STUDIU DE EVALUARE ÎN CADRUL PROIECTULUI „CREȘTEREA ...
346
STUDIU DE EVALUARE ÎN CADRUL PROIECTULUI „CREȘTEREA INTEGRITĂȚII ÎN AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ PRIN COOPERARE INSTITUȚIONALĂ ȘI CONSOLIDAREA CAPACITĂȚII”
Transcript of STUDIU DE EVALUARE ÎN CADRUL PROIECTULUI „CREȘTEREA ...
STUDIU DE EVALUARE ÎN CADRUL PROIECTULUI
„CREȘTEREA INTEGRITĂȚII ÎN AGENȚIA
NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ PRIN
COOPERARE INSTITUȚIONALĂ ȘI CONSOLIDAREA
CAPACITĂȚII”
Titlul contractului Servicii de consultanță pentru dezvoltarea unui studiu de evaluare în
cadrul proiectului „Creșterea integrității în Agenția Națională de
Administrare Fiscală prin cooperare instituțională și consolidarea
capacității” – finanțat prin Mecanismul Norvegian
Numărul contractului 248/30.09.2015 (conform ultimei semnături de pe contract)
Autoritatea Contractantă Secretariatul General al Guvernului
Beneficiar Secretariatul General al Guvernului
Țara România
Contractor International Consulting Expertise SRL în asociere cu CC SAS SRL
Data de demarare a proiectului 30.09.2015
Durată 6 luni – conform Act Adițional nr. 2
Data raportului 12.04.2016
Persoane de contact
Septimiu Suciu Irina Lonean
Lider de proiect Expert administrație publică
Alina Maria Timofte
Director de proiect
3
CUPRINS
Cuprins .................................................................................................................................. 3
Lista de acronime .................................................................................................................. 6
1. INTRODUCERE ................................................................................................................ 7
1.1. Contextul și obiectivele .......................................................................................................7
1.1.1 Contextul studiului .......................................................................................................... 7
1.1.2 Obiectivele specifice ....................................................................................................... 7
1.1. Perspectiva studiului ...........................................................................................................7
1.2. Prezentarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală .......................................................8
1.3. Repere conceptuale, metodologia și structura studiului ..................................................... 12
1.3.1. Clarificări conceptuale și terminologice ................................................................. 12
1.3.2. Grila de analiză folosită pentru realizarea celor patru componente ale
evaluării ............................................................................................................................................ 17
2. CARTOGRAFIEREA RISCURILOR ȘI VULNERABILITĂȚILOR LA CORUPȚIE ÎN
DOMENIUL FISCAL ȘI VAMAL.......................................................................................... 19
2.1. Riscuri și vulnerabilități la corupție în domeniul fiscal ........................................................ 20
2.1.1. Riscuri și vulnerabilități la corupție în domeniul fiscal din perspectiva
contribuabililor ............................................................................................................................... 20
2.1.2. Riscuri și vulnerabilități la corupție în domeniul fiscal din perspectiva
personalului ANAF ......................................................................................................................... 43
Nerecunoașterea de către unii dintre funcționarii fiscali și vamali (între 15% și 35%, în funcție
de regiune) a unor fapte de corupție ca atare. Vulnerabilitatea este deosebit de crescută în regiunea
Centru – la nivelul DGRFP Brașov –, unde proporția celor care nu recunosc anumite fapte de
corupție este mai mare decât la nivelul celorlalte DGRFP. ............................................................. 57
2.1.3. Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul fiscal din perspectiva
structurii și funcțiilor instituționale ........................................................................................ 59
2.2. Riscuri și vulnerabilități la corupție în domeniul vamal ....................................................... 63
2.2.1. Perspectiva contribuabililor cu privire la corupția în domeniul vamal ......... 63
2.2.2. Perspectiva angajaților din domeniul vamal ......................................................... 65
2.2.3. Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul vamal în raport cu
structura instituțională ................................................................................................................ 67
2.3. Analiza vulnerabilităților și riscurilor la corupție la nivelul activităților de management al
resurselor umane, achiziții publice și reprezentare juridică ............................................................ 69
3. ANALIZA CADRULUI INSTITUȚIONAL ............................................................................. 72
3.1. ANAF și structurile subordonate ........................................................................................ 72
3.1.1. Structura organizatorică ..................................................................................................... 72
3.1.2. Conducerea ANAF ............................................................................................................... 76
3.1.3. Departamentele cu rol-cheie în prevenirea și combaterea corupției ................................ 77
4
3.1.4. Structurile subordonate ale ANAF ...................................................................................... 80
3.1.5. Reglementări specifice unor domenii de activitate ............................................................ 82
3.2. Analize sintetice la nivelul ANAF în raport cu riscurile și vulnerabilitățile la corupție ........... 84
3.2.1. Analiza SWOT a instituției ANAF, în raport cu riscurile și vulnerabilitățile la corupție ....... 84
3.2.2. Analiza PEST a instituției ANAF, în raport cu riscurile și vulnerabilitățile la corupție ......... 85
3.3. Scenarii în ceea ce privește dezvoltarea viitoare a cadrului instituțional ............................. 86
3.3.1. Înființarea unor servicii de integritate la nivelul fiecărei DGRFP și DGAMC ....................... 86
3.3.2. Reorganizarea DGV și a direcțiilor regionale vamale .......................................................... 91
4. ANALIZA COMPARATIVĂ CU NORVEGIA, REGATUL UNIT AL MARII BRITAN II ȘI
IRLANDEI DE NORD ȘI SPANIA ........................................................................................ 93
4.1. Rezultatele analizei comparative a documentelor juridice .................................................. 93
4.1.1. Introducere – prezentarea generală a instituțiilor din comparație ................ 93
4.1.2. Capacitate ........................................................................................................................ 97
4.1.3. Guvernare internă instituțională ............................................................................ 104
4.1.4. Rol – combaterea evaziunii și fraudei fiscale și vamale ................................... 119
4.1.5. Concluziile analizei comparative ............................................................................. 122
5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ................................................................................ 128
5.1 Identificarea vulnerabilităților și riscurilor la corupție în domeniul fiscal și vamal și măsuri de
diminuare a acestora .................................................................................................................. 128
5.1.1 Vulnerabilități și riscuri la corupție în managementul resurselor umane – Atribuții, funcții,
sarcini, competență și performanță (resurse umane) ....................................................................... 128
5.1.2 Vulnerabilități și riscuri la corupție în legătură cu structura organizatorică .................... 134
5.1.3 Vulnerabilități și riscuri la corupție generate de resursele bugetare, financiare, materiale,
tehnologice și informaționale la dispoziția instituției ....................................................................... 135
5.1.4 Vulnerabilități și riscuri la corupție generate de limitările independenței instituției ........ 137
5.1.5 Vulnerabilități și riscuri la corupție generate de lipsa de transparență externă a ANAF .. 140
5.1.6 Vulnerabilități și riscuri la corupție generate de lipsa de transparență internă a ANAF în
domeniul fiscal și vamal .................................................................................................................... 145
5.1.7 Managementul riscurilor la nivelul ANAF și al structurilor subordonate .......................... 146
5.1.8 Raportare contabilă și financiară și audit intern la nivelul ANAF și al structurilor
subordonate ...................................................................................................................................... 146
5.1.9 Vulnerabilități și riscuri de corupție generate de procedurile existente și supravegherea
realizată la nivelul ANAF ................................................................................................................... 146
5.1.10 Vulnerabilități și riscuri la corupție în cadrul mecanismelor de asigurare a eticii și
integrității la nivelul ANAF ................................................................................................................ 149
5.2 Recomandări pentru îmbunătățirea/extinderea cadrului instituțional relevant pentru
punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și control în ANAF .................................................. 154
5.3 Cele mai bune practici care pot fi transpuse în contextul românesc .................................. 155
ANEXE ............................................................................................................................... 158
Bibliografia ................................................................................................................................ 158
Anexa 1 – Metodologia studiului ................................................................................................ 163
Metodologia studiului ................................................................................................................... 163
ANEXA 2 – Chestionare ............................................................................................................... 169
5
ANEXA 3 – Ghiduri de interviu și focus-grup ................................................................................ 190
ANEXA 4 – Protocol de observație............................................................................................... 201
ANEXA 5 – Chestionar pentru metoda Delphi și panelul de experți .............................................. 203
ANEXA 6 – Lista experților participanți la consultările cu experții (brainstorming, metoda Delphi și
panel de experți) ........................................................................................................................ 204
ANEXA 7 – Planul și rezultatele analizei de conținut .................................................................... 205
ANEXA 8 – Rezultate grafice anchetă sociologică pe populație ..................................................... 208
ANEXA 9 – Rezultate grafice, anchetă sociologică pe persoane juridice ........................................ 236
ANEXA 10 – Rezultate grafice, anchetă sociologică pe funcționari ANAF ...................................... 263
ANEXA 11 – Selecții citate – Rezultatele interviurilor, focus-grupurilor cu contribuabili ................ 317
ANEXA 12 – Rezultatele consultărilor cu experții ......................................................................... 330
Brainstorming .................................................................................................................................... 330
Rezultatele aplicării metodei Delphi și a panelului de experți ......................................................... 330
ANEXA 13 – Studiile de caz ......................................................................................................... 335
ANEXA 14 – Rezultatele analizei benchmark și a analizei multicriteriale ....................................... 340
ANEXA 15 – Bazele de date ale celor 3 anchete sociologice – în format electronic (fișiere SPSS și
Excel) ......................................................................................................................................... 345
ANEXA 16 – Înregistrările audio și transcrieri rezumative ale interviurilor realizate și ale focus-
grupurilor – în format electronic (fișiere MP3 și Word) ................................................................ 345
6
LISTA DE ACRONIME
AF Asociație Familială
ANAF Agenția Națională de Administrare Fiscală
ANFP Agenția Națională a Funcționarilor Publici
ANI Agenția Națională de Integritate
CAPI intervievare personală asistată de calculator
CATI intervievare telefonică asistată de calculator
CASI autointervievare asistată de calculator
CAWI intervievare web asistată de calculator
CC SAS SC CC SAS SRL
CF Codul Fiscal
CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNPP Casa Națională de Pensii Publice
CP Codul Penal
CPF Codul de Procedură Fiscală
DGAF Direcția Generală Antifraudă Fiscală
DGAMC Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili
DGA Direcția Generală Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
DGI Direcția generală de integritate
DGRFP Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice
DGV Direcția Generală a Vămilor
DJAAOV Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale
DNA Direcția Națională Anticorupție
DRAOV Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale
FSE Fondul Social European
HG Hotărâre de Guvern
ITM Inspectoratul Teritorial de Muncă
L Lege
LP Liber profesionist
ICE SC International Consulting Expertise SRL
ONU Organizația Națiunilor Unite
OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului
PODCA Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative
RAMP Proiectul de Modernizare a Administrației Fiscale din România
ROF Regulament de Organizare și Funcționare
PFA Persoane Fizice Autorizate
PL Profesii liberale
SGG Secretariatul General al Guvernului
SNA Strategia Națională Anticorupție
TVA Taxa pe Valoare Adăugată
7
1. INTRODUCERE
1.1. Contextul și obiectivele
1.1.1 Contextul studiului
Prezentul studiu de evaluare este realizat în cadrul proiectului „Creșterea integrității în Agenția
Națională de Administrare Fiscală prin cooperare instituțională și consolidarea capacității”. Proiectul
este finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009–2014 și implementat de ANAF, în parteneriat
cu Administrația Fiscală din Norvegia și cu Secretariatul General al Guvernului (SGG) și are ca obiectiv
dezvoltarea cadrului instituțional și a procedurilor de prevenire și combatere a corupției și a încălcării
eticii profesionale, precum și creșterea nivelului de integritate în cadrul ANAF.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
1. Dezvoltarea capacității administrative a Direcției generale de integritate din ANAF;
2. Dezvoltarea capacității de prevenire a corupției și a încălcării eticii profesionale;
3. Creșterea capacității de luptă împotriva corupției și a încălcării eticii profesionale.
În cadrul proiectului, este elaborat studiul de evaluare în care se vor identifica riscurile și vulnerabilitățile
la corupție în domeniul fiscal și vamal și se vor propune măsuri specifice pentru diminuarea acestora.
1.1.2 Obiectivele specifice
Studiul realizat urmărește:
Identificarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție în domeniul fiscal și vamal din perspectiva
externă a contribuabilului, a mass-media, a experților din domeniul prevenirii și combaterii
corupției și din perspectiva personalului ANAF.
Propunerea de măsuri specifice pentru diminuarea acestora, bazate pe identificarea cauzelor
care generează riscuri și vulnerabilități la corupție.
Analiza cadrului instituțional al ANAF, pentru a vedea dacă acesta poate oferi suport adecvat
pentru punerea în aplicare a politicii anticorupție și pentru a dezvolta opțiuni de îmbunătățire a
acesteia.
1.1. Perspectiva studiului
Având în vedere că acest studiu este realizat de o echipă de consultanți externi instituției analizate
(ANAF) și utilizează o metodologie sociologică și nu o metodologie specifică de management al
riscului, perspectiva studiului de față este una externă – a contribuabilului, a mass-media, a experților
din domeniul prevenirii și combaterii corupției și a personalului ANAF. În acest mod, studiul
completează analiza de risc realizată la nivelul ANAF și oferă un ghidaj în sensul ponderării
importanței diferitelor vulnerabilități la corupție și riscuri identificate în cadrul acestei analize interne.
8
1.2. Prezentarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a fost înfiinţată prin O.G. nr. 86/2003, a intrat în
funcţiune la 1 ianuarie 2004 și este un organ de specialitate al administrației publice centrale din
România în subordinea Ministerului Finanțelor.
Potrivit art. 4 din HG nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare, ANAF asigură administrarea impozitelor,
taxelor, contribuţiilor sociale şi altor venituri bugetare date prin lege în competența sa, aplicarea politicii
și reglementărilor în domeniul vamal și exercitarea atribuțiilor de autoritate vamală, precum și controlul
operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect
evaziunea și frauda fiscală și vamală, dar și a altor fapte date prin lege în competența sa.
ANAF îndeplinește următoarele funcții:
de strategie și management;
de gestiune a contribuabililor și a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a celorlalte venituri
bugetare date în competența sa, conform legii;
de inspecție fiscală și de verificare fiscală;
de colectare a veniturilor statului;
de asigurare de servicii pentru contribuabili;
de control operativ și inopinat;
de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și vamale;
de suport tehnic de specialitate acordat procurorului în efectuarea urmăririi penale;
de supraveghere vamală și fiscală;
de control vamal;
de coordonare, îndrumare și control al aplicării reglementărilor legale în domeniul de activitate,
precum și al funcționării structurilor care își desfășoară activitatea în subordinea sa;
de suport, respectiv de management al resurselor umane, financiare și materiale, de susținere a
activităților specifice prin intermediul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, de
reprezentare juridică, de audit public intern, precum și de comunicare internă și externă;
de cooperare internațională.
ANAF nu are drept de inițiativă legislativă, dar Președintele ANAF poate emite ordine pentru organizarea
activităților proprii ale instituției și ale structurilor subordonate.
Principiile după care se ghidează ANAF în implementarea tuturor activităților sale sunt eficiența și
transparența, respectul faţă de contribuabili, tratamentul egal şi nediscriminatoriu în aplicarea legislaţiei
fiscale şi a reglementărilor în domeniul vamal, precum și coerenţa, stabilitatea şi predictibilitatea.
Respectarea principiului transparenței și al tratamentului egal şi nediscriminatoriu în aplicarea legislaţiei
fiscale și a reglementărilor în domeniul vamal este fundamentală pentru constiuirea unui sistem de
integritate, prevenire și combatere a corupției la nivelul ANAF.
Toate aceste principii se regăsesc reflectate atât în Strategia ANAF pe termen mediu 2013–2017, cât și în
alte documente care stau la baza activității ANAF: Carta de comunicare externă, Codul etic al
9
funcționarului public din Administraţia Fiscală care îşi desfăşoară activitatea în domeniul Asistenței
Contribuabililor, Codul etic al inspectorului de control fiscal pe timpul desfăşurării inspecţiei fiscale etc.
În ceea ce privește atribuțiile ANAF, HG nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare, distinge între atribuțiile
generale, atribuții în domeniul fiscal, atribuții în domeniul vamal și atribuţii în domeniul prevenirii,
descoperirii şi combaterii evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale şi vamale.
Atribuțiile generale ale ANAF sunt reglementate pe mai multe paliere, după cum urmează:
Planificare strategică și management:
a) implementarea programului de guvernare în domeniul de activitate al ANAF și elaborarea de
strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung, generale sau sectoriale, precum și la nivelul
instituției, și propunerea soluțiilor de reformă în domeniul administrării fiscale şi vamale;
b) realizarea unui management eficient și eficace, pe toate palierele, prin elaborarea de politici,
proceduri şi norme metodologice la nivelul Agenției și al tuturor structurilor subordonate,
precum și prin culegerea, verificarea, prelucrarea și interpretarea datelor şi informaţiilor fiscale
necesare desfăşurării activităţii sale;
c) managementul sistemului informatic în domeniile sale de activitate;
Reglementare în domeniul fiscal și vamal:
d) participarea la elaborarea proiectelor de acte normative și la modificarea actelor normative în
domeniul fiscal și vamal și asigurarea aplicării unitare, corecte şi nediscriminatoriu a
reglementărilor în domeniile fiscal și vamal;
e) monitorizarea acqui-ului comunitar şi a bunelor practici în domeniul administrării fiscale şi
vamale şi formularea de propuneri care decurg din acestea;
Inspecție și control fiscal:
f) realizarea activităților de inspecție și control fiscal, precum și de executare silită şi aplicare a
măsurilor asigurătorii prin toate modalitățile prevăzute de lege (inspecție fiscală, control
inopinat, control antifraudă, verificarea situației fiscale personale, verificarea documentară);
Reprezentare legală:
g) reprezentarea statului în faţa instanţelor şi a organelor de urmărire penală ca subiect de
drepturi şi obligaţii privind raporturile juridice fiscale şi vamale, precum şi orice alte raporturi
juridice rezultate din activitatea Agenţiei;
Gestiunea contribuabililor:
h) definirea, dezvoltarea și furnizarea de servicii specifice pentru contribuabili;
Cooperare internațională:
i) inițierea măsurilor pentru dezvoltarea relațiilor la nivel internațional, asigurarea cooperării la
nivel administrativ cu administraţiile fiscale şi vamale ale altor state, precum și asigurarea
aplicării prevederilor cu caracter fiscal şi vamal din tratatele internaţionale la care România este
parte;
j) asigurarea legăturii pe probleme fiscale sau vamale prin reprezentanţi permanenţi la
Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană sau în cadrul altor
organizaţii internaţionale;
10
Cooperare internă:
k) asigurarea cooperării la nivel administrativ cu alte instituții din ţară şi cu administraţiile fiscale şi
vamale ale altor state;
Asigurarea integrității:
l) promovarea integrității în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice la nivelul Agenţiei şi
întreprinderea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei;
Atribuțiile în domeniul fiscal sunt:
a) urmărirea aplicării legislației în domeniul fiscal la nivel național;
b) stabilirea competenţei teritoriale pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi
altor venituri administrate potrivit legii;
c) organizarea activității în ceea ce privește:
administrarea și evidenţa impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale şi a altor venituri
bugetare;
recuperarea creanţelor fiscale restante prin aplicarea măsurilor de executare silită;
efectuarea inspecţiei și verificării fiscale şi emiterea de acte administrative fiscale;
administrarea, analizarea şi evaluarea informaţiilor fiscale;
elaborarea și aplicarea de proceduri în domeniul fiscal;
elaborarea de norme metodologice şi proceduri privind competenţele de exercitare,
condiţiile şi modalităţile de efectuare şi suspendare a inspecţiei fiscale şi a verificărilor
fiscale la persoane fizice și juridice;
gestionarea contribuabililor;
prevenirea, descoperirea şi combaterea evaziunii și a fraudei fiscale;
susținerea procesului de conformare voluntară prin elaborarea și promovarea anumitor
măsuri dedicate contribuabililor.
Atribuțiile în domeniul vamal sunt:
a) asigurarea aplicării în domeniul vamal a legislaţiei naţionale şi comunitare, urmărirea respectării
reglementărilor vamale pe întregul teritoriu al ţării şi exercitarea controlului specific în domeniul
vamal;
b) elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul vamal;
c) elaborarea şi adoptarea de norme tehnice de aplicare a regulamentelor în domeniul vamal;
d) cooperarea cu autorităţile vamale ale altor state, precum şi cu organismele internaţionale de
specialitate, în vederea prevenirii, cercetării şi combaterii fraudelor vamale.
În ultimii ani, ANAF a inițiat o serie de proiecte care au vizat creșterea capacității administrative a
instituției, progresul fiind vizibil și reflectat și de rezultatele prezentei evaluări.
Instituția implementează proiectul „Creșterea integrității în Agenția Națională de Administrare Fiscală
prin cooperare instituțională și consolidarea capacității” finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian
2009–2014 și implementat de ANAF, în parteneriat cu Administrația Fiscală din Norvegia și cu
Secretariatul General al Guvernului (SGG). Obiectivul acestui proiect il reprezinta dezvoltarea cadrului
institutional si a procedurilor de prevenire si combatere a coruptiei si a incalcarii eticii profesionale,
11
precum si cresterea nivelului de integritate in cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Scopul
proiectului este de a crește capacitatea administrativa a Direcției generale de integritate din cadrul
ANAF si gradul de conștientizare in rândul angajaților ANAF si a societății românești in general, cu privire
la măsurile luate pentru prevenirea și combaterea corupției și a incalcarii eticii profesionale in cadrul
ANAF, prin cooperare si schimb de experienta cu administratia fiscala din Norvegia. Implementarea
proiectului se realizeaza de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in calitate de promotor de
proiect, impreuna cu Secretariatul General al Guvernului – Cancelaria Prim-Ministrului și Administrația
Fiscala din Norvegia, in calitate de parteneri. Ca activitate în acest proiect, a fost realizat studiul de
evaluare cu accent pe identificarea vulnerabilităților și riscurilor de corupție, care cuprinde o analiză
instituțională privind capacitatea ANAF de a implementa măsurile propuse pentru diminuarea
vulnerabilităților și riscurilor și o analiză comparativă în urma căreia sunt prezentate o serie de bune
practici care pot fi preluate la nivelul ANAF pentru diminarea vulnerabilităților și riscurilor de corupție.
Alte activități în cadrul proiectului sunt: organizarea si derularea unor sesiuni de instruire pentru
personalul DGI si pentru personalul din cadrul ANAF, organizarea si desfasurarea unei campanii de
constientizare impotriva coruptiei si de promovare a integritatii in cadrul ANAF, la nivel national si local,
dezvoltarea standardelor, metodologiilor si procedurilor de lucru pentru prevenirea si combaterea
coruptiei si a incalcarii eticii profesionale.
Din 2013, ANAF implementează Proiectul de Modernizare a Administrației Fiscale din România (RAMP),
inițiat împreună cu Baca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Proiectul a fost elaborat pe
baza mai multor analize și studii realizate de Banca Mondială, Ministerul Finanțelor Publice și Uniunea
Europeană1.
Proiectul are patru componente principale:
(1) dezvoltarea instituțională;
(2) creşterea eficienţei și eficacității operaţionale;
(3) servicii pentru contribuabili și comunicare corporativă;
(4) coordonarea şi managementul proiectului.
Proiectul va dezvolta un Sistem Informatic Integrat de Management al Veniturilor care va contribui
substanțial la organizarea și monitorizarea activității instituției, inclusiv la monitorizarea, prevenirea și
reducerea riscurilor din activitatea ANAF, și prin urmare, și la reducerea și eliminarea vulnerabilităților și
riscurilor la corupție. Pentru dezvoltarea și optimizarea Sistemului Informatic Integrat de Management
al Veniturilor este necesară o cunoaștere aprofundată a vulnerabilităților și riscurilor la corupție la
nivelul ANAF și a structurilor subordonate, atât din perspectivă internă, cât și din perspectivă externă.
Prin proiectul „Dezvoltarea unui parteneriat viabil între Agenția Națională de Administrare Fiscală și
beneficiarii direcți ai serviciilor furnizate de aceasta – premisă a eficientizării sistemului de colectare a
veniturilor publice SMIS 31224”, finanțat prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității
Administrative, s-a urmărit crearea unui mecanism decizional consultativ pentru activitatea de
administrare a veniturilor publice. Activitățile proiectului au inclus cercetare cantitativă și calitativă,
1 Analiza Funcțională a Sectorului Finanțelor Publice, 2011, document disponibil pe website-ul SGG, la adresa: http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/rapoarte-finale-bm/etapa-I/RO_FR_Public_Finance_Final_Report_RO.pdf
12
realizarea manualului de identitate vizuală, dezvoltarea campaniei de educare și conștientizare fiscală a
contribuabililor. Conform raportului de cercetare2 privind evaluarea impactului campaniei de
conșientizare, această inițiativă a ANAF a contribuit semnificativ la schimbarea percepției
contribuabililor în ceea ce privește importanța parteneriatului cu ANAF. Acest rezultat este unul foarte
important, dat fiind faptul că o percepție pozitivă a contribuabililor în ceea ce privește plata taxelor și
impozitelor are un impact pozitiv pentru diminuarea factorilor de risc la corupție.
În decembrie 2015, ANAF a finalizat implementarea proiectului „Îmbunătăţirea proceselor de activitate
ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală", cod SMIS 40478, finanțat prin Programul Operațional
Dezvoltarea Capacității Administrative. Proiectul a avut în vedere creşterea eficienţei operaţionale prin
reproiectarea proceselor de activitate ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi elaborarea
standardelor de calitate la nivelul serviciilor livrate contribuabililor. Printre altele, proiectul a avut ca
rezultat direct un document de politică în domeniul calității serviciilor livrate contribuabililor și
constituirea unei echipe de analişti de business la nivelul ANAF.
1.3. Repere conceptuale, metodologia și structura studiului
1.3.1. Clarificări conceptuale și terminologice
1.3.1.1. Definiții ale corupției la nivel internațional
Potrivit Transparency International3 (TI): corupția este folosirea abuzivă a puterii publice încredințate,
pentru obținerea de beneficii personale. Este important de menționat că în cadrul acestei definiții nu
este vorba doar de beneficiile de natură financiară, ci și de avantajele de altă natură.
La nivel academic, una dintre cele mai utilizate definiții este cea a sociologului francez Dominique Colas,
care este foarte asemănătoare cu definiția TI. Potrivit lui Colas, corupția este un abuz, activ sau pasiv, al
funcționarilor publici (fie numiți, fie aleși), în scopul obținerii de avantaje financiare private sau de alte
beneficii.4
Convenția ONU împotriva corupției5 nu dă o definiție corupției, considerând că acest concept este în
continuă evoluție și natura sa comportă multiple abordări. Convenția adoptă o manieră descriptivă, care
acoperă forme variate de corupție care există în prezent, dar oferă cadrul și pentru forme ce pot apărea
în viitor. Astfel, Convenția obligă statele membre să prevadă ca infracțiuni: mita, traficul de influență,
2 Raportul este publicat pe website-ul ANAF la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Relatii_R/studiu_impact_05112015.pdf 3 Transparency International (TI) este o organizație non-guvernamentală care are ca scop prevenirea și combaterea fenomenului corupției la nivel internațional, prin activități de cercetare, documentare, informare, educare și sensibilizare a opiniei publice. Transparency International este prezentă la nivel mondial prin chapter-ele sale (organizații naționale autonome care sunt afiliate la Transparency Internațional, desfășurând activități împreună și având dreptul să folosească numele organizației) în peste 100 de țări. Transparency International realizează anual Indexul de Percepție a Corupției și periodic Barometrul Global al Corupției. 4 Dominique Colas, Dicționar de gândire politică, Editura Univers Enciclopedic, 2003, p. 71. 5 Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei a fost adoptată la New York la 31 octombrie 2003 și semnată de România la Merida, la 9 decembrie 2003. Ratificarea convenției s-a realizat prin Legea nr. 365/2004.
13
abuzul de funcție, îmbogățirea ilicită (inclusiv din sectorul privat), spălarea produsului infracțiunii,
tăinuirea, obstrucționarea bunei funcționări a justiției. Convenția mai obligă la incriminarea faptelor de
corupție comise de persoanele juridice și a faptelor de participație și pregătire ori tentativă a unor
asemenea infracțiuni. În Programul Global împotriva corupției6, ONU afirmă că „esența fenomenului
corupției constă în abuzul de putere săvârșit în scopul obținerii unui profit personal, direct sau indirect,
pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat”.
În Codul de Conduită al Celor Împuterniciți cu Executarea Legii7, adoptat de Adunarea Generală ONU, se
arată că definiția corupției, dată de legile naționale, trebuie să cuprindă comiterea sau omisiunea
îndeplinirii unui act ce ține de îndatoririle lor sau e în legătură cu acestea, ca răspuns la oferirea de mită,
promisiuni, stimulente materiale cerute sau acceptate, ori îndeplinirea necorespunzătoare a acestora
(comentariu, art. 7 pct. b). Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, în strategia sa Fighting
Corruption to Improve Governance8 (1998), definește corupția printr-o serie de acțiuni: abuzul de putere
publică, funcție sau autoritate pentru beneficiu privat – prin mită, șantaj, trafic de influență, speed
money (mită pentru grăbirea unor proceduri administrative, chiar dacă realizarea procedurii nu
reprezintă un abuz în serviciu) sau delapidare.
Consiliul Europei, în Convenția civilă privind corupția9, arată că prin corupție se înțelege faptul de a
solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct ori indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj
necuvenit ori promisiunea unui astfel de avantaj necuvenit care afectează exercițiul normal al unei
funcțiuni sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit ori
promisiunii unui astfel de avantaj necuvenit. (art. 2)
1.3.1.2. Definiții ale corupției în România
În România, corupția este incriminată de legea penală. Titlul V al Părții speciale a Codului Penal prevede
infracțiunile de corupție: luarea și darea de mită, traficul și cumpărarea de influență și infracțiunile de
serviciu: delapidarea, purtarea abuzivă, abuzul în serviciu, neglijența în serviciu, folosirea abuzivă a
funcției în scop sexual, uzurparea funcției, conflictul de interese, violarea secretului corespondenței,
divulgarea informațiilor secret de stat, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice,
neglijența în păstrarea informațiilor, obținerea ilegală de fonduri și deturnarea de fonduri.
Se poate observa că, cu excepția celor două infracțiuni de serviciu care sunt, prin definiție, din culpă –
neglijența în serviciu și neglijența în păstrarea informațiilor –, toate celelalte infracțiuni de serviciu se
6 UN Global Compact este o inițiativă ONU de responsabilitate corporativă. 7 Adoptat de Adunarea generală a ONU prin Rezoluția 34/169 din 17 decembrie 1979. Codul de conduită nu este un document obligatoriu și nu este supus ratificării în statele membre, dar oferă îndrumări cu privire la reglementare în statele membre ONU. 8 Documentul ghidează acțiunile Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, un document obligatoriu și nu este supus ratificării în statele membre, dar oferă o sursă de inspirație cu privire la reglementare în statele membre ONU. 9 Convenţia Civilă asupra corupţiei a fost adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999, cu participarea României, și ratificată prin Legea nr. 147/2002.
14
pot asocia cu cele patru infracțiuni de corupție. De asemenea, conflictul de interese este adesea privit
atât în România, cât și la nivel internațional ca fiind o infracțiune de corupție, nu doar de serviciu, în
ciuda încadrării sale penale.
Mai mult, conform Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
corupție, sunt asimilabile faptelor de corupție și constituie infracțiuni:
stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală, a bunurilor
aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale
este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau
lichidare judiciară ori cu ocazia unei operațiuni comerciale, ori a bunurilor aparținând autorității
publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora sau de executare
silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administrare, de gestionare, de
executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară;
acordarea de subvenții cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării
destinației subvențiilor;
utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și
utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie
rambursate din fonduri publice;
fapta persoanei care, având sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida un
operator economic privat, îndeplinește pentru acesta vreo însărcinare, intermediază ori
înlesnește efectuarea unor operațiuni comerciale sau financiare ori participă cu capital la un
asemenea operator economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos
necuvenit, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și
interzicerea unor drepturi;
efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau
însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând
informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale;
folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori
permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Strategia Națională Anticorupție aprobată prin HG nr. 215/2012, deși nu adoptă explicit o definiție a
corupției, are implicit în vedere o definire mai largă a conceptului, incluzând în afara infracțiunilor de
dare de mită, de luare de mită și de trafic de influență (definite de CP), pe cele asimilabile faptelor de
corupție (definite de Legea nr. 78/2000), dar și situațiile de conflict de interese, precum și
incompatibilitățile și situațiile de pantuflaj10 (pantouflage – termenul din dreptul francez – sau revolving
doors – termen folosit în documentele internaționale în limba engleză).
10 Este situația părăsirii de către agenții publici a sectorului public pentru a fi angajaţi în domeniul privat. Aceasta devine un conflict de interese viitor când agenţii publici sunt angajaţi la companii private pentru a fi astfel răsplătiţi pentru anumite decizii luate în beneficiul acestora în timpul mandatului lor public. Situația este prevăzută de H.G.
15
Dată fiind perspectiva sociologică a prezentului studiu, definiția corupției pe care o vom adopta este
cea generală, a ONU: abuzul de putere săvârșit în scopul obținerii de profit personal, material sau de
altă natură, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat.
Folosim cadrul normativ românesc pentru operaționalizarea acestei definiții, incluzând astfel:
faptele de corupție și asimilate corupției conform legislației penale (CP și Legea nr. 78/2000);
infracțiunile de serviciu conform CP atunci când se asociază cu fapte de corupție – rațiunea
includerii acestui element în definirea operațională a corupției este că adesea poate fi mai facilă
prevenirea, monitorizarea, identificarea, combaterea și sancționarea acestor infracțiuni de serviciu
fără de care fapta de corupție nu ar mai avea sens. Astfel că este necesară acordarea de atenție și
acestor fapte pentru prevenirea și combaterea corupției;
situații care favorizează abuzul de putere: conflictul de interese, incompatibilitățile și situațiile de
pantuflaj;
situațiile care reprezintă indicii clare ale situațiilor de abuz de putere: averile nejustificate ale
funcționarilor, angajaților sau oficialilor publici.
1.3.1.3. Vulnerabilități la corupție
Vulnerabilitatea este definită de Dicționarul Explicativ al Limbii Române ca fiind „însușirea de a fi
vulnerabil”, adică de a avea părți slabe, defectuoase, criticabile.
Conform definiției consacrate în sistemul instituțional românesc, vulnerabilitate/cauză a corupției
reprezintă „slăbiciune în sistemul de reglementare ori control al activităților specifice, care ar putea fi
exploatată, stând la baza și putând declanșa săvârșirea unei fapte de corupție. Spre deosebire de
amenințare, care este potențială, vulnerabilitatea/cauza există permanent în cadrul activității unei
structuri.”11
1.3.1.4. Riscurile la corupție
Conform Ordinului nr. 400/2015 al prim-ministrului pentru aprobarea Codului controlului
intern/managerial al entităţilor publice, riscul este definit ca o problemă (situație, eveniment etc.) care
nu a apărut încă, dar care poate apărea în viitor, caz în care obținerea rezultatelor prealabil fixate este
amenințată sau potențată. În prima situație, riscul reprezintă o amenințare, iar în cea de-a doua, riscul
reprezintă o oportunitate. Riscul reprezintă incertitudinea în obținerea rezultatelor dorite și trebuie
privit ca o combinație între probabilitate și impact.
Conform metodologiei privind managementul riscurilor la corupție dezvoltată de Direcția Generală
Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, riscul de corupție reprezintă „probabilitatea de
nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei functionarilor publici, dar fără a fi impuse sancțiuni pentru apariția ei. 11 Ordinul nr. 86/2013 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
16
apariție a unei amenințări de corupție, vizând un angajat, colectiv profesional sau domeniu de activitate,
determinat de cauze/vulnerabilități specifice și de natură să producă un impact cu privire la îndeplinirea
obiectivelor/activităților unei structuri”. În acest context, amenințare de corupție este „acțiunea sau
evenimentul potențial de corupție ce poate să apară în cadrul unei activități a ANAF și a structurilor
instituțiilor subordonate.”12
Astfel, riscul de corupție la nivelul unei instituții, în cazul prezentului studiu la nivelul ANAF și al
structurilor subordonate, reprezintă posibilitatea de apariție a unor acțiuni care se subsumează
definiției corupției, așa cum sunt ele operaționalizate în definiția de mai sus.
1.3.1.5. Integritatea
Integritatea este definită de Dicționarul Explicativ ca fiind „însușirea de a fi integru; cinste, probitate;
incoruptibilitate”. Integritatea este așadar opusul corupției, dar nu atât prin combaterea și sancționarea
ei, așa cum s-ar defini mai degrabă termenul compus cu prefix „anti-corupție”, ci prin prevenirea
fenomenului de corupție, astfel încât el să nu apară și să nu fie necesară o ulterioară combatere și
sancționare a sa. În acest sens, un climat de integritate se atinge în principal prin identificarea și
eliminarea vulnerabilităților la corupție.
1.3.1.6. Alte precizări terminologice
Pe parcursul prezentului studiu și mai ales în cadrul instrumentelor de cercetare și a discuțiilor din cadrul
interviurilor, focus-grupurilor și panelurilor de experți, am folosit termenul funcționar fiscal și vamal
pentru a desemna atât funcționarii publici, cât și personalul contractual sau demnitarii.
Este important de spus că atât din perspectivă sociologică, cât și din perspectiva CP sau a Legii nr.
78/2000, forma de angajare (prin dispoziție de numire pe post a funcționarului public sau prin contract
de muncă) nu este relevantă. De asemenea, distincția nu este relevantă nici din perspectiva definițiilor
date corupției la nivel internațional, ci doar din perspectiva aplicabilității la personalul contractual a unor
prevederi din Statutul și Codul de conduită al funcționarilor publici. Cu toate acestea, având în vedere
contextul definirii corupției, considerăm că toate normele aplicabile funcționarilor publici pentru
prevenirea și combaterea corupției sunt necesare și la nivelul personalului contractual.
Pe parcursul prezentului studiu, acolo unde din context nu rezultă altfel, referirile la ANAF includ și
referirea la structurile subordonate acesteia: cele opt DGRFP și DGAMC.
Analiza statistică a răspunsurilor date de cetățeni, contribuabili și de personalul ANAF la anchetele
sociologice s-a făcut la nivel teritorial pe regiunile de dezvoltare a României, deoarece acestea sunt
unități statistice care permit realizarea de eșantioane reprezentative. Regiunile de dezvoltare se
suprapun peste regiunile de competență ale DGRFP astfel:
12 Ordinul nr. 86/2013 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
17
Regiunea Sud-Muntenia se suprapune peste aria de competență a Direcției Regionale Ploiești,
respectiv județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman.
Regiunea Vest se suprapune peste aria de competență a Direcției Regionale Timișoara,
respectiv județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș.
Regiunea Nord-Vest se suprapune peste aria de competență a Direcției Regionale Cluj-Napoca,
respectiv județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj.
Regiunea Nord-Est se suprapune peste aria de competență a Direcției Regionale Iași, respectiv
județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui.
Regiunea Centru se suprapune peste aria de competență a Direcției Regionale Brașov, respectiv
județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu.
Regiunea Sud-Vest se suprapune peste aria de competență a Direcției Regionale Craiova,
respectiv județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea.
Regiunea Sud-Est se suprapune peste aria de competență a Direcției Regionale Galați, respectiv
județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea.
Regiunea București-Ilfov se suprapune peste aria de competență a Direcției Regionale
București, respectiv județul Ilfov și sectoarele Municipiului București: Sector 1, Sector 2, Sector
3, Sector 4, Sector 5, Sector 6.
1.3.2. Grila de analiză folosită pentru realizarea celor patru componente ale evaluării
Pe baza datelor culese aplicând metodele de cercetare prezentate în Anexa 1, plecând de la obiectivele
generale ale studiului, au fost dezvoltate instrumentele de cercetare (chestionare, ghiduri de interviu,
ghiduri de conversație pentru focus-grupuri etc.). În final, concluziile studiului sunt organizate prin
aplicarea a 13 criterii de analiză, structurate pe 3 niveluri: legislativ, instituțional și practic.
Formularea criteriilor de analiză se bazează pe:
I. Criteriile de analiză pentru Sistemul Național de Integritate (Transparency International), care
urmăresc să analizeze:
1. Capacitatea, respectiv:
a. Resursele disponibile la nivel instituțional
b. Independența instituțională
2. Guvernarea internă instituțională, respectiv:
a. Transparența
b. Responsabilitatea instituțională
c. Mecanisme pentru asigurarea eticii și integrității
3. Rolul instituției în promovarea integrității, ceea ce în cazul analizei la nivelul ANAF se
referă la combaterea evaziunii fiscale pentru asigurarea resurselor bugetare.
II. Standardele de control intern/managerial la instituțiile publice (Ordinul SGG 400/2015):
1. Etica și integritatea
2. Atribuții, funcții, sarcini
3. Competența, performanța
4. Structura organizatorică
18
5. Obiectivele
6. Planificarea
7. Monitorizarea performanțelor
8. Managementul riscului
9. Proceduri
10. Supravegherea
11. Continuitatea activității
12. Informarea și comunicarea
13. Gestionarea documentelor
14. Raportarea contabilă și financiară
15. Evaluarea sistemului de control intern/managerial
16. Auditul intern
În acest context, grila de analiză generată este următoarea:
Criteriu de analiză
Capacitate Guvernare internă instituțională Rol
(combaterea evaziunii fiscale /
asigurarea resurselor bugetare)
Resurse
Ind
epen
den
ță
Transparență Responsabilitate
instituțională
Mecan
isme p
entru
asigurarea eticii și
inte
grității
Atrib
uții, fu
ncții, sarcin
i &
Co
mp
etență,
perfo
rman
ță
(Re
surse u
man
e)
Structu
ră organ
izatorică
Resu
rse b
ugetare/fin
anciare
Info
rmare și co
mu
nicare
(transp
arență extern
ă)
Gestiu
nea d
ocu
men
telor
(transp
arență in
tern
ă)
Man
agemen
tul riscu
rilor
Pro
cedu
ri &
Co
ntin
uitatea activității
Sup
ravegh
erea &
Evaluarea sistem
ulu
i de
con
trol m
anagerial
Rap
ortarea co
ntab
ilă și fin
anciară &
Au
dit in
tern
Ob
iective
Plan
ificare &
Mo
nito
rizarea
perfo
rman
țelo
r
Nivel de analiză
Legislativ
Instituțional (proceduri)
Practică
Plecând de la aceste criterii, au fost formulate instrumentele de cercetare: chestionare, grile de
interviu și ghidul de conversație pentru focus-grup etc. și au fost formulate concluziile studiului de
față.
19
2. CARTOGRAFIEREA RISCURILOR ȘI VULNERABILITĂȚILOR LA CORUPȚIE ÎN DOMENIUL
FISCAL ȘI VAMAL
Cartografierea riscurilor și vulnerabilităților la corupție prezentată în continuare reprezintă rezultatul
aplicării metodelor sociologice prezentate în Anexa 1.
Ca prim aspect, prezentăm nivelul de notorietate al instituției în rândul cetățenilor care au răspuns
sondajelor realizate.
Datele cantitative relevă faptul că majoritatea celor intervievați – persoane fizice (aproximativ 90%) au
auzit de ANAF. Proporția celor care au auzit de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice este tot
ridicată (aproximativ trei sferturi dintre respondenți), însă mai mică decât în cazul ANAF. Există însă
câteva diferențe cu privire la nivelul de notorietate a acestor instituții între diverse categorii de
respondenți. Principalele astfel de diferențe sunt:
Notorietatea ambelor instituții este mai mare în rândul:
o rezidenților mediului urban față de cei din rural;
o celor cu educație medie și superioară față de cei cu educație elementară.
În cazul ANAF, nivelul notorietății este semnificativ mai scăzut în rândul celor de 65 de ani și
peste (80% față de 90–95% pentru celelalte categorii de vârstă).
Direcțiile generale regionale sunt mai cunoscute în rândul categoriilor 35–49 ani (84%) și 50–64
ani (82%) în comparație cu cei de 18–34 ani (65%). O diferență semnificativă statistic apare și
între categoriile 35–49 ani (84%) și cea de 65 ani și peste (72%).
Pe de altă parte, ancheta sociologică pe persoanele fizice relevă faptul că marea majoritate a
respondenților care au auzit de cele două instituții nu au avut niciun contact cu acestea (nu au contactat
și nu au fost contactați) în ultimii 3 ani. Proporția acestora a fost de 86% în cazul ANAF și 80% în cazul
direcțiilor regionale de finanțe publice și a direcțiilor județene de finanțe publice13. Diferențele
observate între diversele categorii de subiecți sunt:
Procentul celor care NU au avut contactat cu direcțiile teritoriale de finanțe publice de care
aparțin în ultimii 3 ani este semnificativ mai ridicat în regiunea Sud-Est (89%) față de București-
Ilfov (68%). De asemenea, această proporție este semnificativ mai ridicată în rândul celor cu
studii elementare, comparativ cu celelalte categorii de educație.
Proporția celor care NU au avut contact cu ANAF în ultimii 3 ani e semnificativ mai ridicată în
rândul celor cu studii elementare sau medii față de cei cu studii superioare.
În ceea ce privește cazurile de corupție, 4 din 5 respondenți au ca principală sursă de informare mass-
media. Rudele și prietenii constituie a doua cea mai folosită sursă pentru a afla despre cazurile de
13 Dat fiind faptul că la nivelul persoanelor fizice nu se realizează o diferențiere între diferitele paliere ale administrației fiscale, palierul teritorial al administrației fiscale a fost tratat global.
20
corupție (8% o menționează ca fiind prima sursă, iar 42% ca fiind a doua cea mai utilizată sursă), iar
experiența personală se află pe a treia poziție.
Subliniem că toate constatările prezentate succint mai jos sunt bazate pe analiza răspunsurilor la
chestionare, prezentate grafic în Anexele 8 și 9 și a discuțiilor din cadrul interviurilor și a focus-
grupurilor, prezentate selectiv în Anexa 11. La aceste constatări principale, s-au adăugat informațiile
colectate prin analiza de conținut a presei, consultarea experților (a căror opinie este prezentată detaliat
în Anexa 12) și prin studii de caz asupra unor situații de corupție investigate de organele abilitate în care
au fost implicați funcționari fiscali (descrise pe larg în Anexa 13).
2.1. Riscuri și vulnerabilități la corupție în domeniul fiscal
2.1.1. Riscuri și vulnerabilități la corupție în domeniul fiscal din perspectiva
contribuabililor
2.1.1.1. Riscuri și vulnerabilități la corupție generate de cadrul normativ și evoluția
acestuia
Conform opiniilor exprimate, deși există multiple și diverse dificultăți care afectează activitatea
contribuabililor și relația acestora cu instituțiile ANAF, modificarea foarte rapidă și foarte frecventă a
legislației fiscale a creat de-a lungul timpului cele mai multe efecte negative.
În ultimii 10 ani, modificările actelor normative cu caracter financiar-fiscal au fost extrem de numeroase,
iar din perspectiva contribuabililor intervievați, aceste modificări de cele mai multe ori nu au simplificat
prevederile legislative și normele de aplicare, ci le-au complicat constant.
Codul Fiscal din 2003, în vigoare de la 01.01.2004 până la 31.12.1015, în perioada de aplicare de 12 ani,
a suferit modificări realizate prin nu mai puțin de 106 acte normative, deci o medie de 8,8 acte
normative noi pe an, adică aproximativ un act normativ nou apărut la fiecare 40 de zile.
Numărul actelor normative de punere în aplicare a CF este de asemenea impresionant, în aceeași
perioadă fiind publicate 210 decizii, proceduri, norme, instrucțiuni.
Codul de Procedură Fiscală în vigoare de la 31.07.2007 până la 31.12.1015 a fost modificat prin 29 de
acte normative în perioada de 8 ani și 5 luni, adică în medie 3,4 pe an. Și în acest caz, legislația
secundară și terțiară de punere în aplicare a fost foarte stufoasă, nu mai puțin de 101 acte normative noi
trebuind a fi cunoscute de către un practician pentru o corectă și completă punere în aplicare a CPF.
În acest context, complexitatea și imprevizibilitatea legislației și a procedurilor fiscale din România au
reprezentat un impediment major în asigurarea integrității la nivelul instituției fiscale.
Astfel, activitatea fiscală a contribuabililor a fost reglementată de o legislație foarte vastă căreia i s-au
asociat norme confuze și neclare. Schimbările respective au generat o lipsă de predictibilitate în
domeniul fiscalității și o reală dificultate de a ține pasul la nivelul categoriilor de personal care trebuie să
lucreze cu aceste prevederi (contabilii, economiștii, administratorii și chiar personalul din instituțiile
ANAF). Conform opiniei contribuabililor, ordonanțele de urgență care intră în vigoare fără norme de
21
aplicare, fără a lăsa contribuabililor posibilitatea de a se informa și a se pregăti, precum și modificările
majore ale Codului Fiscal sunt aspecte care s-au repetat de la an la an, generând numeroase dificultăți în
activitatea contribuabililor.
Cuantumul taxelor și impozitelor pe care o societate le datorează la bugetul de stat, la bugetul
asigurărilor sociale și la bugetele locale este un alt impediment major menționat de către contribuabili.
Contribuabilii intervievați consideră că taxele actuale nu sunt în măsură să stimuleze mediul de afaceri
din România, atât din cauza nivelului de taxare considerat ridicat, cât și din cauza numărului mare de
taxe și a sistemului de administrare fiscală apreciat ca fiind complicat, deoarece generează pentru
contribuabil riscul de a pierde din vedere depunerea unor declarații și plata unor impozite.
Trebuie menționat însă că noul Cod de Procedură Fiscală14, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016,
diminuează vulnerabilitățile și riscul de corupție prin modificările aduse:
Introducerea principiului de interpretare a reglementarilor fiscale in dubio contra fiscum (art. 13
alin. 6 din actul normativ) presupune ca, atunci când legea este neclară, aceasta se va interpreta
în favoarea contribuabilului, însă aplicarea sa practică este limitată, fiind instituit ca ultima
regulă de interpretare a normelor fiscale.
Introducerea principiului rezonabilității termenelor stabilite de organul fiscal pentru îndeplinirea
de către contribuabili a unei obligații de a face.
Rambursarea automată a taxei pe valoarea adăugată de până la 45.000 de lei cu efectuarea
controlului ulterior.
Pe de altă parte, o serie de alte prevederi ale aceluiași Cod sunt mai degrabă de natură să crească gradul
de arbitrar și de apreciere la dispoziția funcționarilor fiscali, reprezentând astfel vulnerabilități la
corupție. Printre acestea cele mai importante sunt:
Extinderea termenului de soluționare a cererilor contribuabilului;
Imposibilitatea de recuperare a creanțelor plătite în plus (pentru cele cu reținere la sursă) dacă
plătitorul a intrat în insolvență.
O serie de elemente rămân nereglementate sau neclare, chiar și în noul CPF, persistând astfel
vulnerabilități la corupție:
Nu este reglementat un termen maxim în care inspecția fiscală poate fi suspendată indiferent de
cauzele suspendării. Conform articolului nr. 127 CPF, sunt reglementate termenele de
suspendare pentru fiecare motiv de suspendare ce poate fi invocat. Astfel, organul fiscal poate
suspenda inspecția fiscală de mai multe ori pe motive diferite, neexistând predictibilitate pentru
contribuabil.
Nu există reguli și limite procedurale cu privire la obiectul, durata și desfășurarea controalelor
antifraudă;
Sunt încă neclare cazurile în care organul fiscal poate estima baza de impunere. Contribuabilii nu
pot fi siguri că, dacă aplică regulile așa cum le înțeleg ei din reglementare, ajung la aceeași sumă
de plată ca aceea impusă de organul fiscal.
14 Analiza modificărilor aduse de noul Cod de Procedură Fiscală, conform av. Lucian Tănase, Ernst&Young România.
22
Tot în ceea ce privește cadrul legislativ, analiza nu a identificat reglementări care să dea posibilitatea
aprobării unor excepții sau acordării unor scurtiri de taxe fără criterii bine definite. Este astfel
prevenită corupția sistemică, deoarece nu este posibilă aprobarea unor acte normative care să
prevadă scutiri sau excepții.
De asemenea, riscul de corupție sistemică a scăzut odată cu creșterea transparenței la nivelul instituției,
cu creșterea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data), prin postarea pe portalul
instituției, la secțiunea destinată asistenței contribuabililor, a informațiilor privind reglementările cu
caracter fiscal, precum și a altor informații de interes general.
Concluzie
Conform percepției contribuabililor, vulnerabilități la mica corupție au rămas în legislația fiscală mai
ales cu privire la organizarea inspecțiilor și controalelor fiscale.
O vulnerabilitate la corupție este însăși complexitatea legislației fiscale, deoarece aceasta poate
duce fie – în cazul unor contribuabili de bună-credință – la evaziune fiscală din eroare, fie la
scheme complicate de încercare de evitare a taxării.
Există elemente care permit decizii arbitrare și potențial abuzive ale funcționarilor fiscali:
o Termenul relativ lung de soluționarea a cererilor contribuabililor;
o Nu este reglementat un termen maxim în care inspecția fiscală poate fi suspendată,
indiferent de cauzele suspendării, ceea ce permite o prelungire foarte mare a perioadei
de realizare a inspecției fiscale;
o Nu există limite procedurale cu privire la obiectul, durata și desfășurarea controalelor
antifraudă stipulate de cadrul normativ fiscal.
Riscurile de corupție asociate/generate de aceste vulnerabilități sunt:
Solicitarea unor cadouri sau plăți informale/necuvenite de către funcționarul fiscal care constată
îndeplinirea cu întârziere sau defectuoasă/greșită a unei obligații declarative, pentru a nu aplica
o sancțiune;
Solicitarea unor cadouri sau plăți informale/necuvenite din partea inspectorului fiscal, care
poate pretinde mită pentru a nu aplica sancțiunea pentru o faptă de evaziune sau pentru
neîndeplinirea unei obligații declarative constatate la o inspecție sau la un control fiscal;
Prelungirea nejustificată a termenului de răspuns la o solicitare a contribuabililor, ceea ce poate
duce la efectuarea de plăți informale/necuvenite din partea contribuabilului pentru a primi un
răspuns mai rapid;
Prelungirea nejustificată a unei inspecții sau a unui control fiscal în căutarea unei nereguli, ceea
ce poate duce la efectuarea de plăți informale/necuvenite din partea contribuabilului pentru
finalizare;
Profitarea de slaba informare a contribuabilului și prezentarea eventualelor sanctiuni intr-o
lumina grava, inspectorul fiscal aratandu-se dispus sa nu fie foarte dur si sa aplice doar unele
dintre sanctiuni. In această situație, tentatia contribuabilului de a oferi o plată
informală/necuvenită este destul de mare, posibilitatea de a verifica retroactiv aceste situatii
fiind destul de redusă.
23
2.1.1.2. Riscuri și vulnerabilități la corupție identificate de contribuabili în cazul
interacțiunii directe cu ANAF
Vom prezenta în cele ce urmează opiniile persoanelor fizice și ale persoanelor juridice și altor categorii de
contribuabili cu obligații declarative pentru a putea formula la final o concluzie intermediară cu privire la
riscurile și vulnerabilitățile la corupție identificate în interacțiunea directă a contribuabililor cu ANAF și
instituțiile din subordinea sa.
Opinia persoanelor fizice
Conform datelor cantitative, trei cincimi dintre cei care au auzit de ANAF au o părere bună sau foarte
bună despre instituție. Procentul celor care au o părere bună despre DGRFP de care aparțin este ușor
mai scăzut decât în cazul ANAF (57% față de 60%). Pentru ambele instituții, doar aproximativ unul din 10
respondenți care au auzit de acestea au o părere proastă sau foarte proastă despre ele.
Cel puțin jumătate dintre cei care au avut vreun contact cu ANAF și DGRFP în ultimii 3 ani s-au declarat
mulțumiți sau foarte mulțumiți de diverse aspecte ale interacțiunii lor cu reprezentanții instituțiilor.
Aspectul față de care aceștia se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți în cea mai mare proporție (62%)
îl reprezintă programul compartimentului cu care au venit în contact.
Timpul necesar pentru soluționarea cererilor și competența și profesionalismul angajaților cu care au
venit în contact respondenții sunt aspectele care generează cel mai mare nivel de nemulțumire, cu o
proporție de 21% și respectiv 19%.
Diferențe ale proporțiilor celor foarte mulțumiți și mulțumiți între diferite categorii de subiecți se
remarcă astfel:
Pentru niciun aspect din cele șase investigate – (a) atitudinea, (b) onestitatea, (c) competența
funcționarilor, (d) timpul necesar, (e) spațiul și (f) programul alocat pentru soluționarea cererilor
contribuabililor – nu există diferențe semnificative statistic după regiune și educație;
Proporția celor mulțumiți și foarte mulțumiți de toate aspectele menționate este mai mare în
cazul celor din mediul rural comparativ cu mediul urban;
Bărbații sunt în mai mare măsură decât femeile nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de prestația
funcționarilor ANAF (atitudine, cinste, onestitate și competență, profesionalism);
Tinerii între 18–34 de ani sunt în general în mai mare măsură nemulțumiți de toate aspectele,
însă diferențele semnificative apar:
o în cazul atitudinii funcționarilor ANAF, comparativ cu cei între 35–49 ani;
o în cazul competenței, profesionalismului acestora, comparativ cu cei între 50–64 ani.
Cei între 35–49 ani sunt semnificativ mai mulțumiți de competența, profesionalismul
funcționarilor ANAF în comparație cu cei între 18–34 ani.
Gradul de mulțumire a persoanelor fizice în raport cu serviciile de care au beneficiat în momentul în care
au contactat una dintre cele două instituții este unul relativ ridicat. Astfel, 64% dintre cei care au
contactat ANAF și 69% dintre cei care s-au adresat DGRFP de care aparțineau se declară mulțumiți sau
24
foarte mulțumiți de serviciile de care au beneficiat. Doar 15% dintre aceștia au menționat că sunt
nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de aceste servicii.
Respondenții consideră ca fiind importante sau foarte importante pentru a beneficia de servicii de
calitate toate cele 6 aspecte menționate în chestionar, în proporții ce variază între 75 și 82%. Dintre
acestea însă, cele mai importante sunt timpul redus de așteptare la ghișee (31% îl consideră ca fiind cel
mai important și 21% ca fiind al doilea ca importanță), competența, profesionalismul funcționarilor (câte
19%) și atitudinea politicoasă a funcționarilor (26% îl consideră ca fiind al doilea cel mai important, iar
12% ca fiind cel mai important).
În ceea ce privește existența fenomenului corupției în serviciile fiscale, proporția celor care cred că în
administrația fiscală și vamală din România există corupție este destul de ridicată (72%).
Comparația proporțiilor respondenților în funcție de caracteristicile socio-demografice, cu privire la
aspectele menționate mai sus, a relevat doar câteva diferențe, după cum urmează:
Consideră într-o proporție mai ridicată că există corupție în administrația fiscală și vamală
din România
o persoanele între 50–64 ani (96%) comparativ cu cei între 18–34 ani (86%);
o cei cu studii medii și superioare (94–95%) în comparație cu cei cu studii elementare
(87%).
Cred într-o măsură mai mare că există suficiente urmăriri penale de succes care să
descurajeze oamenii de la a da/a primi mită:
o rezidenții regiunilor Nord-Est (74%) și Sud-Vest (78%) comparativ cu cei din
regiunile Vest (48%) și București-Ilfov (50%);
o cei cu educație elementară (69%) comparativ cu cei cu studii superioare (54%).
Pentru restul afirmațiilor nu există diferențe statistice în funcție de vreuna dintre categoriile
socio-demografice incluse în analiză.
Aproape jumătate dintre cei intervievați (49%) cred că există corupție la nivelul ANAF într-o anumită
măsură, iar dintre aceștia, 14% cred că majoritatea sau toți lucrătorii salariali sunt corupți.
Aproximativ 7% dintre subiecți spun că nu există corupție în cadrul acestei instituții, 33% nu pot face o
apreciere, în timp ce 11% dintre cei chestionați nu au răspuns la această întrebare.
25
După părerea dvs., cât de răspândită este corupția la nivelul ANAF?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
Nu există diferențe semnificative statistic ale proporțiilor celor care consideră că există corupție la
nivelul instituției în funcție de caracteristicile socio-demografice ale respondenților.
Principalele cauze menționate de către respondenți, atât în cazul corupției în general, cât și în cadrul
administrației fiscale și vamale, sunt legile proaste, dorința unora de a se îmbogăți peste noapte, salariile
mici ale funcționarilor publici și șefii incompetenți puși în funcții pe criterii politice. Așa cum arată
secțiunea precedentă, interviurile cu contribuabilii surprind nemulțumirea acestora față de instabilitatea
și lipsa de claritate a cadrului normativ fiscal în ultimii ani.
4%
10%
35%
33%
7%
11%
Toti lucrătorii salariali sunt corupți
Majoritatea lucrătorilor salariali sunt corupți
Unii sunt corupți
Nu știu dacă există corupție în ANAF
Nu există corupți în ANAF
NS/NR
26
Care dintre cauzele enumerate mai sus credeți că generează corupție în administrația fiscală și
vamală?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
Diferențele în ceea ce privește părerea respondenților cu privire la răspândirea corupției în rândul
funcționarilor vamali și cei fiscali/din controlul financiar sunt următoarele:
Cei cu vârste între 18–34 ani cred într-o mai mare măsură față de ceilalți respondenți că
fenomenul corupției e răspândit, iar diferența de percepție a fenomenului corupției este
semnificativ mai mare la grupa de vârstă 18–34 ani față de grupa de vârstă 35–64 ani;
Nu există diferențe în aprecierea răspândirii corupției în rândul acestor categorii în funcție de
regiune de dezvoltare și educație.
Dintre cei care consideră că există corupție la nivelul administrației vamale și fiscale din România, puțin
peste un sfert spun că acest lucru îi afectează personal. Raportat la totalul populației investigate,
proporția acestora este de 19%.
18%
17%
17%
13%
9%
6%
3%
1%
2%
16%
17%
9%
10%
16%
10%
9%
5%
3%
1%
21%
Dorința unora de a se îmbogăți peste noapte
Legi proaste
Șefi incompetenți puși pe funcții pe criterii politice
Salariile mici ale funcționarilor publici
Legile nu sunt aplicate
Birocrația
Normele de aplicare a legilorsau procedurile sunt neclare
sau incomplete
Problemele moștenite din perioada comunistă
Altceva
NS/NR
prima alegere
a douaalegere
27
Concluzie
Vulnerabilitățile la corupție în opinia persoanelor fizice sunt:
Timpul îndelungat necesar funcționarilor fiscali pentru rezolvarea cererilor contribuabililor;
Lipsa de profesionalism a unora dintre funcționarii fiscali și lipsa abilităților de comunicare ale
acestora;
Disponibilitatea funcționarilor fiscali de a participa la înțelegeri frauduloase;
Legislație neclară;
Salariile mici ale funcționarilor publici;
Numirile în funcții de conducere a unor „clienți” politici.
Riscurile de corupție asociate/generate de aceste vulnerabilități sunt:
Coruperea funcționarului fiscal de către contribuabil pentru urgentarea/grăbirea rezolvării unei
cereri;
Coruperea funcționarului fiscal de către contribuabil pentru neconstatarea încălcării unei norme
fiscale;
Neaplicarea unor sancțiuni sau consemnarea unor abateri nereale cu sancțiuni mai mici față de
abaterea real constatată, ca urmare a unei coluziuni (înțelegeri frauduloase) între funcționarul
fiscal și contribuabili;
Profitarea de slaba informare a contribuabilului și prezentarea eventualelor sanctiuni intr-o
lumina grava, funcționarul fiscal aratandu-se dispus sa nu fie foarte dur si sa aplice doar unele
dintre sanctiuni. In această situație, tentatia contribuabilului de a oferi o plată
informală/necuvenită este desul de mare.
Intervenția superiorului ierarhic pentru neorganizarea unor inspecții sau controale fiscale la
anumiți contribuabili sau pentru oprirea inspecțiilor sau controalelor începute. Conform
precizărilor reprezentanților ANAF, dat fiind că selecția contribuabililor pentru inspecția fiscală
se realizează ca urmare a unei analize de risc, riscul de intervenție a superiorului în selecția
cazurilor este foarte puțin probabil. Totuși, acesta este un risc perceput la nivelul
contribuabililor, ceea ce duce la concluiza că se impune o informare adecvată a acestora în ceea
ce privește modul de selecție pentru inspecția fiscală;
Intervenția superiorului ierarhic sau a unor colegi din instituție pentru rezolvarea într-un anumit
sens a unui caz de abateri de la legislația fiscală constatate de funcționarul sau inspectorul fiscal.
Opinia contribuabililor persoane juridice și PFA, AF, PL, LP
Aproape trei sferturi dintre contribuabili (72%) s-au adresat ANAF sau DGRFP în ultimele 12 luni pentru
accesarea unui serviciu oferit de instituție, iar 57% pentru solicitarea unor informații. De asemenea, 7%
dintre contribuabili au făcut acest lucru pentru depunerea unei petiții/reclamații/plângeri/sesizări.
28
Contribuabilii PFA, AF, PL, LP s-au adresat într-o măsură semnificativ mai mică decât restul categoriilor
pentru accesarea de servicii sau solicitarea de informații, iar contribuabilii mari într-o măsură mai mare
decât cei mici15. Nu există diferențe între diferitele grupe de contribuabili în depunerea de petiții,
reclamații, plângeri, sesizări.
O proporție destul de ridicată a contribuabililor persoane juridice, de aproximativ 70%, are o părere
bună sau foarte bună despre ANAF și despre direcțiile teritoriale ale finanțelor publice de care aparține.
Proporția celor care au o părere proastă sau foarte proastă despre ANAF este mai ridicată în rândul
contribuabililor PFA, AF, PL, LP (12%) față de restul contribuabililor – societăți comerciale, iar această
diferență este semnificativă statistic în comparație cu grupa de contribuabili mici (3%). Procentul celor
cu o părere bună sau foarte bună despre DGRFP este cel mai ridicat în rândul contribuabililor mijlocii
(82%), iar diferența este semnificativă statistic în comparație cu contribuabilii mici (65%). Se observă
astfel că gradul de mulțumire în raport cu serviciile ANAF este semnificativ mai mare la contribuabilii
societăți comerciale față de PFA, AF, PL și LP – persoane fizice care desfășoară activități autorizate și cu
obligații declarative. Trebuie remarcat în acest context că din interviurile realizate rezultă că, în general,
contribuabilii societăți comerciale au o „cultură fiscală” mai bună, date fiind caracteristicile lor și
obligațiile lor de organizare mai detaliată a contabilității.
În cazul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, proporția celor cu o părere bună sau foarte bună este mai
scăzută (51%) în comparație cu cei care au o părere bună sau foarte bună despre celelalte structuri
ANAF (69% au o părere bună și foarte bună despere ANAF, iar 71% au o părere bună și foarte bună
despre DGRFP). Acest lucru se datorează însă și unui procent mai mic al celor care și-au exprimat
părerea (aproape o treime dintre subiecți nu au răspuns). Dacă însă ne raportăm doar la respondenții
care și-au exprimat părerea, trei sferturi dintre ei au o părere bună sau foarte bună despre această
instituție.
Gradul de mulțumire în raport cu serviciile de care au beneficiat este destul de ridicat în rândul
contribuabililor persoane juridice atât în cazul ANAF (72%), cât și cazul direcțiilor teritoriale ale
finanțelor publice (69%). Proporția celor care s-au declarat mulțumiți sau foarte mulțumiți este cea mai
mare în rândul contribuabililor mijlocii. Singura diferență semnificativă statistic se înregistrează pentru
DGRFP, între contribuabilii mijlocii (79%) și cei mici (64%).
Cel puțin 3 din 5 contribuabili sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de fiecare dintre cele șase aspecte ale
interacțiunii lor cu ANAF: (a) atitudinea, (b) onestitatea, (c) competența funcționarilor, (d) timpul
necesar, (e) spațiul și (f) programul alocate pentru soluționarea cererilor contribuabililor. Programul
compartimentului cu care au venit în contact și cinstea, onestitatea funcționarilor sunt aspectele care
cumulează cea mai mare proporție a celor mulțumiți. Contribuabilii sunt în general mulțumiți de timpul
necesar soluționării cererilor și calitatea informațiilor despre serviciile folosite. Comparativ cu
15 Pe parcursul prezentului studiu, referințele la contribuabilii mici, mijlocii și mari se fac în raport cu segmentarea contribuabililor realizată de ANAF. Au fost analizate separat PFA, AF, PL, LP ca persoane fizice care desfășoară activități autorizate și cu obligații declarative, dat fiind că din interviurile realizate rezultă că – datorită modului diferit de organizare a contabilității acestor persoane – ele au cunoștințe diferite în domeniul fiscal și se pot lovi de alte probleme în relația cu ANAF față de societățile comerciale.
29
contribuabilii mici, contribuabilii mijlocii sunt în mai mare măsură mulțumiți cu privire la toate aspectele
în afară de competența, profesionalismul funcționarilor și spațiul destinat așteptării. Și PFA, AF, PL, LP
sunt semnificativ mai mulțumiți de programul departamentului cu care au avut contact decât
contribuabilii mici. Nu există alte diferențe semnificative statistic în funcție de categoria de contribuabili.
Toate aspectele investigate sunt considerate ca fiind foarte importante pentru a beneficia de servicii de
calitate de către cel puțin două treimi dintre persoanele juridice. Însă, cele mai importante trei dintre
acestea sunt competența, profesionalismul funcționarilor (28%), timpul redus de așteptare la ghișee
(23%) și comunicarea periodică a modificărilor apărute în legislație (17%).
Contribuabilii mari consideră competența și profesionalismul funcționarilor ca fiind cele mai importante
aspecte în proporție de 46%. Există o diferență semnificativă statistic față de importanța mai mică
alocată acelorași aspecte de către contribuabilii mici (25%) și cei de tip PFA, AF, PL, LP (21%).
Se observă o diferență între percepția persoanelor fizice cu obligații declarative cu privire la
profesionalismul funcționarilor fiscali și percepția persoanelor juridice. Se poate afirma așadar că, de
vreme ce percepția asupra profesionalismului funcționarilor fiscali este mai bună în rândul
contribuabililor mai bine pregătiți din punct de vedere fiscal și mai puțin bună în rândul persoanelor care
interacționează mai puțin cu ANAF, diferența se face la nivelul modului de comunicare cu cele două
categorii de contribuabili.
Timpul redus de așteptare este considerat important de contribuabilii mici (25%) și de contribuabilii de
tip PFA, AF, PL, LP (34%), în timp ce pentru contribuabilii mari și mijlociI acest aspect este mai puțin
important (10% dintre contribuabilii mari și 16% dintre contribuabilii mijlociI apreciază că acest aspect
este important).
Focus-grupurile și interviurile cu contribuabili ne-au permis investigarea aprofundată a satisfacției și
insatisfacției față de serviciile oferite de ANAF și structurile subordonate și față de relația
contribuabil–angajat ANAF. Așadar, datele de mai jos explică atât motivele celor care sunt mulțumiți
de serviciile ANAF, cât și motivele celor care nu sunt mulțumiți de aceste servicii sau de interacțiunea
cu angajații ANAF.
În primul rând, cei intervievați au remarcat schimbări în bine cu privire la interacțiunea dintre
contribuabili și direcțiile finanțelor publice, astfel:
Depunerea declarațiilor on-line este cea mai importantă schimbare pozitivă cu impact semnificativ.
Deși mai sunt unele declarații care încă se depun fizic (rectificative, modificări – trecerea de la TVA
lunar la trimestrial, declarația 010 privind vectorul fiscal), interacțiunea cu ghișeele direcțiilor
financiare a fost redusă substanțial în ultimii ani.
Obținerea certificatelor fiscale mai rapidă decât în trecut.
Unele schimbări în atitudinea angajaților de la ghișeele ANAF, care au devenit mai amabili față de
contribuabili.
Posibilitatea depunerii declarației unice (112) care scutește contribuabilul de drumuri în plus la Casa
de Sănătate, la șomaj, la Casa de Pensii.
Eliminarea ștampilei, posibilitatea de a emite și a primi facturi electronice.
Progrese privind sistemul de informatizare din front office, care funcționează încă cu deficiențe.
30
Alinierea reglementărilor contabile la reglementările fiscale.
Simplificarea modalităților de rambursare a TVA, dat fiind că din perspectiva contribuabililor
intervievați, până în prezent, firmele care aveau de recuperat TVA așteptau foarte mult
rambursările.
În ceea ce privește problemele și elementele negative remarcate de contribuabili, lipsa de
omogenitate a punerii în practică a prevederilor fiscale reprezintă o vulnerabilitate la corupție.
Conform contribuabililor intervievați, aceleași probleme ale contribuabililor se rezolvă în mod diferit de
la o regiune la alta și chiar de la un județ la altul. O altă problemă semnalată în corelație cu lipsa de
omogenitate a abordărilor sau interpretărilor legislației fiscale este faptul că funcționarii fiscali nu își
asumă răspunderea pe răspunsurile date la solicitările contribuabililor. În toate regiunile investigate,
contribuabilii au menționat faptul că ANAF nu îi lămurește cu privire la modalitățile de lucru în anumite
spețe, contexte în care aceștia ar avea nelămuriri, rutina fiind aceeași: de fiecare dată li se solicită o
cerere scrisă la care se răspunde formal, cu citate din lege fără a fi furnizat de fapt niciun ajutor. În plus,
după știința celor intervievați, orice răspuns de la ANAF nu este opozabil terților.
Un număr mare dintre cei intervievați au remarcat că la nivelul ANAF nu există o orientare spre
prevenirea evaziunii fiscale și lipsesc servicii axate pe îndrumare înainte de control. Deși asemenea
servicii se regăsesc între atribuțiile Direcției generale de servicii pentru contribuabili, rezultatele
interviurilor și focus-grupurilor arată că contribuabilii nu percep încă existența unui sprijin substanțial și
util. De asemenea, contribuabilii semnalează tendința de a sancționa fără existența unor etape
intermediare, a unor avertismente care să dea posibilitatea contribuabililor să remedieze anumite
situații.
Totuși, în opinia celor mai mulți intervievați, corupția la nivelul instituțiilor ANAF s-a diminuat în ultimii
ani, percepție rezultată atât din interacțiunea proprie cu aceste instituții, din interacțiunea cunoștințelor
cu aceste instituții, cât și din concluzionarea unor informații apărute în mass-media. Cei mai pesimiști
consideră că nivelul corupției a stagnat, semnificativ fiind faptul că nu au fost înregistrate în interviuri și
focus-grupuri percepții cu privire la o amplificare a acestui fenomen.
Principalele trei cauze ale corupției din țara noastră menționate de către persoanele juridice intervievate
sunt legile proaste, șefii incompetenți puși în funcție pe criterii politice și salariile mici ale funcționarilor.
Dintre acestea, salariile mici ale funcționarilor sunt în mai mare proporție considerate ca fiind principala
cauză de către contribuabilii de tip PFA, AF, PL, LP (23%) comparativ cu cei mici (11%). Atunci când vine
vorba despre corupția din cadrul administrației fiscale și vamale, primele două cauze sunt aceleași ca și
în cazul corupției din țara noastră în general. În schimb, într-o proporție mai ridicată (a treia ca
importanță) este menționată dorința unora de a se îmbogăți peste noapte.
În ceea ce privește nivelul corupției în serviciile fiscale, puțin peste două treimi dintre agenții
economici (69%) cred că există corupție în această instituție. Totuși, numărul celor care au oferit în
ultimul an un cadou sau o „atenție” unui funcționar ANAF pentru a facilita un serviciu este foarte mic,
atingând un nivel de maximum 1% dintre cei 438 de contribuabili chestionați care s-au adresat ANAF
în ultimele 12 luni.
Pentru soluționarea cererilor dvs. a trebuit să oferiți „cadouri” (atenții, bunuri, bani etc.) funcționarilor respectivi?
31
* – % raportate la cei care au răspuns DA la cel puțin o linie la întrebarea A5 – s-au adresat ANAF în
ultimele 12 luni (N = 438)
Aproape o treime dintre cei care consideră că există corupție în rândul funcționarilor vamali sau al celor
fiscali/din controlul financiar (69%) afirmă că activitatea firmei este afectată de acest lucru. Nu există
diferențe semnificative statistic a acestor proporții în funcție de grupa de contribuabil.
Concluzie
Vulnerabilitățile la corupție în opinia contribuabililor societăți comerciale, PFA, AF, PL, LP sunt:
Lipsa de omogenitate a punerii în practică a prevederilor fiscale;
Lipsa abilităților de comunicare a funcționarilor cu persoanele neexperimentate din punct de
vedere fiscal;
Lipsa orientării spre prevenirea evaziunii fiscale și lipsa serviciilor axate pe îndrumare înainte de
control;
Tendința de a sancționa contribuabilii fără existența unor avertismente care să dea posibilitatea
contribuabililor să remedieze situațiile în care nu au respectat întrutotul prevederile CF și CPF,
fiind totuși de bună-credință.
Riscurile de corupție asociate/generate de aceste vulnerabilități sunt:
Coruperea funcționarului fiscal care constată neregula, pentru ca acesta să nu aplice o
sancțiune;
Coluziunea (înțelegerea frauduloasă) între funcționarul fiscal și contribuabil, pentru
neconstatarea unor nereguli;
Extorcarea (șantajul) din partea inspectorului fiscal, care poate pretinde foloase necuvenite
pentru a nu aplica o sancțiune;
Neaplicarea unor sancțiuni sau consemnarea unor abateri nereale cu sancțiuni mai mici față de
abaterea real constatată, ca urmare a unei coluziuni (înțelegeri frauduloase) între funcționarul
Da0.8%
Nu98.7%
Nu răspund0,5%
32
fiscal și contribuabil.
Constatări ale observațiilor realizate de cercetători
Pentru evaluarea de față s-a apelat numărul unic de asistență a contribuabililor, pentru a observa direct
interacțiunea între funcționarul fiscal și contribuabili. Observația a relevat o satisfacție mai ridicată față
de suportul oferit comparativ cu experiența celor care au solicitat diverse servicii față în față, la ghișeele
direcțiilor finanțelor publice. Astfel, protocoalele de observație relevă faptul că atitudinea celor care
oferă suport prin numărul unic de asistență a contribuabililor este una deschisă, amabilă, politicoasă,
orientată spre rezolvarea problemei apelantului. În plus, informațiile oferite depășesc simpla citare a
legii sau a textelor din prevederile legislative, oferind contribuabilului mai multe variante care ar veni în
sprijinul problemei acestuia. Astfel, gradul de satisfacție în urma testării acestui serviciu al ANAF este
unui ridicat.
Diversele interacțiuni de la ghișeu evaluate relevă următoarele rezultate:
atitudinea nepoliticoasă față de contribuabil a angajaților din direcțiile teritoriale ale finanțelor
publice;
orientare relativ ușoară în interiorul instituțiilor fiscale a contribuabililor care au o problemă
specifică, punctuală (de exemplu, plata unor taxe, depunere declarații);
la ghișeu nu mai funcționează însă coada electronică, iar unele dintre angajate sunt preferate
față de altele (contribuabilii preferă anumite ghișee unde angajatele sunt mai amabile sau au o
mai mare răbdare în a explica clientului diverse informații, prin urmare cozile la cele câteva
ghișee care oferă aceleași servicii – de exemplu, depunerea declarațiilor – sunt foarte
dezechilibrate);
mulți contribuabili sunt orientați în primă fază de către personalul de pază al instituției.
Principalele probleme identificate prin observație au ținut de:
timpul de așteptare mare la ghișeu;
faptul că trebuie vizitate mai multe ghișee pentru rezolvarea anumitor aspecte, timpul necesar
fiind relativ mare și existând astfel tentația de a încerca scurtarea timpului de interacțiune sau
grăbirea unor procese prin oferirea unor „atenții”;
faptul că sunt tratați în general în grabă și expediați la cea mai mică eroare într-un document;
faptul că s-a sugerat oferirea de mită în schimbul neaplicării unei amenzi pentru întârzierea
depunerii unor documente (situația a apărut în unul dintre cele 8 cazuri de observație realizate).
Concluzie
Vulnerabilitățile la corupție în interacțiunea directă dintre ANAF și contribuabili constatate prin
realizarea observației sunt:
Lipsa de organizare a interacțiunii la ghișeu (nevoia de a trece pe la mai multe ghișee sau birouri,
disfuncționalități ale cozii electronice);
Atitudinea nepoliticoasă față de contribuabil a angajaților din direcțiile teritoriale ale finanțelor
33
publice.
Riscurile de corupție, în cazul în care contribuabilii nu înțeleg și nu respectă legea fiscală, sunt:
Coruperea funcționarului fiscal care constată abaterea de la reglementările fiscale și
procedurale, pentru ca acesta să nu aplice sancțiunea;
Coluziunea (înțelegerea frauduloasă) între funcționarul fiscal și contribuabil, pentru
neconstatarea unor fraude;
Extorcarea (șantajul) din partea inspectorului fiscal, care poate pretinde foloase necuvenite
pentru a nu aplica o sancțiune;
Neaplicarea unor sancțiuni sau consemnarea unor abateri nereale cu sancțiuni mai mici față de
abaterea real constatată, ca urmare a unei coluziuni (înțelegeri frauduloase) între funcționarul
fiscal și contribuabili.
În ceea ce privește riscul de corupție în interacțiunea la ghișeu, deși mai puțin de 1% dintre
contribuabilii care au răspuns anchetei au oferit „cadouri” (atenții, bunuri, bani etc.) funcționarilor
fiscali, acesta a fost confirmat în cadrul uneia dintre cele 8 observații realizate în cadrul studiului. În
situația respectivă, un funcționar fiscal a sugerat oferirea de mită în schimbul neaplicării unei amenzi
pentru întârzierea depunerii unor documente.
2.1.1.3. Riscuri și vulnerabilități la corupție determinate de accesibilitatea informației
gestionate de ANAF pentru contribuabili
Comunicarea persoanelor fizice cu ANAF
În cazul ANAF, 10% dintre respondenți au contactat instituția și 6% au fost contactați de aceasta. În cazul
DGRFP, 13% au contactat instituția regională, iar 9% au fost contactați de reprezentanți ai instituției.
Modalitatea preferată de cei care au contactat vreuna dintre instituții a fost la ghișeu. Atât în cazul
ANAF, cât și în cazul DGRFP, procentul de interacțiune la ghișeu depășește 90% (92% în cazul ANAF și
94% în cazul DGRFP). Urmează, în proporții mult mai reduse, contactarea prin telefon, prin poștă/curier,
și prin e-mail (modalitate aleasă în proporții aproximativ egale de contribuabili atât în interacțiunea cu
ANAF, cât și cu DGRFP).
Astfel, riscurile și vulnerabilitățile identificate în interacțiunea dintre funcționarii fiscali și contribuabili
la ghișeele instituției se vor manifesta cu precădere în cazul persoanelor fizice, care preferă, așa cum
reiese din cercetare, interacțiunea față în față la ghișeu.
Principalul motiv pentru care respondenții au contactat instituția (ANAF sau DGRFP de care aparțin) a
fost plata sau rezolvarea unor probleme legate de taxe și impozite. Principalele 3 modalități prin care
subiecții ar dori să primească informații cu privire la activitățile desfășurate de ANAF sunt prin poștă
(32%), telefonic (29%) și prin e-mail (26%). Dintre cei care au avut contact cu una dintre cele două
instituții menționate în ultimii 3 ani, 17% au solicitat informații în scris sau verbal, 7% au depus o petiție,
reclamație, plângere, sesizare și 4% au depus o cerere de control fiscal în ultimele 12 luni.
34
Doar o persoană dintre cele 43 care în ultimele 12 luni au depus o cerere de informare, petiție,
reclamație, plângere, sesizare sau cerere de control fiscal (3%) afirmă că a trebuit să ofere „cadouri”
funcționarilor respectivi pentru soluționarea cererii lor.
Concluzie
Vulnerabilitățile la corupție ce pot apărea în comunicarea persoanelor fizice cu ANAF sunt:
Cea mai mare parte din comunicarea persoanelor fizice cu ANAF rămâne la ghișeu, față în față,
situație care nu permite monitorizarea comunicării așa cum se poate realiza în interacțiunea
telefonică sau prin e-mail și prezintă riscul perpetuării practicilor de mică corupție;
Lipsa abilităților de comunicare a funcționarilor fiscali, mai ales în situațiile de comunicare cu
persoanele neexperimentate din punct de vedere fiscal;
Posibilitatea de a aranja întâlniri în afara biroului organului fiscal între contribuabil și
funcționarul ANAF, odată ce contractul personal a fost stabilit în primă instanță.
Riscurile de corupție asociate/generate de aceste vulnerabilități sunt:
Solicitarea unor cadouri sau plăți informale/necuvenite de către funcționarul fiscal care constată
îndeplinirea cu întârziere sau defectuoasă/greșită a unei obligații declarative, pentru a nu aplica
o sancțiune;
Coruperea funcționarului fiscal de către contribuabil pentru urgentarea/grăbirea rezolvării unei
cereri;
Coruperea funcționarului fiscal de către contribuabil pentru neconstatarea încălcării unei norme
fiscale;
Neaplicarea unor sancțiuni sau consemnarea unor abateri nereale cu sancțiuni mai mici față de
abaterea real constatată, ca urmare a unei coluziuni (înțelegeri frauduloase) între funcționarul
fiscal și contribuabili.
În ceea ce privește posibilitatea de apariție a riscului de corupere a funcționarului fiscal prin oferirea
de „cadouri”, aceasta se situează la un nivel scăzut de aproximativ 3%, reprezentând procentul
persoanelor fizice care au declarat că în ultimele 12 luni au fost nevoite să ofere „cadouri”
funcționarilor fiscali pentru soluționarea cererii lor adresate organului fiscal.
Comunicarea persoane juridice, a PFA, AF, PL, LP cu ANAF
Principala modalitate de contactare de către contribuabilii persoane juridice a ANAF și a DGRFP este la
ghișeu, aproape două treimi dintre respondenți menționând acest tip de interacțiune. Aproximativ
aceeași proporție a contribuabililor spun că nu a fost cazul să contacteze Direcția Generală Antifraudă
Fiscală. Alte modalități la care se mai apelează într-o măsură mai mare pentru contactarea acestor trei
instituții, în ordinea preferințelor, sunt: e-mail, telefon, site.
Contribuabilii PFA, AF, PL, LP folosesc într-o măsură semnificativ mai mare decât ceilalți ghișeul pentru
a contacta ANAF și DGRFP, și într-o măsură semnificativ mai mică e-mailul, telefonul și site-ul. De
35
asemenea, cu cât este mai mare contribuabilul, cu atât e mai puțin probabil să folosească ghișeul și
mai probabil să folosească e-mailul, telefonul sau site-ul.
În ce privește sursele de informare cu privire la prevederile de ordin fiscal și financiar, în cadrul
interviurilor și focus-grupurilor au fost menționate:
Asociații profesionale ale contabililor, economiștilor;
Forumuri de discuții în domeniul financiar-fiscal;
Portaluri de legislație contabilă;
Anumite pagini dedicate acestui domeniu: Avocat.net, contabil.ro, efinante.ro;
Cursuri, seminarii, newsletter-e din partea CECCAR;
Informații furnizate în cadrul unor relații informale cu angajații ANAF;
Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală;
Publicații de specialitate.
În ceea ce privește accesibilitatea informațiilor de ordin fiscal, analiza datelor calitative relevă faptul că
accesul la informații nu reprezintă o problemă în contextul diversificării surselor de informații și în
contextul în care internetul devine un instrument la îndemână pentru orice contribuabil și pentru orice
persoană. Principalele probleme semnalate se referă la:
Volumul informațiilor de ordin fiscal;
Numărul mare și frecvența schimbărilor cadrului normativ (ordonanțe care se modifică și
săptămânal);
Credibilitatea/corectitudinea anumitor informații apărute pe internet.
Totodată, principala concluzie cu privire la informarea contribuabililor o putem formula în felul următor:
problema nu constă în găsirea informației, ci în interpretarea ei. Iar interpretarea informației de ordin
fiscal pare a fi un obstacol esențial pentru cei care activează în domeniu tocmai fiindcă prevederile
legislative și normele de aplicare sunt neclare. Dacă există o multitudine de surse care pot fi folosite
pentru a găsi anumite prevederi, ordonanțe, formulare etc., toți contribuabilii declară că problema este
în a găsi acea sursă care să îi ajute să interpreteze corect prevederile legislative și cerințele în
domeniu. În prezent, majoritatea persoanelor fizice și contribuabililor nu găsesc în
reprezentanții/serviciile ANAF un sprijin în acest sens. Se precizează că firmele mari apelează uneori la
companii de consultanță care să le ofere asistență în anumite probleme de ordin fiscal, dar că această
consultanță este costisitoare, reprezentând o cheltuială pe care firmele mici și chiar cele mijlocii nu și-o
permit.
În ce privește unele măsuri care au fost adoptate în ultimii ani pentru a spori transparența, au fost
menționate:
Platforma virtuală unde orice agent economic își poate consulta dosarul fiscal (nivelul datoriilor,
situația plăților etc.). Au fost formulate și critici cu privire la acest serviciu: informațiile furnizate
nu sunt suficiente pentru contribuabili, acestea sunt prea sintetice, unele declarații nu pot fi
accesate, uneori informațiile sunt vechi, cu câteva luni în urmă;
Spațiul virtual privat pe care orice persoană fizică își poate vizualiza statusul obligațiilor fiscale,
descărca decizii de impunere etc. Problema referitoare la acest serviciu este faptul că este un
36
instrument puțin cunoscut de către persoanele fizice și, prin urmare, este foarte puțin folosit.
Accesul persoanelor ar trebui să fie mai simplu decât în prezent.
Deficiențele punctuale remarcate de contribuabili, care constituie vulnerabilități la corupție, sunt:
Nu i se comunică la timp contribuabilului când greșește sau depune declarații greșite,
întârzieri care conduc la sancțiuni aplicate și posibila apariție a unor situații de corupție;
Modalitățile de comunicare cu contribuabilul sunt învechite (trimiteri poștale) și uneori nu
ajung la destinație sau ajung la destinații greșite;
Din experiența contribuabililor, comunicarea pe e-mail nu este preferată de către funcționarii
ANAF, deși contribuabilii furnizează adrese de e-mail;
Nu există suficient personal care să se ocupe eficient și profesionist de comunicarea directă,
față în față, cu contribuabilul la nivelul direcțiilor financiare: în multe instituții, jandarmul este
prima interacțiune dintre cei mai puțin informați (persoane publice și PFA-uri sau
reprezentanții unor întreprinderi individuale) și diversele ghișee la care aceștia trebuie să
ajungă; nu există o persoană/birou care să preia din start persoanele care intră și să îi
direcționeze eficient în instituție;
Nu se oferă informații oficiale și funcționarii fiscali nu își asumă responsabilitatea
informațiilor oferite contribuabilului.
Criticile cu privire la comunicarea ANAF cu publicul și contribuabilii se referă și la site-ul ANAF:
în cazul în care sunt trimise solicitări, se primește același răspuns cu citat din lege sau din
normele de aplicare;
răspunsurile se primesc târziu;
conținutul site-ului este apreciat ca fiind greoi și dificil de utilizat pentru informare.
37
Concluzie
Vulnerabilitățile la corupție ce pot apărea în comunicarea contribuabililor cu ANAF sunt:
Necomunicarea la timp contribuabilului când greșește sau depune declarații greșite, întârzieri
care conduc la aplicarea de sancțiuni și la posibila apariție a unor situații de corupție;
Insuficiența personalului care să se ocupe eficient și profesionist de comunicarea directă, față în
față, cu contribuabilul la nivelul direcțiilor financiare;
Lipsa sau inaccesibilitatea (găsirea cu mare dificultate) informațiilor necesare pentru
contribuabili pe website-ul instituției.
