică şi management sanitar, Ed. All,

Bucureşti.

Bailly A., Ferras R., Puiman Denise, (1995), Encyclopedie de Geographie, Ed. Economica,

Paris.

Tănăsescu P. , Ionescu L., (1998) , ,,Asigurările sociale de sănătate din România‖ , Ed.

Fundaţiei ,,România de Mâine , Bucureşti .

Geografia României, (2005) , ,,Câmpia Română, Podişul Dobrogei, Litoralul românesc al

Mării Negre şi Platforma Continentală‖ , Ed. Academiei Române, Bucureşti .

Surse statistice

Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa .

Casa de Asigurări de Sănătate Constanţa – Direcţia de Statistică .

Centrul de Statistică Medicală , Bucureşti .

Institutul Naţional de Statistică – ( 2008) ,Evoluţia mortalităţii în România în perioada 2000-

2007 ,Bucureşti .

Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice – Direcţia Judeţeană de Statistică

Constanţa.

Ministerul Sănătăţii – Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare Bucureşti

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Constanţa .

Primăria Municipiului Constanţa –Direcţia Judeţeană de Statistică

Regia Autonomă Judeţeană de Apă Constanţa

Serviciul de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, Constanţa

Serviciul de Statistică şi Informatică Constanţa

Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa – Direcţia de Statistică .

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa – Serviciul de Statistică

183

ANEXA 1.

Populaţia pe municipii, oraşe, comune şi sexe

la 1 iulie 1999

Judeţ

Mediu

Localitate :

TOTAL Masculin feminin

C O N S T A N Ţ A 745954 367040 378914

Urban 544486 265033 279453

Municipiul Constanţa 340497 164230 176267

Municipiul Mangalia 43974 21616 22358

Municipiul Medgidia 46633 22837 23796

Oraş Basarabi 11108 5618 5490

Oraş Cernavodă 20393 10205 10188

Oraş Eforie 9295 4363 4932

Oraş Hârşova 11233 5520 5713

Oraş Năvodari 34968 17583 17385

Oraş Negru Vodă 5530 2796 2734

Oraş Ovidiu 13459 6679 6780

Oraş Techirghiol 7396 3586 3810

Rural 201468 102007 99461

23 August 5215 2593 2622

Adamclisi 2216 1121 1095

Agigea 4961 2627 2334

Albeşti 3438 1718 1720

Aliman 3013 1565 1448

Amzacea 3115 1585 1530

Băneasa 5333 2692 2641

Castelu 7393 3718 3675

Cerchezu 1630 819 811

Chirnogeni 3453 1675 1778

Ciobanu 3645 1864 1781

Ciocârlia 3094 1566 1528

Cobadin 8828 4407 4421

Cogealac 7255 3776 3479

Comana 1891 994 897

Corbu 4632 2374 2258

184

Crucea 3339 1717 1622

Cumpăna 8384 4195 4189

Deleni 2394 1199 1195

Dobromir 2441 1255 1186

Dumbrăveni 590 295 295

Garliciu 1764 891 873

Ghindăreşti 4019 2068 1951

Independenţa 3142 1629 1513

Ion Corvin 1966 994 972

Istria 2404 1174 1230

Limanu 4222 2120 2102

Lipniţa 3446 1731 1715

Lumina 6466 3225 3241

Mereni 4178 2107 2071

Mihai Viteazu 3349 1761 1588

Mihail Kogălniceanu 9728 4882 4846

Mircea Vodă 6257 3169 3088

Nicolae Bălcescu 4890 2546 2344

Oltina 2860 1429 1431

Ostrov 5267 2614 2653

Pantelimon 1735 901 834

Pecineaga 2910 1516 1394

Peştera 3447 1766 1681

Poarta Albă 3783 1861 1922

Rasova 3904 2052 1852

Săcele 2165 1090 1075

Saraiu 1315 646 669

Seimeni 2044 1054 990

Siliştea 1384 690 694

Târguşor 2916 1501 1415

Topalu 1969 1019 950

Topraisar 5343 2676 2667

Tortoman 1867 968 899

Tuzla 7967 3898 4069

Valu lui Traian 7630 3825 3805

Vulturu 871 449 422

185

ANEXA 2

Populaţia pe municipii ,oraşe ,comune –judeţul Constanţa

Ani 2000- 2009

ANI/

LOCALITĂŢI

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Constanţa 339250 337206 313598 311183 308910 306860 306185 304914 303712 302171

