STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPMarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si...

“Sediu birouri, staţie de sortare, staţie betoane, hală şi parcare auto” sat

Şerbeştii - Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

1 1


“SEDIU BIROURI, STAŢIE DE SORTARE, STAŢIE BETOANE, HALĂ ŞI PARCARE AUTO” SAT ŞERBEŞTII -

VECHI, COMUNA ŞENDRENI, JUDEŢUL GALAŢI

2011




2 2

CUPRINS

1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL 5

1.1. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 5

1.1.1 Denumirea proiectului 5

1.1.2 Descrierea generală a proiectului 5

1.1.3 Obiectivele proiectului 5

1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza 9

1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

11

1.2 LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVA 12

1.3 MODIFICĂRILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT 13

1.3.1 Etapa de construcţie 13

1.3.1.1 Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului 13

1.3.1.2 Echipare cu utilitati 14

1.3.2 Etapa de operare 20

1.3.3 Etapa de închidere 22

1.4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

22

1.5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL

ARIEI NATURALE PROTEJATE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

22

1.6. EMISII ŞI DESEURI GENERATE DE OBIECTIVUL DE INVESTITIE ŞI MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA

22

1.7 CERINŢE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE

PENTRU EXECUŢIA PROIECTULUI

24

1.8 SERVICII SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI

24

1.9 DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONRII, DEZAFECTĂRII PROIECTULUI

24

1.10 ACTIVITĂŢI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

24

1.11 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI 25

1.12 CARACTERISTICILE PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PROIECTUL

25

1.13 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE 26

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

26

2.1 DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

27

2.1.1 ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior/aria protejată Balta

Potcoava/ aria protejată Balta Tălăbasca

27

2.2 DATE DESPRE PREZENŢA, LOCALIZAREA, POPULAŢIA ŞI

ECOLOGIA SPECIILOR ŞI/SAU HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFAŢA ŞI ÎN IMEDIATA

34




3 3

VECINĂTATE A PROIECTULUI

2.2.1 Pasari 34

2.2.1.1 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială

avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu planul

34

2.2.2 Flora 40

2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat

40

2.2.4 Fauna 42

2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate

42

2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in

perimetrul “Sediu birouri, staţie de sortare, staţie betoane, hală şi parcare auto” sat Şerbeştii - Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi

49

2.3 DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR AFECTATE ŞI RELAŢIA

ACESTORA CU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR ÎNVECINATE ŞI DISTRIBUŢIA ACESTORA

50

2.4 STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE

INTERES COMUNITAR

50

2.5 DATE PRIVIND STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIILOR DE

SPECII AFECTATE

51

2.6 RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARE CREEAZĂ ŞI MENŢIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR

51

2.7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE

DE INTERES COMUNITAR

53

2.8 DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

53

2.9 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

54

2.10 ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA

PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR

54

3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 55

3.1 EVALUAREA IMPACTULUI 55

3.1.1 Impactul direct si indirect 55

3.1.2 Impactul pe termen scurt sau lung 55

3.1.3 Impactul in faza de constructie 55

3.1.4 Impactul in faza de operare 56

3.1.5 Impactul in faza de inchidere 56

3.1.6 Impactul rezidual 56

3.1.7 Impactul cumulativ 57

3.2 EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI 60

3.3 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI 61




4 4

4. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR

PRIVIND SPECIILE ŞI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE

71

4.1 MATERIALE ŞI METODE 71

4.2 ECHIPA 71

Bibliografie 72

Anexa 1-

12




5 5

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvată s-a realizat în conformitate

cu ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes

comunitar, aprobat prin Ordinul nr. 19 din 13/01/2010 si pe aria de studiu bazata exclusiv pe documentaţia primită de la investitor.

Aria de studiu se bazează exclusiv pe documentaţia primită de la investitor.