Riscurile de corupție asociate/generate de aceste vulnerabilități sunt:
Coruperea funcționarului fiscal care constată frauda, pentru ca acesta să nu aplice sancțiunea;
Coluziunea (înțelegerea frauduloasă) între funcționarul fiscal și contribuabil pentru
neconstatarea unor fraude;
Neaplicarea unor sancțiuni sau consemnarea unor abateri nereale cu sancțiuni mai mici față de
abaterea real constatată, ca urmare a unei coluziuni (înțelegeri frauduloase) între funcționarul
fiscal și contribuabili;
Extorcarea (șantajul) din partea inspectorului fiscal, care poate pretinde foloase necuvenite
pentru a nu aplica o sancțiune;
Profitarea de slaba informare a contribuabilului și prezentarea eventualelor sanctiuni intr-o
lumina grava, inspectorul fiscal aratandu-se dispus sa nu fie foarte dur si sa aplice doar unele
dintre sanctiuni. In acest moment, tentatia contribuabilului de a oferi o plată
informală/necuvenită este desul de mare.
2.1.1.4. Riscuri și vulnerabilități la corupție identificate de contribuabili în activitatea de
inspecție fiscală și realizarea de controale
Peste un sfert (28%) dintre persoanele juridice intervievate au fost obiectul unor controale ANAF în
ultimele 12 luni. Comparând proporția celor care au fost supuși unui astfel de control în ultimele 12 luni,
în funcție de grupa de contribuabil observăm că acesta a avut loc la:
Jumătate dintre cei mari;
O treime dintre cei mijlocii;
Unul din 5 contribuabili mici;
Puțin peste un sfert dintre PFA, AF, PL, LP.
Diferențele semnificative statistic apar la contribuabilii mari și mijlocii în raport cu cei mici, dar și la
contribuabilii mari în comparație cu PFA, AF, PL, LP.
Majoritatea celor care au fost supuși controlului (81%) consideră că inspectorii ANAF au respectat toate
reglementările în vigoare în cazul unui astfel de control, iar 7% cred că s-au respectat marea majoritate a
acestora. Doar 6% dintre contribuabili afirmă că nu s-au respectat decât puține sau niciuna dintre
reglementări. Nu există diferențe semnificative statistic în funcție de grupa de contribuabil.
De asemenea, 9 din 10 respondenți cred că solicitările inspectorilor ANAF au fost rezonabile și doar 7%
dintre ei cred opusul. Nici în acest caz nu există diferențe semnificative statistic între diversele categorii
de contribuabili.
38
Considerați că inspectorii ANAF au respectat reglementările în vigoare în cazul unui astfel de control?
* – % raportate la cei care au răspuns DA la întrebarea A9 – ANAF a efectuat un control asupra lor (N
= 174 contribuabili, 28% din totalul persoanelor intervievate)
Printre dificultățile și nemulțumirile cele mai relevante cu privire la interacțiunea dintre contribuabili
și direcțiile finanțelor publice, în cadrul interviurilor și focus-grupurilor au fost semnalate controalele
efectuate de ANAF. Contribuabilii intervievați menționează o scădere a calității controalelor efectuate
comparativ cu anii trecuți, aspect datorat în mare măsură percepției contribuabililor cu lipsa de
competență a funcționarilor și inspectorilor fiscali. Aceasta se asociază, de asemenea, cu percepția
privind atitudinea problematică, suspicioasă a funcționarilor față de contribuabili, bazată pe un fel de
„prezumție de vinovăție”. Unii dintre respondenți consideră că scopul principal al instituțiilor ANAF este
sancționarea contribuabilului.
Controalele fiscale sunt îngreunate de schimbarea permanentă a prevederilor legislative, deoarece în
cadrul acestora trebuie verificate contabilități ținute de-a lungul anilor pe multiple prevederi fiscale.
Contribuabilii sunt nemulțumiți și de timpul petrecut de către inspectori în cadrul unei societăți pe
parcursul controalelor fiscale, de multe ori nejustificat, și care blochează activitatea societății, ba chiar îi
produc pierderi în cazul în care este vorba de o activitate de comerț.
De asemenea, contribuabilii nemulțumiți de modul în care se desfășoară controalele ANAF percep un
grad mare de subiectivism în evaluările făcute de funcționarii fiscali, faptul că același control fiscal poate
avea rezultate complet diferite în funcție de inspectorul care verifică.
După cum am observat, această opinie nu este larg răspândită, dar cercetarea calitativă ne permite să
facem mai clar legătura care se formează în percepția contribuabililor între competența funcționarilor
fiscali și posibilele abuzuri la controalele realizate.
În cadrul analizei de conținut, examinând 3 surse media on-line: www.stirileprotv.ro, www.adevarul.ro și
www.gindul.ro, în perioada ianuarie–octombrie 2015, am identificat referiri la administrația fiscală și
81%
7%
4%
6%
2%
1%
Da, au respectat toate reglementările
Da, au respectat o mare parte dintreacestea
Au respectat doar o parte dintre acestea
Nu au respectat decât puține / niciuna dintre aceste reglementari
Nu pot aprecia / nu cunosc reglementărileîn vigoare
Nu răspund
39
vamală într-un număr de 412 articole de presă, reprezentând un procent mic, de doar 0,3% din totalul
articolelor publicate de sursele analizate în perioada respectivă referitoare la ANAF (sau fisc, cu privire la
România) sau la Vamă (DGV). Prin comparație, articolele referitoare la corupție sau mită reprezintă
aproximativ 10% din totalul știrilor publicate. De altfel, din cele 412 articole analizate, doar o treime,
adică 143 de articole (34,8%), nu fac referire la universul corupției și nu includ niciunul dintre termenii
din acest univers. Pe de altă parte, doar 16 din total, adică aproape 4% dintre articole, includ termenul
integritate, care nu apare decât o dată sau de două ori.
Opiniile contribuabililor cu privire la activitatea Direcției Generale Antifraudă Fiscală au fost mai degrabă
împărțite: în timp ce unii apreciază inițiativa înființării acestei direcții, considerând că impactul acțiunilor
asupra corectitudinii contribuabililor (în special a celor din comerț) este unul semnificativ, alții susțin că
acțiunile DGAF vizează mai degrabă mica evaziune și mica corupție, micii contribuabili, și nu controlează
de fapt elementele care creează probleme în sistem și evaziunea mare.
Criticile contribuabililor cu privire la DGAF vizează câteva aspecte:
durata controalelor;
faptul că aceste controale le blochează activitatea;
comportamentul „securistic”, „merg foarte mult pe intimidare” al inspectorilor antifraudă
conform opiniei/percepției contribuabililor;
percepția că unele controale sunt făcute discreționar;
manieră netransparentă în angajarea personalului: „nu au angajat cei mai competenți
oameni”;
rolul principal este de a aduna bani la bugetul de stat, fără niciun interes în a ajuta/îndruma
contribuabilul.
Răspunsurile spontane date de contribuabili în interviuri și focus-grupuri cu privire la cauzele pentru
care există încă corupție la nivelul instituțiilor ANAF au făcut referiri la câteva aspecte concrete:
umilința la care este supus contribuabilul din partea funcționarilor fiscali în cazul în care nu dă
„atenții”;
mentalitatea funcționarilor publici, faptul că „așa sunt obișnuiți să ia mită”, conform opiniei
contribuabililor;
mentalitatea contribuabililor, faptul că „așa sunt obișnuiți, să dea mită” pentru a-și rezolva
diverse probleme (pentru a scăpa de birocrație, pentru a scurta timpul obținerii anumitor
documente, pentru a facilita rambursări mai rapide și mai consistente de TVA, pentru a nu plăti
amenzi sau pentru a plăti amenzi mai reduse);
un calcul rațional de tipul cost-beneficiu – faptul că darea/primirea de mită reprezintă o situație
win-win atât pentru funcționar, cât și pentru contribuabil.
A fost identificată de către contribuabilii intervievați și de către participanții la focus-grupuri o serie de
vulnerabilități și riscuri de corupție, după cum urmează:
Ingerința factorului politic. Numirile politice în cadrul instituțiilor ANAF, fie că este vorba la
nivel central, regional sau local, creează vulnerabilități cu privire la presiuni asupra angajaților
40
în vederea protejării intereselor rudelor sau cunoștințelor celor numiți, fie a cercului politic din
care persoanele respective fac parte. Managerii puși prin numiri politice deservesc pe de o
parte clientela politică, iar pe de altă parte devin ei înșiși o vulnerabilitate pentru instituția pe
care o conduc prin lipsă de profesionalism, de competență și de abilități manageriale care duc
la întreținerea anumitor abuzuri de către angajații instituției (șefii numiți politic nu pot controla
nici abuzurile funcționarilor).
Nepotismul și angajările netransparente sau angajările pe relații în instituțiile ANAF. În
contextul în care sunt angajați care ajung în aceste instituții prin practici asimilabile unor fapte
de corupție, este destul de probabil ca ei să devină vulnerabili ulterior.
Insuficiența resurselor materiale la nivelul instituțiilor ANAF.
Serviciile de la ghișeu: atenții pentru rezolvarea mai rapidă a unor solicitări, sau atenții pentru
un comportament amabil. Este un context vulnerabil în special pentru contribuabili mici, PFA-
uri, pentru cei care încă depind de interacțiunea de la ghișeu.
Încă se practică mită în scopul reducerii/anulării unor amenzi.
Conflicte de interese. Firme de contabilitate ale unor rude ale angajaților ANAF sau favorizate
de acestea din alte motive. Metode de direcționare a contribuabililor importanți către aceste
firme.
Controalele și inspecțiile fiscale percepute drept abuzive, în contextul în care reprezentanții
firmelor nu contestă anumite controale de teama unor repercusiuni, a unor controale
ulterioare. În opinia contribuabililor, există o doză ridicată de subiectivism în cadrul inspecțiilor
fiscale. De asemenea, libertatea de evaluare care se lasă la nivelul inspectorului fiscal este
considerată prea mare – de exemplu plaja în care aceștia pot da amenzi sau pot aprecia o
situație este foarte largă.
Favorizarea unor contribuabili prin prevederi legislative noi, care, în opinia unora dintre
respondenți, sunt făcute cu dedicație, pentru beneficiul unor contribuabili (de exemplu, legi
referitoare la amnistii fiscale, lipsa unor prevederi în perioada de reorganizare și insolvență sau
faliment). Deși această vulnerabilitate se regăsește la nivelul instituțiilor administrației publice
cu inițiativă legislativă (altele decât ANAF), contibuabilii nu fac diferența, iar atâta timp cât
aplicarea legii este în responsabilitatea ANAF, vulnerabilitatea se extinde și la nivelul acestei
instituții.
Lipsa de claritate a legii, multiplele posibilități de interpretare a ei lasă locul multor abuzuri, de
ambele părți.
Nivelul remunerațiilor angajaților ANAF.
Relațiile informale care se stabilesc la nivel de comunități mici între contribuabili și diverși
angajați ai direcțiilor de finanțe.
Rambursările de TVA și riscul incidenței infracțiunilor de luare de mită
În cadrul interviurilor cu contribuabilii a fost menționată ca risc de corupție acțiunea de dare de mită în
scopul obținerii returnării de TVA sau în scopul scurtării duratei rambursării de TVA. Deși analiza
rezultatelor sondajelor, mai ales a sondajului pe contribuabili, arată că incidența acestei situații de
41
corupție este mică, sau este percepută ca fiind mică, analiza studiilor de caz și analiza de conținut a
presei arată că mita, asociată cu evaziune fiscală și fraudă în situațiile de rambursare de TVA, reprezintă
încă un risc de corupție.
Spre exemplu, primul studiu de caz realizat arată că în cadrul ANAF a fost posibilă organizarea unui grup
infracțional compus din 10 funcționari fiscali care au atras numeroase societăți comerciale, prin
intermediul cărora erau solicitate rambursări de TVA. După ce societățile comerciale primeau banii de la
bugetul statului, funcționarii solicitau de la administratorii acestor societăți să le predea în totalitate sau
cea mai mare parte din aceste sume de bani. Societățile comerciale care furnizau facturi fictive erau în
general societăți ai căror administratori aveau diverse relații cu inspectorii fiscali în cauză. Pe de altă
parte, societățile care au acceptat, voit sau nevoit, să înregistreze facturile fictive și să solicite
rambursările ilegale de TVA au fost selectate pe baza informațiilor fiscale pe care le dețineau, în virtutea
atribuțiilor de serviciu, inspectorii fiscali implicați, folosindu-se practici de extorcare și șantaj.
Concluzie
Vulnerabilitățile la corupție identificate de contribuabili în activitățile de inspecție și control fiscal
sunt:
Legislația fiscală nu permite contribuabilului să înțeleagă care sunt limitele de competență ale
inspectorului fiscal;
Inspecția sau controlul fiscal se pot prelungi foarte mult, îngreunând sau blocând activitatea
economică a contribuabilului;
Atitudinea disprețuitoare a unor inspectori fiscali față de contribuabili;
Disponibilitatea funcționarilor fiscali de a participa la înțelegeri frauduloase;
Percepția contribuabililor că trebuie să „dea ceva” pentru a scăpa de birocrație, pentru a
scurta timpul obținerii anumitor documente, pentru a facilita rambursări mai rapide și mai
consistente de TVA, pentru a nu plăti amenzi sau pentru a plăti amenzi mai reduse;
Numirile politice sau recrutările aranjate ce pot conduce la ocuparea funcțiilor de către
funcționari fiscali incompetenți și/sau datori să plătească datoria/să se revanșeze pentru
funcția primită;
Salariile relativ mici ale funcționarilor fiscali.
Riscurile care se pot manifesta sunt:
Coruperea funcționarului fiscal care constată frauda, pentru ca acesta să nu aplice sancțiunea;
Coluziunea (înțelegerea frauduloasă) între funcționarul fiscal și contribuabil, pentru
neconstatarea unor fraude.
Neaplicarea unor sancțiuni sau consemnarea unor abateri nereale cu sancțiuni mai mici față
de abaterea real constatată, ca urmare a unei coluziuni (înțelegeri frauduloase) între
funcționarul fiscal și contribuabili;
Extorcarea (șantajul) din partea inspectorului fiscal, care poate pretinde foloase necuvenite
pentru a nu aplica o sancțiune;
Intervenția superiorului ierarhic sau a unor colegi din instituție pentru rezolvarea, într-un
anumit sens, a unui caz de abatere de la legislația fiscală constatată de inspectorul fiscal;
Amenințări sau șantaj din partea superiorului ierarhic pentru rezolvarea într-un anumit sens a
42
unui caz de abatere de la legislația fiscală constatată de inspectorul fiscal;
Intervenția superiorului ierarhic pentru neorganizarea unor inspecții sau controale fiscale la
anumiți contribuabili sau pentru oprirea inspecțiilor sau controalelor începute. Conform
precizărilor reprezentanților ANAF, dat fiind că selecția contribuabililor pentru inspecția
fiscală se realizează ca urmare a unei analize de risc, riscul de intervenție a superiorului în
selecția cazurilor este foarte puțin probabil. Totuși, acesta este un risc perceput la nivelul
contribuabililor, ceea ce înseamnă că nu există o informare adecvată a acestora în ceea ce
privește modul de selecție pentru inspecția fiscală;
Organizarea unor inspecții sau controale fiscale la contribuabili care au angajați rude sau
prieteni ale inspectorului fiscal și, deci, apariția unor situații de conflict de interese;
Prelungirea nejustificată a unei inspecții sau a unui control fiscal în căutarea unei nereguli,
ceea ce poate duce la efectuarea de plăți informale/necuvenite din partea contribuabilului
pentru finalizarea acestora.
Așa cum rezultă din interviurile și chestionarele aplicate contribuabililor, riscul unor abuzuri și
apariției cazurilor de corupție în cadrul unor controale ale ANAF la contribuabili este mic. Doar 10%
dintre respondenți consideră că, în cadrul inspecțiilor sau controalelor care s-au realizat de către
ANAF asupra lor, nu au fost respectate o parte sau toate prevederile legale.
2.1.1.5. Așteptări ale contribuabililor privind modul de diminuare a riscurilor și
vulnerabilităților la corupție
O serie de recomandări pentru prevenirea corupției la nivelul ANAF și structurilor subordonate ANAF au
fost formulate de contribuabilii intervievați, după cum urmează:
Aproape toți contribuabilii intervievați au menționat că este necesară o mai mare claritate a
legislației fiscale. Părerea generală este că, în contextul în care aceasta ar fi mai clară, numărul de
erori făcute de contribuabili ar scădea semnificativ, la fel și posibilitățile de interpretare a anumitor
situații. Ca atare ar exista mai puține motive pentru a rezolva aceste situații prin practici de corupție.
De asemenea, sunt necesare sintetizări și simplificări ale legislației. Din perspectiva contribuabililor,
aceste măsuri pot fi eficientizate și prin consultarea specialiștilor în domeniu – a cunoscătorilor
mediului de afaceri și a cunoscătorilor problemelor din instanță aferente domeniului fiscal-financiar.
Prefigurarea unor modificări ale actelor normative trebuie făcută cu suportul unor consilieri
profesioniști, cu experiență pe problematica respectivă, care ar putea duce la clarificarea unor
aspecte încă nereglementate din economie.
Elaborarea unor ghiduri cu reguli simple, în baza legislației, și diseminarealor;
Depolitizarea instituțiilor ANAF;
O mai bună comunicare cu agenții economici din partea instituțiilor fiscale;
Înființarea unui birou de consultanță la nivelul direcțiilor regionale, unde contribuabilul să poată
primi informații oficiale cu privire la modalitățile în care trebuie să procedeze acolo unde legislația
este interpretabilă sau unde normele de aplicare sunt confuze;
43
Organizarea de către ANAF a unor seminarii de informare și analiză, eventual a unor caravane de
informare de câte ori modificările fiscale sunt substanțiale și promovarea acestor seminarii.
Contribuabilii doresc întâlniri directe în care să poată pune întrebări și să li se ofere răspunsuri
competente;
O creștere a remunerației angajaților nu este considerată o măsură oportună în sine decât dacă este
asociată cu alte câteva condiții: o selecție foarte riguroasă și transparentă a personalului, prin
concursuri profesioniste, unde competența să fie pe primul loc; o verificare mai strictă a activității
angajaților și a unor sancțiuni mult mai mari în cazuri de corupție. O altă recomandare menționată
de contribuabili se referă la salarizarea pe bază de performanță, cu condiția ca performanța
angajaților să nu fie evaluată exclusiv pe baza cunatumului sancțiunilor/amenzilor aplicate;
Schimbarea mentalității în care performanța unui angajat ANAF constă în numărul de amenzi date
sau în valoarea sumelor recuperate și să se pună accentul într-o măsură mult mai mare și pe
componenta de îndrumare și asistență a contribuabililor. Performanța ANAF ar trebui măsurată și în
funcție de modul în care sprijină contribuabilii, nu doar în funcție de modul în care îi sancționează.
Introducerea unor evaluări mai frecvente, atât teoretice, cât și psihologice;
Control încrucișat din alte județe pentru a reduce influența relațiilor informale de pe plan local
stabilite între contribuabili și angajații ANAF;
Pedepse mai severe pentru favorizări în control;
Controale, inspecții fiscale supravegheate video;
Constituirea unui birou unic de eliberare a declarațiilor, a unei registraturi unice, pentru a se evita
plimbarea clienților între ghișee;
Informatizarea în totalitate a serviciilor;
Contabilitate mai simplificată pentru firmele mici, mai puțină birocrație;
În cazul în care se adoptă schimbări legislative, acestea ar trebui să se anunțe cu suficient de mult
timp înaintea intrării lor în vigoare, astfel încât să nu fie favorizați prin informații doar o parte dintre
contribuabili;
Schimbarea cotelor de impozitare, taxe mai suportabile pentru contribuabili;
Preluarea unor elemente din sistemul de contabilitate al altor țări. Printre contribuabilii intervievați
s-a sugerat folosirea unui sistem de contabilitate în timp real, după modelul anglo-saxon;
Taxe de urgență care să poată fi plătite pentru eliberare în regim de urgență a cât mai multor
documente;
Reducerea la minim a interacțiunii dintre contribuabil și reprezentanții ANAF;
Pentru unele solicitări mai laborioase pot exista și unele servicii contra cost la nivelul direcțiilor
regionale
2.1.2. Riscuri și vulnerabilități la corupție în domeniul fiscal din perspectiva
personalului ANAF
Pentru a determina riscurile și vulnerabilitățile la corupție din perspectiva personalul ANAF am examinat
atât satisfacția acestora față de locul lor de muncă, cât și opinia lor despre corupție.
44
2.1.2.1. Evaluarea locului de muncă
Ancheta sociologică relevă faptul că angajații ANAF evaluează pozitiv locul lor de muncă: peste două
treimi dintre ei (67%) declară – în mare și foarte mare măsură – că instituția lor oferă posibilitatea
angajării după criterii transparente. Totodată, angajații ANAF declară că știu – în mare și foarte mare
măsură (90%) – criteriile de evaluare a performanței pentru postul pe care îl ocupă. Angajații ANAF cred
– în mică și foarte mică măsură – că desfășoară o activitate monotonă, de rutină (doar 5% consideră
acest lucru) și declară – în mare și foarte mare măsură (61%) – că procedurile interne și soluțiile de
urmat sunt clare și predictibile.
Proporția celor care consideră că afirmațiile sunt adevărate în mare sau foarte mare măsură în funcție
de regiunea de dezvoltare16
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București-
Ilfov
România
A1_1_1 Instituția în care activați
oferă posibilitatea angajării după
criterii transparente
72% 60% 60% 70% 57% 55% 91% 71% 67%
A1_2_1 Cunoașteți criteriile de
evaluare a performanței pentru
postul dumneavoastră
92% 86% 86% 98% 95% 88% 96% 84% 90%
A1_3_1 Desfășurați o activitate
monotonă, de rutină 4% 7% 7% 8% 3% 6% 1% 5% 5%
A1_4_1 Procedurile interne și
soluțiile de urmat sunt clare și
predictibile
60% 59% 52% 67% 48% 77% 62% 62% 61%
Rezultatul testului de semnificație statistică a diferențelor între proporții relevă diferențe
semnificative între regiuni. Astfel, angajații ANAF din regiunea Centru au opinii semnificativ diferite
față de celelalte regiuni în ceea ce privește criteriile de angajare transparente, 91% dintre aceștia
declară – în mare și foarte mare măsură – că instituția în care activează oferă posibilitatea angajării
după criterii transparente. Diferențele semnificative statistic față de celelalte regiuni sunt marcate în
tabelul de mai sus.
În ceea ce privește angajarea personalului, din punct de vedere statistic, un procent mic al angajaților
ANAF consideră că instituția nu oferă sau oferă în mică măsură posibilitatea angajării după criterii
transparente.
16 Valorile marcate în cadrul tabelului prezintă diferențe semnificative față de celelalte valori.
45
În ce măsură... instituția în care activați oferă posibilitatea angajării după criterii transparente?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
Totuși, personalul ANAF intervievat la nivelul DGRFP a subliniat că există în continuare
numiri/recrutări pe criterii politice netransparente în funcții de conducere și concursuri de angajare
trucate pentru favorizarea unor rude, prieteni, cunoștințe, persoane care plătesc pentru a primi un
post în cadrul administrației fiscale. Printre vulnerabilitățile identificate în cadrul concursurilor se
numără posibilitatea transmiterii subiectelor concursului de angajare în prealabil unor candidați și
modul netransparent de organizare a interviurilor.
Angajații ANAF consideră că supraîncărcarea cu sarcini, lipsa de resurse la nivelul instituției și
subdimensionarea structurii de personal sunt principalele aspecte care le pot cauza o performanță
scăzută în îndeplinirea sarcinilor de muncă.
Rezultatul testului de semnificație statistică a diferențelor între proporții relevă unele diferențe
semnificative între regiuni de dezvoltare. Valorile diferite semnificativ sunt marcate în tabelul de mai jos.
Dintre următoarele aspecte, care considerați că vă poate cauza în primul
rând o performanță scăzută în îndeplinirea sarcinilor de muncă? Dar
următorul?
REGIUNE
Nor
d-
Est
Su
d-
Est
S
u
d
Sud
-
Ves
t
V
e
st
Nor
d-
Vest
Ce
ntr
u
Bucur
ești-
Ilfov
28%
39%
14%
4%
2%
12%
1%
Foarte maremăsură
Mare măsură
Măsură medie
Mică măsură
Foarte micămăsură, deloc
Nu știu
Nu răspund
46
1. Supraîncărcarea cu sarcini
47
%
42
%
3
6
%
48
%
5
2
%
42% 29
% 35%
2. Alocarea defectuoasă a timpului de lucru* 1% 2%
2
% 1%
0
% 7% 1% 2%
3. Lipsa de resurse la nivelul instituției
18
%
16
%
1
3
%
9%
1
3
%
9% 10
% 11%
4. Subdimensionarea structurii din care faceți parte
12
%
13
%
6
%
21
%
1
7
%
25% 44
% 10%
5. Lipsa de instruire și perfecționare profesională în cadrul instituției 6% 6%
8
% 3%
4
% 4% 4% 14%
6. Comunicarea defectuoasă din cadrul instituției
9% 3%
1
0
%
7% 8
% 9% 3% 11%
7. Lipsa de claritate și predictibilitate a normelor și a procedurilor interne
3% 12
%
2
1
%
5% 3
% 4% 7% 6%
Elementele pozitive, de care sunt satisfăcuți, exprimate în interviurile față în față de către angajații
structurilor subordonate ANAF au fost:
Schimbarea modului de lucru și viziunea asupra colectării;
Evoluția cadrului legislativ;
Creșterea respectului printre contribuabili față de inspectorii antifraudă;
Creșterea numărului de sesizări penale;
Combinarea măsurilor de forță ale direcțiilor antifraudă cu măsurile de relaxare fiscală (de
exemplu, reducerea TVA), strategie care are un impact pozitiv asupra corectitudinii
contribuabililor;
Reducerea taxelor și contribuțiilor, aspectele prevăzute în noul Cod Fiscal;
Acțiunile DNA;
Imagine mai bună a structurilor ANAF în mass-media;
Controale mai serioase;
Începerea demersului de unificare a bazelor de date.
În ceea ce privește dificultățile întâmpinate în desfășurarea activității (care afectează eficacitatea,
eficiența și imaginea publică a instituției), interviurile au relevat următoarele aspecte:
Instabilitatea organizațională a creat și o fluctuație a personalului care a afectat eficiența ANAF
și a structurilor subordonate.
47
Depărtarea (geografică) dintre serviciile fiscal locale și ordonatorul de credite – direcția generală
regională. Aceasta generează diverse dificultăți de funcționare: întârzieri în decontarea
cheltuielilor de deplasare, în special pe activitatea de inspecție, mijloace de transport
insuficiente, situații în care inspectorii folosesc autoturismele proprii, resurse materiale reduse:
„când solicităm înlocuirea unui toner – e un element esențial în activitatea noastră, deoarece
sunt și rapoarte de 2.000 de pagini – poate dura și 30 de zile și 60 de zile până la înlocuirea lui”.
Dificultăți în valorificarea activelor, inclusiv executările silite.
O arie de acoperire destul de mare geografic pentru direcțiile regionale antifraudă.
Anumite neclarități legislative, de exemplu: OUG nr. 28/1999, referitoare la casele de marcat,
care conține lacune necesitând interpretări ale inspectorilor pentru a putea fi aplicată; Legea nr.
12/1990 care ar trebui, de asemenea, modificată deoarece unele prevederi sunt desuete pentru
realitatea economică existentă acum etc.
Infrastructură deficitară (de exemplu, unul dintre funcționarii intervievați a remarcat că „a
trebuit să așteptăm o jumătate de an pentru a primi un tocător de hârtie”), birouri insuficiente,
aglomerarea spațiului de lucru, aparatură și soft-uri învechite.
Dimensionarea personalului: prea puține resurse umane, în special cu referire la inspectori, mai
ales în direcțiile antifraudă și în direcțiile vamale.
O oarecare favorizare internă a instituțiilor/departamentelor implicate în activitatea directă de
colectare și o neglijare a structurilor adiacente.
Legislația fiscală complexă și stufoasă, care ar impune o specializare a personalului pe diverse
domenii: TVA, accize, profit etc. Este greu pentru o singură persoană să acopere tot Codul Fiscal
și normele de procedură fiscală, în special pentru angajații noi.
Instabilitatea personalului tânăr: „Mulți stau un an, doi, trei și pleacă… datorită pe de o parte
salariului, apoi duratei de promovare, poate și faptului că nu are voie să facă alte activități în
afară de cele didactice, poate datorită volumului de muncă și disciplinei cerute raportate la
câștig și la responsabilitate care este foarte mare”. Fluctuația personalului asociată cu perioada
de blocare a posturilor bugetare va crea, în opinia unor respondenți, un blocaj major în
activitatea viitoare a instituției: „Va fi în viitor o perioadă de 2–3 ani în care vor ieși masiv la
pensie angajați pe care nu va avea cine să îi înlocuiască și aici mă refer la calitate, nu neapărat la
cantitate, deoarece un om de calitate pe parte fiscală se pregătește cam în 5 ani”.
Expunerea unor funcționari fiscali, mai ales inspectori, de bună-credință, ca urmare a unor
acțiuni penale declanșate de reclamații nefondate ale contribuabililor.
Lipsa magistraților pregătiți pe problematici fiscale.
Lipsa personalului specializat pe control electronic în condițiile în care legislația permite
contribuabililor să își țină contabilitatea electronic.
Sistemul de salarizare: deși s-au făcut progrese, este departe de tendința europeană, raportat la
responsabilități și sarcini.
Procedurile din cadrul inspecțiilor fiscale nu au ținut pasul cu modificările legislative; sunt situații
în care legislația cere să se procedeze într-un anumit mod, iar procedurile existente sunt
perimate.
48
Lipsa unor proceduri de colaborare sau a unor proceduri de lucru între instituțiile din cadrul
ANAF și structurile subordonate ANAF (direcții financiare–direcții antifraudă–direcții vamale),
lipsa de reglementări în situațiile unor controale comune.
Concluzie
Vulnerabilitățile care pot cauza o performanță scăzută în îndeplinirea sarcinilor de muncă și indirect
reprezintă amenințări de corupție sunt:
Supraîncărcarea cu sarcini a personalului;
Lipsa de resurse materiale și tehnologice la nivelul instituției;
Subdimensionarea structurii de personal.
Aceste situații duc la apariția unor breșe neacoperite de activitatea funcționarilor fiscali unde se
poate dezvolta evaziunea fiscală și, ulterior, pentru a evita sancțiunile ANAF, apare riscul de
coluziune între funcționarii ANAF și contribuabilii evazioniști.
Vulnerabilitățile identificate la nivelul organizării concursurilor de recrutare și promovare a
personalului sunt:
Posibilitatea transmiterii subiectelor concursului de angajare în prealabil unor candidați;
Modul netransparent de organizare a interviurilor.
Riscurile de corupție sunt:
Controlul superficial al documentelor și neconstatarea unor abateri de la legislația fiscală;
Neorganizarea unor inspecții sau controale fiscale la unii contribuabili și/sau necuprinderea în
planul de inspecție sau control a unor contribuabili în condiții de supraîncărcare cu sarcini a
personalului. Aceasta poate fi o abatere realizată cu intenția de a proteja contribuabili
evazioniști, dar din cauza subdimensionării structurii de personal nu este remarcată sau nu este
contestată;
Organizarea unor inspecții sau controale superficiale, în condiții de supraîncărcare cu sarcini a
personalului;
Disponibilitatea funcționarilor fiscali de a primi „atenții” pentru realizarea cu superficialitate a
sarcinilor de serviciu;
Recrutarea unor persoane nepregătite pentru funcția pe care urmează să o ocupe;
Recrutarea, mai ales în funcții de conducere, a unor persoane care își datorează postul unor
partide politice sau unor agenți sau grupuri de interese economice și care își vor desfășura
activitatea în vederea protejării intereselor acestora;
Intervenția superiorului ierarhic sau a unor colegi din instituție pentru rezolvarea într-un anumit
sens a unui caz de abateri de la legislația fiscală constatate de inspectorul fiscal;
Amenințări sau șantaj din partea superiorului ierarhic pentru rezolvarea într-un anumit sens a
unui caz de abateri de la legislația fiscală constatate de inspectorul fiscal;
Intervenția superiorului ierarhic pentru neorganizarea unor inspecții sau controale fiscale la
anumiți contribuabili sau pentru oprirea inspecțiilor sau controalelor începute;
Organizarea unor inspecții sau controale fiscale la contribuabili care au angajați rude sau
prieteni ale inspectorului fiscal, ceea ce creează situații de conflicte de interese.
49
2.1.2.2. Motivare profesională
Una dintre principalele vulnerabilități la corupție o poate reprezintă lipsa de motivare profesională. În
cazul studiat, însă, angajații ANAF se declară în mare și foarte mare măsură motivați profesional (71%),
cei mai motivați se consideră angajații ANAF din Regiunea Nord-Vest (88%), iar cei mai puțin motivați
se consideră angajații ANAF din Regiunea Vest (57%).
În ce măsură vă considerați
motivat profesional pentru a vă
desfășura activitatea profesională?
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București-
Ilfov
România
În foarte mare sau mare măsură 73% 70% 70% 77% 57% 88% 63% 66% 71%
Într-o proporție covârșitoare, angajații ANAF se declară mulțumiți și mândri de actualul loc de muncă.
Dvs. sunteți sau nu de acord cu
următoarele afirmații?
Total
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București-
Ilfov
România
Salariul constituie
cel mai bun motiv
pentru a-mi
desfășura
activitatea foarte
bine.
Acord
(total+parțial)
92% 94% 93% 94% 95% 84% 91% 99% 84% 92%
Munca mea este
evaluată corect
din punct de
vedere financiar.
Acord
(total+parțial) 84% 89% 85% 79% 85% 76% 88% 94% 71% 83%
Sunt mulțumit/ă
de actualul loc de
muncă.
Acord
(total+parțial) 95% 95% 95% 97% 95% 97% 99% 96% 88% 96%
Sunt mândru/ă că
sunt angajatul/a
acestei instituții.
Acord
(total+parțial) 93% 93% 90% 94% 95% 92% 98% 93% 88% 92%
Angajații ANAF se declară în mare și foarte mare măsură motivați profesional (71%), cei mai motivați se
consideră angajații ANAF din Regiunea Nord-Vest (88%), iar cei mai puțin motivați se consideră
angajații ANAF din Regiunea Vest (57%). Motivarea personalului este legată de gradul de mulțumire
față de locul de muncă, dar nu există o legătură de cauzalitate între acestea. Angajații din regiunea Vest
se declară în proporție de 76% mulțumiți de modul în care munca lor este evaluată financiar
(remunerată), iar angajații din regiunea București-Ilfov, în proporție de 71% mulțumiți, față de o medie
națională de 83%.
Astfel, nu se observă decât în mică măsură o vulnerabilitate la corupție generată de lipsa de motivare
a personalului.
50
Pe de altă parte, interviurile realizate cu personalul DGRFP relevă faptul că există o relativă instabilitate
a personalului tânăr, care nu se simte motivat nici financiar, nici de perspectivele de promovare.
Fluctuația de personal generată de această lipsă de motivare duce la accentuarea vulnerabilităților deja
prezentate referitoare la profesionalismul funcționarilor fiscali și la încărcarea cu sarcini a unor posturi-
cheie sau a unor persoane mai experimentate din instituție.
De asemenea, din interviuri reiese că nivelul de mulțumire al angajaților față de nivelul salarizării este
crescut, dar lipsesc alte forme de motivare și, deși activitatea inspectorilor fiscali este o activitate
expusă, nu există asigurări de risc profesional.
Concluzie
Vulnerabilitățile la corupție identificate sunt:
Fluctuația de personal și mai ales instabilitatea personalului tânăr;
Lipsa de pregătire a personalului tânăr;
Riscurile de corupție asociate acestor vulnerabilități sunt:
Controlul superficial al documentelor și neconstatarea unor abateri de la legislația fiscală;
Organizarea unor inspecții sau controale superficiale, în condiții de supraîncărcare cu sarcini a
personalului;
Coruperea sau atragerea în înțelegeri frauduloase (coluziune) a funcționarilor fiscali tineri, lipsiți
de experiență și de motivare, de către contribuabilii evazioniști.
2.1.2.3. Comunicare internă, interinstituțională și externă
Două treimi din angajații ANAF declară că, de obicei, informațiile la locul de muncă se comunică
transparent, fără a se ascunde sau filtra nimic, cele mai multe răspunsuri pozitive în această privință sunt
date de cei din regiunile Sud, Vest și Centru (diferențe semnificative statistic).
REGIUNE
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru București-Ilfov România
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
1. Transparent, fără a se
ascunde sau filtra nimic 63% 53% 53% 71% 72% 59% 72% 54% 61%
2. Lacunar, anumite
aspecte fiind ascunse,
filtrate 31% 32% 43% 22% 23% 35% 27% 33% 31%
3. Netransparent,
aspecte importante fiind
ascunse, filtrate 1% 5% 1% 4% 1% 3% 0% 6% 3%
51
Pe de altă parte, 31% din totalul angajaților ANAF care au răspuns anchetei sociologice consideră că în
cadrul instituției se comunică lacunar, iar 3% consideră că întreaga comunicare este netransparentă,
fiind ascunse aspecte importante.
Cum apreciați modul în care se comunică de obicei informațiile la locul de muncă?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
33% dintre angajații ANAF declară că întotdeauna există o modalitate de îndrumare (rezoluție scrisă) din
partea superiorului ierarhic pentru activitățile desfășurate, iar 29% declară că cel mai adesea există o
astfel de îndrumare.
Există o modalitate de îndrumare (rezoluție scrisă) din partea superiorului ierarhic pentru activitățile
desfășurate?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
61%
31%
3%
5%
Transparent, fără ase ascunde sau filtra
nimic
Lacunar, anumiteaspecte fiind
ascunse, filtrate
Netransparent,aspecte importante
fiind ascunse,…
Nu răspund
33%
29%
19%
11%
4%
2%
1%
Întotdeauna
Adesea
Uneori
Rar
Niciodată
Nu stiu
Nu raspund
52
Jumătate dintre respondenții angajați ANAF (47%) declară că, de cele mai multe ori, aceste sarcini sau
obiective sunt formulate clar și sunt bine definite.
Doar angajații ANAF din regiunea Centru fac notă discordantă față de celelalte regiuni în această
privință, doar 12% dintre ei declară că întotdeauna există o modalitate de îndrumare (rezoluție scrisă)
din partea superiorului ierarhic pentru activitățile desfășurate.
În opinia angajaților ANAF, ședințele de lucru și procedurile de lucru sunt aspecte care trebuie
îmbunătățite în primul rând în privința comunicării în cadrul instituției.
Cea mai eficientă modalitate de informare a publicului o reprezintă site-ul instituției (36%), urmată de
biroul de informare/ ghișeul din cadrul instituției (26%), acestea fiind și cele considerate mai de interes
pentru public (site-ul 35%, respectiv ghișeul 22%).
Dintre modalitățile utilizate de informare a publicului, care considerați că este cea mai eficientă? Dar
următoarea?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
10%
26%
36%
3%
13%
5%
2%
1%
4%
1%
10%
15%
23%
5%
19%
7%
8%
3%
7%
4%
Avizier, panou de afișaj
Ghișeu, birou de informare
Site-ul instituției
Rețele de socializare, …
Presă, mass media
E-mail, newsletter
Informări scrise prin poștă, …
Broșuri, pliante
Întâlniri, ședințe, workshop-uri
Telefon, SMS
Prima modalitate
A douamodalitate
53
Concluzie
Constituie vulnerabilități la corupție următoarele aspecte constatate în comunicarea internă:
Informațiile de la muncă nu se comunică transparent (aspect menționat de o treime dintre
angajații ANAF);
15% din personalul ANAF declară că primește rar sau nu primește niciodată instrucțiuni scrise
din partea superiorului ierarhic;
În regiunea Centru – la nivelul DGRFP Brașov – proporția celor care declară că întotdeauna există
o modalitate de îndrumare (rezoluție scrisă) din partea superiorului ierarhic este semnificativ
mai mică decât în celelalte regiuni, de doar 12%;
Jumătate dintre respondenții angajați ANAF declară că uneori aceste sarcini sau obiective sunt
formulate neclar sau nu sunt bine definite;
În opinia personalului ANAF, ședințele și procedurile de lucru nu sunt suficient de clare și trebuie
îmbunătățite;
Funcționarii fiscali preferă să interacționeze cu contribuabilii la ghișeu și consideră că aceasta
este una dintre cele mai eficiente forme de informare și comunicare. Un sfert dintre funcționarii
fiscali și vamali consideră că este eficientă și de interes pentru public comunicarea la ghișeu cu
contribuabilul.
Riscurile asociate vulnerabilităților din comunicarea internă sunt:
Intervenția superiorului ierarhic sau a unor colegi din instituție pentru rezolvarea într-un anumit
sens a unui caz de abateri de la legislația fiscală constatate de inspectorul fiscal;
Amenințări sau șantaj din partea superiorului ierarhic pentru rezolvarea într-un anumit sens a
unui caz de abateri de la legislația fiscală constatate de inspectorul fiscal;
Riscurile asociate vulnerabilităților din comunicarea externă sunt:
Solicitarea unor cadouri sau plăți informale/necuvenite de către funcționarul fiscal care constată
îndeplinirea cu întârziere sau defectuoasă/greșită a unei obligații declarative, pentru a nu aplica
o sancțiune;
Coruperea funcționarului fiscal de către contribuabil pentru urgentarea/grăbirea rezolvării unei
cereri;
Coruperea funcționarului fiscal de către contribuabil pentru neconstatarea încălcării unei norme
fiscale;
Neaplicarea unor sancțiuni sau consemnarea unor abateri nereale cu sancțiuni mai mici față de
abaterea real constatată, ca urmare a unei coluziuni (înțelegeri frauduloase) între funcționarul
fiscal și contribuabili.
Toate aceste riscuri sunt favorizate de interacțiunea față în față la ghișeul instituției, de slaba
monitorizare a activității de la ghișeu și de posibilitatea de a aranja întâlniri între contribuabil și
funcționarul ANAF în afara biroului organului fiscal, odată ce contactul personal a fost stabilit în primă
instanță.
54
2.1.2.4. Atitudinea față de corupție
17% dintre angajații ANAF nu consideră un act de corupție în a face controale administrative repetate
la același agent economic, pentru că „trebuie” să i se găsească ceva în neregulă, Regiunea Centru
ieșind în evidență la această întrebare cu 37% dintre respondenți care nu consideră un asemenea
comportament ca fiind un act de corupție.
De asemenea, 14% dintre angajații ANAF nu consideră un act de corupție în a „închide ochii” la
anumite nereguli făcute de colegi, pentru că este o abatere minoră.
19% dintre angajații ANAF nu consideră act de corupție oferirea unei atenții șefului pentru acordarea de
zile libere/ concediu la nevoie.
În opinia dvs., care dintre următoarele fapte considerați că reprezintă acte de corupție?
În opinia dvs., care dintre următoarele fapte considerați că reprezintă acte de corupție? Procentele reprezintă cei care au răspuns cu NU
REGIUNE
Nord-Est
Sud-Est
Sud Sud-Vest
Vest Nord-Vest
Centru București-Ilfov
A oferi o „atenție” șefului pentru a ți se permite să iei zile libere sau concediu atunci când ai nevoie.
Nu 19% 17% 15% 30% 24% 25% 10% 15%
A face intervenții la anumite persoane cu funcții de conducere pentru angajarea unei rude sau a unei cunoștințe.
Nu 8% 6% 4% 7% 6% 9% 4% 7%
A te folosi de funcția publică pe care o ai sau pe care ai avut-o în trecut pentru a-ți dezvolta afacerile personale.
Nu 7% 5% 6% 5% 7% 8% 7% 4%
A face controale administrative repetate la același agent economic, pentru că „trebuie” să i se găsească ceva în neregulă.
Nu 17% 14% 14% 9% 12% 18% 37% 13%
A „închide ochii” la anumite nereguli făcute de colegi, pentru că sunt abateri minore.
Nu 18% 15% 14% 12% 15% 20% 8% 11%
Corupția este un aspect care îi deranjează pe respondenți într-o cvasiunanimitate (93%), cei mai
deranjați de acest lucru considerându-se angajații ANAF din regiunea Nord-Vest (98%) și Centru (97%).
66%
84%
86%
65%
67%
19%
6%
6%
17%
14%
15%
10%
8%
19%
19%
A oferi o „atenție” șefului pentru a ți se permite să iei zile libere sau concediu atunci când ai …
A face intervenții la anumite persoane cu funcții de conducere pentru angajarea unei rude sau …
A te folosi de funcția publică pe care o ai sau pe care ai avut-o în trecut pentru a-ți dezvolta …
A face controale administrative repetate la același agent economic, pentru că „trebuie” să …
A „închide ochii” la anumite nereguli făcute de colegi, pentru că sunt abateri minore
Da Nu NS/NR
55
Cu toate acestea, doar 55% declară că îi afectează personal fenomenul de corupție, cei mai afectați fiind
cei din Nord-Vest (68%) iar cei mai puțin afectați fiind cei din Centru (39%).
Proporția celor care afirmă că sunt afectați personal de către corupție
Regiune Da (%) Rezultatul testului de semnificație statistică*
Nord-Est (A) 56% G
Sud-Est (B) 53% G
Sud (C) 56% G
Sud-Vest (D) 53%
Vest (E) 54% G
Nord-Vest (F) 68% B C D E G
Centru (G) 39%
București-Ilfov (H) 60% G
*Funcționarii din regiunea Centru consideră că sunt afectați de corupție într-o proporție semnificativ mai mică
decât cei din regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud, Vest, Nord-Vest și București-Ilfov. De asemenea, proporția acestora
este semnificativ mai mare în cazul regiunii Nord-Vest, nu doar față de cei din Centru, ci și în raport cu funcționarii
din regiunile Sud, Sud-Est, Sud-Vest și Vest.
Angajații ANAF consideră corupția ca fiind destul de răspândită, dar se consideră una dintre categoriile
profesionale în rândul căreia corupția este cel mai puțin răspândită. Singura categorie profesională
considerată mai puțin coruptă decât funcționarii fiscali este în opinia acestora cea a angajaților băncilor.
Cu toate acestea, 14% dintre angajații ANAF admit că în instituția lor există unele persoane corupte.
25% dintre angajații ANAF din regiunea Centru admit că în instituția lor există persoane corupte, la
polul opus situându-se angajații ANAF din Regiunea Nord-Vest (4%).
Cauzele apariției corupției în instituția ANAF sunt considerate a fi, în primul rând, dorința de a câștiga
bani ușor (42%), urmată de lăcomie (38%) și legile proaste (38%), birocrație (35%) și salariile mici
(33%).
56
După părerea dvs., cât de răspândită este corupția în instituția dumneavoastră?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
Sub un procent dintre angajații ANAF care au răspuns la chestionar declară că li s-a oferit vreodată un
cadou sau o „atenție” pentru a facilita un serviciu legat de o procedură de serviciu oarecare.
6% dintre respondenți declară că, în întreaga carieră, unul dintre șefii lor le-a cerut să facă un favor unui
contribuabil, în această privință neexistând diferențe între regiuni. Acel favor a fost mai degrabă
grăbirea procedurii de care a beneficiat acel contribuabil (70% dintre cazuri semnalate) și doar puțini au
declarat că au închis ochii la anumite nereguli (15% dintre cazuri).
Respondenții declară că au cunoștință de existența unor norme și ghiduri de integritate la nivelul
instituției lor (92%), de existența unui consilier de etică (73%), de existența unui mecanism dedicat
pentru plângeri privind fapte de corupție ale angajaților (46%) și de existența unui mecanism de
protecție pentru avertizorii de integritate (30%).
0%
0%
14%
13%
24%
47%
2%
Toți salariații din instituția noastră sunt corupți
Majoritatea salariaților din instituția noastră sunt …
Unii salariați din instituția noastră sunt corupți
Foarte puțini salariați din instituția noastră sunt …
Nu exista corupți în instituția noastră
Nu știu
Nu răspund
57
Din cunoștințele dumneavoastră, la nivelul instituției în care lucrați există...?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
O serie de riscuri de corupție au fost direct identificate de angajații ANAF:
angajați ANAF, fie din direcțiile regionale antifraudă, fie din direcțiile teritoriale de finanțe
publice, care își practică meseria și în afara locului de muncă, dând consultanță fiscală „la
negru”, sau prin intermediul unor „firme umbrelă”;
existența presiunilor interne și a încercărilor de utilizare a influenței pentru oprirea unor
controale.
Concluzie
Reprezintă vulnerabilități la corupție:
Nerecunoașterea de către unii dintre funcționarii fiscali și vamali (între 15% și 35%, în funcție de
regiune) a unor fapte de corupție ca atare. Vulnerabilitatea este deosebit de crescută în regiunea
Centru – la nivelul DGRFP Brașov –, unde proporția celor care nu recunosc anumite fapte de
corupție este mai mare decât la nivelul celorlalte DGRFP.
Necunoașterea mecanismelor de protecție a avertizorilor de integritate de către personalul ANAF
(11% dintre angajații ANAF cred că nu există mecanisme de protecție pentru avertizorii de
integritate, iar 59% nu știu sau nu răspund la întrebarea referitoare la protecția avertizorilor de
integritate).
Un număr considerabil din funcționarii fiscali și vamali nu recunosc că în instituția lor există
corupție (chiar în ciuda unor informări periodice ale consilierilor de etică cu privire la cazurile
92%
73%
30%
46%
2%
8%
11%
9%
6%
19%
59%
45%
Norme și ghiduri de integritate
Un consilier de etică
Un mecanism de protecție pentru
avertizorii de integritate
Un mecanism dedicat pentru plângeri privind fapte de corupție ale
angajaților
Da Nu NS/NR
58
descoperite).
Riscurile de corupție identificate de angajații ANAF:
Controale administrative repetate la același agent economic, pentru că „trebuie” să i se găsească
ceva în neregulă (vulnerabilitate prezentă în regiunea Centru – DGEFP Brașov);
Nedenunțarea unor fapte de corupție ale unor colegi;
Intervenția superiorului ierarhic sau a unor colegi din instituție pentru rezolvarea într-un anumit
sens a unui caz de abateri de la legislația fiscală constatate de inspectorul fiscal;
Amenințări sau șantaj din partea superiorului ierarhic pentru rezolvarea într-un anumit sens a unui
caz de abateri de la legislația fiscală constatate de inspectorul fiscal;
Organizarea unor inspecții sau controale fiscale la contribuabili care au angajați rude sau prieteni ale
inspectorului fiscal;
Acordarea de consultanță fiscală la negru unor agenți economici de către funcționari fiscali, cu riscul
suplimentar de realizare a unor controale fiscale de către inspectori fiscali care au acordat
consultanță fiscală la negru chiar la agenții economicii care i-au plătit anterior pentru sfaturi.
2.1.2.5. Potențiale măsuri care ar duce, în percepția angajaților, la prevenirea corupției în
domeniul fiscal
Conform opiniei exprimate de personalul ANAF, o serie de măsuri ar putea duce la diminuarea
vulnerabilităților și riscurilor la corupție, deci la prevenirea acestora. Măsurile menționate concret sunt:
Realizarea de sesiuni de formare cu personalul nou care intră în sistem, cursuri practice interactive,
cursuri specializate, pregătirea continuă a angajaților (cursurile actuale sunt prea rare);
Schimbarea permanentă a echipelor de control, controale încrucișate geografic, rotirea cadrelor;
Controlul de integritate a angajaților;
Mediatizarea cazurilor de corupție;
O eventuală înăsprire a pedepselor și în ce privește contribuabilii: „trebuie combătută și darea de
mită prin companii, deoarece cel ce dă mită e mai puțin afectat legislativ decât cel ce ia mită”;
Recrutări mai serioase și mai profesioniste. Îmbunătățiri în selecția personalului, în special în ceea ce
privește testarea psihologică, care ar trebui făcută, în percepția respondenților, de un departament
specializat din interiorul ANAF (după modelul angajărilor din INM), și nu de către firme agreate. De
asemenea, se recomandă ca rezultatele testării psihologice să condiționeze examenul de
competență. În același timp, angajații ANAF consideră că este necesar ca testarea psihologică și
testarea integrității să se facă mai riguros decât în prezent;
Îmbunătățiri în selecția personalului în ceea ce privește selecția pe bază de competență: se
sugerează un sistem global de selecție cu o oarecare libertate de distribuție a pozițiilor pe posturi în
ordinea mediilor obținute pentru a evita situația în care pe anumite posturi concurează candidați
foarte buni, în timp ce, pe altele, toți candidații sunt foarte slabi;
Implementarea unui sistem de premiere pentru angajații cu rezultate deosebite;
Ridicarea nivelului salarial în corelație cu complexitatea muncii și nivelul de expunere;
O mai bună informare la nivelul contribuabililor;
59
Proceduri de verificare mai drastice a personalului ANAF, eventual teste de integritate „incognito”,
fără ca angajații să știe că sunt testați;
Instructaje, seminarii cu privire la modalitățile de reacție față de situațiile de oferire de mită;
Reducerea la minim a interacțiunii dintre angajații ANAF și contribuabili;
Control managerial mai strict cu privire la controalele făcute la contribuabili;
Elaborarea la nivel central a unor proceduri unitare sau actualizarea celor vechi, valabile pentru
toate structurile subordonate, care să fie corelate cu precizările legislative;
Campanii care să promoveze un comportament fiscal adecvat din partea contribuabililor;
Implementarea de softuri care să permită eliberarea oricăror documente în on-line de către
administrația fiscală.
2.1.3. Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul fiscal din perspectiva structurii
și funcțiilor instituționale
2.1.3.1. Analiza activităților de asistență pentru contribuabili
Prin intermediul Direcției Generale de Asistență pentru Contribuabili este organizat și procedurat cadrul
instituțional care mediază relația ANAF cu contribuabilii, mai ales în cazurile în care aceștia se adresează
ANAF. Direcția include servicii de asistență și îndrumare teritoriale, un serviciu de asistență la nivel
central și un birou central de asistență telefonică.
Așa cum se observă din cercetarea sociologică prezentată anterior, satisfacția contribuabililor față de
serviciile primite variază, dar tinde să fie mai mare cu privire la serviciile primite prin intermediul
numărului unic de asistență.
Este necesară analiza calitativă a apelurilor la numărul unic de asistență pentru contribuabili și
identificarea aspectelor din legislația fiscală care creează cele mai multe probleme de înțelegere și de
interpretare pentru contribuabili. Această analiză poate identifica și cele mai potrivite forme de
abordare a aspectelor neclare din legislație. Pe baza acestei analize trebuie organizate seminarii în care
să se abordeze aspectele identificate ca fiind problematice din legislația fiscală și bunele practici, astfel
încât să se determine măsurile cele mai potrivite și să se promoveze o abordare unitară a răspunsului la
întrebările cele mai frecvente ale contribuabililor.
În acest moment, Biroul central de asistență telefonică a contribuabililor are atribuții doar în
elaborarea situațiilor statistice privind propria activitate. Un mai mare accent trebuie pus pe analiza
activității biroului și, în acest sens, trebuie analizată eventuala necesitate de creștere a numărului de
personal și de transformare a sa în serviciu.
Concluzie
Astfel, poate fi definită ca o vulnerabilitate la corupție lipsa responsabilităților de analiză aprofundată
a problemelor cu care contribuabilii se adresează ANAF pentru asistență.
60
Riscul de corupție asociat acestei vulnerabilități este acordarea de informații neunitare ca răspuns la
solicitările contribuabililor.
2.1.3.2. Analiza la nivelul activităților de control documentar, inspecție și control
Direcția Generală de Control a Veniturilor Persoanelor Fizice gestionează Programul de îmbunătățire a
conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi/venituri mari (PFAM), inclusiv elementele de verificare și
control. Cele mai multe atribuții în domeniul controlului documentar, al gestionării registrului
contribuabililor și al declarațiilor fiscale sunt descentralizate la nivelul DGRFP. Trebuie subliniat
progresul realizat în depunerea și gestionarea electronică a documentelor și informatizarea acestui
proces.
Pe de altă parte, conform ROF ANAF, Direcția Generală de Coordonare Inspecție Fiscală are ca obiect de
activitate coordonarea metodologică și îndrumarea structurilor de inspecție fiscală din cadrul DGRFP și
DGAMC, emiterea acordurilor de preț în avans și a soluțiilor fiscale individuale anticipate, derularea
procedurii amiabile. Totodată, în cadrul ANAF funcționează Direcția Generală Antifraudă Fiscală și
direcțiile regionale antifraudă, structuri fără personalitate juridică proprie. În cadrul prezentului studiu,
din analiza documentelor publice se remarcă un progres important în limitarea riscurilor și
vulnerabilităților la corupție prin realizarea unei analize de risc pe baza căreia se efectuează inspecțiile și
controalele operative și inopinate.
O vulnerabilitate la corupție rămâne modul de desemnare a echipei de inspecție fiscală sau de control.
Riscul desemnării unor inspectori aflați în conflict de interese poate fi diminuat de faptul că aceștia
declară la primirea sarcinilor că nu se află în situație de conflict de interese cu niciunul dintre
contribuabilii pe care urmează să îi controleze. Dar acest mecanism de evitare a conflictului de interese
se bazează exclusiv pe buna-credință a inspectorului fiscal, iar celelalte pârghii instituite de legislația în
vigoare sancționează conflictul de interese odată descoperit, însă nu îl pot preveni.
De asemenea, procedurile existente trebuie examinate și, dacă este cazul, completate pentru a
permite distribuirea clară a responsabilităților pentru fiecare membru al echipei de control. Împărțirea
de responsabilități în mod inegal între membrii echipei, fără a se ține cont de experiență/vechimea în
specialitate, poate reprezenta o vulnerabilitate ce poate duce la manifestarea riscului de extorcare de
către inspectorul fiscal cu atribuții extinse.
Așa cum reiese și din consultarea contribuabililor prin metode sociologice (anchete, interviuri, focus-
grupuri), se întâlnesc încă în practică abordări foarte diferite ale inspectorilor fiscali în realizarea
activităților, de la efectuarea superficială a inspecțiilor sau controalelor, la excesul de zel, prelungirea
nejustificată a inspecției sau a controlului și solicitarea unui număr foarte de mare de documente fără o
justificare clară a necesității verificării acestor documente în raport cu obiectivele controlului. În timp ce
realizarea superficială a sarcinilor poate să ducă la neobservarea/neconstatarea unor fraude, excesul de
zel îngreunează sau blochează activitatea economică a contribuabilului, reprezentând un motiv pentru
acesta de a încerca să corupă inspectorul fiscal pentru finalizarea mai rapidă a inspecției sau controlului.
În plus, metodologiile de control nu sunt publice, deci pentru contribuabilul controlat nu există
posibilitatea de a identifica și înțelege când este tratat abuziv și când este tratat corect. Această
61
vulnerabilitate în ceea ce privește lipsa de publicare a metodologiilor sau procedurilor de inspecție și
control generează riscul de apariție atât a situațiilor de coluziune (înțelegeri frauduloase) între
inspectorul fiscal și contribuabil, cât și riscul de extorcare (șantaj pentru mită) din partea
funcționarului fiscal.
Se poate remarca existența în continuare a unei marje de subiectivism cu privire la aplicarea și
individualizarea sancțiunilor pentru neîndeplinirea obligațiilor declarative ale contribuabililor, situație
de vulnerabilitate generată de lipsa unor ghiduri privind individualizarea sancțiunilor. În acest context
apare un risc de coluziune cu contribuabilul sau de extorcare din partea funcționarului fiscal, mai ales în
privința declarațiilor care se depun încă fizic la organul fiscal. Riscul este la nivelul micii corupții, dar
aceste practici persistă, deci riscul de apariție este semnificativ, așa cum a arătat una dintre situațiile
observate în cadrul cercetării, când în una din opt situații observate s-a propus plătirea unei sume
informal (mită) pentru neaplicarea unei amenzi la depunerea cu întârziere a unei declarații.
De asemenea, în absența unor metodologii/îndrumări privind individualizarea sancțiunilor aplicabile
este încă posibilă apariția riscului de extorcare (șantaj pentru mită) din partea funcționarului fiscal
prin amenințarea cu o sancțiune disproporționată față de abaterile constatate. Vulnerabilitatea s-a
diminuat odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri fiscale și de procedură fiscală, deoarece în
prevederile acestora distanța dintre limitele minime și maxime ale sancțiunilor nu mai este foarte mare.
Este necesară examinarea sistemelor informatice existente la nivelul ANAF (la inspecție fiscală,
antifraudă și la vamă) pentru a se asigura că este posibilă evidența inspecțiilor și controalelor realizate
de fiecare inspector și a modului de îndeplinire a sarcinilor (inclusiv sancțiunile aplicate de fiecare
inspector), pentru a permite identificarea eficace a cazurilor de abuz și de corupție care pot apărea,
plecând de la o analiză de risc a cazurilor care se abat de la medie (outliers).
Concluzie
Vulnerabilitățile la corupție identificate la nivel instituțional în ceea ce privește activitățile de control
documentar, inspecție și control fiscal sunt:
Depunea la ghișeu, fără înregistrare electronică directă, a unor declarații a persoanelor fizice,
ceea ce permite subiectivismul din partea funcționarului fiscal cu privire la aplicarea și
individualizarea sancțiunilor pentru neîndeplinirea obligațiilor declarative ale contribuabililor.
Netransparența/nepublicarea metodologiilor de control;
Neexistența unor metodologii/îndrumări privind individualizarea sancțiunilor aplicabile.
Riscurile de corupție generate/asociate cu aceste vulnerabilități sunt:
Solicitarea unor cadouri sau plăți informale/necuvenite de către funcționarul fiscal care constată
îndeplinirea cu întârziere sau defectuoasă/greșită a unei obligații declarative, pentru a nu aplica
o sancțiune;
Desemnarea aceleiași echipe care a mai efectuat o inspecție fiscală sau control fără rezultate, la
același contribuabil, ceea ce este o vulnerabilitate ce poate duce la manifestarea riscului de
coluziune între funcționarul fiscal și contribuabil;
Desemnarea unor inspectori să efectueze misiuni la contribuabili cu care se află în conflict de
62
interese;
Controlul superficial al documentelor și neconstatarea unor abateri de la legislația fiscală;
Organizarea unor inspecții sau controale superficiale, în condiții de supraîncărcare cu sarcini a
personalului;
Coruperea sau atragerea în înțelegeri frauduloase (coluziune) a funcționarilor fiscali tineri, lipsiți
de experiență și motivare, de către contribuabilii evazioniști;
Neaplicarea unor sancțiuni sau consemnarea unor abateri nereale cu sancțiuni mai mici față de
abaterea real constatată, ca urmare a unei coluziuni (înțelegeri frauduloase) între funcționarul
fiscal și contribuabili;
Extorcarea (șantajul) din partea inspectorului fiscal, care poate pretinde foloase necuvenite
pentru a nu aplica o sancțiune;
Profitarea de slaba informare a contribuabilului și prezentarea eventualelor sancțiuni într-o
lumina grava, inspectorul fiscal arătându-se dispus sa nu fie foarte dur si sa aplice doar unele
dintre sancțiuni. In acest moment, tentația contribuabilului de a oferi o plată
informală/necuvenită este destul de mare.
63
2.2. Riscuri și vulnerabilități la corupție în domeniul vamal
2.2.1. Perspectiva contribuabililor cu privire la corupția în domeniul vamal
Corupția este percepută ca fiind mai răspândită în rândul funcționarilor vamali, 45% dintre cetățeni
apreciind că destul de mulți sau aproape toți dintre funcționarii vamali sunt corupți.
După părerea dvs., cât de răspândită este corupția printre următoarele categorii profesionale?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
Studiile de caz realizate și prezentate pe larg în Anexa 13 și analiza de conținut a presei explică de ce
DGV este văzută ca fiind o instituție cu risc și vulnerabilități la corupție. Studiile de caz arată situația în
16%
6%
8%
26%
11%
8%
10%
7%
10%
28%
5%
7%
24%
11%
5%
3%
4%
8%
13%
18%
3%
31%
21%
25%
27%
29%
23%
27%
26%
26%
32%
18%
23%
28%
31%
21%
10%
16%
30%
27%
23%
16%
17%
23%
23%
12%
25%
25%
20%
21%
22%
12%
25%
22%
10%
16%
21%
19%
20%
21%
22%
10%
22%
22%
22%
26%
10%
17%
25%
19%
19%
17%
12%
32%
25%
11%
16%
28%
52%
39%
17%
21%
9%
41%
14%
28%
19%
26%
19%
21%
24%
28%
26%
17%
21%
24%
28%
26%
26%
16%
22%
25%
18%
41%
19%
Medici
Funcționari vamali
Angajați la primării
Ziariști
Politiști
Oameni de afaceri
Judecători
Procurori
Avocați
Profesori
Lideri politici locali
Consilieri locali
Angajați ai băncilor
Funcționari fiscali / din controlul financiar
Angajați ai ministerelor
Parlamentari
Miniștri
Angajați la intreprinderi de stat
Angajați în sistemul de sănătate / asistente medicale
Reprezentanți ai ONG-urilor
Liderii partidelor politice
Aproape nici unul Doar câțiva Destul de mulți Aproape toți NS/NR
64
care un inspector vamal a apelat la cămătari și contrabandiști – creând astfel o relație de dependență
față de aceștia – pentru a strânge banii necesari ca să cumpere influența unui om de afaceri ce a
intervenit pentru numirea sa la conducerea unui birou vamal. De asemenea, studiile de caz arată
mecanismul de funcționare a relațiilor de coluziune dintre funcționarii vamali și contrabandiști.
Așadar, observăm că cele mai vizibile pentru presă, dar și dovedite de instanță sunt riscul unor
intruziuni politice pentru numirea în funcții de conducere a unor persoane, în contextul unei
vulnerabilități generale a ANAF și a structurilor subordonate la influențe politice, și riscul apariției
infracțiunilor de abuz în serviciu și luare de mită în condițiile unei vulnerabilități cauzate de lipsa
monitorizării atente a activității funcționarilor vamali.
În cazul interacțiunii directe contribuabil–vamă, riscul apariției unor cazuri de corupție (așa cum poate fi
el evaluat cantitativ în ceea ce privește extorcarea sau coluziunea) este de sub 2% în domeniul vamal.
Mai exact, 1,4% dintre contribuabilii intervievați a declarat că i s-a solicitat sau i s-a sugerat să facă o
plată necuvenită către un funcționar vamal în ultimul an. În rândul populației generale, proporția celor
care declară că au fost extorcați de un funcționar vamal este de 1,7%, dar procentul mai crescut poate fi
explicat și de confuzia posibilă la nivelul populației generale între funcționari vamali și polițiștii de
frontieră.
V-au cerut sau au așteptat să le oferiți cadou/atenție/șpagă în ultimele 12 luni pentru serviciile
prestate...? (interviu în rândul persoanelor juridice și PFA)
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
2.1%
1.4%
1.1%
0.8%
0.4%
0.8%
3.0%
2.3%
2.7%
0.3%
6.9%
2.2%
0.9%
52%
40%
52%
43%
42%
43%
46%
36%
41%
42%
52%
46%
46%
45%
58%
46%
55%
57%
56%
50%
61%
56%
56%
41%
51%
53%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
angajații Poliției
angajații vamali
angajații de la finanțe
angajații din domeniul …
autoritățile naționale
autoritățile județene
autoritățile locale
oficialii care …
oficialii care acorda …
oficialii care acorda …
angajații din domeniul …
angajații din domeniul …
inspectori (de sănătate, …
Da Nu Nu a fost cazul, nu am interactionat NS/NR
65
Pe de altă parte, din cauza interacțiunii mult mai reduse cu direcțiile teritoriale ale vămilor, un număr
mare de contribuabili intervievați nu au furnizat informații cu privire la serviciile furnizate de această
instituție. În cazul contribuabililor care au beneficiat de serviciile direcției vămilor, opiniile sunt mai
degrabă pozitive (angajați pregătiți, servicii prompte). De subliniat aici este rolul comisionarilor vamali,
al unor firme sau persoane care intermediază contra cost relațiile dintre contribuabil și vamă. Direcția
Regională Vamală are o activitate apreciată mai ales în această zonă a comisionarilor vamali, care sunt
un tampon între autoritatea vamală și agentul economic. În ce privește această instituție, aprecierile
vizează și faptul că funcționează deja după legislația europeană, are un sistem informațional pus la
punct, iar agentul economic nu este obligat să cunoască legislația vamală specifică.
Concluzie
Vulnerabilitățile la corupție identificate în domeniul vamal sunt:
Netransparența angajărilor și a promovărilor în funcții de conducere în sistemul vamal (DGV și
direcțiile regionale vamale);
Existența unor firme specializate de consiliere vamală.
Riscurile de corupție identificate în domeniul vamal:
Promovarea în funcții de conducere a unor persoane fără competențele necesare;
Existența unor relații de dependență a persoanelor cu funcții de conducere din sistemul vamal
(DGV și direcțiile regionale vamale) față de oameni de afaceri sau grupuri infracționale (de
contrabandiști);
Existența unor relații personale între reprezentanții firmelor specializate de consiliere vamală și
funcționarii vamali.
2.2.2. Perspectiva angajaților din domeniul vamal
2.2.2.1. Vulnerabilitățile la corupție în domeniul vamal identificate direct de personalul
direcțiilor regionale vamale
Din interviurile realizate cu personalul direcțiilor regionale vamale rezultă o serie de dificultăți și
nemulțumiri ale funcționarilor vamali față de locul lor de muncă, după cum urmează:
Neclarități legislative (de exemplu, la noțiunea de ajutor umanitar, nu este specificat clar ce
poate fi considerat ajutor umanitar din alte țări);
Subdimensionarea personalului autorității vamale după reorganizarea din 2013, când s-a realizat
o repartizare neechilibrată în ce privește numărul personalului în raport cu responsabilitățile
atribuite și de complexitatea acestora. Așa cum reiese de mai sus, este opinia personalului ANAF
că se confruntă cu o subdimensionare. Soluția nu este neapărat creșterea numărului de angajați
ANAF, ci redistribuirea lor, pe baza unei analize aprofundate a încărcării resurselor umane;
66
Ca urmare a reorganizării, s-a ajuns la situații în care personalul este insuficient pregătit iar
formarea personalului vamal este un proces anevoios care durează cel puțin câțiva ani;
Instabilitatea locului de muncă, teama că oricând poate apărea o reorganizare care să afecteze
întreaga structură de personal, aspect care influențează negativ motivația angajaților;
Numărul sau cuantumul amenzilor au ajuns un criteriu de evaluare a performanței angajaților;
Lipsa sprijinului administrativ pentru direcțiile regionale vamale, dat fiind că structurile proprii
de suport au fost desființate și, în prezent, direcțiile regionale vamale depind ca suport
administrativ de activitatea (serviciul juridic, serviciul de personal etc.) DGRFP, aspect care le
îngreunează activitatea;
Resursele materiale limitate (lipsa consumabilelor pentru aparatura de control, stații de lucru
uzate moral, inclusiv lipsa dosarelor pentru arhivare). Funcționarii vamali afirmă că „Problemele
materiale apar din relația cu DGRFP, deoarece nu ne consideră o structură a lor”; „Și când avem
nevoie de ceva, ei consideră că e ca și cum ne-ar face un serviciu, ceea ce nu-i normal”;
Trecerea direcțiilor regionale vamale sub coordonarea DGRFP-urilor a generat dificultăți în
desfășurarea activității: alocare redusă a fondurilor, lipsa personalului suport, dubla
subordonare (DGRFP – subordonare administrativă și DGV – subordonare
tehnică/metodologică) a dus la elaborarea unor proceduri interne mai greoaie decât în trecut
(de exemplu, repararea unei mașini, achiziția unui aparat – sunt procese care durează exagerat
de mult);
Numirea sau recrutarea personalului de conducere pe criterii politice.
Există însă și aspecte pozitive care au dus la reducerea vulnerabilităților la corupție în domeniul
vamal. Printre acestea funcționarii vamali amintesc:
Alinierea legislației românești la legislația europeană și corelarea procedurilor;
Implementarea sistemului de Control Managerial Intern și realizarea controalelor pe baza unor
analize de risc;
Existența unor verificări suplimentare ale documentelor și constatărilor actelor de control având
rolul de a reduce cât mai mult factorul subiectiv;
Intensificarea acțiunilor DNA.
Concluzie
Vulnerabilitățile la corupție identificate în urma interviurilor cu funcționarii vamali sunt:
Instabilitatea instituțională;
Fluctuația de personal și instabilitatea în funcție a personalului nou angajat;
Lipsa de pregătire a personalului nou încadrat pe funcții;
Lipsa de profesionalism a unora dintre funcționarii vamali;
Netransparența angajărilor și promovărilor în funcții de conducere în sistemul vamal (DGV și
direcțiile regionale vamale);
Supraîncărcarea cu sarcini a personalului;
67
Lipsa de resurse materiale și tehnologice la nivelul instituției și apariția unor situații în care
aparatura folosită în controlul vamal nu este funcțională;
Subdimensionarea structurii de personal.
Aceste situații duc la apariția unor breșe neacoperite de activitatea funcționarilor vamali unde se poate
dezvolta frauda vamală și ulterior, pentru a evita sancțiunile, apare riscul de coluziune sau corupere a
funcționarilor vamali.
Riscurile de corupție asociate/generate de aceste vulnerabilități sunt:
Controlul superficial al documentelor și neconstatarea unor încălcări ale legislației vamale;
Organizarea unor controale superficiale, în condițiile supraîncărcării cu sarcini a personalului;
Coruperea sau atragerea în înțelegeri frauduloase (coluziune) a funcționarilor vamali lipsiți de
experiență și motivare, de către contrabandiști;
Recrutarea, în funcții de conducere, a unor persoane care își datorează postul unor partide
politice, unor agenți sau grupuri de interese economice sau unor grupuri de contrabandiști față
de care aceștia sunt îndatorați.
2.2.2.2. Potențiale măsuri care ar duce, în percepția angajaților, la prevenirea corupției în
domeniul vamal
Creșterea salariilor angajaților;
Înființarea unei structuri de protecție internă pentru lucrători vamali;
Reexaminarea procedurilor existente și modificarea lor în situațiile în care este posibilă o evaluare
subiectivă;
Eliminarea numirilor pe criterii politice la nivelul managementului instituțiilor;
Reducerea birocrației;
Refacere prestigiului instituțiilor statului și în special al vămii;
O selecție de personal pe criterii de aptitudini și competențe;
Dotarea, cel puțin din 5 în 5 ani, a sistemului vamal cu tehnica necesară pentru a avea eficiență
maximă;
Accentuarea controalelor din partea Direcției Generale de Integritate.
2.2.3. Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul vamal în raport cu structura
instituțională
Analiza atribuțiilor Direcției Generale a Vămilor relevă două tipuri principale de vulnerabilități la corupție
ce pot apărea:
68
Vulnerabilități în activitatea de help desk, în sensul neacordării de asistență eficace pentru cetățenii
care solicită informații și care nu au noțiuni extinse de legislație vamală sau întârzieri în oferirea de
răspunsuri la întrebările adresate. Aceste vulnerabilități pot fi diminuate prin întărirea funcției de
analiză a activității de help desk și pregătirea unor răspunsuri standard, testate pentru a fi ușor
înțelese de cetățeni, la cele mai frecvente întrebări adresate.
Vulnerabilități în activitatea de control vamal, control vamal ulterior și verificarea operațiunilor cu
produse accizabile. Este necesară examinarea procedurilor existente pentru a se asigura prevenirea
riscurilor de numire a unor persoane neexperimentate în echipele de control și distribuirea inegală a
responsabilităților. De asemenea, reprezintă o vulnerabilitate lipsa de transparență a metodologiilor
de control și de individualizare a sancțiunilor, dat fiind că persoanele controlate nu pot aprecia dacă
sunt tratate corect, generându-se astfel riscul apariției unor situații de abuz.
Ca punct tare, există un sistem informatic de gestiune a operațiunilor vamale, care permite și
monitorizarea activității funcționarilor vamali, operațional la nivel european.
Un punct pozitiv pentru prevenirea și combaterea corupției îl reprezintă realizarea unor analize de risc
care să ghideze activitatea și concentrarea resurselor disponibile. Așa cum rezultă însă din interviurile
realizate, funcționarii vamali se consideră insuficient pregătiți să folosească sistemul de management
al riscurilor. Este așadar în continuare necesară dezvoltarea capacității personalului de a folosi
sistemul de management al riscurilor și profilele de risc înregistrate de sistem.
O altă vulnerabilitate la corupție este reprezentată de limitările sau lipsurile în ceea ce privește resursele
materiale la dispoziția funcționarilor. În cadrul controlului vamal, deficiențele sau nefuncționarea
aparaturii specifice sau lipsa unor terminale de marfă în vederea organizării fluxurilor de control
constituie vulnerabilități grave în care coluziunea sau coruperea funcționarilor vamali poate să apară.
O vulnerabilitate distinctă în ceea ce privește administrația vamală este faptul că direcții regionale
vamale, aflate în coordonarea Direcției Generale a Vămilor, se află în structura Direcțiilor Generale
Regionale ale Finanțelor Publice, care sunt instituții cu personalitate juridică proprie. Astfel, există o
relație instituțională complexă în ceea ce privește administrația vamală, care nu se regăsește în cazul
administrației fiscale și nici în cadrul funcției de control fiscal cu activități în teritoriu (deoarece DGAF
are structuri regionale proprii în cadrul ANAF). Deși activitatea direcțiilor regionale vamale este
dependentă de coordonarea DGV, buna funcționare a direcțiilor regionale vamale depinde de
instituțiile care le au direct în subordine, respectiv DGRFP. Situația permite apariția unor suprapuneri
de sarcini, dar și de influențe și reprezintă o vulnerabilitate la corupție.
Concluzie
Vulnerabilitățile la corupție identificate prin analiza instituțională sunt:
Dubla dependență a direcțiilor regionale vamale de DGRFP – în subordinea cărora se află și de
care depind pentru asigurarea tuturor tipurilor de resurse necesare și DGV – în coordonarea
căreia se află și care determină activitățile care trebuie realizate;
Lipsa de resurse materiale și tehnologice la nivelul instituției și apariția unor situații în care
69
aparatura folosită în controlul vamal nu este funcțională;
Competențe încă reduse ale personalului în aplicarea sistemului de management al riscurilor;
Netransparența/nepublicarea metodologiilor de control;
Neexistența unor metodologii/îndrumări privind individualizarea sancțiunilor aplicabile.
Aceste situații duc la apariția unor breșe neacoperite de activitatea funcționarilor vamali unde se poate
dezvolta frauda vamală și ulterior, pentru a evita sancțiunile, apare riscul de coluziune sau corupere a
funcționarilor vamali.
Riscurile de corupție asociate acestor vulnerabilități sunt:
Controlul superficial al documentelor și neconstatarea unor încălcări ale legislației vamale;
Organizarea unor controale superficiale, în condițiile supraîncărcării cu sarcini a personalului;
Coruperea sau atragerea în înțelegeri frauduloase (coluziune) a funcționarilor vamali lipsiți de
experiență și motivare de către contrabandiști;
Desemnarea să efectueze control a unor funcționari vamali aflați în conflict de interese.
2.3. Analiza vulnerabilităților și riscurilor la corupție la nivelul activităților de management al
resurselor umane, achiziții publice și reprezentare juridică
Experiențele împărtășite de contribuabili și cazurile semnalate de presă și observate prin analiza de
conținut permit identificarea unor vulnerabilități și riscuri la corupție în activitatea Direcției Generale de
Organizare a Resurselor Umane, a Direcției Generale de Investiții, Achiziții și Servicii Interne și a Direcției
Generale Juridice.
Managementul resurselor umane
În domeniul managementului resurselor umane, modul de organizare a concursurilor de recrutare și
promovare în funcția publică este în continuare o vulnerabilitate la corupție în întregul sistem public
din România. Există riscul transmiterii către unul sau unii dintre candidați a subiectelor de la proba
scrisă înainte de desfășurarea acesteia, de către persoane din interiorul instituției. De asemenea,
netransparența probei interviului generează riscul unui tratament inegal al candidaților la această probă.
În sine, angajările trucate sunt o faptă de corupție (trafic de influență sau mită) sau o formă de abuz în
serviciu asociată cu conflict de interese. Pe de altă parte, acestea generează vulnerabilitate internă la
corupție deoarece duce la recrutarea unor persoane care nu au competențele profesionale necesare și
care, în plus, sunt vulnerabile la trafic de influență sau șantaj ulterior. Vulnerabilitatea poate fi
diminuată prin organizarea unor concursuri de recrutare care să nu poată fi trucate, așa cum vom
prezenta în secțiunea dedicată recomandărilor.
De asemenea, analiza sociologică indică un grad diferit de motivare și satisfacție la locul de muncă la
nivelul diferitelor DGRFP. Pentru a rezolva această situație și potențialele vulnerabilități și riscuri care
rezultă de aici este necesară dezvoltarea unei Strategii integrate de management al resurselor umane,
atât pentru aparatul central ANAF, cât și pentru structurile subordonate.
70
Achiziții publice
În domeniul achizițiilor publice din România există o serie de vulnerabilități și riscuri la corupție
recunoscute și de Strategia Națională Anticorupție. Lipsa de transparență în achiziții publice, mai ales în
ceea ce privește achizițiile directe sau managementul contractelor după atribuirea lor, reprezintă una
dintre principalele vulnerabilități ale sistemului de achiziții publice. De asemenea, este identificată ca o
vulnerabilitate în sistemul achizițiilor publice din România prioritizarea deficitara a cheltuielilor publice si
absenta analizelor de nevoi in ceea ce priveste achizitiile.
Cele mai importante riscuri de corupție din achizițiile publice sunt:
Persistența ingerințelor politice sau ale decidenților instituționali în atribuirea contractelor de
achiziție publică;
Persistența intelegerilor secrete intre ofertanti si autoritatea contractanta;
Nepublicarea anunțurilor privind achizițiile directe;
Aprecierea subiectivă a ofertelor primite în cazul aplicării unor factori de evaluare de natură
tehnică.
Subliniem că întregul proces de achiziție trebuie să fie integral transparent. Nu doar invitațiile de
participare, ci și anunțurile de atribuire și contractele încheiate (cu anonimizarea sau acoperirea datelor
confidențiale) trebuie să fie publicate, pentru a permite monitorizarea modului de desfășurare a
proceselor de achiziții publice.
Reprezentarea juridică
Ca și în cazul funcționarilor fiscali care realizează activități-cheie ale ANAF, consilierii juridici din instituție
ar putea să fie insuficient motivați, mai ales din punct de vedere financiar, față de nivelul lor de
competență și expertiză, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate. De asemenea, dat fiind numărul foarte
mare de litigii, ar trebui realizată o analiză a capacității Direcției Generale Juridice corelată cu atribuțiile
consilierilor juridici din cadrul acesteia și, dacă este cazul, angajate mai multe persoane.
Există riscul de reprezentare defectuoasă sau tergiversare a unor procese ca urmare a vulnerabilităților
privind lipsa de motivație sau supraîncărcarea cu sarcini.
Concluzie
Vulnerabilitățile la corupție identificate prin analiza instituțională sunt:
Netransparența procedurilor de angajare și mai ales a probei interviului;
Lipsa de transparență în achiziții publice, mai ales în ceea ce privește achizițiile directe sau
managementul contractelor după atribuirea lor;
Prioritizarea deficitara a cheltuielilor publice si absenta analizelor de nevoi in ceea ce priveste
achizitiile;
Încărcarea mare cu dosare a consilierilor juridici.
Riscurile de corupție asociate acestor vulnerabilități sunt:
71
Transmiterea către unul sau unii dintre candidați a subiectelor de la proba scrisă înainte de
desfășurarea acesteia în cadrul unui concurs de angajare sau promovare;
Tratament inegal al candidaților la această probă;
Persistența ingerințelor politice sau ale decidenților instituționali în atribuirea contractelor de
achiziție publică;
Persistența intelegerilor secrete intre ofertanti si autoritatea contractanta;
Nepublicarea anunțurilor privind achizițiile directe sub 5.000 euro;
Aprecierea subiectivă a ofertelor primite în cazul aplicării unor factori de evaluare de natură
tehnică;
Reprezentarea defectuoasă sau tergiversarea unor procese, din cauza încărcării mari cu dosare a
consilierilor juridici;
Coruperea consilierului juridic de către partea adversă.
72
3. ANALIZA CADRULUI INSTITUȚIONAL
Analiza cadrului instituțional al ANAF este relevantă pentru a determina capacitatea instituției de a pune în aplicare măsurile necesare de prevenire și combatere a corupției. Analiza, realizată pe baza informațiilor din cadrul documentelor publice și a informațiilor colectate prin intermediul metodelor de cercetare cantitative și calitative, include modul în care acest cadru poate fi îmbunătățit pentru a susține o punere în aplicare efectivă și eficientă a metodologiei de combatere a corupției, atât la nivel central, cât și la nivel regional/local.
3.1. ANAF și structurile subordonate
3.1.1. Structura organizatorică
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este un organ de specialitate al administrației publice centrale din România. ANAF a fost înființată la data de 1 octombrie 2003 în subordinea Ministerului Finanțelor Publice.
În ianuarie 2016, la nivelul aparatului propriu al ANAF, funcționează 22 de structuri principale, având la rândul lor în compunere direcții, servicii, birouri și compartimente.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare, ANAF este condusă de un președinte, trei vicepreședinți și un secretar general, în subordinea directă a fiecăruia aflându-se mai multe direcții, după cum urmează:
1) Președintele ANAF coordonează următoarele structuri: a. Direcţia Generală de Integritate b. Direcţia Generală de Informaţii Fiscale c. Direcţia Generală Juridică d. Direcţia Generală de Soluţionare a Contestațiilor e. Direcţia Generală de Strategie şi Relaţii Internaţionale f. Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei g. Direcţia de Audit Public Intern h. Informaţii Clasificate
2) Vicepreşedintele I coordonează următoarele structuri: a. Direcţia Generală a Vămilor b. Direcţia Generală Antifraudă Fiscală
3) Vicepreședintele II coordonează următoarele structuri: a. Direcţia Generală Coordonare Inspecţie Fiscală b. Direcţia Verificări Fiscale c. Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (împreună cu al treilea
vicepreşedinte) 4) Vicepreşedintele III coordonează următoarele structuri:
a. Direcţia Generală Proceduri Pentru Administrarea Veniturilor b. Direcţia Generală de Reglementare a Colectării Creanţelor Bugetare c. Direcţia Generală de Planificare, Monitorizare şi Sinteză d. Direcţia Generală de Servicii pentru Contribuabili e. Direcția Executări Silite Cazuri Speciale
73
f. Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (împreună cu al treilea vicepreşedinte)
5) Secretarul General coordonează următoarele structuri: a. Direcţia Generală de Organizare şi Resurse Umane b. Direcţia Generală de Buget şi Contabilitate c. Direcţia Generală de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne d. Serviciul de Comunicare, Relaţii cu Publicul şi Mass-Media
Numărul maxim de posturi prevăzut în organigrama ANAF este de 27.949, inclusiv preşedintele, vicepreşedinţii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor. Comparativ cu alte administrații fiscale din țările OECD și din alte state incluse în analizele comparative realizate de OECD asupra sistemelor de administrare fiscală17, raportat la mărimea populației, numărul de posturi prevăzut în organigrama ANAF este unul mediu. Cu toate acestea, dat fiind că un număr relativ mare de posturi este încă neocupat, așa cum rezultă din interviurile realizate cu personalul ANAF, se poate constata o presiune crescută asupra resurelor umane angajate.
Reforma structurală a administrării veniturilor statului, fiscale și vamale se numără printre prioritățile guvernamentale în România de peste 10 ani. Ca o consecință a acestei preocupări guvernamentale, de-a lungul timpului, ANAF s-a aflat într-un lung proces de reorganizare și restructurare ce a urmărit să întărească capacitatea administrativă și managerială a instituției și optimizarea activității acesteia. Acesta a adus multiple beneficii incontestabile în ceea ce privește creșterea eficacității și eficienței colectării veniturilor bugetare. ANAF a devenit instituția ce colectează unificat impozitele, taxele și contribuțiile sociale datorate bugetului general consolidat al statului, făcând progrese remarcabile în ceea ce privește perfecționarea și informatizarea proceselor de care este responsabilă. În prezent, instituția este organizată pe criterii funcționale, iar activitatea sa este ghidată de o strategie multianuală pentru perioada 2013–2017.
Conform ghidului Comisiei Europene, Fiscal Blueprints. A path to a robust, modern and efficient tax administration18, existența unei agenții separate de administrare fiscală, care unifică funcțiile de colectare și administrare a veniturilor din impozite directe și indirecte și din contribuții fiscale este apreciată ca fiind un punct tare al sistemului de administrare fiscală. Deși publicat inițial în 2007, Fiscal Blueprints este un set de standarde pentru eficacitatea și eficiența administrației fiscale care este încă utilizat pe scară largă pentru analizarea sistemelor de administrare fiscală și pentru compararea lor, fiind folosit incusiv în analizele comparative ale OECD.
De asemenea, faptul că agenția este organizată pe structuri funcționale și nu segmentată în funcție de tipul de taxe, impozite și contribuții pe care le administrează, este un punct tare care permite eficacitatea instituției, inclusiv eficacitatea acțiunilor de prevenire și combatere a corupției. La acest tip de organizare funcțională se adaugă o segmentare a modului de lucru cu diferitele categorii de contribuabili, în funcție de importanța/ponderea lor în sistemul fiscal: contribuabili mici, mijlocii și mari. Acest mod de organizare este de asemenea considerat un punct tare din punct de vedere instituțional. În acest fel se poate asigura unificarea și coerența procedurilor utilizate pentru îndeplinirea unei singure funcții de administrare fiscală, indiferent de obiectul administrat (tipul taxei). De asemenea, prin
17 ***OECD, 2013 & 2015, Tax Administration 2013. Comparative Information on OECD and Other Advanced and
Emerging Economies, Paris. 18 ***Comisia Europeană, 2007, Fiscal Blueprints. A path to a robust, modern and efficient tax administration, http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/common/publications/info_docs/taxation/fiscal_blueprint_en.pdf
74
suprapunerea organizării funcționale cu segmentarea contribuabililor se asigură abordarea activităților ANAF adaptată la specificul fiecărui tip de contribuabil pentru acele funcții specifice, diferite în funcție de segmentul de contribuabil. Se menține, pe de altă parte, o abordare unitară, ușor de monitorizat și controlat, pentru celelalte funcții.
De asemenea, analiza structurii instituționale a ANAF conduce la următoarele constatări generale:
Direcțiile cu atribuții de management al informației din cadrul ANAF sunt bine dezvoltate și
instituția dispune de specialiști care pot colabora cu unul sau mai mulți contractori pentru a
dezvolta sistemele informatice de monitorizare a activității necesare pentru prevenirea și
combaterea corupției.
În cadrul direcțiilor generale ANAF sunt constituite servicii care trebuie să fie implicate în analiza
și revizuirea procedurilor existente la nivelul instituției pentru a se asigura diminuarea
vulnerabilităților și riscurilor la corupție identificate de analiza internă a ANAF pentru fiecare
activitate în parte.
Nu a fost identificată la nivelul ANAF o Strategie de Dezvoltare și Management al Resurselor
Umane. Direcția Generală de Organizare a Resurselor Umane are nevoie de consultanță
suplimentară pentru realizarea strategiei de resurse umane, inclusiv pentru adaptarea măsurilor
propuse la nivelul strategiei la particularitățile identificate de prezentul studiu la nivel regional și
la vulnerabilitățile și riscurile la corupție identificate atât de prezentul studiu, cât și de analiza
internă de risc la corupție realizată de ANAF.