Mangalia 44162 44267 41175 41156 41127 40805 40719 40566 40452 40021

Medgidia 46457 46340 45148 44843 44721 44533 44421 44321 44219 44121

Băneasa 5299 5411 5346 5465 5466 5530 5525 5509 5498 5524

Cernavodă 20328 20547 18937 18830 18745 18669 18602 18687 18536 18488

Eforie 9197 9283 9178 9267 9428 9525 9600 9786 9972 10218

Hârşova 11190 11267 10515 10550 10562 10559 10522 10439 10450 10460

Murfatlar 11174 11338 10566 10631 10676 10861 10916 10899 10926 10946

Năvodari 35384 35743 33120 33465 34067 34224 34548 34845 35164 35587

Negru Vodă 5543 5551 5585 5562 5511 5487 5491 5533 5539 5494

Ovidiu 13480 13604 12930 13086 13274 13441 13616 13792 14051 14243

Techirghiol 7379 7176 6859 7056 6885 7004 7053 7167 7226 7421

23 August 5249 5281 5116 5157 5183 5201 5269 5308 5346 5432

Adamclisi 2204 2216 2366 2361 2352 2344 2298 2287 2290 2306

Agigea 4984 5090 5184 5367 5537 5800 5897 6140 6421 6751

Albeşti 3491 3513 3239 3239 3213 3252 3258 3328 3394 3473

Aliman 3021 3002 3090 3052 3073 3035 3013 2960 2955 2931

186

Amzacea 3135 3159 2586 2591 2590 2594 2589 2613 2657 2673

Bărăganu - - - - 1978 2005 1962 1964 1940 1914

Castelu 7522 7564 7666 7763 7810 4795 4846 4877 5008 5137

Cerchezu 1632 1613 1559 1568 1532 1555 1537 1525 1547 1519

Chirnogeni 3438 3441 3496 3478 3447 3433 3431 3422 3441 3427

Ciobanu 3648 3631 3533 3516 3511 3488 3497 3498 3457 3477

Ciocârlia 3096 3073 2935 2893 2923 2943 2964 2955 2965 2980

Cobadin 8894 8936 8744 8842 8860 8892 8852 8861 8934 9007

Cogealac 7325 7362 7191 7180 7207 7234 5508 5502 5542 5554

Comana 1884 1887 1906 1902 1904 1897 1873 1864 1862 1856

Corbu 4686 4783 4843 5064 5231 5480 5561 5728 5826 5913

Costineşti 2170 2337 2378 2372 2381 2396 2389 2394 2485 2581

Crucea 3358 3382 3296 3273 3281 3288 3261 3256 3236 3231

Cumpăna 8546 8682 8947 9179 9416 9758 10033 10398 10816 11253

Cuza Vodă - - - - - 3276 3312 3394 3547 3648

Deleni 2408 2509 2301 2365 2411 2430 2416 2423 2413 2404

Dobromir 2463 2547 2724 2841 2836 2870 2856 2881 2954 2990

Dumbrăveni 593 617 600 588 587 594 595 585 598 624

Fântânele - - - - - - 1713 1701 1699 1699

Gârliciu 1769 1761 1823 1846 1805 1804 1797 1806 1814 1789

Ghindăreşti 2738 2722 2822 2805 2795 2778 2765 2776 2744 2742

Gradina - - - - - 1180 1169 1167 1173 1171

Horia 1349 1366 1271 1324 1349 1445 1490 1541 1629 1734

Independenţa 3118 3085 3219 3182 3175 3191 3161 3131 3107 3098

Ion Corvin 1970 2002 2176 2170 2157 2153 2146 2125 2126 2134

Istria 2449 2465 2518 2547 2568 2620 2624 2630 2657 2647

187

Limanu 4237 4296 4493 4566 4644 4856 5017 5190 5404 5806

Lipniţa 3434 3435 3559 3585 3520 3447 3406 3396 3360 3295

Lumina 6547 6669 6989 7355 7653 8050 8327 8579 8869 9159

Mereni 4224 4199 4175 4155 2181 2231 2259 2278 2311 2336

Mihai Viteazu 3340 3385 3318 3355 3338 3364 3389 3423 3474 3529

Mihail

Kogălniceanu

9843 9800 9915 9897 9916 10005 10041 10058 10148 10156

Mircea Vodă 6326 6380 6772 6824 6903 4684 4741 4790 4866 4937


Oltina 2967 2929 3095 3049 3032 3007 2991 2963 2918 2861

Ostrov 5316 5313 5496 5520 5515 5532 5522 5513 5507 5471

Pantelimon 1760 1745 1917 1907 1931 1927 1899 1883 1895 1884

Pecineaga 2874 2898 2977 3002 3003 3058 3109 3164 3225 3246

Peştera 3455 3479 3504 3504 3509 3465 3450 3441 3437 3406

Poarta Albă 3817 3966 4442 4469 4526 4628 4691 4728 4822 4897

Rasova 3916 3953 4019 3991 3974 3947 3946 3883 3900 3909

Săcele 2184 2199 2087 2124 2145 2198 2184 2180 2217 2240

Saligny - - - - - 2369 2374 2390 2413 2448

Saraiu 1309 1311 1424 1433 1442 1427 1416 1408 1384 1373

Seimeni 2036 2070 2103 2102 2105 2104 2116 2101 2126 2171

Siliştea 1371 1415 1443 1443 1432 1437 1409 1414 1415 1408

Târguşor 2925 2925 2843 2830 2825 1649 1658 1679 1680 1653

Topalu 1963 1934 1872 1864 1872 1867 1865 1839 1836 1807

Topraisar 5358 5405 5166 5301 5329 5368 5478 5497 5580 5704

Tortoman 1881 1898 1748 1737 1730 1738 1744 1753 1759 1742

Tuzla 5941 5985 5929 6039 6131 6322 6420 6533 6662 6788

188

Valu lui Traian 7706 7982 8431 8614 8929 9299 9629 9960 10378 11092

Vulturu 855 840 736 753 751 743 758 743 751 733

TOTAL 746502 747103 713871 713921 713873 714923 716127 717323 719727 721896

189

ANEXA 3

Structura populaţiei pe grupe de vârstă în judeţul Constanţa

Vârsta/Ani Populaţia

stabilă

0-4

ani

5-9

ani

10-14

ani

15-19

ani

20-24

ani

25-29

ani

30-34

ani

35-39

ani

40-44

ani

45-49

ani

50-54

ani

55-59

ani

60-64

ani

65-69

ani

70-74

ani

Peste

75

ani

2000 746041 36236 37964 62473 58888 67332 60794 64843 46280 60714 60258 46151 34066 35895 30124 22233 21787

2008 720303 37659 34849 34276 47268 60597 60160 60391 58761 49864 46596 57956 51697 31754 29442 25929 33105

STUDIU METODICO ŞTIINŢIFIC ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A...

Documents

Transcript of STUDIU METODICO ŞTIINŢIFIC ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A...