1.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

1.1.1 Denumirea proiectului

„Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

1.1.2 Descrierea generala a proiectului

Proiectul „Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si

Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati prevede realizarea unor constructii cu caracter productie micro-industrie

(statie de betoane,statie de sortare,hala depozitare,rezervor combustibil), lucrari edilitare (put forat ,gospodarie de apa, fosa septica, statie de

pompare cu decantor) circulatii si spatiu verde de protectie.

1.1.3 Obiectivele proiectului

Prin realizarea planului proiect se urmareste constructia unor

obiective de productie si industriale, lucrari edilitare, circulatii si spatiu verde de protective.

Obiectivele proiectului prevad construirea unei staţii de betoane de tip STETTER, cu o capacitate de producţie de 80 mc/h, unei staţii de

sortare de tip GMFV-304 cu capacitatea de 100 mc/h, doua silozuri pentru depozitarea cimentului cu capacitatea de 81 tone fiecare,o hala si

cladire birouri si o cabina la poarta.

Staţia de sortare – model GMFV-304 este formată din sită vibrantă;

benzi transportoare; alimentator cu vibraţie, recuperator şi moara cu ciocănele.

Staţia de sortare – concasare-spălare are capacitatea maximă de

100 mc/h şi se compune din: - buncăr de alimentare cu capacitatea de V=10mc;

- bandă de alimentare ciur cu lungimea de 10 m, lăţimea de 0,8m; - ciur vibrator cu suprafaţa S = 8mp, cu patru rânduri de site;

- benzi transportoare mobile - 5 buc, cu dimensiunile L = 8m, l = 0,6m;




6 6

Staţia de sortare are un ciur vibrator cu capacitatea de 80mc/h, roata

desecătoare, banda de alimentare balast, benzi transportoare. Roata desecătoare are o capacitate de 80 mc/h.

Refuzul de ciur va fi preluat de un concasor.

Staţia de betoane de tip Stetter cu capacitatea de 80 mc/h,

compusă din: - buncăr de stocare agregate (umplere directă prin intermediul

încărcătorului frontal); - 2silozuri pentru depozitarea cimentului (capacitate siloz: 81 tone);

silozurile sunt dotate cu sisteme de aerare cu legătură la un compresor pentru barbotarea cimentului din interiorul silozului.; la partea superioară

a fiecărui siloz există un filtru de praf cu suprafaţa filtrantă de 4 mp format din cartuşe de filtrare poliester şi un sistem de curăţare a filtrelor

prin vibrare care se vor schimba conform mentenanţei. - sistem de transport pentru agregate;

- unitate de dozare şi cântărire; - sistem de aditivare pentru 2 substanţe;

- unitate de mixare (malaxor cu dublu ax 2mc); - unitate electronică de operare, cabină de comandă şi control

(microcomputer MC 150)

- compresor de aer;

Rezervor de combustibil (motorină), capacitate 20,4 mc; - 1 rezervor orizontal, suprateran cu o singură cameră; este prevăzut cu o

cuvă de retenţie din beton ce permite reţinerea a 65% din capacitatea maximă de carburant depozitată.

- Caracteristici tehnice: diametrul nominal: 2000 mm; lungime 6830 mm; greutate: 2700 kg; grad de umplere 95%; temperatura maximă de

funcţionare: (+ 500C); temperatura minimă de funcţionare: (- 200 C); presiune 0,075 Mpa;

Spaţiu tehnologic In cadrul investiţiei este propusă executarea unei construcţii (hală

depozitare), cu regim de înălţime parter, cu dimensiunile 20 x 100 m, având deschiderea de 19,2m şi traveea de 6,6m, realizată pe o structură

metalică, fundaţii izolate din beton armat, închideri din panouri termoizolante la pereţi şi acoperiş, ferestre cu geam termopan şi uşi mari

roluite, uşi pietonale înglobate. Hala va avea în componenţă zona de atelier mecanic, magazie, un birou şi un grup sanitar.

Suprafaţa halei este de 2000mp.