Pe de altă parte, un punct slab al structurii instituționale a ANAF poate fi reprezentat de modul de organizare al DGV și al direcțiilor regionale vamale. Acestea se află sub coordonarea DGV, dar în subordinea DGRFP, aspect care creează premise pentru apariția unor suprapuneri de sarcini.
Concluzie
Administrarea veniturilor statului se realizează unitar de către un singur organ de specialitate al
administrației publice centrale din România. Instituția este organizată de o manieră funcțională,
direcțiile generale ale ANAF fiind organizate în funcție de rolul lor în sistemul de administrare fiscală și
având un număr de angajați care poate fi considerat suficient în raport cu statele OECD, în condițiile în
care toate posturile prevăzute în organigramă sunt ocupate. Acest mod de organizare asigură
capacitatea generală a ANAF și în ceea ce privește aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a
corupției, permițând monitorizarea și controlul general al îndeplinirii fiecărui tip de funcție realizată la
nivelul fiecărei direcții generale.
Un punct slab al structurii instituționale a ANAF este faptul că implementarea la nivel regional și local a
acțiunilor coordonate de DGV este dependentă de alocarea de resurse realizată de DGRFP, în
subordinea cărora se află direcțiile regionale vamale. În acest context există atât vulnerabilități mai mari
la corupție, cât și o capacitate mai mică de diminuarea a lor prin măsuri la nivelul ANAF.
75
76
3.1.2. Conducerea ANAF
Conducerea ANAF este formată din:
un președinte cu rang de secretar de stat numit prin decizie a prim-ministrului și care răspunde pentru toată activitatea sa în fața ministrului finanțelor;
3 vicepreședinți cu statut de subsecretar de stat numiți prin decizie a prim-ministrului; un secretar general care este înalt funcționar public, numit în condițiile legii prin decizie a prim-
ministrului, care asigură stabilitatea funcționării Agenției, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între structurile acesteia și
un secretar general adjunct, înalt funcționar public numit în condițiile legii prin decizie a prim-ministrului.
Președintele și vicepreședinții instituției sunt demnitari pentru care criteriile de numire nu sunt clar specificate de lege, numirea lor fiind la dispoziția prim-ministrului. În acest mod se urmărește asigurarea coerenței politicii de administrare fiscală cu politica guvernului, dar Agenția este astfel expusă posibilității de intruziune politică în operațiunile sale, nu doar la nivelul strategiei. Pe de altă parte, secretarul general și secretarul general adjunct sunt înalți funcționari publici, cariera lor fiind direct reglementată de HG nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici cu modificările și completările în vigoare, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici. În acest context, deși numiți de prim-ministru, înalții funcționari publici sunt recrutați dintr-un corp existent de specialiști în administrația publică, prin concurs. Deși realitatea administrativă din România arată că și în cazul numirii înalților funcționari publici pot exista influențe politice, trebuie subliniat că, în cazul acestor poziții, cadrul normativ reglementează mai clar un control al competenței și al responsabilizării ulterioare a secretarului general și a secretarului general adjunct al Agenției.
Studiile comparative în domeniul administrației publice arată că potențialul de influență politică asupra managementului operațional al activității este mai ridicat în instituțiile care au o conducere numită politic față de instituțiile care au managementul asigurat de funcționari publici cu cariere independente, așa cum sunt înalții funcționari publici.
Totuși, la nivelul ANAF se observă că structura de management nepolitic – la nivel de secretar general și secretar general adjunct – nu este extinsă și la nivel operațional. În timp ce secretarul general – înalt funcționar public – are responsabilități în domeniul administrării și organizării Agenției, președintele și vicepreședinții, numiți politic, au în coordonare direcțiile generale cu funcții operaționale și de management al controlului intern. Astfel, DGI, Direcția de Audit Public Intern și DGV se află direct în subordinea președintelui ANAF, GDAF se află în subordinea unuia dintre vicepreședinți, iar Direcția Generală Coordonare Inspecție Fiscală se află în subordinea unui alt vicepreședinte.
Pe de altă parte, modificarea structurii ANAF și a instituțiilor din subordinea acesteia, la nivel de legislație secundară (Hotărâre de Guvern), de peste 18 ori în 12 ani, reprezintă un indicator important al instabilității instituționale. Aceasta creează permanent modificări ale organigramei și regulamentelor de organizare și funcționare ale ANAF și structurilor subordonate, inclusiv modificări la nivelul pozițiilor de conducere. Dinamica foarte mare a pozițiilor de conducere creează premisa apariției unor vulnerabilități în ceea ce privește influențele externe în recrutarea și promovarea demnitarilor și funcționarilor din funcții de conducere, așa cum rezultă atât din interviurile realizate cu personalul ANAF, cât și din studiile de caz și din analiza de conținut.
77
Concluzie
În timp ce conducerea profesionalizată a ANAF, asigurată de înalți funcționari publici, este responsabilă pentru administrarea și organizarea internă a instituției, conducerea formată din demnitari numiți politic, președinte și vicepreședinți, asigură managementul operațional și controlul intern al Agenției. Această caracteristică poate avea efecte importante asupra funcționării instituției, dat fiind faptul că independența sa poate fi limitată și/sau influențată, iar întărirea capacității sale poate fi stopată pentru a răspunde unor interese externe/politice.
3.1.3. Departamentele cu rol -cheie în prevenirea și combaterea corupției
Structurile cu rol-cheie în prevenirea și combaterea corupției la nivelul ANAF sunt cele care asigură monitorizarea, supravegherea și controlul activității instituției și al personalului. Cea mai importantă dintre aceste structuri din perspectiva obiectivului prezentului studiu este Direcția generală de integritate. DGI a fost înființată în 2012, fiind responsabilă de implementarea recomandărilor Strategiei Naționale Anticorupție19, având atribuții preventive, dar și de combatere administrativă a corupției. DGI are de asemenea și atribuții de control, care sunt complementare cu cele de prevenire și combatere administrativă a corupției, vizând și combaterea altor tipuri de nereguli în instituție.
Obiectivele generale ale DGI sunt:
prevenirea și combaterea administrativă a actelor de corupție;
asigurarea integrității profesionale în exercitarea funcțiilor publice la nivelul ANAF;
asigurarea exercitării ansamblului de operațiuni de control și de monitorizare a activităților.
Respectând principiul independenței activităților specifice desfășurate, DGI este organizată și funcționează sub coordonarea directă a președintelui ANAF, având în componență:
Serviciul prevenire, studii și proiecții anticorupție;
Serviciul supraveghere informatică și verificarea integrității;
Serviciul de monitorizare a activității structurilor din cadrul ANAF;
Serviciul analiză, control intern și acțiuni anticorupție;
Serviciul verificări interne ANAF;
Serviciul programare, raportare și control intern.
Conform Regulamentului de organizare și funcționare al ANAF (OPANAF 563/2014), pentru atingerea obiectivelor propuse, DGI are următoarele atribuții principale:
efectuează, în condițiile legii, activitățile necesare prevenirii faptelor de corupție și de încălcare a integrității profesionale în cadrul ANAF;
coordonează metodologic, îndrumă direcțiile de specialitate și supraveghează implementarea managementului riscurilor de corupție de către direcțiile de specialitate din cadrul ANAF;
formulează propuneri de acte normative în vederea îmbunătățirii legislației specifice aferente domeniului de activitate;
întocmește periodic raportări și informări cu privire la incidentele referitoare la eventualele fapte de corupție și de încălcare a integrității profesionale, declanșează acțiuni în vederea înlăturării acestora și supraveghează implementarea măsurilor corective dispuse;
organizează, conduce și coordonează activitatea de informare și conștientizare a personalului ANAF cu privire la normele de conduită și integritate profesională;
19 SNA a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2012.
78
acordă consultanță cu privire la normele de conduită profesională și monitorizează aplicarea prevederilor legale din Codul de conduită a funcționarilor publici;
colectează, stochează, prelucrează, implementează, analizează, verifică și diseminează datele și informațiile referitoare la potențiale conflicte de interese și stări de incompatibilitate în care se poate afla personalul Agenției și propune măsuri concrete în vederea încetării acestor stări de fapt;
colectează, stochează, prelucrează, implementează, analizează, verifică și diseminează datele și informațiile referitoare la încălcarea actelor normative cu incidență în activitatea personalului ANAF;
supraveghează și analizează modul de utilizare a bazelor de date gestionate de Agenție, în scopul verificării drepturilor de acces și respectării confidențialității și protecției datelor;
supraveghează modul de aplicare, la nivelul ANAF și structurilor subordonate, a prevederilor legale privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și alte unități care semnalează încălcări ale legii;
controlează și monitorizează activitatea desfășurată la nivelul aparatului propriu și al structurilor regionale și teritoriale subordonate Agenției, sub aspectul respectării legalității și regularității, precum și al respectării politicilor interne și deciziilor manageriale;
coordonează implementarea în ANAF a măsurilor preventive anticorupție prevăzute în Strategia Națională Anticorupție;
coordonează metodologic activitatea de control intern desfășurată de către structurile specifice din cadrul Direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice;
desfășoară activități de colaborare, schimb de experiență și schimb de date și informații cu Ministerul Public, cu Ministerul Afacerilor Interne, precum și cu structurile subordonate acestora, cu instituții din sistemul de ordine publică și siguranță națională/ Serviciul Român de Informații, cu alte instituții publice și cu persoane juridice, în vederea realizării atribuțiilor sale, pentru desfășurarea activităților de prevenire a potențialelor fapte de corupție și de încălcare a integrității profesionale, în baza prevederilor legale și a protocoalelor încheiate;
propune președintelui ANAF sesizarea organelor competente, în condițiile legii, pentru activitățile ce intră în sfera de competență a direcției;
soluționează petițiile din sfera de competență a Direcției Generale de Integritate;
desfășoară activități de aprofundare și actualizare a cunoștințelor profesionale și a informațiilor din domeniul specific de activitate, pentru a contribui la perfecționarea profesională și deontologică a personalului direcției, în scopul creșterii calității activităților derulate și a lucrărilor elaborate de către acesta;
cooperează cu structurile aparatului central al Ministerului Finanțelor Publice și cu celelalte structuri aflate în cadrul și/sau în subordinea ANAF, în scopul verificării și documentării datelor obținute, având dreptul de a solicita informații și documente în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu respectarea prevederilor legale, structurile Agenției fiind obligate să le furnizeze cu celeritate;
elaborează procedurile, metodologiile necesare desfășurării activităților specifice;
îndeplinește orice alte sarcini dispuse de conducerea Agenției în conformitate cu legislația în vigoare.
În realizarea activității de prevenire a faptelor de corupție și încălcare a integrității profesionale în cadrul ANAF, DGI organizează activități de formare și de informare internă în vederea distribuirii unor informații despre integritate și corupție care să sensibilizeze angajații ANAF și ai structurilor subordonate.
79
Înființarea Direcției generale de integritate a reprezentat un pas foarte important pentru întărirea mecanismelor de asigurare a eticii și integrității la nivelul ANAF, prin acțiuni de prevenție, identificare a riscurilor de corupție, monitorizare, supraveghere și control al activității funcționarilor fiscali. Totuși, ANAF gestionează o mare cantitate de informații, dar nu toate sunt utilizate în procesul de monitorizare, supraveghere și control de către DGI. Spre exemplu, toți inspectorii fiscali întocmesc rapoarte cu privire la propria activitate, dar acestea nu sunt centralizate pentru a observa dacă există inspectori care aplică mai frecvent decât alții sancțiuni mai blânde sau mai dure (outliers). În acest context, deviația de la medie, definită ca fiind deviația de la comportamentul consacrat de majoritate, reprezintă un indicator al riscului de corupție. Chiar dacă nu este direct un indicator al corupției, în cazurile de comportamente care se abat de la medie este necesară monitorizarea și supravegherea mai atente. Direcția de Audit Public Intern are rolul de a realiza o evaluare sistemică și metodică a managementului riscului, controlului, proceselor de guvernanță, regularității operațiunilor și performanțelor. Obiectivele structurii de Audit Public Intern sunt:
de a ajuta entitatea publica atat in ansamblu, cat si structurile sale prin intermediul opiniilor si recomandarilor;
sa asigure o mai buna gestionare a riscurilor;
sa asigure o mai buna administrare si pastrare a patrimoniului;
sa asigure o mai buna monitorizare a conformitatii activitatii entitatii publice cu regulile si procedurile existente;
sa asigure o evidenta contabila si un management informatic fiabil si corect;
sa imbunatateasca calitatea managementului, a controlului si auditului intern;
sa imbunatateasca eficienta si eficacitatea operatiunilor.
In principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale:
asigurarea conformitatii procedurilor si operatiunilor cu normele legale – auditul de regularitate;
evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmarite si examinarea impactului efectiv – auditul de performanta;
evaluarea sistemelor de management si control intern – auditul de sistem.
Potrivit standardelor de control intern managerial, în acord cu definiția dată de Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern cu modificările și completările ulterioare, structura de Audit Public Intern trebuie să îndeplinească și o funcție de consiliere în cadrul controlului intern managerial, pentru a permite o mai bună utilizare a resurselor disponibile. Atât îndeplinirea funcțiilor de evaluare și asigurare a conformității – prin realizarea celor trei tipuri de audit intern –, cât și îndeplinirea funcției de consiliere de către Direcția de Audit Public au impact asupra diminuării vulnerabilităților și riscurilor la corupție. Misiunile de audit realizate pot observa deficiențe ale sistemului de management și control intern, în sensul descoperirii unor elemente care nu sunt supuse monitorizării și controlului. Pe de altă parte, auditul de regularitate și de performanță pot să identifice neregularități sau deficiențe care reprezintă consecințe ale manifestării unor riscuri de corupție. Auditul contribuie astfel la descoperirea situațiilor de corupție, iar, prin recomandările sale, poate conduce la întărirea sistemului de integritate și prevenire a corupției.
Toate aceste funcții se pot dezvolta în continuare conform atribuțiilor deja existente pentru Direcția de Audit Intern în cadrul Regulamentului de Organizare și Funcționare al ANAF.
În ceea ce privește controlul intern realizat ca urmare a contestațiilor venite de la contribuabili, la nivelul ANAF există proceduri pentru rezolvarea contestațiilor. Potrivit Codului de procedură fiscală, la nivel central al ANAF este constituită Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor, iar la nivel regional, există servicii specializate de soluţionare a contestaţiilor. Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare al ANAF, Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor are rol de control intern al întregii
80
activităţi de soluţionare a contestaţiilor prin intermediul situaţiilor şi rapoartelor lunare, semestriale, anuale. În perioada 2012–2013, Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor a avut şi atribuţia de verificare prin sondaj a deciziilor de soluţionare emise de structurile teritoriale competente, atribuţie care, ulterior, a fost abrogată și care se intenționează a fi reintrodusă.
Nu există însă o instituție dedicată soluționării contestațiilor în domeniul fiscal. Așa cum rezultă din analizele comparative realizate de OECD, o bună practică o reprezintă existența unei instituții specializate de soluționare a contestațiilor în domeniul fiscal, care lipsește în România, în timp ce unele state OECD au chiar un Ombudsman specializat în domeniul fiscal.20
Concluzie
Înființarea DGI a reprezentat o inițiativă importantă pentru diminuarea vulnerabilităților și a riscurilor la corupție la nivelul ANAF. Odată cu înființarea DGI a fost selectat și instruit personal având atribuții exclusiv în domeniul prevenirii și combaterii administrative a corupției la nivelul ANAF, incluzând implementarea SNA în administrația fiscală.
De asemenea, este esențial pentru succesul activităților de prevenire și combatere administrativă a corupției faptul că acestea sunt realizate separat/autonom de celelalte activități ale instituției (cu excepția activității de control intern).
Acest mod de organizare contribuie la asigurarea imparțialității personalului DGI în activitatea sa de monitorizare, supraveghere și control a activităților desfășurate.
3.1.4. Structurile subordonate ale ANAF
În subordinea ANAF, se organizează și funcționează ca structuri cu personalitate juridică proprie Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) și 8 direcții generale regionale ale finanțelor publice (DGRFP), a căror arie de competență se suprapune peste teritoriul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României.
În cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice funcționează ca structuri fără personalitate juridică:
direcții regionale vamale, aflate în coordonarea Direcției Generale a Vămilor, în cadrul cărora funcționează birouri vamale de interior și de frontieră, fără personalitate juridică;
administrații județene/de sector ale finanțelor publice, care pot avea în structură servicii/birouri fiscale;
administrații pentru contribuabilii mijlocii, structuri specializate ce vor aborda relația cu acești contribuabili conform specificului lor.
Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice sunt instituţii publice cu personalitate juridică, conduse de un director general, funcționar public, numit prin ordin al preşedintelui ANAF, cu avizul consultativ al ministrului finanţelor publice. Organizarea şi funcţionarea direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, precum şi a structurilor subordonate acestora sunt stabilite prin ordin al preşedintelui
20 ***OECD, 2013 & 2015, Tax Administration 2013. Comparative Information on OECD and Other Advanced and Emerging Economies, Paris.
81
ANAF, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice în cazul structurilor coordonate metodologic de structurile de specialitate din aparatul propriu al ministerului, respectiv structurile de trezorerie şi contabilitate publică, ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, precum şi de inspecţie economico-financiară.21
Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice (DGRFP) au fost înființate prin absorbția în cadrul unor structuri teritoriale la nivel regional a direcțiilor județene de finanțe publice, care și-au pierdut personalitatea juridică. Ca parte a procesului de consolidare a structurii instituționale în vederea creșterii eficienței colectării, prin concentrarea funcțiilor din teritoriu la nivelul a opt direcții generale regionale, regionalizarea administrației fiscale reprezintă o acțiune de concentrare și eficientizare a managementului resurselor disponibile. Din perspectiva capacității instituției de a implementa măsuri de diminuare a vulnerabilităților și riscurilor la corupție, organizarea la nivel regional este un punct tare al instituției, permițând un mai bun management și control al resurselor utilizate. Până la momentul organizării regionale a activității, în 2012, Analiza funcțională a Sectorului Finanțelor Publice remarca faptul că rețeaua instituțională (cu numeroase structuri subordonate având fiecare propriile structuri de suport administrativ) „contribuie la creșterea costurilor de colectare, având drept rezultat distribuirea inegală a resurselor în cadrul organizației”22.
Cu toate acestea, două puncte slabe ale structurii organizatorice pot fi identificate. Pe de o parte, am prezentat deja mai sus faptul că buna funcționare a direcțiilor regionale vamale depinde de instituțiile cărora le sunt subordonate, respectiv DGRFP, în timp ce coordonarea lor operațională este asigurată de DGV. Așa cum rezultă din interviurile cu reprezentanții direcțiilor regionale vamale, capacitatea administrativă generală a acestor structuri este afectată de această dublă subordonare.
Pe de altă parte, structurile teritoriale ala ANAF au suferit în ultima perioadă mai multe reorganizări, care au fost însoțite și de o mobilitate ridicată a personalului. În condițiile în care activitățile de administrare fiscală sunt înalt specializate, o serie de posturi au putut fi ocupate de persoane cu experiență sau expertiză reduse. De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că riscul de corupție se dovedește a fi mai mare la nivel teritorial, decât la nivel central, așa cum rezultă din sondajele realizate pentru prezentul studiu. În acest context, capacitatea de a implementa măsuri de prevenire și combatere a corupție este mai mică la nivel local, decât la nivel central.
În ceea ce privește DGAMC, această instituție subordonată vine să răspundă nevoii de a organiza o abordare diferită a marilor contribuabili față de ceilalți contribuabili, dat fiind că marii contribuabili prezintă un risc crescut de evaziune fiscală și ridică probleme deosebite de administrare fiscală date fiind: concentrația veniturilor pe care o realizează, complexitatea lor organizațională, numărul mare de subsidiare, de operațiuni internaționale realizate și de documente fiscale întocmite, faptul că folosesc consultanță fiscală specializată pentru a-și diminua povara fiscală. ANAF a început încă din 2009 să pună în aplicare principiul segmentării contribuabililor, acesta fiind perfecționat odată cu înființarea în subordinea ANAF a Direcției generale de administrare a marilor contribuabili și cu înființarea de servicii specializate pentru administrarea contribuabililor mijlocii la nivelul DGRFP. „Conform practicilor moderne de administrare fiscală, segmentarea și o abordare diferită pe problema conformării în funcție de dimensiunea contribuabilului au drept scop direcționarea unui număr mai mare de resurse umane
21 Hotărârea nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. 22 Analiza Funcțională a Sectorului Finanțelor Publice, 2011, document disponibil pe website-ul SGG, la adresa: http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/rapoarte-finale-bm/etapa-I/RO_FR_Public_Finance_Final_Report_RO.pdf, p. 47.
82
către acel grup restrâns de plătitori de impozite care necesită o atenție specială datorită volumului de impozite, riscului de evaziune fiscală și altor factori de natură economică sau strategică.”23 Din ianuarie 2016, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili a dobândit personalitate juridică, ceea ce vine în sensul creșterii calității și operativității actului decizional la nivelul acestei direcții. Organizarea unei instituții autonome, subordonate ANAF, dar separate de aceasta, poate crește capacitatea și eficiența administrării marilor contribuabili, permițând DGAMC să stabilească propriile direcții strategice și să aloce buget pentru acestea, în limita alocării globale primite. Ca și în cazul DGRFP, pentru a asigura capacitatea de prevenire și combatere a corupției la nivelul DGAMC, este necesară asigurarea competenței personalului și a unei structuri dedicate în cadrul instituției (birou sau serviciu) pentru acest domeniu.
Din perspectiva prevenirii și combaterii administrative a corupției, segmentarea administrării contribuabililor permite o monitorizare mai atentă și concentrarea activităților de control intern și de integritate către acele operațiuni care presupun un risc mai mare de apariție a cazurilor de corupție, prin aceea că implică atât sume mari de bani, cât și persoane cu influență socială, economică și politică ce pot interveni fraudulos în activitatea instituției. Astfel, segmentarea administrării contribuabililor în funcție de mărimea lor permite o concentrare a activității de combatere a corupției asupra cazurilor de mare corupție, cu impact sistemic și considerabil asupra bugetului de stat. De asemenea, din perspectiva prevenirii corupției, segmentarea administrării contribuabililor (în funcție de mărimea lor) ar putea permite desfășurarea unor procese de selecție avansate a personalului implicat în administrarea marilor contribuabili, de exemplu cu includerea unor verificări de integritate sau cu teste psihologice preliminare.
Concluzie
Concentrarea resurselor la nivel regional permite creșterea capacității de administrare fiscală la nivel teritorial, iar înființarea DGAMC crește capacitatea de administrare fiscală a contribuabililor cu risc mare și concentrare mare a veniturilor.
Din perspectiva obiectivelor prezentului studiu, apreciem că o concentrare a resurselor la nivelul DGRFP și DGAMC permite diminuarea riscurilor de corupție generate de lipsa resurselor financiare, materiale, tehnologice, dar și umane și de timp în cazul administrațiilor județene mici.
Cu toate acestea, dat fiind faptul că reorganizarea s-a realizat relativ recent, creșterea efectivă a capacității DGRFP și DGAMC de a implementa măsuri de prevenire și combatere administrativă a corupției se va realiza odată cu creșterea capacității personalului lor în domeniile integritate și anticorupție și asigurarea unei structuri dedicate în cadrul instituției (birou sau serviciu) pentru acest domeniu.
3.1.5. Reglementări specifice unor domenii de activitate
În anul 2013, odată cu adoptarea strategiei ANAF pentru perioada 2013–2017, s-a realizat reorganizarea administrativă a structurilor de control operativ – prin înființarea Direcției Generale Antifraudă Fiscală –, în vederea combaterii riscului de neconformare fiscală. Reorganizarea a urmărit crearea unui mecanism unic de control care să înlăture paralelismele și să elimine astfel evaluarea
23 Ibidem, p. 43.
83
fiscală diferită sau chiar contrară a aceleiași operațiuni economice, diminuându-se astfel substanțial și riscul de corupție asociat anterior controalelor repetate și paralele, risc de coluziune între inspectorii fiscali și contribuabili sau chiar de extorcare a contribuabililor de către funcționari fiscali corupți.
De asemenea, ca măsură de realizare a aceleiași acțiuni prioritare a strategiei a fost introdus un sistem de management al riscurilor și de organizare a activității în instituție – în special a activității de control, dar nu numai – pe baza analizelor de risc. În acest mod, nu doar că activitățile de control fiscal și vamal, dar și de inspecție fiscală sunt mai bine țintite către acei contribuabili care prezintă un risc mai ridicat, dar și monitorizarea activităților se poate face de aceeași manieră, mai țintită către situațiile care prezintă un risc mai ridicat.
Așadar, în 2013 a fost înființată Direcția Generală Antifraudă Fiscală, odată cu desființarea Gărzii Financiare, DGAF preluând cea mai mare parte dintre atribuțiile de combatere a evaziunii și fraudei fiscale de la Garda Financiară. DGAF are structuri regionale, dar spre deosebire de celelalte structuri regionale din sistemul instituțional al ANAF, structurile regionale ale DGAF nu se află în cadrul DGRAF, ci în cadrul aparatului central al ANAF, în vederea asigurării unei coordonări mai strânse a activității.
Tot în 2013 a fost desființată Administrația Națională a Vămilor, structura de administrare vamală fiind integrată ANAF prin crearea Direcției Generale Vamale (DGV). Pe de altă parte, așa cum am arătat mai sus, modul de organizare al DGV și al direcțiilor regionale vamale, aflate în subordinea DGRFP, dar în coordonarea DGV, reprezintă o vulnerabilitate la corupție. Situația permite apariția unor suprapuneri de sarcini și de influențe și creează un deficit de resurse materiale la nivelul direcțiilor regionale vamale.
Din 2016, funcționează în cadrul aparatului propriu al ANAF și Direcția executări silite cazuri speciale, precum și structuri teritoriale subordonate organelor fiscale, cu atribuții în coordonarea și monitorizarea modalităților de executare silită, inclusiv a valorificării bunurilor sechestrate prin modalitățile prevăzute de lege, precum și a aplicării măsurilor asigurătorii. Structura instituțională trebuie dotată cu proceduri cuprinzătoare pentru a asigura diminuarea vulnerabilităților și riscurilor la corupție în activitatea ANAF de executare silită.
Concluzie
Structura instituțională rezultată după realizarea mai multor modificări succesive ale cadrului organizațional răspunde nevoilor de integritate necesare.
Este un punct tare organizarea Direcției Generale Antifraudă Fiscală, care a unificat mecanismele de control fiscal existente și a înlăturat paralelismele din controlul fiscal, eliminând astfel evaluarea fiscală diferită sau chiar contrară a aceleiași operațiuni economice și diminuând astfel riscul de corupție apărut din realizarea paralelă a controalelor.
Se remarcă o slăbiciune a cadrului instituțional în domeniul vamal, deoarece direcțiile regionale vamale se află în subordinea DGRFP, dar în coordonarea DGV. Situația permite apariția unor suprapuneri de sarcini și de influențe și creează un deficit de resurse materiale la nivelul direcțiilor regionale vamale, toate acestea generând vulnerabilități la corupție.
84
3.2. Analize sintetice la nivelul ANAF în raport cu riscurile și vulnerabilitățile la corupție
3.2.1. Analiza SWOT a instituției ANAF, în raport cu r iscurile și vulnerabilitățile la corupție
Pe baza analizelor precedente a fost realizată o sistematizare a punctelor tari și slabe, a oportunităților și amenințărilor pentru dezvoltarea unui cadru de integritate, prevenirea și combaterea administrativă a corupției la nivelul instituției.
POZITIVE NEGATIVE
INTE
RN
E
Puncte tari Puncte slabe
- Existența unei direcții specializate și responsabile de asigurare a integrității: DGI
- Existența unei direcții specializate în lupta antifraudă fiscală: DGAF
- Abordarea specializată a relației cu contribuabilul, cu direcții adaptate pentru marii contribuabili și contribuabilii mijlocii
- Resurse umane bine pregătite din punct de vedere tehnic în domeniile specializate ale fiscalității și vămii
- Existența și implementarea programelor de perfecționare profesională și a celor de instruire/formare în domeniul integrității și anticorupției
- Buna funcționare, în cadrul DGV, a unei structuri dedicate pentru help desk EMCS
- Îndrumarea și asistența gratuite oferite contribuabililor de către ANAF prin telefon sau la ghișeu și disponibile pentru toate tipurile de operațiuni fiscale realizate de contribuabili
- EExistenta unui spațiul virtual privat în care orice persoană fizică își poate vizualiza statusul obligațiilor fiscale
- Existența TelVerde pentru raportarea situațiilor de abuz, fraudă, corupție etc. de către contribuabili
- Organizarea de către DGI a unor activități de prevenire prin instruirea personalului din cadrul ANAF în vederea consolidării cunoștințelor de etică și integritate profesională
- Organizarea de campanii de conștientizare cu privire la serviciile oferite de ANAF
- Implementarea Ordinului SGG nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităților publice
- Personal relativ insuficient față de volumul de muncă
- Spațiu de muncă inadecvat la unele sedii ale instituției
- Fluctuația de personal relativ crescută - Lipsa relativă a dotărilor cu echipamente TIC
raportat la nevoia de informatizare existentă - Utilizarea minimă a studiilor privind percepția și
satisfacția contribuabililor cu privire la serviciile oferite de ANAF pentru luarea măsurilor ce se impun
- Lipsa de unitate, omogenitate a aplicării și interpretării legislației fiscale de către diferitele direcții regionale ale ANAF și de către funcționari fiscali diferiți
- Răspunsuri formale, citate din legislația fiscală, nesatisfăcătoare și neclare oferite contribuabililor la solicitările de clarificare și asistență formulate telefonic și pe e-mail
- Modul deficitar de relaționare a funcționarilor și inspectorilor fiscali cu contribuabilii
- Un sistem netransparent de gestiune a contestațiilor
- Direcțiile regionale vamale se află în subordinea DGRFP, dar în coordonarea DGV, care face parte din aparatul propriu al ANAF.
85
EXTE
RN
E Oportunități Amenințări
- Împrumutul BIRD pentru RAMP reprezintă o resursă importantă pentru creșterea capacității ANAF, inclusiv pentru creșterea nivelului de integritatea al instituției
- Disponibilitatea fondurilor europene, norvegiene și din Spațiul Economic European pentru proiecte de creștere a capacității administrative a ANAF
- Modificări în legislația fiscală care au simplificat relația ANAF–contribuabil (de exemplu, declarația unică, simplificarea modalităților de rambursare a TVA)
- Existența Sistemului Electronic Național e-guvernare utilizat în prezent de contribuabili
- Instabilitatea și neclaritatea cadrului legislativ - Remunerația nesatisfăcătoare a funcționarilor
fiscali și vamali în raport cu responsabilitățile și competențele pe care le au – așa cum rezultă din interviurile cu personalul ANAF
- Absența unui sistem de recompensare a funcționarilor publici
- Prevederi ale legislației fiscale care lasă loc de interpretări funcționarilor fiscali, astfel fiind posibile abuzuri
- Cunoașterea încă relativ slabă la nivelul contribuabililor mici și persoanelor fizice a instrumentelor electronice de interacțiune cu ANAF
- Existența unor firme specializate de consiliere fiscală și vamală care interacționează foarte mult cu ANAF și DGV și care pot să stabilească relații frauduloase, bazate pe infracțiuni de dare și luare de mită continuate sau pe conflicte de interese
- Ingerința încă existentă a factorului politic în cazul unor recrutări sau promovări în cadrul ANAF și a structurilor subordonate.
3.2.2. Analiza PEST a instituției ANAF, în raport cu r iscurile și vulnerabilitățile la corupție
Potențialul de dezvoltare a punctelor tari, riscul de accentuare a punctelor slabe, posibilitatea de manifestare a oportunităților și amenințărilor identificate se realizează în contextul de acțiune al instituției, descris de factorii politici, economici, sociali și tehnologici prezentați mai jos.
Factori politici Factori economici
- Accentul pus la nivel național pe lupta împotriva corupției este o oportunitate de întărire a integrității în toate instituțiile publice, inclusiv în ANAF și structurile subordonate
- Nivelul încă ridicat de corupție politică în România - Instabilitatea generală a cadrului legislativ și în
special a cadrului legislativ fiscal - Cultură slabă a managementului riscului în
România și mai ales în instituțiile publice - Cultură slabă a utilizării procedurilor în activitatea
curentă a funcționarilor publici în România
- Cuantum ridicat al taxelor și impozitelor - Nivel relativ scăzut al colectării taxelor și
impozitelor la bugetul de stat - Disponibilitatea fondurilor europene, norvegiene
și din Spațiul Economic European pentru proiecte de creștere a capacității administrative a ANAF
86
- Modificări în legislația fiscală care au simplificat relația ANAF–contribuabil (de exemplu, declarația unică, simplificarea modalităților de rambursare a TVA)
- Cultură slabă a colaborării și comunicării interinstituționale în România, care duce la lipsa de colaborare și comunicare interinstituțională sau la comunicare cu sincope (de exemplu, ANAF–ITM–CNAS–CNPP etc.)
Factori sociali Factori tehnologici
- Percepția publicului privind competența funcționarilor vamali
- Percepția publicului (la un nivel scăzut, dar încă existentă) privind prezența corupției în instituție, care duce la apariția unor tentative de corupere a funcționarilor fiscali
- Percepția publicului privind existența unei doze de rea-voință, lipsă de politețe, lipsa abilităților de comunicare la funcționarii și inspectorii fiscali
- Percepția publicului privind „fuga de răspundere” a funcționarilor fiscali și vamali
- Percepția publicului privind relativa lipsă a serviciilor suport, de îndrumare și asistență pentru contribuabili
- Percepția contribuabililor privind subiectivismul și elementele multiple aflate la aprecierea funcționarului fiscal în realizarea controalelor și inspecțiilor și aplicarea sancțiunilor
- Cultura fiscală redusă a contribuabililor, în special a micilor contribuabili
- Disponibilitatea unor agenți economici de a colabora cu ANAF și DGV pentru îmbunătățirea unor proceduri
- Diferențe regionale de percepție și toleranță la corupție în rândul personalului ANAF.
- Implementarea RAMP și existența în proiect a unui Sistem Informatic Integrat de Management al Veniturilor
- Existența Sistemului Electronic Național e-guvernare utilizat în prezent de contribuabili
- Înzestrarea relativ slabă cu echipamente TIC a instituțiilor publice din România.
3.3. Scenarii în ceea ce privește dezvoltarea viitoare a cadrului instituțional
3.3.1. Înființarea unor servicii de integritate la nivelul fiecărei DGRFP și DGAMC
Analiza permite observarea unor puncte tari și a unor puncte slabe la nivelul structurii instituționale. Existența unui departament dedicat integrității – DGI – reprezintă incontestabil un punct forte al structurii de prevenire și combatere administrativă a corupției în ANAF. Structurile regionale au suferit de-a lungul anilor mai multe reorganizări, iar consolidarea lor este necesară, în acest sens, bunul exemplu al DGI putând fi transpus și la nivel regional, prin înființarea unor servicii de integritate.
87
Pentru că se remarcă un risc de corupție mai mare la nivel teritorial, față de nivelul central, așa cum
reiese din interviuri, studii de caz și din analiza de conținut a presei, exemplul, structura și atribuțiile
DGI pot fi transpuse și la nivel regional, prin înființarea unor servicii de integritate. Aceste servicii de
integritate trebuie să urmărească activitatea funcționarilor fiscali și vamali, pe baza monitorizărilor
realizate prin sistemele integrate electronice necesare, așa cum rezultă din analiza anterioară a funcțiilor
de inspecție și control. Funcționarii angajați în aceste structuri trebuie să aibă sau să dezvolte prin
pregătire profesională continuă competențe TIC, care să le permită să lucreze cu bazele de date de
monitorizare a activității funcționarilor fiscali și vamali. Pe baza rapoartelor de monitorizare realizate
trebuie transmise sesizări către DGI, care să realizeze investigații suplimentare și, dacă este cazul, către
alte instituții abilitate.
Modelul de organizare și de lucru al DGI se dovedește a fi bine-venit în activitatea de prevenire și combatere administrativă a corupției la nivelul ANAF, dar direcția este subdimensionată față de mărimea sistemului de administrare fiscală și vamală – ANAF și structurile subordonate – și este necesar ca structura și atribuțiile să fie implementate și la nivel teritorial.
Punerea în aplicare a acestui scenariu presupune un impact bugetar generat de creșterea numărului de personal și instruirea acestuia, precum și de investițiile necesare în realizarea sistemelor electronice de gestionare a declarațiilor de avere, de integritate și de monitorizare.
La nivel legislativ, înființarea serviciilor de integritate presupune modificarea ROF-urilor DGRFP și DGAMC. Ca și la nivelul ANAF, aceste servicii trebuie să înglobeze funcția de control cu cele de prevenire și combatere administrativă a corupției, absente în prezent la nivelul structurilor subordonate ANAF. Atribuțiile DGI trebuie preluate și adaptate la nivel regional și la nivelul DGAMB, aceste structuri urmând să reprezinte un omolog al DGI la nivelul structurilor subordonate ANAF.
Pentru punerea în aplicare a acestui scenariu, este necesară reglementarea modului de distribuire a funcțiilor de asigurare a integrității la nivelul ANAF, având în vedere cadrul normativ de referință pentru domeniul integrității24, pentru organizarea ANAF25 și Strategia Națională Anticorupție. Scenariul propune fie păstrarea competențelor exclusive la nivelul DGI, fie competențe partajate, fie delegarea competențelor de la nivelul DGI la nivel regional. Scenariul are în vedere necesitatea coordonării integrate a programului de prevenire și combatere administrativă a corupției la nivelului întregului sistem instituțional ANAF: aparat central și structuri subordonate.
Pentru implementarea atribuțiilor propuse, structurile de intergitate din cadrul DGRFP vor avea competențe operaționale, fiind coordonate metodologic de DGI. Funcția strategică și metodologică va rămâne la nivel central, cea operațională – de implementare, monitorizare și raportare – se va transfera la nivel regional.
24 Legea nr. 78/2000, Legea nr. 161/2003, Legea nr. 176/2010, Legea nr. 7/2004, Legea nr. 571/2004. 25 HG nr. 520 din 24 iulie 2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, și Regulamentele de organizare și funcționare ale ANAF și instituțiilor din subordinea sa.
88
Harta proceselor de asigurare a integrității prin reducerea vulnerabilităților la corupție a ANAF
Funcțiunea Aria de prevenire Aria de combatere administrativ-disciplinară
Aria de investigare (sprijin pentru organele de urmărire
penală)
Palier Național Regional, DGAMC
Național Regional, DGAMC
Național Regional, DGAMC
Cu
ltu
ra d
e et
ică
Informare Competențe partajate
Competențe partajate
Publicarea deciziilor de sancționare
Formare continuă
Competențe partajate
Competențe partajate
Centre de resurse (informare, consiliere, expertiză)
Competențe partajate
Competențe partajate
Evaluarea anuală a resurselor umane pe criteriu adițional de integritate
Competențe partajate
Competențe partajate
Mec
anis
me
acti
ve
Portal resurse (crearea unui portal pentru a pune la dispoziția angajaților informații în domeniu)
Competență exclusivă
Dezvoltarea de proceduri pentru activități și procese
Competență exclusivă
Avertizorul de integritate
Competențe partajate
Competențe partajate
Consilierea etică
Competențe partajate
Competențe partajate
Insp
ecți
e ad
min
istr
ativ
ă d
e
con
form
itat
e
Evaluarea periodică și revizia procedurilor
Competență exclusivă
Teste de integritate
Competențe partajate
Competențe partajate
Controlul periodic de conformitate
Competențe partajate
Competențe partajate
Inspecția administrativă ad-hoc
Competență exclusivă
Inv
est
iga
ții
an tic or
up
ție
Cercetare preliminară a
Competențe partajate
Competențe partajate
89
fraudelor
Redactarea și sesizarea organelor de urmărire penală
Competențe partajate
Competențe partajate
Colectarea și furnizarea datelor solicitate de organele de cercetare penală
Competențe partajate
Competențe partajate
Analizând pe rând atribuțiile DGI conform Regulamentului de organizare și funcționare al ANAF (OPANAF 563/2014), acestea urmează a fi exclusive, delegate sau partajate astfel:
Atribuții DGI Competențe exclusive
Competențe partajate
Competențe delegate
efectuează, în condițiile legii, activitățile necesare prevenirii faptelor de corupție și de încălcare a integrității profesionale în cadrul ANAF
X
coordonează metodologic, îndrumă direcțiile de specialitate și supraveghează implementarea managementului riscurilor de corupție de către direcțiile de specialitate din cadrul ANAF
X X
formulează propuneri de acte normative în vederea îmbunătățirii legislației specifice aferente domeniului de activitate
X
întocmește periodic raportări și informări cu privire la incidentele referitoare la eventualele fapte de corupție și de încălcare a integrității profesionale, declanșează acțiuni în vederea înlăturării acestora și supraveghează implementarea măsurilor corective dispuse
X
organizează, conduce și coordonează activitatea de informare și conștientizare a personalului ANAF cu privire la normele de conduită și integritate profesională
X
acordă consultanță cu privire la normele de conduită profesională și monitorizează aplicarea prevederilor legale din Codul de conduită a funcționarilor publici
X
colectează, stochează, prelucrează, implementează, analizează, verifică și diseminează datele și informațiile referitoare la potențiale conflicte de interese și stări de incompatibilitate în care se poate afla personalul Agenției și propune măsuri concrete în vederea încetării acestor stări de fapt
X
colectează, stochează, prelucrează, implementează, analizează, verifică și diseminează datele și informațiile referitoare la încălcarea actelor normative cu incidență în activitatea personalului ANAF
X
supraveghează și analizează modul de utilizare a bazelor de date gestionate de Agenție, în scopul verificării drepturilor de acces și a respectării confidențialității și protecției datelor
X X
90
supraveghează modul de aplicare, la nivelul ANAF și a structurilor subordonate, a prevederilor legale privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și alte unități care semnalează încălcări ale legii
X
controlează și monitorizează activitatea desfășurată la nivelul aparatului propriu și a structurilor regionale și teritoriale subordonate Agenției, sub aspectul respectării legalității și regularității, precum și al respectării politicilor interne și deciziilor manageriale
X
coordonează implementarea în ANAF a măsurilor preventive anticorupție prevăzute în Strategia Națională Anticorupție
X X
coordonează metodologic activitatea de control intern desfășurată de către structurile specifice din cadrul Direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice
X X
desfășoară activități de colaborare, schimb de experiență și schimb de date și informații cu Ministerul Public, cu Ministerul Afacerilor Interne, precum și cu structurile subordonate acestora, cu instituții din sistemul de ordine publică și siguranță națională/ Serviciul Român de Informații, cu alte instituții publice și cu persoane juridice, în vederea realizării atribuțiilor sale, pentru desfășurarea activităților de prevenire a potențialelor fapte de corupție și de încălcare a integrității profesionale, în baza prevederilor legale și a protocoalelor încheiate
X
propune președintelui ANAF sesizarea organelor competente, în condițiile legii, pentru activitățile ce intră în sfera de competență a direcției
X
soluționează petițiile din sfera de competență a Direcției Generale de Integritate
X
desfășoară activități de aprofundare și actualizare a cunoștințelor profesionale și a informațiilor din domeniul specific de activitate, pentru a contribui la perfecționarea profesională și deontologică a personalului direcției, în scopul creșterii calității activităților derulate și a lucrărilor elaborate de către acesta
X
cooperează cu structurile aparatului central al Ministerului Finanțelor Publice și cu celelalte structuri aflate în cadrul și/sau subordinea ANAF, în scopul verificării și documentării datelor obținute, având dreptul de a solicita informații și documente în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu respectarea prevederilor legale, structurile Agenției fiind obligate să le furnizeze cu celeritate
X
elaborează procedurile, metodologiile necesare desfășurării activităților specifice
X
îndeplinește orice alte sarcini dispuse de conducerea Agenției în conformitate cu legislația în vigoare.
X
91
3.3.2. Reorganizarea DGV și a direcțiilor regionale vamale
Direcțiile regionale vamale se află în subordinea DGRFP, dar în coordonarea DGV, care face parte din aparatul propriu al ANAF. În acest context, activitatea direcțiilor regionale vamale este practic dependentă de două instituții, ceea ce poate afecta eficacitatea și eficiența activității lor. Pot fi luate în considerare două posibilități de reorganizare la nivelul ANAF: preluarea în cadrul DGV a direcțiilor regionale vamale sau constituirea DGV ca persoană juridică distinctă în subordinea ANAF, având structuri regionale.
Preluarea în cadrul DGV a direcțiilor generale vamale
Trebuie analizată în detaliu oportunitatea de a reorganiza DGV prin preluarea în structura proprie a direcțiilor regionale vamale, după modelul direcțiilor regionale ale DGAF. Scenariul nu propune o schimbare de atribuții sau de funcții a DGV sau a direcțiilor regionale vamale, ci un transfer al direcțiilor regionale vamale din cadrul DGRFP în cadrul DGV din aparatul propriu ANAF.
Conform acestei variante a scenariului, structurile nu se vor schimba, ci doar își vor schimba subordonarea instituțională. Scenariul are impact bugetar din perspectiva încadrării funcțiilor personalului de la nivelul direcțiilor regionale vamale în grila de salarizare a ANAF (ordonator secundar de credite) și eliminării lor din grila de salarizare a DGRFP. De asemenea, toate cheltuielile operaționale pentru funcționarea direcțiilor regionale vamale vor fi transferate din bugetul DGRFP în bugetul ANAF.
De asemenea, deoarece conform acestei variante de scenariu, toate funcțiile suport, de audit și de control pentru direcțiile regionale vamale (resurse umane, juridic, achiziții publice, audit intern etc.) urmează să se realizeze la nivel central al aparatului ANAF, va trebui analizată necesitatea de creștere a numărului de angajați la direcțiile generale suport din ANAF și diminuarea personalului la direcțiile și serviciile omoloage de la nivel DGRFP.
Scenariul are avantajul de a concentra domeniul vamal într-o singură instituție. De asemenea, în ceea ce privește distribuția resurselor pentru direcțiile regionale vamale și birourile vamale, are avantajul de a oferi unei singure instituții imaginea completă a nevoii de resurse la nivel teritorial și permite realizarea de posibile redistribuiri sau prioritizări în distribuția resurselor.
Constituirea DGV ca persoană juridică distinctă în subordinea ANAF
Plecând de la aceeași dublă dependență instituțională a direcțiilor regionale vamale, dar și de la diferențele de funcționalitate dintre domeniul fiscal și cel vamal, un alt scenariu de reorganizare ar putea să fie constituirea DGV ca persoană juridică distinctă în subordinea ANAF și separarea funcției vamale de aparatul central de administrarea fiscală, așa cum a fost până în 2013.
Ca și scenariul anterior, această posibilitate de reorganizare are avantajul concentrării administrației vamale într-o singură instituție și a posibilității de distribuție și prioritizare a distribuției resurselor conform unei imagini de ansamblu, știut fiind faptul că o administrare la scară mai mare este mai eficientă. De asemenea, scenariul are meritul de a oferi o soluție la posibilele conflicte dintre administrația fiscală și cea vamală în ceea ce privește resursele disponibile la nivelul ANAF și DGRFP.
Dar, deși scenariul are meritul de a separa funcția fiscală și pe cea vamală, impactul bugetar ar putea fi important, deoarece instituția nou creată – DGV cu personalitate juridică – trebuie să constituie direcții suport proprii, incluzând cel puțin direcție juridică, direcție economică, direcție proprie de gestiune a informațiilor, departament de management al resurselor umane, departament administrativ, departament de achiziții publice.
92
În acest caz pot fi preluate și elementele referitoare la procesele de asigurare a integrității, prezentate în secțiunea anterioară în ceea ce privește dezvoltarea unei funcții autonome de asigurare a integrității în structurile subordonate ANAF.
De asemenea, reorganizarea ar putea duce la o blocare temporară a activității DGV, ceea ce nu este oportun din perspectiva colectării veniturilor din taxe vamale și accize la bugetul de stat și din perspectiva combaterii evaziunii fiscale și contrabandei.
Pe de altă parte, ambele variante de reorganizare ar presupune separarea funcţiei vamale de cea fiscală la nivelul DGRFP, în prima versiune de scenariu și atât la nivelul ANAF, cât și la nivelul DGRFP în a doua variantă de scenariu. Din acest punct de vedere, fluxul informațional în ceea ce privește evidența plătitorilor, executarea silită etc ar îngreuna activitatea de administrare fiscală și vamală în general și este necesară o analiză suplimentară a nevoii de înființare a unui serviciu care să asigure coordonarea celor două funcții.
În ambele cazuri, patrimoniul, arhiva, prevederile bugetare, execuția bugetara pana la data reorganizarii se vor transfera de la o instituție la alta, fie de la DGRFP către aparatul propriu ANAF, fie de la ANAF și DGRFP către noua Direcție Generală a Vămilor cu personalitate juridică proprie în subordinea ANAF. Va fi necesar un audit înainte de realizarea transferului direcțiilor regionale vamale către alte structură, pentru separarea bugetului și execuției bugetare a acestora de celelalte structure ale DGRFP.
În toate cazurile, procedurile aflate in derulare la nivelul DGV, precum si la nivelul DGRFP care se reorganizeaza vor fi continuate de noua structură (DGV în cadrul ANAF sau în subordinea ANAF, după caz). Transferul acestor proceduri se va realiza prin subrogarea noii structuri responsabile in drepturile si obligatiile structurilor responsabile anterior, actele indeplinite anterior ramanand valabile.
Oricare dintre variantele scenariului referitor la reorganizarea structurilor vamale are impact la nivel legislativ și presupune o modificare a hotărârii guvernului privind organizarea și funcționarea ANAF și, pe cale de consecință, a regulamentelor de organizare și funcționare ale ANAF și DGRFP. De asemenea, în ambele cazuri este necesară modificarea Codului Vamal al României pentru armonizarea sa cu noua structură instituțională.
În ambele cazuri posibile de reorganizare este necesară o analiză sistematică a nevoii de personal la nivelul fiecărei structuri teritoriale a vămilor, iar personalul vamal aflat acum în subordinea DGRFP trebuie preluat de DGV (fie în cadrul aparatului propriu al ANAF, fie în cadrul unei noi structuri subordonate ANAF), in limita numarului de posturi alocat ca urmare a analizei și aprobat, in conditiile legii. Personalul din cadrul DGV va fi incadrat pe functii publice generale sau specifice, in limita numarului de posturi aprobat pentru ANAF – aparat propriu si structuri subordonate, in conditiile legii sau – în cazul creării unei noi persoane juridice – în limita numărului de posturi aprobat pentru noua structură.
În acest context, ambele variante ale scenariului referitor la reorganizarea structurilor vamale prezintă dezavantajul de a continua perioada de instabilitate instituțională resimțită la nivelul direcțiilor regionale vamale. Așa cum rezultă din interviurile realizate și din studiile de caz, această instabilitate creează în domeniul vamal, chiar mai mult decât în domeniul fiscal, vulnerabilități legate de motivarea și pregătirea resurselor umane. Funcționarii vamali declară deja că instabilitatea locului de muncă și teama că oricând poate apărea o reorganizare care să afecteze întreaga structură de personal influențează negativ motivația angajaților. Pe de altă parte, cercetarea realizată a arătat că mobilitatea personalului generată de reorganizările instituției a dus la o subdimensionare a personalului în unele locuri și la apariția unor birouri în care personalul este insuficient pregătit pentru sarcinile care îi revin, în condițiile în care activitatea din domeniul vamal este înalt specializată și presupune o perioadă de pregătire relativ lungă.
93
4. ANALIZA COMPARATIVĂ CU NORVEGIA, REGATUL UNIT AL MARII BRITAN II ȘI
IRLANDEI DE NORD ȘI SPANIA
Selecția țărilor propuse pentru realizarea comparației s-a bazat pe următoarele criterii:
Acoperirea unor culturi administrative distincte – dat fiind faptul că România și Norvegia (țară
impusă pentru comparație) au deja sisteme administrative bazate pe culturi diferite, premisa de
la care a pleacat realizarea comparației nu a fost asemănarea, ci contrastul;
Capacitatea țărilor alese pentru comparație de a oferi bune practici în domeniul combaterii
corupției și asigurării integrității, recunoscute la nivel internațional;
Disponibilitatea informațiilor și datelor necesare în limbi de circulație internațională.
Pe baza acestor criterii, țările integrate în comparație sunt Norvegia, Marea Britanie și Spania.
Prezenta analiză se bazează pe prelucrarea informațiilor publice privind mecanismele de funcționare și
ariile de competență raportat la funcțiuni, pe baza unui abordări metodologice conform caietului de
sarcini.
Selectarea surselor a ținut seama de nivelul de date puse la dispoziție de beneficiar și a condus la
preluarea aceluiași plafon de date pentru modelele de comparație pentru a păstra echilibrul
comparației.
4.1. Rezultatele analizei comparative a documentelor juridice
4.1.1. Introducere – prezentarea generală a instituțiilor din comparație
Instituțiile de specialitate (domeniul fiscal și vamal) ale celor 4 țări ce intră în prezenta analiză
comparativă sunt: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – Romania, Her Majesty’s
Revenue and Customs (HMRC) – Marea Britanie, Agencia Estatal de Administración Tributaria (AEAT)
– Spania și Skatteetaten (Agenția Fiscală norvegiană) – Norvegia.
ROMÂNIA
a. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este un organ de specialitate al administrației
publice centrale din România. ANAF a fost înființată la data de 1 octombrie 2003 în subordinea
Ministerului Finanțelor Publice, devenind operaţională începând cu ianuarie 2004.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este organizată şi funcţionează ca organ de specialitate al
administraţiei publice centrale, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului
Finanţelor Publice, finanţată din bugetul de stat. Misiunea Agenției este de a asigura administrarea
impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor venituri bugetare date prin lege în competenţa sa, aplicarea
politicii şi reglementărilor în domeniul vamal şi exercitarea atribuţiilor de autoritate vamală, precum şi
controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care
au ca efect evaziunea fiscală şi frauda fiscală şi vamală, precum a altor fapte date prin lege în
competenţa sa, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea ANAF.
94
Agenţia este formată din aparat propriu şi structuri subordonate, direcţii generale regionale ale
finanţelor publice. Personalul Agenţiei este compus din preşedinte, vicepreşedinţi, secretar general şi
secretar general adjunct – înalţi funcţionari publici, funcţionari publici, cu funcţii generale, specifice, cu
statut special, şi personal contractual. Agenţia este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de
stat, numit prin decizie a prim-ministrului. Preşedintele Agenţiei răspunde în faţa ministrului finanţelor
publice pentru întreaga sa activitate. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Agenţiei emite ordine,
în condiţiile legii, are calitatea de ordonator secundar de credite, răspunderile şi atribuţiile celor 3
vicepreşedinţi ce se stabilesc prin ordinul său și reprezintă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în
relaţia cu terţii.
În subordinea ANAF funcționează direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, instituţii publice cu
personalitate juridică, care sunt compuse din: direcţii regionale vamale, administraţii judeţene/de sector
ale finanţelor publice, administraţii pentru contribuabilii mijlocii și birouri vamale de interior şi de
frontieră. Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, care funcționează în subordinea
Agenției, are ca obiect de activitate ansamblul activităţilor de administrare fiscală a marilor contribuabili
aflaţi în sfera de competenţă stabilită prin ordin al preşedintelui ANAF. Structuri cu atribuţii de
executare silită, prezente și la nivelul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, de asemenea
funcționează în subordinea ANAF, precum și Direcţia generală a vămilor împreună cu direcțiile regionale
vamale în cadrul cărora funcționează birouri vamale de interior și de frontieră. În cadrul Agenţiei se
organizează şi funcţionează Direcţia generală antifraudă fiscală, structură fără personalitate juridică, cu
atribuţii de prevenire, descoperire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală
şi vamală.
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD
b. Her Majesty’s Revenue and Customs (HMRC) este agenţia de administrare fiscală a Regatului Unit,
formată în 2005 prin combinarea Administrației Fiscale şi a Autorității naţionale vamale (Her Majesty's
Customs and Excise). HMRC este responsabilă pentru colectarea impozitelor, plata unor forme de ajutor
social din partea statului, asigurarea salariului minim pe economie şi administrarea înregistrărilor
împotriva spălării banilor pentru companiile care se ocupă cu transferul sau schimbul valutar. HMRC a
fost înfiinţată în 2015 prin Actul Comisarilor de Impozite și Taxe Vamale (CRCA), care prevede
competențele legale și responsabilitățile departamentului și implicit ale comisarilor desemnați de
coroana britanică.
HMRC este responsabilă pentru administrarea și colectarea impozitelor directe (inclusiv impozitul pe
venit și impozitul pe profit), impozitelor pe capital (cum ar fi câștigurile fiscale de capital și impozitul pe
succesiune), impozitelor indirecte (inclusiv taxa pe valoarea adăugată), accizelor și taxei de timbru pe
proprietate, precum și taxelor de mediu (cum ar fi taxele de pasager aerian și taxa de schimbare
climatică). Alte responsabilități includ gestionarea contribuțiilor de asigurări naționale, distribuirea de
beneficii pentru copii și alte forme de ajutor din partea statului, inclusiv a Fondului fiduciar pentru copii,
plata creditelor fiscale, punerea în aplicare a reglementărilor privind salariului minim pe economie,
95
precum şi administrarea înregistrărilor de combatere a spălării banilor pentru servicii economice și
monetare.
HMRC nu este însă doar un organ de administraţie fiscală, este şi o agenție de aplicare a legii, cu atribuții
de urmărire penală și este responsabilă pentru investigarea criminalității organizate în domeniul fiscal.
HMRC vizează activități infracționale cum ar fi fraudele fiscale şi contrabanda (în principal de tutun,
alcool și uleiuri). Totodată, HMRC este responsabilă pentru confiscarea a miliarde de lire sterline
datorate statului din taxe și impozite sau provenite din săvârșirea de infracțiuni. Competențele și
resursele acesteia vizează o serie de activităţi de supraveghere sub acoperire. HMRC este un partener
senior în Consiliul de Parteneriat privind Crima Organizată.
Având în vedere și caracteristicile sistemului de drept anglo-saxon, prin urmare cultura administrativă
britanică, și atribuțiile HMRC, trebuie subliniat că acesta are o abordare mult diferită de administrațiile
fiscale continentale, realizând soluții fiscale adaptate pentru contribuabili, nu doar o aplicare exclusivă a
legislației fiscale sau vamale. Cu toate acestea, abordarea este evident imposibil de preluat în sistemul
administrativ continental pentru că este condiționată de transparența activității Agenției, inclusiv
publicarea soluțiilor fiscale oferite contribuabililor. Aceasta poate constitui o posibilă bună practică care
să asigure posibilitatea de verificare a activității Direcției Generale de Administrare a Marilor
Contribuabili.
SPANIA
c. Agencia Estatal de Administración Tributaria (AEAT) este agenţia de administraţie fiscală a Spaniei.
AEAT a fost creată prin Legea nr. 31/1990 din 27 decembrie privind Bugetul General al Statului pentru
anul 1991 (articolul 103) şi a fost constituită efectiv la 1 ianuarie 1992. AEAT a fost înființată ca o
organizație de drept public subordonată Ministerului Economiei și Trezoreriei, prin intermediul
Secretariatului de Stat pentru Finanțe și Buget.
Agenţia are datoria de a aplica sistemul de taxe în aşa fel încât să fie respectat principiul constituţional
conform căruia toată lumea trebuie să contribuie la susţinerea cheltuielilor publice, în funcție de
capacitatea lor economică. Cu toate acestea, nu are competenţa să elaboreze sau să aprobe norme
tributare şi nici să distribuie resursele publice către instituţiile publice.
Activităţile Agenţiei includ:
1. gestionarea, controlul și colectarea taxelor care aparțin statului;
2. execuţia de funcții importante în ceea ce privește veniturile comunităților autonome și orașelor
autonome, nu numai în ceea ce privește gestionarea impozitului pe venit, ci şi colectarea altor venituri
din aceste comunități, fie prin reglementări legale sau prin acordurile relevante de colaborare;
3. colectarea de venituri în numele Uniunii Europene;
4. gestionarea vămilor și reprimarea contrabandei;
5. colectarea taxelor datorate statului în perioada de plată voluntară;
96
6. colectarea veniturilor publice datorate Administrației Generale a Statului și Organelor Publice asociate
sau dependente de aceasta;
7. Participarea în urmărirea penală a anumitor infracțiuni, inclusiv infracțiuni contra Trezoreriei și
infracțiuni legate de mărfuri de contrabandă.
Misiunea agenției fiscale este de a încuraja cetățenii să își îndeplinească sarcinile fiscale prin, pe de o
parte, furnizarea de servicii de informare și de asistență pentru contribuabili, în scopul de a reduce la
minimum costurile indirecte asociate cu respectarea obligațiilor fiscale și, pe de altă parte, prin
detectarea și corectarea erorilor fiscale prin acțiuni de control.
NORVEGIA
d. Agenția Fiscală Norvegiană (Skatteetaten) este o agenție guvernamentală responsabilă pentru
înregistrarea rezidenţilor și colectarea impozitelor. Agenția este subordonată Ministerului Finanțelor,
are structura centrală la Helsfyr în Oslo și organe regionale cu sediul în Oslo, Skien, Bergen, Trondheim și
Tromsø, precum şi altele locale.
Aparatul central al Skatteetaten este împărţit în mai multe unităţi, unele subordonate direct directorului
general şi altele unui director de divizie, aflat sub coordonarea directorului general. Unităţile aflate în
subordinea directă a directorului general sunt Direcţia de Informaţii, Direcţia de Audit Intern, Direcţia de
Analiză a Modificărilor Legislative şi Direcţia de Conformitate şi Criminalitate Economică. Pe lângă
acestea, mai sunt Divizia de Evaluare (care include Departamentul de Taxare Individuală şi Înregistrarea
Populaţiei, Departamentul de Taxare pentru Mediul de Afaceri şi Departamentul de Planificare şi
Dezvoltare), Divizia de Colectare a Taxelor, Departamentul de Servicii Organizaţionale şi Departamentul
IT26.
Obiectivul general al Skatteetaten este de a se asigura că taxele sunt evaluate și colectate în mod
corect. În același timp, administrația fiscală este responsabilă pentru menținerea unei evidenţe
naţionale corecte și actualizate a populaţiei. Skatteetaten administrează trei sisteme importante:
sistemul de evidență a populației, sistemul de impozitare și sistemul de TVA. Adiţional, Skatteetaten
administrează şi sistemul impozitului pe succesiune. În consecinţă, mai mult de 80 la sută din totalul
taxelor de stat și municipale sunt colectate prin intermediul sistemelor de impozitare administrate de
Skatteetaten.
Principalele responsabilități ale Skatteetaten27 sunt:
Controlul bazei declarațiilor fiscale și a altor declarații primite de la contribuabili și terți;
26 Organigrama Skatteetaten, 2.„Guide to the Norwegian Tax Administration”, URL = http://www.skatteetaten.no/upload/PDFer/Guide_taxadministration.pdf 27 „Guide to the Norwegian Tax Administration”, URL = http://www.skatteetaten.no/upload/PDFer/Guide_taxadministration.pdf
97
Determinarea clasei de impozitare, averii, veniturilor generale, veniturilor personale,
deducerilor speciale, deficitelor neacoperite încă, limitările fiscale, deducerile fiscale, tarifele
pentru penalitățile întârzierilor de plată, ratelor și bazei pentru orice taxă suplimentară etc.;
Evaluarea taxelor;
Calcularea aranjamentelor fiscale, arătând impozitele și contribuțiile naționale de asigurări
plătite în plus sau în minus faţă de suma datorată de fapt de contribuabili;
Evaluarea și colectarea TVA-ului, impozitului pe succesiune și unui număr de impozite și taxe mai
mici;
Gestionarea procesului de înregistrare a populației;
Emiterea cardurilor de deducere fiscală;
Supravegherea colectării impozitelor, contribuțiilor la asigurările sociale și contribuțiilor
angajatorilor de către birourile locale de colectare a taxelor.
Societatea norvegiană este una profund socială, lucru care se reflectă în atitudinea cetăţenilor față de
plata taxelor şi impozitelor. Astfel, nivelul de conformitate al cetăţenilor norvegieni este ridicat, ceea ce
uşurează mult munca autorităţii fiscale norvegiene.
Trebuie menţionat încă de la început că, spre deosebire de celelalte trei state și mai ales de România,
Norvegia se remarcă printr-un grad mare de conformare voluntară la reguli în general, inclusiv la
reglementările din domeniul fiscal și vamal.
Concluzii
Din perspectiva instituţională, toate cele patru modele de analiză îndeplinesc activităţi în sfera fiscală şi,
cu excepţia Norvegiei, şi în sfera vamală, cele două activităţi fiind considerate ca interdependente.
Instituţiile se află de regulă în subordinea Ministerului de Finanţe, dar se bucură de un grad sporit de
autonomie/ independenţă, asigurat inclusiv prin modul de numire şi subordonare a conducerii acesteia,
după cum se va vedea în cele ce urmează. Nu acelaşi lucru poate fi enunţat din perspectiva formulării
utilizate de cadrul normativ românesc, care menţionează explicit subordonarea instituţiei faţă de
Ministerul Finanţelor Publice.
4.1.2. Capacitate
4.1.2.1. Resurse
ROMÂNIA
În ceea ce privește capacitatea instituțională, resursele financiare aflate la dispoziția ANAF și
structurilor subordonate sunt suficiente pentru asigurarea integrității la nivel instituțional28. Astfel, în
primul semestru al anului 2014, ANAF a realizat 88.282,9 mil. lei raportat la un număr de 25.123 de
28 Asigurarea integrității este evaluată din perspectiva criteriilor formulate de metodologia de analiza Sistemelor Naționale de Integritate, dezvoltată de Transparency International. https://www.transparency.org/whatwedo/nis
98
angajaţi. Analiza bugetului instituției și a rectificărilor arată că vulnerabilitate la corupție a instituției nu
este generată de lipsa resurselor financiare. În plus, proiectele cu finanțare externă oferă ANAF resurse
financiare considerabile pentru întărirea capacității sale instituționale.
Potențiala supraîncărcare cu sarcini a personalului, care în 2014 număra 25.123 de angajaţi, poate
reprezenta o vulnerabilitate la corupție, iar în lipsa unor mecanisme informatice de monitorizare a
activității funcționarilor fiscali și vamali este dificil de estimat în ce măsură această vulnerabilitate se
manifestă la nivelul ANAF, sau al structurilor subordonate. În acest context, analiza funcțională
recomandă o serie de măsuri care să crească eficiența utilizării resurselor umane existente în raport cu
veniturile de colectat la buget. În esenţă, angajaţii ANAF ar trebui să se concentreze pe contribuabilii
mari și pe informatizarea relației cu contribuabilii mijlocii și mici.
Frecvența modificărilor efectuate la nivel structural în cadrul ANAF, care au intervenit de mai multe ori
în fiecare an începând cu 2012, a condus la o instabilitate care a vulnerabilizat instituția. Chiar dacă
schimbarea este necesară și se încadrează în strategia instituțională, numeroasele modificări operate
într-o perioadă relativ scurtă de timp în organigrama instituției au generat instabilitate internă a
resurselor umane, au scăzut productivitatea și au făcut posibilă apariția unor cazuri de abuz, mai ales de
la nivelul funcțiilor de conducere cu privire la funcțiile de execuție.
Analiza instituțională a competențelor departamentelor din cadrul ANAF în luna ianuarie 2016 arată
că structura instituțională prezentă, după realizarea mai multor modificări succesive ale cadrului
organizațional, răspunde nevoilor de integritate necesare.
Analiza documentelor publice disponibile la nivelul ANAF și interviul realizat cu reprezentanții arată că la
nivelul instituției nu există proceduri dedicate de recrutare, ci se aplică cele general aplicabile
administrației publice. Excepția o reprezintă procedura utilizată pentru recrutarea personalului de la
nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, în cadrul căreia se organizează o probă psihologică
suplimentară. De asemenea, ca bună practică, în comisiile de concurs pentru recrutarea sau promovarea
personalului sunt incluși reprezentanți ai Direcției Generale de Integritate.
În ceea ce priveşte remunerația personalului din cadrul ANAF, precizăm că se realizează potrivit Legii-
cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010.
Angajaţii ANAF depun anual declaraţii de avere, în conformitate cu condiţiile prevăzute de Legea nr.
176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
Ca regulă generală, în ceea ce privește remunerarea și recompensarea personalului, nu există beneficii
salariale sau de altă natură pentru persoanele care ocupă funcții cu risc la corupție, pentru că legea-
cadru privind salarizarea unitară nu le prevede. În consecință, remunerațiile nu sunt foarte motivante
pentru personalul foarte bine pregătit în domenii de nișă ale fiscalității. Există o singură excepție, totuși
un spor la DGAF, precum și alte sporuri legale pentru personalul din compartimentele de audit, control
financiar etc., dar care nu sunt gândite prin raportare la riscul la corupție.
În ceea ce privește formarea profesională continuă a personalului, un plan de pregătire profesională
este alcătuit de direcția de resurse umane. El este completat cu formare în domeniul integrității
organizată de DGI. Prin urmare, există un nivel de informare și pregătire a funcționarilor ANAF cu privire
99
la integritate și la prevenirea corupției care ar trebui să închidă vulnerabilitățile în acest sens. Cu toate
acestea, nivelul de succes sau de formalism al programelor de formare nu poate fi cuantificat decât prin
evaluări susținute pe o perioadă cel puțin medie de timp.
Cu toate acestea, păstrarea unui grad ridicat de informare și pregătire reprezintă o condiție importantă
în cadrul unui sistem de integritate funcțional, iar activitățile de prevenire prin informare și instruire
realizate de DGI trebuie să continue.
Recrutarea angajaţilor ANAF se face potrivit legii aplicabile. Toţi funcţionarii ANAF sunt funcţionari
publici şi trebuie să îndeplinească condiţiile stipulate în Legea nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici. Preşedintele ANAF şi şefii direcţiilor regionale antifraudă fiscală sunt numiţi în
funcţie de către prim-ministru. Persoanele cu atribuţii de conducere din diversele direcţii şi
departamente ale ANAF sunt numite de către preşedintele ANAF, în condiţiile prevăzute de lege.
Recrutarea angajaţilor se face prin concurs, atât anunţul şi regulamentul concursului, cât şi rezultatele
fiecărui participant fiind publicate pe pagina de internet a instituției. Este însă de menţionat că toţi
candidaţii la posturile de inspector antifraudă trebuie să completeze un test de integritate şi să depună
două avize psihologice29.
În ceea ce priveşte activitatea inspectorilor fiscali, trebuie menţionat că în timp ce dosarele de
rambursări de TVA în cantitate mare și cu un profil de risc ridicat sunt auditate cu prioritate, analiza de
risc rămâne la un nivel incipient. Consecința este alocarea unui număr deja limitat de inspectori fără o
logică decizională bine fundamentată încă. Astfel, atâta vreme cât alocarea priorităților se bazează pe
metodologia de risc, dar aceasta nu este conturată comprehensiv și cu capacitate de update continuu,
este încă nevoie de măsuri de optimizare a capacității. Finalizarea și rularea de anduranță a
metodologiei de risc, aflată în curs de implementare, conform interviurilor cu specialiști din cadrul
instituției beneficiarului, sunt însă o chestiune de timp și reprezintă o prioritate a ANAF. Analiza
funcțională remarcă faptul că ANAF mobilizează fără motiv un număr mare de resurse în urmărirea
unor cazuri relativ fără importanță și în anchetarea unui număr mare de cereri de rambursare de TVA,
fără a beneficia de analiza de risc care ar fi direcționat efortul spre cererile cu risc mare.
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD
În 2015, bugetul alocat către HMRC a fost de 2% din PIB-ul Marii Britanii – 9,154 miliarde £ –, iar
Guvernul Marii Britanii asigură ca va crește bugetul cu 10 miliarde £ pe an. Luând în considerare şi
sumele expuse public, respectiv 475,6 miliarde £, colectate în Trezorerie în ultimii ani, putem
concluziona că Her Majesty’s Revenue and Customs (HMRC) are resursele financiare necesare pentru a-
și desfășura activitatea.
HMRC are aproximativ 56.000 de angajaţi pentru cele 20 milioane de cazuri deschise, raportat la cei
aproximativ 29,3 milioane de contribuabili înregistraţi în 2014 din cadrul celor aproximativ 63,4 de
milioane de oameni care compun populaţia totală a Marii Britanii.
29 Anunţ de recrutare ANAF, URL = http://posturi.gov.ro/post/anaf-inspector-antifrauda-166-posturi/
100
Recrutarea personalului se face pe baza anunţării publice a posturilor vacante atât on-line, cât şi în
ziare şi în reviste de specialitate. Anunţurile sunt detaliate, prezentând toate beneficiile postului. Pe
lângă asta, HMRC oferă şi stagii de practică elevilor și studenților.
Salariile oferite în cadrul HMRC încep de la £17,580 pe an (sau £21,323 în Londra) și cresc în funcție de
vechime și grade. Astfel, un ofiţer de gradul 6 poate ajunge la un salariu maxim de £74.581 pe an30. Alte
beneficii acordate includ aranjamente de pensii competitive, programe de formare a personalului,
tichete pentru îngrijirea copiilor pentru toți angajaţii din toate cele 300 de birouri, sport și facilități
sociale în unele birouri şi împrumuturi fără dobândă.
SPANIA
În 2014, Agencia Estatal de Administración Tributaria (AEAT) avea 24.149 de funcţionari şi 1.620 de
angajaţi31, raportat la aproximativ 260,500 de contribuabili dintr-o populaţie totală de aproximativ 46,77
milioane. Toţi funcţionarii AEAT au statutul de funcţionari publici.
Recrutarea angajaţilor la AEAT se face similar cazului românesc, prin anunţarea posturilor vacante pe
website-ul instituției. Sunt prezentate toate condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat,
precum şi atribuţiile fiecărui post scos la concurs. Pentru a ajuta candidaţii să se pregătească, este
publicată o listă de materiale din care sunt formulate întrebările din cadrul concursului, şi care include o
serie de modele de subiecte. Lista cu numele candidaţilor pentru fiecare categorie de posturi este
publicată pe website-ul instituţiei, iar rezultatele sunt publicate sub forma „admis/respins”.
În ceea ce priveşte nivelul de salarizare al personalului AEAT, un feedback important vine dinspre
website-urile spaniole de căutare a locurilor de muncă, unde agenţia a primit calificative mari în ceea
ce priveşte remunerația personalului.
NORVEGIA
În 2011, Skatteetaten a avut un buget de 5.064 de miliarde de coroane norvegiene (530.249.451.985 de
euro), şi 6.373 de angajaţi, atât permanenţi, cât şi temporari, raportat la aproximativ 4.645.000 de
contribuabili dintr-o populaţie totală de 4.953.000.32 Aceste resurse sunt considerate a fi insuficiente
pentru toate nevoile instituţiei, fiind necesară prioritizarea activităților. De exemplu, se consideră că ar fi
ideal să existe un sistem de avertizori (red flag) în toate sistemele IT în vederea detectării şi raportării
posibilelor fraude, însă costurile ridicate ale implementării unui asemenea sistem nu au permis ca acesta
să devină o prioritate până în acest moment.
30 Website HMRC, URL = https://data.gov.uk/dataset/staff-organograms-and-pay-hmrc 31 AEAT, Raport Anual 2014, URL = http://www.agenciatributaria.es/AEAT.internet/en_gb/Inicio/La_Agencia_Tributaria/Memorias_y_estadisticas_tributarias/Memorias/Memorias_de_la_Agencia_Tributaria/_Ayuda_Memoria_2014/2__INFORMACION_INSTITUCIONAL/2_2__Plantilla_y_presupuesto/2_2__Plantilla_y_presupuesto.html 32 IOTA, URL = http://www.iota-tax.org/iota-members/norway.html
101
În ceea ce priveşte recrutarea de noi angajaţi, toţi candidaţii sunt supuşi unei verificări efectuate de
către o companie externă, care le verifică educaţia şi activitatea profesională de până atunci.
Concluzii
În ceea ce priveşte resursele, instituţiile par a avea resurse financiare şi de personal suficiente pentru a-
şi desfăşura activitatea în condiţii satisfăcătoare. Această apreciere trebuie însă înţeleasă în contextul
socio-economic al fiecărei ţări, în care conformarea voluntară spontană a contribuabililor poate
reprezenta un factor esenţial pentru aprecierea nevoilor de resurse financiare şi de personal ale
instituţiei.
În ceea ce privește capacitatea instituțiilor angajate cu privire la relația dintre resursele disponibile și
independența instituțională, au fost analizate cu mare atenție procedurile de selecție a personalului
folosite de cele patru instituții. Din aceasta a rezultat că, în timp ce în Marea Britanie și Norvegia se
folosesc proceduri de recrutare specifice sistemului privat (anunțuri în media și on-line pe surse de
publicitate a ofertelor de muncă folosite și de companii, recrutarea de tipul head hunting etc.), aceste
practici nu sunt în mod necesar recomandabile pentru România, deoarece nu asigură transparența și
garanțiile de integritate necesare raportat la vulnerabilitatea generală la corupție, nepotism și politizare
privind procesul de recrutare în sectorul public. Abordarea formalistă poate genera mai multe plase de
siguranță într-o țară cu un mediu mult mai vulnerabil la corupție conform Indicelui de Percepție a
Corupției şi Barometrului Global al Corupției.
Se recomandă un mixt între procedurile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor
publici cu modificările și completările ulterioare și procedeele EPSO pentru instituțiile comunitare ca
probe complementare standardului minim.
Diferențele în acest caz între instituțiile angajate sunt de context și cultură de raportare la corupție.
4.1.2.2. Independență
ROMÂNIA
În ultimii 25 de ani, conducerea ANAF a fost una dintre cele mai disputate poziții în momentul schimbării
guvernului.33 Acest lucru se datorează, în parte, faptului că ANAF este condusă de un preşedinte cu rang
de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, şi care răspunde în faţa ministrului finanţelor
publice pentru întreaga sa activitate. Mai mult, în România, nu doar președintele ANAF și vicepreședinții
sunt numiți de prim-ministru, dar și anumite persoane cu statut de funcționar public din cadrul
structurilor aparatului propriu al ANAF, cum ar fi Inspectorul General al Direcției Generale Antifraudă
33 Wall-street.ro, “Ce șanse sunt ca politicienii să își ia mâna de pe ANAF și cum funcționează "sperietoarea" americană IRS”, URL = http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/188289/ce-sanse-sunt-ca-politicienii-sa-isi-ia-mana-de-pe-anaf-si-cum-functioneaza-sperietoarea-americana-irs.html
102
Fiscală, ceea ce este susceptibil de a conduce la suprapunerea deciziilor tehnice de administrare cu cele
politice.
În plus, ANAF nu are un buget propriu inclus în bugetul anual de stat. Bugetul Agenţiei este alocat de
către Ministerul Finanţelor Publice, necesitând astfel aprobarea ministrului finanţelor.
Activitatea funcţionarilor din cadrul ANAF este reglementată prin trei legi importante. Prima este
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, care are ca scop asigurarea unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi
imparţial, în interesul cetăţenilor. A doua este Codul penal, care are un capitol dedicat reglementării
actelor de corupţie, cu sancţiunile aferente. A treia este Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită al
funcţionarilor publici, completată prin Legea nr. 50/2007.
Atât Codul etic al funcţionarului public din Administraţia Fiscală care îşi desfăşoară activitatea în
domeniul Asistenţei Contribuabililor, cât şi Codul etic al inspectorului de control fiscal, pe timpul
desfăşurării inspecţiei fiscale, au prevederi menite să asigure imparțialitatea profesională a angajaţilor
din cadrul ANAF.
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD
Fiind un departament non-ministerial34 al guvernului britanic, HMRC este independent de guvernare şi
nu se află în subordinea unui ministru, deşi raportează Secretarului General al Trezoreriei. Acest lucru
nu înseamnă neapărat că este liber de orice influență politică, ci mai degrabă că este mai puțin
susceptibil de a fi presat să ia anumite decizii și să facă anumite acțiuni de care ar beneficia un anumit
partid sau candidat.
HMRC este condusă de un Consiliu Director, format din membri ai Comitetului Executiv și directori non-
executivi. Rolul principal al Consiliului este de a dezvolta și aproba strategia globală a HMRC, aprobă
planurile finale de afaceri și consiliază pe directorul executiv privind numirile de persoane în poziţii-
cheie. El are, de asemenea, rolul de a verifica dacă situațiile financiare sunt corecte, dacă procesele de
gestionare a riscurilor sunt robuste și dacă procesele de control pe întreg HMRC sunt puternice și
adecvate. Totodată, el oferă consultanță privind cele mai bune practici în materie de conformitate
fiscală.
SPANIA
AEAT este configurat ca o entitate publică în cadrul Ministerului de Finanțe, aşa cum este și ANAF. AEAT
a fost înființat ca o organizație de drept public atașată la fostul Minister al Economiei și Trezoreriei, prin
fostul Secretariat de Stat pentru Finanțe și Buget. AEAT are un regulament juridic propriu, diferit de cel
al Administrației Generale a Statului, o reglementare care, fără a aduce atingere principiilor
34 Departamentele guvernamentale non-ministeriale (NMGDs) sunt un tip de departamente guvernamentale britanice a căror activitate plasată sub control politic a fost considerată nenecesară sau necorespunzătoare. Ele sunt conduse de înalți funcționari publici.
103
fundamentale care trebuie să stea la baza oricărei activităţi administrative, îi conferă o anumită
autonomie în problemele de bugetare și gestionare a personalului. El se bucură astfel de un anumit grad
de independenţă în activitatea sa.
În ceea ce priveşte asigurarea obiectivităţii şi imparţialităţii funcţionarilor din cadrul AEAT, Legea nr.
3/2015 privind exercitarea celei mai mari responsabilităţi de către Administrația Generală de Stat
conţine un alineat privind necesitatea imparţialităţii pentru funcţionarii publici, căruia funcționarii AEAT i
se supun.
NORVEGIA
Skatteetaten se bucură de un grad rezonabil de independenţă. El este subordonat Ministerului de
Finanţe şi condus de un director general al taxării. Procedurile de lucru într-un birou regional de
administrare fiscală sunt emise la nivel central și se bazează pe integritate și încredere. Funcționarii
responsabili de colectarea TVA sunt descentralizaţi și independenţi, făcând parte din administrația
fiscală, dar fiind organizați pe municipalităţi și organizaţi în oficii.
Există două reglementări care fac referire la imparțialitatea profesională a angajaților în sectorul public,
Legea Funcționarilor Publici și Legea conflictelor de interese. Ultima prevede descalificarea din procesul
de decizie a unui funcționar care este parte în cazul cu pricina, este rudă sau afin pe linie ascendentă sau
descendentă cu o persoană la care cazul face referire, se află sau a fost într-o relație de colaborare cu
persoana la care cazul face referire, este la conducerea, este reprezentantul unei companii la care cazul
face referire. Descalificarea se face și atunci când există suspiciuni cu privire la confidențialitatea sau
imparțialitatea respectivei persoane.
Concluzii
O comparaţie a celor patru instituţii în ceea ce priveşte independenţa arată că, spre deosebire de
HMRC, AEAT şi Skatteetaten, ANAF suferă din cauza prevalenţei numirilor politice a conducătorilor
săi.
În timp ce agenția fiscală britanică are un alt sistem de conducere și coordonare, celelalte trei instituții
analizate funcționează sub autoritatea Ministerelor de Finanțe.
Deși în Spania sistemul administrativ Weberian de organizare piramidală a administrației
guvernamentale este ca și în România, ambele fiind de inspirație de drept public franco-german, în
Spania s-a creat un cadru legislativ complet separat rezultând un amestec de structuri între autoritate
administrativă autonomă și autoritate a administraţiei guvernamentale de specialitate.
Diferențele majore dintre cele patru instituții în ceea ce privește independența sunt date în special de
contextul cultural și cultura politică a ţărilor respective. Răspândirea practicilor de corupție la nivelul
administrației publice în general este şi ea un factor important.
104
4.1.3. Guvernare internă instituțională
4.1.3.1. Transparența
Transparența este analizată dintr-o dublă perspectivă:
conformitatea cu standardele generale stabilite de lege pentru sectorul public, privind accesul la
informații, transparența decizională în reglementări, transparența averilor și intereselor
persoanelor ce ocupă funcții și demnități publice, transparența utilizării resurselor financiare și
achiziții publice;
transparența procedurilor și practicilor administrative care să conducă la predictibilitatea
acestora în rândul contribuabililor.
ROMÂNIA
În general, transparenţa sectorului public este asigurată de cadrul legal care prevede liberul acces la
informațiile de interes public (Legea nr. 544/2004 privind liberul acces la informaţiile de interes public cu
modificările și completările ulterioare), transparența decizională (Legea nr. 52/2003 privind transparenţa
decizională în administraţia publică cu modificările și completările ulterioare), publicarea declarațiilor de
avere și interese ale tuturor angajaților (Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate cu modificările și completările ulterioare).
La nivelul ANAF sunt respectate aceste acte normative.
Proiectul finanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității
Administrative a întărit capacitatea de comunicare și a crescut gradul de cunoaștere a publicului larg cu
privire la activitatea ANAF.
În domeniul achizițiilor publice, art. 36 al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii include prevederi clare cu privire la comunicarea cu ofertanții.
Aceasta prevede asigurarea confidenţialității informaţiilor furnizate de fiecare ofertant, precum și
tratamentul nediscriminatoriu prin: oferirea accesului egal la documentaţia ofertanţilor şi la note de
clarificare ulterioare; asigurarea evaluării fiecărui ofertant pe baza aceloraşi cerinţe şi fără a modifica
informaţiile primite în documentaţia originală. Aceasta este una dintre problemele încă dificil de
analizat, deoarece monitorizarea şi controlul procedurilor, evaluărilor şi deciziilor se realizează asupra
documentelor înregistrate conform procedurii și prevederii de confidenţialitate. Or acordarea de
informaţii preferenţiale este încă una dintre marile vulnerabilități ale sistemului, după cum oamenii de
afaceri și funcţionarii publici recunosc.35
În acest context, ANAF nu diferă de alte instituții publice. Deşi ANAF, ca şi celelalte instituţii publice,
publică anunţurile de participare şi de atribuire aferente procedurilor de achiziţii publice în SEAP,
35 ***Centrul de Resurse Juridice, Percepţia asupra corupţiei în administraţia publică locală, Evolve Group, Bucureşti, 2006.
105
participanţii necâştigători nu pot avea certitudinea corectitudinii licitaţiei, nefiindu-le permis să vadă
oferta câştigătoare.
ANAF îşi publică pe website bugetul şi bilanţul contabil în fiecare an, împreună cu raportul anual de
performanță și raportul de activitate semestrial. De asemenea, ANAF mai publică şi situaţia cheltuielilor
efectuate, care este actualizată frecvent.
În ceea ce priveşte informaţiile de interes public, ANAF comunică din oficiu pe website în fiecare lună o
serie de informaţii. Acestea sunt următoarele: actele normative care reglementează organizarea şi
funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF); structura organizatorică şi atribuţiile
departamentelor; programul de funcţionare a Biroului de Relaţii cu Publicul; programul de audienţe;
numele şi prenumele persoanelor din conducerea ANAF; coordonatele de contact ale ANAF, respectiv
denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de internet; coordonatele
de contact privind asistenţa contribuabililor; sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil; strategia
ANAF pe termen scurt şi mediu; Raportul de performanţă al ANAF; Carta de comunicare externă;
declaraţiile de avere şi de interese ale funcţionarilor publici din ANAF; informaţii referitoare la
organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante; anunţuri privind achiziţiile publice
organizate de către ANAF; executări silite cu darea în plată; lista contribuabililor mari, precum şi a celor
mici şi mijlocii care înregistrează obligaţii restante la bugetul general consolidat, în condiţiile Legii nr.
161/2003; cuantumul obligaţiilor restante acumulate la finele fiecărei perioade menţionate de lege; lista
contribuabililor declaraţi inactivi; lista contribuabililor reactivaţi; lista antrepozitelor fiscale autorizate;
lista practicienilor în insolvenţă agreaţi de ANAF; anunţuri acte administrative fiscale; situaţia
deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare; decizii privind soluţionarea contestaţiilor cărora li s-au
ataşat soluţiile instanţelor judecătoreşti (documente depersonalizate); manuale şi ghiduri; acorduri de
cooperare bilaterală; prezentarea taxelor şi impozitelor, inclusiv baremuri de impunere; informaţii
legate de procedurile de completare şi depunere a declaraţiilor fiscale; calendarul fiscal anual;
nomenclatorul activităţilor independente şi alte nomenclatoare; formularele-tip de declaraţii fiscale;
modalitatea de contestare a actelor administrative fiscale; Carta drepturilor şi obligaţiilor
contribuabililor pe timpul desfăşurării inspecţiei fiscale; Codul etic al funcţionarului public din
administraţia fiscală care îşi desfăşoară activitatea în domeniul asistenţei contribuabililor, precum şi alte
reglementări de ordin fiscal; comunicate de presă.
Pe lângă informaţiile de interes public oferite din oficiu de către ANAF, mai există şi un ghişeu de
asistenţă on-line pentru contribuabili, denumit „Spaţiu privat virtual”, un serviciu prin intermediul căruia
se efectuează comunicarea electronică a informaţiilor şi înscrisurilor confidențiale în legătură cu situaţia
fiscală a fiecărui contribuabil. Acest serviciu constă în punerea la dispoziţie a unui spaţiu virtual, aflat pe
serverele Ministerului Finanţelor Publice/Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Spaţiul este
destinat persoanelor fizice şi poate fi accesat pe bază de CNP sau un certificat digital calificat. În plus,
ANAF furnizează şi un serviciu de asistenţă fiscală prin telefon.
106
Tot pe website-ul ANAF se găsesc și o serie de manuale destinate contribuabililor, pentru a-i ajuta pe
aceştia să înţeleagă mai bine legislaţia fiscală care li se aplică şi îndatoririle fiscale pe care le au36.
Totuşi, procedurile interne ale ANAF nu sunt publicate, ceea ce scade gradul de transparenţă al
instituţiei.
ANAF a continuat simplificarea şi modernizarea procedurilor fiscale începute acum câţiva ani, pe baza
extinderii informatizării în relaţia cu contribuabilii. În acest fel, îndeplinirea obligaţiilor fiscale a devenit
mai facilă, timpul alocat – mai scurt, iar prin evitarea contactului direct, la ghişeu, au fost reduse
suspiciunile şi ocaziile de corupţie. Astfel, ANAF utilizează sistemele on-line, printre altele, pentru a
facilita depunerea declaraţiilor şi colectarea taxelor.
Website-ul ANAF conţine o secţiune special dedicată formularelor fiscale şi instrucţiunilor de completare
a acestora. Secţiunea denumită „Formulare fiscale şi instrucţiuni de completare” conţine lista tuturor
formularelor necesare în diferite situaţii în relaţia cu administraţia fiscală, precum şi instrucţiuni de
completare ale acestora. Tot pe website se găseşte şi „Formularul de Asistenţă”, destinat persoanelor
care au nevoie de asistenţă. Începând cu data de 10 iunie 2014, pentru eficientizarea modului de
acordare a asistenţei prin e-mail, a fost implementat un produs informatic care permite alocarea
automată a numărului de înregistrare şi arondarea şi gestionarea automată a solicitărilor primite prin
intermediul „Formularului de Asistenţă”. Solicitările sunt repartizate în mod automat unităţilor fiscale în
funcţie de codul de identificare fiscală/domiciliul fiscal, iar răspunsul este transmis contribuabilului pe
adresa sa de e-mail. Termenul de răspuns este de 45 de zile, dar răspunsurile sunt trimise de obicei
înainte de finalul acestui interval de timp.