Spaţiu pentru birouri

Construcţia sediului administrativ va fi realizată în regim de înălţime parter, cu dimensiunile 10 m x 20,45m, pe o structură din cadre din beton

armat, cu închideri din zidărie poroterm, fundaţii directe din beton armat




7 7

şi acoperite cu terasă necirculabilă. Sediul administrativ va cuprinde: 2

birouri pentru directori şi grup sanitar; secretariat; sală de şedinţe (16 locuri); birou mecanizare; birou contabilitate; birou aprovizionare; birou

tehnic; sală de mese (20 persoane); oficiu; grup sanitar.

Cabină poartă

Construcţia cabinei poartă se va realiza în regim de înălţime P+ 1E, cu dimensiunile 3,4 x 4,2 m, pe o structură metalică, cu fundaţii directe din

beton armat, închideri cu panouri termoizolante şi acoperiş cu ferme metalice şi panouri termoizolante. Cabina poartă va avea la parter un

birou de recepţie, iar la etaj o încăpere destinată pentru supraveghere.

Echipare tehnico – edilitară Lucrările tehnico – edilitare cuprind 2 puţuri forate: unul pentru consum

menajer şi al doilea pentru consum tehnologic, staţia de tratare a apei potabile, cu ultraviolete, bazinul etanş vidanjabil

(V = 27mc), bazin decantor (V = 648 mc), reţeaua de canalizare şi

reţelele electrice din incintă.

Acces, staţionarea autovehiculelor - Accesul carosabil va fi de 6m lăţime dintr-o circulaţie publică (drum de

exploatare). Accesul auto în incintă se va face prin intermediul unei porţi culisante cu lăţimea de 12,00m, acţionată electric.

- Circulaţia pietonală se va face prin amenajarea de trotuare cu lăţimi de 1,00 m, adiacente construcţiilor. Accesul pietonal se va realiza prin

intermediul unei porţi cu lăţimea de 1,00m, adiacentă celei pentru autoturisme şi autocamioane.

- Din punct de vedere al circulaţiilor, amplasamentul studiat este o platformă generală carosabilă pe care sunt amplasate construcţiile

propuse. Circulaţia se desfăşoară pe 2 fluxuri: fluxul de materii prime

(săgeata galbenă); fluxul de produse finite (săgeata roşie); (vezi planşa A2 – Reglementări urbanistice PUZ ); Suprafaţa alocată circulaţiilor este

de 9.269,19mp. (PUZ CIA Gheorghiu Roxana) - Staţionarea autovehiculelor care deservesc obiectivul (aprovizionare-

desfacere) este admisă numai în interiorul parcelei, în afara circulaţiei publice; suprafaţa pentru parcare auto este de 4641,5 mp.

- In interiorul parcelei vor fi prevăzute spaţii de încărcare, circulaţii şi întoarcere şi vor fi amenajate trasee pentru transporturi agabaritice şi

grele; - În spaţiul de retragere faţă de aliniament maxim 30% din teren poate fi

amenajat ca spaţiu pentru parcare.




8 8

Spaţii verzi şi împremuriri

Suprafaţa totală ocupată de spaţii verzi este de 6.200 mp. Imprejmuirea terenului se va face cu un gard metalic opac cu înălţimea

de 2,0m, având prevăzută o poartă de acces rutier şi pietonal pe latura de sud.

Finisaje, tâmplărie Finisajele interioare ale construcţiilor se vor executa cu var lavabil, iar la

exterior se vor executa zugrăveli decorative. In spaţiile de lucru pereţii şi tavanul au panouri termoizolante, pardoselile sunt din beton şi şapă

autonivelante cu protecţii din materiale elastice, de tip inustrial. Pardoselile vor fi acoperite cu mochetă sau PVC cu grad ridicat de uzură;

în grupurile sanitare şi oficiu pereţii vor fi placaţi cu faianţă, iar pardoselile cu gresie. Tâmplăria va fi din aluminiu sau PVC cu structură metalică, cu

geam termopan. Acoperişul va fi tip terasă necirculabilă.