Un alt serviciu oferit pe website-ul ANAF este serviciul de depunere on-line a declaraţiilor fiscale,
utilizarea căruia necesită un certificat digital calificat, lucru care tinde să limiteze într-o anumită măsură
accesul persoanelor la acesta.
În ceea ce priveşte declararea averilor și intereselor la nivelul ANAF, nu au fost întâmpinate dificultăţi
în practică.
Gradul de îndeplinire a atribuţiilor conforme art. 6 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în
exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru
modificarea şi completarea altor acte normative este evaluată a fi la un nivel bun conform analizei ANAF
cu privire la implementarea Strategiei Naționale Anticorupție. SNA este şi ea publicată pe website.
Un deficit la nivelul legislației generând o lipsă de practică a sistemului de monitorizare a declarațiilor de
avere și de interese ar fi faptul că aceste declarații sunt verificate doar pe criterii de formă, nu şi de fond.
O dificultate majoră în accesarea informaţiilor de interes public o constituie însuşi websiteul ANAF, a
cărui navigare este destul de dificilă.
36 Ghiduri curente ANAF, URL = https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/persoane_juridice/ghiduri_curente/
107
În ceea ce privește a doua dimensiune a transparenței exercitării atribuțiilor, din interviurile realizate și
din analiza datelor accesibile pentru publicul-țintă al ANAF a rezultat un nivel redus de previzibilitate și
explicare a practicii administrative în aria de competență a ANAF, în special în materia controlului și a
criteriilor de stabilire și etapizare a măsurilor de recuperare a creanțelor bugetare. Astfel, nu sunt
publice și nu sunt reglementate de o manieră predictibilă criteriile de cuantificare și gradualizare a
sancțiunilor și nici criteriile de stabilire a obiectivelor de control pentru aceleași categorii de
contribuabili.
De asemenea, în materia criteriilor de negociere pentru eșalonări la plată a obligațiilor fiscale
(elementele care determină funcționarul fiscal să aprobe sau să stabilească un anumit număr de tranșe)
și mai ales a indicatorilor economici de stabilire a mandatului de negociere, criteriile sunt flexibile ceea
ce poate crea un risc de vulnerabilitate la corupție sau la asigurarea unui tratament
preferențial/discriminatoriu.
Deși numărul de cazuri cu funcționari ANAF implicați în investigații penale pentru abuz în serviciu nu
este foarte mare, existența acestor cazuri confirmă vulnerabilități ce provin din transparența și
predictibilitatea redusă a criteriilor de apreciere în realizarea atribuțiilor de serviciu.
Din această perspectivă, de cele mai multe ori motivarea actelor administrative fiscale se face conform
Codului de procedură fiscală şi normelor de aplicare ale acestuia, fără a exista o procedură internă
specială în acest sens. O procedură internă specifică ar fi de mare ajutor în limitarea riscului de corupţie
şi prevenirea eventualelor incidente.
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD
Reglementările fiscale pentru contribuabili sunt în general bine explicate şi relativ uşor de urmărit. În
plus, HMRC a publicat diverse ghiduri care să ajute contribuabilii să înţeleagă anumite reglementări,
ghiduri care sunt uşor de înţeles şi foarte bine explicate. Ghidul pe conformitate, de exemplu, conține
51 de pagini și explicații făcute pe diferite subpuncte.
Website-ul HMRC are o secţiune dedicată transparenţei, în care sunt anunţate toate evenimentele şi
activităţile instituţiei, de la noi proiecte de acte normative la întâlnirile şi evenimentele publice ale
persoanelor din conducea HMRC. Totodată, în conformitate cu Freedom of Information Act (FOIA),
website-ul mai oferă şi posibilitatea de a cere informaţii de interes public, precum şi posibilitatea de a
vedea întrebările care au fost adresate anterior instituţiei şi răspunsurile date la acestea, contribuabilii
putând astfel vedea dacă întrebarea lor sau una similară a primit deja un răspuns. Accesul la informații
de interes public se realizează atât prin intermediul internetului, cât și pe alte căi, în conformitate cu
FOIA, iar în cazul cererilor care sunt respinse, HMRC are obligaţia de a trimite solicitantului un răspuns
prin care să motiveze respingerea cererii.
Având în vedere și caracteristicile sistemului de drept anglo-saxon și prin urmare cultura administrativă
britanică și atribuțiile HMRC, trebuie subliniat că HMRC are o abordare mult diferită de administrațiile
fiscale continentale. Astfel, ea nu îşi desfăşoară activitatea doar pe baza unei aplicări mecanice a
legislației fiscale sau vamale, ci dezvoltă soluții fiscale adaptate pentru contribuabili. Practica este
108
evident imposibil de preluat în sistemul administrativ continental, dar este condiționată de transparența
activității Agenției, inclusiv publicarea soluțiilor fiscale oferite contribuabililor. Aceasta este o posibilă
bună practică în administrarea marilor contribuabili care să asigure posibilitatea de verificare a activității
Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili.
SPANIA
AEAT publică anual un raport de activitate şi un raport financiar, care includ informaţii financiare şi
bilanţul contabil al instituţiei. Raportul anual de activitate include informaţii detaliate despre resursele
umane ale instituţiei, despre activitatea acestora, despre managementul informaţiei, despre rezultatele
şi activitatea serviciilor informatice oferite publicului, dar şi despre parteneriatele AEAT cu alte instituţii.
Rapoartele sunt foarte detaliate şi organizate într-un mod care facilitează considerabil găsirea rapidă a
informaţiilor dorite.
Declararea averilor și intereselor la nivelul AEAT este reglementată prin Legea nr. 3/2015 privind
exercitarea celei mai mari responsabilităţi de către Administrația Generală de Stat37. Conform acesteia,
declaraţia trebuie depusă de către funcţionarii publici în termen de trei luni de la numirea în funcţie, şi
este verificată de Oficiul de Conflict de Interese.
AEAT este pionier în introducerea e-guvernării în administraţia publică din Spania, oferind posibilitatea
de a declara şi a achita impozitul pe venit on-line. În 2008, 5.630.896 de declarații fiscale pe venit au fost
depuse în acest mod, iar site-ul AEAT a avut 265.82.,451 de vizitatori. De-a lungul anilor, serviciile on-line
oferite au crescut, la fel ca cele prin alte mijloace alternative, cum ar fi prin telefon, SMS sau TDT.
NORVEGIA
Site-ul oficial al Skatteetaten pune la dispoziție o largă serie de informații de interes pentru contribuabili
cu privire la deducerea taxelor, restituire, evaluare și registrul național. Totodată, el publică un raport
anual cu privire la activitatea sa şi rezultatele obţinute.
Pe lângă website-ul său instituţional, Skatteetaten mai are şi un portal dedicat contribuabililor străini, în
care este explicat în detaliu sistemul norvegian de taxare şi sunt oferite toate informaţiile necesare unei
persoane care trebuie să plătească taxe în Norvegia. Trebuie menţionat că majoritatea proceselor
interne din administraţia fiscală norvegiană sunt efectuate electronic. Skatteetaten oferă şi
contribuabililor o serie de servicii on-line, printre care şi posibilitatea de a-şi plăti taxele accesând direct
platforma instituţiei, fără a mai trece pe la un ghişeu. Pentru multe dintre serviciile oferite de instituţie,
contactul prin internet şi telefon a înlocuit întâlnirile fizice. Administrația fiscală are servicii electronice
bune, iar răspunsul la orice întrebări poate fi dat rapid prin intermediul serviciului de telefonie.
37 Legea nr. 3/2015 privind exercitarea celei mai mari responsabilităţi de către Administrația Generală de Stat, URL = http://www.boe.es/diario_boe/txt.php?id=BOE-A-2015-3444
109
Concluzii
Toate cele patru instituţii dau dovadă de transparenţă, publicând pe website-urile lor atât informaţii de
interes public pentru contribuabili, cât şi rapoarte detaliate de activitate şi bilanţuri financiare anuale.
Reglementările privind transparența sunt în toate cazurile relativ acoperitoare pentru limitarea riscurilor
de corupție.
Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul concursurilor de recrutare pentru angajaţi noi. Posturile vacante sunt
publicate pe website-urile instituţiilor în toate cele patru ţări, împreună cu condiţiile de participare şi
bibliografia pe care trebuie s-o parcurgă cei interesaţi.
În cazul României şi al Spaniei, procedurile interne necesare asigurării prevenţiei şi combaterii
eficiente a corupţiei în cadrul instituţiilor, inclusiv procedurile de control, nu sunt publice. Ele sunt pe
de altă parte publicate pe website-ul instituției în Marea Britanie și în Norvegia. Publicarea în
„Monitorul Oficial” a unor norme de procedură și reglementarea unor măsuri de organizare internă
pentru prevenirea fraudei și corupției nu sunt de natură a crea transparență din două motive:
publicarea în „Monitorul Oficial” este o procedură formală de opozabilitate și intrare în vigoare, și nu
principala sursă de informare privind ANAF (care ar trebui să fie site-ul propriu) și pentru că lipsa unor
materiale de detaliere, traducere pe înțelesul publicului nu creează premisele unui proces de
transparență, mai cu seamă în materia criteriilor de apreciere.
Având în vedere și caracteristicile sistemului de drept anglo-saxon și prin urmare cultura administrativă
britanică și atribuțiile HMRC, trebuie subliniat că acesta are o abordare mult diferită de administrațiile
fiscale continentale, realizând soluții fiscale adaptate pentru contribuabili, și nu o aplicare mecanică a
legislației fiscale sau vamale. Practica este evident imposibil de preluat în sistemul administrativ
continental, dar este condiționată de transparența activității agenției, inclusiv publicarea soluțiilor fiscale
oferite contribuabililor. Aceasta este o posibilă bună practică în administrarea marilor contribuabili care
să asigure posibilitatea de verificare a activității Direcției Generale de Administrare a Marilor
Contribuabili, în sensul stabilirii unor practici fiscale curate pentru operatorii economici multinaționali.
Criteriile de la acest capitol se referă la rolul de îndrumare și consultanță pentru o bună conduită fiscală.
Recomandarea este de aplicabilitate, ca adaptare și transpunere (nu se recomandă preluarea ad
litteram) și, în contextul pachetului emergent al Comisiei Europene privind criteriile unice pe piața
comună, de stabilire a metodologiilor de impunere fiscală. În Marea Britanie, dar și în Norvegia,
elementul esențial pentru contribuabili este ca prin activitățile de optimizare fiscală să nu se exporte
profiturile prin diminuarea bazei de impozitare.
4.1.3.2. Responsabilitate instituțională
ROMÂNIA
În ceea ce privește angajarea răspunderii la nivelul instituției, România a fost prima și este încă unica
ţară din sistemul legislativ continental care are un act comprehensiv de protecţie a avertizorilor de
integritate.
110
Actul de protecţie a avertizorilor de integritate (Legea nr. 571/2004) se referă la protecţia personalului
care a înaintat o sesizare sau a informat cu privire la încălcarea legii în interiorul autorităţilor publice,
instituţiilor publice și altor instituţii, fie că personalul respectiv exercită în mod permanent sau temporar
(indiferent de modul în care a fost învestit) orice fel de activitate (remunerată sau nu) în cadrul unei
instituţii sau entităţi publice.
Deși există o procedură dedicată protecției avertizorilor de integritate, pentru implementarea la nivel
ANAF a Legii nr. 571/2004, mecanismul nu funcționează pentru semnalarea de către angajați a faptelor
de corupție.
Se înregistrează în medie o plângere pe an, iar aceasta nu se referă la fapte de corupție sau asimilabile.
Analiza noastră arată că în acest caz nu este vorba de o vulnerabilitate normativă, reglementarea
oferind un grad de protecție suficient, ci de o reticență generală la avertizare la nivelul sistemului public.
Contextul socio-cultural pare să fie principalul impediment în această privinţă, arătând că avertizarea de
integritate ori nu este bine cunoscută de către funcționar, ori nu este suficient apreciată.38
Activitățile funcționarilor fiscali sunt procedurate, astfel încât să poată fi monitorizate și controlate.
Gradul de procedurare al activității este mai mic la nivelul DGV, dar acest lucru este compensat de faptul
că se lucrează pe sistemul informatic integrat la nivel european, deci activitatea funcționarilor vamali
este înregistrată și poate fi monitorizată și controlată în acest fel.
La nivelul fiecărei direcții generale din ANAF sunt realizate analize de risc care ghidează activitatea. De
exemplu, inspecția fiscală are în acest moment propriul sistem informatic cu componentă de analiză de
risc, iar DGV lucrează pe sistemul informatic european. Trebuie menţionat că acest sistem nu este
compatibil cu cele folosite de celelalte direcții generale de la nivelul ANAF, fiind unic la nivelul instituţiei.
Cu toate că există funcțiuni sau atribuții de management al riscurilor de corupție, nu există un
mecanism dedicat de monitorizare sistematică și facilă a respectării procedurilor și a riscurilor care să
asigure atât organizarea eficace a activității, cât și sesizarea preliminară a situațiilor de risc, dar și
sancționarea celor responsabili de apariția lor. Acest sistem se preconizează a fi operațional în viitor.
Nu există un raport special privind sancțiunile disciplinare, aşa cum prevede SNA 2012–2015, dar
raportul anual de activitate al ANAF conţine o secţiune dedicată acestora, în care sunt precizate numărul
de controale interne efectuate, împreună cu numărul şi tipul de măsuri luate în cadrul acestora.
Totodată, raportul conţine şi o estimare a prejudiciului pe seama fondurilor publice constatat ca urmare
a acţiunilor de control intern. Pe lângă creşterea transparenţei instituţiei, un astfel de raport ar fi de
mare ajutor la identificarea vulnerabilităţilor interne şi pentru a arăta contribuabililor şi petenţilor că
sesizările şi petiţiile lor au un efect, precum şi că incidentele şi problemele semnalate de aceştia sunt
investigate şi soluţionate cu seriozitate de către ANAF, în special în cazul sancţiunilor aplicate pentru
fapte descoperite în urma unei sesizări venite din afara instituţiei.
38 ALISTAR Victor, COȘPĂNARU Iulia, et al., 2011, Alternativa la tăcere, Transparency International Romania, http://www.transparency.org.ro/proiecte/proiecte_incheiate/2010/proiect_1/index.html, http://www.avertizori.ro/MATERIALE/Alternativa.pdf.
111
Pentru persoanele care vor să depună o plângere sau o sesizare, website-ul ANAF conţine un formular
pentru sesizări, care poate fi completat şi trimis electronic, fără a necesita descărcarea vreunui fişier.
Alternativ, persoanele care nu au acces la internet sau nu doresc să utilizeze acest serviciu pot trimite o
sesizare scrisă.
ANAF implementează de asemenea un sistem TelVerde de primire a sesizărilor de la contribuabili,
existând la nivelul instituției o procedură de gestionare a acestor sesizări. Trebuie însă menționat că, așa
cum reiese din unele interviuri, poate exista o confuzie la nivelul contribuabililor între diferitele forme
de interacțiune cu ANAF puse la dispoziție mai recent de instituție. În timp ce TelVerde este pentru
sesizări, un alt număr de telefon este dedicat îndrumărilor și asistenței pentru contribuabili.
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD
Website-ul HMRC nu oferă posibilitatea de a adresa sesizări on-line. El oferă însă 133 de contacte pentru
toate tipurile de sesizări posibile care le pot fi adresate, precum şi o descriere a procedurii care va fi
urmată în soluţionarea acestora. Notificările şi sesizările primite de către HMRC au un termen prevăzut
prin lege de 30 de zile pentru a fi soluţionate.
În ceea ce priveşte raportarea de nereguli fiscale, HM Revenue & Customs a plătit £400.000 în 2013
către cetăţeni care au depus sesizări despre persoane care au evitat plata taxelor prin diverse mijloace
ilegale. Potrivit unei cereri de informaţii de interes public făcută de ziarul „Telegraph”39, plățile de
denunțare au variat de la 50£ (€63, $81) la 1.000£. HMRC a primit în jurul a 97.036 de sesizări în 2013,
dar, în timp ce fiecare apel la linia telefonică dedicată raportării de nereguli este investigată, doar o mică
parte din ele duce la o recompensă.
SPANIA
Organul de control intern al AEAT este Serviciul de Audit Intern. Acesta raportează direct președintelui
AEAT, care îl conduce fie direct, fie prin intermediul directorului general. Printre altele, el îndeplineşte
funcțiile de control intern, investigarea incompatibilităţilor şi problemelor de conduită ale angajaţilor, şi
are şi atribuţii de control al securităţii informațiilor şi accesului la informaţii.
AEAT oferă persoanelor posibilitatea de a depune sesizări atât on-line, pe website-ul propriu, cât şi în
scris, la adresa fizică a instituţiei. Aceste sesizări acoperă o plajă largă de probleme, între care ar putea fi
încadrate şi avertizările de integritate.
Serviciul de Audit Intern îndeplinește funcțiile de prevenire, detectare și investigare a posibilelor
comportamente neconforme/variabile/lipsite de predictibilitate ale angajaților AEAT, pe baza
plângerilor contribuabililor sau altor surse ori acțiuni ale Serviciului în sine în funcțiile sale de control
39 4. International Business Times, „HMRC plăteşte în 2013 400.000 de lire avertizorilor de integritate privind evaziunea fiscală”, URL = http://www.ibtimes.co.uk/hmrc-paid-400000-tax-avoidance-whistleblowers-2013-1471887
112
intern. În 2013, au fost efectuate 30 de investigații de acest gen. În 2014, acest număr a scăzut la 23 de
investigaţii.
În plus, Serviciul de Audit Intern are sarcina de a aplica reglementările privind incompatibilitățile
personalului aflat în serviciul administrației publice. Serviciul de Audit Intern elaborează propuneri și
raportul privind cererile prezentate de către personalul AEAT, atât pentru autorizarea de compatibilitate
cu alte activități publice, cât și de recunoaștere a compatibilității cu activități private, pe care șeful
Direcției Generale trebuie să-l formuleze în dosarele de compatibilitate. În 2014, au fost raportate 90 de
dosare de compatibilitate. În 2013, au fost raportate 111 dosare.
NORVEGIA
Politicile pe care se bazează administraţia fiscală din Norvegia sunt definite de confidențialitate,
integritate şi disponibilitate, iar gestionarea riscurilor are la bază standarde internaționale. Având în
vedere gradul mare de informatizare a activităţii administraţiei fiscale norvegiene, securitatea datelor
este un domeniu considerat a fi extrem de important de către Skatteetaten. Astfel, se efectuează
campanii anuale de conștientizare cu privire la luna de securitate națională (octombrie) și sunt publicate
articole în mass-media și pe website-ul instituţiei. Acesta este un foarte bun exemplu de bună practică
pentru sistemele informatizate, în special pentru administraţiile fiscale care prelucrează date foarte
sensibile.
Nu există o linie externă dedicată de raportare a neregulilor, dar rapoartele primite de Skatteetaten la
adresa angajaților săi sunt toate investigate. Există totuși o linie internă de raportare a neregulilor,
destinată exclusiv angajaţilor instituţiei, care oferă posibilitatea persoanelor de a-şi păstra anonimitatea.
Destinatarul sesizărilor este Serviciul de Audit Intern. Planul intern de audit este stabilit prin colaborare
strânsă cu managementul și aprobat de Directorul General al Skatteetaten, iar acțiunile agreate sunt
implementate de serviciul de audit până la aplicarea acțiunilor de corectare a neregulilor. Cazurile de
corupție înfăptuite sunt raportate Auditorului general și există o întâlnire anuală cu acesta unde sunt
discutate cazurile de fraudă în afaceri.
Mecanismele de control intern sunt stricte, existând proceduri standard pentru toate activităţile
desfăşurate de către angajaţii instituţiei, cum ar fi controalele şi inspecţiile fiscale, aplicarea de sancţiuni
şi executările silite. Există, de exemplu, un mecanism de identificare a angajaților pentru ca acesta să
răspundă de eventuale încălcări ale regulamentului intern. Accesul la documente în interiorul
organizaţiei este strict reglementat, în baza legislaţiei şi a principiului need-to-know (nevoii de a
cunoaşte). Astfel, accesul se face printr-un sistem IT prin care permisiunea de acces este dată de
conducere și care se bazează pe loguri, iar orice plată efectuată în numele instituţiei şi din conturile
acesteia trebuie întotdeauna să fie avizată de două persoane. Sancțiunile sunt date de către
departamentul de resurse umane, aplicarea lor fiind un proces destul de complicat. Sancţiunile sunt:
avertisment verbal, avertisment scris (2 avertismente), suspendarea dreptului de acces și transferul,
desfacerea contractului de muncă şi urmărirea penală.
113
Concluzii
Cu toate că există o serie de pârghii de responsabilizare (protecția avertizorilor de integritate este
reglementată, există un sistem de sesizare a incidentelor de integritate TelVerde), s-a identificat la
nivelul ANAF nevoia de a putea supraveghea mai bine activitatea funcționarilor fiscali. În acest
moment, monitorizarea, supravegherea și verificarea activităților funcționarilor, în afara unor
controale în instituție, interne sau externe, nu sunt realizate suficient de acoperitor și constituie o
vulnerabilitate.
Se recomandă, spre exemplu, ca sistemul de control managerial intern standardul 1 să fie aplicat prin
introducerea în sistemul de intranet a unei secțiuni dedicate practicii administrativ-fiscale în care să se
introducă în timp real toate actele administrativ-fiscale (jurisdicționale și nejurisdicționale) cu
aspectele de gradualizare a măsurilor adoptate în realizarea atribuțiilor de către fiecare funcționar
fiscal. Secțiunea ar urma să stabilească parametri și criterii de soluționarea a diferitelor tipuri de
operațiuni, organizate pe monografia administrativă. De asemenea, orice instrumente de control ex-
ante care completează inspecția administrativă ex-post sunt bine-venite.
4.1.3.3. Mecanisme pentru asigurarea eticii și integrității
ROMÂNIA
Conform SNA, măsurile de atingere a obiectivelor specifice în sprijinul asigurării eticii și integrității care
ar trebui să fie implementate de către instituţiile statului printre care și ANAF sunt următoarele:
1. autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii
(enumerate în Anexa nr. 2 la hotărâre);
2. intensificarea activităţilor de implementare a sistemelor de control intern/managerial la
ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi
bugetului oricărui fond special, incluzând instituţiile publice din subordine;
3. introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a
riscurilor de corupţie ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate;
4. implementarea Codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de
interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri
comunitare nerambursabile post-aderare;
5. consolidarea statutului şi rolului consilierului de etică;
6. operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call-center care să faciliteze sesizarea
iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie;
7. asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informaţii de interes public şi a celor
privind transparenţa procesului decizional;
8. dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare, e-administrare şi e-justiţie ca platforme de accesare a
serviciilor publice de către cetăţeni;
9. implementarea de proiecte pentru promovarea integrităţii şi bunei guvernări în parteneriat cu
societatea civilă;
114
10. îmbunătăţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie cu accent pe gestionarea
relaţiilor cu publicul şi mass-media;
11. asigurarea participării propriilor angajaţi la cursuri periodice privind normele etice şi de
conduită;
12. introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe tema integrităţii;
13. elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter informativ privind riscurile şi
consecinţele faptelor de corupţie sau a incidentelor de integritate;
14. evaluarea sistemului sancţiunilor administrative și a implementării lor;
15. consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi audit şi conştientizarea
factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control
intern/managerial;
16. intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităţilor de audit
şi control intern;
17. introducerea cu titlu experimental în instituţii publice a testelor de integritate ca măsură
exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice;
18. aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice şi de
conduită anticorupţie la nivelul tuturor funcţiilor şi demnităţilor publice;
19. publicarea periodică a unui raport privind sancţiunile disciplinare;
20. introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde într-un mod mai
elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească
nivelul răspunsurilor tip sau a sintagmelor şablon.40
Principala structură de etică şi integritate din cadrul ANAF este Direcţia Generală de Integritate.
Obiectivele DGI sunt: „prevenirea şi combaterea administrativă a actelor de corupţie; asigurarea
integrităţii profesionale în exercitarea funcţiilor publice; asigurarea exercitării ansamblului de operaţiuni
de control şi de monitorizare a activităţilor.”41 DGI este organizată şi funcţionează sub coordonarea
directă a preşedintelui ANAF. DGI este responsabilă pentru implementarea la nivelul ANAF a SNA, iar
cele mai multe dintre măsurile de atingere a obiectivelor specifice sunt implementate la nivelul ANAF,
inclusiv dezvoltarea unei metodologii de analiză a riscurilor de corupție, autoevaluarea implementării
SNA, implementarea standardelor de control intern managerial, asigurarea accesului la informații,
inclusiv prin call center, dezvoltarea unor funcții autonome de audit și de control intern prin integrarea
lor în direcții separate de celelalte structuri ale instituției etc. De asemenea, o parte dintre măsurile
implementate țin de asigurarea responsabilității și au fost prezentate în secțiunea anterioară.
În cadrul ANAF, există 9 consilieri de etică: unu la nivel central și 8 la nivel regional. Rolul consilierului
de etică este încă, într-o anumită măsură, unul formal, totuși îndeplinește un rol-cheie în prevenirea
faptelor de corupție, prin atribuția sa de a transmite informări colegilor. În acest caz, este necesară o
consolidare suplimentară a statutului și rolului consilierului de etică, conform SNA.
40 Strategia Naţională Anticorupţie 2012–2015. 41 Informaţii despre organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Integritate, URL = https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Prezentare_R/prezentare_DGI.pdf
115
Pentru a oferi un sprijin real angajaților ANAF, este necesar ca în procedurile interne cu privire la
activitatea consilierilor de etică să fie definit un spațiu adecvat acordării de consultanță privind
completarea și depunerea declarațiilor de avere și de interese. De asemenea, trebuie să fie dezvoltat un
sistem de identificare timpurie a incidentelor de integritate, iar declarațiile de avere și de interese
trebuie verificate și pe fond, nu doar pe criterii formale și cu privire la data depunerii. În acest sens, la
nivelul ANAF este necesară examinarea procedurilor existente pentru a se asigura îndeplinirea acestor
condiții, importante pentru asigurarea integrității, chiar dacă nu sunt imperativ solicitate prin lege.
Pentru ca politicile interne de asigurarea integrității să fie eficiente și să producă efectele scontate, este
necesar să fie completate de un program de consiliere cuprinzător, care vine în sprijinul punerii în
aplicare a politicilor respective. Din interviurile realizate a reieșit că rolul consilierului de etică este mai
degrabă unul pur formal. Controlul de fond al declarațiilor de avere și interese se realizează în celelalte
țări analizate, dar și în altele, fie că declarațiile respective sunt publice sau nu conform legii. Practica
administrativă de realizare a unor verificări interne se face în alt mod în diferite țări. Există țări în care
controlul se realizează la anumite categorii de personal și structuri selectate pe baza hărților de risc. De
asemenea, există sisteme administrative unde controlul se realizează automat de fiecare dată când sunt
verificate aspecte disciplinare.
La nivelul ANAF și DGV funcționează coduri de conduită pentru personalul instituțiilor, adaptate la
specificul activități lor. Totuși, trebuie menționat că acestea nu acoperă toate activitățile desfășurate de
funcționarii fiscali și vamali.
În ceea ce privește evitarea conflictelor de interese în realizarea activităților de control, inspecție și
executare silită, nu există reglementări speciale la nivel instituțional, în afară de prevederile din
legislație. Din păcate, existenţa legislaţiei nu este suficientă pentru a asigura şi aplicarea acesteia în
toate cazurile, de aceea se recomandă ca, pe lângă lege, să existe şi reglementări speciale la nivel
instituțional, cum ar fi de exemplu o politică internă cu privire la conflictele de interese. În ceea ce
privește activitățile de gestiune a competențelor material-administrative, este necesar ca standardul
minim prevăzut de lege să fie aplicat având în vedere contextul specific pentru operațiunile concrete.
Acest lucru trebuie realizat prin mecanisme de detaliere a contextului de vulnerabilitate și de
standardizare. Standardizarea poate fi realizată prin crearea și utilizarea unui sistem de liste de verificare
a conformității. Simpla trimitere la un standard general prevăzut de legislația primară nu asigură
înțelegerea și respectarea în fiecare operațiune a criteriilor de integritate.
La nivelul ANAF există un serviciu de supraveghere informatică și verificare a integrității, însă el urmează
a fi operaționalizat în 2016. Pe de altă parte, deși situația de pantuflaj este reglementată (prin HG nr.
611/2008 privind normele de aplicare ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici), nu
sunt prevăzute sancțiuni pentru aceasta și instituțiile publice, inclusiv ANAF, nu au dezvoltat mecanisme
de impunere a evitării acestei situații. De exemplu, nu există, deoarece nu sunt permise de lege, nici
mecanisme de urmărire a activității profesionale a foștilor angajați, nici mecanisme de bonificare a
personalului ANAF la părăsirea instituției.
Angajaţii ANAF sunt instruiţi în tematici anticorupţie şi cu privire la etică și integritate, fiind organizate
activități de instruire și informare în ceea ce privește respectarea eticii și prevenirea corupției pentru
angajații în poziții de execuție şi conducere.
116
Tematica de instruire aferentă acestor sesiuni de informare include prezentarea legislației în domeniu
(acte de corupție, sancţiuni, circumstanțe agravante, Codul etic al funcționarului public,
incompatibilitățile, conflictul de interese, sancțiunile disciplinare etc.), modalitățile în care un angajat
poate fi atras într-un act de corupție şi cum poate să le evite, exemple concrete la ceea ce un angajat al
ANAF trebuie să facă pentru a avea o atitudine etică la locul de muncă, precum și prezentarea şi
discutarea faptelor concrete de corupție care au avut loc în cadrul instituției.
Pe de altă parte, la nivelul ANAF nu au fost introduse, cu titlu experimental în instituţii publice, testele
de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice.
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD
HMRC efectuează periodic analize de risc de corupţie, în conformitate cu o metodologie proprie.
Instituţia are şi un Comitet de Etică şi Responsabilităţi, care este o subcomisie a Consiliului Director al
HM Revenue & Customs. Instituţia nu are însă un registru de riscuri identificate ca urmare a studierii
cazuisticii rezultate din inspecțiile și controalele desfășurate, nici o strategie de abordare a acestora. S-
au făcut însă cercetări pe baza cazuisticii HMRC, care s-au finalizat printr-un studiu, „Reînnoiri de risc
ridicat”.
Comitetul de Etică și Responsabilități are 3 membri, aleşi exclusiv din membrii neexecutivi ai Consiliului,
cu posibilitatea unui membru extern cooptat în loc de unul din nonexecutivi.
Comitetul de Etică şi Responsabilităţi are atribuţiile de a consilia Consiliul Director al HMRC dacă
strategiile, politicile, practicile și măsurarea performanței acestuia iau în considerare principiile şi
valorile declarate ale HMRC. El nu gestionează însă avertizările de integritate, pentru care există un
comitet special.
În privința instrumentelor de lucru și a mecanismelor utilizate în Marea Britanie, se pot menționa
exemplificativ în context:
Due diligence – activitate de investigare a profilurilor individuale ale lucrătorilor din cadrul
instituției similar cu modelul unității de afaceri interne a Poliției metropolitane din Londra.
Utilizarea testelor de integritate ca mecanisme cu sancțiune exclusiv administrativ-disciplinară.
Sistemul de testare a integrității este simularea unei situații similare cu cea din plângerea
primită sau reieșită din profilele de risc și se simulează o situație de vulnerabilitate. Dacă prin
răspunsul și atitudinea funcționarului fiscal se aduce atingere vădită Codului de Etică și
responsabilitate, atunci se pornește acțiunea disciplinară pentru concediere.
Linie dedicată de whistleblowing pentru raportarea tuturor abaterilor interne centralizată la
același compartiment care analizează și plângerile privind comportamente neetice ale
funcționarilor fiscali.
Evaluarea periodică a modului de asumare și însușire a culturii etice a personalului.
117
SPANIA
AEAT nu are un Cod de Etică intern. Astfel, integritatea personalului AEAT este reglementată prin Legea
nr. 3/2015 privind exercitarea celei mai mari responsabilităţi de către Administrația Generală de Stat.
Această lege conţine, printre altele, un capitol dedicat regimului conflictelor de interese şi al
incompatibilităţilor.
Agenţia demonstrează însă interes în promovarea responsabilităţii civice. Astfel, în 2014, AEAT a derulat
o campanie de conştientizare asupra fraudei. Campania a avut scopul de a sensibiliza cetățenii pentru
îndeplinirea corectă a responsabilităților fiscale şi promovarea responsabilității civice. Frauda a fost
reprezentată ca un comportament antisocial și egoist, care are repercusiuni negative asupra tuturor,
fiind pus accentul pe lipsa de solidaritate a celor care înșeală și dăunează celorlalți. În plus, sloganul ales
a fost „Toţi plătim ceea ce fraudezi tu." Canalele de diseminare alese au fost televiziunea, radioul și
internetul, campania desfăşurându-se din 19 iunie până la 30 iunie 2014.
În Spania, în completarea controlului intern sunt realizate și protocoale de colaborare cu
Guardia dela ficalia, structură specializată de parchet cu atribuții de antifraudă și corupție.
În procesul de recrutare a funcționarilor fiscali sunt testate și cunoștințele privind Codul de etică
internă, iar la evaluarea periodică a funcționarilor este introdus și un criteriu de evaluare privind
etica și integritatea.
Funcția de consiliere este permanentă și autonomă în cadrul instituției cu rol de informare și
mediere.
De asemenea, curricula de formare profesională continuă cuprinde aspecte practice și standarde
de prevenire a fraudei interne și corupției, ca o parte a planului de conștientizare continuă a
angajaților.
NORVEGIA
Skatteetaten are un cod de conduită care stipulează toleranța zero față de corupție. Fiecare contract de
muncă stipulează, de asemenea, respectarea codului de conduită. Acesta prevede ilegalitatea acceptării
cadourilor de la orice persoană fizică și juridică. Existenţa codului de conduită şi obligativitatea clauzei cu
privire la acesta din contractele de muncă se fundamentează pe legea norvegiană împotriva corupției
(Codul Civil Penal General, secţiunea 276, a–c) și Legea imunității, adoptată în 2008, prin care angajații
trebuie să facă tot ce este posibil pentru a preveni faptele de corupție (secțiunile 1–6). Acestea sunt
dublate de Legea Funcționarilor Publici (secțiunile 14–16) prin care este interzisă primirea cadourilor,
comisioanelor sau oricăror alte avantaje și servicii în timpul exercitării funcției deținute (secțiunea 20).
În ceea ce privește conflictele de interese, legea norvegiană prevede abţinerea oricărui funcționar public
de la a lucra la un caz în care aceasta are vreun interes direct sau indirect. Abţinerea se aplică la toate
circumstanțele care încalcă principiile confidențialității sau imparțialității.
Gestionarea riscurilor de corupție se face în cadrul unor programe de formare pentru management în
domeniul evaluării riscurilor de corupție și a fraudelor, însoțite de prelegeri și filme relevante. Training-
urile contribuie, de asemenea, la învățarea felului în care pot fi gestionate dilemele etice și au loc anual.
118
În efortul de a evita incidente de corupţie în ceea ce priveşte calcularea taxelor propriilor angajaţi,
acest demers are loc în condiţii speciale prin norme specifice privind regimul special pentru stabilirea
taxelor pentru angajații administrației fiscale. Acestea urmăresc să asigure legitimitatea și încrederea în
sistemul de administrare fiscală în ceea ce privește procesul de management fiscal. Astfel, există două
birouri (Namsos și Skien) responsabile cu administrarea taxelor soților, partenerilor, copiilor și
societăților unde angajaţii Skatteetaten sunt acţionari majoritari sau proprietari. În ceea ce priveşte
prelucrarea în conformitate cu administrația fiscală specială, ofițerii fiscali au acces limitat la programul
special de impozitare (SL), arhiva electronică (ELARK) și Registrul de stat de bunuri imobiliare (SERG), cu
excepția inspectorilor fiscali din cadrul celor două oficii. Sistemul special de impozitare conține un jurnal
al evenimentelor, ceea ce înseamnă că orice acces, inclusiv „ocheadele", este înregistrat în jurnalul
respectiv. A fost creată o procedură specială pentru a limita accesul la programul special de impozitare,
dar nu și pentru alte domenii de activitate fiscale, cum ar fi registrul populației sau registrul TVA. S-a
efectuat însă o analiză pentru a evalua nevoia unui sistem de organizare similar şi pentru alte domenii
de activitate fiscală.
Persoanele cu funcţii de management beneficiază de programe de formare în evaluarea riscurilor și
dileme etice în ceea ce privește corupția și frauda. Sunt pregătite, de asemenea, prelegeri și filme pe
această temă, şi există un modul separat cu privire la gestiunea eticii și prevenirea fraudei. Formarea cu
privire la modul în care trebuie gestionate dilemele etice are loc cel puțin o dată pe an sau ori de câte ori
este nevoie. Dilemele etice se regăsesc, de asemenea, şi printre temele discutate la întâlnirile şi
conferințele managementului.
Concluzii
La nivelul tuturor instituțiilor analizate se realizează gestiunea riscurilor de corupție, existând sisteme
specifice de control managerial în acest sens.
La nivelul tuturor instituțiilor există funcții dedicate, cursuri, seminarii organizate și campanii de
comunicare interne – la nivel instituțional – realizate pe tema integrității.
Toate instituțiile au linii telefonice dedicate avertizorilor de integritate, interni și externi.
În ceea ce priveşte codurile de etică şi conduită, Norvegia este singura ţară a cărei agenţie de
administrare fiscală are un Cod de Etică intern. Agenția din România are, pe lângă prevederile Legii nr.
7/2004, şi nişte coduri specializate pentru funcționarii ce îndeplinesc doar anumite funcții în ANAF și
DGV, Spania şi Marea Britanie nu au un astfel de cod, fiind reglementate exclusiv prin legislaţia existentă
la nivel naţional.
În cazul Marii Britanii, sunt organizate teste de integritate în cadrul anchetelor disciplinare, în timp ce, în
celelalte țări, aceste mecanisme nu sunt folosite.
În ceea ce privește prevenirea situațiilor de incompatibilitate și conflicte de interese, sistemele analizate
se bazează în primul rând pe semnalarea acestora de către cei implicați și abținere voluntară. Totuși,
câteva elemente sunt utilizate în plus în Norvegia, Marea Britanie și Spania. În cazul norvegian s-a
dezvoltat un mecanism de control special al declarațiilor fiscale ale propriilor angajați ai agenției fiscale.
119
În Marea Britanie se realizează un control amănunțit al funcționarilor fiscali din funcții și departamente
cu risc la corupție mai mare, iar în Spania se realizează rapoarte detaliate asupra situațiilor de
incompatibilitate și conflicte de interese semnalate de funcționarii fiscali. Acestea sunt de ordinul
sutelor pe an. În acest mod, agenția fiscală poate să monitorizeze cele mai frecvente situații în care
incompatibilitățile și conflictele de interese apar și să creeze mecanisme care să poată să prevină
apariția acestor cazuri, adaptate la specificul lor.
4.1.4. Rol – combaterea evaziunii și fraudei fiscale ș i vamale
Agențiile fiscale analizate au roluri foarte complexe, iar analiza comparativă se va concentra pe rolul
agențiilor fiscale în combaterea fraudei fiscale, deoarece aceasta este o cauză importantă a apariției
cazurilor de corupție.
ROMÂNIA
Conform HG nr. 520/2013 privind organizarea şi funcționarea Agenției Naționale de Administrare
Fiscală, rolul principal al ANAF este de a asigura „administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor şi a
altor venituri bugetare date prin lege în competența sa, aplicarea politicii şi reglementărilor în domeniul
vamal şi exercitarea atribuțiilor de autoritate vamală, precum şi controlul operativ şi inopinat privind
prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect evaziunea fiscală şi frauda
fiscală şi vamală, precum și a altor fapte date prin lege în competența sa”42.
De-a lungul timpului, ANAF a dat dovadă de eficienţă în îndeplinirea funcţiilor sale. În 2014, totalul
veniturilor bugetare realizate de ANAF a fost de 182.546,1 mil. lei, cu 8.992,6 mil. lei mai mult decât în
anul 2013. Veniturile bugetului de stat au fost de 123.145,7 mil. lei, în creştere cu 4,6% faţă de anul
2013. Contribuţia cea mai mare a fost adusă de TVA (41,3%), urmată de accize (19,5%) şi impozitul pe
venit (19%).
Din totalul veniturilor, 23.441,7 mil. lei au fost obţinuţi din impozitul pe venit, 12.190,3 mil. lei din
impozitul pe profit, 50.878,5 mil. lei din TVA, 24.000,6 mil. lei din accize, 38.845,0 mil. lei pentru
asigurările sociale de stat, 19.026,9 mil. lei pentru Fondul naţional unic de asigurări de sănătate, 1.528,5
mil. lei pentru asigurările de şomaj şi 91.090,6 mil. lei din administrarea marilor contribuabili. Totodată,
au mai fost colectaţi 14.520,0 mil. lei din executări silite şi 16.988,3 mil. lei din arierate fiscale
recuperabile.
Tot în 2014, pentru combaterea evaziunii fiscale, ANAF a efectuat o serie de activităţi. Printre acestea se
numără:
Controale antifraudă prin care au fost descoperite fapte de evaziune fiscală săvârşite prin
lanţuri tranzacționale fictive. În urma acestora au fost evaluate prejudicii totale cauzate
bugetului de stat în sumă de 3.465,6 mil. lei.
Verificări cu privire la munca nedeclarată şi subdeclarată, în cadrul unui proiect pilot vizând
creşterea conformării fiscale în domeniul impozitului pe salarii şi contribuţiilor sociale.
42 Art. 4, HG nr. 520/2013 privind organizarea şi funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, URL = https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/HG_520_2013.pdf
120
Verificările au fost extinse şi la contribuabilii autorizaţi ca agenţi de muncă temporară. În urma
controalelor efectuate au fost evaluate prejudicii în sumă totală de 338,4 mil. lei şi au fost
instituite măsuri asigurătorii în valoare totală de 268,4 mil. lei.
Monitorizarea traficului rutier de bunuri.
Controale asupra comerțului cu cereale şi produse de morărit–panificaţie. Au avut loc 1.251 de
acţiuni de monitorizare în 657 de locaţii de pe întreg teritoriul ţării, verificări asupra a 10.073
mijloace de transport, precum şi acţiuni de control asupra a 1.872 de contribuabili.
ANAF a desfăşurat şi verificări fiscale asupra a 24.160 de contribuabili. Acestea s-au soldat cu:
19.429 de amenzi contravenţionale în valoare totală de 93,3 mil. lei;
confiscări de numerar, venituri din activităţi ilicite şi bunuri, cu o valoare totală estimată de
279,8 mil. lei din care 193,8 mil. lei numerar şi venituri obţinute în mod ilicit, iar 86,02 mil. lei
bunuri;
714 de sesizări înaintate organelor de urmărire penală, valoarea prejudiciului aferent acestora
fiind de 3.465,6 mil. Lei;
suspendarea activităţii unui număr de 1.628 de agenţi economici;
1.302 măsuri asigurătorii pentru active patrimoniale, în valoare totală de 2.480,7 mil. Lei;
declararea în inactivitate fiscală a unui număr total de 592 de contribuabili.
Tot în 2014 au mai fost întocmite şi 2.428 de rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică cu prejudicii
însumând 6.460 mil. lei. De asemenea, au fost efectuate 1.521 de verificări fiscale şi 785 de investigaţii
financiare în vederea indisponibilizării de bunuri. Valoarea totală a sumelor şi bunurilor indisponibilizate
a fost de 1.489,1 mil. lei.
O parte importantă a activităţii ANAF constă în inspecţiile fiscale. Astfel, în 2014, au fost efectuate
70.912 inspecţii şi controale, cu 18,4% mai puţin decât în 2013, în urma cărora au fost stabilite sume
suplimentare totale de 13.991,1 mil. lei, cu 50,7% mai mult decât în anul 2013, şi a fost diminuată
pierderea fiscală cu suma de 1.575,5 mil. lei. Aparatul de control al activităţii de inspecţie fiscală din
cadrul DGAMC a efectuat 1.246 de acţiuni de inspecţie fiscală, în urma cărora au fost atrase la bugetul
general consolidat obligaţii suplimentare în valoare de 2.629,8 mil. lei.
În urma inspecţiilor fiscale au fost aplicate 12.548 de amenzi contravenţionale, însumând 24,0 mil. lei,
sumă cu 15,9% mai mare decât cea înregistrată în 2013. Totodată, au fost înaintate 2.914 de sesizări
către organele abilitate în vederea continuării cercetărilor, însumând un prejudiciu de 9.217,6 mil. lei, cu
55,5% mai mult decât în anul anterior. Au fost instituite şi 2.339 de măsuri asigurătorii, în valoare totală
de 3.685,2 mil. lei, cu 26,5% peste valoarea înregistrată în 2013. Nivelul sumelor estimate din
confiscările de bunuri şi numerar a crescut şi el cu 294,2%, de la 5,6 mil. lei în anul 2013 la 22,0 mil. lei în
2014.
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD
În ultimii ani, HMRC a înregistrat o creştere continuă a eficienţei sale în a-şi îndeplini rolul de combatere
a evaziunii şi fraudei fiscale. În 2015, de exemplu, veniturile colectate din taxe au avut valoarea record
de £517,7 miliarde, cu £11,9 miliarde (2,4%) mai mult decât în anul anterior. Iar veniturile colectate la
121
buget prin activităţi de conformitate (inspecții, controale) au însumat £26,6 miliarde. În plus, instituţia a
deschis 1.289 de dosare pentru infracţiuni fiscale şi a redus pierderile cauzate de fraudă şi erori de
taxare la 4,4% – cea mai mică valoare înregistrată vreodată.43
HMRC are un avantaj important prin prisma existenţei practicii unitare atât în colectarea taxelor şi
impozitelor, cât şi în aplicarea legislaţiei fiscale. Instituţia pune la dispoziţia angajaţilor săi o serie de
manuale care explică în detaliu cum trebuie aplicată legislaţia fiscală în Marea Britanie, fie ea naţională
sau internaţională. Aceste manuale sunt revizuite şi actualizate de fiecare dată când apare o schimbare
legislativă relevantă. Manualele pot fi consultate de oricine, ele fiind publicate pe website-ul HMRC într-
o secţiune specială.44
Riscul de coluziune dintre funcționarii fiscali și contribuabili este redus nu doar prin existența unor
mecanisme de prevenire a corupției la nivel public, ci și prin existența unor mecanisme de prevenire,
combatere și sancționare a corupției în sistemul privat. În Marea Britanie, în 2010, a fost adoptată o
lege care este considerată la nivel internaţional ca fiind unul dintre cele mai bune documente
legislative de luptă împotriva corupţiei. The Bribery Act se referă atât la mita din sectorul public, cât şi
la cea din sectorul privat. O secţiune specială din lege priveşte incapacitatea unei organizaţii
comerciale de a preveni mita pentru sau în numele său. De asemenea, legea menţionează că pentru a
preveni corupţia, organizaţiile comerciale trebuie să adopte documente interne în acest sens, dar mai
mult trebuie să se preocupe de reputația și integritatea partenerilor lor de afaceri.
SPANIA
În ultimii ani, veniturile colectate din taxe de către AEAT au înregistrat o creştere continuă. Astfel, în
2014, acestea au avut o valoare totală de 221,707 milioane de euro, cu 3.3% mai mult decât în anul
anterior. S-a înregistrat o creștere notabilă a veniturilor realizate din TVA (4,4%) legate de creșterea
cheltuielilor supuse impozitului, cu menținerea aceleiași rate ca și în 2013; dar există, de asemenea, o
creștere a veniturilor obţinute din impozitul pe venit personal (2,7%), impozitul pe profit (1,9%) și taxele
speciale (1,9%). În mod similar, s-au înregistrat creșteri mari ale veniturilor obţinute din impozitul pe
venit al non-rezidenţilor (11,6%) și ca urmare a creşterii taxei de mediu (9,9%).
Controalele şi inspecţiile fiscale selective, având ca ţintă formele mai complexe de fraudă şi evaziune
fiscală, au avut ca rezultat depunerea a 391 de sesizări la Procuratură pentru infracţiuni împotriva
Trezoreriei, în valoare totală de 305,04 milioane de euro.
43 Raport Anual de Activitate al HMRC 2015, URL = https://www.gov.uk/government/publications/hmrc-annual-report-and-accounts-2014-to-2015/highlights-another-good-year-for-hmrc 44 Manuale HMRC, URL = https://www.gov.uk/government/collections/hmrc-manuals
122
NORVEGIA
Majoritatea fraudelor investigate de către Skatteetaten sunt descoperite şi raportate de către
contribuabili. Toate cazurile de posibile fraude sunt investigate de către un funcționar specializat din
interiorul Skatteetaten, în colaborare cu Serviciul de Audit Intern al Skatteetaten.
Pentru a-şi mări performanţele înregistrate, Skatteetaten şi-a îmbunătăţit serviciile prin reducerea
timpului de procesare a cazurilor în zone care sunt importante pentru publicul larg, cum ar fi
contestaţiile depuse pentru calculul taxelor.
De asemenea, pentru a reduce vulnerabilitățile la coluziune între funcționarii fiscali și contribuabili,
procesarea declarațiilor fiscale dintr-o regiune a țării se face într-o altă regiune. Această activitate
„încrucișată” este un exemplu de bună practică pentru alte agenții fiscale.
Concluzii
Analiza arată că toate cele patru agenții analizate sunt performante și eficiente în realizarea rolului lor.
În cazul României, cifrele raportate sunt impresionante, dar rapoartele de performanță publicate anual
nu arată impactul creșteri eficacității instituției în combaterea evaziunii fiscale, odată cu înființarea
DGAF, la nivelul creșterii nete a veniturilor la bugetul de stat. O concentrare mai mare a acțiunilor DGAF
către zonele care să genereze impact pentru bugetul de stat este necesară, dar este de asemenea și de
anticipat, având în vedere perfecționarea sistemelor de analiză de risc și de organizare a activității pe
baza acestor analize, la nivelul instituției.
4.1.5. Concluziile analizei comparative
O diferenţă importantă între ANAF şi structurile similare din celelalte ţări analizate este că ANAF nu are
un protocol de colaborare încheiat formal cu alte instituţii şi publicat, cum are de exemplu Skatteetaten
din Norvegia, care a semnat protocoale cu Auditorul General (echivalentul norvegian al Curţii de
Conturi) şi cu poliţia, lucru care servește la uşurarea semnificativă a muncii angajaţilor instituției. Toate
colaborările ANAF cu alte instituţii, cum sunt de exemplu cele cu DGI, ANI şi DNA, sunt informale, nefiind
semnat niciun protocol formal de colaborare cu acestea.
Toate cele patru instituţii au un nivel ridicat de informatizare, cea mai avansată din acest punct de
vedere fiind agenția norvegiană, unde majoritatea proceselor interne şi a serviciilor oferite
contribuabililor sunt disponibile on-line. ANAF oferă şi ea anumite servicii on-line, dar din păcate
accesarea acestora este îngreunată de design-ul complicat al website-ului, care poate descuraja
contribuabilii de la utilizarea lor. Singura metodă eficientă de a găsi informaţii pe website-ul ANAF care
nu constau în serviciile oferite de ANAF este de a accesa harta website-ului şi de a trece în revistă toate
secţiunile sale în acest mod, o metodă care nu este la îndemâna majorităţii utilizatorilor care nu folosesc
frecvent internetul şi care, de multe ori, nu cunosc utilitatea hărţii site-ului.
123
Prin analiza comparativă au fost identificate o serie de bune practici care pot fi transpuse în cadrul
administrației fiscal și vamale din România, pentru a crește eficacitatea acțiunilor de prevenire și
combatere a corupției:
Agenția fiscală britanică a publicat diverse ghiduri care să ajute contribuabilii să înțeleagă
anumite reglementări, ghiduri care sunt ușor de înțeles și foarte bine explicate. Ghidul pe
conformitate, de exemplu, conține 51 de pagini și explicații făcute pe diferite subpuncte. De
altfel, agenția britanică excelează prin transparență, publicând programul său de control și
metodologiile/procedurile de control astfel încât orice contribuabil subiect al unei inspecții
fiscale sau al unui control să înțeleagă care sunt regulile care i se aplică.
Această bună practică poate fi integral preluată fără a presupune un efort bugetar substanțial,
ANAF are capacitatea de a implementa această bună practică și nu este nevoie de modificări
legislative. Este necesară o analiză a celor mai frecvente probleme cu care se confruntă
contribuabilii și a celor mai frecvente cazuri de neînțelegere a cadrului normativ și pe baza
acestora trebuie revizuite ghidurile existente (care nu sunt foarte apreciate de contribuabili, așa
cum rezultă din interviuri și focus-grupuri). Pentru testarea gradului în care ghidurile răspund
nevoilor contribuabililor se pot organiza focus-grupuri de testare a clarității, calității și eficienței
lor.
De asemenea, în ceea ce privește publicarea altor documente, buna practică poate fi transpusă
prin publicarea procedurilor de inspecție și control, cu evidențierea pașilor pe care inspectorii
trebuie să îi facă și a documentelor pe care contribuabilii trebuie să le pună la dispoziția
inspectorilor.
De asemenea, la nivelul ANAF ar putea fi analizată oportunitatea publicării criteriilor care stau la
baza analizei de risc care determină programul de inspecții și controale, astfel încât și
contribuabilii să poată să aprecieze dacă se situează într-o categorie de risc sau nu.
În Norvegia, pentru a reduce vulnerabilitățile la coluziune între funcționarii fiscali și
contribuabili, procesarea declarațiilor fiscale dintr-o regiune a țării se face într-o altă regiune.
Aceasta activitate „încrucișată” este un exemplu de bună practică pentru alte agenții fiscale.
Această practică ar putea fi preluată și în România pentru a evita situații de familiaritate și
coluziune între agenții economici verificați și funcționarii fiscali și, de asemenea, ar putea fi
dezvoltată prin realizarea prin Strategia de Resurse Umane a unor sisteme de rotație a
personalului între direcții, pentru a evita atât situații de familiaritate și coluziune între agenții
economici verificați și funcționarii fiscali, cât și apariția unor situații de influențe din afara ANAF
a unor persoane (din mediul politic sau economic) consolidate asupra unor funcționari fiscali.
La nivel instituțional, preluarea acestei bune practici presupune însă schimbarea unui număr
mare de proceduri interne și, de asemenea, are impact bugetar prepunând o mobilitate foarte
mare a personalului care efectuează controale, deplasări mai lungi etc. Nu în ultimul rând,
pentru realizarea „încrucișată” a controlului documentar este necesară informatizarea
integrală a procesului de interacțiune cu contribuabilii. Toate aceste modificări la nivel
instituțional au de asemenea și impact bugetar. Având în vedere numărul de operațiuni
124
realizat de instituție, impactul bugetar poate fi considerabil. De asemenea, trebuie analizată
suplimentar necesitatea de modificare a Codului de Procedură Fiscală pentru a permite
implementarea și în România a acestei bune practici.
În Spania se realizează rapoarte detaliate asupra situațiilor de incompatibilitate și conflicte de
interese semnalate de funcționarii fiscali. Acestea sunt de ordinul sutelor pe an. În acest mod,
agenția fiscală poate să monitorizeze cele mai frecvente situații în care incompatibilitățile și
conflictele de interese apar și să creeze mecanisme care să poată să prevină apariția acestor
cazuri, adaptate la specificul lor.
Această practică ar putea fi preluată în România în atribuțiile DGI și ale serviciilor de
integritate propuse a fi organizate la nivelul DGRFP și DGAMC, având același scop al
monitorizării și prevenirii (avertizării precoce) cu privire la cazurile de incompatibilitate și
conflicte de interese. Inițiativa se încadrează în prevederile Statului funcționarilor publici,
nefiind necesară nicio modificare legislativă. Implementarea acestei bune practici presupune
dezvoltarea unei metodologii specifice la nivelul DGI și angajarea unor persoane care să
primească în principal această atribuție, aceste angajări având și impact bugetar, dar limitat.
Un impact bugetar și instituțional mai mare îl are implementarea acestei bune practici la
nivelul structurilor subordonate, DGRFP și DGAMC, unde este necesară crearea unor
departamente specializate de integritate, cu implicațiile precizate în prezentul studiu în cadrul
scenariului de la capitolul 3, secțiunea 3.3.1.
125
Indicatori de analiză a capacităţii România Marea Britanie Spania Norvegia R
esu
rse
Competenţe Fisc şi vamă Fisc şi vamă Fisc şi vamă Fisc
Adecvarea numărului de resurse umane raportat la numărul de contribuabili
Parţial Da Parţial Parţial
Adecvarea procedurilor/facilităţilor/echipamentelor IT raportat la numărul de obligaţii/responsabilităţi şi numărul de contribuabili
Parţial Da Da Da
Nivelul salarial este motivant raportat la nivelul salariului general
Nu Da Da N/A
Resurse disponibile pentru motivarea salarială a angajaţilor Nu Da Da N/A
Resurse disponibile pentru motivarea non-salarială a angajaţilor
Parţial, dar limitat Da Nu N/A
Există proceduri personalizate de recrutare astfel încât să asigure personal de calitate
Nu Da Nu Da
Acces la programe de formare profesională pentru personal Da Da Da N/A
Ind
ep
en
den
ţă
Cadrului normativ aplicabil stabil Parţial Da Da Da
Numirea conducerii instituţiei Prim-ministrul; Preşedintele ANAF pentru celelalte funcţii de
conducere
Consiliul Director
Concurs Concurs
Modalitatea de selecţie a inspectorilor fiscali Concurs public Concurs, head hunting
Concurs public
Concurs, head hunting
Statutul personalului şi posibilitatea de influenţare a carierei acestora (numire/revocare din funcţie)
Secretar de stat; funcţionari publici numiţi prin concurs
Funcţionari publici
Funcţionari publici
Funcţionari Publici
Statutul instituţiei (agenţie independentă; instituţie în subordinea guvernului; instituţie subordonată Ministerului de Finanţe)
Organ de specialitate al administrației publice centrale în
subordinea Ministerului Finanţelor publice
Organ non-ministerial care
se bucură de independenţă
Entitate publică în
cadrul Ministerului de Finanțe,
care se bucură de un grad sporit de
autonomie
Grad sporit de
independenţă
Controlul activităţii instituţiei Ministerul Finanţelor Publice Secretarului General al Trezoreriei
Ministerul Finanţelor
Ministerul Finanţelor
Tr an sp ar en ţă Disponibilitatea informaţiilor de interes public de pe website-ul instituţiei:
126
Indicatori de analiză a capacităţii România Marea Britanie Spania Norvegia
Coduri etică Da Nu Nu Da
Departament de comunicare şi date de contact Da Da Da Da
Secţiune pentru petiţii Nu Da Nu Nu
Rapoarte anuale Da Da Da Da
Rapoarte referitoare la principalele constatări din activitatea fiscală şi vamală
Da Da Da Da
Disponibilitatea informațiilor pentru contribuabili pe website:
Existentă Da Da Da Da
Accesibilitatea ca limbaj şi nivel de explicitare Parţial Da Parţial Parţial
Existenţa posibilităţii depunerii on-line a declaraţiilor fiscale Da Da Da Da
Existenţa declaraţiilor de avere şi interese pe website Da Nu Nu Nu
Existenţa informaţiilor despre organizarea instituţiei (Rof, organigramă, bază legală)
Da Da Da Da
Re
spo
nsa
bili
tate
Existenţa unui mecanism de control instituţional (structură de supervizare)
Da Da Da Da
Existenţa unor mecanisme de controlul/monitorizarea inspectorilor
Da Nu Da Da
Existenţa mecanismelor de depunere a plângerilor de către contribuabili
Da Da Da Da
Eficienţa mecanismelor de răspundere disciplinară Da Nu Da Da
Me
can
ism
e p
en
tru
asi
gura
rea
eti
cii ş
i
inte
grit
ăţii
Existenţa unui cod etic dedicat Parţial, pe tipuri de funcţii Nu Nu Da
Existenţa unui consilier de etică Da Da Nu Nu
Existenţa unui responsabil pentru colectarea declaraţiilor de avere şi interese
Da Nu Nu Nu
Existenţa declaraţiilor de avere şi interese Da Da Da Da
Existenţa unei politici proprii referitoare la conflictele de interese care să conţină modalităţi de evitare a acestora la numirea cuiva în echipa de control, la contribuabil (în timpul controlului), în AP, în comisii disciplinare, în rapoarte ierarhice
Nu N/A N/A Da
Existenţa unei linii/unui responsabil pentru avertizorii de integritate
Da Da Nu Nu
Existenţa unui mecanism/procedură de analiză a incidentelor de integritate şi corectare a politicilor interne
Parţial Da Nu Nu
Desfăşurarea de traininguri/campanii de informare Da Nu Da Da
Efectuarea de analize de risc/vulnerabilităţi la corupţie Parţial Da Nu Nu
127
Indicatori de analiză a capacităţii România Marea Britanie Spania Norvegia
Existenţa unui registru pentru declararea cadourilor Parţial Nu Nu Nu R
ol
Obiective instituţionale clar definite şi cuantificabile Da Da Da Da
Gradul de îndeplinire a obiectivelor Parţial Da Nu Nu
Se realizează recuperarea unor sume pierdute prin frauda fiscală
Da Da Da Da
Se realizează confiscări în baza deciziilor definitive de condamnare pentru alte fapte decât fraudă fiscală
Parţial Da Da Da
Stimularea conformării voluntare a contribuabililor Parţial Da Da Da
Derulează controale eficiente la contribuabili Da Da Da Da
128
5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Analiza realizată scoate în evidență o serie de vulnerabilități la corupție ce sunt identificate recurent de
mai mulți actori interni și externi instituției, consultați prin aplicarea diverselor metode de cercetare
utilizate în cadrul studiului.
Riscurile și vulnerabilitățile la corupție sunt prezentate în cadrul capitolului de concluzii pe baza
structurii grilei de analiză care a stat la baza formulării criteriilor și indicatorilor cuprinși în instrumentele
de cercetare. Nivelurile legislativ, instituțional și practic au fost avute în vedere, vulnerabilitățile fiind
prezentate pentru subcriteriile de analiză în măsura în care datele avute la dispoziție au permis acest
lucru.
5.1 Identificarea vulnerabilităților și riscurilor la corupție în domeniul fiscal și vamal și măsuri de
diminuare a acestora
5.1.1 Vulnerabilități ș i riscuri la corupție în managementul resurselor umane – Atribuții,
funcții, sarcini, competență și performanță (resurse umane)
5.1.1.1 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul fiscal
Vulnerabilități la corupție generate de volumul de muncă și repartizarea sarcinilor
În ceea ce privește resursele umane disponibile, rezultatele cercetării cantitative arată că 21% dintre
persoanele fizice și 14% dintre persoanele juridice sunt nemulțumite de timpul în care ANAF rezolvă
solicitările adresate de contribuabili. Interviurile și observațiile confirmă existența unor probleme la
nivelul instituției în a răspunde cu promptitudine contribuabililor. La aceste surse de informații se
adaugă analiza instituțională și comparativă care arată că, în ciuda aparențelor prezentate uneori de
mass-media, personalul ANAF și al structurilor subordonate este insuficient sau nu este distribuit pe
direcții și sarcini astfel încât să se evite supraîncărcarea unor persoane cu atribuții-cheie.
Angajații ANAF consideră că supraîncărcarea cu sarcini, lipsa de resurse la nivelul instituției și
subdimensionarea structurii de personal sunt principalele aspecte care le pot cauza o performanță
scăzută în îndeplinirea sarcinilor de muncă.
Toate aspectele menționate mai sus reprezintă o vulnerabilitate internă a instituției și totodată o
vulnerabilitate indirectă la corupție. Situația duce la apariția unor breșe neacoperite de activitatea
funcționarilor fiscali unde se poate dezvolta evaziunea fiscală și ulterior, pentru a evita sancțiunile ANAF,
coluziunea între funcționarii ANAF și DGV și contribuabilii evazioniști.
Vulnerabilități la corupție generate de motivarea resurselor umane
În contextul salarizării din sistemul public din România, chiar dacă salariile la nivelul ANAF se situează la
nivelul salariului mediu pe economie, analiza instituțională și comparativă arată că remunerația
funcționarilor fiscali și vamali nu este corelată cu abilitățile și responsabilitățile lor.
Aceasta este o vulnerabilitate internă a instituției și, în același timp, o vulnerabilitate directă la corupție.
Totuși, gradul de vulnerabilitate este mic dat fiind că o proporție foarte mare a funcționarilor ANAF și ai
structurilor subordonate care au răspuns sondajului nostru s-au declarat mulțumiți și mândri că lucrează
la ANAF.
129
În această privință există însă diferențe regionale semnificative din punct de vedere statistic. Angajații
ANAF se declară în mare și foarte mare măsură motivați profesional (71%), cei mai motivați se
consideră angajații ANAF din Regiunea Nord-Vest (88%), iar cei mai puțin motivați se consideră
angajații ANAF din Regiunea Vest (57%). Motivarea personalului este legată de gradul de mulțumire
față de locul de muncă, dar nu există o legătură de cauzalitate între acestea. Angajații din regiunea Vest
se declară în proporție de 76% mulțumiți de modul în care munca lor este evaluată financiar
(remunerată), iar angajații din regiunea București-Ilfov în proporție de 71% mulțumiți, față de o medie
națională de 83%.
Aspectele menționate mai sus conduc la recomandarea de a aborda diferit modul de motivare a
personalului la nivelul diferitelor regiuni. Din punctul de vedere al motivării financiare, angajații ANAF
care lucrează în regiuni dezvoltate economic (așa cum sunt regiunile București-Ilfov și Vest) tind să fie
mai nemulțumiți deoarece își compară veniturile cu cele ale populației generale din zonă. Este astfel
deosebit de important ca strategia de resurse umane din ANAF să conțină și măsuri nonfinanciare de
motivare care să compenseze lipsa de motivare financiară.
Pe de altă parte, interviurile realizate cu personalul DGRFP relevă faptul că există o relativă instabilitate
a personalului tânăr, care nu se simte motivat nici financiar, nici de perspectivele de promovare.
Fluctuația de personal generată de această lipsă de motivare duce la accentuarea vulnerabilităților deja
prezentate referitoare la profesionalismul funcționarilor fiscali și la încărcarea cu sarcini a unor posturi-
cheie sau a unor persoane mai experimentate din instituție.
Vulnerabilități la corupție generate de pregătirea resurselor umane
În ceea ce privește pregătirea resurselor umane, rezultatele cercetării conduc la concluzia că, în general,
angajații ANAF și ai structurilor subordonate sunt bine pregătiți pentru activitatea pe care o desfășoară –
aproximativ 80% dintre contribuabilii persoane fizice și juridice fiind de această părere. Totuși 18%
dintre persoanele fizice și 19% dintre contribuabilii persoane juridice, PFA, AF, PL și LP sunt nemulțumiți
și foarte nemulțumiți de competența și profesionalismul funcționarilor fiscali. În legătură cu această
constatare trebuie să remarcăm două aspecte:
- există diferențe semnificative, în funcție de mărimea contribuabililor, în percepția asupra
competenței și profesionalismului personalului ANAF și al structurilor subordonate.
Contribuabilii mijlocii și mari sunt semnificativ mai mulțumiți de competența și profesionalismul
personalului ANAF, decât contribuabilii mici, PFA, AF, PL, LP și persoanele fizice;
- dintre contribuabilii mici, persoanele de vârstă mijlocie (între 35–49 de ani), care sunt de regulă
mai activi economic, sunt semnificativ mai mulțumiți de funcționarii fiscali.
Astfel se observă că nivelul de satisfacție față de competența și profesionalismul angajaților ANAF crește
odată ce crește „cultura” fiscală a respondenților și de asemenea nivelul de interacțiune cu instituția, cei
130
mai nemulțumiți fiind respondenții a căror opinie este adesea mediată de presă și care nu au
competențe fiscale45.
În acest context, se poate concluziona că nu atât competența, cât modul de interacțiune a
funcționarilor cu persoanele neexperimentate din punct de vedere fiscal reprezintă o vulnerabilitate
la corupție. De altfel, în urma aplicării metodei observației în cadrul cercetării a fost confirmată
atitudinea lipsită de profesionalism a unora dintre funcționarii fiscali de la ghișeele DGRFP. Acest aspect,
coroborat cu faptul că persoanele fizice și micii contribuabili preferă să interacționeze cu ANAF și
structurile subordonate la ghișeu, oferă o explicație pentru percepția unor contribuabili din aceste
categorii legată de lipsa de competență a funcționarilor.
Lipsa competențelor de comunicare/relaționare a funcționarilor fiscali care interacționează direct cu
contribuabilii este o vulnerabilitate internă a instituției și totodată o vulnerabilitate indirectă la corupție.
Situația duce la apariția unor neînțelegeri la nivelul contribuabilului, care poate greși ușor și poate
încerca ulterior să rezolve problemele apărute prin oferirea de mită, pentru a evita sancțiunile ANAF.
Contribuabilii intervievați au remarcat, de asemenea, lipsa unei abordări unitare și orientate spre
clarificarea problemelor contribuabililor în relația cu funcționarii fiscali rugați să lămurească anumite
probleme de aplicare și interpretare a legii. Opinia contribuabililor intervievați este că, la nivelul
ANAF, nu există o orientare pe partea de prevenție, lipsesc servicii axate pe îndrumare înainte de
control.
Pentru toate tipurile de respondenți – contribuabili de toate mărimile (inclusiv persoane fizice fără
obligații declarative) –, criteriul de competență și profesionalism al funcționarilor fiscali este foarte
important pentru a determina evaluarea lor generală cu privire la serviciile oferite de ANAF și structurile
subordonate. Astfel, profesionalismul personalului ANAF este extrem de important în a determina
percepția generală despre instituție a contribuabililor și a cetățenilor în general. Chiar dacă gradul de
mulțumire față de competența profesională a funcționarilor fiscali este ridicat, dată fiind importanța
acestui element, trebuie să i se acorde în continuare o atenție deosebită, atât prin consolidarea
permanentă a competențelor (pregătire continuă), cât și prin întărirea competențelor de
comunicare/relaționare ale funcționarilor fiscali, pentru a le permite acestora să comunice respectuos și
pe înțelesul contribuabililor informațiile necesare.
Vulnerabilități la corupție generate de recrutarea resurselor umane
În medie 67% dintre angajații ANAF și ai structurilor subordonate din toată țara consideră că instituția
oferă posibilitatea de angajare după criterii transparente. Doar regiunea Centru prezintă diferențe
semnificative statistic, 91% dintre funcționarii fiscali și vamali fiind de acord că instituția lor oferă
posibilitatea de angajare după criterii transparente. Opinia cu privire la existența unor concursuri de
angajare trucate la nivelul ANAF este larg răspândită în rândul contribuabililor, așa cum rezultă din
cercetarea calitativă și din analiza de conținut asupra articolelor de presă.
45 Așa cum rezultă din cercetări anterioare realizate de ANAF, persoanele fizice cu obligații declarative, PFA, PL, LP sunt persoane cu o „cultură” fiscală relativ slabă.
131
În sine, angajările trucate sunt o faptă de corupție (trafic de influență sau mită) sau o formă de abuz în
serviciu asociată cu conflictul de interese. Pe de altă parte, acestea generează vulnerabilitate internă la
corupție deoarece faptul conduce la recrutarea unor persoane care nu au competențele profesionale
necesare și care, în plus, sunt vulnerabile la trafic de influență sau șantaj ulterior.
Vulnerabilitatea poate fi diminuată prin organizarea unor concursuri de recrutare care să nu poată fi
trucate, așa cum vom prezenta în secțiunea dedicată recomandărilor.
Riscuri de corupție generate de vulnerabilitățile din managementul resurselor umane
În mod direct, toate aceste vulnerabilități conduc la următoarele riscuri de corupție:
Controlul superficial al documentelor și neconstatarea unor abateri de la legislația fiscală în
condiții de supraîncărcare cu sarcini a personalului;
Neorganizarea unor inspecții sau controale fiscale la unii contribuabili, necuprinderea în planul
de inspecție sau control a unor contribuabili sau organizarea unor inspecții sau controale
superficiale în condiții de supraîncărcare cu sarcini a personalului;
Recrutarea unor persoane nepregătite pentru funcția pe care urmează să o ocupe;
Coruperea sau atragerea în înțelegeri frauduloase (coluziune) a funcționarilor fiscali tineri, lipsiți
de experiență și motivare, de către contribuabilii evazioniști.
Măsuri propuse pentru diminuarea vulnerabilităților și riscurilor la corupție identificate în
managementul resurselor umane
Propuneri pentru diminuarea vulnerabilității generate de motivare și încărcare a resurselor umane
Analiza realizată arată că există diferențe semnificative între funcționarii fiscali și vamali din regiuni
diferite cu privire la gradul de motivare și la aprecierea gradului de încărcare a personalului. În acest
sens, se recomandă:
1) Realizarea unei analize aprofundate a gradului de încărcare a resurselor umane de la nivelul
ANAF și al structurilor subordonate pe fiecare direcție, atât în aparatul central, cât și în
DGRPF-uri, pentru a realiza ulterior redistribuiri între direcții, acolo unde este posibil. Această
analiză presupune, printre altele, alocarea cantității de muncă pe fiecare post implicat, prin
stabilirea obiectivelor individuale de performanță anuale/semestriale/trimestriale/lunare. Pe
baza acestei analize se pot lua ulterior decizii manageriale corective atunci când apar diferențe
între obiectivele planificate și rezultatele obținute.
Realizarea unei astfel de analize este susținută și de percepția respondenților cu privire la gradul
de încărcare în condițiile în care toate posturile prevăzute în organigramă sunt ocupate.
2) Analiza gradului de încărcare a resurselor umane trebuie realizată în cadrul unei strategii
integrate de management al resurselor umane la nivelul ANAF și structurilor subordonate.
Necunoașterea situației reale de supraîncărcare a forței de muncă determină inevitabil scăderea
132
calității serviciului public prin concentrarea personalului doar pe anumite activități din proces
și/sau „sărirea” unor pași procedurali sau executarea lor „de formă”.
Strategia dezvoltată trebuie să fie suficient de detaliată pentru a permite abordarea diferită a modului
de motivare a personalului la nivelul diferitelor regiuni.
Propuneri pentru diminuarea vulnerabilității generate de pregătirea resurselor umane
Așa cum reiese din analiza efectuată și din concluziile sintetizate mai sus, una dintre vulnerabilitățile
identificate este mai degrabă la nivelul competențelor de comunicare ale funcționarilor ANAF decât la
nivelul competențelor profesionale în domeniul fiscalității. Astfel, pentru diminuarea acestei
vulnerabilități este necesară continuarea acțiunilor de instruire a funcționarilor fiscali și vamali în
domeniul comunicării. Concret putem formula următoarele recomandări:
3) Organizarea de instruiri în domeniul comunicării pentru funcționarii fiscali și vamali.
În anul 2013, în cadrul proiectului „Dezvoltarea unui parteneriat viabil între Agenția Națională de
Administrare Fiscală și beneficiarii direcți ai serviciilor furnizate de aceasta – premisă a eficientizării
sistemului de colectare a veniturilor publice”, finanțat din FSE, prin PODCA au fost instruiți în domeniul
comunicării un număr de 188 de angajați ai ANAF și ai structurilor subordonate. Folosind curricula
dezvoltată în cadrul acestui proiect se pot organiza în continuare instruiri, având în vedere că prin
proiectul menționat au fost formați în domeniu comunicării mai puțin de 1% dintre angajați ai ANAF.
Este necesară o creștere substanțială a numărului de funcționaril fiscali și vamali care dobândesc
competențe aplicate de comunicare cu contribuabilul.
4) Organizarea unor seminarii pe tema aspectelor problematice din legislația fiscală adaptate la
înțelegerea contribuabililor.
Este necesară analiza calitativă a apelurilor la numărul unic de asistență pentru contribuabili și
identificarea celor mai frecvente probleme și a aspectelor din legislația fiscală care creează cele mai
multe probleme de înțelegere și de interpretare pentru contribuabili. Aceeași analiză poate identifica și
cele mai potrivite forme de abordare a aspectelor neclare din legislație.
Acestei analize trebuie să i se adauge o analiză a activității ANAF, făcută pornind de la raportarea
realizată de fiecare direcție ANAF pentru rapoartele de activitate și de performanță anuale, care să
reliefeze care sunt cazurile în care legea fiscală este cel mai adesea încălcată din „neînțelegere” sau
„greșeală” de către contribuabili.
Pe baza acestei analize, trebuie organizate seminarii în care să se abordeze aspectele identificate ca fiind
problematice din legislația fiscală și bunele practici, astfel încât să se determine abordările cele mai
potrivite și să se promoveze o abordare unitară a răspunsului la întrebările cele mai frecvente ale
contribuabililor.
5) Crearea unei rețele de formatori în domeniul comunicării privind fiscalitatea, la nivel regional
(DGRFP), prin coordonare venită de la aparatul central ANAF.
Cercetarea realizată arată că operatorii numărului unic de asistență pentru contribuabili sunt apreciați
pentru modul în care răspund întrebărilor adresate. Pornind de la acest grup de operatori instruiți ca
133
formatori se poate constitui o rețea de multiplicatori care să creeze competențele necesare în interiorul
instituției.
Propuneri pentru diminuarea vulnerabilității generate de recrutarea și promovarea resurselor umane
Vulnerabilitatea la corupție legată de modul de recrutare și promovare a resurselor umane este comună
în sistemul administrativ românesc. În acest context, este necesară, în cadrul legal existent, efectuarea
unor modificări a procedurii de recrutare și promovare a personalului, mai ales la nivelul funcțiilor de
conducere, dar nu numai, astfel:
6) Organizarea probei scrise la concursurile de ocupare a unor posturi pe baza unor teste grilă cu
întrebări alese aleatoriu (trase la sorți) dintr-un număr foarte mare de întrebări posibile, care
să acopere toată bibliografia de concurs. Această metodă poate elimina posibilitatea de
informare prealabilă a unor candidați cu privire la subiectele de concurs.
7) Înregistrarea video a probei scrise, cu acordul scris al participanților, pentru a preveni situații de
fraudă sau pentru a putea asigura probe în cazul unor contestații.
8) Înregistrarea, cel puțin audio, a probei interviului este, de asemenea, o măsură necesară și care
diminuează riscul de corupție la recrutare și vulnerabilitatea de a recruta personal slab calificat.
Înregistrarea audio a probei interviului asigură tratamentul egal al candidaților și probe în cazul
unor contestații.
5.1.1.2 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul vamal
Vulnerabilități la corupție generate de pregătirea, încărcarea cu sarcini și motivarea resurselor umane
Funcționarii vamali intervievați au subliniat faptul că instabilitatea instituțională de la nivelul DGV și mai
ales de la nivelul direcțiilor regionale vamale a condus la o mobilitate crescută a resurselor umane, ceea
ce a făcut ca anumite sectoare/birouri/servicii să nu aibă numărul de funcționari vamali necesar și/sau
să nu aibă personal suficient de pregătit. Conform celor menționate de funcționarii vamali intervievați,
în 2013, s-a realizat o repartizare neechilibrată a personalului în raport cu atribuțiile care îi revin și cu
complexitatea acestor atribuții, ceea ce a determinat practic o subdimensionare a personalului
autorității vamale. În plus, instabilitatea locului de muncă, teama că oricând poate apărea o reorganizare
care să afecteze întreaga structură de personal sunt aspecte care influențează negativ motivația
angajaților.
Vulnerabilități la corupție generate de recrutarea resurselor umane
Vulnerabilitățile legate de recrutarea resurselor umane sunt comune în domeniile vamal și fiscal. În timp
ce în medie 33% dintre angajații ANAF și ai structurilor subordonate nu consideră că în instituție se fac
angajări corecte și transparente, aceeași percepție este larg răspândită și în rândul contribuabililor.
Riscuri de corupție generate de vulnerabilități în managementul resurselor umane
În mod direct, toate aceste vulnerabilități conduc la următoarele riscuri de corupție:
134
Existența unor relații de dependență a persoanelor cu funcții de conducere în sistemul vamal
(DGV și direcțiile regionale vamale) față de oameni de afaceri sau grupuri infracționale (de
contrabandiști), determinată de deficiențele sistemului de recrutare și promovare în funcțiile
publice de conducere;
Controlul superficial al documentelor, neconstatarea unor încălcări ale legislației vamale și
organizarea unor controale superficiale, în condiții de supraîncărcare cu sarcini a personalului în
absența unei strategii de resurse umane care să asigure o distribuție echitabilă a sarcinilor;
Coruperea sau atragerea în înțelegeri frauduloase (coluziune) de către contrabandiști, a
funcționarilor vamali lipsiți de experiență și de motivare în absența unei strategii de resurse
umane care să asigure pregătirea continuă și motivarea personalului.
Măsuri propuse pentru diminuarea vulnerabilităților și riscurilor la corupție identificate în
managementul resurselor umane
Pentru diminuarea vulnerabilităților generate de pregătirea, încărcarea cu sarcini și motivarea resurselor
umane în domeniul vamal este necesară:
9) Includerea în strategia de resurse umane a instituției a unor capitole separate dedicate
asigurării stabilității și perfecționării personalului vamal.
5.1.2 Vulnerabilități ș i riscuri la corupție în legătură cu structura organizatorică
5.1.2.1 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul fiscal
Nu au fost identificate vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul fiscal generate de structura
organizatorică. Administrarea veniturilor statului se realizează unitar de către un singur organ de
specialitate al administrației publice centrale din România. Instituția este organizată de o manieră
funcțională, direcțiile generale ale ANAF fiind organizate în funcție de rolul lor în sistemul de
administrare fiscală și are un număr de angajați care poate fi considerat suficient în raport cu statele
OECD, în condițiile în care toate posturile prevăzute în organigramă sunt ocupate.. Totuși, unii dintre
angajații ANAF care au răspuns interviurilor au subliniat faptul că sunt supraaglomerați cu sarcini Deși
numărul total de angajați din cadrul ANAF este suficient în raport cu numărul de contribuabili,, în urma
cercetării a reieșit totuși că în cadrul unora dintre structuri apare necesitatea unei redistribuiri a
personalului, care ar putea fi realizată pe baza unei analize a încărcării resurselor umane în cadrul
fiecărei direcții.
Acest mod de organizare permite monitorizarea și controlul general al îndeplinirii fiecărui tip de funcție
realizată la nivelul fiecărei direcții generale.
Concentrarea resurselor la nivel regional permite creșterea capacității de administrare fiscală la nivel
teritorial, iar înființarea DGAMC crește capacitatea de administrare fiscală a contribuabililor cu risc mare
și concentrare mare a veniturilor. Din perspectiva obiectivelor prezentului studiu, apreciem că o
concentrare a resurselor la nivelul DGRFP și DGAMC permite diminuarea riscurilor de corupție generate
de lipsa resurselor financiare, materiale, tehnologice, dar și umane și de timp în cazul administrațiilor
județene mici. Nivelul regional este mai potrivit decât nivelul național să administreze resurse, deoarece
este mai aproape de nevoile resimțite în teritoriu și poate realiza o distribuire mai bine adaptată și mai
135
rapidă. Aceeași operativitate în distribuirea resurselor este asigurată la nivelul activității de administrare
a marilor contribuabili prin organizarea separată a DGAMC. Pe de altă parte, nivelul regional este mai
potrivit decât nivelul județean să administreze resurse pentru că poate asigura și echilibrul între
distribuția resurselor la nivel local. În același timp, de la nivel regional se poate asigura folosirea pe
principii economice a acelor resurse suport pentru activitățile operative.
5.1.2.2 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul vamal
O vulnerabilitate distinctă în ceea ce privește administrația vamală este faptul că direcțiile regionale
vamale, aflate în coordonarea Direcției Generale a Vămilor, se află în structura Direcțiilor Generale
Regionale ale Finanțelor Publice, care sunt instituții cu personalitate juridică proprie. Astfel, există o
relație instituțională complexă în ceea ce privește administrația vamală, care nu se regăsește în cazul
administrației fiscale și nici în cadrul funcției de control fiscal cu activități în teritoriu (deoarece DGAF are
structuri regionale proprii în cadrul ANAF). Deși activitatea direcțiilor regionale vamale este dependentă
de coordonarea DGV, buna funcționare a direcțiilor regionale vamale depinde de instituțiile care le au
direct în subordine, respectiv DGRFP. Situația permite apariția unor suprapuneri de sarcini, dar și de
influențe și reprezintă o vulnerabilitate la corupție.
Principalul risc direct asociat acestei vulnerabilități este lipsirea de resurse a direcțiilor generale vamale,
de către DGRFP, pentru realizarea activităților coordonate de către DGV. Ca urmare, se pot manifesta
riscurile date de insuficiența resurselor de toate tipurile, materiale și tehnologice, dar și umane, dat fiind
că problemele de asigurare a resurselor materiale semnalate de funcționarii vamali duc la scăderea
motivării personalului.
Ca măsură de diminuare a acestei vulnerabilități și a riscurilor asociate a fost formulat un scenariu
privind reorganizarea instituțională în sistemul vamal, fie prin separarea DGV de aparatul central ANAF și
înființarea sa ca instituție subordonată având în structura sa direcțiile regionale vamale, fie prin trecerea
direcțiilor regionale vamale din structura DGRFP în structura ANAF în cadrul DGV (după modelul de
organizare al direcțiilor regionale antifraudă fiscală, în cadrul DGAF al ANAF, iar nu în subordinea
DGRFP).
5.1.3 Vulnerabilități și riscuri la corupție generate de resursele bugetare, financiare,
materiale, tehnologice și informaționale la dispoziția instituției
5.1.3.1 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul fiscal
Vulnerabilități la corupție generate de lipsa resurselor materiale, tehnologice și informaționale
Interviurile cu funcționarii ANAF, consultarea experților și analiza instituțională, inclusiv analiza strategiei
generale a instituției, relevă faptul că există încă limitări ale resurselor materiale de care ANAF și
structurile subordonate dispun, și mai ales limitări în utilizarea informației care se poate colecta la nivelul
ANAF și al structurilor subordonate. Lipsa resurselor materiale creează întârzieri în activitate și generează,
din perspectiva vulnerabilității la corupție, aceleași riscuri ca și supraîncărcarea cu sarcini a personalului.
136
Pe de altă parte, lipsa aparentă de organizare a interacțiunii la ghișeu (nevoia de a trece pe la mai
multe ghișee sau birouri, nefuncționalități ale cozii electronice) reprezintă vulnerabilități la mica
corupție, la oferirea unor „atenții” pentru facilitarea interacțiunii cu ANAF, percepută a fi relativ
anevoioasă.
În ceea ce privește resursele informaționale, nivelul de informatizare din instituție nu permite încă
stocarea informațiilor pentru a putea fi ușor consultate și prelucrate toate informațiile pe care
instituția le deține. Aceasta este o vulnerabilitate internă și, totodată, o vulnerabilitate directă la
corupție. Faptul că diferite direcții ale ANAF stochează informația pe care o dețin în baze de date bazate
pe platforme informatice incompatibile între ele poate duce la pierderea din vedere a unor informații care
ar permite prevenirea sau identificarea rapidă a faptelor de corupție sau asociate cu aceasta.
Riscuri de corupție generate de lipsa resurselor materiale, tehnologice și informaționale
În mod direct, aceste vulnerabilități conduc la următoarele riscuri de corupție:
coruperea funcționarului fiscal de către contribuabil pentru urgentarea/grăbirea rezolvării unei
cereri, în condițiile în care funcționarul fiscal nu dispune de toate resursele necesare să
răspundă cu celeritate tuturor cererilor primite și pot apărea întârzieri;
pierderea din vedere a unor informații care ar permite prevenirea sau identificarea rapidă a
faptelor de corupție sau asociate cu aceasta în condițiile în care direcțiile ANAF stochează
informația pe care o dețin în baze de date bazate pe platforme informatice incompatibile între
ele.
Măsuri propuse pentru diminuarea vulnerabilităților și riscurilor la corupție generate de resursele
aflate la dispoziția instituției
Principala recomandare pentru diminuarea vulnerabilității generată de lipsa resurselor materiale,
tehnologice și informaționale este aceea de continuare a investițiilor pentru asigurarea dotărilor
necesare. Mai mult decât atât, la nivelul fiecărei direcții din aparatul central și la nivelul DGRFP este
necesară:
10) Realizarea unei evidențe permanente a dotărilor existente și a celor necesare, pe baza unor fișe
de înzestrare realizate la nivelul fiecărei direcții din aparatul central și la nivelul DGRFP într-o
bază de date ce trebuie să fie accesibilă prin intra-net pentru actualizare. Astfel, direcțiile de
achiziții publice pot monitoriza permanent necesarul și pot programa din timp achizițiile.
11) Asigurarea funcționării permanente a cozilor electronice și organizarea unor ghișee unice, care
să evite nemulțumirea legată de gestiunea deficitară a interacțiunii cu contribuabilul la ghișeu.
În ceea ce privește gestiunea adecvată a informației, această vulnerabilitate este vizată deja de
dezvoltarea Sistemului Integrat de Management al Veniturilor în cadrul RAMP.
5.1.3.2 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul vamal
Vulnerabilități la corupție generate de lipsa resurselor materiale, tehnologice și informaționale
137
Interviurile cu funcționarii vamali relevă faptul că direcțiile regionale vamale dispun de resurse materiale
limitate, apreciind că aceste probleme vin din relația de subordonare față de DGRFP, care alocă prioritar
resursele către funcția de administrare fiscală și neglijează domeniul vamal.
Limitările sau lipsurile în ceea ce privește resursele materiale la dispoziția funcționarilor sunt o
vulnerabilitate la corupție în domeniul vamal chiar mai mult decât sunt în domeniul fiscal. În cadrul
controlului vamal, deficiențele sau nefuncționarea aparaturii specifice sau lipsa unor terminale de
marfă în vederea organizării fluxurilor de control constituie vulnerabilități grave în care coluziunea sau
coruperea funcționarilor vamali poate să apară.
Riscuri de corupție generate de lipsa resurselor materiale, tehnologice și informaționale
În mod direct, aceste vulnerabilități conduc la următorul risc de corupție:
Controlul superficial al documentelor și neconstatarea unor încălcări ale legislației vamale, dat
fiind că în unele cazuri sistemele tehnice necesare sunt nefuncționale. Există riscul ca unele
transporturi de marfă să nu poată fi controlate integral și cu precizie din cauza nefuncționării
unor sisteme. În aceste condiții, cofruntat cu risul de a aștepta în vamă o perioadă lungă de
timp, contribuabilul poate încerca mituirea funcționarului vamal pentru eliberarea tuturor
documentelor necesare fără realizarea unui control temeinic.
Măsuri propuse pentru diminuarea vulnerabilităților și riscurilor la corupție generate de resursele
limitate aflate la dispoziția instituției
Principala măsură ce poate fi implementată pentru diminuarea vulnerabilităților și riscurilor asociate
este:
12) Utilizarea de către DGRFP a unor fișe de înzestrare pentru birourile vamale, fișe ce sunt
realizate în colaborare cu DGV pentru asigurarea necesarului de resurse pentru toate activitățile
coordonate de această direcție la nivel regional și local. Evidența permanentă a dotărilor
existente și necesare trebuie realizată într-o bază de date ce trebuie să fie accesibilă prin intra-
net pentru actualizare atât DGV – care să poată actualiza necesarul de resurse, cât și DGRFP –
care să poată actualiza nivelul de înzestrare conform investițiilor realizate. O evidență atentă a
dotărilor, actualizată permanent și disponibilă pentru informare în timp real poate permite DGV
să observe din timp unde pot apărea probleme pentru a lua măsurile necesare.