Materii prime Materia primă pentru procesul tehnologic este balastul de râu. Balastul

este spălat şi sortat pe dimensiuni : 0 – 3mm, 3 – 7mm, 7 – 16mm şi 16 - 31mm. Refuzul de ciur (pietre cu Ø > 31 mm) este depozitat într- un

padoc separat. Apa de spălare este evacuată din sistem prin scurgere

liberă în bazinul decantor şi apoi este recirculată. Norma de apă necesară pe unitatea de produs este aceeaşi cu norma de restituire, adică 0,2mc de

apă pentru 1mc de agregat sortat. Pentru realizarea celei mai uzitate reţete de beton, pentru obţinerea a 60

mc beton, se folosesc următoarele materiale: 26 mc agregate de 0-4 mm; 13 mc agregate de 4-8 mm; 14 mc agregate de 8-16 mm; 18 mc

agregate de 16-31 mm; 9 mc apă; 10 mc ciment şi 0,15 mc aditivi. Materii şi materiale auxiliare utilizate:

- piese de schimb pentru utilajele şi mijloacele de exploatare ; - anvelope, baterii;

- carburant (motorină) şi uleiuri de ungere; - lemne de foc pentru încălzire.

Utilajele de exploatare folosite sunt alimentate cu motorină si electric. Aprovizionarea cu carburant se face din rezervorul de motorină

existent pe amplasament: capacitate 20,4 mc. Consumul anual de

motorină estimat pentru exploatare este de cca. 10 t/an, iar pentru uleiurile minerale: cca. 500 l/an. Consumul de lemne pentru încălzire:

cca. 17 kg/h.

Produse obţinute Producţia de beton este de maxim 80 mc/h.

Durata etapei de funcţionare

- construire: 12 luni; - funcţionare: 40 ani.




9 9

1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza

Staţia de betoane din cadrul SC GALROM TRANS SRL Galaţi are ca

profil de activitate producerea de diverse reţete de betoane necesare la activitatea de construcţii din zonă.

Prin declaraţia de conformitate, producătorul staţiei, firma STETTER precizează că staţia este fabricată în conformitate cu recomandările

internaţionale O.I.M.L R-60, clasa C şi îndeplineşte norma europeană EN

45501. Toate echipamentele poartă marca CE. Furnizorul instalaţiei precizează că staţia de betoane este în conformitate cu normele

armonizate legislaţiei statelor membre UE. In cazul staţiei de betoane, în cartea tehnică se menţionează:

conţinutul de praf rezidual la nivelul aerului curat. Acesta este < 0,005g / mc şi este asigurat de filtre cu suprafaţa de 4 mp.

Staţia de betoane este de tip STETTER, are o capacitate de producţie de 80 mc/h, puterea instalata P=120kW, U= 380V, avand un

consum de apa necesar de aproximativ 18mc/h. Aceasta este dotata cu patru buncare (pentru fiecare sort in parte ) şi este echipată cu unitate

de dozare. Staţie de sortare este de tip GMFV-304 cu capacitatea de 100

mc/h, cu o putere instalata P=55kW , U=380V, avand un consum de apa necesar pentru spalare de aproximativ 30mc/h. Aceasta nu necesita

fundatie, se va amplasa pe o suprafata betonata.

Silozuri. Cele doua silozuri pentru depozitarea cimentului au capacitatea de 81 tone fiecare si se vor amplasa pe o fundatie comuna.

Capacitatea de prelucrare este 80 mc/h beton, se va lucra în

regim de 40 - 60 mc/h. Statia de betoane cu capacitatea de 80mc/h, de tip STETTER.

STATIA DE SORTARE _CONCASARE_SPALARE CRIFI

Statia de sortarae si spalare are capacitate de 120mc/h cu durata normala de functionare de 8 ani. Statia de sortare-concasare si spalare

model CRIFI este formata din : Sita vibranta

Benzi transportoare Alimentator cu vibratie

Recuperator

Moara cu ciocanele

REZERVOR COMBUSTIBIL-MOTORINA Rezervor de combustibil are capacitate de 20,4 m.c. .

Este rezervor fara presiune,stors , orizontal,suprateran, o singura camera.

Umplere maxima 97%. Diametrul nominal 2000mm




10 10

Lungime 6830 mm

Greutate 2700 kg Temperatura maxima de functionare +50 grade Celsius

Temperatura minima de functionare -20 grade Celsius Presiune incercata in interiorul rezervorului 0,075 Mpa

HALA

Constructia halei va avea functiuni de intretinere, reparatii si

adapostire utilaje auto. Se vor realiza compartimentari pentru zona atelier, magazie intretinere, un birou si un grup sanitar separat pe sexe.

Constructia halei se va realiza in regim parter cu dimensiuni cuprinse intre 20x100m, pe o structura metalica constituita din stalpi,

rigle,ferme si pane metalice, fundatii izolate din beton armat, inchideri cu panouri termoizolante la pereti si acoperis, ferestre cu geam termopan si

usi mari roluite,cu usi pietonale inglobate. Constructia sediu birouri va fi formata din urmatoarele incaperi:

2 birouri pentru directori + grup sanitar; Secretariat;

Sala sedinte, cca 16 locuri; Birou mecanizare;

Birou contabilitate; Birou aprovizionare;

Birou tehnic;

Sala mese, cca 20 persoane; Oficiu;

Grup sanitar pe sexe. Constructia sediu birouri va fi realizata in regim parter, cu

dimensiunile 10x20m, pe o structura cadre din beton armat,inchideri din zidarie poroterm, fundatii directe din beton armat si acoperire tip terasa

necirculabila. CABINA POARTA

Constructia cabina poarta va avea la parter un birou de receptie, iar la etaj o incapere de supraveghere-portar.

Constructia cabina poarta se va realiza in regim P+1, cu dimensiunile 3x5mp, pe o structura metalica, cu fundatii directe din beton

armat, inchideri cu panouri termoizolata si acoperis cu ferme metalice si panouri termoizolante.

Finisajele interioare ale constructiilor sunt adecvate activitatilor

desfasurate. In spatiile de lucru peretii si tavanul halei au panouri termoizolante, pardoselile sunt din beton si sapa autonivelanta cu

protectii din materiale elastice, de tip industrial.In interiorul birourilor sunt prevazute zugraveli din var lavabil, cu adaos de coloranti, pardoseli din

mocheta sau PVC cu grad ridicat de uzura, in grupurile sanitare si oficiu peretii vor fi placati cu faianta Min. H=1,50m si gresie la pardoseli.

Finisajele exterioare ale halei si cabinei poarta, vor fi cele ale panourilor termoizolante prevopsite in culorile agreate de beneficiar.




11 11

Cladirea birourilor va avea finisaje exterioare realizate cu tencuieli

driscuite, durabile,acoperire tip terasa necirculabila si ferestre cu ochiuri mari,cu geam termopan low-y, relizate din aluminiu, (sau pvc, cu

structura metalica) cu elemente de rupere a puntii termica. Lucrari edilitare (put forat, fosa septica, rezervor 100 mc ingropat,

statie pompare +decantor, statie tratare apa); Circulatii

Spaţiu verde de protectie

În scopul dezvoltării relaţiilor cu localităţile învecinate, cu dezvoltarea în continuă dinamică a perimetrului intravilanului comunei, se

prevede ca în viitorul apropiat, noi suprafeţe de teren arabil aflate în extravilan să-şi schimbe destinaţia şi să participe activ la viaţa comunei

Şendreni.