5.1.4 Vulnerabilități ș i riscuri la corupție generate de limitările independenței instituției
5.1.4.1 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul fiscal
Vulnerabilități la corupție generate de limitările independenței instituției
Prezența ingerințelor politice, mai ales la nivelul numirii unor persoane cu funcții de conducere în
instituții, este identificată de toți factorii de cercetare consultați ca fiind o vulnerabilitate majoră la
corupție și, de asemenea, este o constatare a analizei de conținut a presei, știrile privind recrutarea pe
138
criterii politice în funcțiile de conducere din cadrul ANAF fiind numeroase. Interviurile realizate cu
funcționarii ANAF arată că această vulnerabilitate este prezentă atât la nivel central, cât și la nivel
regional și local (nivelul DGRFP). Comparația realizată cu Marea Britanie, Spania și Norvegia, analiza
benchmarking și analiza multicriterială realizate pe baza acestei comparații arată că limitările de
independență instituțională a ANAF, mai ales existența ingerințelor politice în recrutarea și
promovarea unor persoane în funcții de conducere, reprezintă cea mai mare vulnerabilitate la
corupție a instituției prin comparație cu alte instituții similare din Europa.
Există de fapt trei vulnerabilități foarte importante direct asociate cu ingerințele politice în numirea
persoanelor din funcții de conducere la ANAF și structurile subordonate. Una este legată chiar de
procesul de recrutare în aceste funcții de conducere, iar celelalte sunt legate de rolul directorilor
(funcționarilor fiscali cu funcții de conducere) „recrutați” politic.
Astfel, sunt identificate trei vulnerabilități:
(1) Simpla intervenție a unui om politic, pentru a asigura ocuparea unei funcții în ANAF sau în structurile
subordonate ANAF de către o anumită persoană, independent de rezultatele corecte ale procesului de
selecție reglementat de lege, este o faptă de trafic de influență, deci o faptă de corupție. Existența
cazurilor cunoscute la nivel înalt arată că procedura de selecție nu este suficient de bine reglementată
de lege și lasă posibilitatea apariției unor cazuri de corupție, în special trafic de influență, la toate
nivelurile (atât în recrutarea funcționarilor cu funcții de execuție, cât și în recrutarea personalului cu
funcții de conducere).
(2) Dincolo de poziția de prestigiu a funcției, impunerea unui director politic în cadrul unei instituții
publice, deci inclusiv la ANAF, se face pentru a putea controla activitatea instituției, pentru a proteja sau
a favoriza un cerc de interese politice și economice ale oamenilor și partidelor politice, iar aceste acțiuni
sunt ele însele fapte de corupție (cel mai adesea sub forma traficului de influență în concurs cu abuzul în
serviciu).
(3) Nu în ultimul rând, recrutarea politică în funcții de conducere nu asigură existența unor competențe
profesionale necesare pentru ocuparea acestor funcții. Această situație duce la deficiențe semnificative
în managementul instituțional, care generează, la rândul lor, noi vulnerabilități la corupție.
Riscuri la corupție generate de limitările independenței instituției
În mod direct, această vulnerabilitate conduce la următoarele riscuri de corupție:
Promovarea în funcții de conducere a unor persoane fără competențele necesare;
Intervenția superiorului ierarhic pentru neorganizarea unor inspecții sau controale fiscale la
anumiți contribuabili sau pentru oprirea inspecțiilor sau controalelor începute;
Intervenția superiorului ierarhic sau a unor colegi din instituție pentru rezolvarea într-un anumit
sens a unui caz de abateri de la legislația fiscală constatate de funcționarul sau inspectorul fiscal.
139
Măsuri propuse pentru diminuarea vulnerabilităților și riscurilor la corupție generate de limitările
independenței instituției
13) Realizarea unor verificări de integritate și aplicarea unor teste psihometrice la recrutarea și
promovarea în funcțiile de conducere ocupate de funcționari fiscali (directori generali și
directori) și implementarea recomandărilor formulate deja cu privire la organizarea
concursurilor de recrutare și pentru recrutarea și promovarea în funcțiile de conducere.
5.1.4.2 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul vamal
Vulnerabilități la corupție generate de limitările independenței instituției
Studiile de caz realizate arată că vulnerabilitatea legată de limitarea independenței instituționale este
foarte crescută în domeniul vamal. În cadrul cercetării (studiu de caz) a fost identificată situația în care o
persoană cu funcție de conducere în cadrul unui birou vamal a apelat la cămătari și contrabandiști.
Persoana a creat o relație de dependență față de aceștia, limitând astfel independența instituției. Scopul
a vizat recompensarea persoanei care a intervenit pentru numirea sa la conducerea biroului vamal.
Aceasta este o situație tipică în care se pot crea relații stabile de coluziune între funcționarii vamali și
contrabandiști.
Riscuri la corupție generate de limitările independenței instituției
În mod concret, vulnerabilitatea identificată conduce la următoarele riscuri de corupție:
Promovarea în funcții de conducere a unor persoane fără competențele necesare;
Existența unor relații de dependență a persoanelor cu funcții de conducere în sistemul vamal
(DGV și direcțiile regionale vamale) față de oameni de afaceri sau grupuri infracționale (de
contrabandiști);
Existența unor relații personale între reprezentanții firmelor specializate de consiliere vamală și
funcționarii vamali;
Controlul superficial al documentelor și neconstatarea unor încălcări ale legislației vamale, în
condițiile unui management deficitar al persoanelor din funcții de conducere recrutate sau
promovate politic;
Organizarea unor controale superficiale cu intenția de protejare a unor contrabandiști.
Măsuri propuse pentru diminuarea vulnerabilităților și riscurilor la corupție generate de limitările
independenței instituției
Două posibilități de acțiune sunt deschise ANAF pentru diminuarea vulnerabilității și riscurilor de
corupție identificate:
14) Realizarea unor verificări de integritate și aplicarea unor teste de integritate la recrutarea și
promovarea în funcțiile de conducere ocupate de funcționari vamali (directori generali și
directori), dar și periodic pe parcursul activității.
15) Creșterea nivelului de supraveghere, monitorizare și control al activității persoanelor cu funcții
de conducere din domeniul vamal, prin aplicarea sistemului de management al riscului în care să
140
fie identificat distinct riscul de corupție în domeniul vamal asociat cu sprijinul acordat unor
directori de către oameni de afaceri sau politicieni locali. Introducerea distinctă a acestui risc în
sistemul de management al riscului va determina formularea unor măsuri concrete de
diminuare a riscului. Printre aceste măsuri se poate număra un control de fond al averii
persoanelor din funcțiile de conducere, realizat după metodologia ANI.
5.1.5 Vulnerabilități ș i riscuri la corupție generate de lipsa de transparență externă a
ANAF
5.1.5.1 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul fiscal
Vulnerabilități la corupție generate de cadrul legislativ fiscal inaccesibil sau neclar pentru contribuabili
Una dintre principalele vulnerabilități la corupție în cadrul ANAF este legislația fiscală instabilă,
greoaie și în unele situații inconsistentă (conținând prevederi neclare sau chiar contradictorii).
Vulnerabilitatea a fost identificată atât în cadrul sondajului, cât și în cadrul interviurilor, de toate
grupurile-țintă: cetățeni, agenți economici și funcționari fiscali și vamali. De asemenea, analiza
legislativă confirmă această percepție a categoriilor de public consultate.
Totuși, o parte dintre persoanele intervievate au accentuat faptul că operațiunile de recuperare de
TVA și operațiunile vamale asupra produselor accizabile sunt mai vulnerabile la corupție decât altele.
Vulnerabilitatea generată de cadrul legislativ fiscal, poate genera corupție atunci când contribuabilii
încearcă să evite prin plata unei mite (a „unei atenții”) sancțiunea amenzii pentru erori pe care le-au
făcut fără intenție, din interpretarea eronată sau necunoașterea suficient de aprofundată a legii.
Vulnerabilitatea este externă instituției, deoarece ANAF nu are inițiativă legislativă. Dar limitarea sa se
poate realiza prin contribuția susținută a ANAF la pregătirea proiectelor legislative ale MFP, bazată pe
experiența de interacțiune cu contribuabilii. Mai mult, cercetarea arată că unii contribuabili agenți
economici ar fi dispuși și disponibili să coopereze cu ANAF în identificarea problemelor generate de
cadrul legislativ fiscal, în vederea limitării situațiilor de evaziune fiscală.
Pe de altă parte, vulnerabilitatea poate fi diminuată și prin abordarea proactivă a comunicării
elementelor legislative care generează cele mai mari probleme de înțelegere la nivelul contribuabilului
(activitate deja începută, dar care trebuie continuată). De asemenea, este necesară o mai bună
comunicare cu acei contribuabili care au competențe limitate în materie de fiscalitate. Observațiile
realizate, interviurile și sondajele au constatat deja o interacțiune mai bună a contribuabililor care
accesează numărul unic de asistență a contribuabililor.
Vulnerabilități la corupție generate de modul de comunicare dintre ANAF și contribuabili
Funcționarii fiscali preferă să interacționeze cu contribuabili la ghișeu și consideră că aceasta este una
dintre cele mai eficiente forme de informare și comunicare. Un sfert dintre funcționarii fiscali și vamali
consideră că este eficientă și de interes pentru public comunicarea la ghișeu cu contribuabilul. Cu
toate acestea, observațiile realizate arată că există o vulnerabilitate crescută la mica corupție în
comunicarea la ghișeu cu contribuabilii, deoarece această formă de comunicare nu permite o
141
monitorizare permanentă și sistematică. De asemenea, contribuabilii și cercetătorii care au realizat
observația au constatat lipsa de organizare a interacțiunii la ghișeu (nevoia de a trece pe la mai multe
ghișee sau birouri, nefuncționalități ale cozii electronice) și atitudinea nepoliticoasă față de contribuabil
a angajaților din direcțiile teritoriale ale finanțelor publice.
Protocoalele de observație relevă faptul că atitudinea celor care oferă suport prin numărul unic de
asistență a contribuabililor este una deschisă, amabilă, politicoasă, orientată spre rezolvarea problemei
apelantului. În plus, informațiile oferite depășesc simpla citare a legii sau a textelor din prevederile
legislative, oferind contribuabilului mai multe variante care ar veni în sprijinul problemei acestuia. Astfel,
gradul de satisfacție în urma testării acestui serviciu al ANAF este unul ridicat. În acest context, este
necesară instruirea suplimentară a angajaților ANAF și ai instituțiilor subordinate pentru a
interacționa cu contribuabilii.
Vulnerabilități la corupție generate de lipsa de transparență a procedurilor de control, inspecție,
soluționarea contestațiilor
În ansamblu, ANAF este o instituție transparentă, iar acest element este remarcat și apreciat de factorii
consultați în cercetare. Totuși, în contextul unei legislații fiscale greu de urmărit, este o vulnerabilitate
faptul că nu sunt publicate procedurile care să permită contribuabilului să aprecieze dacă un control
sau o inspecție fiscală ori vamală sunt sau nu abuzive ori dacă sancțiunea primită în urma lor este sau
nu corectă, în sensul de a fi proporțională cu abaterea constatată.
Analiza comparativă arată că este o bună practică publicarea unor asemenea proceduri sau ghiduri
disponibile pentru contribuabili în Marea Britanie și în Norvegia. Referitor la soluționarea contestațiilor,
la nivelul ANAF există transparență în ceea ce privește rezultatul acestora. Astfel, conform celor
menționate de reprezentanții ANAF, la nivelul Direcției generale de soluţionare a contestațiilor există un
sistem informatic în care sunt încărcate, după emitere, toate deciziile de soluționare a contestațiilor în
vederea vizualizării de către toți funcționarii direcției. Totodată toate deciziile emise în soluționarea
contestațiilor și soluțiile instanțelor judecătorești, depersonalizate în vederea asigurării secretului fiscal,
sunt postate pe site ul ANAF putând fi accesate de către orice contribuabil. Totuși, analiza de conținut a
presei arată că modul de soluționare a contestațiilor în cadrul ANAF este încă perceput ca fiind
netransparent, ceea ce este o vulnerabilitate. Ca urmare, riscul de apariție a unor fapte de corupție, fie
trafic și cumpărare de influență, fie luare și dare de mită asociat acestei vulnerabilități rămâne crescut.
Aceste situații ar putea fi evitate în măsura în care contribuabilii ar fi mai bine informați cu privire la
drepturile, dar și la obligațiile lor.
Riscuri de corupție generate de lipsa de transparență externă a ANAF
În ceea ce privește comunicarea externă a ANAF, inclusiv preferința pentru comunicarea la ghișeu, se
asociază cu următoarele riscuri:
Solicitarea unor cadouri sau plăți informale/necuvenite de către funcționarul fiscal care constată
îndeplinirea cu întârziere sau defectuoasă/greșită a unei obligații declarative, pentru a nu aplica
o sancțiune;
142
Coruperea funcționarului fiscal de către contribuabil pentru urgentarea/grăbirea rezolvării unei
cereri;
Coruperea funcționarului fiscal de către contribuabil pentru neconstatarea încălcării unei norme
fiscale;
Neaplicarea unor sancțiuni sau consemnarea unor abateri nereale cu sancțiuni mai mici față de
abaterea real constatată, ca urmare a unei coluziuni (înțelegeri frauduloase) între funcționarul
fiscal și contribuabili;
Solicitarea unor cadouri sau plăți informale/necuvenite din partea inspectorului fiscal, care
poate pretinde mită pentru a nu aplica sancțiunea pentru o faptă de evaziune sau pentru
neîndeplinirea unei obligații declarative constatate la o inspecție sau la un control fiscal;
Prelungirea nejustificată a termenului de răspuns la o solicitare a contribuabililor, ceea ce poate
duce la efectuarea de plăți informale/necuvenite din partea contribuabilului pentru a primi un
răspuns mai rapid;
Prelungirea nejustificată a unei inspecții sau a unui control fiscal în căutarea unei nereguli, ceea
ce poate duce la efectuarea de plăți informale/necuvenite din partea contribuabilului pentru
finalizarea acestuia.
În ceea ce privește evaluarea posibilității ca riscul să apară, deși mai puțin de 1% dintre contribuabilii
care au răspuns anchetei au oferit „cadouri” (atenții, bunuri, bani etc.) funcționarilor fiscali, există
confirmarea existenței în continuare a unui risc de corupție în interacțiunea la ghișeu prin faptul că, în
cadrul uneia dintre cele 8 observații realizate pentru prezenta evaluare, un funcționar fiscal a sugerat
oferirea de mită în schimbul unei amenzi pentru întârzierea depunerii unor documente.
Măsuri pentru creșterea transparenței externe la nivelul ANAF
Propuneri pentru diminuarea vulnerabilității generate de cadrul legislativ fiscal și vamal inaccesibil sau
neclar pentru contribuabili
Pentru a diminua vulnerabilitățile legate de inaccesibilitatea legii fiscale pentru cei mai mulți dintre
contribuabili, cele mai multe acțiuni posibile sunt în afara ariei de competență a ANAF, Guvernul (pe
baza activității Ministerului Finanțelor Publice) și Parlamentul având inițiativă legislativă.
16) Dată fiind vulnerabilitatea determinată de legislația fiscală, este important ca ANAF să fie
implicată în realizarea proiectelor de acte normative din domeniu, iar informațiile, bunele
practici și lecțiile învățate de ANAF să fie făcute cunoscute inițiatorilor actelor normative cu
caracter fiscal.
17) Trebuie realizate ghiduri pentru contribuabili, suplimentare față de cele deja realizate, care să
permită acestora să evite situațiile de „evaziune din eroare” și să elimine astfel unul dintre
motivele corupției. Aceste ghiduri trebuie să privească acele aspecte problematice din
legislația fiscală identificate conform recomandării de la punctul (2) de mai sus.
Înainte de publicare, ghidurile trebuie validate, de exemplu prin organizarea unor focus-grupuri cu
contribuabili fără expertiză în domeniu fiscal (nu contabili sau comisionari vamali), pentru a se asigura
claritatea și eficacitatea acestor ghiduri.
143
18) Promovarea suplimentară a formelor de asistență pentru contribuabili oferite de ANAF,
inclusiv prin mass-media. Deși au fost realizate o serie de materiale de asistență pentru
contribuabili, cercetarea arată că acestea nu sunt suficient cunoscute. Este necesară
promovarea lor, prin audio-vizual (radio și TV) și prin intermediul presei economice on-line,
inclusiv pe website-urile și forumurile de discuții pe probleme fiscale.,.
Pentru asigurarea unei abordări unitare, solicitările de clarificări mai complexe primite la ghișeu, care
necesită nu doar indicarea prevederilor din legislația fiscală, ci și explicarea lor, trebuie direcționate
către numărul unic de asistență. Această redirecționare se va face cu prezentarea clară a avantajului
opozabilității dat de înregistrarea convorbirii telefonice și cu oferirea unui post telefonic dedicat în
sediile DGRFP în care se lucrează cu publicul.
Pentru a asigura operaționalitatea acestei recomandări, este necesară o analiză internă a gradului de
încărcare a persoanelor care răspund la telefon, la e-mailuri și la alte tipuri de solicitări de clarificare din
partea contribuabililor și, dacă este cazul, creșterea capacității departamentului prin creșterea
numărului de funcționari fiscali angajați pentru această activitate și instruirea lor suplimentară.
Propuneri pentru diminuarea vulnerabilității generate de interacțiunea la ghișeu a ANAF cu contribuabilii
Pentru a permite o monitorizare mai facilă a activității funcționarilor fiscali, este necesară diminuarea la
minimum a interacțiunii la ghișeu cu contribuabilul și trecerea acesteia în mediul electronic prin:
19) Crearea posibilității de a depune orice declarație fiscală on-line.
20) Promovarea spațiului privat virtual, inclusiv prin mass-media și prin internet pe forumurile și
website-urile de schimb de opinii pe probleme fiscale, economice și juridice.
21) Crearea și promovarea unui spațiu virtual pentru micii contribuabili și limitarea posibilității
unor categorii de contribuabili (de exemplu PFA, AF, LP, PL) de a depune declarațiile fiscale la
ghișeu.
22) Realizarea unor instruiri suplimentare ale angajaților în domeniul managementului riscului.
Propuneri pentru diminuarea vulnerabilității generate de lipsa de transparență a procedurilor de control,
inspecție, soluționarea contestațiilor
23) Publicarea procedurilor și regulamentelor interne, astfel încât contribuabilul să poată aprecia
fără dificultate dacă este tratat corect sau abuziv de un funcționar fiscal.
24) Realizarea și publicarea unor ghiduri privind aplicarea sancțiunilor prevăzute de legea fiscală
proporțional cu abaterea/încălcarea constatată.
În anumite situații, funcționarii fiscali și vamali consideră suficientă îndrumarea legii și cutuma
instituțională pentru aplicarea proporțională a sancțiunilor prevăzute de legislația fiscală. Totuși, cele
două repere (legea care prevede intervale relativ largi de sancțiune – de la avertisment, la amenzi de
ordinul zecilor de mii de lei – și cutuma) nu reprezintă garanții destul de solide pentru contribuabilul
sancționat că nu este supus unui abuz. În acest context, sunt necesare realizarea și publicarea unor
îndrumări privind aplicarea sancțiunilor.
144
5.1.5.2 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul vamal
Vulnerabilități la corupție generate de lipsa de transparență externă a ANAF și de cadrul legislativ
vamal inaccesibil sau neclar pentru contribuabili
Deși cadrul legislativ românesc este armonizat cu cel european, există și în domeniul vamal unele
neclarități legislative care sunt observate nu doar de contribuabili, ci și de funcționarii vamali (de
exemplu, la noțiunea de ajutor umanitar nu este specificat clar ce poate fi considerat ajutor umanitar
din alte țări).
Existența unor firme specializate de consiliere vamală, care cunosc în profunzime cadrul legislativ și
procedurile, evitându-se astfel erori și situații unde corupția poate apărea pentru a acoperi aceste erori
reprezintă un element considerat pozitiv de către persoanele intervievate. Totuși, ca urmare a
interacțiunii constante cu vama, aceste firme pot stabili relații frauduloase, incluzând infracțiuni de dare
și luare de mită continuate sau conflicte de interese. Există o vulnerabilitate la coluziune și conflicte de
interese asociată acestor firme, a căror activitate poate fi utilă și benefică, dacă este urmărită sistematic
și este asigurată integritatea relației lor cu ANAF și structurilor subordonate.
Riscuri de corupție generate de lipsa de transparență externă a ANAF în domeniul vamal și de cadrul
legislativ vamal inaccesibil sau neclar pentru contribuabili
Riscurile de corupție care pot apărea în acest context sunt:
Existența unor relații personale între reprezentanții firmelor specializate de consiliere vamală și
funcționarii vamali;
Profitarea de slaba informare a contribuabilului și prezentarea eventualelor sancțiuni intr-o
lumina grava, inspectorul vamal aratandu-se dispus sa nu fie foarte dur si sa aplice doar unele
dintre sanctiuni. In acest moment, tentatia contribuabilului de a oferi o plată
informală/necuvenită în acest gen de situații este destul de mare.
Măsuri pentru creșterea transparenței externe la nivelul ANAF în domeniul vamal și de cadrul
legislativ vamal inaccesibil sau neclar pentru contribuabili
Ca măsură utilă pentru creșterea transparenței externe în domeniul vamal propunem:
25) Promovarea suplimentară a formelor de asistență pentru contribuabili oferite de ANAF în
domeniul vamal, inclusiv prin mass-media. Deși au fost realizate o serie de materiale de
asistență pentru contribuabili, acestea nu au vizat până acum, sau au vizat minimal, informații
pentru contribuabilii din domeniul vamal.
145
5.1.6 Vulnerabilități ș i riscuri la corupție generate de lipsa de transparență internă a
ANAF în domeniul fiscal și vamal
Transparența internă a ANAF ține de modul de organizare internă a comunicării dintre funcționarii
fiscali și vamali și superiorii lor. Dat fiind faptul că domeniile fiscal și vamal sunt acoperite de
activitatea acelorași instituții – ANAF la nivel central și DGRFP subordonate ANAF la nivel regional –, s-
a constatat în urma aplicării metodelor de cercetare că, în ambele domenii, cultura de comunicare
instituțională este similară.
Vulnerabilități la corupție generate de lipsa de transparență internă a ANAF
Două treimi din angajații ANAF declară că, de obicei, informațiile la locul de muncă se comunică
transparent, fără a se ascunde sau filtra nimic. 33% dintre angajații ANAF declară că întotdeauna există o
modalitate de îndrumare (rezoluție scrisă) din partea superiorului ierarhic pentru activitățile
desfășurate, iar 29% declară că, cel mai adesea, există o astfel de îndrumare. Jumătate dintre
respondenții angajați ANAF (47%) declară că, de cele mai multe ori, aceste sarcini sau obiective sunt
formulate clar și sunt bine definite. Procentul este mai scăzut în regiunea Centru, unde doar un
procent de 12% dintre participanții la sondaj au declarat că întotdeauna există o modalitate de
îndrumare (rezoluție scrisă) din partea superiorului ierarhic pentru activitățile desfășurate.
Rezultă că în medie între jumătate și o treime dintre sarcinile pe care le primesc funcționarii fiscali și
vamali nu pot fi urmărite prin înregistrări scrise.
În acest context, deși modul intern de comunicare este evaluat în general bine, este necesară o analiză
internă atentă a procedurilor de comunicare interne și mai ales a celor din cadrul DGRFP Brașov, pentru
a diminua vulnerabilitățile la corupție generate de lipsa transparenței alocării sarcinilor. O atenție mai
mare trebuie acordată DGRFP Brașov, deoarece la nivelul acestei direcții există o pondere mare a
angajaților care declară că adesea nu există o îndrumare (rezoluție) scrisă din partea superiorilor pentru
realizarea activității. Aceasta este o vulnerabilitate, lipsa unor îndrumări scrise creând posibilitatea de
apariție a unor abuzuri. Analiza și planificarea subsecventă trebuie să aibă în vedere limitarea sau chiar
diminuarea birocrației, motiv pentru care cea mai bună soluție ar fi crearea unei baze de date/unui
sistem electronic de repartizare și monitorizare a sarcinilor atribuite funcționarilor fiscali.
Riscuri de corupție generate de lipsa de transparență internă a ANAF
Riscuri asociate vulnerabilităților din comunicarea internă sunt:
Intervenția superiorului ierarhic sau a unor colegi din instituție pentru rezolvarea într-un anumit
sens a unui caz de abateri de la legislația fiscală constatate de inspectorul fiscal;
Amenințări sau șantaj din partea superiorului ierarhic pentru rezolvarea într-un anumit sens a
unui caz de abateri de la legislația fiscală constatate de inspectorul fiscal;
Intervenția superiorului ierarhic pentru neorganizarea unor inspecții sau controale fiscale la
anumiți contribuabili sau pentru oprirea inspecțiilor sau controalelor începute.
Riscurile de mai sus sunt generate de faptul că îndrumarea, deși există, poate să nu fie scrisă, deci nu
este transparentă.
146
Măsuri pentru creșterea transparenței interne la nivelul ANAF
26) O analiză internă atentă a procedurilor de comunicare interne și mai ales a celor din cadrul
DGRFP Brașov (cea mai vulnerabilă din acest punct de vedere), pentru a identifica și ulterior
pentru a diminua vulnerabilitățile la corupție generate de lipsa transparenței alocării sarcinilor.
27) Formularea unor criterii standard care să determine modul de distribuție a sarcinilor în cadrul
direcțiilor ANAF și structurilor subordonate.
5.1.7 Managementul riscurilor la nivelul ANAF și al structurilor subordonate
ANAF și instituțiile subordonate implementează managementul riscului în baza Ordinului Primului
Ministru nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice.
Înainte de aplicarea acestuia în instituție s-a aplicat Ordinul 946/2005 pentru aprobarea Codului
controlului intern, cuprinzand standardele de management / control intern la entitatile publice și pentru
dezvoltarea sistemelor de control managerial. Sistemul de management al riscului a fost astfel dezvoltat
și perfecționat în timp. Aceasta reprezintă un punct tare în prevenirea corupției, riscurile definite și
identificate fiind utilizate pentru a determina modul de organizare a activității.
5.1.8 Raportare contabilă și f inanciară și audit intern la nivelul ANAF și al structurilor
subordonate
Funcțiile de management financiar și audit intern sunt comune pentru domeniile fiscal și vamal, dată
fiind integrarea acestor domenii la nivelul unei singure structuri instituționale: aparatul central ANAF și
structurile sale subordonate la nivel regional. Cercetarea de față nu a identificat vulnerabilități și riscuri
de corupție în realizarea raportărilor contabile și financiare și auditului intern, care să fie vizibile pentru
contribuabili (externi) sau pentru funcționarii ANAF din structurile operative ale instituției și ale DGRFP.
5.1.9 Vulnerabilități ș i riscuri de corupție generate de procedurile existente și
supravegherea realizată la nivelul ANAF
Subcriteriile privind procedurile existente și supravegherea activității, inclusiv evaluarea sistemului de
control intern managerial sunt analizate împreună, deoarece ele sunt direct dependente unele de altele:
supravegherea se realizează pe baza procedurilor existente.
La nivelul ANAF este implementat sistemul de control intern managerial ceea ce este un punct tare în
prevenirea corupției deoarece impune procedurarea activităților desfășurate. Studiul de față s-a
concentrat pe identificarea vulnerabilităților și riscurilor la corupție din perspectiva contribuabililor și a
angajaților ANAF și structurilor subordonate, și nu a analizat procedurile interne, dar o serie de
vulnerabilități și riscuri au fost identificate în raport cu gradul de cunoaștere a procedurilor de către
funcționarii ANAF și cu capacitatea acestora de a identifica o serie de mecanisme utile pentru prevenirea
și combaterea corupției în cadrul acestor proceduri.
147
5.1.9.1 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul fiscal
Vulnerabilități la corupție în ceea ce privește procedurile existente și supravegherea realizată la
nivelul ANAF
Activitățile funcționarilor fiscali sunt procedurate, astfel încât să se asigure continuitatea și controlul
lor. Totuși, așa cum a rezultat din interviuri, încă nu există un mecanism de monitorizare sistematică și
facilă a respectării procedurilor și un sistem integrat de management al riscurilor care să asigure atât
organizarea eficace a activității, cât și sesizarea precoce a situațiilor de risc și sancționarea celor
responsabili de apariția lor. Activitățile se procedurează pentru a putea fi îndeplinite unitar de către funcționari.
Din perspectiva prevenirii și combaterii corupţiei, doar simpla procedurare nu este însă suficientă, ci este necesară
și urmărirea aplicării procedurilor prin monitorizarea activității funcționarilor.
Un astfel de sistem se preconizează a fi operațional în viitor odată cu implementarea Sistemului
Informatic Integrat de Management al Veniturilor care va include și informații ce permit monitorizarea
activității funcționarilor fiscali.
Interviurile realizate cu funcționarii ANAF relevă faptul că aceștia nu identifică în cadrul procedurilor
existente criterii care să stea la baza formării echipelor de lucru și a atribuirii sarcinilor în cazul
echipelor de lucru. De exemplu, nu au fost identificate în proceduri prevederi care să asigure că o
persoană nu este supraîncărcată cu sarcini. De asemenea, dincolo de declarația proprie a
funcționarului fiscal, nu au fost identificate în proceduri prevederi care să asigure că unui funcționar
nu i se atribuie controlul documentar sau inspecția unui contribuabil cu care ar putea să se afle în
conflict de interese. Pe de altă parte, în lipsa unor criterii clare în cadrul procedurilor pentru
desemnarea echipelor de inspecție se pot constitui echipe formate din persoane fără experiență sau se
poate ajunge la supraîncărcarea cu sarcini a unor inspectori.
De asemenea, nu există reglementări privind modul de individualizare a sancțiunilor. În absența unor
metodologii/îndrumări privind individualizarea sancțiunilor aplicabile este încă posibilă apariția riscului
de extorcare (șantaj pentru mită) din partea funcționarului fiscal prin amenințarea cu o sancțiune
disproporționată față de abaterile constatate și nu este posibilă tragerea la răspundere a acelor
funcționari fiscali care aplică sancțiuni disproporționat de mici sau mari față de gravitatea contravențiilor
constatate. Vulnerabilitatea s-a diminuat odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri fiscale și de
procedură fiscală și modificarea cuantumului și intervalului prevăzut de lege pentru amenzile pe care le
pot aplica funcționarii fiscali.
Așadar, în prezent există vulnerabilități ale mecanismelor de responsabilizare a funcționarilor fiscali,
generate de imposibilitatea de a identifica anumite situații asupra cărora trebuie atrasă răspunderea
funcționarilor. Este un pas înainte apariția unui număr TelVerde pentru sesizări, dar acesta nu este
suficient.
Riscuri de corupție în ceea ce privește procedurile existente și supravegherea realizată la nivelul ANAF
Limitările sistemului de monitorizare și control a activității în domeniul fiscal generează următoarele
riscuri de corupție:
148
Desemnarea aceleiași echipe care a mai efectuat o inspecție fiscală sau control fără rezultate, la
același contribuabil, ceea ce este o vulnerabilitate ce poate duce la manifestarea riscului de
coluziune între funcționarul fiscal și contribuabil;
Desemnarea unor inspectori să efectueze misiuni la contribuabili cu care se află în conflict de
interese;
Controlul superficial al documentelor și neconstatarea unor abateri de la legislația fiscală;
Neaplicarea unor sancțiuni sau consemnarea unor abateri nereale cu sancțiuni mai mici față de
abaterea real constatată, ca urmare a unei coluziuni (înțelegeri frauduloase) între funcționarul
fiscal și contribuabili;
Extorcarea (șantajul) din partea inspectorului fiscal, care poate pretinde foloase necuvenite
pentru a nu aplica o sancțiune;
Profitarea de slaba informare a contribuabilului și prezentarea eventualelor sanctiuni intr-o
lumina grava, inspectorul fiscal aratandu-se dispus sa nu fie foarte dur si sa aplice doar unele
dintre sanctiuni. In acest moment, tentatia contribuabilului de a oferi o plată
informală/necuvenită este desul de mare.
Măsuri pentru creșterea eficacității procedurilor și sistemului de supraveghere al activităților la nivelul
ANAF
Lipsa unor mecanisme de monitorizare a activității funcționarilor fiscali este cauza vulnerabilităților
mecanismelor existente de responsabilizare, din cauza faptului că o serie de abateri ce pot constitui sau
favoriza fapte de corupție nu pot fi descoperite. În acest context se recomandă:
28) Implementarea unui mecanism – bază de date și platformă electronică de monitorizare a
activității funcționarilor fiscali și vamali, în conexiune cu mecanismul de repartizare a sarcinilor
descrise în cadrul unei măsuri propuse anterior (măsura 27).
Un asemenea mecanism extrem de complex trebuie realizat pe baza analizei activităților desfășurate de
fiecare direcție ANAF și de structurile subordonate. El trebuie să permită, spre exemplu, monitorizarea
frecvenței, bazei legale/motivului și cuantumului amenzilor aplicate de fiecare inspector, pe tipuri de
contribuabili verificați. Astfel vor putea fi observate cazurile de risc, care reprezintă excepții (outliers).
5.1.9.2 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul vamal
Vulnerabilități la corupție în ceea ce privește procedurile existente și supravegherea realizată la
nivelul ANAF în domeniul vamal
Conform interviului realizat cu reprezentanții ANAF, gradul de procedurare a activității este mai mic la
nivelul DGV decât în ansamblu la nivelul funcțiilor de administrare fiscală ale ANAF. Dar în cazul Vămii se
lucrează pe sistemul informatic integrat la nivel european, deci activitatea funcționarilor vamali este
înregistrată și poate fi monitorizată și controlată în acest fel.
Riscuri de corupție în ceea ce privește procedurile existente și supravegherea realizată la nivelul ANAF
în domeniul vamal
Limitările sistemului de monitorizare și control a activității în domeniul vamal generează următoarele
riscuri de corupție:
149
Controlul superficial al documentelor și neconstatarea unor încălcări ale legislației vamale;
Organizarea unor controale superficiale, în condiții de supraîncărcare cu sarcini a personalului;
Coruperea sau atragerea în înțelegeri frauduloase (coluziune) a funcționarilor vamali lipsiți de
experiență și motivare, de către contrabandiști.
Măsuri pentru creșterea eficacității procedurilor și sistemului de supraveghere a activităților la nivelul
ANAF în domeniul vamal
29) Trebuie analizat dacă sistemul informatic existent la nivelul vămii include suficienți indicatori
pentru a putea monitoriza și ulterior responsabiliza activitatea funcționarilor vamali, iar, în caz
contrar, acest sistem trebuie completat.
5.1.10 Vulnerabilități ș i riscuri la corupție în cadrul mecanismelor de asigurare a eticii ș i
integrității la nivelul ANAF
5.1.10.1 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul fiscal
Înființarea Direcției Generale de Integritate (DGI) a reprezentat un pas foarte important pentru întărirea
mecanismelor de asigurare a eticii și integrității la nivelul ANAF.
Ancheta sociologică demonstrează că ANAF nu este percepută ca o instituție cu o corupție deosebit de
ridicată. În ceea ce privește relația directă cu ANAF, majoritatea celor care au fost supuși unui control
ANAF (81%) consideră că inspectorii ANAF au respectat toate reglementările în vigoare în cazul unui
astfel de control, iar 7% cred că s-au respectat marea majoritate a acestora și doar 4 respondenți din
438 (aproximativ 1%) au declarat că au fost nevoiți să ofere „cadouri” (atenții, bunuri, bani etc.)
funcționarilor cu care au interacționat pentru soluționarea cererilor pentru care s-au adresat ANAF sau
DGRFP.
Cu toate acestea, încă există în rândul unor contribuabili percepția cu privire la faptul că un control
poate fi „îmblânzit”, iar o procedură poate fi facilitată de plata unei mite și, de asemenea, impresia că
orice control sau inspecție se va finaliza cu o plată a unei amenzi sau cu plata unei mite. Această
percepție determină adesea inițiativa faptelor de corupție la contribuabili și reprezintă o presiune
pentru funcționarii fiscali și vamali.
Vulnerabilități la corupție în ceea ce privește mecanismele de asigurare a eticii și integrității
Vom lua în considerare măsurile de integritate care ar trebui să fie implementate de către instituţiile
statului, printre care și ANAF, pentru atingerea obiectivelor specifice în sprijinul asigurării eticii și
integrității impuse de Strategia Națională Anticorupție.
Măsură conform SNA Implementare la nivelul ANAF
Autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii.
Activitățile sunt realizate de DGI și nu au fost identificate vulnerabilități în acest context.
Intensificarea activităţilor de implementare a sistemelor de control intern/managerial.
Introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a ANAF a introdus sistemul de evaluare a riscurilor de
150
unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupţie ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate.
corupție, inspirat de metodologia DGA, ceea ce este un punct tare în sistemul de prevenire și combatere a corupției la nivelul instituției.
Implementarea Codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile post-aderare.
Este necesară o actualizare a codurilor etice pentru funcționarii fiscali și vamali, actualizare care să folosească resursa de informație generată de analiza de risc la corupție pentru a reglementa conduita funcționarilor în vederea limitării vulnerabilităților și riscurilor de corupție. De exemplu, dincolo de prevederile generale ale legislației în vigoare46, nu există în acest moment mecanisme concrete pentru identificarea și evitarea conflictelor de interese în realizarea verificărilor, controalelor și executărilor silite în domeniul fiscal.
Consolidarea statutului şi rolului consilierului de etică. Rolul consilierului de etică în ANAF și structurile subordonate este în continuare unul marginal și formal, așa cum reiese atât din rapoartele anuale de performanță ale ANAF, cât și din interviurile cu personalul ANAF.
Pentru a oferi un sprijin real angajaților ANAF, este necesar ca în procedurile interne cu privire la activitatea consilierilor de etică să fie abordate aspecte cu privire la acordarea de consultanță privind completarea și depunerea declarațiilor de avere și de interese
Operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie.
Instrumentul este implementat prin TelVerde la nivelul ANAF și reprezintă un punct tare în combaterea corupției din instituție și structurile subordonate.
Asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informaţii de interes public şi a celor privind transparenţa procesului decizional.
Prevederile privind accesul la informațiile de interes public şi cele privind transparenţa procesului decizional sunt implementate la nivelul ANAF.
Pe de altă parte, în secțiunile anterioare ale prezentului capitol au fost prezentate vulnerabilitățile existente la nivelul transparenței și comunicării ANAF cu contribuabilii.
Dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare și e-administrare ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni.
Informatizarea a fost implementată progresiv de ANAF, tot mai multe dintre interacțiunile dintre ANAF și contribuabili fiind realizate on-line.
Cu toate acestea, instituția gestionează o mare cantitate de informații, dar nu toate sunt utilizate în procesul de monitorizare, supraveghere și control.
46 Legea 161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, Legea 176/2010, privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, Legea 188/1999 privind statutul funcționrilor publici, cu toate modificările și completările în vigoare.
151
Implementarea de proiecte pentru promovarea integrităţii şi bunei guvernări în parteneriat cu societatea civilă.
Instituția a implementat în ultimii ani și implementează în continuare un număr semnificativ de proiecte care vizează direct promovarea integrităţii şi bunei guvernări, direct sau indirect, prin creșterea gradului de transparență și de informatizare.
Îmbunătăţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie cu accent pe gestionarea relaţiilor cu publicul şi mass-media.
În acest domeniu, au fost realizate progrese atât de către DGI, cât și de către Serviciul de Comunicare, inclusiv prin implementarea unor proiecte cu finanțare europeană cu acest scop.
Aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor funcţiilor şi demnităţilor publice.
Nu este publicat un raport special privind sancțiunile disciplinare, conform recomandării SNA 2012–2015, dar raportul anual de activitate al ANAF conţine o secţiune dedicată acestora, în care sunt precizate numărul de controale interne efectuate, împreună cu numărul şi tipul de măsuri luate în cadrul acestora. Totodată, raportul conţine şi o estimare a prejudiciului pe seama fondurilor publice constatat ca urmare a acţiunilor de control intern. Din raport rezultă aplicarea de sancțiuni cu caracter disuasiv.
Deși nu este obligatoriu, pe lângă creşterea transparenţei instituţiei, un astfel de raport special ar fi de mare ajutor la identificarea vulnerabilităţilor interne şi pentru a arăta contribuabililor şi petenţilor că sesizările şi petiţiile lor au un efect, precum şi că incidentele şi problemele semnalate de aceştia sunt investigate şi soluţionate cu seriozitate de către ANAF, în special în cazul sancţiunilor aplicate pentru fapte descoperite în urma unei sesizări venite din afara instituţiei.
Asigurarea participării propriilor angajaţi la cursuri periodice privind normele etice şi de conduită și introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe tema integrităţii.
Măsurile sunt implementate de DGI. Cu toate acestea, este necesară continuarea pregătirii și distribuirii către angajații proprii a unor ghiduri cu caracter informativ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau a incidentelor de integritate deoarece cercetarea realizată arată că:
Unii dintre funcționarii fiscali și vamali (între 15% și 35%, în funcție de regiune) nu recunosc unele fapte de corupție ca atare. Vulnerabilitatea este deosebit de crescută în regiunea Centru – la nivelul DGRFP Brașov.
Mecanismele de protecție a avertizorilor de integritate nu sunt cunoscute de către personalul ANAF (11% dintre angajații ANAF cred că nu există mecanime de protecție pentru avertizorii de integritate, iar 59% nu știu sau nu răspund la întrebarea referitoare la protecția avertizorilor de integritate).
Un număr considerabil dintre funcționarii fiscali și vamali nu recunosc că în instituția lor există
Elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter informativ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau a incidentelor de integritate.
152
corupție (chiar în ciuda unor informări periodice ale consilierilor de etică cu privire la cazurile descoperite) este de asemenea o vulnerabilitate la corupție.
Evaluarea sistemului sancţiunilor administrative și a implementării lor.
Nu există informații la nivelul prezentului studiu privind evaluarea sistemului de sancțiuni administrative.
Publicarea periodică a unui raport privind sancţiunile disciplinare.
Consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi audit şi conştientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control intern/managerial.
Această consolidare este realizată prin activitatea DGI în domeniul controlului intern și a Direcției Generale de Audit, la nivelul căreia nu au fost identificate vulnerabilități.
Intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităţilor de audit şi control intern.
Această măsură este implementată deja la nivelul ANAF, de către DGI.
Introducerea cu titlu experimental în instituţii publice a testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice.
Nu a rezultat din evaluare implementarea acestei măsuri, ceea ce face ca recomandări cu privire la evaluările și testele de integritate să se regăsească în prezentul capitol, la secțiune precedentă, ca măsuri ce pot contribui și la diminuarea vulnerabilităților legate de limitarea independenței instituției și intruziunile externe în activitatea sa.
Introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească nivelul răspunsurilor tip sau a sintagmelor şablon.
Fiind și organ de control, ANAF trebuie să implementeze această măsură din SNA. Așa cum rezultă din ancheta sociologică și interviurile cu contribuabilii, deși s-au făcut progrese în acest sens, încă nu se asigură un nivel de îndrumare adecvat la nevoile contribuabililor, aspect susținut și de existența vulnerabilităților privind transparența externă prezentate în acest capitol.
Așadar, vulnerabilitățile identificate la nivelul sistemelor de asigurare a eticii și integrității sunt
următoarele:
Existența unor coduri etice neactualizate;
Rolul formal al consilierului de etică;
Deficiențe de cunoaștere a sistemului de integritate la nivelul instituției;
Nerealizarea unor teste de integritate la nivelul instituției.
Riscuri la corupție în ceea ce privește mecanismele de asigurare a eticii și integrității
Riscurile de corupție posibil a fi generate de aceste vulnerabilități sunt:
153
Intervenția superiorului ierarhic sau a unor colegi din instituție pentru rezolvarea într-un anumit
sens a unui caz de abateri de la legislația fiscală constatate de inspectorul fiscal;
Amenințări sau șantaj din partea superiorului ierarhic pentru rezolvarea într-un anumit sens a
unui caz de abateri de la legislația fiscală constatate de inspectorul fical;
Organizarea unor inspecții sau controale fiscale la contribuabili care au angajați rude sau
prieteni ai inspectorului fiscal;
Acordarea de consultanță fiscală la negru unor agenți economici de către funcționari fiscali, cu
riscul suplimentar de realizare a unor controale fiscale de către inspectori fiscali care au acordat
consultanță fiscală la negru chiar la agenții economicii care i-au plătit anterior pentru sfaturi;
Controale administrative repetate la același agent economic, pentru că „trebuie” să i se
găsească ceva în neregulă (vulnerabilitate prezentă în regiunea Centru – DGRFP Brașov);
Nedenunțarea unor fapte de corupție ale unor colegi.
Măsuri propuse pentru diminuarea vulnerabilităților și riscurilor la corupție generate de limitările
mecanismelor de asigurare a eticii și integrității
Concret, ca măsuri ce pot fi luate la nivelul ANAF se recomandă:
30) Includerea în categoria informațiilor de interes public – publicate pe website-ul instituției – a
informațiilor referitoare la confiscările efectuate de ANAF la executările silite (inclusiv
cumpărătorii, astfel încât să se poată verificat potențiale conflicte de interese).
31) Implementarea unor sisteme de control și inspecție „încrucișată” dintr-un județ în altul, pentru
a evita situații de familiaritate și coluziune între agenții economici verificați și funcționarii fiscali.
32) Realizarea, prin Strategia de Resurse Umane, a unor sisteme de rotație a personalului între
direcții, pentru a evita situații de familiaritate și coluziune între agenții economici verificați și
funcționarii fiscali.
33) Realizarea unei baze de date cu informațiile cuprinse în declarațiile de avere și de interese,
bază de date care să fie interconectată cu bazele de date recomandate la puncte (16) și (19) din
prezenta listă de recomandări.
Această bază de date se poate realiza automat, prin crearea unei platforme de completare a declarațiilor
de avere și interese on-line (prin intra-net), astfel încât informațiile completate de fiecare angajat ANAF
să fie înregistrate automat într-o bază de date. Ulterior, pentru respectarea prevederilor legale,
formularele completate on-line vor fi tipărite, semnate de funcționar, depuse la consilierul de etică și
transmise ANI. Baza de date creată poate fi pusă, de asemenea, și la dispoziția ANI. Pentru
implementarea unui asemenea sistem nu este necesară modificarea actelor normative în vigoare, dacă
după completarea on-line a formularelor acestea generează și o formă care să fie tipărită și semnată de
funcționarul public, fiind astfel o declarație pe proprie răspundere asumată cu respectarea prevederilor
legale în vigoare.
154
34) Realizarea unor campanii de informare și conștientizare împotriva corupției și de promovarea
integrității la nivelul ANAF, cu mesaje adaptate la specificul regional, dat fiind că cercetarea de
față arată că există diferențe semnificative între regiuni în ceea ce privește toleranța la corupție.
De exemplu, aceste campanii de comunicare trebuie să țină cont că 25% dintre angajații ANAF
din regiunea Centru admit că în instituția lor există persoane corupte, la polul opus situându-se
angajații ANAF din Regiunea Nord-Vest (4%). De asemenea, este relevant și faptul că doar 55%
din personalul ANAF și DGRFP declară că îi afectează personal fenomenul de corupție, cei mai
afectați fiind cei din Nord-Vest (68%) iar cei mai puțin afectați fiind cei din Centru.
5.1.10.2 Vulnerabilități și riscuri la corupție în domeniul vamal
Vulnerabilități la corupție în ceea ce privește mecanismele de asigurare a eticii și integrității în
domeniul vamal
Ancheta sociologică demonstrează că vama în ansamblul ei (DGV și direcțiile regionale vamale) este
percepută ca o structură relativ coruptă (mai coruptă decât este perceput ANAF, în medie). Percepția
negativă a corupției în domeniul vamal reprezintă o vulnerabilitate la corupție care poate duce la riscul
de corupere a funcționarilor vamali (la inițiativa persoanei supuse procedurilor vamale) sau de coluziune
între funcționar vamal și respectiva persoană. În acest context, este important ca activitățile
funcționarilor vamali să fie atent monitorizare și controlate.
Bazându-ne pe această constatare, trebuie să subliniem că cercetarea conduce la concluzia că
mecanismele de asigurare a eticii și integrității în cadrul ANAF, comune pentru domeniile fiscal și vamal,
ele fiind specifice instituției, nu fiecărui tip de activitate în parte, trebuie întărite mai mult și adaptate la
specificul activității vamale. Această adaptare se poate realiza doar plecând de la analiza internă a
riscurilor de corupție realizată de ANAF, analiză care este structurată pe tipuri de activități și surprinde
clar specificul domeniului vamal.
Măsuri propuse pentru diminuarea vulnerabilităților și riscurilor la corupție generate de limitările
mecanismelor de asigurare a eticii și integrității în domeniul vamal
35) Revizuirea codului de conduită al personalului din domeniul vamal, în raport cu riscurile și
vulnerabilitățile la corupție identificate atât de prezentul studiu, cât și de analiza internă a
riscurilor de corupție din cadrul ANAF;
36) Implementarea unor teste de integritate pentru funcțiile cu risc de corupție ridicat conform
analizei interne a riscurilor de corupție din cadrul ANAF.
5.2 Recomandări pentru îmbunătățirea/extinderea cadrului instituțional relevant pentru punerea în
aplicare a măsurilor de prevenire și control în ANAF
Analiza realizată permite observarea unor puncte tari și a unor puncte slabe la nivelul structurii
instituționale. Existența unui departament dedicat integrității – DGI – reprezintă incontestabil un punct
forte ale structurii de prevenire și de combatere administrativă a corupției în ANAF. Structurile regionale
155
au suferit de-a lungul anilor mai multe reorganizări, iar consolidarea lor este necesară, în acest sens
bunul exemplu al DGI putând fi transpus și la nivel regional, prin înființarea unor servicii de integritate.
Pentru că se remarcă un risc de corupție mai mare la nivel teritorial, față de nivelul central, așa cum
reiese din interviuri, studii de caz și analiza de conținut a presei, exemplul, structura și atribuțiile DGI pot
fi transpuse și la nivel regional, prin înființarea unor servicii de integritate. Aceste servicii de integritate
trebuie să urmărească activitatea funcționarilor fiscali și vamali, pe baza monitorizărilor realizate prin
sistemele integrate electronice necesare, recomandate în secțiunea anterioară ca măsuri pentru
diminuarea vulnerabilităților și riscurilor la corupție.
Modelul de organizare și de lucru al DGI se dovedește a fi bine-venit în activitatea de prevenire și
combatere a corupției la nivelul ANAF, dar direcția este subdimensionată față de mărimea sistemului de
administrare fiscală și vamală – ANAF și structurile subordonate –, și este necesar ca structura și
atribuțiile să fie preluate și la nivel teritorial.
Pentru punerea în aplicare a acestui scenariu, este necesară reglementarea modului de distribuire a
funcțiilor de asigurare a integrității la nivelul ANAF, având în vedere cadrul normativ de referință pentru
domeniul integrității și pentru organizarea ANAF și Strategia Națională Anticorupție. Scenariul propune
fie păstrarea competențelor exclusive la nivelul DGI, fie competențe partajate, fie delegarea
competențelor de la nivelul DGI la nivel regional. Scenariul are în vedere necesitatea coordonării
integrate a programului de prevenire și combatere a corupției la nivelului întregului sistem instituțional
ANAF: aparat central și structurile subordonate.
Pe de altă parte, odată cu introducerea sistemului de management al riscului în instituție, se recomandă
organizarea de activități de formare în acest domeniu la toate nivelurile de responsabilitate din ANAF și
structurile subordonate. Aceste activități sunt foarte utile deoarece managementul riscurilor reprezintă
un aspect important în prevenirea corupției iar riscurile identificate pot fi utilizate pentru a determina
modul de organizare a activității în viitor.
5.3 Cele mai bune practici care pot fi transpuse în contextul românesc
Analiza comparativă a relevat o serie de bune practici care pot fi transpuse în cadrul administrației
fiscale și vamale din România pentru a crește eficacitatea acțiunilor de prevenire și de combatere
administrativă a corupției:
Agenția fiscală britanică a publicat diverse ghiduri care să ajute contribuabilii să înțeleagă
anumite reglementări, ghiduri care sunt ușor de înțeles și foarte bine explicate. Ghidul pe
conformitate, de exemplu, conține 51 de pagini și explicații pe diferite subpuncte. De altfel,
agenția britanică excelează prin transparență, publicând programul său de control și
metodologiile/procedurile de control astfel încât orice contribuabil subiect al unei inspecții
fiscale sau al unui control să înțeleagă care sunt regulile care i se aplică.
Această bună practică poate fi integral preluată deoarece nu presupune un efort bugetar
substanțial, iar ANAF are capacitatea de a o implementa fără a fi nevoie de modificări
legislative. Este necesară o analiză a celor mai frecvente probleme cu care se confruntă
contribuabilii și a celor mai frecvente cazuri de neînțelegere a cadrului normativ, urmând ca, pe
baza acestora, să fie revizuite ghidurile existente. Acestea nu sunt foarte apreciate de
156
contribuabili, așa cum rezultă din interviuri și focus-grupuri. Pentru testarea gradului în care
ghidurile răspund nevoilor contribuabililor, se pot organiza focus-grupuri de testare a clarității,
calității și eficienței lor.
De asemenea, în ceea ce privește publicarea altor documente, buna practică poate fi transpusă
prin publicarea procedurilor de inspecție și control, cu evidențierea pașilor pe care inspectorii
trebuie să îi facă și a documentelor pe care contribuabilii trebuie să le pună la dispoziția
acestora.
De asemenea, la nivelul ANAF ar putea fi analizată oportunitatea publicării criteriilor care stau la
baza analizei de risc. Aceasta determină programul de inspecții și controale, iar publicarea ei ar
permite contribuabililor să aprecieze dacă se situează într-o categorie de risc sau nu.
În Norvegia, pentru a reduce vulnerabilitățile la coluziune între funcționarii fiscali și
contribuabili, procesarea declarațiilor fiscale dintr-o regiune a țării se face într-o altă regiune.
Aceasta activitate „încrucișată” este un exemplu de bună practică pentru alte agenții fiscale.
Această practică ar putea fi preluată și în România pentru a evita situații de familiaritate și
coluziune între agenții economici verificați și funcționarii fiscali și, de asemenea, ar putea fi
dezvoltată prin Strategia de Resurse Umane a unor sisteme de rotație a personalului între
direcții, pentru a evita atât situațiile de familiaritate și coluziune între agenții economici verificați
și funcționarii fiscali, cât și apariția unor situații de influențe din afara ANAF a unor persoane (din
mediul politic sau economic) consolidate asupra unor funcționari fiscali.
La nivel instituțional, preluarea acestei bune practici presupune însă schimbarea unui număr
mare de proceduri interne și, de asemenea, are impact bugetar presupunând o mobilitate
foarte mare a personalului care efectuează controale, deplasări mai lungi etc. Nu în ultimul
rând, pentru realizarea „încrucișată” a controlului documentar, este necesară informatizarea
integrală a procesului de interacțiune cu contribuabilii. Toate aceste modificări la nivel
instituțional, aavând în vedere numărul mare de operațiuni realizat de instituție, pot avea un
impact bugetar considerabil. De asemenea, trebuie analizată suplimentar necesitatea
modificării Codului de Procedură Fiscală pentru a permite implementarea și în România a
acestei bune practici.
În Spania se realizează rapoarte detaliate asupra situațiilor de incompatibilitate și conflicte de
interese semnalate de funcționarii fiscali. Acestea sunt de ordinul sutelor pe an. În acest mod,
agenția fiscală poate să monitorizeze cele mai frecvente situații în care incompatibilitățile și
conflictele de interese apar și să creeze mecanisme care să poată să prevină apariția acestor
cazuri, adaptate la specificul lor.
Această practică ar putea fi preluată în România în atribuțiile DGI și ale serviciilor de
integritate propuse a fi organizate la nivelul DGRFP și DGAMC, având același scop al
monitorizării și prevenirii (avertizării precoce) cu privire la cazurile de incompatibilitate și
conflicte de interese. Inițiativa se încadrează în prevederile Statutului funcționarilor publici,
157
nefiind necesare modificări legislative. Implementarea acestei bune practici presupune
dezvoltarea unei metodologii specifice la nivelul DGI și angajarea unor persoane care să
primească în principal această atribuție, aceste angajări având și impact bugetar, dar limitat.
Un impact bugetar și instituțional mai mare îl are implementarea acestei bune practici la
nivelul structurilor subordonate, DGRFP și DGAMC, unde este necesară crearea unor
departamente specializate de integritate, cu implicațiile precizate în prezentul studiu în cadrul
scenariului de la capitolul 3, secțiunea 3.3.1.
158
ANEXE Bibliografia Legislația de organizare ANAF
HG nr. 520 din 24 iulie 2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, publicată în „Monitorul Oficial” nr. 473 din 30.07.2013
Ordinul nr. 563/01.04.2014 privind Regulamentul de organizare și funcționare al ANAF aparat propriu Anexa la Ordinul nr 563/2014 al președintelui ANAF privind Regulamentul de organizare și funcționare al
Agenției Naționale de Administrare Fiscală Ordinului nr. 2976/2015 al președintelui ANAF privind modificarea Ordinelor președintelui ANAF nr.
875/2014 și nr. 3632/2014, ambele cu modificările și completările ulterioare, prin care a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare al direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov, respectiv Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București – publicat în data de 23.11.2015
Anexele 1-5 la Ordinului nr. 2976/2015 al președintelui ANAF privind modificarea Ordinelor președintelui ANAF nr. 875/2014 și nr. 3632/2014, ambele cu modificările și completările ulterioare, prin care a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare al direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov, respectiv Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București – publicat în data de 23.11.2015
Anexele 6-11 la Ordinului nr. 2976/2015 al președintelui ANAF privind modificarea Ordinelor președintelui ANAF nr. 875/2014 și nr. 3632/2014, ambele cu modificările și completările ulterioare, prin care a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare al direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov, respectiv Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București – publicat în data de 23.11.2015
Ordinul nr. 2897/2015 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind modificarea Ordinelor președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 875/2014 și nr. 3632/2014, ambele cu modificările și completările ulterioare, prin care a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare al direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov, respectiv Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București – publicat în data de 18.11.2015
Anexele 1-7 la Ordinul 2897/2015 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind modificarea Ordinelor președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 875/2014 și nr. 3632/2014, ambele cu modificările și completările ulterioare, prin care a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare al direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov, respectiv Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București – publicat în data de 18.11.2015
Anexele 8-17 la Ordinul 2897/2015 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind modificarea Ordinelor președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 875/2014 și nr. 3632/2014, ambele cu modificările și completările ulterioare, prin care a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare al direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov, respectiv Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București – publicat în data de 18.11.2015
159
Ordinul nr. 1727/2015 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind modificarea ordinelor președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 563/2014, nr. 875/2014 și nr. 3632/2014 – publicat în data de 03.07.2015
Ordin nr. 867/2015 privind constituirea comisiei paritare la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală
Ordinul nr. 3682/2014 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și anexele sale
Ordinul nr. 3632/2014 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind Regulamentul de Organizare și funcționare al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București
Ordinul nr. 2815/2014 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind modificarea și completarea Regulamentului de Organizare și funcționare al Direcțiilor Regionale ale Finanțelor Publice
Ordinul nr. 1115/2013 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru aprobarea structurii organizatorice a aparatului propriu al Agenției Naționale de Administrare Fiscală cu modificările în vigoare și anexele sale
Ordinul nr. 1117/2015 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru aprobarea structurii organizatorice a Direcției Verificări Fiscale – publicat în data de 21.05.2015
Ordinul nr. 875/2014 al președintelui ANAF privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov cu modificările în vigoare și anexele sale
Ordinul nr. 337/28.03.2013 al președintelui ANAF privind modificarea Regulamentului de organizare și funcționare al aparatului propriu al ANAF, pentru Direcția generală juridică, Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și Direcția de Tehnologia Informației cu modificările sale și anexele sale
Ordinul nr. 246/04.03.2013 al președintelui ANAF privind Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției Generale de Informații Fiscale
Ordinul nr. 174/11.02.2013 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției Generale de Organizare și Resurse Umane
Ordinul nr. 1964/19.12.2012 al președintelui ANAF privind Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției Generale de Integritate
Legislație relevantă din domeniul fiscal
Codul fiscal în vigoare la data de 15.10.2015 – Legea nr. 571/2003 Codul de procedură fiscală în vigoare la data de 15.10.2015 – O.G. nr. 92/2003 Codul fiscal din 08.09.2015 – care va intra în vigoare la 01.01.2016 Codul de procedură fiscală din 20.07.2015 – care va intra în vigoare la 01.01.2016 OG nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale Legislație în domeniul prevenirii și combaterii corupției
Strategia Națională Anticorupție pe perioada 2012–2015, Guvernul României Legea nr. 161/19.04.2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea
demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției
Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici Legea nr. 544/2004 privind liberul acces la informații de interes public Legea nr. 52/2004 privind transparența decizională în administrația publică Legea nr. 571 din 2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din
alte unități care semnalează încălcări ale legii
160
Legea nr. 181/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici Hotărârea de Guvern nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea
carierei funcționarilor publici Rapoarte privind domeniul finanțelor publice
***Secretariatul General al Guvernului, Analiza Funcțională a Sectorului Finanțelor Publice, http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/rapoarte-finale-bm/etapa-I/RO_FR_Public_Finance_Final_Report_RO.pdf
***Secretariatul tehnic al SNA, Ministerul Justiției, RAPORT DE EVALUARE TEMATICĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚIE 2012–2015 MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
Rapoarte privind corupția
***Comisia Europeană, Eurobarometru privind Corupția, 2012, URL = http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_374_en.pdf
***Comisia Europeană, Eurobarometru privind Corupția, 2014, URL = http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_397_en.pdf
***“World without Corruption” Programme. Strengthening the Advancement of Globcal Compact Principles 10 (Fighting Corruption) în 2011–2015.
***Barometru de Opinie Publică: Percepții publice asupra fenomenului corupției, INSCOP, 2013. ***OECD, Public Sector Integrity: A Framework for Assessment, Paris: OECD, 2005. ***Transparency International, Barometrul Global al Corupției 2013 ***Transparency International, Barometrul Global al Corupției 2010 ***Transparency International, 2005–2012. „Sistemul Național de Integritate.” Politici și studii.
București ***Transparency International, 2009, Alternativa la tăcere—protecția avertizorilor de integritate în 10
state europene, București & Bruxelles ***Transparency International, 2011, Building Integrity and Countering Corruption în Defence &
Security. 20 Practical Reforms Literatură de specialitate
ACKERMAN, Rose, Susan, 1999, Corruption and Government: Causes, Consequences, and Reform, Cambridge: Cambridge University Press
ANECHIARICO, L. W. J. C et al., 2008, Local integrity systems: world cities fighting corruption and safeguarding integrity, Den Haag: BJu Legal Publishers
PALICARSKY, C. & D. Kos., 2011, Raport de evaluare privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005–2007 și a Strategiei Naționale Anticorupție privind Sectoarele Vulnerabile și Administrația Publică Locală pe perioada 2008–2010 în România.” București: Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – România
COLAS Dominique, Dicționar de gândire politică, Editura Univers Enciclopedic, 2003, p. 71’ Resurse folosite pentru realizarea comparației cu Norvegia, Marea Britanie și Spania
Norvegia Website Norwegian Tax Administration, URL = https://www.skatteetaten.no/en/International-pages/ „Guide to the Norwegian Tax Administration”, URL =
http://www.skatteetaten.no/upload/PDFer/Guide_taxadministration.pdf
Marea Britanie Website HMRC, URL = https://www.gov.uk/government/organisations/hm-revenue-customs
161
Commissioners for Revenue and Customs Act 2005, URL = http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2005/11
Freedom of Information Act (FOI), URL = http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2000/36/contents International Business Times, „HMRC plătește în 2013 400.000 de lire avertizorilor de integritate privind
evaziunea fiscală”, URL = http://www.ibtimes.co.uk/hmrc-paid-400000-tax-avoidance-whistleblowers-2013-1471887
Spania Website Agencia Tributaria (AEAT), URL = http://www.agenciatributaria.es/ Legea nr. 3/2015 privind exercitarea celei mai mari responsabilități de către Administrația Generală de
Stat, URL = http://www.boe.es/diario_boe/txt.php?id=BOE-A-2015-3444 Articolul 103 din Legea nr. 31/1990 din 27 decembrie privind bugetul general de stat pentru 1991 Dispoziția finală nr. 4 și dispoziția suplimentară a treia a Legii nr. 40/1998 din 09 decembrie, privind
impozitul pe venitul persoanelor fizice și a altor reglementări fiscale Dispoziția suplimentară nr. 28 din Legea nr. 50/1998 din 30 decembrie privind măsuri fiscale,
administrative și de ordine socială Articolele 56 și 57 din Legea nr. 66/1997, din 30 decembrie, privind măsuri fiscale, administrative și de
ordine socială Articolul 30 din Legea nr. 55/1999, din 29 decembrie, măsuri fiscale, administrative și de ordine socială Articolul 49 din Legea nr. 24/2001, din 27 decembrie, privind măsuri fiscale, administrative și de ordine
socială Decretul Regal nr. 256/2012, din 27 ianuarie, prin care se dezvoltă structura de bază a Ministerului
Finanțelor și Administrației Publice Decretul Regal nr. 1887/2011 din 30 decembrie, de stabilire a structurii organice de bază a
departamentelor ministeriale Decretul Regal nr. 1823/2011 din 21 decembrie, de restructurare a departamentelor guvernamentale Decretul Regal nr. 1676/2009, din 13 noiembrie, de reglementare a Consiliului pentru Apărarea
Contribuabilului Decretul Regal nr. 319/1982 din 12 februarie privind desemnarea și restructurarea Serviciului de
Supraveghere Vamală HAP/1431/2015 din 16 iulie, de modificare a Ordinului PRE/3581/2007 din 10 decembrie, prin care sunt
stabilite departamentele Agenției de Stat pentru Administrare Fiscală și îi sunt atribuite funcțiile și competențele
HAP/386/2015, din 6 martie, de modificare a Ordinului PAA/1335/2012, din 14 iunie, privind delegarea de competențe
HAP/2415/2014 din 17 decembrie, de modificare a Ordinului PRE/3581/2007 din 10 decembrie, prin care sunt stabilite departamentele Agenției de Stat pentru Administrare Fiscală și îi sunt atribuite funcțiile și competențele
HAP/2147/2012 din 28 septembrie, de modificare a Ordinului PAA/1335/2012, din 14 iunie, privind delegarea de competențe
HAP/1335/2012, din 14 iunie, privind delegarea de competențe HAP/455/2012, din 6 martie, prin care este delegată autorizația de a semna și de a încheia acordurile
sau acordurile sub legea falimentului pentru anumite credite finanțelor publice PRE/3581/2007 din 10 decembrie, prin care sunt stabilite departamentele Agenției de Stat pentru
Administrare Fiscală și îi sunt atribuite funcțiile și competențele EHA/3230/2005 din 13 octombrie, prin care sunt create la Agenția de Stat pentru Administrare Fiscală,
Oficiul Central pentru Contribuabilii Mari și Direcția Generală de Tehnologia Informației și Analiză a Departamentului de Investigare a Fraudelor Fiscale Electronice și de modificare a Ordinului din 2 iunie 1994 de stabilire a structurii Agenției de Stat pentru Administrare Fiscală
162
HAC/2991/2003 din 21 octombrie, prin care se creează Comitetul de Calificare pentru Evidența de Administrație al Agenției de Stat pentru Administrare Fiscală
HAC/2816/2002, din 5 noiembrie, de modificare a articolului 41.3 din textul revizuit al Legii Bugetului General, în legătură cu anumite resurse de drept public colectate de Agenția de Stat pentru Administrare Fiscală
Ordinul din 21 decembrie 1999 prin care este aprobat raportarea de fișiere automatizate de date cu caracter personal de la Agenția de Stat pentru Administrare Fiscală
Ordinul din 27 iulie 1998 de stabilire a structurii Departamentului Vamal și a taxelor speciale ale Agenției de Stat pentru Administrare Fiscală
Ordonanța din 27 martie 1998 prin care se stabilește procedura prin care atribuțiile delegaților speciali sau reprezentanților al Ministerului de Finanțe pot fi acoperite de același oficial
Ordinul din 29 iulie 1994, privind asistența juridică a Agenției de Stat pentru Administrare Fiscală Ordinul din 2 iunie 1994, prin care este dezvoltată structura Agenției de Stat pentru Administrare Fiscală Ordinul din 27 decembrie 1991 sunt emise instrucțiunile cu privire la sistemul economic financiar al
Agenției de Stat pentru Administrare Fiscală Ordinul din 25 septembrie 1991, pentru a proceda la stabilirea efectivă a Agenției de Stat pentru
Administrare Fiscală Pentru 19 septembrie, 1986, prin care este dezvoltat Regulamentul General al Inspecției de Impozite în
domeniul de aplicare a competențelor Direcției Generale a Vămilor și Accizelor Ordonanța 26 mai 1986, prin care este dezvoltat Regulamentul General al Inspecției de Impozite în zona
de responsabilitate a Direcției Generale Financiare și de Inspecție Fiscală Ordinul din 12 august 1985 prin care se dezvoltă Decretul Regal 489/1979, din 20 februarie, privind
reorganizarea Administrației teritoriale ale Trezoreriei
163
Anexa 1 – Metodologia studiului
Metodologia studiului
Studiul de evaluare include 4 componente principale, descrise în cele ce urmează.
O prezentare mai detaliată a metodologiilor utilizate a fost expusă în raportul inițial al contractului.
Componenta 1 – Cartografierea riscurilor și vulnerabilităților la corupție în domeniul fiscal și vamal
Pentru cartografierea riscurilor și vulnerabilităților la corupție, au fost folosite 4 categorii de metode
dintre cele prezentate mai sus, formând 4 tipuri de cercetare distincte:
A. Cercetarea cantitativă
B. Cercetarea statistică
C. Cercetarea calitativă
D. Cercetarea prin consultarea experților
E. Analiza aprofundată a documentelor
A. Cercetarea cantitativă s-a realizat prin anchetă sociologică pe bază de chestionare aplicate
astfel:
1. On-line (CAWI – computer assisted web interviewing) angajaților ANAF, având o populație-țintă
de 400 de angajați ANAF. Culegerea datelor pentru eșantionul din rândul personalului ANAF s-a
derulat în perioada 18 noiembrie–17 decembrie, iar numărul de chestionare aplicate a fost de
2.45347.
2. Telefonic (CATI – computer assisted telephone interviewing) pentru investigarea opiniei
cetățenilor, având o populație-țintă de 1.000 de cetățeni, în perioada 10 noiembrie–14
decembrie, iar numărul de chestionare aplicate a fost de 1.004. Eșantionul a fost extras
aleatoriu, prin metoda RDD (random digit dialing).
3. Telefonic (CATI – computer assisted telephone interviewing) pentru investigarea opiniei
persoanelor juridice, având o populație-țintă de 600 de persoane juridice sau PFA. Culegerea
datelor pentru eșantionul de persoane juridice/operatori economici s-a derulat în perioada 17
noiembrie–15 decembrie, iar numărul de chestionare aplicate a fost de 614. Eșantionul a fost
extras dintr-un eșantion-master conținând peste 13.000 de companii, iar designul acestuia a
constat și în stratificarea după regiunea de dezvoltare și grupa de contribuabil.
47 Pentru eșantionul de funcționari, singura sursă de date privind configurarea cadrului de eșantionare a fost chiar ANAF. În urma discuțiilor cu reprezentanții ANAF, pentru a asigura anonimitatea răspunsurilor subiecților, s-a decis următoarea metodologie de lucru: chestionarul a fost implementat pe o platformă internațională de studii on-line, certificată din punctul de vedere al securității datelor. Chestionarul a fost anonim iar link-ul de completare a chestionarului a fost distribuit prin serviciul informatic intern al ANAF tuturor angajaţilor instituției. În felul acesta s-au asigurat șanse egale tuturor persoanelor din universul investigat să răspundă la chestionar.
164
În analiza datelor s-a utilizat o bază de date ponderată. Ponderarea rezultatelor s-a realizat în funcție de
grupa de contribuabil și de regiune pentru ancheta pe contribuabili (persoane juridice și PFA) și pentru
ancheta pe angajații ANAF. Pentru ancheta pe populația generală, ponderarea rezultatelor s-a realizat în
funcție de mediul de rezidență, regiune, sex și vârstă.
B. Următoarele metode au fost utilizate pentru cercetarea statistică:
1. Analiza secundară de date – utilizând date din anchete sociologice anterioare realizate de alți
operatori pentru a le compara cu rezultatele prezentei anchete.
2. Analiza statistică a variației – asupra datelor obținute din ancheta sociologică realizată, pentru a
determina potențialul de generalizare a constatărilor.
3. Corelația și regresia liniară – asupra datelor obținute din ancheta sociologică realizată.
4. Analiza seriilor temporare – utilizând date din anchete sociologice anterioare realizate de alți
operatori pentru a determina evoluția în timp a unor variabile măsurate și de prezenta anchetă.
C. Următoarele metode sunt integrate pentru cercetarea calitativă:
1. Interviul semistructurat – în total un număr de 132 de interviuri au fost realizate, cu următoarea
distribuție:
a) Interviuri cu angajați ANAF:
2 interviuri la Direcția Generală Antifraudă București (DGAF);
8 interviuri la direcțiile generale regionale antifraudă, câte unul în fiecare regiune de
dezvoltare;
2 interviuri la Direcția Generală a Vămilor București (DGV);
16 interviuri la Direcții Generale Regionale ale Finanțelor Publice, câte 2 în fiecare regiune
de dezvoltare;
8 interviuri cu angajați ai direcțiilor regionale vamale, câte unul în fiecare regiune de
dezvoltare.
b) Interviuri cu contribuabili:
16 interviuri cu reprezentanți ai companiilor de stat și regiilor autonome;
40 interviuri cu reprezentanți de companii private;
40 interviuri cu persoane fizice care au interacționat cu instituții ANAF, dintre care 20 cu
Persoane Fizice Autorizate, care au o interacțiune deosebită cu ANAF.
1. Focus grupul – în total s-a desfășurat un număr de 10 focus-grupuri, având participanți
reprezentanți ai contribuabililor. Unul dintre focus-grupuri a avut ca participanți PFA.
2. Studiul de caz – un număr de 3 cazuri de corupție la nivelul ANAF sau al structurilor
subordonate sau cu impact asupra ANAF și structurilor subordonate au fost analizate pentru a
identifica vulnerabilitățile instituționale la cele mai vizibile riscuri la corupție.
3. Observația – un număr de 8 observații experimentale (de tip mystery shopping sau testare a
procedurilor) au fost realizate, 6 dintre ele la direcțiile finanțelor publice iar 2 prin testarea
noului număr unic pentru asistența contribuabililor.
165
O serie de dificultăți metodologice au fost întâmpinate pe parcursul realizării cercetării calitative:
Atât în cazul participanților la focus-grupuri, cât și în cazul respondenților la interviurile
individuale au existat unele reticențe legate de posibile repercusiuni în urma opiniilor exprimate
sau legate de confidențialitatea răspunsurilor.
Aceste rețineri este posibil să fi afectat opiniile exprimate, în special cele cu privire la corupție.
De asemenea, în cazul angajaților ANAF, s-a manifestat o reală reticență cu privire la
participarea la studiu, interviul fiind abordat în multe cazuri ca o obligație, cu răspunsuri
lacunare sau neutre.
D. Următoarele metode au fost folosite pentru cercetare prin consultarea experților:
1. Brainstorming – organizat cu aceeași ocazie ca și panelul de experți.
2. Metoda Delphi – organizat prin transmiterea unor chestionare ce au fost completate inițial și
rediscutarea chestionarelor, cu anonimizarea răspunsurilor primite, față în față, de către experți,
cu ocazia panelului de experți. La completarea chestionarelor, în prima etapă a metodei Delphi,
au participat 5 experți în domeniul anticorupție și integritate, administrație publică și economic.
3. Panelul de experți – la panelul de experți desfășurat în data de 21 decembrie au participat 5
experți în domeniul anticorupție și integritate, administrație publică și economic.
E. Următoarele metode sunt integrate în acest tip de analiză aprofundată a documentelor și vor fi
descrise în cele ce urmează:
1. Analiza documentației (analiza de birou) – metodă de culegere a datelor ale cărei rezultate se
regăsesc în bibliografia prezentului studiu.
2. Analiza logică a documentelor juridice – metodă de sociologie juridică ale cărei rezultate sunt
prezentate în capitolul dedicat componentei 1 a studiului.
3. Analiza cantitativă de conținut a monitorizării de presă – set de tehnici de cercetare cantitativă
a comunicării, în scopul identificării și descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest
al acesteia, metodă ale cărei rezultate sunt prezentate în capitolul dedicat componentei 1 a
studiului. Obiectivul analizei a fost identificarea celor mai frecvente cazuri de corupție raportate
de mass-media la nivelul ANAF și al structurilor subordonate (riscurile de corupție) și a
contextelor în care ele apar (vulnerabilități). Canalele monitorizate au fost cele care au avut cea
mai mare rată de accesare în luna octombrie 2015, conform BRAT (Biroul Român de Audit al
Tirajelor), respectiv: www.stirileprotv.ro, www.adevarul.ro, www.gindul.ro, în perioada
ianuarie–octombrie 2015.
Componenta 2 – Analiza comparativă cu Norvegia și alte 2 țări
O componentă importantă a proiectului presupune schimb de experiență cu alte țări și posibilitatea de a
învăța despre cele mai bune practici aplicate în domeniul prevenirii și combaterii corupției în domeniul
fiscal și vamal.
Selecția țărilor propuse pentru realizarea comparației s-a bazat pe următoarele criterii:
166
Acoperirea unor culturi administrative distincte – dat fiind faptul că România și Norvegia (țară
impusă pentru comparație, parteneră a proiectului) au deja sisteme administrative bazate pe
culturi diferite – premisa de la care pleacă realizarea comparației nu este asemănarea, ci
contrastul. Astfel, alte 2 țări propuse pentru comparație au acoperit sisteme administrative cu
culturi diferite pentru a putea compara și contrasta modul de prevenire, combatere și
sancționare a corupției, astfel:
Cultura administrativă central și est-europeană – România;
Cultura administrativă nordică (cu mari asemănări cu cea germanică din perspectiva
vulnerabilităților și riscurilor la corupție) – Norvegia;
Cultura administrativă latină și sud-europeană (cu mari asemănări cu cea central și est-
europeană din perspectiva vulnerabilităților și riscurilor la corupție);
Cultura administrativă anglo-saxonă.
Capacitatea țărilor alese pentru comparație de a oferi bune practici în domeniul combaterii
corupției și asigurării integrității, recunoscute la nivel internațional.
Disponibilitatea informațiilor și datelor necesare în limbi de circulație internațională
Bazându-ne pe aceste criterii, țările integrate în comparație sunt:
România
Norvegia
Marea Britanie
Spania
Următoarele metode au fost folosite pentru realizarea analizei comparative:
1. Analiza documentației și analiza secundară de date – au reprezentat metode de culegere a
datelor referitoare la cazurile comparate, prin analiză de birou, dat fiind că nu a fost posibilă
realizarea unei cercetări de teren la nivelul altor state în cadrul contractului.
2. Analiza logică a documentelor juridice și analiza comparativă a documentelor juridice –
metodă de sociologie juridică care presupune analizarea separată a fiecărui caz din comparație
în parte și ulterior compararea celor 4 cazuri, identificarea asemănărilor și deosebirilor la trei
niveluri: reglementările existente, practicile determinate de reglementările existente și efectele
acestora la nivel social, din perspectiva asigurării integrității, prevenirii și combaterii corupției.
3. Benchmarking – metoda a presupus identificarea unor indicatori, pe baza analizei documentelor
și a bunelor practici general acceptate în domeniul anticorupției, indicatori care au fost
comparați la nivelul celor 4 cazuri din comparație, cu identificarea celor mai bune practici pentru
asigurarea integrității, prevenirea și combaterea corupției.
4. Analiza multicriterială – a fost folosită o analiză de tip spider pentru a vizualiza și a putea
compara și aprofunda rezultatele analizei benchmarking prezentată anterior.
167
5. Panelul de experți – prezentat anterior ca metodă folosită pentru componenta 1 de
cartografiere a riscurilor, panelul de experți a fost analizat și pentru a observa dacă unele bune
practici menționate de experți pot fi recomandate pentru ANAF.
De asemenea, dat fiind faptul că nu toate informațiile necesare au fost disponibile din date
publice, un panel de experți on-line a fost realizat prin transmiterea unor chestionare necesare
realizării comparației la experți din cadrul Autorității Fiscale Norvegiene și la experți anticorupție
din cadrul Transparency International Marea Britanie și Transparency International Spania.
Componenta 3 – Analiza cadrului instituțional
O atenție deosebită a fost acordată cadrului instituțional ANAF care este relevant pentru procesul de
punere în aplicare a măsurilor de prevenire și control în ceea ce privește modul în care este structurat,
care sunt funcțiile și capacitățile sale. Analiza a vizat și modul în care acest cadru poate fi îmbunătățit
pentru a se potrivi cel mai bine cu o punere în aplicare efectivă și eficientă a metodologiilor de
combatere a corupției, atât la nivel central, cât și regional/local.
Analiza folosește rezultatele metodelor folosite în cartografierea riscurilor și vulnerabilităților la corupție
(ancheta sociologică, interviul, focus-grupul, analiza documentelor și analiza de date, studiul de caz,
metoda Delphi și panelul de experți, benchmarking-ul și analiza multicriterială) pentru a sintetiza
rezultatele acestora prin intermediul a trei metode care permit ulterior identificarea cu ușurință a
concluziilor-cheie și a recomandărilor de modificare la nivel instituțional necesare.
Aceste metode sunt:
1. Analiza SWOT (Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunități, Amenințări)
2. Analiza PEST (Factori Politici, Economici, Sociali și Tehnici de influență)
3. Analiza arborelui competențelor
Componenta 4 – Concluzii și recomandări
În vederea extragerii de concluzii și recomandărilor pentru combaterea riscurilor și vulnerabilităților la
corupție la nivelul ANAF, vom derula ultima fază a evaluării în 3 pași:
Pasul 1. Pe baza analizei calitative și cantitative a datelor colectate, coroborate, am formulat concluzii
asupra riscurilor și vulnerabilităților la corupție în domeniul fiscal și vamal. Concluziile au fost
construite prin dovezi triangulate între cele evidențiate de diferitele metode utilizate.
Pasul 2. La nivelul analizelor comparative realizate am identificat cele mai bune practici în domeniul
combaterii și diminuării riscurilor și vulnerabilităților la corupție în domeniul fiscal și vamal și am
identificat acele practici care pot fi preluate cu succes în sistemul românesc.
Pasul 3. Recomandările răspund concluziilor, incluzând:
Măsuri de diminuare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție în domeniul fiscal și vamal;
168
Recomandări pentru îmbunătățirea/extinderea cadrului instituțional relevant pentru punerea
în aplicare a măsurilor de prevenire și control în ANAF;
Plecând de la bunele practici identificate, vor fi propuse pentru aplicare în România cele mai
bune practici care pot fi realist „transplantate” în contextul românesc.
169
ANEXA 2 – Chestionare Chestionar adresat angajaților ANAF și ai structurilor subordonate
Bună ziua! Organizația noastră realizează un studiu referitor la activitățile de comunicare desfășurate de ANAF, precum și alte aspecte ale activității dumneavoastră profesionale. Dumneavoastră ați fost ales(asă) în eșantion la întâmplare. Vă rugăm să răspundeți la câteva întrebări privind activitatea dumneavoastră profesională. Vă asigurăm de deplina confidențialitate a ceea ce ne veți spune, scopul nostru fiind acela de a număra persoanele care au o opinie sau alta! Secțiunea 1. Evaluarea locului de muncă
A1. În ce măsură... Foarte
mare măsură
Mare măsură
Măsură medie
Mică măsură
Foarte mică măsură, deloc
NȘ NR
1. Instituția în care activați oferă posibilitatea angajării după criterii transparente?
5 4 3 2 1 8 9
2. Cunoașteți criteriile de evaluare a performanței pentru postul dumneavoastră?
5 4 3 2 1 8 9
3. Desfășurați o activitate monotonă, de rutină?
5 4 3 2 1 8 9
4. Procedurile interne și soluțiile de urmat sunt clare și predictibile?
5 4 3 2 1 8 9
A2. Dintre următoarele aspecte, care considerați că vă poate cauza în primul rând o performanță
scăzută în îndeplinirea sarcinilor de muncă? Dar următorul (în al doilea rând)? 1. Supraîncărcarea cu sarcini; 2. Alocarea defectuoasă a timpului de lucru; 3. Lipsa de resurse la nivelul instituției; 4. Subdimensionarea structurii din care faceți parte; 5. Lipsa de instruire și perfecționare profesională în cadrul instituției; 6. Comunicarea defectuoasă din cadrul instituției; 7. Lipsa de claritate și predictibilitate a normelor și a procedurilor interne; 8. Alt aspect. Care?_________________________ 9. [NR].
Aspect 1 ____ Aspect 2 ____
Secțiunea 2. Comunicare internă și interinstituțională
B1. Cum apreciați modul în care se comunică de obicei informațiile la locul de muncă? 1. Transparent, fără a se ascunde sau filtra nimic; 2. Lacunar, anumite aspecte fiind ascunse, filtrate; 3. Netransparent, aspecte importante fiind ascunse, filtrate; 9. [NR].
170
B2. Cum vi se comunică de obicei informațiile specifice (sarcini, obiective) ale domeniului în care activați?
da nu NȘ NR
1. Prin informări scrise de la superiorul ierarhic direct. 1 2 8 9
2. Prin informări verbale de la superiorul ierarhic direct. 1 2 8 9
3. Prin informări scrise la nivelul instituției (note, circulare, decizii).
1 2 8 9
4. Nu mi se comunică obiectivele specifice. 1 2 8 9
B3. Există o modalitate de îndrumare (rezoluție scrisă) din partea superiorului ierarhic pentru
activitățile desfășurate?
1. Întotdeauna 2. Adesea 3. Uneori 4. Rar 5. Niciodată 8. NŞ 9. NR
B4. Cum sunt formulate de cele mai multe ori aceste informațiile specifice (sarcini, obiective) ale
domeniului dumneavoastră de activitate? 1. Clare, bine definite; 2. Uneori clare, alteori neclare; 3. Neclare, ambigue; 9. [NR].
B5. Ce ați considera că trebuie îmbunătățit în primul rând în privința comunicării în cadrul
instituției? Dar în al doilea rând? 1. ___________________________________________ 98. NŞ 99. NR
2. ___________________________________________ 98. NŞ 99. NR
Secțiunea 3. Comunicare externă
C1. Care din următoarele modalități de informare a publicului este utilizat de către instituția dvs.?
Da Nu NŞ/NR
1. Avizier, panou de afișaj 1 2 9
2. Ghișeu, birou de informare 1 2 9
3. Site-ul instituției 1 2 9
4. Rețele de socializare (Facebook, Twitter) 1 2 9
5. Presă, mass-media 1 2 9
6. E-mail, newsletter 1 2 9
7. Informări scrise prin poștă, curierat 1 2 9
8. Broșuri, pliante 1 2 9
9. Întâlniri, ședințe, workshop-uri 1 2 9
10. Telefon, SMS 1 2 9
11. Alte modalități. Care?___________________
1 2 9
171
C2. Dintre modalitățile utilizate de informare a publicului, care considerați că este cea mai eficientă? Dar următoarea?
Modalitate 1 ____ Modalitate 2 ____
C3. Dintre aceste modalități, care considerați că e cel mai de interes pentru public? Dar
următorul?
Subiect 1 ____ Subiect 2 ____
C4. Ce ați considera că trebuie îmbunătățit în primul rând în privința comunicării cu publicul? Dar
în al doilea rând? 1. ___________________________________________ 98. NŞ 99. NR
2. ___________________________________________ 98. NŞ 99. NR
Secțiunea 4. Motivare profesională
D1. În ce măsură vă considerați motivat profesional pentru a vă desfășura activitatea profesională? 1. În foarte mare măsură; 2. În mare măsură; 3. Într-o măsură medie; 4. În mică măsură; 5. În foarte mică măsură, deloc; 9. [NR].
D2. Dvs. sunteți sau nu de acord cu următoarele afirmații?
Acord total
Acord parțial
Dezacord parțial
Dezacord total
NȘ NR
1. Salariul constituie cel mai bun motiv pentru a-mi desfășura activitatea foarte bine.
1 2 3 4 8 9
2. Munca mea este evaluată corect din punct de vedere financiar.
1 2 3 4 8 9
3. Sunt mulțumit/ă de actualul loc de muncă. 1 2 3 4 8 9
4. Sunt mândru/ă că sunt angajatul acestei instituții.
1 2 3 4 8 9
Secțiunea 5. Corupție, expunere COR1. În ultimii 3 ani, credeți că, în ţara noastră, corupția ...?
1. A crescut. 2. A rămas la fel. 3. A scăzut. 8. NŞ 9. NR
COR2. Ce credeți, în anul care vine, corupția ...?
1. Va crește. 2. Va rămâne la fel. 3. Va scădea. 8. NŞ 9. NR
COR3. Care credeți că sunt în prezent principalele cauze ale corupției în România?
COR3_1. ____ COR3_2. _____
1. Legi proaste 7. Normele de aplicare a legilor sau procedurile sunt neclare sau incomplete
172
2. Birocrația 8. Legile nu sunt aplicate
3. Șefi incompetenți puși pe funcții pe criterii politice 9. Altceva. Ce?
4. Dorința unora de a se îmbogăți peste noapte 98. NŞ
5. Salariile mici ale funcționarilor publici 99. NR
6. Problemele moștenite din perioada comunistă
COR4. În opinia dvs., care dintre următoarele fapte considerați că reprezintă acte de corupție?
Da Nu NȘ NR
1 A oferi o „atenție” șefului pentru a ți se permite să iei zile libere sau concediu atunci când ai nevoie.
1 2 8 9
2 A face intervenții la anumite persoane cu funcții de conducere pentru angajarea unei rude sau a unei cunoștințe.
1 2 8 9
3 A te folosi de funcția publică pe care o ai sau pe care ai avut-o în trecut pentru a-ți dezvolta afacerile personale.
1 2 8 9
4 A face controale administrative repetate la același agent economic, pentru că „trebuie” să i se găsească ceva în neregulă.
1 2 8 9
5 A „închide ochii” la anumite nereguli făcute de colegi sau de contribuabili, pentru că sunt abateri minore.
1 2 8 9
COR5. Pentru dvs., corupția este mai degrabă ...?
1. un lucru obișnuit pe care îl accept ca atare; 2. un lucru care mă lasă indiferent; 3. un lucru care mă deranjează; 8. NȘ 9. NR
COR6. Corupția vă afectează personal? 1. DA 2. NU 8. NȘ 9. NR COR7. De obicei, de unde aflați despre cazurile de corupție? (două alegeri)
1 Mass-media 5 Poliția
2 Experiența personală 6 ONG-urile
3 Rude și prieteni 7 Altele
4 Funcționarii pe care îi cunosc 8. NȘ 9. NR
SUR1 ____ SUR2_____
COR8. După părerea dvs., cât de răspândită este corupția printre următoarele categorii profesionale?
Aproape niciunul
Doar câțiva
Destul de
mulți
Aproape toți
NŞ NR
1. Medici 1 2 3 4 8 9
2. Funcționari vamali 1 2 3 4 8 9
3. Angajați la primării 1 2 3 4 8 9
4. Ziariști 1 2 3 4 8 9
5. Polițiști 1 2 3 4 8 9
6. Oameni de afaceri 1 2 3 4 8 9
7. Judecători 1 2 3 4 8 9
8. Procurori 1 2 3 4 8 9
173
9. Avocați 1 2 3 4 8 9
10. Profesori 1 2 3 4 8 9
11. Lideri politici locali 1 2 3 4 8 9
12. Consilieri locali 1 2 3 4 8 9
13. Angajați ai băncilor 1 2 3 4 8 9
14. Funcționari fiscali/din controlul financiar 1 2 3 4 8 9
15. Angajați ai ministerelor 1 2 3 4 8 9
16. Parlamentari 1 2 3 4 8 9
17. Miniștri 1 2 3 4 8 9
18. Angajați la întreprinderi de stat 1 2 3 4 8 9
19. Angajați în sistemul de sănătate/asistente medicale
1 2 3 4 8 9
20. Reprezentanți ai ONG-urilor 1 2 3 4 8 9
21. Liderii partidelor politice 1 2 3 4 8 9
COR9. Dintre funcționarii menționați, care sunt cei mai puțin corupți? Dar cei mai corupți? (arată lista CRR)
CRRA ____ CRRB_____ 98-NȘ 99-NR COR11. După părerea dumneavoastră, cât de răspândită este corupția în instituția dumneavoastră?