1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

In perioada de construire

Pentru realizarea obiectivelor proiectate se vor utiliza următoarele materii prime şi materiale:

Materii prime pentru zidării

- agregate naturale; - ciment Portland, beton de ciment, aditivi pentru betoane;

- var pentru construcţii (pulbere, pastă); Accesorii pentru zidării

- oţel laminat la cald platbande; - oţel beton OB37;

- bolţuri de oţel pentru implantat cu pistolul. Materiale pentru tencuieli interioare:

- mortare de ciment pentru zidărie şi tencuieli; glet de ipsos (suport

vopsitoriilor lavabile); - mortar pentru dibluri din ciment, nisip şi rumeguş;

- vopsele lavabile pentru interior; Materiale pentru placaje pereţi şi pardoseli

- plăci de faianţă (plăci de faianţă glazurată 20 x 15 cm); - plăci din gresie ceramică;

- pietre naturale prelucrate pentru construcţii; - pardoseli din mochetă sau pvc cu grad ridicat de uzură;

Materiale pentru clădirea birourilor:

- finisaje exterioare realizate cu tencuieli driscuite, durabile, acoperire tip terasă necirculabilă;

- ferestre cu ochiuri mari, cu geam termopan low-y, realizate din aluminiu sau pvc, cu structură metalică, cu elemente de rupere a punţii termice;

- jgheaburi, burlane; Materiale pentru placări

- polistiren;




12 12

- polistiren expandat (4 bucăţi/m2 în zona de câmp a pereţilor şi 6

bucăţi/m2 în zonele de colţ) - polistiren extrudat;

- termosistem (toate faţadele se vor placa pe exterior cu polistiren expandat de 50 mm, iar la glafurile ferestrelor şi uşilor se va face o

placare cu un polistiren de 20 mm).

In perioada de funcţionare

Pentru realizarea celei mai uzitate reţete de beton, pentru obţinerea a 60 mc beton, se folosesc următoarele materiale: 26 mc agregate de 0-4

mm; 13 mc agregate de 4-8 mm; 14 mc agregate de 8-16 mm; 18 mc agregate de 16-31 mm; 9 mc apă; 10 mc ciment şi 0,15 mc aditivi.

1.2 LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Proiectul se situeaza in sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul

Galati. Terenul in suprafata de 2,94 ha este proprietatea privata a Consiliului

Local Sendreni, concesionat prin Contractul de concesiune nr. 5927/27.07.2007 cu suprafata de 3,64 ha de SC Galrom Trans SRL.

Fig.1. Localizarea proiectului - sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul

Galati

VECINATATI:




13 13

Nord- rambleul caii ferate Galati-Tecuci;

Vest- hotar comuna Branistea; Sud- drum de exploatare, canal de irigatii si statie de pompare;

Est- dig de protectie la raul Siret.

Fig. 2. Aspecte de pe amplasamentul obiectivului de investitie

Amplasamentul analizat se află în lunca Siretului inferior, incadrata

in aria protejata ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior (conform HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca

parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România).

1.3 MODIFICĂRILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT

1.3.1 Etapa de construcţie

1.3.1.1 Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului

Przentam o succinta caracterizare a elementelor planului „Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii

Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

Bilanţul teritorial - suprafaţa totală, suprafaţa construită (clădiri, accese),

suprafaţă spaţii verzi, număr de locuri de parcare




14 14

Tabel 1 NR.

CRT.

DENUMIRE CATEGORII TEREN SUPRAFATA (MP) %

Ac Ad

A. CONSTRUCTII DEPOZITARE 6715,00 6715,00 22,84

1.HALA 2 000,00 2 000,00

2.SEDIU BIROURI 200,00 200,00

3. STATIE SORTARE 2 200,00 2 200,00

4. STATIE BETOANE 2 200,00 2 200,00

5. CABINA PORTAR 15,00 15,00

6. CANTAR BASCULA 100,00 100,00

7.REZERVOR COMBUSTIBIL 50,00 50,00

B. LUCRARI EDILITARE 841,00 841,00 2,86

8.PUT FORAT 100,00 100,00

9.BAZIN VIDANJABIL BETONAT 16,00 16,00

10. DECANTOR 675,00 675,00

C. CIRCULATII (CAROSABILE,

PIETONALE, PLATFORME DE

MANEVRA, PARCARI, TROTUARE)

9 269,19 9 269,19 31,52

D. SPATIU VERDE DE PROTECTIE 6 200,00 6 200,00 21,08

E. TEREN CU INTERDICTIE DE

CONSTRUIRE

6 380,00 6 380,00 21,70

SUPRAFATA TOTALA DE TEREN STUDIAT 29.405,19

1.3.1.2 Echipare cu utilitati

1. ALIMENTAREA CU APA

Alimentarea cu apă rece a halei precum şi a sediului de birouri se va face

dintr-un put forat PF1,cu o adancime h=40m. Determinarea necesarului de apă s-a făcut în conformitate cu STAS

1478/94.