1. Toți salariații din instituția noastră sunt
corupți.
2. Majoritatea salariaților din
instituția noastră sunt corupți.
3. Unii salariați din
instituția noastră sunt
corupți.
4. Foarte puțini salariați din
instituția noastră sunt
corupți.
5. Nu există corupți în instituția noastră.
8. NŞ 9. NR
COR12. Din cunoștințele dumneavoastră, la nivelul instituției în care lucrați există
Da Nu NŞ/NR
1. Norme și ghiduri de integritate 1 2 9
2. Un consilier de etică 1 2 9
3. Un mecanism de protecție pentru avertizorii de integritate
1 2 9
4. Un mecanism dedicat pentru plângeri privind fapte de corupție ale angajaților
1 2 9
COR13. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?
Total de
acord
Parțial de acord
Parțial dezacord
Total dezacord
NȘ NR
1. „Corupția este o problemă majoră în ţara noastră.”
1 2 3 4 8 9
2. „Există corupție în instituțiile locale din România.”
1 2 3 4 8 9
3. „Există corupție în instituțiile regionale (județene) din România.”
1 2 3 4 8 9
4. „Există corupție în instituțiile naționale din România.”
1 2 3 4 8 9
5. „Există corupție în instituțiile Uniunii 1 2 3 4 8 9
174
Europene.”
6. „Există corupție în administrația fiscală și vamală din România.”
1 2 3 4 8 9
7. „Există suficiente urmăriri penale de succes care să descurajeze oamenii de la a da sau a primi mită.”
1 2 3 4 8 9
COR14. După părerea dumneavoastră, care dintre următoarele motive cauzează apariția corupției în instituția dumneavoastră?
da nu
Nu există corupţie
în instituţia noastră
nu știu
1. Salarii mici 1 2 3 99
2. Lăcomia 1 2 3 99
3. Dorința de a câștiga uşor bani 1 2 3 99
4. O tradiție de a oferi bani 1 2 3 99
5. Lipsa controlului 1 2 3 99
6. Birocrația 1 2 3 99
7. Legi proaste, proceduri neclare 1 2 3 99
8. Altele. Care? 1 2 3 99
COR15. În cariera dvs. vi s-a oferit vreodată un cadou sau o „atenție” pentru a facilita un
serviciu legat de următoarele proceduri:
Procedura Da Nu Nu a fost
cazul
NŞ/NR
1. Înregistrarea fiscală 1 2 3 9
2. Depunerea declarațiilor fiscale 1 2 3 9
3. Plata taxelor 1 2 3 9
4. Inspecția fiscală 1 2 3 9
5. Controlul fiscal 1 2 3 9
6. Depunerea și rezolvarea contestațiilor 1 2 3 9
7. Rambursarea TVA 1 2 3 9
COR16. În cariera dvs., unul dintre şefii dvs. v-a cerut să faceți un favor unui contribuabil?
1. Da 2. Nu 9. NR
COR17. Dacă da, care a fost acel favor?
Da Nu NŞ/NR
1. Am închis ochii la anumite nereguli. 1 2 9
2. Am grăbit o procedură de care a beneficiat acel contribuabil.
1 2 9
175
Secțiunea 6. Date socio-demografice
SD1. Dvs. sunteți… 1. Bărbat 2. Femeie
SD2. Vârsta în ani împliniți
|__|__| ani 99. Nu răspund
SD3. Vechimea în cadrul instituției |__|__| ani 99. Nu răspund
SD4. Care e ultima școală absolvită de dvs.?
1. Studii medii (liceu) 2. Școală post-liceală 3. Studii universitare, licență 4. Studii postuniversitare, master 5. Studii postuniversitare, doctorat, post-doctorat 9. NŞ/NR (răspuns spontan!)
SD5. În ce domeniu/disciplină sunteți specializat? (domeniul școlii de bază) ___________________________________________ 98. NŞ 99. NR
SD6. Cum se numește instituția dvs.? ___________________________________________ 98. NŞ 99. NR
SD7. Care e funcția dvs. în cadrul instituției? ___________________________________________ 98. NŞ 99. NR
SD8. Localitatea ___________________________________________ 98. NŞ 99. NR
SD9. Județul ___________________________________________ 98. NŞ 99. NR
176
Chestionar adresat cetățenilor/contribuabili persoane fizice Bună ziua/seara! Mă numesc __________ și lucrez ca operator de interviu la ________ pentru un studiu referitor la serviciile oferite de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Gospodăria dumneavoastră a fost aleasă în eșantion la întâmplare. Aș dori să vorbesc cu cea mai importantă persoană din gospodărie sau cu un membru adult al gospodăriei. Vă asigurăm de deplina confidențialitate a ceea ce ne veți spune, scopul nostru fiind acela de a număra persoanele care au o opinie sau alta! Secțiunea 1. Relația contribuabil–ANAF
A1. Dvs. aţi auzit de următoarele instituţii? Dacă da, care este părerea dvs. despre acestea?
A2. Dacă a auzit de vreuna dintre instituţiile de mai sus. Dvs. aţi contacta din proprie iniţiativă sau
aţi fost contactat/ă vreodată în ultimii 3 ani de următoarele instituţii?
Instituţie Da, am
contactat eu
Da, am fost contactat/ă
Nu NR
1. Agenția Națională de Administrare Fiscală
1 2 3 9
2. Direcția Regională a Finanțelor Publice de care aparţineţi
1 2 3 9
A3. Dacă a contactat instituţia. Cum aţi contactat instituţia? (răspuns multiplu)
A4. Dacă a contactat instituţia. Care a fost motivul pentru care ați contactat instituția? (întrebare
deschisă)
_________________________________________ 99 NR A5. Dacă a contactat instituţia sau a fost contactat/ă. Cât de mulțumit/ă ați fost de serviciile de
care ați beneficiat?
Dvs. ati auzit de...? A1_2 Dacă da. Care este părerea dvs. despre următoarele instituţii?
Instituţie da nu NR Foarte bună
Bună Nici bună, nici proastă
Proastă Foarte proastă
NR
1. Agenția Națională de Administrare Fiscală
1 2 9 1 2 3 4 5 9
2. Direcția Regională a Finanţelor Publice de care aparţineţi
1 2 9 1 2 3 4 5 9
Instituţie La ghişeu Prin poştă,
curier Prin e-
mail Pe site Pe pagina de
Facebook Telefonic Prin audienţă
1. Agenția Națională de Administrare Fiscală
1 2 3 4 5 6 7
2. Direcția Regională a Finanțelor Publice de care aparţineţi
1 2 3 4 5 6 7
Instituție Cât de mulțumit/ă ați fost de serviciile de care ați beneficiat?
Foarte mulțum
Mulțumit/ă Nici, nici Nemulțumit/ă Foarte
NŞ/ NR
177
A6. Dacă a contactat sau a fost contactat/ă de una dintre instituţiile de mai sus. Cât de mulțumit/ă
sau de nemulțumit/ă sunteți de...?
Foarte mulțumit/ă
Mulțumit/ă Nemulțumit/ă Foarte
nemulțumit/ă NŞ NR
a. Atitudinea funcționarilor ANAF 1 2 3 4 8 9
b. Cinstea, onestitatea funcționarilor ANAF
1 2 3 4 8 9
c. Competența, profesionalismul funcționarilor ANAF
1 2 3 4 8 9
d. Timpul necesar pentru soluționarea cererilor dvs.
1 2 3 4 8 9
e. Spațiul destinat așteptării/informării
1 2 3 4 8 9
f. Programul/orarul compartimentului cu care ați venit în contact
1 2 3 4 8 9
A7. Care e modalitatea prin care ați dori să primiți informații cu privire la activitățile desfășurate
de ANAF?
Da Nu NŞ NR
a. La sediu/ghișeu 1 2 8 9
b. Prin audiențe la sediu 1 2 8 9
c. Prin poștă 1 2 8 9
d. Telefonic 1 2 8 9
e. Prin e-mail 1 2 8 9
f. Prin intermediul site-ului instituției 1 2 8 9
g. Altă modalitate 1 2 8 9
A8. Dacă a contactat sau a fost contactat/ă de una dintre instituţiile de mai sus. În ultimele 12 luni,
ați depus la una dintre instituțiile menționate mai înainte?
Da Nu NR
a. Petiție, reclamație, plângere, sesizare 1 2 9
b. Cerere de informații (verbal sau în scris) 1 2 9
c. Cerere de control fiscal 1 2 9
A9. Dacă da la una dintre întrebările anterioare. Pentru soluționarea cererilor dvs. a trebuit să
oferiți „cadouri” (atenții, bunuri, bani etc.) funcționarilor respectivi? 1. Nu 2. Da
it/ă nemulțumit/ă
1. Agenția Națională de Administrare Fiscală
1 2 3 4 5 9
2. Direcția Regională a Finanțelor Publice de care aparţineţi
1 2 3 4 5
9
178
9. [NR]
A10. Pentru a beneficia de servicii de calitate, cât de importante considerați că sunt următoarele aspecte?
Foarte important
Important Puțin
important NŞ NR
a. Timpul redus de așteptare la ghișee 1 2 3 8 9
b. Atitudinea politicoasă a funcționarilor 1 2 3 8 9
c. Competența, profesionalismul funcționarilor 1 2 3 8 9
d. Regulile, procedurile cât mai simple 1 2 3 8 9
e. Timpul redus pentru soluționarea cererilor 1 2 3 8 9
f. Comunicarea periodică a modificărilor apărute în legislație
1 2 3 8 9
g. Altul. Care? _______________ 1 2 3 8 9
A11. Dintre toate aceste aspecte, care considerați că este cel mai important? Dar următorul?
Aspect1 ____ Aspect2 ____
Secțiunea 2. Percepţia răspândirii corupţiei
COR1. În ultimii 3 ani credeţi că, în ţara noastră, corupția ...?
1. A crescut 2. A rămas la fel 3. A scăzut 8. NŞ 9. NR
COR2. Ce credeți, în anul care vine, corupția ...?
1. Va crește 2. Va rămâne la fel 3. Va scădea 8. NŞ 9. NR
COR3. În opinia dvs., care dintre următoarele fapte considerați că reprezintă acte de corupție?
Da Nu NȘ NR
1. A oferi o „atenție” șefului pentru a ți se permite să iei zile libere sau concediu atunci când ai nevoie.
1 2 8 9
2. A face intervenții la anumite persoane cu funcții de conducere pentru angajarea unei rude sau a unei cunoștințe.
1 2 8 9
3. A te folosi de funcția publică pe care o ai sau pe care ai avut-o în trecut pentru a-ți dezvolta afacerile personale.
1 2 8 9
4. A face controale administrative repetate la același agent economic, pentru că „trebuie” să i se găsească ceva în neregulă.
1 2 8 9
5. A „închide ochii” la anumite nereguli făcute de contribuabili, pentru că sunt abateri minore.
1 2 8 9
COR4. După părerea dvs., cât de raspândită este corupţia la nivelul ANAF?
1. Toţi lucrătorii salariali sunt
corupţi.
2. Majoritatea lucrătorilor salariali sunt
corupţi.
3. Unii sunt corupţi.
4. Nu ştiu dacă există corupţie în ANAF.
5. Nu există corupţi în
ANAF.
8. NŞ
9. NR
179
COR5. Care credeți că sunt în prezent principalele cauze ale corupției în România? COR5_1. ____ COR5_2. _____
1. Legi proaste 7. Normele de aplicare a legilor sau procedurile sunt neclare sau incomplete
2. Birocrația 8. Legile nu sunt aplicate
3. Șefi incompetenți puși pe funcții pe criterii politice 9. Altceva. Ce?
4. Dorința unora de a se îmbogăți peste noapte 98. NŞ
5. Salariile mici ale funcționarilor publici 99. NR
6. Problemele moștenite din perioada comunistă
COR6. Care dintre cauzele enumerate mai sus credeţi că generează corupţie în administraţia
fiscală și vamală? COR6_1. ____ COR6_2. _____
COR7. După părerea dvs., cât de răspândită este corupția printre ...?
Aproape niciunul
Doar câțiva
Destul de
mulți
Aproape toți
NŞ NR
1. Medici 1 2 3 4 8 9
2. Funcționari vamali 1 2 3 4 8 9
3. Funcționari la primării 1 2 3 4 8 9
4. Ziariști 1 2 3 4 8 9
5. Polițiști 1 2 3 4 8 9
6. Oameni de afaceri 1 2 3 4 8 9
7. Judecători 1 2 3 4 8 9
8. Procurori 1 2 3 4 8 9
9. Avocați 1 2 3 4 8 9
10. Profesori 1 2 3 4 8 9
11. Lideri politici locali 1 2 3 4 8 9
12. Consilieri locali 1 2 3 4 8 9
13. Funcționari ai băncilor 1 2 3 4 8 9
14. Funcționari fiscali/din controlul financiar 1 2 3 4 8 9
15. Funcționari ai ministerelor 1 2 3 4 8 9
16. Parlamentari 1 2 3 4 8 9
17. Miniștri 1 2 3 4 8 9
18. Funcționari la întreprinderi de stat 1 2 3 4 8 9
19. Funcționari în sistemul de sănătate/asistente medicale
1 2 3 4 8 9
20. Reprezentanți ai ONG-urilor 1 2 3 4 8 9
21. Liderii partidelor politice 1 2 3 4 8 9
Dintre funcționarii menționați, care sunt cei mai corupți? (arată lista CRR)
CRR7_1 ____ CRR7_2_____ 98-NȘ 99-NR
COR8. Dacă da la COR7_2, sau COR7_14. Corupția la nivelul administraţiei fiscale și vamale din România vă afectează personal? 1. DA 2. NU 8. NȘ 9. NR
180
COR9. V-au cerut sau au așteptat să le oferiți
cadou/atenţie/şpagă în ultimele 12 luni pentru
serviciile prestate...?
Da Nu Nu a fost cazul, nu am
interacţionat
NŞ NR
1. angajaţii Poliţiei 1 2 3 8 9
2. angajaţii vamali 1 2 3 8 9
3. angajaţii de la finanţe 1 2 3 8 9
4. angajaţii din domeniul judiciar 1 2 3 8 9
5. autorităţile naţionale 1 2 3 8 9
6. autorităţile judeţene 1 2 3 8 9
7. autorităţile locale 1 2 3 8 9
8. oficialii care administrează licitaţiile publice 1 2 3 8 9
9. oficialii care acordă autorizaţii de construcţie 1 2 3 8 9
10. oficialii care acordă licenţe de afaceri 1 2 3 8 9
11. angajaţii din domeniul sănătăţii 1 2 3 8 9
12. angajaţii din domeniul educaţiei publice 1 2 3 8 9
13. inspectori (de sănătate, construcţii, calitatea alimentelor etc.)
1 2 3 8 9
COR10. Dacă da la întrebarea anterioară. Care este valoarea aproximativă a sumelor date
drept cadou/atenţie/şpagă în ultimele 12 luni? (indicați un singur răspuns): a) până la 500 lei b) de la 500 lei până la 1.500 lei c) de la 1.500 lei până la 5.000 lei d) de la 5.000 lei până la 10.000 mii lei e) nu am dat cadou/atenție/șpagă
COR11. De obicei, de unde aflați despre cazurile de corupție? (două alegeri)
1. Mass-media 5 Poliția
2. Experiența personală 6 ONG-urile
3. Rude și prieteni 7 Altele
4. Funcționarii pe care îi cunosc 8. NȘ 9. NR
SUR1 ____ SUR2_____
COR12. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmaţii?
Total de acord
Parțial de acord
Parțial dezacord
Total dezacord
NȘ NR
8. „Corupţia este o problemă majoră în ţara noastră.”
1 2 3 4 8 9
9. „Există corupţie în instituţiile locale din România.”
1 2 3 4 8 9
10. „Există corupţie în instituţiile regionale (judeţene) din România.”
1 2 3 4 8 9
11. „Există corupţie în instituţiile naţionale din România.”
1 2 3 4 8 9
12. „Există corupţie în instituţiile Uniunii Europene.”
1 2 3 4 8 9
13. „Există corupţie în administrația fiscală și vamală din România.”
1 2 3 4 8 9
181
14. „Există suficiente urmăriri penale de succes care să descurajeze oamenii de la a da sau a primi mită.”
1 2 3 4 8 9
DATE SOCIO-DEMOGRAFICE [CITEȘTE]: La final, pentru a avea o imagine de ansamblu a țării, vă rugăm să ne răspundeți la câteva întrebări privind gospodăria și persoana dvs. Acestea vor fi folosite doar pentru analize statistice. I1. Sex: 1. Bărbat 2. Femeie I2. VÂRSTA ÎN ANI ÎMPLINIŢI _____________ I3. Care este cel mai înalt nivel de educație atins de dvs.? (UN SINGUR RĂSPUNS)
fără școală 1 liceu terminat 9
școală primară neterminată 2 școală postliceală 10
școală primară terminată 3 facultate neterminată 11
gimnaziu incomplet 4 facultate – subingineri sau colegiu 12
gimnaziu complet 5 facultate complet 13
școală de ucenici (complementară) 6 masterat 14
școală profesională 7 doctorat 15
liceu neterminat 8 NŞ/NR 88
I4. Care dintre următoarele corespunde cel mai bine situației dvs. ocupaționale? (situație principală)
(UN SINGUR RĂSPUNS) 1. Angajat cu normă întreagă (30 ore pe săptămână sau mai mult). 2. Angajat cu normă parțială (mai puțin de 30 de ore pe săptămână). 3. În șomaj (inclusiv șomaj tehnic). 4. Elev/student la zi. 5. Pensionar/în incapacitate de muncă. 6. Întreprinzător pe cont propriu, inclusiv agricultor/fermier, proprietarul unei
afaceri cu sau fără angajați. 7. Liber profesionist. 8. Sunteți casnică sau lucrați tot timpul în gospodărie, aveți grijă de copii fără a
fi plătit(ă) pentru aceasta 9. Altceva, ce? ______________________________________ 88. NŞ/NR
I5. Ce ocupație aveți în prezent sau care a fost ultima ocupație pe care ați avut-o? [NOTEAZĂ RĂSPUNSUL] _________________________________________________________________________ 8.NȘ/NR [ÎNTREBAREA URMĂTOARE SE REFERĂ LA LOCUL DE MUNCĂ ACTUAL SAU ULTIMUL LOC DE MUNCĂ PENTRU CEI CARE ACUM NU LUCREAZĂ!] I6. Lucrați sau ați lucrat (pentru cei care nu mai lucrează în prezent) în sectorul privat sau public („de stat”)? [UN SINGUR RĂSPUNS.]
1. Public 2. Privat 3. ONG [SPONTAN] 7. NC 8. NȘ/NR
182
D7. Care este venitul dumneavoastră personal lunar net? |___________| lei DACĂ RESPONDENTUL REFUZĂ SĂ OFERE O SUMĂ EXACTĂ, CITEȘTE LISTA DE MAI JOS. RĂSPUNS UNIC. 1. <=1.000 lei 3. 1.001–2.000 lei 4. 2.001–3.000 lei 5. 3.001–4.000 lei 6. 4.001–5.000 lei 7. Peste 5.000 lei 9. NR D8. Care este venitul total lunar net la dumneavoastră în gospodărie? |___________| lei DACĂ RESPONDENTUL REFUZĂ SĂ OFERE O SUMĂ EXACTĂ, CITEȘTE LISTA DE MAI JOS. RĂSPUNS UNIC. 1. <=1.000 lei 3. 1.001–2.000 lei 4. 2.001–3.000 lei 5. 3.001–4.000 lei 6. 4.001–5.000 lei 7. Peste 5.000 lei 9. NR I12. Care este naționalitatea dvs.?
1. Român 2. Maghiar 3. Rom 4. German 5. Alta. Care? _______________
Judeţ: ________________________________ Localitate: _____________________________
183
Chestionar adresat operatorilor economici/contribuabili persoane juridice
Bună ziua/seara! Mă numesc …... și lucrez ca operator de interviu pentru un studiu referitor la serviciile oferite de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Compania dumneavoastră a fost aleasă în eșantion la întâmplare. Aș dori să vorbesc cu administratorul sau directorul economic din cadrul companiei. Vă asigurăm de deplina confidențialitate a ceea ce ne veți spune, scopul nostru fiind acela de a număra persoanele care au o opinie sau alta! Secțiunea 1. Relația contribuabil–ANAF
A1. Care este părerea dvs. despre următoarele instituții?
Instituție Foarte bună
Bună Nici bună, nici proastă
Proastă Foarte proastă
NR
1. Agenția Națională de Administrare Fiscală
1 2 3 4 5 9
2. Direcția Regională a Finanțelor Publice de care aparţineţi
1 2 3 4 5 9
3. Direcţia generală antifraudă fiscală
1 2 3 4 5 9
A2. De obicei, cum contactați fiecare dintre instituțiile de mai jos? (răspuns multiplu)
A3. Dacă da. Cât de mulțumit/ă ați fost de serviciile de care ați beneficiat la...?
A4. Cât de mulțumit/ă sau de nemulțumit/ă sunteți de...?
Foarte mulțumit/ă
Mulțumit/ă Nemulțumit/ă Foarte
nemulțumit/ă [NŞ] [NR]
Instituție La
ghişeu Prin posta,
curier Prin e-
mail Pe site Pe pagina de
Facebook Telefonic Prin
audiență NC
1. Agenția Națională de Administrare Fiscală
1 2 3 4 5 6 7 77
2. Direcția Regională a Finanțelor Publice de care aparţineţi
1 2 3 4 5 6 7 77
3. Direcția generală antifraudă fiscală
1 2 3 4 5 6 7 77
Instituție Foarte mulțumit/ă
Mulțumit/ă
Nici, nici Nemulțumit/ă
Foarte nemulțumi
t/ă
NC
1. Agenția Națională de Administrare Fiscală
1 2 3 4 5 7
2. Direcția Regională a Finanțelor Publice de care aparţineţi
1 2 3 4 5 7
184
Foarte mulțumit/ă
Mulțumit/ă Nemulțumit/ă Foarte
nemulțumit/ă [NŞ] [NR]
a. Informațiile despre serviciile oferite de ANAF
1 2 3 4 8 9
b. Atitudinea funcționarilor ANAF 1 2 3 4 8 9
c. Cinstea, onestitatea funcționarilor ANAF
1 2 3 4 8 9
d. Competența, profesionalismul funcționarilor ANAF
1 2 3 4 8 9
e. Timpul necesar pentru soluționarea cererilor dvs.
1 2 3 4 8 9
f. Spațiul destinat așteptării/informării
1 2 3 4 8 9
g. Programul/orarul compartimentului din ANAF cu care ați venit în contact
1 2 3 4 8 9
A5. În ultimele 12 luni v-ați adresat ANAF sau Direcției Regionale ale Finanțelor Publice de care
aparţineţi pentru ...?
Da Nu [NR]
a. Accesarea unui serviciu oferit de către instituție (solicitarea unei adeverințe/certificat, depunerea unor declarații/alte documente etc.)
1 2 9
b. Solicitarea unor informații (verbal sau în scris) 1 2 9
c. Depunerea unei petiții, reclamații, plângeri, sesizări 1 2 9
A6. Dacă da pe cel puțin o linie la întrebarea anterioară. Pentru soluționarea cererilor dvs. a trebuit
să oferiți „cadouri” (atenții, bunuri, bani etc.) funcționarilor respectivi? 1. Nu 2. Da 9. [NR]
A7. Pentru a beneficia de servicii de calitate furnizate de către aceste instituții, cât de importante
considerați că sunt următoarele aspecte?
Foarte important
Important Puțin
important [NŞ] [NR]
185
h. Timpul redus de așteptare la ghișee
1 2 3 8 9
i. Atitudinea politicoasă a funcționarilor
1 2 3 8 9
j. Competența, profesionalismul funcționarilor
1 2 3 8 9
k. Regulile, procedurile cât mai simple
1 2 3 8 9
l. Timpul redus pentru soluționarea cererilor
1 2 3 8 9
m. Comunicarea periodică a modificărilor apărute în legislație
1 2 3 8 9
n. Altul. Care? _______________ 1 2 3 8 9
A8. Dintre toate aceste aspecte, care considerați că este cel mai important? Dar următorul?
A8_1 Aspect1 ____ A8_2 Aspect2 ____
A9. În ultimele 12 luni, ANAF a efectuat vreun control în cadrul companiei dvs.?
1. DA 2. NU 9. NR
A10. Dacă s-a efectuat control ANAF în cadrul companiei. Considerați că inspectorii ANAF au respectat reglementările în vigoare în cazul unui astfel de control? 1. Da, au respectat toate reglementările 2. Da, au respectat o mare parte dintre acestea 3. Au respectat doar o parte dintre acestea 4. Nu au respectat decât puține/niciuna dintre aceste reglementări 7. Nu pot aprecia/nu cunosc reglementările în vigoare 9. NR
A11. Dacă s-a efectuat control ANAF în cadrul companiei. Considerați că solicitările inspectorilor
ANAF au fost rezonabile sau nu? 1. Da 2. Nu 8.NŞ 9. NR
A12. Dacă ați răspuns nu la întrebarea anterioară. Care credeți că este principalul motiv pentru care
solicitările acestora nu au fost rezonabile? 1. Lipsa de profesionalism 5. Alt motiv. Care?__________ 2. Lipsa de interes/motivare a functionarului 8. NŞ 3. Corupție 9. NR 4. Motive obiective
A13. Dacă s-a efectuat control ANAF în cadrul companiei. Care a fost rezultatul final al acestui control? 1. Toate documentele supuse controlului au fost corecte 2. Ni s-a solicitat întocmirea/corectarea unor documente până la un anumit termen 3. Ni s-a aplicat o sancțiune 4. Alt rezultat. Care?___________ 9. NR
186
Secțiunea 2. Percepția răspândirii corupției
COR1. În ultimii 3 ani credeți că, în țara noastră, corupția ...?
1. A crescut 2. A rămas la fel 3. A scăzut 8. NŞ 9. NR
COR2. Ce credeți, în anul care vine corupția ... ?
1. Va crește 2. Va rămâne la fel 3. Va scădea 8. NŞ 9. NR
COR3. În opinia dvs., care dintre următoarele fapte considerați că reprezintă acte de corupție?
Da Nu NȘ NR
1 A oferi o „atenție” șefului pentru a ți se permite să iei zile libere sau concediu atunci când ai nevoie
1 2 8 9
2 A face intervenții la anumite persoane cu funcții de conducere pentru angajarea unei rude sau a unei cunoștințe
1 2 8 9
3 A te folosi de funcția publică pe care o ai sau pe care ai avut-o în trecut pentru a-ți dezvolta afacerile personale
1 2 8 9
4 A face controale administrative repetate la același agent economic, pentru că „trebuie” să i se găsească ceva în neregulă
1 2 8 9
5 A „închide ochii” la anumite nereguli făcute de colegi, pentru că sunt abateri minore
1 2 8 9
COR4. După părerea dvs., cât de răspândită este corupția la nivelul ANAF?
1. Toţi lucrătorii salariali sunt
corupţi
2. Majoritatea lucrătorilor salariali sunt
corupţi
3. Unii sunt corupţi
4. Nu ştiu dacă există corupţie în ANAF
5. Nu există corupţi
8. NŞ
9. NR
COR5. Care credeți că sunt în prezent principalele cauze ale corupției în România?
COR5_1. ____ COR5_2. _____
1. Legi proaste 7. Normele de aplicare a legilor sau procedurile sunt neclare sau incomplete
2. Birocrația 8. Legile nu sunt aplicate
3. Șefi incompetenți puși pe funcții pe criterii politice 9. Altceva. Ce?
4. Dorința unora de a se îmbogăți peste noapte 98. NŞ
5. Salariile mici ale funcționarilor publici 99. NR
6. Problemele moștenite din perioada comunistă
COR6. Care dintre cauzele enumerate mai sus credeţi că generează corupţie în administraţia
fiscală și vamală? COR6_1. ____ COR6_2. _____
COR7. După părerea dvs., cât de răspândită este corupția printre următoarele categorii profesionale?
Aproape niciunul
Doar câțiva
Destul de
mulți
Aproape toți
NŞ NR
1 Medici 1 2 3 4 8 9
2 Funcționari vamali 1 2 3 4 8 9
3 Angajați la primării 1 2 3 4 8 9
4 Ziariști 1 2 3 4 8 9
5 Polițiști 1 2 3 4 8 9
6 Oameni de afaceri 1 2 3 4 8 9
187
7 Judecători 1 2 3 4 8 9
8 Procurori 1 2 3 4 8 9
9 Avocați 1 2 3 4 8 9
10 Profesori 1 2 3 4 8 9
11 Lideri politici locali 1 2 3 4 8 9
12 Consilieri locali 1 2 3 4 8 9
13 Angajați ai băncilor 1 2 3 4 8 9
14 Funcționari fiscali/din controlul financiar 1 2 3 4 8 9
15 Angajați ai ministerelor 1 2 3 4 8 9
16 Parlamentari 1 2 3 4 8 9
17 Miniștri 1 2 3 4 8 9
18 Angajați la întreprinderi de stat 1 2 3 4 8 9
19 Angajați în sistemul de sănătate/asistente medicale
1 2 3 4 8 9
20 Reprezentanți ai ONG-urilor 1 2 3 4 8 9
21 Liderii partidelor politice 1 2 3 4 8 9
Dintre funcționarii menționați, care considerați că sunt cei mai corupți? (arată lista CRR)
98-NȘ 99-NR COR7_A ____ COR7_B_____
COR8. Dacă da la CRR2, sau CRR14. Corupția la nivelul administraţiei fiscale și vamale din
România afectează activitatea firmei dvs.? 1. DA 2. NU 8. NȘ 9. NR
COR9. V-au cerut sau au așteptat să le oferiți cadou/atenţie/şpagă în ultimele 12 luni pentru
serviciile prestate...?
Da Nu Nu a fost cazul, nu am interacţionat
NŞ NR
1 angajaţii Poliţiei 1 2 3 8 9
2 angajaţii vamali 1 2 3 8 9
3 angajaţii de la finanţe 1 2 3 8 9
4 angajaţii din domeniul judiciar 1 2 3 8 9
5 autorităţile naţionale 1 2 3 8 9
6 autorităţile judeţene 1 2 3 8 9
7 autorităţile locale 1 2 3 8 9
8 oficialii care administrează licitaţiile publice 1 2 3 8 9
9 oficialii care acordă autorizaţii de construcţie 1 2 3 8 9
10 oficialii care acordă licenţe de afaceri 1 2 3 8 9
11 angajaţii din domeniul sănătăţii 1 2 3 8 9
12 angajaţii din domeniul educaţiei publice 1 2 3 8 9
13 inspectori (de sănătate, construcţii, calitatea alimentelor etc.)
1 2 3 8 9
COR10. Dacă da la întrebarea anterioară. Care este valoarea aproximativă a sumelor date
drept cadou/atenţie/şpagă în ultimele 12 luni? (indicați un singur răspuns pentru ultimul caz): 1. până la 500 lei
188
2. de la 500 lei până la 1.500 lei 3. de la 1.500 lei până la 5.000 lei 4. de la 5.000 lei până la 10.000 mii lei 5. nu am dat cadou/atenţie/şpagă
99. NR
COR11. Dacă da la întrebarea anterioară. Care este motivul pentru care ați plătit cadou/atenţie/şpagă? (răspuns multiplu)
1. evitarea unei amenzi 2. rezolvarea rapidă a unei probleme sau primirea unei atenții speciale/tratament prioritar 3. eșalonarea unor datorii la stat 4. evitarea închiderii firmei 5. alt motiv ____________________
99 NR
COR12. De obicei, de unde aflați despre cazurile de corupție? (două alegeri)
1 Mass-media 5 Poliția
2 Experiența personală 6 ONG-urile
3 Rude și prieteni 7 Altele
4 Funcționarii pe care îi cunosc 8. NȘ 9. NR
SUR1 ____ SUR2_____
COR13. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmații?
Total de
acord
Parțial de
acord
Parțial dezacord
Total dezacord
NȘ NR
15. „Corupţia este o problemă majoră în ţara noastră.”
1 2 3 4 8 9
16. „Există corupţie în instituţiile locale din România.”
1 2 3 4 8 9
17. „Există corupţie în instituţiile regionale (judeţene) din România.”
1 2 3 4 8 9
18. „Există corupţie în instituţiile naţionale din România.”
1 2 3 4 8 9
19. „Există corupţie în instituţiile Uniunii Europene.”
1 2 3 4 8 9
20. „Există corupție în administrația fiscală și vamală din România.”
1 2 3 4 8 9
21. „Există suficiente urmăriri penale de succes care să descurajeze oamenii de la a da sau a primi mită.”
1 2 3 4 8 9
COR14. În ultimul an aţi oferit vreodată un cadou sau o „atenție” unui funcţionar ANAF pentru a
facilita un serviciu legat de următoarele proceduri:
Procedura Da Nu NŞ/NR
189
3. Înregistrarea fiscală 1 2 9
4. Depunerea declarațiilor fiscale 1 2 9
5. Plata taxelor 1 2 9
6. Inspecția fiscală 1 2 9
7. Controlul fiscal 1 2 9
8. Depunerea și rezolvarea contestațiilor 1 2 9
9. Rambursarea TVA 1 2 9
10. Altă procedură. Care?__________ 1 2 9
DATE COMPANIE I1. Sex: 1. Bărbat 2. Femeie I2. VÂRSTA ÎN ANI ÎMPLINIȚI _____________ I3. Poziția ocupată în companie _____________ I4. În momentul de față, care e numărul angajaților companiei/ instituției?
1. Niciun angajat 2. 1–4 angajați 3. 5–49 angajați 4. 50–249 angajați 5. 250 angajați sau mai mult 9. NŞ/NR
I5. Care a fost, în 2014, cifra de afaceri a companiei dvs.? 1. Sub 50.000 euro 2. Între 50.000–99.999 euro 3. Între 100.000–499.999 euro 4. Între 500.000–999.999 euro 5. 1.000.000 euro sau mai mult 9. NŞ/NR
I6. JUDEȚ/SECTOR: ________________________________________________ I7. NUME ORAȘ SAU COMUNĂ: _______________________________________________
190
ANEXA 3 – Ghiduri de interviu și focus-grup Ghid de conversație pentru focus-grup
GRUP-ȚINTĂ: agenți economici: 10 focus-grupuri cu reprezentanți companii și PFA pentru a evalua interacțiunea cu direcțiile
finanțelor publice, direcțiile vămilor, direcțiile regionale antifraudă Introducere
Numele meu este......................... și reprezint …………., organizație care realizează un studiu pentru Secretariatul General al Guvernului în cadrul proiectului „Creșterea integrității în Agenția Națională de Administrare Fiscală prin cooperare instituțională și consolidarea capacității”, implementat de ANAF în parteneriat cu SGG, având ca obiectiv dezvoltarea cadrului instituțional și a procedurilor de prevenire și combatere a corupției și a încălcării eticii profesionale, precum și creșterea nivelului de integritate în cadrul ANAF. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: dezvoltarea capacității administrative a Direcției Generale de Integritate din ANAF; dezvoltarea capacității de prevenire a corupției și a încălcării eticii profesionale; creșterea capacității de luptă împotriva corupției și a încălcării eticii profesionale. Proiectul este finanțat prin Mecanismul Norvegian și implementat în parteneriat cu Administrația Fiscală din Norvegia și cu Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Focus-grupurile (cum este și cel la care participați dvs. acum) vor facilita elaborarea unui studiu de evaluare care va sprijini în principal proiectul prin identificarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție în domeniul fiscal și vamal, precum și propunerea unor măsuri specifice pentru diminuarea acestora. Tot ceea ce vom discuta este strict confidențial – nimeni din afara acestui proiect nu va afla ceea ce discutăm cu dumneavoastră, veți fi citat în rapoarte doar ca „participant focus-grup”. Este important să înțelegeți că opiniile dvs. nu vor fi tratate în termeni de bune/rele sau corecte/greșite și că nu suntem aici pentru a judeca în vreun fel opiniile pe care le exprimați. Dorim doar să înțelegem foarte bine acest fenomen social și, pornind de la opiniile dvs., să facem unele recomandări care să ducă la o îmbunătățire a serviciilor oferite de instituțiile statului. De asemenea, vă cerem permisiunea de a înregistra discuția, pentru a nu pierde detalii, și pentru a avea date cât mai complete și mai fidele. Contribuția dvs. este apreciată ca fiind deosebit de importantă. Dacă sunteți de acord, voi porni reportofonul. Estimăm ca durata acestei întâlniri să fie de circa 90 de minute.
1. Prezentare
o Vă rugăm să vă prezentați dvs. și compania pe care o reprezentați (scurtă descriere a activității companiei, vechime, dimensiune companie).
o Care sunt principalele dificultăți de ordin fiscal cu care vă confruntați? (moderator: în subsidiar: În ce categorie de impozitare vă încadrați – ex: microîntreprindere, IMM, PFA?)
2. Percepții asupra prevederilor fiscale și evoluția acestora o Dificultăți care țin de cadrul legal privind impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii.
Ce părere aveți de categoriile de taxe? Dar despre nivelul acestora? Cum au evoluat acestea în ultimii ani? Care perioadă considerați că a fost cea mai relaxată din punctul de vedere al fiscalității pentru agenții economici?
3. Transparență
Care sunt sursele din care vă informați cu privire la obligațiile dvs. fiscale de contribuabil? (site instituții ANAF, sediul instituțiilor, alte surse?)
Cât de ușor considerați că este să găsiți informații legate de obligațiile dvs. fiscale și de schimbările care apar în acest domeniu?
191
4. Evaluarea interacțiunii cu Direcția Finanțelor Publice o Cum ați caracteriza activitatea Direcției Finanțelor Publice (din cadrul ANAF) pe raza căreia vă
desfășurați activitatea? o Cum evaluați diversele servicii adresate agenților economici: acordare avize (certificate de
atestare fiscal, cazier fiscal etc.), autorizații, soluționare contestații, control, inspecții fiscale, asistenţă directă a contribuabililor?
o Care ar fi schimbările în bine din ultimii ani în ce privește relația acesteia cu agenții economici? Care sunt procedurile pe care le apreciați? (exemple)
o Care ar fi lucrurile care s-au înrăutățit în ce privește relația acestei instituții cu agenții economici? Care sunt procedurile pe care nu le apreciați? (exemple)
5. Evaluarea interacțiunii cu Direcția Vămilor (pentru agenții economici care interacționează cu această instituție) o Cum ați caracteriza activitatea Direcției Vămilor pe raza căreia activați? o Cum evaluați diversele servicii adresate agenților economici de către direcțiile vămilor? o Care ar fi schimbările în bine din ultimii ani în ce privește relația acesteia cu agenții
economici? Care sunt procedurile pe care le apreciați? (exemple) o Care ar fi lucrurile care s-au înrăutățit în ce privește relația acestei instituții cu agenții
economici? Care sunt procedurile pe care nu le apreciați? (exemple) 6. Evaluarea eficienței cu Direcția Regională Antifraudă
o Cum ați evalua activitatea Direcției regionale antifraudă? Cât de eficientă considerați că este această instituție? De ce?
7. Percepții asupra corupției și ale formelor acesteia o Ce înțelegeți dvs. prin corupție? o Ce practici/comportamente referitoare la interacțiunea dintre agenții economici și instituțiile
publice le-ați încadra la corupție? Vă rugăm să exemplificați câteva situații! (moderator: în cazul în care una dintre categoriile menționate mai jos nu apare spontan, se va testa dacă respectiva categorie este considerată sau nu corupție:
- Luarea/darea de mită (bani sau beneficii de altă natură) - Traficul/cumpărarea de influență - Conflictul de interese - Ignorarea regulilor privind incompatibilitățile – inclusiv situațiile persoanelor care ocupă
succesiv funcții care intră în conflicte de interese, de exemplu: directorul unei companii cu mari datorii la stat este numit director ANAF
- Abuzul în serviciu - Deciziile arbitrare, practica neunitară a unor decizii administrative – bazate pe neclaritatea
legii) o Care practici de corupție efectuate uneori de către agenții economici în raport cu instituțiile
publice vi se par cele mai grave? De ce? Care practici de corupție vi se par mai puțin grave? o Care considerați că sunt factorii care favorizează apariția acestor practici în relația dintre un
agent economic și o instituție publică? 8. Inventarierea cauzelor și riscurilor de corupție
o În opinia dvs., cum a evoluat corupția în instituțiile publice în România în ultimii ani? Dar la nivelul instituțiilor ANAF: direcții financiare, Direcția Vămilor? Ați observat aceste schimbări prin propriile interacțiuni cu aceste instituții sau ați concluzionat în urma unor informații din mass-media?
o Care sunt factorii care au accentuat practicile legate de corupție în instituțiile ANAF? o Care sunt factorii care au dus la diminuarea corupției în instituțiile ANAF? o În prezent, care considerați că sunt principalele cauze care pot determina în anumite cazuri
agenții economici să dea mită unor reprezentanți ai instituțiilor ANAF?
192
Legislative Instituționale: proceduri și modul de organizare internă a instituțiilor Timpul necesar pentru rezolvarea solicitărilor contribuabililor Angajați (lipsa competenței, a profesionalismului) Remunerația angajaților Alte aspecte privind interacțiunile cu agenții economici
9. Potențiale măsuri care ar duce la prevenirea corupției în instituțiile din subordinea ANAF o Ce îmbunătățiri considerați ca ar duce la prevenirea corupției în instituțiile financiare
subordinate ANAF: direcții financiare, direcții regionale anticorupție, direcții ale vămilor? Legislative Instituționale: proceduri și modul de organizare internă a instituțiilor Diminuarea timpului de rezolvare a solicitărilor contribuabililor Angajați: competenţă, atitudine Remunerații angajați Alte aspecte privind interacțiunile cu agenții economici
193
Ghid de interviu pentru angajații ANAF și ai instituțiilor subordonate
GRUP-ȚINTĂ: 16 interviuri cu reprezentanți ai Direcțiilor Generale Regionale ale Finanțelor Publice, câte 2 în
fiecare regiune de dezvoltare 8 interviuri cu angajați ai direcțiilor regionale vamale, câte unu în fiecare regiune de dezvoltare 8 interviuri la direcțiile generale regionale antifraudă, câte unu în fiecare regiune de dezvoltare 2 interviuri la Direcția Generală Antifraudă București (DGAF) 2 interviuri la Direcția Generală a Vămilor București (DGV)
Introducere
Numele meu este......................... și reprezint …………., organizație care realizează un studiu pentru Secretariatul General al Guvernului în cadrul proiectului „Creșterea integrității în Agenția Națională de Administrare Fiscală prin cooperare instituțională și consolidarea capacității”, implementat de ANAF în parteneriat cu SGG, având ca obiectiv dezvoltarea cadrului instituțional și a procedurilor de prevenire și combatere a corupției și a încălcării eticii profesionale, precum și creșterea nivelului de integritate în cadrul ANAF. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: dezvoltarea capacității administrative a Direcției Generale de Integritate din ANAF; dezvoltarea capacității de prevenire a corupției și a încălcării eticii profesionale; creșterea capacității de luptă împotriva corupției și a încălcării eticii profesionale. Proiectul este finanțat prin Mecanismul Norvegian și implementat în parteneriat cu Administrația Fiscală din Norvegia și cu Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Interviurile realizate vor facilita elaborarea unui studiu de evaluare care va sprijini în principal proiectul prin identificarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție în domeniul fiscal și vamal, precum și propunerea unor măsuri specifice pentru diminuarea acestora. Tot ceea ce vom discuta este strict confidențial – nimeni din afara acestui proiect nu va afla ceea ce discutăm cu dumneavoastră, veți fi citat în rapoarte doar ca „respondent interviu”. Este important să înțelegeți că opiniile dvs. nu vor fi tratate în termeni de bune/rele sau corecte/greșite și că nu suntem aici pentru a judeca în vreun fel opiniile pe care le exprimați. Dorim doar să înțelegem foarte bine acest fenomen social și, pornind de la opiniile dvs., să facem unele recomandări care să ducă la o îmbunătățire a serviciilor oferite de instituțiile statului. De asemenea, vă cerem permisiunea de a înregistra discuția, pentru a nu pierde detalii, și pentru a avea date cât mai complete și mai fidele. Contribuția dvs. este apreciată ca fiind deosebit de importantă. Dacă sunteți de acord, voi porni reportofonul. Estimăm ca durata acestei întâlniri să fie de circa 40 de minute.
1. Prezentare, funcție, descriere activitate, vechime
o Vă rugăm să ne descrieți pe scurt activitatea dvs., atribuțiile pe care le dețineți, vechimea în funcție etc.
2. Satisfacții și insatisfacții față de locul de muncă o Care aspecte legate de locul de muncă vă mulțumesc cel mai mult? o Care sunt aspectele care vă produc cele mai mari insatisfacții legate de locul de muncă?
3. Percepții cu privire la evoluția sistemului fiscal în România o Cum evaluați structura organizatorică a instituțiilor din subordinea ANAF și adecvarea acesteia la
realitatea economică? o Cum evaluați evoluția cadrului legal fiscal?
4. Dificultăți în furnizarea serviciilor o Care sunt principalele dificultăți pe care le întâmpinați în furnizarea serviciilor către contribuabili
(persoane fizice și juridice)?
194
Dificultăți care țin de resursele instituționale: sedii, mijloace și resurse materiale, resurse umane, competența resurselor umane, financiare–buget.
Dificultăți care țin de aplicarea unor prevederi legislative/neclaritatea unor prevederi legislative.
Dificultăți care țin de relaționarea cu contribuabilii sau cu anumite categorii de contribuabili.
Dificultăți care țin de colaborarea cu alte instituții. Alte dificultăți?
5. Percepții asupra corupției și ale formelor acesteia o Ce înțelegeți dvs. prin corupție? o Ce practici/comportamente referitoare la interacțiunea dintre agenții economici și instituțiile
publice le-ați încadra la corupție? Vă rugăm să exemplificați câteva situații! (moderator: în cazul în care una dintre categoriile menționate mai jos nu apare spontan, se va testa dacă respectiva categorie este considerată sau nu corupție: - Luarea/darea de mită (bani sau beneficii de altă natură) - Traficul/cumpărarea de influență - Conflictul de interese - Ignorarea regulilor privind incompatibilitățile – inclusiv situațiile persoanelor care ocupă
succesiv funcții care intră în conflicte de interese, de exemplu, directorul unei companii cu mari datorii la stat este numit director ANAF
- Abuzul în serviciu - Deciziile arbitrare, practica neunitară a unor decizii administrative – bazate pe neclaritatea
legii) o Care practici de corupție efectuate uneori de către agenții economici în raport cu instituțiile
publice vi se par cele mai grave? De ce? Care practici de corupție vi se par mai puțin grave? o Care considerați că sunt factorii care favorizează apariția acestor practici în relația dintre un
agent economic și o instituție publică? 6. Inventarierea riscurilor și cauzelor corupției
o În opinia dvs., cum a evoluat corupția în instituțiile publice în România în ultimii ani? Dar la nivelul instituțiilor ANAF: direcții financiare, direcțiile vămilor, direcții regionale antifraudă? (moderator: se va specifica doar categoria de instituție din care angajatul face parte)
o Cum ați evalua activitatea direcțiilor generale antifraudă? o Care sunt factorii care au accentuat practicile legate de corupție în instituțiile ANAF? o Care sunt factorii care au dus la diminuarea corupției în instituțiile ANAF? o În prezent, care considerați ca sunt principalele cauze care pot determina în anumite cazuri
agenții economici să dea mită unor reprezentanți ai instituțiilor ANAF? Legislative Instituționale/proceduri și funcționare interne, funcționarea acestora, promptitudine în
rezolvarea solicitatorilor contribuabililor Angajați Remunerații angajați Alte aspecte privind interacțiunile cu agenții economici
7. Potențiale măsuri care ar duce la prevenirea corupției în instituțiile din subordinea ANAF o Ce îmbunătățiri considerați ca ar duce la prevenirea corupției în instituțiile financiare
subordinate ANAF: direcții financiare, direcții regionale anticorupție, direcții ale vămilor? Legislative Instituționale/proceduri și funcționare interne, funcționarea acestora Promptitudine în rezolvarea solicitărilor contribuabililor, program de lucru Angajați: competenţă, atitudine
195
Remunerații angajați.
196
Ghid de interviu pentru operatorii economici/contribuabili persoane juridice (inclusiv companii cu capital de stat)
GRUP-ȚINTĂ: 16 interviuri reprezentanți companii de stat și regii autonome 40 interviuri reprezentanți companii private, distribuite pe regiuni de dezvoltare și mărime a
companiilor (companii mari, medii, mici) Introducere
Numele meu este......................... și reprezint …………., organizație care realizează un studiu pentru Secretariatul General al Guvernului în cadrul proiectului „Creșterea integrității în Agenția Națională de Administrare Fiscală prin cooperare instituțională și consolidarea capacității”, implementat de ANAF în parteneriat cu SGG, având ca obiectiv dezvoltarea cadrului instituțional și a procedurilor de prevenire și combatere a corupției și a încălcării eticii profesionale, precum și creșterea nivelului de integritate în cadrul ANAF. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: dezvoltarea capacității administrative a Direcției Generale de Integritate din ANAF; dezvoltarea capacității de prevenire a corupției și a încălcării eticii profesionale; creșterea capacității de luptă împotriva corupției și a încălcării eticii profesionale. Proiectul este finanțat prin Mecanismul Norvegian și implementat în parteneriat cu Administrația Fiscală din Norvegia și cu Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Interviurile realizate vor facilita elaborarea unui studiu de evaluare care va sprijini în principal proiectul prin identificarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție în domeniul fiscal și vamal, precum și propunerea unor măsuri specifice pentru diminuarea acestora. Tot ceea ce vom discuta este strict confidențial – nimeni din afara acestui proiect nu va afla ceea ce discutăm cu dumneavoastră, veți fi citat în rapoarte doar ca „respondent interviu”. Este important să înțelegeți că opiniile dvs. nu vor fi tratate în termeni de bune/rele sau corecte/greșite și că nu suntem aici pentru a judeca în vreun fel opiniile pe care le exprimați. Dorim doar să înțelegem foarte bine acest fenomen social și, pornind de la opiniile dvs., să facem unele recomandări care să ducă la o îmbunătățire a serviciilor oferite de instituțiile statului. De asemenea, vă cerem permisiunea de a înregistra discuția, pentru a nu pierde detalii, și pentru a avea date cât mai complete și mai fidele. Contribuția dvs. este apreciată ca fiind deosebit de importantă. Dacă sunteți de acord, voi porni reportofonul. Estimăm ca durata acestei întâlniri să fie de circa 40 de minute.
1. Prezentare
o Vă rugăm să vă prezentați dvs. și compania pe care o reprezentați (scurta descriere a activității companiei, vechime, dimensiune companie).
o Care sunt principalele dificultăți de ordin fiscal cu care va confruntați? (moderator: în subsidiar: În ce categorie de impozitare vă încadrați – exemplu: microîntreprindere, IMM, PFA?)
2. Percepții asupra prevederilor fiscale și evoluția acestora o Dificultăți care țin de cadrul legal privind impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii. Ce
părere aveți de categoriile de taxe? Dar despre nivelul acestora? Cum au evoluat acestea în ultimii ani? Care perioadă considerați că a fost cea mai relaxată din punctul de vedere al fiscalității pentru agenții economici?
3. Transparență o Care sunt sursele din care vă informați cu privire la obligațiile dvs. fiscale de contribuabil? (site
instituții ANAF, sediul instituțiilor, alte surse?) o Cât de ușor considerați că este să găsiți informații legate de obligațiile dvs. fiscale și de
schimbările care apar în acest domeniu? 4. Evaluarea interacțiunii cu Direcţia Finanţelor Publice
197
o Cum ați caracteriza activitatea Direcţiei Finanţelor Publice pe raza căreia activaţi? o Cum evaluați diversele servicii adresate agenţilor economici: acordare avize (certificate de
atestare fiscal, cazier fiscal etc.), autorizații, soluționare contestații, control, inspecții fiscale, asistenţă directă a contribuabililor?
o Care ar fi schimbările în bine din ultimii ani în ce privește relația acesteia cu agenții economici? Care sunt procedurile pe care le apreciați? (exemple)
o Care ar fi lucrurile care s-au înrăutățit în ce priveşte relația acestei instituții cu agenții economici? Care sunt procedurile pe care nu le apreciați? (exemple)
5. Evaluarea interacțiunii cu Direcţia Vămilor (moderator: întrebările se adresează doar agenților economici care interacționează cu această instituție) o Cum ați caracteriza activitatea Direcției Vămilor pe raza căreia activați? o Cum evaluați diversele servicii adresate agenților economici de către direcțiile vămilor? o Care ar fi schimbările în bine din ultimii ani în ce privește relația acesteia cu agenții economici?
Care sunt procedurile pe care le apreciați? (exemple) o Care ar fi lucrurile care s-au înrăutățit în ce privește relația acestei instituții cu agenții
economici? Care sunt procedurile pe care le apreciați? (exemple) 6. Evaluarea eficienței cu Direcția Regională Antifraudă
o Cum ați evalua activitatea Direcției regionale antifraudă? Cât de eficientă considerați că este această instituție? De ce?
7. Percepții asupra corupției și ale formelor acesteia o Ce înțelegeți dvs. prin corupție? o Ce practici/comportamente referitoare la interacțiunea dintre agenții economici și instituțiile
publice le-ați încadra la corupție? Vă rugăm să exemplificați câteva situații! (moderator: în cazul în care una dintre categoriile menționate mai jos nu apare spontan, se va testa dacă respectiva categorie este considerată sau nu corupție:
- Luarea/darea de mită (bani sau beneficii de altă natură) - Traficul/cumpărarea de influență - Conflictul de interese - Ignorarea regulilor privind incompatibilitățile – inclusiv situațiile persoanelor care ocupă
succesiv funcții care intră în conflicte de interese, de exemplu, directorul unei companii cu mari datorii la stat este numit director ANAF
- Abuzul în serviciu - Deciziile arbitrare, practica neunitară a unor decizii administrative – bazate pe
neclaritatea legii) o Care practici de corupție efectuate uneori de către agenții economici în raport cu instituțiile
publice vi se par cele mai grave? De ce? Care practici de corupție vi se par mai puțin grave? o Care considerați că sunt factorii care favorizează apariția acestor practici în relația dintre un
agent economic și o instituție publică? 8. Inventarierea cauzelor și riscurilor de corupție
o În opinia dvs., cum a evoluat corupția în instituțiile publice în România în ultimii ani? Dar la nivelul instituțiilor ANAF: direcții financiare, Direcția Vămilor? Ați observat aceste schimbări prin propriile interacțiuni cu aceste instituții sau ați concluzionat în urma unor informații din mass-media?
o Cum ați evalua activitatea direcțiilor generale antifraudă? o Care sunt factorii care au accentuat practicile legate de corupție în instituțiile ANAF? o Care sunt factorii care au dus la diminuarea corupției în instituțiile ANAF? o În prezent, care considerați ca sunt principalele cauze care pot determina în anumite cazuri
agenții economici să dea mită unor reprezentanți ai instituțiilor ANAF? Legislative
198
Instituționale/proceduri și funcționare interne, funcționarea acestora Promptitudine în rezolvarea solicitărilor contribuabililor Angajați (lipsa competenței, a profesionalismului) Remunerații angajați Alte aspecte privind interacțiunile cu agenții economici.
9. Potențiale măsuri care ar duce la prevenirea corupției în instituțiile din subordinea ANAF o Ce îmbunătățiri considerați ca ar duce la prevenirea corupției în instituțiile financiare
subordinate ANAF: direcții financiare, direcții regionale anticorupție, direcții ale vămilor? Legislative Instituționale/proceduri și funcționare interne, funcționarea acestora, promptitudine în
rezolvarea solicitatorilor contribuabililor, program de lucru Angajați: competenta, atitudine Remunerații angajați Alte aspecte privind interacțiunile cu agenții economici.
199
Ghid de interviu pentru contribuabilii persoane fizice
GRUP-ȚINTĂ: 40 interviuri persoane fizice care au interacționat cu instituții ANAF, incluzând 20 cu
Persoane Fizice Autorizate Introducere
Numele meu este......................... și reprezint …………., organizație care realizează un studiu pentru Secretariatul General al Guvernului în cadrul proiectului „Creșterea integrității în Agenția Națională de Administrare Fiscală prin cooperare instituțională și consolidarea capacității”, implementat de ANAF în parteneriat cu SGG, având ca obiectiv dezvoltarea cadrului instituțional și a procedurilor de prevenire și combatere a corupției și a încălcării eticii profesionale, precum și creșterea nivelului de integritate în cadrul ANAF. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: dezvoltarea capacității administrative a Direcției Generale de Integritate din ANAF; dezvoltarea capacității de prevenire a corupției și a încălcării eticii profesionale; creșterea capacității de luptă împotriva corupției și a încălcării eticii profesionale. Proiectul este finanțat prin Mecanismul Norvegian și implementat în parteneriat cu Administrația Fiscală din Norvegia și cu Secretariatul General al Guvernului (SGG). Interviurile realizate vor facilita elaborarea unui studiu de evaluare care va sprijini în principal proiectul prin identificarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție în domeniul fiscal și vamal, precum și propunerea unor măsuri specifice pentru diminuarea acestora. Tot ceea ce vom discuta este strict confidențial – nimeni din afara acestui proiect nu va afla ceea ce discutăm cu dumneavoastră, veți fi citat în rapoarte doar ca „respondent interviu”. Este important să înțelegeți că opiniile dvs. nu vor fi tratate în termeni de bune/rele sau corecte/greșite și că nu suntem aici pentru a judeca în vreun fel opiniile pe care le exprimați. Dorim doar să înțelegem foarte bine acest fenomen social și, pornind de la opiniile dvs., să facem unele recomandări care să ducă la o îmbunătățire a serviciilor oferite de instituțiile statului. De asemenea, vă cerem permisiunea de a înregistra discuția, pentru a nu pierde detalii, și pentru a avea date cât mai complete și mai fidele. Contribuția dvs. este apreciată ca fiind deosebit de importantă. Dacă sunteți de acord, voi porni reportofonul. Estimăm ca durata acestei întâlniri să fie de circa 40 de minute. 1. Prezentare o Vă rugăm să vă prezentați, să ne descrieți pe scurt ocupația dvs. o Care sunt principalele dificultăți de ordin financiar cu care vă confruntați?
2. Transparență o Care sunt sursele din care vă informați cu privire la obligațiile dvs. fiscale de contribuabil?
(site instituții ANAF, sediul instituțiilor, alte surse?) o Cât de ușor considerați că este să găsiți informații legate de obligațiile dvs. fiscale și de
schimbările care apar în acest domeniu? 3. Evaluarea interacțiunii cu Direcția Finanțelor Publice/Direcția Vamală (dacă este cazul) o În ce context interacționați cu Direcția Finanțelor Publice? o Cum evaluați diversele servicii adresate contribuabililor – persoane fizice? o Care ar fi schimbările în bine din ultimii ani în ce privește relația instituțiilor ANAF cu dvs.?
Care sunt procedurile pe care le apreciați în ce privește relația acestor instituții cu dvs.? o Care ar fi lucrurile care s-au înrăutățit în ce privește relația acestei instituții cu persoanele
fizice? Care sunt procedurile pe care nu le apreciați în ce privește relația acestor instituții cu dvs?
4. Percepții asupra corupției și ale formelor acesteia o Ce înțelegeți dvs. prin corupție?
200
o Ce practici/comportamente referitoare la interacțiunea dintre agenții economici și instituțiile publice le-ați încadra la corupție? Vă rugăm să exemplificați câteva situații! (moderator: în cazul în care una dintre categoriile menționate mai jos nu apare spontan, se va testa dacă respectiva categorie este considerată sau nu corupție: - Luarea/darea de mită (bani sau beneficii de altă natură) - Traficul/cumpărarea de influență - Conflictul de interese - Ignorarea regulilor privind incompatibilitățile – inclusiv situațiile persoanelor care ocupă
succesiv funcții care intră în conflicte de interese, de exemplu, directorul unei companii cu mari datorii la stat este numit director ANAF
- Abuzul în serviciu - Deciziile arbitrare, practica neunitară a unor decizii administrative – bazate pe
neclaritatea legii) o Care practici de corupție efectuate uneori de către agenții economici în raport cu instituțiile
publice vi se par cele mai grave? De ce? Care practici de corupție vi se par mai puțin grave? o Care considerați că sunt factorii care favorizează apariția acestor practici în relația dintre un
agent economic și o instituție publică? 5. Inventarierea cauzelor și riscurilor de corupție o În opinia dvs., cum a evoluat corupția în instituțiile publice în România în ultimii ani? Dar la
nivelul instituțiilor ANAF: direcții financiare, direcțiile vămilor? Ați observat aceste schimbări prin propriile interacțiuni cu aceste instituții sau ați concluzionat în urma unor informații din mass-media?
o Care sunt factorii care au accentuat practicile legate de corupție în instituțiile ANAF? o Care sunt factorii care au dus la diminuarea corupției în instituțiile ANAF? o În prezent, care considerați că sunt principalele cauze care pot determina în anumite cazuri
persoanele fizice să dea mită unor reprezentanți ai instituțiilor ANAF? 6. Potențiale măsuri care ar duce la prevenirea corupției în instituțiile din subordinea ANAF o Ce îmbunătățiri considerați ca ar duce la prevenirea corupției în instituțiile financiare
subordinate ANAF: direcții financiare, direcții regionale antifraudă, direcții ale vămilor?
201
ANEXA 4 – Protocol de observație TARGET: 8 observații experimentale la direcțiile finanțelor publice, observații prin care operatorii însoțesc anumiți reprezentanți persoane juridice care doresc obținerea unor acte sau simularea rezolvării unor cereri. În urma realizării interviurilor cu diversele categorii de contribuabili (companii și PFA-uri) vor fi selectați 8 respondenți care vor interacționa în perioada ulterioară realizării interviului cu direcțiile finanțelor publice. Aceștia vor fi însoțiți de către operatorii de observație pe perioada interacțiunii cu diverși angajați iar operatorii vor completa protocolul de observație în timp real, pe parcursul observării interacțiunii. Cele 8 observații vor fi realizate în cel puțin 4 locații diferite din țară. ACTIVITĂȚI OBSERVATE: de exemplu, obținere certificate fiscale, depunerea unor declarații, sau alte tipuri de servicii de care vor avea nevoie cei care vor interacționa cu direcțiile finanțelor publice.
STRUCTURA PROTOCOL – ELEMENTE CARE VOR FI EVALUATE 1. Modalitatea de orientare în interiorul instituției (ușurința de a identifica birourile/ghișeele care
furnizează diverse servicii) a. Ușoară b. Medie c. Dificilă
Observații: ______________________________________________________________________
2. Atitudinea personalului de la ghișeu a. Amabilă b. Indiferentă c. Ostilă/deranjantă
Observații_______________________________________________________________________ 3. Suport în oferirea de informații suplimentare care să ajute contribuabilul
a. DA b. NU
Observații_____________________________________________________________________
4. Promptitudine în rezolvarea cererii a. Excelentă b. Acceptabilă c. Necesită îmbunătățiri
Observații ___________________________________________________________________
5. Timpul în care solicitantul și-a rezolvat problema (număr de zile, număr de instituții vizitate, număr de ghișee) __________________________________
6. Gradul de satisfacție al solicitantului
a. Ridicat b. Mediu c. Redus
Observații ___________________________________________________________________
Tematica observațiilor desfășurate a fost următoarea:
1. Solicitare înregistrare PFA la Direcția Finanțelor
202
2. Obținere certificat fiscal
3. Depunere declarații la ghișeu
4. Solicitare informații legate de înregistrare în scop de TVA
5. Plată taxă de mediu
6. Depunere întârziată la ghișeu a bilanțului
7. Apelare număr unic de asistență a contribuabililor (0314039160) în scopul obținerii unor
informații legate de impozitul aferent sediului social și schimbările aduse de noul
Cod Fiscal în acest domeniu
8. Apelare număr unic de asistență a contribuabililor (0314039160) în scopul obținerii unor
informații legate de plata impozitului unui cetățean cu domiciliul în străinătate.
203
ANEXA 5 – Chestionar pentru metoda Delphi și panelul de experți International Consulting Expertise (ICE) și C|C|S|A|S au fost contractați de Secretariatul General al Guvernului (SGG) pentru realizarea unui studiu de evaluare, în perioada noiembrie 2015–ianuarie 2016, cu privire la vulnerabilitățile și riscurile la corupție în cadrul ANAF și structurilor subordonate, în cadrul proiectului „Creșterea integrității în Agenția Națională de Administrare Fiscală prin cooperare instituțională și consolidarea capacității” finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian. Obiectivul proiectului îl reprezintă dezvoltarea cadrului instituțional și a procedurilor de prevenire și combatere a corupției și a încălcării eticii profesionale, precum și creșterea nivelului de integritate în cadrul ANAF. În vederea realizării studiului și a îndeplinirii obiectivului proiectului, am planificat desfășurarea unui studiu Delphi cu participarea unor experți din societatea civilă cu activitate relevantă în domeniul promovării integrității publice și transparenței, prevenirii și combaterii fenomenului corupției. Studiul Delphi pe care îl propunem include o fază electronică și o fază față în față în următorul cadru de timp:
A. Faza electronică 1. Completarea chestionarului – până la 10 decembrie 2. Transmiterea către toți participanții la panelul Delphi a răspunsurilor centralizare – 11
decembrie B. Faza față în față 3. A doua completare a chestionarelor, pe baza analizei răspunsurilor date de toți participanții la
studiu, urmată de dezbatere: panel de experți – 21 decembrie În acest sens, vă adresăm rugămintea să ne susțineți în acest demers, prin completarea chestionarului de mai jos, până la data de 10 decembrie și transmiterea lui pe adresa [email protected].
CHESTIONAR 1. Vă rugăm să identificați puncte tari și puncte slabe ale structurii organizaționale a ANAF din
perspectiva prevenirii și combaterii corupției la nivelul instituției?
În acest context, cum apreciați rolul Direcției Generale de Integritate din cadrul ANAF? 2. Cum evaluați transparența de la nivelul ANAF?
Vă rugăm să vă referiți la aplicarea L. 52/2003 în ceea ce privește ordinele președintelui ANAF și a altor acte cu aplicabilitate generală.
Vă rugăm să vă referiți la disponibilitatea și accesibilitatea unor informații relevante pentru contribuabili și cetățeni în general.
3. Cum evaluați mecanismele de responsabilizare și de recompensare a personalului ANAF și al Administrației Naționale a Vămilor, mai ales din perspectiva prevenirii și combaterii corupției la nivelul instituției?
4. Bazându-vă pe experiența dumneavoastră, cum evaluați mecanismele și procedurile de control și inspecție utilizate de ANAF și Administrația Națională a Vămilor?
5. Bazându-vă pe experiența dumneavoastră, cum evaluați mecanismele și procedurile de executare silită utilizate de ANAF și acordarea și urmărirea eșalonărilor la plată?
6. Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, măsurile care ar trebui luate prioritar pentru a diminua riscul de apariție a cazurilor de mare corupție la nivelul ANAF și al Administrației Naționale a Vămilor?
7. Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, măsurile care ar trebui luate prioritar pentru a diminua riscul de apariție a cazurilor de corupție mică la nivelul ANAF și al Administrației Naționale a Vămilor? Vă rugăm să vă referiți la relația directă dintre personalul ANAF și al Vămii și contribuabil.
204
ANEXA 6 – Lista experților participanți la consultările cu experții (brainstorming, metoda Delphi și panel de experți)
- Radu Burnete – Forumul Investitorilor Străini
- Emanuel Răuță – Agora Est Consulting (expert implicat în evaluarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție)
- Florin Bondar – Agora Est Consulting (expert implicat în evaluarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție)
- Codru Vrabie – expert anticorupție, Asociația Funcy Citizens (promotor al proiectului www.piatadeşpagă.ro)
- Elena Calistru – expert anticorupție, Asociația Funcy Citizens (promotor al proiectului https://banipierduti.ro)
- Alina Calistru – Asociația Funcy Citizens
205
ANEXA 7 – Planul și rezultatele analizei de conținut Obiectiv: identificarea celor mai frecvente cazuri de corupție raportate de mass-media la nivelul ANAF și structurilor subordonate (riscurile de corupție) și al contextelor în care ele apar (vulnerabilități). Canale monitorizate:
www.stirileprotv.ro
www.adevarul.ro
www.gindul.ro Canalele de stiri cu cea mai mare rată de accesare în luna octombrie 2015 conform BRAT (Biroul Român de Audit al Tirajelor). Perioadă monitorizată:
ianuarie–octombrie 2015 Elemente monitorizate:
știri cu privire la: ANAF/fiscalitate/Vamă/ agenția de administrare fiscală/Agenția Națională de Administrare Fiscală/fisc
Unitatea de analiză: Cuvinte – sintagme referitoare la corupție și integritate (universul corupției)
Corupție Integritate
corupție
mită
șpagă
trafic de influență
abuz în serviciu
conflict de interese
integritate
transparență
etică
Unitatea de context Asocierea cuvintelor referitoare la corupție cu situațiile de risc și vulnerabilitate
recuperare TVA
evaziune fiscală
vamă/control vamal
taxe vamale
control fiscal/inspecție fiscală
executare silită
În cadrul analizei de conținut s-a urmărit asocierea unităților de analiză din universul corupției, cuvinte –
sintagme referitoare la corupție și integritate: corupție, mită, șpagă, trafic de influență, abuz în serviciu,
conflict de interese, integritate, transparență, etică cu unitatea de context – situații vulnerabile la
corupție menționate de articolele analizate: recuperare TVA, evaziune fiscală, vamă/control vamal/taxe
vamale, control fiscal/inspecție fiscală, executare silită.
Examinând 3 surse media on-line: www.stirileprotv.ro, www.adevarul.ro și www.gindul.ro, în perioada
ianuarie–octombrie 2015, au intrat în analiză un număr de 412 articole de presă incluzând referiri la
administrația fiscală și vamală, reprezentând un procent mic, de doar 0,3% din totalul articolelor
publicate de sursele analizate în perioada respectivă referitoare la ANAF (sau fisc, cu privire la România)
206
sau la Vamă (DGV). Prin comparație, articolele referitoare la corupție sau mită reprezintă aproximativ
10% din totalul știrilor publicate.
De altfel, din cele 412 articole analizate, doar o treime, adică 143 de articole (34,8%) nu fac referire la
universul corupției și nu includ niciunul dintre termenii din acest univers. Pe de altă parte, doar 16 din
total, adică aproape 4% dintre articole includ termenul „integritate”, care nu apare decât o dată sau de
două ori. Frecvența termenilor din universul corupției în articolele analizate este prezentată în tabelul de
mai jos.
Termen din universul corupției Număr de articole
în care apare
Număr de apariții Situația cu care se asociază
Corupție 101 167 Control fiscal și vamal
Mită 70 241 Evaziune fiscală
Control fiscal și vamal
Abuz în serviciu 39 135 Evaziune fiscală
Șpagă 20 53 Evaziune fiscală
Control fiscal și vamal
Integritate 16 20 n/a
Conflict de interese 14 45 Control fiscal
Deducere sau rambursare de
TVA
Etică 4 4 n/a
Trafic de influență 2 5 Evaziune fiscală
Astfel, analiza cantitativă de conținut arată că principalele riscuri și vulnerabilități la corupție în cadrul
ANAF și DGV percepute de public prin intermediul presei sunt cele legate de luarea și darea de mită în
situațiile de control fiscal sau vamal sau de inspecție fiscală.
De asemenea, este important de menționat că cele mai multe dintre cazurile de corupție raportate de
presă sunt la nivel regional și local (județean) și o pondere mică de cazuri de corupție sunt semnalate
de mass-media la nivelul aparatului central al ANAF.
Presa raportează mult mai puțin situații de conflict de interese (realizarea de operațiuni fiscale, uneori
evazioniste, de către angajați ANAF, pentru firme controlate de ei sau familia lor, sau pentru agenți
economici care îi contractau) și încă și mai puțin situații de conflict trafic de influență, întotdeauna în
207
raport cu evaziunea fiscală (cazuri în care o persoană din ANAF își trafichează influența asigurând un
contribuabil evazionist că nu va fi controlat sau sancționat). Nu au fost semnalate situații de conflicte de
interese sau trafic de influență la Vamă de către cele 3 publicații on-line analizate pe parcursul anului
2015.
Așa cum arată analiza cantitativă de conținut, problema corupției la nivelul ANAF este marginală în
spațiul public românesc, spre deosebire de situația corupției politice, la nivelul Parlamentului și
Guvernului și a corupției din administrația publică locală, care ocupă cea mai mare parte din spațiul
mediatic dedicate subiectului. Cu toate acestea, așa cum am menționat și mai sus, din numărul total de
articole referitoare la ANAF (fisc) sau Vamă, doar o treime (34,8%) nu fac referire deloc la corupție, în
timp ce restul de două treimi asociază activitatea ANAF și a Vămii, în special activitatea de control, cu
corupția.
Dar subliniem că principalul risc vizibil este cel al mitei în cazul controalelor și inspecțiilor fiscale și
vamale – situație menționată în 46,5% din totalul articolelor referitoare la ANAF, incluzându-le pe cele
care nu se plasează în universul corupției.
În acest context, analiza de conținut confirmă că impactul corupției la nivelul ANAF este creșterea
evaziunii fiscale și diminuarea veniturilor bugetare. Pe de altă parte, dacă principala vulnerabilitate
identificată este la nivelul controlului și inspecției fiscale sau vamale, iar principalul risc de corupție este
cel al comiterii infracțiunilor de luare și dare de mită, atunci principalele elemente ce trebuie întărite la
nivelul instituției sunt legate de managementul intern, monitorizarea controalelor și verificarea
autonomă a rezultatelor lor.
208
ANEXA 8 – Rezultate grafice anchetă sociologică pe populație
Secțiunea 1. Relația contribuabil–ANAF
A1. Dvs. ați auzit de următoarele instituții?
* – % reprezintă proporția celor care au răspuns DA raportat la numărul total de respondenți (N = 1.004)
Proporția celor care au auzit de ...
REZIDENȚA REGIUNE
Urban Rural
Regiunea
NORD-
VEST
Regiunea
CENTRU
Regiunea
NORD-
EST
Regiunea
SUD-EST
Regiunea
SUD-
MUNTENIA
Regiunea
BUCUREȘTI
– ILFOV
Regiunea
SUD-
VEST
OLTENIA
Regiunea
VEST
ANAF 92% 87% 89% 89% 95% 91% 91% 87% 86% 92%
DGRFP 81% 70% 80% 77% 74% 76% 81% 69% 74% 77%
Rezultatul testului de semnificație
REZIDENȚA REGIUNE
Urban Rural
Regiunea
NORD-
VEST
Regiunea
CENTRU
Regiunea
NORD-
EST
Regiunea
SUD-EST
Regiunea
SUD-
MUNTENIA
Regiunea
BUCUREȘTI
– ILFOV
Regiunea
SUD-
VEST
OLTENIA
Regiunea
VEST
(A) (B) (A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
ANAF B
DGRFP B
90%
76%
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)
Direcţia Regională ale Finanţelor Publice de care aparțineti (DRFP)
209
Proporția celor care au auzit de ...
GEN CAT. VÂRSTĂ STUDII
Bărbat Femeie
18 – 34
ani
35 – 49
ani
50 – 64
ani
peste 65
de ani Elementare Medii Superioare
ANAF 91% 89% 90% 93% 95% 80% 80% 95% 96%
DGRFP 79% 74% 65% 84% 82% 72% 69% 79% 84%
Rezultatul testului de semnificație
GEN CAT. VÂRSTĂ STUDII
Bărbat Femeie
18 – 34
ani
35 – 49
ani
50 –
64 ani
peste 65
de ani Elementare Medii Superioare
(A) (B) (A) (B) (C) (D) (A) (B) (C)
ANAF D D D A A
DGRFP A D A A A
A1_2. Dacă a auzit de vreuna din instituții. Care este părerea dvs. despre următoarele instituții?
*
– % raportate la numărul respondenților care au auzit de o instituție sau alta (ANAF – N = 884; DGRFP –
N = 747)
18%
42%
25%
6%
4%
6%
13%
44%
25%
7%
4%
8%
Foarte bună
Bună
Nici bună, nici proastă
Proastă
Foarte proastă
Nu răspund
ANAF DRFP
210
A2. Dacă a auzit de vreuna din instituțiile de mai sus. Dvs. ați contactat din proprie inițiativă sau ați fost contactat vreodată în ultimii 3 ani următoarele instituții?
* – % raportate la numărul respondenților care au auzit de o instituție sau alta (ANAF – N = 884; DGRFP –
N = 747)
Proporția celor care NU au contactat sau au fost contactați în ultimii 3 ani de către ...
REZIDENȚA REGIUNE
Urban Rural
Regiunea
NORD-
VEST
Regiunea
CENTRU
Regiunea
NORD-
EST
Regiunea
SUD-EST
Regiunea
SUD-
MUNTENIA
Regiunea
BUCUREȘTI
– ILFOV
Regiunea
SUD-
VEST
OLTENIA
Regiunea
VEST
ANAF 83% 90% 90% 82% 83% 91% 86% 81% 92% 81%
DGRFP 76% 87% 85% 77% 77% 89% 86% 68% 78% 79%
Rezultatul testului de semnificație
REZIDENȚA REGIUNE
Urban Rural
Regiunea
NORD-
VEST
Regiunea
CENTRU
Regiunea
NORD-
EST
Regiunea
SUD-EST
Regiunea
SUD-
MUNTENIA
Regiunea
BUCUREȘTI
– ILFOV
Regiunea
SUD-
VEST
OLTENIA
Regiunea
VEST
(A) (B) (A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
ANAF A
DGRFP A F
10%
6%
86%
1%
13%
9%
80%
20%
Da, am contactat eu
Da, am fost contactat
Nu
NR
ANAF DRFP
211
Proporția celor care NU au contactat sau au fost contactați în ultimii 3 ani de către ...
GEN CAT. VÂRSTĂ STUDII
Bărbat Femeie
18 – 34
ani
35 – 49
ani
50 – 64
ani
peste 65
de ani Elementare Medii Superioare
ANAF 87% 85% 91% 83% 83% 87% 93% 89% 74%
DGRFP 79% 82% 84% 77% 78% 86% 90% 80% 70%
Rezultatul testului de semnificație
GEN CAT. VÂRSTĂ STUDII
Bărbat Femeie 18 – 34 ani
35 – 49
ani
50 – 64
ani
peste 65 de
ani Elementare Medii Superioare
(A) (B) (A) (B) (C) (D) (A) (B) (C)
ANAF C C
DGRFP B C
A3. Dacă a contactat instituția. Cum ați contactat instituția? (răspuns multiplu)
* – % raportate la nr. respondenților care au contactat o instituție sau alta (ANAF – N = 86; DGRFP – N =
99)
92%
14%
8%
3%
0%
17%
5%
94%
7%
9%
3%
0%
12%
2%
La ghișeu
Prin poștă, curier
Prin e-mail
Pe site
Pe pagina de Facebook
Telefonic
Prin audiență
ANAF DRFP
212
A4. Dacă a contactat instituția. Care a fost motivul pentru care ați contactat instituția? (răspuns deschis)
* – % raportate la nr. respondenților care au contactat o instituție sau alta (ANAF – N = 86; DGRFP – N =
99)
5%
7%
0%
27%
3%
8%
6%
35%
11%
5%
3%
0%
46%
3%
4%
5%
20%
14%
Obținere adeverință
Solicitare informații
Rezolvare probleme legate dePFA
Probleme legate de/plăți taxe și impozite
Depunere declarații
Depunere/obținere diverse documente
Probleme legate de firmă/PFA
Altceva
NR
ANAF DRFP
213
A5. Dacă a contactat instituția sau a fost contactat. Cât de mulțumit/ă ați fost de serviciile de care
ați beneficiat?
* – % raportate la nr. respondenților care au contactat o instituție sau alta (ANAF – N = 119; DGRFP – N =
145)
A6. Dacă a contactat sau a fost contactat de una dintre instituțiile de mai sus. Cât de mulțumit/ă
sau de nemulțumit/ă sunteți de...?
* – % raportate la nr. respondenților care au contactat sau au fost contactați de o instituție sau alta (N =
195)
18%
21%
47%
48%
20%
15%
10%
10%
4%
5%
1%
2%
Agenția Națională de Administrare Fiscală
Direcţia Regionala ale Finanţelor Publice de
care aparțineți
Foarte multumit Multumit Nici, nici Nemultumit Foarte nemultumit NS/NR
17%
19%
16%
18%
18%
16%
39%
38%
34%
35%
35%
46%
13%
11%
14%
9%
12%
9%
10%
7%
11%
13%
11%
9%
7%
4%
7%
8%
5%
3%
14%
21%
18%
18%
18%
17%
Atitudinea funcționarilor ANAF
Cinstea, onestitatea funcționarilor ANAF
Competența, profesionalismul
funcționarilor ANAF
Timpul necesar pentru soluționarea cererilor
dvs.
Spațiul destinat așteptării/informării
Programul / orarul compartimentului cu
care ați venit în contact
Foarte multumit Multumit Nici, nici Nemultumit Foarte nemultumit NS/NR
214
REZIDENȚA GEN CAT. VÂRSTĂ
Urban Rural Bărbat Femeie
18 –
34
ani
35 –
49
ani
50 –
64
ani
peste
65 de
ani
a. Atitudinea
funcționarilor ANAF
Foarte mulțumit/ă și mulțumit/ă 49% 72% 49% 62% 39% 64% 59% 49%
Foarte nemulțumit/ă și nemulțumit/ă 21% 8% 25% 9% 33% 11% 11% 23%
b. Cinstea, onestitatea
funcționarilor ANAF
Foarte mulțumit/ă și mulțumit/ă 52% 69% 51% 64% 43% 60% 64% 54%
Foarte nemulțumit/ă și nemulțumit/ă 13% 5% 16% 6% 24% 9% 6% 9%
c. Competența,
profesionalismul
funcționarilor ANAF
Foarte mulțumit/ă și mulțumit/ă 44% 63% 45% 55% 31% 59% 52% 45%
Foarte nemulțumit/ă și nemulțumit/ă 23% 8% 26% 11% 38% 16% 10% 18%
d. Timpul necesar
pentru soluționarea
cererilor dvs.
Foarte mulțumit/ă și mulțumit/ă 47% 65% 48% 57% 37% 55% 56% 58%
Foarte nemulțumit/ă și nemulțumit/ă 26% 8% 24% 17% 31% 20% 21% 9%
e. Spațiul destinat
așteptării/informării
Foarte mulțumit/ă și mulțumit/ă 46% 70% 50% 57% 45% 59% 56% 44%
Foarte nemulțumit/ă și nemulțumit/ă 23% 2% 17% 17% 30% 14% 18% 4%
f. Programul/orarul
compartimentului cu
care ați venit în contact
Foarte mulțumit/ă și mulțumit/ă 56% 77% 60% 64% 48% 60% 70% 72%
Foarte nemulțumit/ă și nemulțumit/ă 17% 0% 15% 9% 22% 15% 5% 5%
Rezultatul testului de semnificație
REZIDENȚA GEN CAT. VÂRSTĂ
Urban Rural Bărbat Femeie 18 – 34
ani
35 – 49
ani
50 – 64
ani
peste 65
de ani
(A) (B) (A) (B) (A) (B) (C) (D)
a. Atitudinea funcționarilor
ANAF
Foarte mulțumit/ă și mulțumit/ă A
Foarte nemulțumit/ă și nemulțumit/ă B B B
b. Cinstea, onestitatea
funcționarilor ANAF
Foarte mulțumit/ă și mulțumit/ă A
Foarte nemulțumit/ă și nemulțumit/ă B
c. Competența,
profesionalismul funcționarilor
ANAF
Foarte mulțumit/ă și mulțumit/ă A A
Foarte nemulțumit/ă și nemulțumit/ă B B C
d. Timpul necesar pentru
soluționarea cererilor dvs.
Foarte mulțumit/ă și mulțumit/ă A
Foarte nemulțumit/ă și nemulțumit/ă B
e. Spațiul destinat
așteptării/informării
Foarte mulțumit/ă și mulțumit/ă A
Foarte nemulțumit/ă și nemulțumit/ă B
f. Programul/orarul
compartimentului cu care ați
venit în contact
Foarte mulțumit/ă și mulțumit/ă A
Foarte nemulțumit/ă și nemulțumit/ă
215
A7. Care e modalitatea prin care ați dori să primiți informații cu privire la activitățile desfășurate
de ANAF?
* – % reprezintă proporția celor care au ales o modalitate de informare, raportate la numărul total de
respondenți (N = 1.004)
A8. Dacă a contactat sau a fost contactat de una dintre instituțiile de mai sus. În ultimele 12 luni ați
depus la una dintre instituțiile menționate mai înainte?
32%
29%
26%
20%
17%
10%
5%
Prin poștă
Telefonic
Prin e-mail
La sediu/ghișeu
Prin intermediul site-ului instituției
Prin audiențe la sediu
Altă modalitate
16%
7%
4%
Cerere de informații (verbal sau în scris)
Petiție, reclamație, plângere, sesizare
Cerere de control fiscal
216
* – % reprezintă proporția respondenților care au răspuns DA dintre cei care contactat sau au fost
contactați de o instituție sau alta (N = 195)
217
A9. Dacă da la una dintre întrebările anterioare. Pentru soluționarea cererilor dvs. a trebuit să oferiți
„cadouri” (atenții, bunuri, bani etc.) funcționarilor respectivi?
* – % reprezintă proporția respondenților care au răspuns DA dintre cei care au depus o cerere (N = 43)
A10. Pentru a beneficia de servicii de calitate, cât de importante considerați că sunt următoarele aspecte?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
Da3%
Nu92%
Nu răspund1%
62%
57%
61%
60%
58%
49%
17%
24%
20%
22%
22%
26%
5%
2%
2%
2%
3%
6%
16%
16%
17%
16%
17%
19%
Timpul redus de asteptare la ghișee
Atitudinea politicoasă a funcționarilor
Competența, profesionalismul
funcționarilor
Regulile, procedurilecât mai simple
Timpul redus pentru soluționarea cererilor
Comunicarea periodică a
modificărilor …
Foarte important Important Puțin important NS/NR
218
A11. Dintre toate aceste aspecte, care considerați că este cel mai important? Dar următorul?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
31%
12%
19%
7%
7%
8%
1%
16%
21%
26%
19%
10%
15%
4%
2%
2%
Timpul redus de asteptare la ghișee
Atitudinea politicoasă a funcționarilor
Competența, profesionalismul
funcționarilor
Regulile, procedurilecât mai simple
Timpul redus pentru soluționarea cererilor
Comunicarea periodică a modificărilor apărute
in legislație
Alt aspect
NS/NR
primul aspect al doilea aspect
219
Secțiunea 2. Percepția răspândirii corupției
Percepția populației asupra răspândirii corupției în ultimii 3 ani a înregistrat o schimbare semnificativă în
2015 comparativ cu anii 2011 și 2013 (conform datelor din Eurobarometrele privind corupția publicate
în 2012 și 2014 de către Comisia Europeană). Astfel, proporția celor care considerau că în ultimii 3 ani
corupția a scăzut în România, a crescut de la 4–6% în 2011–2013 la 19% în 2015. De asemenea, a scăzut
și procentul subiecților care cred că fenomenul s-a extins (52% față de 65% în 2013).
Și percepția privitoare la evoluția viitoare a răspândirii corupției este destul de optimistă, 39% dintre
respondenți considerând că aceasta o să scadă în anul următor. De asemenea, doar aproape un sfert
dintre respondenți consideră că răspândirea acesteia va fi mai mare. Puțin peste jumătate dintre
respondenți sunt de acord că există suficiente urmăriri penale de succes care să descurajeze oamenii de
la a da sau a primi mită, iar 54% cred că există corupție în instituțiile Uniunii Europene, procent de
asemenea în ușoară scădere față de 2011.
Dintre faptele menționate în cadrul chestionarului, cele care sunt considerate în cea mai mare măsură
ca fiind acte de corupție sunt intervențiile la anumite persoane cu funcții de conducere pentru angajarea
unei rude sau a unei cunoștințe (79%) și a te folosi de funcția publică pe care o ai sau pe care ai avut-o în
trecut pentru a-ți dezvolta afacerile personale (77%). Oricum, cel puțin 3 din 5 respondenți consideră
toate cele 5 fapte enumerate în chestionar ca fiind acte de corupție.
Corupția este văzută ca fiind o problemă majoră în țara noastră de 9 din 10 respondenți. De asemenea,
marea majoritate a subiecților (84–86%) consideră că există corupție în instituțiile din România (locale,
naționale sau regionale/județene). Toate aceste proporții sunt în ușoară scădere față de 2011 (conform
Eurobarometrului privind corupția 2012), însă rămân la un nivel foarte ridicat. Cea mai mare reducere se
înregistrează în cazul percepției corupției ca fiind o problemă majoră în țara noastră (de la 96% în 2011).
COR1. În ultimii 3 ani credeți că, în țara noastră, corupția ...?
A crescut, 52%
A rămas la fel, 22%
A scăzut, 19%
NS/NR, 7%
220
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
52%
22%
19%
7%
65%
25%
4%
6%
67%
22%
6%
5%
A crescut
A rămas la fel
A scăzut
NS/NR
2015 EUROBAROMETRU CORUPȚIE 2013 EUROBAROMETRU CORUPȚIE 2011
221
COR2. Ce credeți, în anul care vine, corupția ...?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
Va crește, 23%
Va rămâne la fel, 18%
Va scădea, 39%
Nu știu, 19%
Nu răspund, 1%
222
REZIDENȚA REGIUNE
Urban Rural
NORD-
VEST
CENTRU NORD-
EST
SUD-
EST
SUD
BUCUREȘTI
– ILFOV
SUD-
VEST
VEST
COR1. În ultimii 3 ani credeți că, în țara noastră, corupția ...?
A crescut 50% 55% 62% 56% 61% 63% 42% 45% 42% 42%
A rămas la fel 23% 20% 18% 21% 19% 16% 22% 25% 26% 34%
A scăzut 20% 18% 15% 17% 15% 18% 20% 22% 30% 16%
COR2. Ce credeți, în anul care vine, corupția ...?
Va crește 24% 23% 23% 29% 28% 36% 15% 17% 20% 19%
Va rămâne la fel 21% 15% 18% 17% 20% 17% 16% 20% 14% 27%
Va scădea 39% 38% 37% 42% 35% 34% 36% 46% 48% 33%
Rezultatul testului de semnificație
REZIDENȚA REGIUNE
Urban Rural NORD-
VEST CENTRU
NORD-
EST
SUD-
EST SUD
BUCUREȘTI
– ILFOV
SUD-
VEST VEST
(A) (B) (A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
COR1. În ultimii 3 ani credeți că, în țara noastră, corupția ...?
A crescut E E E
A rămas la fel
A scăzut
COR2. Ce credeți, în anul care vine, corupția ...?
Va crește E F
Va rămâne la fel B
Va scădea
223
GEN CAT. VÂRSTĂ EDUCAȚIE
M F 18 – 34 ani 35 – 49 ani 50 – 64
ani
peste 65
de ani Elementară Medie Superioară
COR1. În ultimii 3 ani credeți că, în țara noastră, corupția ...?
A crescut 47% 57% 51% 49% 49% 62% 53% 56% 45%
A rămas la fel 21% 23% 25% 23% 24% 12% 18% 23% 29%
A scăzut 26% 12% 20% 22% 18% 13% 21% 16% 21%
COR2. Ce credeți, în anul care vine, corupția ...?
Va crește 24% 23% 21% 19% 25% 31% 29% 23% 16%
Va rămâne la fel 17% 20% 23% 22% 17% 8% 10% 23% 24%
Va scădea 43% 35% 43% 39% 39% 32% 36% 40% 42%
Rezultatul testului de semnificație
GEN CAT. VÂRSTĂ EDUCAȚIE
M F 18 – 34 ani 35 – 49
ani
50 – 64
ani
peste 65
de ani Elementară Medie Superioară
(A) (B) (A) (B) (C) (D) (A) (B) (C)
COR1. În ultimii 3 ani credeți că, în țara noastră, corupția ...?
A crescut A B C
A rămas la fel D D D A
A scăzut B
COR2. Ce credeți, în anul care vine, corupția ...?
Va crește B C
Va rămâne la fel D D D A A
Va scădea B
224
COR3. În opinia dvs., care dintre următoarele fapte considerați că reprezintă acte de corupție?
* – % reprezintă proporția respondenților care au răspuns DA din total (N = 1.004)
COR12. În ce masură sunteți de acord cu următoarele afirmații?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
79%
77%
66%
61%
60%
A face intervenţii la anumite persoane cufuncţii de conducere pentru angajarea unei
rude sau a unei cunoştinţe
A te folosi de funcţia publică pe care o aisau pe care ai avut-o în trecut pentru a-ţi
dezvolta afacerile personale
A „închide ochii” la anumite nereguli făcute de contribuabili, pentru că sunt abateri
minore
A oferi o „atenţie” şefului pentru a ţi se permite să iei zile libere sau concediu
atunci când ai nevoie
A face controale administrative repetate la același agent economic, pentru că
„trebuie” să i se găsească ceva în neregulă
78%
64%
60%
63%
31%
46%
30%
11%
22%
24%
22%
23%
26%
21%
2%
2%
2%
2%
7%
4%
13%
2%
1%
1%
1%
5%
3%
19%
7%
11%
14%
13%
34%
22%
18%
Corupția este o problemă majoră în țara noastră
Există corupție în instituțiile locale din România
Există corupție în instituțiile regionale (județene) din România
Există corupție în instituțiile naționale din România
Există corupție în instituțiile Uniunii Europene
Există corupție în administrația fiscală și vamală din România
Există suficiente urmăariri penale desucces care să descurajeze oamenii…
Total de acord Parțial de acord Parțial dezacord
225
COR4. După părerea dvs., cât de răspândită este corupția la nivelul ANAF?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
90%
86%
84%
84%
54%
96%
88%
89%
85%
56%
Corupția este o problemă majoră în țara noastră
Există corupție în instituțiile locale din România
Există corupție în instituțiile naționale din România
Există corupție în instituțiile regionale (județene) din
România
Există corupție în instituțiile Uniunii Europene
Acord (total+parțial)
2015 EUROBAROMETRU CORUPȚIE 2011
4%
10%
35%
33%
7%
11%
Toti lucrătorii salariali sunt corupți
Majoritatea lucrătorilor salariali sunt corupți
Unii sunt corupți
Nu știu dacă există corupție în ANAF
Nu există corupți în ANAF
NS/NR
226
COR5. Care credeți că sunt în prezent principalele cauze ale corupției în România?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
Există câteva diferențe între regiunile de dezvoltare în opinii cu privire la acești factori:
20%
18%
16%
15%
13%
7%
5%
2%
1%
3%
10%
12%
16%
20%
13%
11%
6%
2%
2%
7%
Legi proaste
Salariile mici ale funcționarilor publici
Șefi incompetenți puși în funcții pe criterii
politice
Dorința unora de a se îmbogăți peste noapte
Legile nu sunt aplicate
Birocrația
Normele de aplicare alegilor sau procedurile
sunt neclare sauincomplete
Problemele moștenite din perioada comunistă
Altceva
NS/NR
prima alegere a doua alegere
227
Rezidenții regiunii Sud – Muntenia consideră într-o măsură mai mică decât restul regiunilor că
principala cauză a corupției în țara noastră e legislația (9%) și că birocrația e a doua cea mai
importantă cauză a acestui fenomen (3%). Aceste diferențe sunt semnificative statistic în raport
cu regiunile Centru, Nord-Est și Sud-Est. În cazul birocrației se adaugă și regiunea Sud-Vest –
Oltenia. De asemenea, tot cei din regiunea Sud plasează într-o mai mare măsură dorința unora
de a se îmbogăți peste noapte pe a doua poziție (28%), iar diferența este semnificativă statistic
față de București–Ilfov.
Și în cazul factorilor care generează corupția în administrația fiscală și vamală, se remarcă
diferențe între regiunea Sud și celelalte, astfel:
o Aceștia consideră în mai mare măsură că principala cauză este dorința unora de a se
îmbogăți peste noapte (29%), iar diferența este semnificativă statistic în raport cu Sud-
Vest (8%).
o Aceștia cred că salariile mici ale funcționarilor publici este al doilea cel mai important
factor într-o proporție mai ridicată decât restul (25%), iar această diferență este
semnificativă statistic față de București–Ilfov (9%)
o Consideră într-o măsură mai mică decât restul regiunilor că al doilea cel mai important
factor este constituit de faptul că legile nu sunt aplicate (2%), cu o diferență
semnificativă față de Centru, Vest și Sud-Vest (12–13%).
228
COR6. Care dintre cauzele enumerate mai sus credeți că generează corupție în administrația
fiscală și vamală?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
18%
17%
17%
13%
9%
6%
3%
1%
2%
16%
17%
9%
10%
16%
10%
9%
5%
3%
1%
21%
Dorința unora de a se îmbogăți peste noapte
Legi proaste
Șefi incompetenți puși pe funcții pe criterii politice
Salariile mici ale funcționarilor publici
Legile nu sunt aplicate
Birocrația
Normele de aplicare a legilor sauprocedurile sunt neclare sau
incomplete
Problemele moștenite din perioada comunistă
Altceva
NS/NR
prima alegere a doua alegere
229
COR7. După părerea dvs., cât de răspândită este corupția printre următoarele categorii
profesionale?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
16%
6%
8%
26%
11%
8%
10%
7%
10%
28%
5%
7%
24%
11%
5%
3%
4%
8%
13%
18%
3%
31%
21%
25%
27%
29%
23%
27%
26%
26%
32%
18%
23%
28%
31%
21%
10%
16%
30%
27%
23%
16%
17%
23%
23%
12%
25%
25%
20%
21%
22%
12%
25%
22%
10%
16%
21%
19%
20%
21%
22%
10%
22%
22%
22%
26%
10%
17%
25%
19%
19%
17%
12%
32%
25%
11%
16%
28%
52%
39%
17%
21%
9%
41%
14%
28%
19%
26%
19%
21%
24%
28%
26%
17%
21%
24%
28%
26%
26%
16%
22%
25%
18%
41%
19%
Medici
Funcționari vamali
Angajați la primării
Ziariști
Politiști
Oameni de afaceri
Judecători
Procurori
Avocați
Profesori
Lideri politici locali
Consilieri locali
Angajați ai băncilor
Funcționari fiscali / din controlul financiar
Angajați ai ministerelor
Parlamentari
Miniștri
Angajați la intreprinderi de stat
Angajați în sistemul de sănătate / asistente medicale
Reprezentanți ai ONG-urilor
Liderii partidelor politice
Aproape nici unul Doar câțiva Destul de mulți Aproape toți NS/NR
230
CRR. Dintre funcționarii menționați, care considerați că sunt cei mai corupți?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
40.0%
7.8%
7.6%
5.4%
4.4%
2.7%
2.7%
2.4%
1.9%
1.9%
1.8%
1.6%
1.5%
1.2%
1.0%
0.9%
0.6%
0.5%
0.2%
0.1%
0.0%
13.8%
12.1%
24.6%
6.9%
5.7%
4.5%
3.7%
2.5%
2.7%
3.1%
2.0%
2.5%
2.2%
1.1%
1.0%
3.0%
1.1%
0.8%
0.5%
0.7%
0.4%
0.3%
18.5%
Parlamentari
Miniștri
Medici
Lideri politici locali
Liderii partidelor politice
Politiști
Oameni de afaceri
Procurori
Judecători
Avocați
Funcționari vamali
Angajați la primării
Angajați la intreprinderi de stat
Angajați ai ministerelor
Consilieri locali
Profesori
Ziariști
Funcționari fiscali / din controlul financiar
Angajați in sistemul de sănătate
Reprezentanti ai ONG-urilor
Angajați ai bancilor
Nu știu
prima alegere a doua alegere
231
REZIDENȚA GEN CAT. VÂRSTĂ
Urban Rural M F 18 –
34 ani
35 –
49 ani
50 –
64 ani
peste 65
de ani
Funcționari
vamali
Aproape toți/destul de
mulți 43% 47% 49% 41% 47% 42% 40% 52%
Doar câțiva/aproape
niciunul 31% 23% 28% 27% 33% 29% 28% 17%
Funcționari
fiscali/din
controlul
financiar
Aproape toți/destul de
mulți 30% 35% 33% 31% 40% 28% 24% 36%
Doar câțiva/aproape
niciunul 42% 41% 44% 39% 40% 44% 46% 34%
Rezultatul testului de semnificație
REZIDENȚA GEN CAT. VÂRSTĂ
Urban Rural M F 18 –
34 ani
35 –
49 ani
50 –
64 ani
peste 65
de ani
(A) (B) (A) (B) (A) (B) (C) (D)
Funcționari
vamali
Aproape toți/destul de
mulți B
Doar câțiva/aproape
niciunul B D D D
Funcționari
fiscali/din
controlul
financiar
Aproape toți/destul de
mulți B C
Doar câțiva/aproape
niciunul
232
COR8. Dacă ați răspuns „doar câțiva”, „destul de mulți” sau „aproape toți” la COR7_2 (funcționari
vamali), sau COR7_14 (funcționari fiscali/din controlul financiar). Corupția la nivelul administrației
fiscale și vamale din România afectează activitatea firmei dvs.?
* – % raportate la cei care au răspuns 2, 3 sau 4 la COR7_2 sau COR7_14 (N = 741)
Da26%
Nu70%
NS/NR4%
233
COR9. V-au cerut sau au așteptat să le oferiți cadou/atenție/șpagă în ultimele 12 luni pentru serviciile
prestate...?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
Proporția celor aflați în situația de a i se cere/aștepta oferirea de șpagă pentru serviciile oferite de către
orice categorie de persoane a fost, conform Eurobarometrului privind corupția realizat pentru Comisia
Europeană în 2013, de 25%. Acesta este în scădere față de 2011 (31%) și 2009 (27%), când a fost cel mai
ridicat din UE, însă rămâne al doilea cel mai mare, după Lituania. De asemenea, aceste proporții s-au
situat, în toate cele 3 perioade de culegere de date, mult peste media Uniunii Europene.
În cadrul anchetei din decembrie 2015, 16% dintre respondenți au spus că s-au aflat în situația de a li
se cere/aștepta să ofere cel puțin uneia dintre categoriile incluse în chestionar cadou/atenție/șpagă în
ultimele 12 luni pentru serviciile prestate. Pentru angajații din domeniul vamal, proporția este de 2%
(a 6-a), iar pentru cei de la finanțe este și mai scăzută, de aproximativ 1% (situându-se între ultimele 4
poziții).
11%
4%
3%
2%
2%
2%
2%
2%
2%
1%
1%
1%
1%
51%
52%
51%
50%
47%
46%
47%
45%
48%
50%
48%
45%
45%
34%
41%
43%
44%
47%
48%
48%
49%
47%
45%
48%
50%
51%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
angajații din domeniul sănătătii
angajații Poliției
autoritătile locale
angajații din domeniul educatiei publice
angajații din domeniul judiciar
angajații vamali
autoritățile județene
oficialii care acordă autorizații de construcție
inspectori (de sănătate, construcții, calitatea …
angajații de la finanțe
autoritățile naționale
oficialii care acordă licențe de afaceri
oficialii care administrează licitațiile publice
Da Nu Nu a fost cazul, nu am interacționat NS/NR
234
COR10. Dacă da la întrebarea anterioară. Care este valoarea aproximativă a sumelor date drept
cadou/atenție/șpagă în ultimele 12 luni?
* – % raportate la cei care au răspuns DA la COR9 (N = 161)
Aproximativ două treimi dintre cei aflați în situația de a li se cere/aștepta să ofere cadouri/atenții/șpagă
în ultimul an au oferit sume până la 1.500 lei, iar puțin peste jumătate sume de maximum 500 lei. Pe de
altă parte, circa un sfert dintre ei, deși s-au aflat în această situație, afirmă că nu au oferit niciun
cadou/atenție/șpagă.
până la 500 lei52%
500-1.500 lei14%
1.500-5.000 lei6% 5.000 - 10.000 lei
1%
nu am dat cadou / atenție / șpagă
31,4%
235
COR11. De obicei, de unde aflați despre cazurile de corupție? (două alegeri)
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 1.004)
81%
8%
5%
1%
0%
0%
1%
4%
23%
42%
12%
2%
1%
0%
2%
19%
Mass-media
Rude și prieteni
Experiența personală
Funcționarii pe care îi cunosc
Poliția
ONG-urile
Altele
Nu știu
prima alegere a doua alegere
236
ANEXA 9 – Rezultate grafice, anchetă sociologică pe persoane juridice
Secțiunea 1. Relația contribuabil–ANAF
A1. Care este părerea dvs. despre următoarele instituții?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
GRUPA_CONTRIBUABIL
mare mijlociu mic
PFA, AF,
PL, LP
A1_1. Agenția Națională de
Administrare Fiscală
Foarte bună sau bună 70% 76% 67% 65%
Foarte proastă sau proastă 8% 4% 3% 12%
A1_2. Direcția Regională a Finanțelor
Publice de care aparţineţi
Foarte bună sau bună 72% 82% 65% 72%
Foarte proastă sau proastă 5% 3% 8% 8%
A1_3. Direcţia generală antifraudă
fiscală
Foarte bună sau bună 46% 56% 46% 57%
Foarte proastă sau proastă 4% 3% 4% 5%
12%
57%
24%
4%
3%
1%
12%
59%
17%
5%
2%
6%
12%
39%
14%
2%
2%
32%
Foarte bună
Bună
Nici bună, niciproastă
Proastă
Foarte proastă
Nu răspund
Agenția Națională de Administrare Fiscală
Direcția Regională ale Finanțelor Publice de care aparțineți
Direcția Generală Antifraudă Fiscală
237
A2. De obicei, cum contactați fiecare dintre instituțiile de mai jos? (răspuns multiplu)
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
** – întrebare cu răspuns multiplu, % reprezintă proporția companiilor care au contactat o instituție, într-un mod sau altul
66%
9%
36%
18%
1%
29%
5%
6%
64%
8%
28%
13%
1%
25%
2%
14%
19%
2%
10%
5%
0%
9%
1%
67%
La ghișeu
Prin poștă, curier
Prin e-mail
Pe site
Pe pagina de facebook
Telefonic
Prin audiență
Nu este cazul
Agenția Națională de Administrare Fiscală
Direcția Regională ale Finanțelor Publice de care aparțineți
Direcția Generală Antifraudă Fiscală
238
A3. Dacă da. Cât de mulțumit/ă ați fost de serviciile de care ați beneficiat la...?
* – % raportate la numărul respondenților care au contactat o instituție sau alta (ANAF – N = 577; DGRFP – N = 529)
GRUPA_CONTRIBUABIL
mare mijlociu mic
PFA, AF,
PL, LP
A3_1. ANAF Foarte mulțumit/ă sau mulțumit/ă 75% 81% 68% 70%
A3_2. DGRFP Foarte mulțumit/ă sau mulțumit/ă 68% 79% 64% 70%
19%
58%
14%
5%
2%
3%
18%
62%
10%
3%
2%
5%
Foarte mulțumit
Mulțumit
Nici, nici
Nemulțumit
Foarte nemulțumit
NS/NR
Agenția Națională de Administrare Fiscală
239
A4. Cât de mulțumit/ă sau de nemulțumit/ă sunteți de...?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
11%
15%
18%
17%
13%
10%
14%
53%
56%
57%
55%
49%
56%
61%
17%
13%
11%
14%
15%
10%
7%
8%
6%
3%
5%
11%
11%
8%
2%
1%
1%
1%
3%
1%
2%
9%
9%
11%
8%
10%
11%
9%
Informațiile despre serviciile oferite de
ANAF
Atitudinea funcționarilor ANAF
Cinstea, onestitatea funcționarilor ANAF
Competența, profesionalismul
funcționarilor ANAF
Timpul necesar pentru soluționarea cererilor
dvs.
Spațiul destinat asteptării/informării
Programul/orarul compartimentului din ANAF cu care ați venit
în contact
Foarte mulțumit Mulțumit Nici, nici Nemulțumit Foarte nemulțumit NS/NR
240
GRUPA_CONTRIBUABIL
mare mijlociu mic
PFA, AF,
PL, LP
A4_a. Informațiile despre serviciile oferite de
ANAF
Foarte mulțumit/ă sau
mulțumit/ă
67% 77% 57% 64%
A4_b. Atitudinea funcționarilor ANAF Foarte mulțumit/ă sau
mulțumit/ă
73% 80% 66% 72%
A4_c. Cinstea, onestitatea funcționarilor ANAF Foarte mulțumit/ă sau
mulțumit/ă
79% 83% 70% 72%
A4_d. Competența, profesionalismul
funcționarilor ANAF
Foarte mulțumit/ă sau
mulțumit/ă
67% 78% 70% 72%
A4_e. Timpul necesar pentru soluționarea
cererilor dvs.
Foarte mulțumit/ă sau
mulțumit/ă
64% 73% 55% 65%
A4_f. Spațiul destinat așteptării/informării Foarte mulțumit/ă sau
mulțumit/ă
56% 72% 66% 68%
A4_g. Programul/orarul compartimentului din
ANAF cu care ați venit în contact
Foarte mulțumit/ă sau
mulțumit/ă
77% 83% 67% 82%
241
A5. În ultimele 12 luni v-ați adresat ANAF sau Direcției Regionale ale Finanțelor Publice de care
aparțineți pentru...?
* – % celor care au răspuns DA din numărul total de respondenți (N = 614)
GRUPA_CONTRIBUABIL
mare mijlociu mic
PFA, AF,
PL, LP
A5_a. Accesarea unui serviciu oferit de către instituție (solicitarea unei
adeverințe/certificat, depunerea unor declarații/alte documente etc.)
Da 85% 81% 71% 56%
A5_b. Solicitarea unor informații (verbal sau în scris) Da 72% 68% 56% 39%
A5_c. Depunerea unei petiții, reclamații, plângeri, sesizări Da 9% 8% 8% 3%
Rezultatele testului de semnificație statistică a diferențelor
GRUPA_CONTRIBUABIL
mare mijlociu mic
PFA, AF,
PL, LP
(A) (B) (C) (D)
A5_a. Accesarea unui serviciu oferit de către instituție (solicitarea unei
adeverințe/certificat, depunerea unor declarații/alte documente etc.)
Da C D D D
A5_b. Solicitarea unor informații (verbal sau în scris) Da C D D D
A5_c. Depunerea unei petiții, reclamații, plângeri, sesizări Da
72%
57%
7%
Accesarea unui serviciu oferit de către instituție (solicitarea unei
adeverințe/certificat, depunerea unor declarații/alte documente, etc.)
Solicitarea unor informații (verbal sau în scris)
Depunerea unei petiții, reclamații, plângeri, sesizări
242
A6. Dacă DA pe cel puțin o linie la întrebarea anterioară. Pentru soluționarea cererilor dvs. a trebuit să oferiți „cadouri” (atenții, bunuri, bani etc.) funcționarilor respectivi?
* – % raportate la cei care au răspuns DA la cel puțin o linie la întrebarea A5 (N = 438)
Da0.8%
Nu98.7%
Nu răspund0,5%
243
A7. Pentru a beneficia de servicii de calitate furnizate de către aceste instituții, cât de importante considerați că sunt următoarele aspecte?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
GRUPA_CONTRIBUABIL
mare mijlociu mic
PFA, AF, PL,
LP
Timpul redus de așteptare la ghișee Foarte important 64% 70% 73% 68%
Atitudinea politicoasă a funcționarilor Foarte important 58% 76% 68% 59%
Competența, profesionalismul funcționarilor Foarte important 77% 86% 82% 70%
Regulile, procedurile cât mai simple Foarte important 74% 79% 86% 76%
Timpul redus pentru soluționarea cererilor Foarte important 73% 71% 72% 65%
Comunicarea periodică a modificărilor apărute în
legislație
Foarte important 71% 75% 77% 71%
Altul Foarte important 13% 8% 10% 7%
70%
66%
79%
81%
71%
74%
25%
30%
18%
18%
27%
22%
3%
2%
0%
0%
1%
2%
2%
2%
2%
1%
1%
2%
Timpul redus de asteptare la ghișee
Atitudinea politicoasă a funcționarilor
Competența, profesionalismul
funcționarilor
Regulile, procedurilecât mai simple
Timpul redus pentru soluționarea cererilor
Comunicarea periodică a modificărilor apărute
în legislație
Foarte important Important Putin important NS/NR
244
A8. Dintre toate aceste aspecte, care considerați că este cel mai important? Dar următorul?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
23%
6%
28%
12%
10%
17%
3%
1%
16%
17%
18%
17%
16%
11%
2%
2%
Timpul redus de asteptare la ghișee
Atitudinea politicoasă a funcționarilor
Competența, profesionalismul
funcționarilor
Regulile, procedurilecât mai simple
Timpul redus pentru soluționarea cererilor
Comunicarea periodică a modificărilor apărute
in legislație
Alt aspect
NS/NR
primul aspect al doilea aspect
245
A9. În ultimele 12 luni, ANAF a efectuat vreun control în cadrul companiei dvs.?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
GRUPA_CONTRIBUABIL
mare mijlociu mic
PFA, AF,
PL, LP
A9 Da 51% 33% 20% 27%
Da28.4%
Nu70.6%
Nu răspund0,5%
246
A10. Dacă s-a efectuat control ANAF în cadrul companiei. Considerați că inspectorii ANAF au respectat reglementările în vigoare în cazul unui astfel de control?
* – % raportate la cei care au răspuns DA la întrebarea A9 (N = 174)
A11. Dacă s-a efectuat control ANAF în cadrul companiei. Considerați că solicitările inspectorilor
ANAF au fost rezonabile sau nu?
* – % raportate la cei care au răspuns DA la întrebarea A9 (N = 174)
81%
7%
4%
6%
2%
1%
Da, au respectat toate reglementările
Da, au respectat o mare parte dintre acestea
Au respectat doar o parte dintre acestea
Nu au respectat decât puține / niciuna dintre aceste reglementari
Nu pot aprecia / nu cunosc reglementările învigoare
Nu răspund
Da90%
Nu7%
NS/NR3%
247
A12. Dacă ați răspuns NU la întrebarea anterioară. Care credeți că este principalul motiv pentru care
solicitările acestora nu au fost rezonabile?
* – % raportate la cei care au răspuns DA la întrebarea A9 (N = 12)
A13. Dacă s-a efectuat control ANAF în cadrul companiei. Care a fost rezultatul final al acestui control?
* – % raportate la cei care au răspuns DA la întrebarea A9 (N = 174)
63%
5%
5%
20%
8%
Lipsa de profesionalism
Lipsa de interes / motivare a funcționarului
Motive obiective
Alt motiv
Nu știu
55%
20%
18%
4%
3%
Toate documentele supuse controlului aufost corecte
Ni s-a solicitat întocmirea / corectarea unordocumente până la un anumit termen
Ni s-a aplicat o sancțiune
Alt rezultat
Nu răspund
248
Secțiunea 2. Percepția răspândirii corupției
30% dintre respondenți care reprezintă un contribuabil cred că în ultimii 3 ani corupția din țara noastră
s-a redus, iar câte aproximativ un sfert dintre ei spun că aceasta a crescut, respectiv că a rămas la fel.
Proporția celor care cred că fenomenul corupției s-a redus este semnificativ (statistic) mai mare în
rândul contribuabililor de tip PFA, AF, PL, LP (44%) față de celelalte categorii de contribuabili (21-29%).
Perspectiva asupra răspândirii corupției în următorul an este una optimistă și în cazul reprezentanților
persoanelor juridice și PFA, AF, PL, LP ca și în cazul persoanelor fizice. Aproximativ jumătate dintre
respondenți cred însă că în următorul an corupția va scădea și doar 9% consideră că va crește.
COR1. În ultimii 3 ani credeți că, în țara noastră, corupția ...?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
COR2. Ce credeți, în anul care vine, corupția ...?
26%
27%
30%
16%
2%
A crescut
A rămas la fel
A scăzut
Nu știu
Nu răspund
249
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
9%
18%
51%
21%
1%
Va crește
Va rămâne la fel
Va scădea
Nu știu
Nu răspund
250
GRUPA_CONTRIBUABIL
mare mijlociu mic
PFA, AF,
PL, LP
COR1 A crescut 31% 30% 21% 27%
A rămas la fel 27% 27% 30% 19%
A scăzut 24% 23% 28% 44%
COR2 Va crește 9% 9% 10% 7%
Va rămâne la fel 22% 20% 16% 18%
Va scădea 47% 45% 53% 53%
Rezultatul testului de semnificație statistică
GRUPA_CONTRIBUABIL
mare mijlociu mic
PFA, AF,
PL, LP
(A) (B) (C) (D)
COR1 A crescut
A rămas la fel
A scăzut A B C
COR2 Va crește
Va rămâne la fel
Va scădea
251
COR3. În opinia dvs., care dintre următoarele fapte considerați că reprezintă acte de corupție?
* – % reprezintă proporția respondenților care au răspuns DA din total (N = 614)
COR4. După părerea dvs., cât de răspândită este corupția la nivelul ANAF?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
87%
78%
74%
55%
50%
A te folosi de funcția publică pe care o ai sau pe care ai avut-o în trecut pentru a-ți
dezvolta afacerile personale
A face intervenții la anumite persoane cu funcții de conducere pentru angajarea
unei rude sau a unei cunoștințe
A face controale administrative repetate la același agent economic, pentru că
„trebuie” să i se gasească ceva în neregulă
A oferi o „atenție” șefului pentru a ți se permite să iei zile libere sau concediu
atunci când ai nevoie
A „închide ochii” la anumite nereguli făcute de colegi, pentru că sunt abateri
minore
1%
4%
31%
53%
7%
4%
Toti lucrătorii salariali sunt corupți
Majoritatea lucrătorilor salariali sunt corupți
Unii sunt corupți
Nu știu dacă există corupție în ANAF
Nu există corupți în ANAF
NS/NR
252
COR5. Care credeți că sunt în prezent principalele cauze ale corupției în România?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
22%
10%
16%
11%
16%
3%
8%
9%
2%
4%
8%
15%
18%
16%
9%
4%
10%
9%
3%
8%
Legi proaste
Birocrația
Șefi incompetenți puși pe funcții pe criterii
politice
Dorința unora de a se îmbogăți peste noapte
Salariile mici ale funcționarilor publici
Problemele moștenite din perioada comunistă
Normele de aplicare alegilor sau procedurile
sunt neclare sauincomplete
Legile nu sunt aplicate
Altceva
NS/NR
prima alegere a doua alegere
253
COR6. Care dintre cauzele enumerate mai sus credeți că generează corupție în administrația fiscală și
vamală?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
19%
9%
16%
15%
11%
2%
8%
6%
1%
14%
5%
10%
13%
17%
12%
4%
11%
10%
2%
18%
Legi proaste
Birocrația
Șefi incompetenți puși pe funcții pe criterii
politice
Dorința unora de a se îmbogăți peste noapte
Salariile mici ale funcționarilor publici
Problemele moștenite din perioada
comunistă
Normele de aplicare alegilor sau procedurile
sunt neclare sauincomplete
Legile nu sunt aplicate
Altceva
NS/NR
prima alegere a doua alegere
254
COR7. După părerea dvs., cât de răspândită este corupția printre următoarele categorii profesionale?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
12%
7%
9%
13%
9%
11%
7%
9%
13%
23%
6%
8%
32%
13%
5%
2%
5%
7%
11%
17%
3%
36%
28%
34%
30%
35%
34%
33%
31%
31%
37%
21%
25%
24%
37%
32%
17%
23%
30%
33%
23%
17%
19%
17%
21%
15%
21%
18%
17%
14%
14%
9%
25%
20%
8%
13%
18%
26%
23%
20%
18%
10%
19%
13%
11%
10%
7%
8%
8%
8%
7%
8%
4%
20%
16%
5%
5%
10%
31%
22%
10%
12%
6%
31%
20%
37%
27%
36%
26%
29%
36%
38%
35%
27%
28%
30%
31%
32%
36%
24%
27%
34%
27%
44%
30%
Medici
Funcționari vamali
Angajați la primării
Ziariști
Politiști
Oameni de afaceri
Judecători
Procurori
Avocați
Profesori
Lideri politici locali
Consilieri locali
Angajați ai băncilor
Funcționari fiscali / din controlul financiar
Angajați ai ministerelor
Parlamentari
Miniștri
Angajați la intreprinderi de stat
Angajați în sistemul de sănătate / asistente medicale
Reprezentanți ai ONG-urilor
Liderii partidelor politice
Aproape nici unul Doar câțiva Destul de mulți Aproape toți NS/NR
255
Din punctul de vedere al agenților economici, cele mai corupte categorii de funcționari sunt:
parlamentarii (28%), liderii partidelor politice (11%), miniștrii (8%), liderii politici locali (6%). Percepțiile
cu privire la categoriile de funcționari cele mai corupte nu diferă semnificativ în funcție de grupa de
contribuabil. Funcționarii vamali se plasează pe locul 7 în funcție de această proporție, iar funcționarii
fiscali/din controlul financiar se află practic pe penultima poziție. Percepțiile cu privire la cele mai
corupte categorii de funcționari nu diferă semnificativ în funcție de grupa de contribuabil.
Proporția celor care cred că fenomenul corupție este răspândit în rândul ...
COR7_16_1 Parlamentari Aproape toți/destul de mulți 56%
COR7_21_1 Liderii partidelor politice Aproape toți/destul de mulți 49%
COR7_17_1 Miniștri Aproape toți/destul de mulți 45%
COR7_11_1 Lideri politici locali Aproape toți/destul de mulți 45%
COR7_12_1 Consilieri locali Aproape toți/destul de mulți 35%
COR7_1_1 Medici Aproape toți/destul de mulți 32%
COR7_3_1 Angajați la primării Aproape toți/destul de mulți 31%
COR7_19_1 Angajați în sistemul de sănătate/asistente
medicale
Aproape toți/destul de mulți 30%
COR7_18_1 Angajați la întreprinderi de stat Aproape toți/destul de mulți 29%
COR7_5_1 Polițiști Aproape toți/destul de mulți 29%
COR7_2_1 Funcționari vamali Aproape toți/destul de mulți 28%
COR7_15_1 Angajați ai ministerelor Aproape toți/destul de mulți 27%
COR7_6_1 Oameni de afaceri Aproape toți/destul de mulți 26%
COR7_7_1 Judecători Aproape toți/destul de mulți 25%
COR7_4_1 Ziariști Aproape toți/destul de mulți 21%
COR7_9_1 Avocați Aproape toți/destul de mulți 21%
COR7_8_1 Procurori Aproape toți/destul de mulți 21%
COR7_14_1 Funcționari fiscali/din controlul financiar Aproape toți/destul de mulți 17%
COR7_20_1 Reprezentanți ai ONG-urilor Aproape toți/destul de mulți 16%
COR7_10_1 Profesori Aproape toți/destul de mulți 13%
COR7_13_1 Angajați ai băncilor Aproape toți/destul de mulți 13%
256
CRR. Dintre funcționarii menționați, care considerați că sunt cei mai corupți?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
28.0%
11.0%
7.5%
5.5%
5.0%
4.9%
2.1%
1.5%
1.5%
1.4%
0.9%
0.9%
0.7%
0.7%
0.4%
0.3%
0.1%
0.1%
0.1%
27.4%
13.8%
7.2%
13.2%
7.8%
3.3%
1.9%
2.0%
2.8%
3.3%
2.4%
0.3%
2.8%
0.8%
1.4%
0.4%
2.4%
0.4%
1.5%
0.2%
32.1%
Parlamentari
Liderii partidelor politice
Miniștri
Lideri politici locali
Medici
Funcționari vamali
Procurori
Angajați la primării
Polițiști
Judecători
Ziariști
Consilieri locali
Oameni de afaceri
Angajați la intreprinderi de stat
Profesori
Avocați
Funcționari fiscali / din controlul financiar
Angajați ai ministerelor
Angajați în sistemul de sănătate / asistente medicale
Nu știu
prima alegere a doua alegere
257
COR8. Dacă ați răspuns „doar câțiva”, „destul de mulți” sau „aproape toți” la COR7_2 (funcționari
vamali), sau COR7_14 (funcționari fiscali/din controlul financiar). Corupția la nivelul administrației
fiscale și vamale din România afectează activitatea firmei dvs.?
* – % raportate la cei care au răspuns 2, 3 sau 4 la COR7_2 sau COR7_14 (N = 401)
Da32.2%
Nu67.5%
NS/NR0.3%
258
COR9. V-au cerut sau au așteptat să le oferiți cadou/atenție/șpagă în ultimele 12 luni pentru serviciile
prestate...?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
2%
1%
1%
1%
0%
1%
3%
2%
3%
0%
7%
2%
1%
52%
40%
52%
43%
42%
43%
46%
36%
41%
42%
52%
46%
46%
45%
58%
46%
55%
57%
56%
50%
61%
56%
56%
41%
51%
53%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
angajații Poliției
angajații vamali
angajații de la finanțe
angajații din domeniul judiciar
autoritățile naționale
autoritățile județene
autoritățile locale
oficialii care administrează licitațiile publice
oficialii care acorda autorizații de construcție
oficialii care acorda licențe de afaceri
angajații din domeniul sănătății
angajații din domeniul educației publice
inspectori (de sănătate, construcții, calitatea
alimentelor, etc.)
Da Nu Nu a fost cazul, nu am interactionat NS/NR
259
COR10. Dacă da la întrebarea anterioară. Care este valoarea aproximativă a sumelor date drept
cadou/atenție/șpagă în ultimele 12 luni?
* – % raportate la cei care au răspuns DA la COR9 (N = 69)
COR11. Dacă da la întrebarea anterioară. Care este motivul pentru care ați plătit
cadou/atenție/șpagă?
* – % raportate la cei care au răspuns DA la COR10 (N = 48)
până la 500 lei51%
500-1.500 lei5%
1.500-5.000 lei8%
5.000 - 10.000 lei4%
nu am dat cadou / atenție / șpagă
31,4%
0%
17%
73%
0%
10%
evitarea unei amenzi
rezolvarea rapidă a unei probleme sau primirea unei atenții speciale /
tratament prioritar
eșalonarea unor datorii la stat
evitarea închiderii firmei
alt motiv
260
COR12. De obicei, de unde aflați despre cazurile de corupție? (două alegeri)
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
91%
3%
4%
0%
0%
0%
0%
2%
0%
23%
10%
35%
3%
3%
1%
2%
18%
9%
Mass-media
Experiența personală
Rude și prieteni
Poliția
Funcționarii pe care îi cunosc
ONG-urile
Altele
Nu știu
Nu răspund
prima alegere a doua alegere
261
COR13. În ce masură sunteți de acord cu următoarele afirmații?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 614)
70%
53%
50%
47%
16%
33%
23%
23%
31%
33%
32%
35%
36%
31%
2%
1%
2%
1%
7%
3%
15%
1%
0%
0%
1%
5%
3%
16%
5%
15%
16%
19%
38%
25%
15%
Corupția este o problemă majoră în țara noastră
Există corupție în instituțiile locale din România
Există corupție în instituțiile regionale (județene) din România
Există corupție în instituțiile naționale din România
Există corupție în instituțiile Uniunii Europene
Există corupție în administrația fiscală și vamală din România
Există suficiente urmăariri penale desucces care să descurajeze oamenii de la
a da sau a primi mită
Total de acord Parțial de acord Parțial dezacord Total dezacord NS/NR
262
COR14. În ultimul an ați oferit vreodată un cadou sau o „atenție” unui funcționar ANAF pentru a facilita un serviciu legat de următoarele proceduri:
Procedura Da Nu NŞ/NR N (total)
Înregistrarea fiscală 1 610 2 614
Depunerea declarațiilor fiscale 6 605 2 614
Plata taxelor 1 610 2 614
Inspecția fiscală 2 609 2 614
Controlul fiscal 4 608 2 614
Depunerea și rezolvarea contestațiilor 0 611 2 614
Rambursarea TVA 1 610 3 614
Altă procedură 3 540 71 614
* – deoarece respondenții care au declarat că au oferit un cadou/o atenție sunt foarte puțini, am ales
să prezentăm în tabel numărul de cazuri, nu procente
263
ANEXA 10 – Rezultate grafice, anchetă sociologică pe funcționari ANAF
Secțiunea 1. Evaluarea locului de muncă
A1_1. În ce măsură... instituția în care activați oferă posibilitatea angajării după criterii
transparente?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
A1_2. În ce măsură... cunoașteți criteriile de evaluare a performanței pentru postul dvs.?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
28%
39%
14%
4%
2%
12%
1%
Foarte mare măsură
Mare măsură
Măsură medie
Mică măsură
Foarte mică măsură,deloc
Nu știu
Nu răspund
44%
46%
7%
2%
1%
1%
Foarte mare măsură
Mare măsură
Măsură medie
Mică măsură
Foarte mică măsură,deloc
Nu știu
264
A1_3. În ce măsură... desfășurați o activitate monotonă, de rutină?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
A1_4. În ce măsură... procedurile interne și soluțiile de urmat sunt clare și predictibile?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
1%
4%
18%
26%
49%
1%
1%
Foarte mare măsură
Mare măsură
Măsură medie
Mică măsură
Foarte mică măsură,deloc
Nu știu
Nu răspund
19%
42%
28%
8%
2%
1%
Foarte mare măsură
Mare măsură
Măsură medie
Mică măsură
Foarte mică măsură,deloc
Nu răspund
265
Proporția celor care consideră că afirmațiile sunt adevărate în mare sau foarte mare măsură în funcție de regiunea de dezvoltare
REGIUNE
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
A1_1_1 Instituția în care activați oferă posibilitatea angajării după
criterii transparente 72% 60%
60
% 70% 57% 55% 91% 71%
A1_2_1 Cunoașteți criteriile de evaluare a performanței pentru postul
dumneavoastră 92% 86%
86
% 98% 95% 88% 96% 84%
A1_3_1 Desfășurați o activitate monotonă, de rutină 4% 7% 7% 8% 3% 6% 1% 5%
A1_4_1 Procedurile interne şi soluțiile de urmat sunt clare şi
predictibile 60% 59%
52
% 67% 48% 77% 62% 62%
Rezultatul testului de semnificație statistică a diferențelor între proporții – Comparisons of Column Proportions
REGIUNE
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest
Nord-
Vest Centru
Bucureșt
i–Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
A1_1_1 Instituția în care activați oferă posibilitatea angajării după
criterii transparente B C E F F A B C D E F H E F
A1_2_1 Cunoașteți criteriile de evaluare a performanței pentru postul
dumneavoastră A B C F H B C H B C F H
266
A1_3_1 Desfășurați o activitate monotonă, de rutină G G G G
A1_4_1 Procedurile interne şi soluțiile de urmat sunt clare şi
predictibile C E
A B C E
G H E E
267
A2. Dintre următoarele aspecte, care considerați că vă poate cauza în primul rând o performanță
scăzută în îndeplinirea sarcinilor de muncă? Dar următorul?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
41%
2%
13%
18%
6%
8%
8%
1%
4%
13%
6%
23%
20%
9%
8%
10%
1%
11%
Supraîncărcarea cu sarcini
Alocarea defectuoasă atimpului de lucru
Lipsa de resurse la nivelul instituției
Subdimensionarea structurii din care faceți parte
Lipsa de instruire si perfecționare profesionala in
cadrul instituției
Comunicarea defectuoasă din cadrul instituției
Lipsa de claritate şipredictibilitate a normelor şi a
procedurilor interne
Alt aspect
Nu răspund
În primul rând În al doilea rând
268
A2_1. În primul rând
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est
Su
d
Sud-
Vest
Ves
t
Nord-
Vest
Centr
u
București–
Ilfov
1. Supraîncărcarea cu sarcini 47% 42%
36
% 48%
52
% 42% 29% 35%
2. Alocarea defectuoasă a timpului de lucru* 1% 2% 2% 1% 0% 7% 1% 2%
3. Lipsa de resurse la nivelul instituției 18% 16%
13
% 9%
13
% 9% 10% 11%
4. Subdimensionarea structurii din care faceți parte 12% 13% 6% 21%
17
% 25% 44% 10%
5. Lipsa de instruire şi perfecționare profesională în cadrul
instituției 6% 6% 8% 3% 4% 4% 4% 14%
6. Comunicarea defectuoasă din cadrul instituției 9% 3%
10
% 7% 8% 9% 3% 11%
7. Lipsa de claritate și predictibilitate a normelor și a
procedurilor interne 3% 12%
21
% 5% 3% 4% 7% 6%
A2_2 În al doilea rând
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est
Su
d
Sud-
Vest
Ves
t
Nord-
Vest
Centr
u
București–
Ilfov
1. Supraîncărcarea cu sarcini 12% 15%
10
% 14%
13
% 10% 11% 15%
2. Alocarea defectuoasă a timpului de lucru 6% 5% 9% 5% 1% 11% 3% 4%
3. Lipsa de resurse la nivelul instituției 16% 20%
21
% 24%
22
% 28% 38% 15%
4. Subdimensionarea structurii din care faceți parte 25% 21%
15
% 21%
22
% 23% 13% 20%
5. Lipsa de instruire şi perfecționare profesională în cadrul
instituției 12% 12%
11
% 5%
13
% 2% 6% 10%
6. Comunicarea defectuoasă din cadrul instituției 7% 7%
18
% 6% 3% 7% 3% 9%
7. Lipsa de claritate și predictibilitate a normelor și a
procedurilor interne 14% 8% 7% 12%
18
% 12% 1% 12%
*Atenție, număr mic de cazuri!
269
Rezultatul testului de semnificație statistică a diferențelor între proporții – Comparisons of Column
Proportions
A2_1. În primul rând
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest
Ves
t
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
1. Supraîncărcarea cu sarcini G G G H
C G
H G
2. Alocarea defectuoasă a timpului de lucru
A C D E
G
3. Lipsa de resurse la nivelul instituției F
4. Subdimensionarea structurii din care faceți parte C H C A B C H
A B C D E
F H
5. Lipsa de instruire şi perfecționare profesională în
cadrul instituției B D E F G
6. Comunicarea defectuoasă din cadrul instituției B B G B B G
7. Lipsa de claritate și predictibilitate a normelor și a
procedurilor interne A E F
A B D E F
G H
A2_2 În al doilea rând
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest
Ves
t
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
1. Supraîncărcarea cu sarcini
2. Alocarea defectuoasă a timpului de lucru E E G E G H
3. Lipsa de resurse la nivelul instituției A H
A B C D E
H
4. Subdimensionarea structurii din care faceți parte G G
5. Lipsa de instruire şi perfecționare profesională în
cadrul instituției F D F F D F F
6. Comunicarea defectuoasă din cadrul instituției
A B D E F
G H G
7. Lipsa de claritate și predictibilitate a normelor și a
procedurilor interne G G G G
B C
G G G
270
Secțiunea 2. Comunicare internă și interinstituțională
B1. Cum apreciați modul în care se comunică de obicei informațiile la locul de muncă?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
1. Transparent, fără a se ascunde sau
filtra nimic 63% 53% 53% 71% 72% 59% 72% 54%
2. Lacunar, anumite aspecte fiind
ascunse, filtrate 31% 32% 43% 22% 23% 35% 27% 33%
3. Netransparent, aspecte importante
fiind ascunse, filtrate 1% 5% 1% 4% 1% 3% 0% 6%
Rezultatul testului de semnificație – comparație între proporțiile de pe coloane
1. Transparent, fără a se ascunde sau
filtra nimic B C F H
B C F
H
B C F
H
2. Lacunar, anumite aspecte fiind
ascunse, filtrate
A B D E
G D
3. Netransparent, aspecte importante
fiind ascunse, filtrate C G G A C G
61%
31%
3%
5%
Transparent, fără a seascunde sau filtra nimic
Lacunar, anumiteaspecte fiind ascunse,
filtrate
Netransparent, aspecteimportante fiindascunse, filtrate
Nu răspund
271
B2. Cum vi se comunică de obicei informațiile specifice (sarcini, obiective) ale domeniului în care activați?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
82%
84%
94%
6%
Prin informări scrise dela superiorul ierarhic
direct
Prin informări verbalede la superiorul ierarhic
direct
Prin informări scrise la nivelul instituției (note,
circulare, decizii)
Nu mi se comunicaobiectivele specifice
272
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
Prin informări scrise
de la superiorul
ierarhic direct
Da
88% 84% 84% 84% 87% 73% 80% 74%
Prin informări verbale
de la superiorul
ierarhic direct
Da
84% 82% 73% 83% 77% 90% 94% 90%
Prin informări scrise la
nivelul instituției
(note, circulare,
decizii)
Da
96% 94% 91% 93% 98% 97% 94% 88%
Nu mi se comunică
obiectivele specifice
Da 7% 7% 6% 3% 7% 4% 1% 9%
Comparisons of Column Proportionsb,c
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
Prin informări scrise
de la superiorul
ierarhic direct
Da
F H F F F F H
Prin informări verbale
de la superiorul
ierarhic direct
Da
C C E A B C D
E C E
Prin informări scrise la
nivelul instituției
(note, circulare,
decizii)
Da
H C H C H
Nu mi se comunică
obiectivele specifice
Da G G G G D G
273
B3. Există o modalitate de îndrumare (rezoluție scrisă) din partea superiorului ierarhic pentru
activitățile desfășurate?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
B4. Cum sunt formulate de cele mai multe ori aceste informațiile specifice (sarcini, obiective) ale
domeniului dumneavoastră de activitate?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
33%
29%
19%
11%
4%
2%
1%
Întotdeauna
Adesea
Uneori
Rar
Niciodată
Nu stiu
Nu raspund
47%
49%
2%
2%
Clare, bine definite
Uneori clare, alteorineclare
Neclare, ambigue
Nu răspund
274
REGIUNE
Nord-Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
B3 1. Întotdeauna 40% 32% 37% 38% 40% 33% 12% 32%
2. Adesea 28% 33% 19% 31% 22% 28% 38% 33%
3. Uneori 19% 19% 16% 13% 21% 14% 33% 16%
4. Rar 8% 10% 20% 7% 15% 7% 10% 11%
5. Niciodată 3% 4% 7% 8% 1% 3% 3% 5%
B4 1. Clare, bine definite 48% 53% 43% 51% 41% 51% 45% 44%
2. Uneori clare, alteori
neclare
47% 44% 52% 46% 56% 49% 52% 47%
3. Neclare, ambigue 4% 2% 5% 0% 2% 0% 0% 6%
Comparisons of Column Proportionsb,c
REGIUNE
Nord-Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
B3 1. Întotdeauna G G G G G G G
2. Adesea C C C E C
3. Uneori A B C D
F H
4. Rar A B D F
G
5. Niciodată E
B4 1. Clare, bine definite
2. Uneori clare, alteori
neclare
3. Neclare, ambigue .a .a .a B
275
B5. Ce ați considera că trebuie îmbunătățit în primul rând în privința comunicării în cadrul
instituției? Dar în al doilea rând? (întrebare deschisă)
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
8%
7%
5%
5%
3%
2%
2%
1%
1%
1%
1%
1%
0%
0%
36%
29%
6%
4%
1%
3%
3%
2%
2%
0%
2%
1%
1%
1%
1%
1%
33%
41%
comunicare / colaborare
ședinte de lucru / informare / analize / feedback
proceduri de lucru / distribuireauniformă a sarcinilor
transparența / asumarea răspunderii / obiectivitate / …
altceva
nimic / nu e cazul
relații profesionale / management / tratament egal
raportarea față de contribuabil / program de lucru
sistemul informatic / e-mail
pregatirea profesională /cursuri
legislația / acte normative
timp alocat / viteza de reacție / termene clare
resurse umane / materiale
birocrație
nu știu
nu răspund
Primul aspect Al doilea aspect
276
Secțiunea 3. Comunicare externă
C1. Care din următoarele modalități de informare a publicului este utilizat de către instituția dvs.?
* – % reprezintă proporția celor care declară că instituția lor utilizieaza acea modalitate de informare (N
= 2.453)
89%
73%
91%
22%
74%
57%
65%
63%
56%
50%
5%
Avizier, panou de afișaj
Ghișeu, birou de informare
Site-ul instituției
Rețele de socializare, (Facebook, Twitter)
Presă, mass media
E-mail, newsletter
Informări scrise prin poștă, curierat
Broșuri, pliante
Întâlniri, ședințe, workshop-uri
Telefon, SMS
Altele modalități
277
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
C1_1 Avizier, panou de afișaj Da 95% 95% 81% 89% 91% 85% 94% 80%
C1_2 Ghișeu, birou de informare Da 62% 90% 79% 98% 72% 74% 49% 58%
C1_3 Site-ul instituției Da 90% 89% 92% 84% 94% 93% 96% 91%
C1_4 Rețele de socializare,
(Facebook, Twitter)
Da 15% 10% 34% 15% 15% 24% 16% 46%
C1_5 Presă, mass-media Da 74% 76% 78% 87% 64% 91% 44% 74%
C1_6 E-mail, newsletter Da 48% 52% 55% 66% 58% 42% 81% 56%
C1_7 Informări scrise prin poștă,
curierat
Da 69% 69% 57% 74% 78% 73% 42% 58%
C1_8 Broșuri, pliante Da 48% 70% 59% 77% 62% 61% 71% 53%
C1_9 Întâlniri, ședințe, workshop-
uri
Da 57% 49% 59% 79% 45% 52% 53% 51%
C1_10 Telefon, SMS Da 50% 51% 53% 65% 62% 53% 28% 42%
C1_11 Alte modalități Da 10% 5% 4% 6% 4% 5% 2% 6%
Comparisons of Column Proportionsb,c
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
C1_1 Avizier, panou de afișaj Da C F H C F H C H C F H
C1_2 Ghișeu, birou de informare Da G A C E F
G H
A G H A B C
E F G
H
G H A G H
C1_3 Site-ul instituției Da D D A B D
C1_4 Rețele de socializare,
(Facebook, Twitter)
Da A B D
E G
B A B D E F
G
C1_5 Presă, mass-media Da G E G E G A B E
G H
G A B C
E G H
G
C1_6 E-mail, newsletter Da F A B F F A B C
D E F
H
F
C1_7 Informări scrise prin poștă, Da C G C G G C G H C G H C G H G
278
curierat
C1_8 Broșuri, pliante Da A C H A C E F
H
A A A C H
C1_9 Întâlniri, ședințe, workshop-
uri
Da E A B C
E F G
H
C1_10 Telefon, SMS Da G G G A B G
H
G H G G
C1_11 Alte modalități Da G
279
C2. Dintre modalitățile utilizate de informare a publicului, care considerați că este cea mai
eficientă? Dar următoarea?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
10%
26%
36%
3%
13%
5%
2%
1%
4%
1%
10%
15%
23%
5%
19%
7%
8%
3%
7%
4%
Avizier, panou de afișaj
Ghișeu, birou de informare
Site-ul instituției
Rețele de socializare, (Facebook, Twitter)
Presă, mass media
E-mail, newsletter
Informări scrise prin poștă, curierat
Broșuri, pliante
Întâlniri, ședințe, workshop-uri
Telefon, SMS
Prima modalitate A doua modalitate
280
C2_1. Dintre modalitățile utilizate de
informare a publicului, care considerați
că este cea mai eficientă?
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
1. Avizier, panou de afișaj 12% 8% 12% 2% 8% 21% 8% 5%
2. Ghișeu, birou de informare 21% 38% 21% 61% 15% 15% 31% 9%
3. Site-ul instituției 45% 32% 29% 16% 37% 41% 35% 52%
4. Rețele de socializare, (Facebook,
Twitter)
2% 2% 5% 0% 0% 5% 0% 5%
5. Presă, mass-media 8% 13% 23% 14% 10% 10% 8% 15%
6. E-mail, newsletter 2% 4% 5% 1% 20% 2% 1% 5%
7. Informări scrise prin poștă, curierat 3% 2% 1% 2% 4% 3% 0% 3%
8. Broșuri, pliante 1% 1% 0% 1% 2% 0% 1% 0%
9. Întâlniri, ședințe, workshop-uri 4% 1% 2% 3% 1% 1% 16% 4%
10. Telefon, SMS 2% 1% 1% 1% 3% 0% 0% 1%
11. Alte modalități 0% 0% 0% 0% 1% 0% 0% 0%
Comparisons of Column Proportionsb,c
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
1. Avizier, panou de afișaj D H D H A B C D
E G H
D
2. Ghișeu, birou de informare H A C E F
H
H A B C E
F G H
E F H
3. Site-ul instituției B C D D D D C D D B C D E G
4. Rețele de socializare, (Facebook,
Twitter)
.a .a .a
5. Presă, mass-media A B E F
G
6. E-mail, newsletter A B C D
F G H
7. Informări scrise prin poștă, curierat
8. Broșuri, pliante
9. Întâlniri, ședințe, workshop-uri A B C D
E F H
10. Telefon, SMS
11. Alte modalități .a .a .a .a .a .a
281
C3. Dintre aceste modalități, care considerați că e cea mai de interes pentru public? Dar
următoarea?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
8%
22%
35%
5%
16%
2%
2%
1%
5%
3%
7%
13%
20%
12%
22%
8%
5%
3%
7%
5%
Avizier, panou de afișaj
Ghișeu, birou de informare
Site-ul instituției
Rețele de socializare, (Facebook, Twitter)
Presă, mass media
E-mail, newsletter
Informări scrise prin poștă, curierat
Broșuri, pliante
Întâlniri, ședințe, workshop-uri
Telefon, SMS
Prima modalitate A doua modalitate
282
C3_1. Dintre aceste modalități, care
considerați că e cel mai de interes pentru
public?
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
1. Avizier, panou de afișaj 14% 9% 10% 2% 11% 10% 4% 4%
10. Telefon, SMS 4% 1% 1% 4% 1% 0% 16% 0%
11. Alte modalități 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 1%
2. Ghișeu, birou de informare 14% 34% 21% 48% 15% 12% 19% 11%
3. Site-ul instituției 43% 30% 33% 15% 35% 49% 24% 49%
4. Rețele de socializare, (Facebook, Twitter) 3% 3% 2% 3% 13% 11% 0% 9%
5. Presă, mass-media 15% 16% 25% 21% 8% 12% 12% 17%
6. E-mail, newsletter 1% 4% 4% 1% 1% 1% 1% 3%
7. Informări scrise prin poștă, curierat 3% 1% 2% 3% 2% 3% 0% 3%
8. Broșuri, pliante 0% 1% 0% 1% 7% 1% 1% 0%
9. Întâlniri, ședințe, workshop-uri 3% 1% 3% 2% 6% 2% 25% 4%
Comparisons of Column Proportionsb,c
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
1. Avizier, panou de afișaj D G H D D D G H D
10. Telefon, SMS B .a A B C D
E H
11. Alte modalități .a .a .a .a .a .a
2. Ghișeu, birou de informare A C E F
G H
H A B C E F
G H
3. Site-ul instituției B D G D D D B C D E
G
B C D E G
4. Rețele de socializare, (Facebook, Twitter) A B C D
G
A B C D
G
A B C G
5. Presă, mass-media A E F G E
6. E-mail, newsletter
7. Informări scrise prin poștă, curierat .a
8. Broșuri, pliante .a B C D F
G
.a
9. Întâlniri, ședințe, workshop-uri A B C D
E F H
283
C4. Ce ați considera că trebuie îmbunătățit în primul rând în privința comunicării cu publicul? Dar în al doilea rând? (întrebare deschisă)
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
8%
5%
4%
4%
3%
3%
2%
2%
1%
1%
1%
1%
1%
0%
41%
24%
3%
5%
1%
2%
2%
3%
2%
6%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
36%
36%
accesul la informații / informare
comunicare / plăți / informare online, e-mail
atitudinea / comportamentul față de contribuabil
instruirea personalului / profesionalism
informare in mass media / brosuri,pliante
comunicare simplificată, pe întelesultuturor
ghisee de informare, personal specializat,front-office, program de lucru
altceva
legislația
transparența
abilități de comunicare / amabilitate / răbdare / respect
întâlniri periodice de informare /dezbateri publice
nimic
reducerea timpului la ghișeu / de așteptare pentru soluționarea problemei
nu știu
nu răspund
Primul aspect Al doilea aspect
284
Secțiunea 4. Motivare profesională
D1. În ce măsură vă considerați motivat profesional pentru a vă desfășura activitatea profesională?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
D1. În ce măsură vă considerați
motivat profesional pentru a vă
desfășura activitatea profesională?
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
În foarte mare sau mare masură 73% 70% 70% 77% 57% 88% 63% 66%
Comparisons of Column Proportionsa,b
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
În foarte mare sau mare masură E E E E G A B C D
E G H
28%
43%
23%
3%
1%
2%
În foarte mare măsură
În mare măsură
Într-o măsură medie
În mică măsură
În foarte mică măsură,deloc
Nu răspund
285
D2_1. Dvs. sunteți sau nu de acord cu următoarele afirmații?... Salariul constituie cel mai bun motiv pentru a-mi desfășura activitatea foarte bine.
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
D2_2. Dvs. sunteți sau nu de acord cu următoarele afirmații?... Munca mea este evaluată corect din punct de vedere financiar.
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
40%
52%
3%
3%
2%
Acord total
Acord parțial
Dezacord parțial
Dezacord total
NS/NR
35%
48%
9%
4%
4%
Acord total
Acord parțial
Dezacord parțial
Dezacord total
NS/NR
286
D2_3. Dvs. sunteți sau nu de acord cu următoarele afirmații?... Sunt mulțumit/ă de actualul loc de muncă.
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
D2_4. Dvs. sunteți sau nu de acord cu următoarele afirmații?... Sunt mândru/ă că sunt angajatul acestei instituții.
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
60%
36%
3%
1%
2%
Acord total
Acord parțial
Dezacord parțial
Dezacord total
NS/NR
65%
28%
2%
1%
4%
Acord total
Acord parțial
Dezacord parțial
Dezacord total
NS/NR
287
D2. Dvs. sunteți sau nu de acord cu
următoarele afirmații?
Total
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
Salariul constituie cel
mai bun motiv pentru a-
mi desfășura activitatea
foarte bine
Acord
(total+parțial) 92% 94% 93% 94% 95% 84% 91% 99% 84%
Munca mea este
evaluată corect din
punct de vedere
financiar
Acord
(total+parțial) 84% 89% 85% 79% 85% 76% 88% 94% 71%
Sunt mulțumit/ă de
actualul loc de muncă
Acord
(total+parțial) 95% 95% 95% 97% 95% 97% 99% 96% 88%
Sunt mândru/ă că sunt
angajatul/a acestei
instituții
Acord
(total+parțial) 93% 93% 90% 94% 95% 92% 98% 93% 88%
Total
Comparisons of Column Proportionsb,c
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
Salariul constituie cel
mai bun motiv pentru a-
mi desfășura activitatea
foarte bine
Acord
(total+parțial)
E H E H E H E H A B C
D E F
H
Munca mea este
evaluată corect din
punct de vedere
financiar
Acord
(total+parțial)
C E H H H C E H B C D E
H
Sunt mulțumit/ă de
actualul loc de muncă
Acord
(total+parțial)
H H H H H
Sunt mândru/ă că sunt
angajatul/a acestei
instituții
Acord
(total+parțial)
A B E
G H
288
Secțiunea 5. Coruptie, expunere
COR1. În ultimii 3 ani credeți că, în țara noastră, corupția ...?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
COR2. Ce credeți, în anul care vine corupția ... ?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
27%
21%
34%
15%
2%
A crescut
A rămas la fel
A scăzut
Nu știu
Nu răspund
8%
19%
45%
26%
2%
Va creşte
Va rămâne la fel
Va scădea
Nu știu
Nu răspund
289
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
COR1. În ultimii 3 ani
credeți că, în țara
noastră, corupția...?
1. A crescut 26% 31% 23% 38% 13% 39% 17% 26%
2. A rămas la fel 24% 34% 25% 10% 29% 13% 9% 25%
3. A scăzut 30% 20% 40% 29% 30% 36% 59% 29%
COR2. Ce credeți, în
anul care vine
corupția... ?
1. Va crește 6% 11% 6% 9% 10% 8% 4% 11%
2. Va rămâne la
fel 26% 27% 14% 13% 21% 9% 15% 24%
3. Va scădea 41% 33% 55% 41% 40% 53% 58% 35%
Comparisons of Column Proportionsa,b
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
COR1. În ultimii 3 ani
credeți că, în țara
noastră, corupția...?
1. A crescut E E G A C E G
H
A C E G
H
E
2. A rămas la fel D F G D F G D F G D F G D F G
3. A scăzut B B A B C D
E F H
COR2. Ce credeți, în
anul care vine
corupția...?
1. Va crește G
2. Va rămâne la
fel
C D F G C D F G F C D F
3. Va scădea A B D E
H
A B E H A B D E
H
290
COR3. Care credeți că sunt în prezent principalele cauze ale corupției în România?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
13%
9%
23%
24%
7%
2%
5%
9%
1%
7%
7%
12%
14%
14%
17%
3%
11%
11%
1%
10%
Legi proaste
Birocraţia
Şefi incompetenţi puşi pefuncţii pe criterii politice
Dorinţa unora de a seîmbogăţi peste noapte
Salariile mici ale funcţionarilorpublici
Problemele moştenite dinperioada comunistă
Normele de aplicare a legilorsau procedurile sunt neclare
sau incomplete
Legile nu sunt aplicate
Altceva
NS/NR
Prima cauză A doua cauză
291
Comparisons of Column Proportionsb,c
REGIUNE
REGIUNE Nord-Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest Nord-Vest Centru
București–
Ilfov
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest
Nord-
Vest Centru București–Ilfov (A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
COR3_1 1. Legi proaste 19% 15% 16% 8% 10% 10% 14% 13% D F
2. Birocrația 8% 14% 12% 4% 11% 12% 1% 5% G D G H D G G D G G
3. Șefi incompetenți puși pe funcții pe
criterii politice 23% 26% 32% 15% 20% 12% 39% 18%
F F D E F H
A B D E F H
4. Dorința unora de a se îmbogăți peste
noapte 21% 18% 15% 32% 22% 48% 13% 25%
B C G A B C D E G H C G
5. Salariile mici ale funcționarilor publici 11% 4% 9% 7% 12% 2% 4% 7%
B F G F B F G
6. Problemele moștenite din perioada
comunistă 2% 3% 1% 1% 2% 0% 0% 3%
.a
7. Normele de aplicare a legilor sau
procedurile sunt neclare sau
incomplete
3% 7% 5% 6% 5% 6% 4% 4%
8. Legile nu sunt aplicate 6% 5% 3% 14% 11% 7% 17% 10%
B C C A B C F C
9. Altceva. 0% 0% 0% 0% 1% 0% 6% 1% .a .a A B C E H
COR3_2 1. Legi proaste 10% 5% 6% 10% 4% 12% 7% 5%
2. Birocrația 10% 12% 16% 14% 16% 5% 20% 8%
B E
3. Șefi incompetenți puși pe funcții pe
criterii politice 18% 12% 9% 10% 9% 20% 17% 16%
F F F A F H
4. Dorința unora de a se îmbogăți peste
noapte 11% 21% 14% 11% 19% 11% 6% 16%
C
C D E
5. Salariile mici ale funcționarilor publici 14% 12% 21% 14% 16% 20% 25% 14%
A D F G G G
G
6. Problemele moștenite din perioada
comunistă 2% 2% 2% 7% 5% 1% 3% 5%
B
A B D H
7. Normele de aplicare a legilor sau
procedurile sunt neclare sau
incomplete
16% 13% 12% 10% 11% 4% 11% 10%
B F
8. Legile nu sunt aplicate 9% 12% 9% 8% 7% 24% 5% 12% F F F F F F
9. Altceva. 0% 1% 0% 0% 1% 0% 3% 0%
G
A B C D E G H G
292
COR4. În opinia dvs., care dintre următoarele fapte considerați că reprezintă acte de corupție?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
66%
84%
86%
65%
67%
19%
6%
6%
17%
14%
15%
10%
8%
19%
19%
A oferi o „atenție” șefului pentru a ți se permite să iei zile libere sau concediu atunci
când ai nevoie
A face intervenții la anumite persoane cu funcții de conducere pentru angajarea unei
rude sau a unei cunoștințe
A te folosi de funcția publică pe care o ai sau pe care ai avut-o în trecut pentru a-ți dezvolta
afacerile personale
A face controale administrative repetate la același agent economic, pentru că „trebuie” să
i se gasească ceva în neregulă
A „închide ochii” la anumite nereguli făcute de colegi, pentru că sunt abateri minore
Da Nu NS/NR
293
COR4. În opinia dvs., care dintre următoarele fapte
considerați că reprezintă acte de corupție?
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
A oferi o „atenție” șefului pentru a ți se permite să
iei zile libere sau concediu atunci când ai nevoie
Da 58% 65% 74% 60% 56% 63% 85% 67%
A face intervenții la anumite persoane cu funcții de
conducere pentru angajarea unei rude sau a unei
cunoștințe
Da
83% 81% 89% 81% 82% 86% 87% 80%
A te folosi de funcția publică pe care o ai sau pe care
ai avut-o în trecut pentru a-ți dezvolta afacerile
personale
Da
84% 85% 85% 89% 81% 86% 90% 85%
A face controale administrative repetate la același
agent economic, pentru că „trebuie” să i se găsească
ceva în neregulă
Da
64% 70% 56% 71% 70% 64% 57% 67%
A „închide ochii” la anumite nereguli făcute de colegi
sau de contibuabili, pentru că sunt abateri minore
Da 60% 61% 56% 68% 69% 75% 83% 68%
Comparisons of Column Proportionsa,b
COR4. În opinia dvs., care dintre următoarele fapte
considerați că reprezintă acte de corupție?
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
A oferi o „atenție” șefului pentru a ți se permite să
iei zile libere sau concediu atunci când ai nevoie
Da A D
E F
A B C D
E F H
A face intervenții la anumite persoane cu funcții de
conducere pentru angajarea unei rude sau a unei
cunoștințe
Da H
A te folosi de funcția publică pe care o ai sau pe care
ai avut-o în trecut pentru a-ți dezvolta afacerile
personale
Da
A face controale administrative repetate la același
agent economic, pentru că „trebuie” să i se găsească
ceva în neregulă
Da C G C G C G
A „închide ochii” la anumite nereguli făcute de colegi
sau de contibuabili, pentru că sunt abateri minore
Da C C A B C A B C D
E H
C
294
COR5. Pentru dvs., corupția este mai degrabă ...?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
Proporția celor care afirmă că pentru ei corupția este mai degrabă un lucru care îi deranjează, pe regiuni de
dezvoltare
Regiune 3. un lucru care mă
deranjează (%)
Rezultatul
testului de
semnificație
statistică
Nord-Est (A) 90%
Sud-Est (B) 93%
Sud (C) 92%
Sud-Vest (D) 93%
Vest (E) 90%
Nord-Vest (F) 98% A B C E H
Centru (G) 97% A E
București–Ilfov (H) 91%
1%
1%
93%
2%
3%
un lucru obişnuit pe care îl accept ca atare
un lucru care mă lasă indiferent
un lucru care mă deranjează
nu știu
nu răspund
295
COR6. Corupția vă afectează personal?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
Proporția celor care afirmă că sunt afectați personal de către corupție
Regiune Da (%)
Rezultatul testului
de semnificație
statistică
Nord-Est (A) 56% G
Sud-Est (B) 53% G
Sud (C) 56% G
Sud-Vest (D) 53%
Vest (E) 54% G
Nord-Vest (F) 68% B C D E G
Centru (G) 39%
București–
Ilfov (H) 60% G
Da55%
Nu22%
Nu știu16%
Nu răspund7%
296
COR7. De obicei, de unde aflați despre cazurile de corupție? (două alegeri)
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
96%
3%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
1%
18%
8%
18%
8%
16%
3%
4%
18%
7%
Mass-media
Experienţa personală
Rude şi prieteni
Funcţionarii pe care îi cunosc
Poliţia
ONG-urile
Altele
Nu știu
Nu răspund
prima alegere a doua alegere
297
COR8. După părerea dvs., cât de răspândită este corupția printre următoarele categorii profesionale?
*
– % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
2%
2%
2%
3%
2%
1%
2%
4%
2%
9%
1%
1%
16%
9%
3%
1%
2%
3%
1%
6%
1%
17%
15%
22%
24%
25%
13%
29%
30%
26%
37%
7%
13%
31%
31%
21%
7%
15%
24%
21%
27%
16%
45%
35%
36%
25%
37%
45%
32%
25%
28%
18%
35%
33%
8%
18%
30%
37%
34%
20%
38%
12%
27%
19%
16%
8%
6%
7%
14%
5%
4%
8%
3%
32%
25%
1%
1%
5%
31%
18%
7%
13%
3%
31%
17%
32%
33%
44%
31%
27%
32%
36%
36%
32%
25%
29%
44%
40%
42%
24%
32%
46%
26%
52%
24%
Medici
Funcționari vamali
Angajați la primării
Ziariști
Politiști
Oameni de afaceri
Judecători
Procurori
Avocați
Profesori
Lideri politici locali
Consilieri locali
Angajați ai băncilor
Funcționari fiscali / din controlul financiar
Angajați ai ministerelor
Parlamentari
Miniștri
Angajați la intreprinderi de stat
Angajați în sistemul de sănătate / asistente medicale
Reprezentanți ai ONG-urilor
Liderii partidelor politice
Aproape nici unul Doar câțiva Destul de mulți Aproape toți NS/NR
298
Proporția celor care cred că fenomenul corupției este răspândit (destul de mulți sau aproape toți sunt
corupți) în rândul categoriilor de mai jos
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest Nord-Vest Centru
București–
Ilfov
Medici 61% 60% 64% 68% 51% 61% 81% 62%
Funcționari vamali 38% 41% 59% 34% 38% 75% 71% 46%
Angajați la primării 36% 35% 48% 38% 28% 47% 62% 51%
Ziariști 34% 30% 35% 30% 23% 36% 15% 36%
Polițiști 42% 39% 42% 38% 36% 52% 52% 45%
Oameni de afaceri 65% 53% 48% 58% 45% 81% 60% 60%
Judecători 36% 37% 37% 39% 32% 46% 28% 37%
Procurori 33% 32% 31% 34% 26% 21% 27% 28%
Avocați 39% 38% 33% 34% 32% 38% 30% 40%
Profesori 22% 25% 24% 15% 27% 18% 15% 28%
Lideri politici locali 65% 62% 67% 56% 60% 75% 81% 67%
Consilieri locali 58% 55% 61% 49% 47% 53% 73% 64%
Angajați ai băncilor 11% 7% 4% 8% 9% 12% 6% 10%
Funcționari fiscali/din
controlul financiar 18% 16% 13% 17% 18% 18% 37% 19%
Angajați ai ministerelor 36% 26% 26% 26% 30% 53% 54% 22%
Parlamentari 70% 63% 69% 59% 54% 74% 85% 62%
Miniștri 51% 50% 54% 39% 47% 53% 76% 43%
Angajați la întreprinderi
de stat 23% 25% 26% 17% 30% 19% 51% 22%
Angajați în sistemul de
sănătate/asistente
medicale 47% 49% 55% 48% 44% 45% 68% 50%
Reprezentanți ai ONG-
urilor 17% 17% 12% 17% 15% 10% 13% 21%
Liderii partidelor
politice 64% 57% 69% 60% 57% 57% 42% 58%
299
Comparisons of Column Proportionsa,b
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest Nord-Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
Medici E E A B C D E F H
Funcționari vamali A B D E A B C D E H A B C D E H
Angajați la primării B E B E A B C D E F A B D E
Ziariști G G E G G E G E G
Polițiști B D E B D E
Oameni de afaceri B C E A B C D E G H E C E
Judecători E G
Procurori F F F
Avocați
Profesori D G D G
Lideri politici locali B D E A B C D E H
Consilieri locali E A B C D E F D E
Angajați ai băncilor C C
Funcționari fiscali/din
controlul financiar
A B C D E F H
Angajați ai ministerelor H A B C D E H A B C D E H
Parlamentari E E B D E H A B C D E F H
Miniștri D D A B C D E F H
Angajați la întreprinderi
de stat
D A B C D E F H
Angajați în sistemul de
sănătate/asistente
medicale
A B C D E F H
Reprezentanți ai ONG-
urilor
C F
Liderii partidelor
politice
G G B F G G G G G
300
COR9A. Dintre funcționarii menționați, care considerați că sunt cei mai puțin corupți?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
12.8%
11.2%
10.5%
5.7%
5.5%
4.1%
4.0%
3.6%
2.8%
2.2%
1.6%
1.0%
0.8%
0.7%
0.6%
0.6%
0.4%
0.4%
0.3%
0.3%
0%
28%
3%
Angajați ai băncilor
Funcționari fiscali / din controlul financiar
Profesori
Parlamentari
Reprezentanți ai ONG-urilor
Medici
Judecători
Procurori
Ziariști
Angajați la intreprinderi de stat
Oameni de afaceri
Angajați ai ministerelor
Liderii partidelor politice
Lideri politici locali
Funcționari vamali
Angajați la primării
Miniștri
Angajați în sistemul de sănătate / asistente medicale
Politiști
Avocați
Consilieri locali
Nu știu
Nu răspund
301
REGIUNE
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru
București–
Ilfov
COR9_A 1 Medici 4% 4% 3% 4% 13% 3% 1% 4%
10 Profesori 11% 14% 13% 10% 5% 10% 5% 13%
13 Angajați ai băncilor 7% 13% 14% 9% 6% 11% 30% 11%
14 Funcționari fiscali/din
controlul financiar 8% 6% 13% 13% 7% 12% 23% 7%
16 Parlamentari 9% 3% 2% 4% 3% 20% 1% 3%
18 Angajați la întreprinderi
de stat 2% 1% 2% 4% 1% 1% 0% 4%
20 Reprezentanți ai ONG-
urilor 3% 3% 5% 8% 7% 6% 7% 7%
4 Ziariști 4% 5% 2% 1% 5% 0% 1% 3%
7 Judecători 9% 3% 3% 2% 2% 6% 1% 6%
8 Procurori 5% 2% 1% 4% 3% 8% 1% 5%
Comparisons of Column Proportionsb,c
REGIUNE
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
COR9_A 1 Medici A B C D F G
H
10 Profesori E G E G G
13 Angajați ai băncilor E A B C D E F
H
14 Funcționari fiscali/din
controlul financiar
A B C E F H
16 Parlamentari B C G A B C D E G
H
18 Angajați la întreprinderi
de stat
G G
20 Reprezentanți ai ONG-
urilor
4 Ziariști F F F
7 Judecători D E G G G
8 Procurori G B C G C G
302
COR9B. Dintre funcționarii menționați, care considerați că sunt cei mai corupți?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
24.8%
9.1%
8.6%
8.1%
6.2%
4.0%
2.3%
1.7%
1.2%
1.2%
1.1%
1.0%
0.8%
0.8%
0.7%
0.6%
0.6%
0.6%
0.6%
0.4%
0%
22%
4%
Parlamentari
Liderii partidelor politice
Medici
Lideri politici locali
Funcționari vamali
Oameni de afaceri
Judecători
Miniștri
Consilieri locali
Angajați ai ministerelor
Angajați în sistemul de sănătate / asistente medicale
Procurori
Ziariști
Politiști
Reprezentanți ai ONG-urilor
Angajați la primării
Profesori
Angajați ai băncilor
Funcționari fiscali / din controlul financiar
Angajați la intreprinderi de stat
Avocați
Nu știu
Nu răspund
303
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
COR9_B 1 Medici 7% 8% 10% 16% 12% 6% 6% 6%
11 Lideri politici locali 8% 6% 18% 3% 3% 6% 10% 10%
16 Parlamentari 27% 25% 23% 23% 21% 27% 27% 23%
2 Funcționari vamali 2% 2% 5% 2% 3% 6% 27% 2%
21 Liderii partidelor
politice 14% 11% 8% 4% 8% 15% 1% 10%
6 Oameni de afaceri 1% 1% 2% 3% 1% 16% 3% 3%
7 Judecători 3% 3% 3% 3% 6% 0% 0% 2%
Comparisons of Column Proportionsb,c
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
COR9_B 1 Medici A B F G
H
11 Lideri politici locali A B D E
F
D E D E
16 Parlamentari
2 Funcționari vamali A B C D
E F H
21 Liderii partidelor
politice
D G D G G G D G G
6 Oameni de afaceri A B C D
E G H
7 Judecători .a .a
304
COR11. După părerea dvs., cât de răspândită este corupția în instituția dumneavoastră?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
0%
0%
14%
13%
24%
47%
2%
Toți salariații din instituția noastră sunt corupți
Majoritatea salariaților din instituția noastră sunt corupți
Unii salariați din instituția noastră sunt corupți
Foarte puțini salariați din instituția noastră sunt corupți
Nu exista corupți în instituția noastră
Nu știu
Nu răspund
305
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
COR11 3. Unii salariați din
instituția noastră sunt
corupți
17% 11% 19% 6% 10% 4% 25% 14%
4. Foarte puțini salariați
din instituția noastră sunt
corupți
17% 12% 11% 17% 13% 7% 10% 18%
5. Nu există corupți în
instituția noastră 17% 14% 27% 28% 26% 52% 15% 15%
8. Nu știu 47% 56% 41% 48% 49% 36% 49% 50%
Comparisons of Column Proportionsb,c
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
COR11 3. Unii salariați din
instituția noastră sunt
corupți
D F F D F B D E F
H
D F
4. Foarte puțini salariați
din instituția noastră sunt
corupți
F F F
5. Nu există corupți în
instituția noastră
B G H A B G H B G H A B C D
E G H
8. Nu știu C F F F
306
COR12. Din cunoștințele dumneavoastră, la nivelul instituției în care lucrați există...?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
92%
73%
30%
46%
2%
8%
11%
9%
6%
19%
59%
45%
Norme și ghiduri de integritate
Un consilier de etică
Un mecanism de protecție pentru avertizorii de
integritate
Un mecanism dedicat pentru plângeri privind fapte de corupție ale angajaților
Da Nu NS/NR
307
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
COR12_1. Norme și ghiduri de integritate Da 90% 88% 91% 92% 97% 94% 98% 88%
COR12_2. Un consilier de etică Da 73% 60% 72% 84% 61% 74% 84% 81%
COR12_3. Un mecanism de protecție pentru
avertizorii de integritate
Da 38% 22% 23% 30% 27% 41% 25% 36%
COR12_4. Un mecanism dedicat pentru
plângeri privind fapte de corupție ale
angajaților
Da
61% 38% 42% 40% 60% 52% 27% 49%
Comparisons of Column Proportionsb,c
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
COR12_1. Norme și ghiduri de integritate Da A B H A B C D
H
COR12_2. Un consilier de etică Da B B A B C
E
B E A B C E
F
B E
COR12_3. Un mecanism de protecție pentru
avertizorii de integritate
Da B C G B C E
G
B C
COR12_4. Un mecanism dedicat pentru
plângeri privind fapte de corupție ale
angajaților
Da B C D
G
G G B C D
G
B G G
308
COR13. În ce masură sunteți de acord cu următoarele afirmații?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
64%
39%
34%
34%
16%
26%
14%
25%
38%
34%
36%
25%
34%
37%
1%
2%
5%
4%
13%
7%
12%
1%
0%
0%
1%
1%
3%
14%
9%
21%
27%
26%
45%
30%
24%
Corupția este o problemă majoră în țara noastră
Există corupție în instituțiile locale din România
Există corupție în instituțiile regionale (județene) din
România
Există corupție în instituțiile naționale din România
Există corupție în instituțiile Uniunii Europene
Există corupție în administrația fiscală și vamală
din România
Există suficiente urmăariripenale de succes care să
descurajeze oamenii de la ada sau a primi mită
Total de acord Parțial de acord Parțial dezacord Total dezacord NS/NR
309
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
COR13_1. Corupția este o problemă majoră în
țara noastră
Acord
(total+parțial) 90% 89% 92% 84% 83% 94% 90% 88%
COR13_2. Există corupţie în instituţiile locale
din România
Acord
(total+parțial) 77% 75% 77% 63% 61% 88% 87% 78%
COR13_3. Există corupţie în instituţiile
regionale (judeţene) din România
Acord
(total+parțial) 68% 66% 71% 51% 48% 80% 85% 72%
COR13_4. Există corupţie în instituţiile
naţionale din România
Acord
(total+parțial) 72% 66% 73% 53% 54% 83% 86% 66%
COR13_5. Există corupţie în instituţiile Uniunii
Europene
Acord
(total+parțial) 56% 39% 36% 38% 36% 36% 40% 47%
COR13_6. Există corupție în administrația
fiscală și vamală din România
Acord
(total+parțial) 61% 55% 67% 47% 42% 77% 66% 55%
COR13_7. Există suficiente urmăriri penale de
succes care să descurajeze oamenii de la a da
sau a primi mită
Acord
(total+parțial) 56% 42% 60% 41% 47% 68% 47% 43%
Comparisons of Column Proportionsb,c
REGIUNE
Nord-
Est
Sud-
Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
COR13_1. Corupția este o problemă majoră în
țara noastră
Acord
(total+parțial)
D E
COR13_2. Există corupţie în instituţiile locale
din România
Acord
(total+parțial)
D E E D E A B C
D E
A B C D
E
D E
COR13_3. Există corupţie în instituţiile
regionale (judeţene) din România
Acord
(total+parțial)
D E D E D E A B D
E
A B C D
E H
D E
COR13_4. Există corupţie în instituţiile
naţionale din România
Acord
(total+parțial)
D E D D E A B D
E H
A B C D
E H
COR13_5. Există corupţie în instituţiile Uniunii
Europene
Acord
(total+parțial)
B C D
E F G
COR13_6. Există corupție în administrația
fiscală și vamală din România
Acord
(total+parțial)
D E E B D E
H
A B D
E H
D E
COR13_7. Există suficiente urmăriri penale de
succes care să descurajeze oamenii de la a da
sau a primi mită
Acord
(total+parțial)
B D H B D E
G H
B D E
G H
310
COR14. După părerea dvs., care dintre următoarele motive cauzează apariția corupției în instituția
dvs.?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
33%
38%
42%
26%
20%
35%
38%
20%
9%
7%
17%
23%
14%
12%
24%
23%
23%
23%
23%
22%
22%
24%
30%
29%
35%
34%
29%
28%
Salarii mici
Lăcomia
Dorinţa de a cîştiga bani uşori
O tradiţie de a oferi bani
Lipsa controlului
Birocrația
Legi proaste, procedurineclare
Da Nu Nu exista corupție în instituția noastră Nu stiu
311
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
COR14_1 Da 38% 30% 39% 19% 33% 22% 36% 41%
Nu există corupţie în instituţia
noastră 17% 13% 19% 37% 22% 46% 20% 14%
COR14_2 Da 41% 41% 52% 33% 33% 36% 23% 45%
Nu există corupţie în instituţia
noastră 16% 11% 22% 34% 20% 46% 19% 13%
COR14_3 Da 47% 47% 53% 33% 46% 35% 23% 50%
Nu există corupţie în instituţia
noastră 16% 11% 22% 34% 20% 45% 19% 14%
COR14_4 Da 29% 27% 27% 16% 20% 15% 38% 33%
Nu există corupţie în instituţia
noastră 16% 11% 23% 34% 20% 45% 19% 14%
COR14_5 Da 18% 18% 17% 17% 14% 10% 42% 24%
Nu există corupţie în instituţia
noastră 15% 12% 23% 32% 20% 45% 19% 14%
COR14_6 Da 34% 38% 46% 29% 33% 18% 43% 38%
Nu există corupţie în instituţia
noastră 16% 11% 20% 30% 20% 45% 19% 14%
COR14_7 Da 48% 41% 47% 31% 30% 21% 43% 41%
Nu există corupţie în instituţia
noastră 15% 11% 20% 30% 20% 45% 19% 14%
COR14_8 Da 4% 3% 1% 3% 2% 1% 0% 4%
Nu există corupţie în instituţia
noastră 14% 12% 17% 28% 19% 43% 16% 13%
312
Comparisons of Column Proportionsa,b
REGIUNE
Nord-
Est Sud-Est Sud
Sud-
Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
(A) (B) (C) (D) (E) (F) (G) (H)
COR14_1 Da D F D F D D F D F
Nu există corupţie în instituţia
noastră
A B C E
G H
A B C E
G H
COR14_2 Da G G D E F G G G
Nu există corupţie în instituţia
noastră
B A B E G
H
A B C E
G H
COR14_3 Da D F G D F G D F G G G D F G
Nu există corupţie în instituţia
noastră
B A B E G
H
A B C E
G H
COR14_4 Da D F D F D F D E F D E F
Nu există corupţie în instituţia
noastră
B A B E G
H
A B C E
G H
COR14_5 Da F A B C D
E F H
F
Nu există corupţie în instituţia
noastră
B A B G H A B C D
E G H
COR14_6 Da F F A D E F F D F F
Nu există corupţie în instituţia
noastră
B A B H A B C D
E G H
COR14_7 Da D E F F D E F E F F
Nu există corupţie în instituţia
noastră
B A B H A B C D
E G H
COR14_8 Da G
Nu există corupţie în instituţia
noastră
A B G H A B C D
E G H
313
COR15. În cariera dvs., vi s-a oferit vreodată un cadou sau o „atenție” pentru a facilita un serviciu legat
de următoarele proceduri...
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
1%
1%
1%
2%
2%
0%
1%
55%
54%
58%
57%
58%
57%
57%
43%
43%
40%
39%
39%
41%
40%
2%
2%
1%
2%
2%
2%
2%
Înregistrarea fiscală
Depunerea declaraţiilorfiscale
Plata taxelor
Inspecţia fiscală
Controlul fiscal
Depunerea şi rezolvareacontestaţiilor
Rambursarea TVA
Da Nu Nu a fost cazul NS/NR
314
REGIUNE
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru
București–
Ilfov
%
nr
cazur
i %
nr
cazur
i %
nr
cazur
i %
nr
cazur
i %
nr
cazur
i %
nr
cazur
i %
nr
cazur
i %
nr
cazur
i
COR15_1.
Înregistrare
a fiscală
D
a
,3% 1 ,3% 1 3,2
%
11 1,2
%
3 ,3% 1 ,2% 1 0,0
%
0 ,9% 3
COR15_2.
Depunerea
declarațiilor
fiscale
D
a
,7% 2 2,5
%
9 1,7
%
6 1,2
%
3 ,7% 2 ,8% 3 0,0
%
0 2,3
%
7
COR15_3.
Plata
taxelor
D
a
2,6
%
8 0,0
%
0 ,2% 1 0,0
%
0 ,3% 1 0,0
%
0 0,0
%
0 ,5% 1
COR15_4.
Inspecția
fiscală
D
a
1,4
%
4 1,3
%
5 6,8
%
23 ,9% 2 1,4
%
3 1,6
%
5 3,5
%
11 1,1
%
3
COR15_5.
Controlul
fiscal
D
a
1,4
%
4 ,6% 2 5,0
%
17 0,0
%
0 ,7% 2 1,6
%
5 0,0
%
0 2,3
%
7
COR15_6.
Depunerea
și
rezolvarea
contestațiil
or
D
a
,6% 2 ,2% 1 ,1% 0,0
%
0 ,7% 2 ,4% 1 0,0
%
0 ,2% 1
COR15_7.
Rambursare
a TVA
D
a
1,4
%
4 ,5% 2 ,4% 1 0,0
%
0 ,3% 1 1,0
%
3 3,5
%
11 ,7% 2
315
COR16. În cariera dvs., unul dintre șefii dvs. v-a cerut să faceți un favor unui contribuabil?
* – % raportate la numărul total de respondenți (N = 2.453)
REGIUNE
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru
București–
Ilfov
COR16 Da 7,3% 5,4% 2,5% 5,3% 2,9% 6,2% 6,2% 7,9%
Nu există diferențe semnificative statistic între regiuni.
Da6%
Nu87%
Nu răspund7%
316
COR17. Dacă da. Care a fost acel favor?
* – % raportate la numărul celor care au răspuns afirmativ la întrebarea COR16 (N = 134)
COR17_1. Numărul celor care afirmă că au închis ochii la anumite nereguli, pe regine de dezvoltare
REGIUNE
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru București–Ilfov
COR17_1 1 0 0 0 2 2 10 4
COR17_2. ...Am grăbit o procedură de care a beneficiat acel contribuabil
REGIUNE
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest
Nord-
Vest Centru
București–
Ilfov
% N % N % N % N % N % N % N % N
COR17_2 Da 81% 19 81% 15 85% 7 64% 9 44% 3 16% 3 100% 19 77% 18
Da15%
Nu81%
NS/NR4%
Am închis ochii la anumite nereguli
Da70%
Nu24%
NS/NR6%
Am grăbit o procedură de care a beneficiat acel contribuabil
317
ANEXA 11 – Selecții citate – Rezultatele interviurilor, focus-grupurilor cu contribuabili
Percepții asupra prevederilor fiscale și evoluția acestora
Cred că cel mai important lucru este că nu se usucă cerneala pe o prevedere legislativă și apare alta;
deci mi se pare cel mai greu pentru noi. Nu apuci să intri în detalii, normele sunt confuze, de
exemplu a se vedea acele prevederi din normă care în lege nu erau, referitoare la cabinete medicale.
Ne-au dat peste cap și pe noi. Nu citești întotdeauna toate normele și atunci te trezești cu niște
surprize de te lasă pe spate. Sunt schimbări și de două ori într-o lună.
În primul rând modificările legislative cu care este foarte greu să ții pasul. Și noi ca economiști, și nu
numai, că până la urmă avem și firmele noastre, avem și afacerile noastre, stai până la două
noaptea sau stai și în tramvai să citești pentru că la serviciu sunt foarte multe de făcut și trebuie să
faci față la contractele care vin și la tot ceea ce se presupune și schimbându-se de la o zi la alta este
foarte greu să faci față.
Mai e o problemă, noi nu avem aceeași lege la Buzău, la București, la Ploiești și la Constanța. Peste
tot este loc de interpretare: deci dacă eu am o problemă, la Buzău o rezolv într-un fel, la București
într-un fel și la Ploiești cu totul și cu totul altfel.
Și dacă vrei să faci un memoriu la ei, nu mai primești niciun răspuns. Eu am avut o chestie de asta.
De vreo două ori. Nu am primit nimic. Am clienți care au făcut la Buzău memoriu, au făcut la Cluj, au
mai făcut și în altă parte, deci au trimis în trei locuri și au primit trei răspunsuri diferite.
Iar chestia cu întrebările ni se dă răspunsul că nu sunt opozabile terților. Ce înseamnă asta? Bătaie
de joc, nu?! Păi, cum adică? Tu, ANAF, îți trimit o întrebare și îmi dai un răspuns; și în final scrie „Nu
sunt opozabile terților”.
Nu, nu își asumă răspunderea. În răspunsuri ei dau copy/paste la normele din Codul Fiscal. Ce e
asta?! Sunt oameni care se ocupă de asistență contribuabil la mici, la mijlocii. Aștepți un răspuns
clar, adică să ți se spună. Nu, nu îmi dă nimic scris. Iar când îmi vine controlul în schimb nu contează
faptul că ANAF-ul nu ne-a lămurit anterior.