DEBIT DE CALCUL CONSUM MENAJER

4 WC x 0,5 E =2,0 E 4 L x 0,35E = 1,4 E 1 spǎlǎtor x 1,0 E = 1 E

2 pisoare x 0,17 = 0,34 E

4,74 E Qc = 0,24√4.74 = 0.52 l/s

DEBIT SPECIFIC PENTRU HIDRANTI INTERIORI Pentru clǎdiri de producţie, depozitare, industriale cu un volum al clǎdirii > 5000 mc => un debit specific = 2,5 l/s: nr. jeturi 2 şi un debit

de calcul = 5 l/s

DEBIT DE CALCUL PENTRU STINGEREA DIN EXTERIOR A INCENDIILOR. Pentru un volum al clǎdirii pana la 20.000 mc => Qie = 10 l/s.

VOLUM REZERVOR PENTRU INCENDIU V = (5 l/s x 10 min. x 60 sec.) +(10 l/s x 180 min. x 60 sec.) = 108030 l

=> un rezervor de 100 mc.




15 15

Conductele de apǎ proiectate vor fi din ţeavǎ polietilenă de înaltă

densitate (PEHD), PE 80 ;SDR 11; PN 10 atm.

Conductele se vor monta în pământ la adâncimea de îngheţ, pe un strat de nisip de 10 cm grosime şi se va acoperi cu 10 cm nisip şi apoi

pământ rezultat din săpătură. Pentru asigurarea debitului de apǎ necesar hidranţilor interiori şi a

celor exteriori este necesar un rezevor de 100 mc. Din rezervor, apa trece printr-o staţie de pompare şi clorinare si va fi dirijatǎ prin conductele din

polietilenǎ spre hidranţii interiori ,exteriori si grupurile sanitare.

Dimensiunile reale pe fiecare traseu al conductelor se vor stabili în cadrul proiectelor de investiţii, de specialitate, ce se vor elabora ulterior.

CONSUM TEHNOLOGIC a)Alimentarea cu apa a statiei de betoane se va face din forajul ce

se va realiza intre statia de betoane si statia de sortare la o adancime

h=40,00m, prin intermediul unei conducte din polietilena, in lungime de 20.0 m.

Consumul de apa specific activitatii va fi de 16mc/h. b)Alimentarea cu apa a statiei de sortare se va face din :

- foraj, ce se va realiza intre statia de betoane si statia de sortare , prin intermediul unei conducte metalice ingropate, in lungime de 20.0

m.Apa este pompata din foraj in bazinul de alimentare (decantor) al statiei care are un volum de 300.0 mc.

- din bazinul de alimentare(decantorul), amplasat intre statia de sortare si statia de betoane, prin intermediul unui grup de pompare

amplasat pe marginea bazinului si a unei conducte metalice in lungime de 20.0 m.

Alimentarea cu apa a statiei de sortare se va face din bazinul de alimentare, prin recircularea apei din bazin si completarea din foraj atunci

cand volumul in bazin scade sub 50%. De asemenea, bazinul de

decantare va prelua pe langa apa provenita din drenarea apelor de la sorturi si o parte din apa din precipitatii de pe platforma betonata pe care

se vor amplasa statia de sortare si statia de betoane. Necesarul de apa pentru statia de sortare este de 4mc/h.