Ei nu-și asumă nicio responsabilitate. Deci, și dacă le faci comunicare în scris, răspunsul este atât de
ambiguu și copiat copy-paste dintr-o lege... Fără nicio părere sau... Oricum, oricum la legislația lor ai
dubii, deci ai dubii. Exact. Iar în momentul în care-ți vin în control, ei vin clar cu legea în mână și-ți
zic: „Aici ai greșit, în anul 1900 toamna, ai scris...” Și tu zici: „Dar nimeni nu știa cum să facă atunci”.
Dar nu acceptă! Nu acceptă! Și sunt atâta de... un funcționar îmi spunea într-un fel și dacă mergeai
la altul, îți spunea altceva.
Transparență. Surse de informare. Accesibilitatea informației
Suni la Finanțe și ți se spune: „Citiți legea”. Sau îți dă un citat în răspunsul informativ, un citat din
lege cu care tu te-ai dus la el și i-ai spus că nu înțelegi. Și-ți repetă în răspunsul scris, îți repetă
articolul cu care te-ai dus...
Mai întrebi și la Finanțe și ți se spune greșit. Așa e, asta am pățit-o eu. Au fost chestii pe care le-am
cerut în scris și nu am primit răspuns niciodată; cu număr de înregistrare, că au fost și din astea.
318
Cred că nici ei nu sunt foarte siguri pe ei și atunci nu-și asumă riscul. Dar tocmai de aia nu sunt siguri
nici ei, pentru că schimbările sunt atât de multe și atât de stufoase încât nu există unul care să
spună 100% îți dau asta. Sunt interpretabile.
Deci de genul că nu știu unde să găsesc o informație, da, am sunat și mi s-a răspuns să caut pe așa,
așa; dar, mai departe, sigur că e destul de stufos și site-ul ăla, adică la fel ca și legislația. Sigur că și
site-ul ăla trebuie să fie stufos, dacă legislația e stufoasă. Nu are cum să scurteze, dar așa e.
Nu există un birou de metodologie, undeva unde să te poți duce să zici: „Uite, am o problemă,
lămuriți-mă cum, ca să fiu convinsă că e bine”. Deci nu există așa ceva. La Finanțe cunoști pe nu știu
cine și știi că lucrează acolo, și mai întrebi.
Dau un exemplu, pentru o întrebare la care am mers cu întrebarea oficială către Finanțe, dar nu
erau siguri și mi-au dat citat din articol de lege. A trebuit apoi să plătesc 15 mii de lei o consultanță
ca să mă lămuresc cum să procedez.
Și încă o durere foarte mare, interpretarea, fiecare interpretăm, toți suntem interpreți, toți facem
analize de text pe prevederile fiscale.
Dacă te duci la ei unde sunt multe multe articole pe toți pereții, acolo scrie „pentru informații
adresați-vă biroului de informații”. Te duci la biroul de informații și îți spune că, pentru informații
„citește pe perete.”
De exemplu, încă o anomalie, acuma, zilele trecute, din practică, că noi ne lovim cu tot felul de
spețe. La PFA-uri s-a modificat registrul de ținere a... registrului de plăți-încasări și mai era noutate
din 2015, să ții registru de evidență fiscală, pentru PFA-uri, întreprinderi individuale, ca și la plătitorii
de impozit pe profit, este un registru de evidență fiscală. Am mers la Finanțe să-l cumpăr.
Bineînțeles că nu știa nimeni de așa ceva, nu există. Domnule, scrie în Codul Fiscal. – „Nu știu, habar
n-am.” Nu mi-a dat un răspuns: „Domnule, există, nu-l avem, nu l-am primit, nu s-a editat. Nu știu,
nu știu, nu cunosc, nu...” Dar tu – atunci cine să cunoască, dacă voi nu cunoașteți?
Nu, dar au și acuma o rubrică unde-ți treci adresa de e-mail, dar niciodată nu comunică cu tine prin
ea. Deci nu au bază de date. Îți trimite prin poștă. Și dacă ți-e sediul pe nu știu pe unde... Și trebuie
să ajungă în Vrancea sau ce știu eu unde și să-ți vină înapoi.
Nici site-ul ăsta nu funcționează. Poți să scrii mail, ce mail? Primești când e răcită problema și ți-ai
găsit răspunsul în altă parte.
Și platforma lor on-line în ultimele zile se blochează, cel puțin o dată pe trimestru. Au investit mult și
prost. Un sistem prost. Trebuie îmbunătățit. Din 20 în 25 nu se intră pe site-urile la ANAF că nu se
poate și nu are rost să pierzi vremea.
Evaluarea interacțiunii cu direcțiile finanțelor publice
Până acum, Codul Fiscal era paralel, era separat de contabilitate. Deci, una era contabilitate și alta
era fiscalitate, se băteau cap în cap de multe ori. Te loveai, în Codul Contabil era ceva, zicea ceva,
venea Fiscul și zicea: „Domnule, nu e bine așa, așa trebuia făcut.” Și acuma, de multe ori, precizările
din Codul Fiscal erau interpretabile, deci nu știai dacă așa sau așa... Acuma, multe reglementări am
văzut că s-au simplificat, s-au spus anumite chestii clare, care ne ajută într-un fel să ne desfășurăm
activitatea.
319
S-a simplificat foarte mult pe partea asta, în sensul că s-au stabilit niște cuantumuri de sume. Peste
o anumită sumă ești programat pentru control, iar până într-o anumită sumă ți se dă TVA-ul înapoi,
urmând ca ulterior să ai control, în termen de șase luni sau un an de zile. Deci aici s-a simplificat,
care foarte multe firme aveau de recuperat TVA, stăteau luni de zile, ani de zile... Deci peste o
anumită sumă ești programat și în următoarele 30 de zile după ce ai depus declarația sunt obligați
să-ți vină în control, dar perioada asta de 30 de zile era depășită, în general.
În ultima vreme am avut parte de niște controale cu niște oameni nu doar înțelegători, dar foarte
bine pregătiți. Deci am simțit că în urma controlului acela am avut de învățat ceva, dar erau foarte
bine pregătiți ei profesional pentru că am observat că până la urmă frustrările lor vin din
neajunsurile lor personale, din frustrările lor profesionale, că nu sunt foarte bine pregătiți și atunci
te iau pe tine ca să acopere acolo că nu sunt foarte bine pregătiți. Și așa am observat că oamenii
care vin și sunt bazați și ce să îți caute în primă instanță, sunt erorile care într-adevăr contează,
atunci cu aceia chiar poți să discuți și într-adevăr atunci când îți văd ceva în balanță și tu știi, știm și
noi ce e, jos pălăria, pentru asta merit să iau amendă. Dar nu pentru că nu am orarul sau așa.
Dar din punctul de vedere al oamenilor, mie mi se pare mai bine. Adică cei care vin în control. Da,
mai pregătiți, și au început să fie așa mai open mind. Și să comunice altfel și să vadă și de la egal la
egal. Să nu mai vină cu îngâmfarea aceea....
Dar și pe provincii este mai bine ca în București. Pentru că sunt mai puține firme cred ei și atunci ei
au mai mult timp și dau răspunsuri la tot ce întreb, au și mai mult timp sau nu știu, bine, sunt și
controale mult mai multe la firmele de provincie, lucrează mai bine din punctul acesta de vedere al
relației, adică te duci pe loc, vrei certificatul fiscal acum, păi stai așa. Du-te și plătește jos la domnul,
lasă că văd eu în fișă și stau și îți dau certificatul. Ți-l dă și într-o zi.
Dificultăți și nemulțumiri semnalate de către agenții economici în relația cu instituțiile ANAF
Nu există obiceiul acesta cum există și în alte țări, ai venit, te-a prins cu o chestie mică cu care te-ai
încadrat în lege. Îți dă un avertisment. Nu. Amendă. Îți dă un timp, uite, aici ai greșit, îți dăm timpul
acesta să remediezi lucrul acesta. Mă refer la greșeli mici, nu atunci când furi sau mai știu ce mai
faci. Sau clar dovedite. Ai greșit că nu ai trecut nu știu ce acolo, chitanța aia nu știu cum nu este
înregistrată bine. Este trecută data… nu se vede bine, nu a semnat acela nu știu ce prostie. Deci o
chestie aiurea.
Să încaseze banii de la cei care plătesc. Nu știu, au și o îndoctrinare din asta... Asta este
mentalitatea. Ei sunt șeful, sunt jandarmul, au venit, zdrang, nu ai făcut. Nu ai unghiile tăiate.
Batistuța la tine.
Deci partea asta de asistență lipsește. Să vină să te ajute, să te îndrume sau să zică... „Prietene, s-a
făcut legea cutare”... Sunt birouri de asistență contribuabili.... dar asistența asta este punctual pe o
chestie. De exemplu, dacă cineva își face firmă pe un domeniu și vrea să fie corect, întâmplător... Nu
ai cum.... să se ducă să îi spună cineva tot ce trebuie... Într-adevăr, asta ar fi ceva important.
O mică doleanță, să-i informeze și pe agenții economici. Să fie informați într-un mod sau altul. Cum
sunt atât de bine în tema să sancționeze, să fie și preventivi.
320
Deci noi facem oricum comentarii literare cu legea. Deci citim nu știu ce... Citesc astăzi; dacă sunt
mai nervoasă, mă gândesc într-un fel. Mâine o interpretez altfel și răspoimâine altfel. Și mă duc și
întreb „Domnule, eu aici cum fac?”. Nimeni niciodată nu o să îți spună „Da, domnule. Fă, că este
așa!”, da? Îți zice „Dacă aveți curajul...”.
Deci ar trebui aici făcută diferența. Eu pot să greșesc și spun sigur că greșesc, dar între ce greșesc și
ce fac intenționat trebuie să fie o limită. Și apoi... deci și caracterul ăsta de îndrumare și control, deci
nu vii să mă omori din prima. Total deficitar! Nu mai există îndrumare. Legile s-au mai schimbat în
ultima vreme datorită faptului că cei care vin în control nu mai sunt introduși la stimulentele pe care
le aveau... Le luau de la noi... 20% din ceea ce.... din amenzile făcute. Bine, le împărțea șeful de sus
până jos: ăla era la 50% și restul, 50%.
Dar tot au plan de făcut. Aici e sigur, că altfel ar fi grămadă pe noi în fiecare zi. Dar tot au un plan
de făcut, deci ei, la Finanțe... sunt și ei fericiți la sfârșiul trimestrului, când fac planul. Am eu prieteni
acolo, care spun „S-a făcut planul. Gata!”.
Mă înclin în fața cuiva care este mai bun decât mine fără niciun fel de problemă, dar tu ești sub
mine și vii și mă faci bucăți, pentru că eu nu pot să deschid gura, pentru că, dacă deschid gura,
patronul ia exact 300 de milioane amendă și eu trebuie să tac și să înghit.
Eu am un funcționar la PFA. Când mă duc la PFA mă apucă groaza, deci eu fac criză de nervi de
fiecare dată. Deci nu e admisibil... Bun, într-adevăr, eu am crezut că trebuia să se pensioneze acum
vreo zece ani, încă tot acolo e, dar nu se poate discuta. M-am certat o dată cu el vreo oră. M-am dus
cu banii în buzunar să plătesc, că pentru soțul meu trebuia să plătesc o datorie și nu a reușit să
scoată din calculator. Domnule, spune-mi exact ce sumă am de plătit. Atât a stat în fața
calculatorului ăluia... Dar lasă-mă să mă uit... Nu m-a lăsat pe mine să mă uit pe ecran și până la
urmă m-am dus cu banii înapoi acasă. De ce nu-și încasează bugetul banii? Din cauza funcționarilor.
Tot așa, în biroul la ANAF, la inspector... la cei care țin evidența fiscală, dosarul fiscal al fiecărui
angajat, da? Din experiență, eu am pățit lucrul ăsta: am intrat în birou, erau șase oameni la masă,
deci era în timpul programului, acolo puteai să ceri informații. Am intrat în birou și-am stat. Toată
lumea butona la calculator.
Deci am stat un minut, două, cinci minute, zece... După aia l-am bătut pe un nene pe umăr:
„Domnule, mă ajutați, vă uitați la mine? Măcar să vă uitați la mine, să pot să vă întreb ceva...” Toți
erau cu capul în calculator, nu cumva să-l abordez pe unul, să-l întreb ceva.
Da, și modul de tratare. Te tratează cu superficialitate, te simți umilit că dacă ceri o informație nu o
primești completă din prima, trebuie să umbli la nu știu câte etaje, în final am ajuns jos la doamna
de la informații ca să îmi dea un formular.
Vorbeam de atitudine referitor la o parte dintre angajați... la modul că te duci cu o problemă și te
întreabă „Dar ce? Nu știi legea?”, știi? Adică nu îți dă un răspuns foarte clar, nu poți să îl obții
imediat. Patronii sunt tratați ca infractori, ceva de genul.
La Finanțe? Deci uitați-vă în birouri... Peste tot e așa, dar să știți că ei lucrează mult și fără sens,
pentru că așa vrea șeful. Dar nu lucrează. Deci, credeți-mă, mergi în birourile alea unde... Deci
undeva la etaj, 40... pe acolo pe sus pe undeva, sunt cinci-șase în birou, niciun act pe masă, nimic,
nimic. Deci nu, stau toată ziua, deci nu au... Lipsă de eficiență. Deci nu se lucrează eficient. Mulți și
321
fără sens. Nu știu dacă sunt prea mulți sau prea puțini, dar ce se vede din afară este că nu se
lucrează eficient. Da. Deci nu ai...
Sunt proceduri, instituțiile statului au proceduri pe tot, doar că nu vor să audă de ele. Toate au
proceduri. Credeți-mă, au proceduri, până-n dinți sunt dotați cu proceduri, dar nimeni nu le aplică...
Dar nu vor să audă de ele.
„Sunt de la cutare. Nu ți-am găsit nimic, dar trebuie totuși să îți dăm ceva”. Mai vin ei și îți găsesc
ceva. Nu pot să mă duc de pe teren la serviciu fără nimic. Deci nu mă pot duce. Mă ceartă șeful că
am pierdut vremea.
Și pentru orice răutate imediat vine, te amendează imediat, pentru orice lucru îți cer o tonă de
hârtii, dacă vin aceia, trebuie să angajezi un inspector în resurse umane ca să facă exact pe ce au ei,
niște lucruri inutile trase la xerox pe care ei cred că le iau cu copy-paste, dar ei așa cer. Fișa postului,
nu mai știu ce, fiecare om vine cu câte un caiet întreg.
Ca serviciu mai văd că aici ar trebui să aibă asistența directă a contribuabililor. Nu există. Nu am pe
cine să întreb, toată lumea urlă, da citește, asta spune legea... Lasă că știu ce spune legea că nu
sunt oligofren, dar spune cum să o interpretez și cum să o aplic. Nu vă fac nicio interpretare, evită să
vă dea lămuriri. Vă invit să luați în vedere și articolul din legea... Pe bune? Parcă nu mai știm să
citim singuri, ne dau ei citate din lege.
Și perioada, cel puțin două săptămâni. Pentru o societate să mă blocheze 4,5 ore zilnic din
activitatea ca să stau la dispoziția lor. Nu mi se pare normal să mă verifice o dată la două
săptămâni. Trebuie să le pui la dispoziție tot ce au nevoie.
Cei tineri am văzut că vin dotați cu laptopul, dar cei în vârstă vin fără laptopuri, nu cer un calculator
la care să se așeze și situațiile care trebuie să le facă, ni le dau nouă să le facem, ceea ce mi se pare
absurd. Să bagi în Excel pe lângă că le cauți documente și tot le cauți, le explici ce s-a întâmplat și
tot ce fac e să meargă la finanțe și să semneze raportul. Am avut un caz când am avut rambursare
de TVA pe o perioadă, am primit TVA-ul și când a venit următoarea echipă s-a dus în spate pe
vechea perioadă și au contestat ce soluție au avut colegii. Era o interpretare diferită, chiar dacă nu
era treaba lor să se ducă pe o perioadă deja controlată.
Orice om normal se gândește că poate am greșit, e posibil să fi greșit. Normal. La cât e de stufoasă
legislația, ceva s-ar putea să nu... Da. Și modificări care apar de la o zi la alta... Ei vin cu țintă. Ei știu
că asta așa trebuie să fie. Sunt foarte rigizi, sunt foarte rigizi.
Cei de la Finanțe ori că din neștiință, ori că nu sunt foarte bine pregătiți, vin și dau amenda. Deci ți
se spune în față „Ne-a trimis șeful să venim cu amendă”, prin asta deduci automat că vrea să te
sugrume. Și nu stă la discuție, că de fapt și de drept ai avea voie și la îndrumare și control. Nu există
niciun fel de societate comercială să fie neamendabilă, doar dacă e fratele la gardă sau tata
primarului sau, eu știu?... cazuri în care se șterg datoriile din calculator să nu plătești la nimeni un
leu o viață.
Acum, cu ANAF-ul, nu ți se mai spune „Trebuie să amendăm”, dar înainte, când venea controlul, era
obligatoriu amendă, deci „Nu pot să mă duc la șeful să îi demonstrez că am fost la dumneavoastră
în control... fără să plec cu amenda”. „Măcar 15 milioane. Cea mai mică”. Măcar... da. Sau 40 de
milioane într-un an electoral. Mie mi s-a întâmplat, au dat 40 de milioane amendă motivând că este
an electoral.
322
Activitatea direcției financiare de pe raza noastră – servicii zero. Slabă spre foarte slabă, deci cam
ăsta e cuvântul. Ca și competență. Da, foarte mulți angajați, sunt foarte puțini în instituția aia care
sunt oameni profesioniști, probabil numai în vârf sunt niște oameni care sunt competenți, în rest
sunt niște oameni care sunt ca niște roboți, care merg la lucru. Da, își primesc checklist-ul, se duc,
bifează și au plecat, da. Exact, merg, robotul, vede, du-te citește la articolul 4, aliniatul 5, citește-l de
zece ori, îl bagi la cap, mergi la acela. Deci cam asta e, personalul foarte, foarte slab pregătit în
Finanțe, cu mici excepții la vârf. Acolo sunt oameni care chiar gândesc.
Caracterizarea activității DGRFP: O lipsă de profesionalism și bun-simț. Superficialitatea.
Nepregătirea completă a personalului. În ultima vreme personalul este mai tânăr, nu au experiență.
Au program de la 9 la 4 jumate, deci are 6 ore de chin. Dacă intrați în birou la finanțe acum, toate
calculatoarele sunt pornite pe Candy Crush Saga. Se vede și din stradă, că au birourile spre stradă,
am stat eu vreo 20 de minute că nu își termina nivelul jocului doamna ca să îi cer o hârtie. Era
disperată. Și atunci te simți umilit. Că eu plătesc, fac totul, dar să nu mă simt și umilită. Zice
„Așteptați!”.
Sunt oameni care au rămas singuri, oameni în vârstă, și au nevoie de un document pentru a
beneficia de exemplu de ajutorul la căldură. Și nu știu să își facă nici cererea, și nici nu știe unde să
apese. Nici nu poate apela, deoarece este dezonorant să apeleze la mila unui jandarm, acel
jandarm are alte atribuțiuni acolo, nu poate să preia el interacțiunea cu oamenii. E nevoie de un om
al instituției repective care să preia această atribuție, de a prelua oamenii care nu știu cum să se
orienteze.
Evaluarea interacțiunii cu direcțiile regionale vamale (pentru agenții economici care interacționează cu
aceste instituții)
Deci nu mergi la vamă, mergi la comisionar, ăla-ți face toate documentele... Da, e o firmă privată,
care intermediază serviciile între vamă și agentul economic care face importul sau exportul, depinde
de ce ai.
Eu pot să spun că sunt mulțumită. Avem exporturi cu Iordania unde pentru ei se face vamă, sunt
operativi, domnii de acolo îți spun ce trebuie. Verifică, pun sigiliile, se mișcă repede.
Sunt ok. Aici v-am spus, dacă e să fac comparație între ei și finanțe, sunt oameni pregătiți. Nu doar
eu, și colege din alte firme. Ei sunt comisionari vamali și sunt motivați mai bine și de salariu.
Eu am interacționat mai demult. A fost totul în regulă, am primit, am primit importul, am făcut și
export. N-am avut nicio problemă. Acolo sunt consilierii aceia. Sunt consilierii aceia vamali care îți
spun tot, înainte. Fără niciun fel de problemă, să ocupă ei, îți spun exact și nu te trimit cum fac alții
listă, îți trebuie cutare, cutare, cutare și după aia se trezește ah, am uitat să îți spun că îți mai
trebuie și hârtia asta. Nu, acolo nu a fost nicio problemă, la vamă.
Evaluarea eficienței direcțiilor regionale antifraudă fiscală
Deci inițiativa, din punctul meu de vedere, este ok, însă aplicatul e... Pentru că este un abuz care se
face. Aplicarea iarăși e pe ăia mărunți, să înțelegem. Deci iarăși ajungem la ăia mici, care abia... Mă
rog, nu abia; sigur că și ăia trebuie să-și pună la punct lucrurile, dar tot pe ăia mici se duce. Nu am
văzut o inițiativă legislativă pe achizițiile publice, să vezi clar transparență. Da, domnule, într-
323
adevăr, Curtea aia de Conturi face ceva pe achiziții, își verifică dosare de achiziții. Nu, iar intrăm în
ăștia mărunții, cu bon.
Adică, ei au anumite competențe până la un anumit nivel, dar ei merg până la maxim, adică
blochează conturi, blochează... Pun foarte mult acolo și de fapt, peste trei luni, patru luni de zile,
când se clarifică situația, o dată firma nu mai poate funcționa, că s-a blocat tot și nici nu zice, cum
să zic, după ce s-a verificat, clar nu e așa cum au scris ei acolo și atunci... Nu răspund. Da, așa
abuziv. Adică te termină ca societate. Poate, poate să termine o societate, oricât ar fi ea de mare.
Poate să o termine.
Da, plus că mie mi se pare că deja a făcut genul guerilă cu acea… Au atitudinea aia că în momentul
în care vin în control și dacă nu vin sau când te duci la ei, tu ai făcut ceva greșit, deci clar tu nu, tu
ești un infractor. Nu sunt contribuabil, tu îți câștigi salariul pe ceea ce fac eu. Și ar trebui… este
prezumția de vinovăție. Deci clar tu ai făcut ceva. Ei spun că nu pleacă fără o amendă. Trebuie să îți
dau ceva.
Păi ce putem să spunem noi dacă în momentul în care s-a înființat antifrauda au dat chestia aia cu
registrul de casă când ne-au pus să ne ducem cu registrele de casă pentru casa de marcat. Și peste o
lună după ce am depus, nu mai era valabil și n-a mai fost.
Ca noroc, nu am avut noi, dar sunt, că am auzit. Din ce am auzit, și acolo s-au făcut multe abuzuri.
În sensul în care ești judecat strict și dacă furi un ou și dacă furi un bou, cam asta e expresia. Deci, s-
au închis firme sau chiar așa pentru lipsa unui bon fiscal de 10, 15, 20 de lei, ceea ce... La început s-
au făcut abuzurile astea, acuma am înțeles. S-a tras un semnal atunci de alarmă și multe firme s-au
închis și au considerat că, decât să se închidă anumite firme, le mai dă o șansă, îi mai amendează, îi
mai... Deci s-au mai liniștit pe treaba asta, dar la început s-au făcut abuzuri pe tema asta.
Frica asta, teroarea asta pe care o generează cei de la Antifraudă nu e benefică pentru mediul
economic. Nu așa se procedează. Ci dimpotrivă, îți vine să nu mai faci nimic... Nu stimulează
corectitudinea, ba dimpotrivă. Sunt anumite zone unde se impune chestia asta, la șmecherii din
București și din alte zone... în care nu merg alte metode și care nu se tem de nimic, iar în alte zone
mai... Trebuie să mergi pe prevenție, trebuie să mergi pe avertizare, trebuie să mergi să-i explici la
om că a greșit, altădată să facă așa, să te educe, să-ți spună cum vine și atunci normal că dacă-l
vezi pe ăla că a intrat pe ușă nu faci pe tine în pantaloni – scuzați expresia. Trebuie să te bucuri că a
venit și că te verifică... Deci te verifică, îți spune unde ai greșit și.. Greșești și data viitoare, abia
atunci ai amendă.
Contextele actuale care creează vulnerabilități sau care favorizează diversele forme ale corupției
Nu, în sensul că nu au cunoștințe și au cereri aberante. Deci au cereri aberante și nu poți să conduci..
.Și nici măcar nu sunt pregătiți pentru asta, nu au nici măcar un banal curs de management ca să
poată gestiona situațiile de acolo. Funcționarii publici oricum fac ce vor. Acuma, că sunt mai
disciplinați, că au un șef care urlă sau nu pleacă la ora 4 acasă sau la 4:30, dar ăia numiți politic nu
pot controla funcționarii. Întotdeauna funcționarii controlează tot ei.
Deci ar fi oameni capabili puși în fruntea unor instituții, care să conducă corect, da?, care să
controleze corect subalternii, ar fi altceva. Dar dacă apare la 3 luni, la 6 luni, la 9 luni un director
care nu a avut nicio treabă cu instituția respectivă, cu activitatea din instituția respectivă și trebuie
324
să o ia de la zero și știe că nu are viață prea lungă, pentru că este un guvern… directorul nu știe
nimic, nu semnează niciun act, cere puncte de vedere și restul angajaților zic „Semnează. Semnează,
că sunt de acord”.
Dar hai să îi luăm pe grade de rudenie, să vedeți că și în Direcția Finanțe X și în CAS, și la ITM… Păi,
cine e? Băiatul lui ăla, fata lui ăla. S-a scris, toate ziarele au urlat. Nu descoperim apa caldă sau că
fix la noi în oraș e chestia asta. Așa e peste tot în instituțiile publice.
Să ceri tu ca instituție 3 recomandări la angajare, oricine le poate obține. Alea le pot scrie eu și pun
ștampile câte vreau. Trebuie să treacă examenul ăla... Trebuie să aibă pile. Deci să ne înțelegem, să
nu povestim povești. Se angajează pe sistemul PCR – pile, cunoștințe, relații. Toată lumea știe.
Da; și cei noi veniți trebuie să se dea după cei vechi. Da. Chiar dacă ei vin cu examen și știu; trebuie
să se dea după cei vechi. Dacă ne întrebați pe toți, nu știu câți ar ridica mâna de aici dacă cred că
cunoaște vreun examen în instituțiile publice luat pe cinstite. Nu-ți vine să zici că știi un caz, în
special la direcțiile financiare.
Da, dar eu, de exemplu, m-am dus la concurs la Finanțe și mi s-a spus că pentru postul ăsta nu are
rost, dar să merg, să știu cum e, cum e cu aia, cum e cu interviul... Că am trecut la proba scrisă și am
ajuns și la interviu, dar mi-a zis să nu mă gândesc. Și atunci aduci un candidat care el din start intră
pe o practică neortodoxă într-o instituție. El dacă devine un verificator, e o ipocrizie... Da. El a intrat
incorect, dar el să fie corect în evaluări. Da; verifică ceva ce nu cunoaște.
Un exemplu, din punctul meu de vedere, ar fi cum se fac angajările. Nu prea există transparență.
Da, cum se fac angajările. Nu neapărat mai riguroasă, dar... Și mai riguroasă, dar să știi clar ce s-a
întâmplat în procesul ăla de selecție a nu știu cărui manager. Unde a fost publicat anunțul de
recrutare? Care au fost criteriile? Ce candidați s-au prezentat?
Înspre Băneasa, și le-am zis să-mi listeze ceea ce mai am de plătit și mi-au zis că nu, că ei nu au
imprimante încă montate. Iar la controale când vin se bucură când le dau un pix. Deci jur, nu vorbim
de șpagă, vorbim de minime resurse. Ne dați și despărțitoare? Și puteți să ne dați și dosare? Și ne
mai dau și câte o agendă, mulțumim doamnă. Chiar nu avem. Și când le-am mai dat și un top de
hârtie s-au închinat. Deci nu, așa ceva… Se bucură și de o masă dacă le dai.
Deci nu au resurse. Nu, nu au resurse. Dar știu că nu de mult s-au schimbat alea că numai ieri
mergeai cu discheta și cu nebunii din astea, să nu te duci cu CD-ul.
Dar pe mine mă deranjează, sunt oameni și oameni, deci nu... la sectorul X unde sunt eu sunt două
doamne, cu care m-am împrietenit, de-a lungul timpului le-am dus multe cutii de bomboane, cafea
și nu mă duc decât la ele. Mă cunosc, evit să nu mă vadă, șefa, și mă duc, mai îmi arată cu degetul,
taie aici și mai fă nu știu ce, încercuiește, du-te afară, așa se rezolvă, trebuie să te duci de-a lungul
timpului, să te cunoască pentru că altfel nu rezolvi nimic. Și ești la mâna lor. Altfel reveniți, la
revedere, drum bun.
Și pe noi pentru contribuabili... la fel nu s-a schimbat nimic. Adică se acceptă încă plocoane. Nu s-a
schimbat nimic. Foarte rar ajung la administrația financiară. Când am câte o problemă, când mă
cert cu ei că nu știu ce mi-au făcut sau așa. Că rezolvă contabila. Calea este bătătorită, știe unde
merge și exact unde merge cu ce spune... s-a dus înainte și a luat înainte câte o cutie de bomboane
sau știu eu ce o fi dus acolo, în sfârșit este problema ei nu mă interesează pe mine, dar eu când am o
problemă din asta sau să întreb ceva.
325
Scrie în birou că nu se acceptă atenție, dar e așa, ostentativ. Dacă mergi cu o problemă și mergi cu o
ciocolată, dacă dai știi că rezolvi mai repede. Chiar dacă scrie acolo că nu se primesc atenții, ar
trebui un avertisment, atenție, aici se primesc atenții. Ai văzut că de 3 ori nu zice nimic, îți zic fetele,
du-te și pune o cafea pe masă și gata, brusc se mișcă.
La ANAF mi-a spus așa... dar data viitoare haide să faci și tu procesul verbal... să faci și tu. Acum...
Știu că înainte era mai rău. Acum chiar la ghișeu se știe. Iar în rest, plicul îl dai printre acte, se știe.
Că nu are cum că este cameră. Asta este mai complicat. Asta prin intervenții funcționează mai bine
pentru că sună direct pe șefa și știe că vine firma x, nici nu mai treci pe la ghișeu, ți se rezolvă.
Deci, faptul că eu mă duc într-o instituție de stat care e rigidă și decât să mă duc la ghișeu să mă
umilească funcționarul trebuie să-mi găsesc o cunoștință prin altă cunoștință, prin altă cunoștință,
ca să mă rezolve repede, deși pierd mai mult timp în lanțul ăsta, dar prefer să o fac, că măcar așa
îmi vorbește cineva drăguț, chiar dacă l-a rugat cineva să... Asta e o metodă inadmisibilă.
Mie nu mi s-a părut că le este frică. Eu de exemplu dacă am avut de plătit o amendă care era
corectă, că nu am cumpărat nu știu ce, am pus plicul printre acte și l-a și pus deoparte. Adică l-a luat
fără probleme. Că înghețasem, cu toate camerele de vedere, adică nu mi s-a părut că ar avea vreo
frică, n-a vrut să-i dau mai puțin bani, cât să plătesc amenda. Și mi-a pus ștampilă...
Eu am avut o contabilă care nu și-a făcut treaba, nu mi-a depus bilanțul. M-am dus la finanțe, ar fi
trebuit să îmi dea amendă cam 1.000 lei pentru întârzierea depunerii bilanțului. Un domn de la
finanțe mi-a sugerat să îi dau 250 lei ca să mă scutească de această amendă. Am dat 150 lei și s-a
rezolvat.
Mie nu mi s-a sugerat, mie mi s-a spus direct, că eu cred că sunt și mai grea de cap. Mi s-a spus. Ți
se spune cât trebuie să dai, așa este. Atât de costă. Da. Altfel amendă.
TVA-ul e o situație sensibilă la corupție. Înainte, rambursările de TVA se făceau preferențial. Dacă
voiai să iei musai și știai pe cineva de la finanțe care îți făcea controlul repede și nu așa de
amănunțit. Deci așa, că făceai controlul. Deci cu acel control și atunci peste capitolul respectiv nu se
mai trecea. Deci s-a făcut rambursarea, a fost controlat, a fost proces verbal... Ți-ai primit banii...
Primim banii, nu mai avea cine să mai intre o dată peste ei controlul. Acum nu mai e chiar așa… Plus
că am auzit că inspectori – nu de la noi –, inspectori fiscali au lucrat cot la cot cu cei care făceau
evaziune fiscală pe TVA, deci cu facturile alea fictive, care erau plimbate de la țigani de nu știu pe
unde, deci erau înregistrate... Era un lanț de ăsta și se solicita rambursare... Păi, cred că marea
evaziune nici nu se poate face fără ăia de la ANAF. Deci se cerea rambursarea de TVA, inspectorul
mergea și-i făcea controlul sumar, deci fără să verifice.
Se practică la scară largă și conflictul de interese, că angajatele de la Finanțe țin contabilități. Deci,
așa pe șestache, pe... Sigur că e. Concurență neloială, nu?
Știți cum se procedează? Contribuabilul are un control, o inspecție de la finanțe. Dacă eu, contabila,
nu sunt de față la controlul respectiv, cei de la control, dacă firma este bună și are un potențial, au
tendința de a-mi lua firma. Adică de a-mi lua contabilitatea și de a se ocupa ei de ea, cei de la
finanțe, la negru. Că ei spun „Ok. E proastă contabila ta, că, uite, nu ți-a făcut lucrul ăsta”, dar este
un lucru de doi lei... adică dacă omul nu știe, că nu e contabil, de aia și-a și angajat firmă de
contabilitate, zice „Doamne, ce nenorocire!”. Zice „Uite, pentru asta puteai să iei până la 100 de
milioane amendă”, da? Și, după aia, vine la mine și zice „Doamnă, nu vreau să mai îmi țineți
326
contabilitatea”, „Ok”. Nu ai ce să faci. Sunt firme de contabilitate care sunt favorizate și cu asta,
basta. Dar de ce? Nu știți?! Când vezi rata profitului la o firmă foarte repede și știi să o calculezi și
vezi că este destul de mare, evident că și... Și vezi și omul că poate fi manevrat, pentru că nu toți pot
fi manevrați... Eu am și firme care au zis „Nu!”, adică oameni care au mers în continuare cu mine –
s-a stabilit un nivel de încredere. Deci angajații finanțelor țin contabilități prin intermediul unor
firme de contabilitate protejate.
Am avut o cunoștință care avea pe cumnata șefului de la ANAF contabilă. La un moment dat și-a dat
seama la o expertiză pe care a cerut-o că nu îi ține corect contabilitatea, că nu mai era la curent cu
foarte multe lucruri. Încercând să o dea afară, i-au venit trei controale și în final i-au închis complet
firma. Deci l-au zăpăcit, dacă a vrut să o dea afară, a avut tupeu să se certe cu ea și te concediez
pentru că nu știi legislația asta, asta și asta. Uite pe bună dreptate, a cerut control de fond, a venit și
și-a reglat toate problemele, au venit atât de multe controale că într-un final și-a închis firma.
Că vii din partea cuiva care este prieten de-al cuiva care a fost nu știu ce și care și în provincie mai
este o modă, toate firmele, 90% sunt ținute de către... contabilitatea este ținută de ANAF prin alte
firme. Sau de nevestele celor din... Oficial nu este. Și atunci poate că este foarte bine făcută
contabilitatea. Dar o rudă de gradul întâi... tot conflict de interese ar trebui să fie. Nu știu care este
legea, până la ce grad e. Este conflict de interese clar. Au găsit ei o variantă. Ține soția, spune că
ține soția și de fapt...
Și mai ales când se știe că dacă îl am pe acela de la ANAF contabil nu mai am controale și eu vin la
tine, care chiar dacă ții bine contabilitate oricum nu mă interesează și se știe și se și întâmplă.
Depinde cum se fac angajările, dacă îți angajezi toată familia acolo, este clar conflict de interese.
Dacă faci contabilitate și tu ești inspector fiscal, este iarăși conflict de interese. Dacă își permit tot al
doilea să aibă firmă, nu mi se pare ok.
Depinde de cine-ți vine în control. Deci au și ei o doză mare de apreciere la chestia asta.
Subiectivism. Foarte mare. Deci te lasă pe tine să apreciezi, dar și pe inspectorul ăla. Deci, practic tu
ajungi să negociezi, ajungi să negociezi cu ăla, să-l convingi că e așa. Și dacă nu-l convingi, ajungi în
instanță și decide judecătorul. Din cauza asta... Asta am vrut să spun, că foarte multe procese sunt
pe rol pe tema proceselor verbale din control. Exact pentru aceste discuții, că ai ajuns la mâna lor.
Da, ei interpretează într-un fel, tu le-ai văzut când le-ai făcut în alt fel. Le dă posibilitatea celor din
control să facă estimări. Estimări asupra sumelor pe care trebuia să le dai la bugetul de stat. Nu, că
dacă nu ai documente, poți să faci estimări. Și atunci, acolo, mai ales că-s estimări, vă dați seama că
subiectivitatea este foarte mare și atunci nu ai cum să...
Controalele astea trebuie făcute din birou de la ei, nici măcar să nu... Deci din punctul de vedere al
actelor. Atâtea informații se dau, foarte multe informații, care, dacă le pui cap la cap, în principiu
acolo... Nu trebuie să interacționezi, numai transmiți că acolo ai greșit și să refacă și să se
conformeze. Dacă nu, aplici... Da. Iar dacă sunt probleme mari, acolo da, cu totul. Trimiți echipă. Nu
numai TVA; cu tot.
Pe vamă, la țară, la o amărâtă de stație GPL, știm că la 6 luni trebuie să vină controlul la vamă, care
pe lângă faptul că mă controlează și știm că normal că atunci când vin în control logic că ești în
regulă sau așa ar trebui, vor..., știm clar, și știm că la un an vine nu știu ce, la doi ani... știm exact
când trebuie să vină. Și cât trebuie dat. Da, și cât. Dar contestații puteți face la controale? Da, dar te
judeci cu statul. Câștigi, dar nu poți să... Vă dați seama! Câștigi în instanță un proces cu ANAF-ul, îl
327
câștigi și, după aia, nu mai vine tipul care... I-ai dat o bilă neagră la dosar. Bun. Mergem în instanță,
îl dăm în judecată, câștigăm. Tipul care are... i se duce o bilă neagră la dosarul lui. Zice „Băi,
Cutărică, du-te la ăla, că uite ce mi-a făcut mie – m-a distrus, mi-a făcut o...” Adică vă treziți cu alte
controale pe cap și tot timpul... Logic. Nu iau mită, dar dau amenzi. Îți dau 100 de milioane în loc să
îți dea 10. Eu cunosc o situație. La o firmă i-a dat 300 de milioane. A dorit să facă o contestație și s-a
dus la doamna directoare, i-a zis „Ok. Faceți contestație, dar o să vă trimit control la o săptămână și
o să luați nu 300, ci 600”. ȘI ASTA LI SE SPUNE DIRECT? Da. Da.
Aici sunt schimbări. Nu prea au curajul – zic –, că există, totuși, niște mecanisme și proceduri prin
care li se alocă cazurile, deci nu se face chiar... Există, sunt criterii. Da, da. Sunt criterii mai bine
stabilite decât înainte. Se fac acuma... Am înțeles că se fac controalele preliminare în care se obține
un anumit punctaj și un anumit grad de risc. Ba da, tot în funcție de... Și se trimite la Cluj, la Direcția
Regională de la Cluj. Deci ei stabilesc, de la Cluj se stabilește, nu cel de la Zalău face punctajul final.
De la Cluj se stabilește pe baza informațiilor pe care le transmite cel de la Zalău sau de la...
Sunt verigi slabe și aici, în partea asta, deci se pot face. Sunt anumite lucruri care pot fi factori
favorizanți ai corupției. La stabilirea punctajului, la cine decide controlul. Deci sunt mai mulți factori
acolo și pot fi favorizanți ai corupției.
Doamne ferește să soliciți rambursare de TVA. Vin pe control de fond zile întregi și apoi îți spun,
putem să vă dăm doar atât, jumătate din cât cereți. Total arbitrar. Și ce poți să faci?
La fel ca și cu Legea Amnistiei. De ce cei care au datorii în sold în urma unui control au trebuit să
plătească o anumită sumă la buget, nu au plătit-o, a venit Legea Amnistiei, cei care au pe sold
datoria respectivă, se șterge. Și eu, care am plătit ca să-mi pot continua activitatea, la mine nu se
șterge, nu-mi primesc banii înapoi, nu primesc dobânzi și penalități.
Eu vorbeam de faptul că sunt anumite societăți comerciale care efectiv au niște amânări la plată, ca
să zic așa, ceea ce, din punct de vedere concurențial, nu este normal, nu este... eu de ce am plătit în
fiecare lună la zi?... „Noi de ce am plătit și acum le dați la ăștia?”
Păi, da, nu au făcut în vara asta o chestie nesimțită din asta, că îi scutește de nu știu ce penalități și
dobânzi pe ăia care-și plătesc până la sfârșitul anului. Deci asta e pentru o clientelă... Bun; și atunci
nu sunt eu tentată să-mi las neplătit ca să scap de nu știu ce?
Da, și tot o formă de corupție mi se pare să nu existe prevederi legislative de control în perioada
chiar de reorganizare, de faliment, de ce-or fi ele. Da, deci acolo... nu mă gândesc la ăștia mărunți,
că te gândești la ăia care-și dau în faliment firme de anvergură mare.
Asta, legea e scrisă în cuvinte, nu în cifre. Unde o virgulă face diferența. Depinde, tu o interpretezi
într-un fel, cei de la Finanțe în alt fel. Lipsa de claritate în prevederile legale clar că acuma e... Lipsa
unor norme clare îi împiedică și pe ei să lucreze ca lumea și unitar și cunosc situații în care ei de aici
sunt puși în situații dificile, că nu știu cum să lucreze și dacă cer mai sus, „fă cum crezi”, ceva de
genul. Deci, lipsa de transparență în legi și de aplicare pragmatică a legilor duce cap–coadă la o
grămadă de probleme.
Cred că trebuie o viziune despre ce vrem să facem în următorii 5 ani, în următorii 10 ani noi, ca țară.
Vrem sau nu vrem. Și de aici se creează disfuncționalitățile. Și de aici se și creează posibilitatea
mituirii, că tu nu ai știut, eu nu am fost informat. „Hai să ne înțelegem! Nici eu nu am știut, dar hai,
șefule, ia de aici 5 milioane, du-te acasă liniștit” și așa mai departe.
328
Cei care sunt în control ăia ar trebui să aibă nu ca și la ghișeu; ăia ar trebui să aibă o sumă mult mai
mare, ca să nu fie coruptibili. Pentru că ei văd foarte multe acte cu valori foarte mari la anumite
societăți.
Și mizele sunt mari. Zice: „Stai un pic, eu fac control și eu mă duc acasă cu 100 de lei.” Eu nu sunt de
acord nici cu asta. Sigur, astăzi faci sau ceri tu să-ți dea cineva ceva, dar, de exemplu, credeți că la
Curtea de Conturi e justificat un salariu de 2.000 de euro la un inspector acolo, care dacă vrea vede,
dacă nu, nu? Ăla chiar merge la comandă și să fiu de acolo și să ia 2.000 de euro un inspector care
nu vede nimic.
Eu mă pun în situație. Dacă aș avea asigurat confortul financiar, nu știu dacă mi-aș mai bate capul
să negociez și să mă mai supun la un risc. Pentru ce?
În mod normal, ei... adică, nu știu cum a fost, dar în general ei tot timpul agenduța cu post it-ul lipit,
nu? Și ei vin pe o chestie, ei vin pe TVA și ei știu pe TVA, Doamne ferește să le pui o întrebare din
impozitul pe profit, la care ai nevoie de lămurire, că i-ai pierdut. Da. Deci, ăla care-ți vine pe impozit
pe profit, ăla e pe impozit pe profit, ălălalt e pe TVA, dar noi trebuie să le știm pe toate.
De ce zic eu că noi acceptăm ca și contribuabili să dăm șpagă, tocmai pentru că știm că nu suntem în
regulă. Deci ne certăm cu ei, facem contestații. Noi cumva și noi acceptăm asta și încercăm să dăm în
momentul în care nu suntem în regulă.
Dar sunt lucruri cu care nu poți să intri niciodată în legalitate. Te și amendează și te duci acolo la dată fixă
și le arăți. O firmă mică nu poate niciodată să fie în legalitate cu toate prostiile astea. Adică respectă
legea... Pentru că nu își permite să angajeze atâția specialiști.
Deci ANAF-ul întotdeauna va acționa discriminatoriu, pentru că într-o comunitate mică inevitabil
cunoști... Uite, eu cred că cunosc jumătate din Finanțele alea... Și eu îi cunosc. De 15 ani îi cunosc așa de
bine. Ar trebui să nu conteze. Dar contează.
Păi, dacă angajații nu ar avea familie, unchi, mătuși și... Să fie singur. Ar putea să-și facă munca. Nu ar fi
angajați de unchi, mătuși, bunici, tați în posturi... Așa. Nu ar trebui să răspundă favorurilor. Dacă nu ai
nici prieteni e perfect, că nu mai... Deci trebuie să fie singuri... Singur, izolat de societate... Da, ca să poată
să-și facă munca; un calculator. Și probabil că ar trebui să fie penalizați dacă favorizează. Nu mai au pe
cine favoriza dacă nu mai au părinți, frați, unchi, mătuși...
Potențiale măsuri care ar duce la prevenirea corupției în instituțiile din subordinea ANAF
Deci contabilitatea anglo-saxonă este în timp real, da? Astăzi faci – astăzi raportezi. La sfârșitul anului nu
mai spune nimic, da? Stocuri sunt ori devalorizate, ori, dacă nu, se vând, deci nu... Totul se reduce la ce
există pe teren. Nu sunt atâtea controale. Raportezi, îi dai. Se știe exact ce bani trebuie să dea
restaurantul, la începutul anului se știe ce bani trebuie să îți dea producția. Contabilii... Ei, contabilitatea
franțuzească se face după cum vrea omul. Dacă vrei, nu mai facem balanță lunar, că putem să o dăm și...
s-a dat lege – putem să o dăm anual sau numai când ne-o cere organul de control, deci eu nu sunt
obligată să îi fac balanță omului.
Deci, să-și educe funcționarii. Pregătirea lor. În primul rând, funcționarii nu înțeleg că ei servesc
cetățeanul... ca atitudine. Da, ca atitudine și ca nivel de informare. La nivel de cunoștințe. Și să te
informeze dacă ai greșit ceva, să-ți spună „Uite, pe viitor... Ai greșit acuma, pe viitor faci așa.” Să știe să-ți
329
spună, nu? Și, în primul rând – deci, în primul rând –, un funcționar de acolo lucrează pe o bucată, or,
săracul contabil, el trebuie să le știe pe toate.
Fă niște seminarii și discută practic, că m-ai întrebat tu ce se discută acolo, se discută modificările
legislative din luna respectivă: ce a apărut nou, ce întrebări sunt. De exemplu, când au apărut casele de
marcat, că trebuia să-ți afișeze nu știu ce panotaj, deci o grămadă de… Deci acolo se discută punctual pe
lege. Legea nu știu care, apărută în Monitor, ce prevede: să facem nu știu ce. Și omul nu înțelege exact ce
trebuie să facă, ce panotaj, ce trebuie să pună și atunci pune întrebări: cum trebuie să fie hârtia aia? Și-ți
spune că așa trebuie să fie.
Și mai există o problemă, ceea ce mie nu mi se pare normal: organelor de control li s-a dat plan de
amenzi. De încasări. Și automat eu sunt interesat să fac amenzi, să îți dau amendă – am, nu am dreptate.
Îți găsesc fie dopul de la sticlă, cum a zis dânsul, fie nu știu ce, îți dau amendă și automat încasez și eu 1,5.
Nu știu. Am înțeles că sunt niște sume de astea din total amenzi pe județ.
Și la noi se merge strict pe amenzi, ce nu este ok pentru că un agent în primă fază ar trebui avertizat, să
aibă timp să își remedieze anumite deficiențe care nu cu rea-intenție, din neștiință sau neinformare.
Dincolo nu e așa, vine, îți zice că nu ai asta, asta și asta, trebuie revizuit și ai termen. La noi vine din
prima.
Ar trebui ca instituțiile de control, în cazul în care nu sunt la punct cu o chestie tehnică să mă informeze,
să îmi dea termen și eu, dacă nu am îndeplinit acel termen pe care mi l-a dat, atunci pot să fiu sancționat.
330
ANEXA 12 – Rezultatele consultărilor cu experții
Brainstorming
Rugați în cadrul exercițiului de brainstorming să identifice principalul risc în activitatea ANAF și principala
vulnerabilitate care conduce la manifestarea acestui risc, experții au înclinat cu toții spre a spune că
principalul risc de la nivelul instituției este cel de necolectare a taxelor (de evaziune fiscală), iar principalele
vulnerabilități sunt legate de managementul instituțional, de lipsa de informații și de lipsa unui management
performant al resurselor umane. Corupția nu a fost identificată ca un risc decât indirect, efect al unui
management instituțional, și mai ales al informației și al resurselor umane cu lacune. Așadar, concluzia,
susținută și de răspunsurile obținute în cadrul chestionarelor Delphi și în dezbaterea prilejuită de panelul de
experți, este aceea că deficiențele de management generează vulnerabilități la corupție.
Rezultatele aplicării metodei Delphi și a panelului de experți
Capacitatea instituțională a ANAF și DGV
Structura instituțională complexă și lipsa aparentă de uniformitate a competențelor personalului pe diferite
domenii, atât în cadrul ANAF, cât și în relaționarea cu alte instituții, pot duce la situații în care un funcționar
fiscal să interpreteze eronat, în relația cu contribuabilul, prevederi normative pe care nu are expertiză,
creându-se astfel situații de abuz de poziție și corupție.
Structura organizațională este încă una destul de fărâmițată și atribuțiile destul de neclare. De
asemenea, adesea sunt invocate suprapuneri sau chiar opinii diferite din partea unor structuri ale
ANAF (de exemplu, Inspecția fiscală) și alte autorități cu atribuții în domeniu (Curtea de Conturi sau
chiar UCVAP), ceea ce duce la vulnerabilități la corupție prin potențiale abuzuri. Mai mult, este
neclar în ce măsură structura organizațională susține rolul ANAF în recuperarea prejudiciilor
rezultate din fapte penale, ceea ce duce la încredere scăzută în instituție.
De asemenea, a fost apreciată din perspectiva capacității instituționale și buna pregătire a resurselor umane
și specializarea acestora în cadrul instituției. O vulnerabilitate este însă fluctuația de personal.
Mai mult, experții au apreciat că, în cadrul mai larg al disfuncționalităților sistemului de salarizare din
instituțiile bugetare, există o vulnerabilitate la corupție generată de salariile relativ reduse pentru personalul
ANAF cu pregătire, experiență și expertiză de specialitate remunerată substanțial în mediul privat. De
asemenea, percepția este că salariile sunt relativ reduse și prin raport la responsabilitățile ce trebuie asumate
de funcționarii fiscali.
Nu în ultimul rând, ANAF folosește încă foarte puțin resursele informaționale pe care le deține, le culege și la
care are acces de la contribuabili. Chiar dacă această situație urmează să se schimbe odată cu implementarea
RAMP, există un nivel relativ crescut de neîncredere în capacitatea sistemelor create de a utiliza informațiile
disponibile, cel puțin la începutul funcționării lor (în primii ani după operaționalizare), dată fiind experiența
actuală de utilizare limitată a datelor.
Este un punct slab inexistența unui sistem IT integrat, slaba automatizare a proceselor și gradul încă
mic de informatizare a relației dintre ANAF și contribuabili (dincolo de componenta de declarații).
În același sens, s-a constatat că dezvoltarea unui sistem informatic de gestiune a informațiilor trebuie să fie
dublată de achiziția echipamentelor TIC de capacitate mare care să poată gestiona fără sincope bazele de
date existente și cele care urmează să fie dezvoltate la nivelul ANAF.
331
În ceea ce privește a doua componentă a capacității instituționale (dincolo de resursele alocate, analizate
anterior) respectiv independența/autonomia instituțională, s-a apreciat în cadrul dezbaterilor dintre experți
că aceasta este suficientă din punct de vedere normativ, dar că există practici de conflicte de interese și trafic
de influență, unele deja dovedite de instanță, care afectează ANAF. Astfel, prin comparație cu alte state
europene, subordonarea organului fiscal Ministerului de Finanțe este văzută ca o bună practică. Chiar dacă
există și cazuri de autonomie a instituțiilor omoloage ANAF, cu răspunderea lor direct în fața Parlamentului,
acestea sunt minoritare la nivel european și nu asigură coerența formulării, implementării și evaluării
politicilor publice în domeniul fiscal, financiar și economic. Astfel că păstrarea ANAF în structura MFP este
văzută ca fiind foarte importantă din perspectiva acestei coerențe a politicilor, atât de necesare la nivel
macroeconomic și care reprezintă un element fundamental în prevenirea marii corupții sistemice (ce poate
avea efecte la nivelul reglementărilor).
Dincolo de acest nivel al politicilor publice, în practică, autonomia instituțională ar trebui asigurată prin
eliminarea intruziunilor partidelor și oamenilor politici în activitatea curentă a instituției. Dar experții au
observat că există încă destul de multe cazuri cunoscute public care arată că se practică încă numirile politice
sau trucarea concursurilor pentru ocupare unor funcții de conducere în instituție pentru asigurarea unor
influențe politice, atât la nivel central, cât și la nivel local. Chiar dacă unele dintre aceste cazuri se află încă în
curs de urmărire penală, neexistând condamnări definitive.
Guvernarea internă instituțională a ANAF și DGV
Guvernarea internă instituțională, la care ne vom referi în ceea ce urmează, poate fi așadar serios afectată de
recrutările politice, dar acestea nu sunt singura cauză a unor practici manageriale ce generează vulnerabilități
la corupție, în opinia experților.
În ceea ce privește transparența la nivelul ANAF, aceasta se înscrie în cadrul general de la nivelul instituțiilor
publice guvernamentale, prin respectarea formală a reglementărilor ce asigură transparența, dar nefiind
observată o atitudine proactivă în consultarea factorilor interesați și organizarea unor dezbateri care să poată
aduce îmbunătățiri necesare actelor normative propuse.
Ca și în alte instituții, transparența este respectată și implementată la nivel FORMAL. Ordinele și
alte reglementări ale ANAF trebuie incluse în politica generală de transparență a MF. Acest lucru
presupune ca reglementările ANAF să fie dezbătute public cu persoanele interesate, actele
normative și politicile publice trebuie să beneficieze de evaluarea impactului iar acestea trebuie
dezbătute transparent în Ședința de Guvern după ce au fost promovate în Ședința Pregătitoare. În
prezent, transparența ANAF nu este mai mică sau mai mare decât a ministerului din care face parte.
Punctual, deși există destul de multe informații disponibile, la o parcurgere simplă a website-ului
www.anaf.ro s-a constatat că există o serie de informații necesare pentru opinia publică încă indisponibile.
De exemplu, situația bunurilor provenite din confiscări nu are o situație/bază de date coerentă.
Informațiile ex-officio sunt reduse ca număr, website-ul poate fi îmbunătățit cu un acces mai bun la
informația de la nivel regional (ANAF).
Apreciem disponibilitatea unor informații (inclusiv în format deschis), însă ar fi necesară o mai bună
detaliere a datelor colectate de ANAF (spre exemplu, venituri bugetare detaliate, inclusiv la nivel
teritorial sau pe categorii de contribuabili).
Nu în ultimul rând, experții au apreciat necesitatea de a face disponibile public o serie de documente
procedurale legate de modul de relaționare dintre ANAF și contribuabili.
O mai bună transparență este necesară pe partea operațional-procedurală, pentru a fi evitate
potențialele controale subiective sau abuzive.
332
Există încă multiple situații în care inspectori fiscali din cadrul ANAF își motivează decizii importante
având în vedere acte cu caracter intern necunoscute contribuabililor (cum ar fi așa-numitele Ordine
cu caracter intern, nepublicate în „Monitorul Oficial”, ori metodologii cu caracter intern care în
multe situații sunt opuse actelor normative cu forță juridică superioară).
Chiar dacă publicarea integrală a unor astfel de proceduri sau metodologii nu ar fi oportună, este necesar ca
ANAF să fie proactiv în a face disponibil oricărui contribuabil care intră în contact cu funcționarii fiscali și
vamali care este conduita și care sunt acțiunile la care acesta este îndreptățit și care sunt comportamentele
abuzive pe care ar putea și trebui să le reclame.
Pe de altă parte, în ceea ce privește procedurile, experții au fost de acord că este absolut necesară
reglementarea, fie la nivelul unor ghiduri, fie prin legislație secundară a modului de aplicare a sancțiunilor
proporțional cu încălcările constatate. Dat fiind că variația dintre limitele minime și maxime ale sancțiunilor
prevăzute de lege este foarte mare, pentru a evita posibile abuzuri și oportunități de coluziune între
contribuabili și funcționarii fiscali este necesară reglementarea oficială a cutumelor folosite în general în
adaptarea proporțională a sancțiunii amenzii aplicate la gravitatea abaterii constatate.
S-a apreciat unanim că responsabilizarea funcționarilor fiscali trebuie să fie gândită în paralel și în corelație
cu sistemul de recompensare a acestora. S-a constatat în acest context că mecanismele de motivare,
monitorizare și responsabilizare a personalului lipsesc la nivelul ANAF, așa cum de altfel lipsește în toate
instituțiile publice un sistem de monitorizare și recompensare sau sancționare a funcționarilor pe baza
competențelor și performanțelor lor. Este necesară așadar implementarea la nivelul întregului sistem
administrativ a unei legi unitare a salarizării, care să includă o parte fixă a salariului (cea mai mare parte),
raportat la poziția ocupată în organigrama instituției, legată astfel de responsabilitățile acordate și mai multe
părți variabile, în funcție de competența și performanțele salariatului (evaluate independent și în corelație
periodic pe baza unei grile obiective) și în funcție de vulnerabilitatea la corupție a poziției ocupate.
Mecanismele de remunerare nu sunt transparente, așadar este dificil de comentat asupra eficienței
lor. Percepția este că salariile sunt relativ reduse comparativ cu răspunderea asumată, ceea ce
implicit poate duce la corupție. Orice asemenea mecanisme de responsabilizare și de recompensare
a personalului ANAF trebuie bazate strict pe criterii de competență profesională și nu pe baza
cuantumului sumelor colectate din activitatea de inspecție fiscală. Aceste criterii trebuie să fie clare
și transparente, să prevadă în mod clar componenta de răspundere individuală a fiecărui angajat
ANAF.
Remunerarea personalului ANAF și al DGV trebuie realizată pe bază de performanță, ceea ce în
prezent nu se petrece. Acest lucru presupune existența anterioară a unei structuri de planificare
strategică și bugetară bazate pe Key Performance Indicators. Aceștia pot asigura o responsabilizare
a personalului, în baza unor task-uri clare, resurse clar alocate. Este așadar dificil să evaluăm
suficiența salarizării din prezent. În condițiile în care nu se cunosc foarte clar țintele și se lucrează în
funcție de ținte globale/politice, de exemplu „creșterea colectării cu x% pentru ca România să nu
intre în procedura de deficit excesiv”, atunci nu se poate vorbi de remunerare corectă a
funcționarilor fiscali.
A întrunit consens ideea că recompensarea funcționarilor fiscali direct proporțională cu valoarea creanțelor
fiscale colectate sau recuperate nu încurajează integritatea, ci mai degrabă corupția, generând abuzuri. Dar
nici evaluarea globală a instituției în raport cu gradul de colectare a taxelor și impozitelor nu este considerată
un sistem eficient de încurajare a responsabilității funcționarilor fiscali și vamali și de prevenire a corupției în
instituție.
333
A fost apreciată de către experți existența unei direcții generale dedicate integrității ca instrument pentru
realizarea și implementarea tuturor mecanismelor de asigurare a integrității (standardul de control
intern/managerial 1 conform Ordinului 400/2015). De asemenea, din perspectivă structurală este apreciată
atât existența Direcției Generale Antifraudă Fiscală, ca departament specializat, cât și campaniile de acțiuni și
de comunicare ce însoțesc acțiunile direcției cu scopul prevenirii evaziunii fiscale și pe cale de consecință și a
limitării numărului de ocazii pentru apariția corupției la nivelul instituției.
O poziție și un rol mai puternice ale DGI și mai transparent prezentate sunt însă necesare din perspectiva
experților.
Rolul Direcției Generale de Integritate din cadrul ANAF este neclar, pentru că nu există transparență
în privința activității sale, nu există date (cumulate) publicate oficial de această Direcție pentru a
putea avea o părere concretă asupra existenței/activității/rolului său.
Direcția generală de integritate este puțin vizibilă, ceea ce face ca și potențialul rol al acesteia să fie
scăzut (de exemplu, contribuabilii nu știu că pot raporta cazuri de corupție ale funcționarilor ANAF
către aceasta).
Rolul DGI este unul coerent cu prevederile SNA și nevoia de a avea un climat intern bazat pe
integritate. Pentru a putea avea un rol- cheie în îmbunătățirea instituției și a susține la rândul său
obiectivele de creștere a colectării fiscale și a prevenirii corupției în rândul agenților economici pe
componenta de fiscalitate și taxare, Direcția trebuie să aibă atribuții și un rol puternic la nivelul
organizației, prin implicarea sa nu doar în planificare, ci și în managementul operațional: participare
la controale comune cu echipe de control, efectuarea de controale suprapuse, prin sondaj, pentru a
verifica integritatea echipelor de bază, aplicarea Anexei 2 a SNA și identificarea anuală a
vulnerabilităților la corupție.
Îndeplinirea rolului specific al ANAF
Un element important din punctul de vedere al diminuării riscului de corupție la nivelul ANAF este creșterea
gradului de conformare voluntară. În acest caz, un element de vulnerabilitate (deși nu singurul) este
birocrația mare, care predispune chiar un contribuabil de bună-credință la greșeli.
În acest sens, din perspectiva comunicării dintre ANAF și contribuabili, experții au apreciat că aceasta este
încă limitată. Dată fiind opacitatea, instabilitatea și complexitatea legislativă în materie fiscală, un rol
deosebit de important ar trebui să îl aibă funcționarii fiscali în îndrumarea contribuabililor mici și mijlocii
(spre deosebire de marii contribuabili care au capacitatea de a organiza sau contracta servicii specializate de
consultanță fiscală).
Transparența efectivă a ANAF față de contribuabili este încă redusă. Cu excepția unor comunicate
de presă, rolul de îndrumare al ANAF încă lipsește în practica largă, iar atitudinea de prevenire de
asemenea, punându-se accent doar pe rolul coercitiv și de control.
De asemenea, o altă soluție luată în discuție de experți pentru creșterea gradului de conformare voluntară a
fost simplificarea procedurilor de calcul/declarare a obligațiilor fiscale. S-a agreat că o bună modalitate de a
gândi simplificarea ar fi prin colaborare directă cu agenții economici corecți, care pot să comunice direct care
sunt elementele din procedurile actuale care le pun cele mai mari probleme și care ar trebui simplificate.
Pe de altă parte, rezultatele consultărilor cu experții conduc către recomandarea limitării contactului direct
dintre funcționarii fiscali și contribuabili și către creșterea nivelului de monitorizare și supraveghere a
activității funcționarilor fiscali, prin implementarea unui sistem informatic integrat de management al
activităților și informației. S-a remarcat așadar ca recomandare:
334
Reducerea semnificativă a contactului fizic între contribuabili și organele ANAF, în special prin
asigurarea unui grad foarte ridicat de informatizare/automatizare a proceselor, a evidențelor
fiscale, a procedurilor de control a contribuabililor etc.
Chiar dacă această situație este vizată de mai multe proiecte implementate la nivelul ANAF și există
premise solide că se fac progrese, există un nivel relativ crescut de neîncredere în capacitatea sistemelor
create de a utiliza informațiile disponibile, cel puțin la începutul funcționării lor (în primii ani după
operaționalizare), dată fiind experiența actuală de utilizare limitată a datelor. De asemenea, s-a pus
întrebarea modului de asigurare a integrității la nivel instituțional până la momentul la care Sistemul
Informatic Integrat de Management al Veniturilor va deveni operațional.
335
ANEXA 13 – Studiile de caz
Studiul de caz 1
1. Ipoteză
Între 2007 și 2009, Ovidiu-Cristian Tămășan, Călin-Dan Grebleș, Robert-Daniel Kadlec, Remon-Adelin Deac,
Ghiță-Viorel Paul, Crina-Smaranda Abrihan, Daniel Cornea și Radu Bancoș, angajați în cadrul serviciilor de
inspecție fiscală ale D.G.F.P. Maramureș, s-au asociat pentru a obține sume de bani provenind atât din
rambursări ilegale de TVA, cât și din luare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu contra intereselor
publice.
Cei zece funcționari publici ocupau posturi de la toate nivelurile ierarhice ale serviciilor de inspecție:
inspector sau consilier, șefi de serviciu, șef administrație adjunct cu atribuții de coordonare și control al
activităților de inspecție fiscală și, într-o anumită perioadă, Ovidiu-Cristian Tămășan a ocupat funcția de
director executiv al D.G.F.P. Maramureș. Ei au atras numeroase societăți comerciale, prin intermediul cărora
erau solicitate rambursări de TVA. După ce societățile comerciale primeau banii de la bugetul statului,
funcționarii solicitau de la administratorii acestor societăți să le predea în totalitate sau cea mai mare parte
din aceste sume de bani.
Societățile comerciale care furnizau facturi fictive erau în general societăți ai căror administratori aveau
diverse relații cu inspectorii fiscali în cauză. Cele care au acceptat, voit sau nevoit, să înregistreze facturile
fictive și să solicite rambursările ilegale de TVA au fost selectate pe baza informațiilor fiscale pe care le
dețineau, în virtutea atribuțiilor de serviciu, inspectorii fiscali implicați.
Ghiță-Viorel Paul și Dan Bucată s-au implicat și ei în activitățile inspectorilor. În calitate de administratori la
diferite societăți comerciale, ei au participat cu rea-credință la stabilirea taxelor sau contribuțiilor față de
bugetul de stat, obținând fără drept sume de bani cu titlul de rambursări sau restituiri de la buget. De
asemenea, cei doi au evidențiat în actele contabile și în documentele legale ale societăților comerciale pe
care le administrau cheltuieli fictive pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale. În decembrie 2007 și
în toamna anului 2008, Emil-Sorin Achim a aprobat sau a creat condițiile aprobării rambursării ilegale a unor
sume de bani reprezentând TVA cu ocazia efectuării unor inspecții fiscale sau controale la două societăți
comerciale. În 2008, Dorel Mariș a evidențiat în actele contabile și în documentele legale ale unei societăți
comerciale cheltuieli fictive pentru a eluda plata obligațiilor fiscale. De asemenea, a falsificat facturi fiscale și
chitanțe pentru a fi înregistrate în contabilitatea acelei societăți.
Nu toate beneficiile obținute de cei zece funcționari erau în sume de bani. În martie 2008, Ovidiu-Cristian
Tămășan a cerut prin intermediul lui Robert-Daniel Kadlec ca administratorul unei societăți comerciale să îi
execute o instalație de încălzire în valoare de 2.500 euro ca să ignore abaterile fiscale ale acestuia de care
avea cunoștință. În noiembrie a aceluiași an, Robert-Daniel Kadlec a pretins de la administratorul unei alte
societăți comerciale 70.000 lei din care a primit efectiv suma de 25.000 lei, pentru a ignora abaterile fiscale
de care avea cunoștință. Tot Kadlec, în 2008, i-a dat lui Daniel Cornea 1.000 de euro pentru ca acesta să dea
suma mai departe unor auditori publici externi la Camera de Conturi Maramureș, pentru a-i determina pe
aceștia să nu constate ilegalitatea rambursărilor de TVA efectuate în anul 2007 la o societate comercială și
încălcarea atribuțiilor de serviciu de către funcționarii publici în cazul acestor rambursări ilegale de TVA. Tot
Cornea a primit de la inculpatul Kadlec suma de 5.000 lei pentru a aproba în timp scurt rambursările de TVA
la o societate comercială și a nu constata abaterile fiscale de care avea cunoștință.
336
Funcționarii în cauză au încercat să ascundă natura banilor obținuți din faptele lor de corupție în diverse
moduri. Astfel, în 2008, Călin-Dan Grebleș, pentru a ascunde proveniența sumelor de bani rezultate din
comiterea de infracțiuni, a cumpărat un autoturism marca Mercedes Benz ML500 și a construit o casă, fără
însă a avea autorizație de construcție. Robert-Daniel Kadlec, Remon-Adelin Deac și Ghiță-Viorel Paul au
schimbat și au transferat sume de bani prin conturi bancare.
Activitatea infracțională a acestor zece funcționari publici a generat un prejudiciu bugetului de stat în valoare
de 12.395.723 lei, echivalentul a 3.300.000 euro, din care au fost recuperați inițial 6.968.539 lei.
2. Rezolvare
Infracțiunile de care au fost acuzații cei zece sunt următoarele:
Ovidiu-Cristian Tămășan – asociere pentru săvârșirea de infracțiuni; luare de mită; abuz în serviciu
contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau
pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată; complicitate la rambursare de TVA, în formă
continuată; complicitate la infracțiunea de fals în contabilitate, în formă continuată;
Călin-Dan Grebleș – asociere pentru săvârșirea de infracțiuni; abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj
patrimonial, în formă continuată; complicitate la rambursare de TVA, în formă continuată;
complicitate la infracțiunea de fals în contabilitate, în formă continuată; spălare de bani;
Robert-Daniel Kadlec – asociere pentru săvârșirea de infracțiuni; furt, în formă continuată; luare de
mită; complicitate la infracțiunea de dare de mită; trafic de influență; abuz în serviciu în formă
calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată;
șantaj; fals material în înscrisuri oficiale; uz de fals; fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă
continuată; instigare la rambursare ilegală de TVA, în formă continuată; instigare la fals contabil, în
formă continuată; spălare de bani;
Daniel Cornea – asociere pentru săvârșirea de infracțiuni; luare de mită; dare de mită; abuz în
serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine
sau pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată; complicitate la infracțiunea de
rambursare ilegală de TVA, în formă continuată;
Remon-Adelin Deac – asociere pentru săvârșirea de infracțiuni; abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj
patrimonial, în formă continuată; complicitate la infracțiunea de rambursare ilegală de TVA, în formă
continuată; complicitate la infracțiunea de fals contabil; spălare de bani;
Crina-Smaranda Abrihan – asociere pentru săvârșirea de infracțiuni; abuz în serviciu contra
intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul
un avantaj patrimonial, în formă continuată; complicitate la rambursare ilegală de TVA, în formă
continuată;
Emil-Sorin Achim – două infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul
public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, din care una în formă calificată;
complicitate la infracțiunea de rambursare ilegală de TVA, în formă continuată;
Dorel Mariș – fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată; fals contabil; participație
improprie la infracțiunea de evaziune fiscală;
Ghiță-Viorel Paul – rambursare ilegală de TVA, în formă continuată; evaziune fiscală, în formă
continuată; fals contabil, în formă continuată; spălare de bani;
337
Dan Bucată – rambursare ilegală de TVA, evaziune fiscală și fals contabil, toate în formă continuată.
În data de 30 ianuarie 2012 a fost dată sentința pentru trei dintre cei zece funcționari. Astfel, Daniel-Robert
Kadlec s-a ales cu o condamnare cu executare la 4 ani și 6 luni de închisoare, Crina-Smaranda Abrihan a
primit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, iar omul de afaceri Dan Bucată a primit o pedeapsă de 3 ani
închisoare, cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani. În 2015, Ovidiu-Cristian
Tămășan a fost condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare cu executare în regim de detenție.
Pedeapsă cu executare a primit și Călin-Dan Grebleș, condamnat la 5 ani de închisoare pentru comiterea
infracțiunii în legătură directă cu infracțiuni de corupție de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni și tot la 5
ani pentru comiterea infracțiunii de corupție de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
El a mai primit o condamnare de 5 ani de închisoare pentru comiterea, în asociere, a infracțiunii de
complicitate la obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul
general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat și una de 5 ani de închisoare pentru
comiterea infracțiunii de spălare de bani. I se aplică pedeapsa cea mai grea, de 5 ani de închisoare cu
executare în regim de detenție.
Daniel Cornea a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru comiterea infracțiunii în legătură directă cu
infracțiuni de corupție de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, una de 3 ani de închisoare pentru
comiterea infracțiunii de dare de mită, una de 5 ani pentru comiterea infracțiunii de corupție de abuz în
serviciu contra intereselor publice în formă calificată, și una de 5 ani pentru comiterea, în asociere, a
infracțiunii de complicitate la obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri
de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidate. El are de executat
pedeapsa cea mai grea, de 5 ani de închisoare cu executare în regim de detenție.
Viorel Paul Ghiță a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru comiterea, în asociere, a infracțiunii de
obținere, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat
ori compensări datorate bugetului general consolidat, un an și 10 luni de închisoare pentru comiterea
infracțiunii de evaziune fiscală și doi ani pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani. El are de executat 3
ani de închisoare în regim de detenție.
Adelin-Remon Deac, Sorin-Emil Achim și Dorel Mariș au primit pedepse cu suspendarea executării.
3. Impact asupra instituției, vulnerabilități și riscuri manifestate
Acest caz demonstrează că ANAF este vulnerabilă la formarea grupurilor infracționale și demonstrează
necesitatea unui control mai riguros al activității angajaților, în special a celor care ocupă poziții de
conducere.
Studiul de caz 2
1. Ipoteză
Omul de afaceri clujean Liviu Florian a intrat în 2005 în „Top 300 Capital” al celor mai bogați români, averea
sa fiind estimată la 18–20 milioane de dolari. Cea mai importantă afacere a sa era Agropflip, ferma de porci
de la Bonțida. În 2009, el a cerut și primit de la inspectorul vamal Nicoleta Dobrescu suma de 130.000 euro.
În schimbul banilor, Liviu Florian i-a promis Nicoletei Dobrescu că, în baza influenței pe care o avea asupra
șefului Autorității Naționale a Vămilor (ANV), Radu Tudor Mărginean, va fi delegată în funcția de șef al
Biroului Vamal Halmeu. Nicoleta Dobrescu i-a dat cei 130.000 de euro în mai multe tranșe, printr-un
intermediar, Ion Savu.
338
Liviu Florian s-a ținut de cuvânt: la data de 23 septembrie 2009, Nicoleta Dobrescu a fost delegată temporar
în funcția de șef al Biroului Vamal Halmeu prin ordin al șefului ANV. Florian a intervenit la șeful vămilor prin
intermediul lui Eugeniu Petrescu, membru PDL București, sectorul 5. Conform rechizitoriului, Nicoleta
Dobrescu a declarat că suma de 130.000 de euro a fost pretinsă pentru Partidul Democrat Liberal și pentru
Mărginean Radu Traian, șef al ANV și vicepreședinte al ANAF. Florian și Dobrescu au evitat pe cât posibil
întâlnirile directe și convorbirile telefonice între ei. Astfel, mita circula prin intermediari. Atât inspectorul
vamal Nicoleta Dobrescu, cât și omul de afaceri Liviu Florian își desemnaseră câte o persoană prin care să țină
legătura și prin care să dea/primească banii. Nicoleta Dobrescu l-a desemnat pe Ioan-Romeo Nițu, vânzător la
un magazin Duty-Free din Vama Halmeu, iar Liviu Florian pe Ion Savu, un mic om de afaceri. Pentru că
Nicoleta Dobrescu nu a reușit să facă rost de toți banii deodată, suma a fost dată în tranșe.
Pentru a strânge cei 130.000 de euro, Nicoleta Dobrescu a apelat la cămătari și la contrabandiști. Pe lângă
asta, ea și-a amanetat bijuteriile și a contractat un credit de nevoie personale.
În primăvara anului 2010, după încetarea delegării sale în funcția de șef de birou vamal, Nicoletei Dobrescu i
s-au cerut 300.000 euro pentru o delegare permanentă în aceeași funcție.
2. Rezolvare
Cazul a ieșit la iveală când Nicoleta Dobrescu s-a autodenunțat la DNA. În urma procesului, în martie 2014,
Liviu Florian a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 ani și 6 luni de închisoare cu
executare pentru trafic de influență. Nicoleta Dobrescu, împreună cu complicii Florin Dănuț Feher, Ioan
Romeo Nițu și Ion Savu au primit și ei sentințe de condamnare cu executare, de 2 ani și 6 luni.
3. Impact asupra instituției, vulnerabilități și riscuri manifestate
Acest caz demonstrează că ANAF are nevoie de un proces mai riguros și mai bine controlat de numire a
persoanelor în funcții de conducere.
Studiul de caz 3
1. Ipoteză
În noaptea de 5 spre 6 aprilie 2014, Cristian Flaviu Matei, un funcționar public din cadrul Biroului Vamal
Moravița, și Răzvan Nicu Darie, agent de poliție de frontieră la Punctul de Trecere Frontieră Moravița, au
lăsat intenționat să intre în țară două mașini pline de țigări de contrabandă, fără a le verifica conform
procedurilor în vigoare. Astfel, mașinile, care veneau dinspre Serbia, nu au fost oprite, ceea ce a împiedicat
sistemul automat pentru citirea plăcuțelor de înmatriculare să le vadă. Ulterior, nu a fost efectuat nici
controlul vamal, iar datele de identificare ale celor două autoturisme nu au fost înregistrate în fișele de
evidență ale autoturismelor.
2. Rezolvare
La 6 aprilie, în urma unor percheziții, cele doua autoturisme au fost găsite. În cele două vehicule s-au găsit
41.124 pachete de țigări, cuantumul prejudiciului cauzat bugetului de stat fiind de 473.720 lei.
Curtea de Apel Timișoara, unde s-a judecat cazul, a decis la 10.11.2015 o pedeapsă de 2 ani și 8 luni
închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani pentru
Cristian Flaviu Matei și o pedeapsă de 2 ani și 8 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata
unui termen de supraveghere de 3 ani pentru Răzvan Nicu Darie, pentru abuz în serviciu și complicitate la
contrabandă. Totodată, cei doi sunt obligați să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității, primul în
339
cadrul Consiliului Local Mădăraș sau a Consiliului Local Salonta, iar al doilea în cadrul S.C. Piețe S.A. Timișoara
sau S.C. Drumuri Municipale S.A. Timișoara. Pe lângă asta, ei au obligația de a plăti către ANAF – Direcția
Regională Vamală suma totală de 473.720 lei, reprezentând cuantumul prejudiciului cauzat bugetului de stat.
3. Impact asupra instituției, vulnerabilități și riscuri manifestate
Acest caz scoate în evidență necesitatea unei îmbunătățiri atât a sistemului automat pentru citirea plăcuțelor
de înmatriculare, cât și a modalităților de supraveghere a agenților vamali.
Studiul de caz 4
1. Ipoteză
Cornel-Ion Costea, fostul șef al Biroului Vamal Ploiești, Directorul Biroului Vamal Ploiești a fost prins în
flagrant delict în data de 24 februarie 2011 în timp ce primea suma de 10.000 lei, prin intermediar. Ulterior,
persoana de la care provenea mita l-a denunțat la DNA.
Conform rezultatelor anchetei, în perioada noiembrie–decembrie 2010 și ianuarie 2011, Costea a cerut
diferite sume de bani de la un denunțător, patron al mai multor firme care desfășurau activități de import–
export din Turcia. El a primit de la acesta, prin intermediar, o sumă totală de aproximativ 40.000–50.000 de
euro, pentru evitarea controlului fizic al camioanelor în vama Ploiești. Costea i-a mai cerut unui inspector
vamal din subordinea sa să accepte în mod nelegal prețurile minimale menționate de importatori în
documentele vamale, fără a solicita documente din care să rezulte prețurile exportatorilor, ceea ce diminua
obligațiile vamale ale importatorilor în cauză.
Conform DNA, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, Costea a cerut diferite sume de bani ca mită pentru
sine sau pentru alți lucrători vamali de la reprezentantul unor societăți comerciale. Acesta din urmă fiind un
fost coleg de serviciu, Costea a încălcat astfel și legislația privind conflictul de interese care interzice
funcționarilor publici orice interes în obținerea de foloase direct de la persoanele cu care a fost anterior în
raporturi de muncă.
2. Rezolvare
În iunie 2011, Cornel-Ion Costea a fost trimis în judecată pentru un al doilea dosar, în care era acuzat de
instigare la fals intelectual și conflict de interese.
În 2014, Cornel-Ion Costea a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită și fals
intelectual, după ce a fost prins în flagrant în timp ce primea 10.000 de lei.
Ulterior, la data de 23.10.2015, el a mai fost condamnat pentru luare de mită și instigare la comiterea
infracțiunii de fals intelectual la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendare pe durata unui termen de
încercare de 6 ani și interzicerea atât pe durata executării pedepsei, cât și pe o perioadă de 5 ani după
executarea acesteia, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a
ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa funcția de director vamal. Totodată, i-a
fost confiscată suma de 90.000 lei primită ca mită.
3. Impact asupra instituției, vulnerabilități și riscuri manifestate
Acest caz scoate în evidență în principal necesitatea unei îmbunătățiri a modalităților de supraveghere a
agenților vamali și vulnerabilitatea sistemului vamal în ceea ce privește verificarea documentației
importatorilor.
340
ANEXA 14 – Rezultatele analizei benchmark și a analizei multicriteriale
În timp ce comparația prezentată anterior reprezintă o evaluare calitativă narativă, pentru a facilita
comparaţia în reprezentări grafice, sistemului din fiecare ţară analizată i-au fost acordate scoruri pentru
fiecare criteriu analizat. Scorurile au rolul de a sumariza informaţia şi a ajuta la accentuarea punctelor forte şi
a celor slabe importante ale sistemului de integritate din agențiile fiscale comparate. În acest fel, este
posibilă identificarea cu ușurință a vulnerabilităților din România, mai ales a celor care își găsesc răspuns în
bune practici la nivelul celorlalte state.
În acest exercițiu de tip benchmarking au fost acordate, pentru fiecare criteriu scoruri pe o scală de la 1 la 5,
similar metodologiei de evaluare a sistemului naţional de integritate propusă de Transparency
International. Pentru fiecare criteriu au fost fixate condiții pentru acordarea scorurilor astfel:
Criteriu Scor minim (1) Scor mediu (3) Scor maxim (5)
Cap
acit
ate Resurse Resursele existente pentru
desfășurarea activității instituției
sunt insuficiente. Mecanismele de
recrutare a resurselor umane nu
asigură calitatea și integritatea
personalului selectat.
Instituția dispune de resurse, dar
există elemente unde lipsurile
afectează activitatea. Mecanismele
de recrutare a resurselor umane
asigură doar parțial calitatea și
integritatea personalului selectat.
Instituția dispune de toate
resursele necesare pentru
desfășurarea activității.
Mecanismele de recrutare a
resurselor umane asigură
calitatea și integritatea
personalului selectat.
Independență Nu există cadru legislativ care să
asigure independența instituției sau
acesta nu este implementat adecvat.
Deși există cadru legislativ care să
asigure independența instituției,
acesta nu este suficient de
cuprinzător și bine implementat
pentru a împiedica ingerințele
politice în activitatea instituției.
Există un cadru legislativ bine
dezvoltat și nu există
ingerințele politice în
activitatea instituției.
Gu
vern
are
inte
rnă
inst
itu
țio
nal
ă
Transparență Nu există cadru legislativ care să
asigure faptul că publicul are acces la
informațiile relevante cu privire la
activitatea instituției.
Deși există cadru legislativ care să
asigure faptul că publicul are acces
la unele informații relevante cu
privire la activitatea instituției,
acesta nu acoperă toate elementele
necesare unei bune informări și/sau
cadrul legislativ nu este integral
implementat.
Există cadru legislativ integral
reglementat care să asigure
accesul publicului la toate
informațiile relevante cu
privire la activitatea instituției.
Responsabilitate
instituțională
Nu există cadru legislativ care să
asigure că funcționarii fiscali și
vamali pot fi trași la răspundere
pentru acțiunile lor.
Deși există cadru legislativ care să
asigure că funcționarii fiscali și
vamali pot fi trași la răspundere
pentru acțiunile lor, acesta nu
acoperă toate posibilele acțiuni
frauduloase sau vătămătoare
pentru terți ale funcționarilor și/sau
Există cadru legislativ integral
implementat care să asigure că
funcționarii fiscali și vamali pot
fi trași la răspundere pentru
toate acțiunile lor frauduloase
sau vătămătoare pentru terți.
341
Criteriu Scor minim (1) Scor mediu (3) Scor maxim (5)
cadrul legislativ nu este integral
implementat.
Mecanisme
pentru
asigurarea eticii
și integrității
Nu există cadru legislativ care să
asigure integritatea funcționarilor
fiscali și vamali.
Deși există cadru legislativ care să
asigure integritatea funcționarilor
fiscali și vamali, acesta nu acoperă
toate aspectele integrității și/sau nu
este integral implementat, cu
acțiuni de prevenire a corupției,
monitorizare și verificare a activității
și combatere a corupției.
Există cadru legislativ integral
implementat care să asigure
integritatea funcționarilor
fiscali și vamali.
Implementarea include acțiuni
de prevenire și combatere a
corupției, monitorizare și
verificare a activității
personalului.
Rol – combaterea
evaziunii și fraudei
fiscale și vamale
Agenția fiscală nu este preocupată
de lupta împotriva fraudei fiscale sau
un număr mare de cazuri de corupție
în cadrul instituției sunt legate de
acțiunile de luptă împotriva fraudei
fiscale.
Agenția fiscală este preocupată de
lupta împotriva fraudei fiscale, sunt
dezvoltate mecanisme de luptă
împotriva acesteia, dar există cazuri
de corupție în cadrul instituției
legate de acțiunile de luptă
împotriva fraudei fiscale.
Agenția fiscală este preocupată
de lupta împotriva fraudei
fiscale, sunt dezvoltate
mecanisme de luptă împotriva
acesteia și există mecanisme
puternice de evitare a cazurilor
de corupție legate de acțiunile
de luptă împotriva fraudei
fiscale.
În timp ce scorurile permit o comparație mai facilă și identificarea bunelor practici și a vulnerabilităților,
analiza multicriterială de tip spider (pânză de păianjen) permite vizualizarea comparațiilor realizate.
Rezultatele analizei benchmarking sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Criteriu de analiză România Marea Britanie Spania Norvegia
CA
PA
CIT
ATE
Resurse 3 5 4 5
ANAF se confruntă cu o serie de limitări legate de resursele materiale la dispoziție, mai
ales echipare TIC și cu deficit de personal. De asemenea, reglementarea salarizării din
sistemul public afectează posibilitatea instituției de a motiva și a menține angajați
foarte bine pregătiți.
Independență 2 4 3 4
România este singura țară din cele incluse în comparație în care sunt de
notorietate acuzațiile privind influențele politice în numirea și activitatea
conducerii agenției fiscale. Deși în nicio țară independența absolută a
agenției fiscale nu poate fi asigurată, totuși un climat general de integritate,
o cultură politică având un grad redus sau foarte redus de toleranță la
corupție (ca în Norvegia) și un sistem de conducere al agenției fiscale bazat
exclusiv pe o conducere formată din înalți funcționari publici, în cadrul unui
342
Criteriu de analiză România Marea Britanie Spania Norvegia
departament guvernamental non-ministerial (ca în Marea Britanie) poate
asigura un nivel mai crescut de independență.
GU
VER
NA
RE
INTE
RN
Ă IN
STIT
UȚI
ON
ALĂ
Transparență 4 5 4 5
Deși legislația din România în domeniul transparenței este un punct forte al
sistemului public din țara noastră și o oportunitate pentru ANAF de a limita
vulnerabilități la corupție prin implicarea publicului în monitorizarea
instituției, este un minus reflectat de scorul acordat de evaluare faptul că nu
sunt publicate în România și în Spania proceduri privind interacțiunea cu
contribuabilul, care să permită acestuia din urmă să evalueze dacă este tratat
corect. De asemenea, în cazul românesc, dificultatea de a găsi informațiile pe
website-ul instituției este un minus în plus.
Responsabilitate
instituțională
3 4 4 5
Deși în toate cele patru țări analizate există mecanisme reglementate pentru
responsabilizarea funcționarilor fiscali și vamali. Managementul riscurilor,
sisteme de control intern, de audit și responsabilizare financiară sunt
implementate în toate cazurile.
Așa cum rezultă din cercetare, cele mai multe dintre vulnerabilitățile privind
monitorizarea, supravegherea și verificarea activității funcționarilor fiscali din
România, realizate la acest moment doar limitat, vor fi acoperite de implementarea
și operaționalizarea integrală a proiectelor aflate în acest moment în implementare
în ANAF.
Mecanisme pentru
asigurarea eticii și
integrității
4 4 4 5
Înființarea DGI a reprezentat un pas foarte important pentru întărirea
mecanismelor de asigurare a eticii și integrității la nivelul ANAF, prin acțiuni
de prevenție, identificare a riscurilor de corupție, monitorizare,
supraveghere și control al activității funcționarilor fiscali. Totuși, este
necesară o actualizare a codurilor etice de la nivelul ANAF și DGV, actualizare
care să folosească resursa de informație generată de analiza de risc la
corupție pentru a reglementa conduita funcționarilor în vederea limitării
vulnerabilităților și riscurilor de corupție.
Rol – combaterea
evaziunii și fraudei
fiscale și vamale
4 5 4 5
Înființarea DGAF a reprezentat un pas important în întărirea rolului ANAF,
așa cum rezultă din performanțele raportate de instituție după înființarea
direcției. Cu toate acestea, este încă necesară o concentrare a acțiunilor
DGAF către cazurile grave de evaziune fiscală pentru ca impactul activității
343
Criteriu de analiză România Marea Britanie Spania Norvegia
DGAF asupra bugetului de stat să fie considerabil.
Rezultatul atribuirii scorurilor poate fi vizualizat în graficele de mai jos. Se observă că în România
vulnerabilitățile cele mai mari sunt datorate limitărilor de resurse și influenței politice existente la nivelul
instituției, mai mare decât în celelalte țări.
ROMÂNIA
MAREA BRITANIE
SPANIA
NORVEGIA
1
2
3
4
5Resurse
Independență
Transparență
Responsabilitate instituțională
Mecanisme pentru asigurarea eticii și integrități
Rol - combaterea evaziunii și fraudei fiscale și vamale
1
2
3
4
5Resurse
Independență
Transparență
Responsabilitate instituțională
Mecanisme pentru asigurarea eticii și integrități
Rol - combaterea evaziunii și fraudei fiscale și vamale
1
2
3
4
5Resurse
Independență
Transparență
Responsabilitate instituțională
Mecanisme pentru asigurarea eticii și
integrități
Rol - combaterea evaziunii și fraudei
fiscale și vamale
1
2
3
4
5Resurse
Independență
Transparență
Responsabilitate instituțională
Mecanisme pentru asigurarea eticii și
integrități
Rol - combaterea evaziunii și fraudei
fiscale și vamale
344
Graficul de mai jos permite și vizualizarea integrală a vulnerabilităților ANAF prin comparație cu celelalte
instituții analizate.
12345Resurse
Independență
Transparență
Responsabilitate instituțională
Mecanisme pentru asigurarea eticii și …
Rol - combaterea evaziunii și fraudei …
România Marea Britanie Spania Norvegia
345
ANEXA 15 – Bazele de date ale celor 3 anchete sociologice – în format electronic (fișiere SPSS și Excel) ANEXA 16 – Înregistrările audio și transcrieri rezumative ale interviurilor realizate și ale focus-grupurilor – în format electronic (fișiere MP3 și Word)
www.norwaygrants.org
www.anaf.ro
www.sgg.ro