Statia de betoane va folosi apa direct din putul forat, iar pentru spalarea sorturilor se va folosi apa din decantor ce va fi reintrodusa in

procesul tehnologic de spalare cu ajutorul unui grup de pompare. Total debit tehnologic Qt=20mc/h = 5.56 l/s

2. EVACUAREA APELOR UZATE

CANALIZAREA

Managementul apelor uzate

../../Sintact%202.0/cache/Legislatie/temp/00131181.HTM##




16 16

De pe platforma sectiei se colecteaza urmatoarele categorii de ape

uzate: - ape pluviale

- ape menajere - ape tehnologice, la statia de sortare

Apele pluviale de pe acoperisul cladirilor si de pe platformele betonate vor

fi colectate (cu ajutorul unor jgheaburi si burlane) de o retea de rigole

betonate si ghidate prin pante catre bazinul decantor.. Apele pluviale de pe suprafata parcarii si a perimetrului corespunzator

statiei de sortare si a statiei de betoane vor fi dirijate prin pante catre rigole colectoare de ape potential incarcate cu hidrocarburi. Aceste rigole

vor dirija apa catre un separator de hidrocarburi, iar din separator apa curata va fi dirijata catre bazinul decantor.

Separatorul de hidrocarburi este o parte a echipamentului a cărui scop este să oprească hidrocarburile şi materiile insolubile prezente în apele

pluviale deversate. Conform standardelor UE, orice spalatorie auto, service, statie de

carburanti, platforme industriale, trebuie sa aiba rigole, deznisipatoare si sisteme de preepurare cu separator si decantor de produse petroliere,

pentru a preveni poluarea mediului cu produsele petroliere folosite in activitatea curenta.

Separatorul de ulei este format dintr-un bazin dotat cu un compartiment

intern in care namolul si particulele grele se decanteaza la partea inferioara iar uleiul se separa si se ridica la suprafata. Apa uzata, astfel

epurata, trece in bazinul principal prin deschiderea specifica de pe fundul compartimentului intern si se evacueaza, prin intermediul unei conducte

din polipropilena spre bazinul decantor. Apele uzate menajere Pentru colectarea apelor uzate rezultate de la

grupurile sanitare se propune executarea unui bazin betonat vidanjabil ce se va amplasa în incintǎ. Apele uzate menajere vor fidirijate catre bazin

prin conducte din polipropilenǎ cu diametre corespunzǎtoare debitelor .

Apele menajere, la evacuarea de pe amplasament, vor respecta prevederile Normativului NTPA 002/2005 si vor fi vidanjate si transportate

in reteaua de canalizare a municipiului Galati. Apele uzate tehnologice rezultate de la statia de sortare sunt

transportate printr-o conducta metalica L≈ 20 m in bazinul decantor (V=300 mc ), situat intre statia de sortare si statia de betoane. Din

bazinul decantor apa este pompata la statia de sortare. Bazinul decantor va fi decolmatat periodic.

Apele uzate tehnologice provenite de la statia de sortare se vor recircula

in proces, excesul fiind evacuat in cursul de apa Barladel, aflat la limita sudica a incintei, numai in conditiile impuse de normativ NTPA 001/2005.




17 17

3. ASIGURAREA APEI TEHNOLOGICE, DACĂ ESTE CAZUL

a)Alimentarea cu apa a statiei de betoane se va face din forajul ce

se va realiza intre statia de betoane si statia de sortare la o adancime h=40,00m, prin intermediul unei conducte din polietilena, in lungime de

20.0 m. Consumul de apa specific activitatii va fi de 16mc/h.

b)Alimentarea cu apa a statiei de sortare se va face din :

- foraj, ce se va realiza intre statia de betoane si statia de sortare , prin intermediul unei conducte metalice ingropate, in lungime de 20.0

m.Apa este pompata din foraj in bazinul de alimentare (decantor) al statiei care are un volum de 300.0 mc.

- din bazinul de alimentare(decantorul), amplasat intre statia de sortare si statia de betoane, prin intermediul unui grup de pompare

amplasat pe marginea bazinului si a unei conducte metalice in lungime de

20.0 m. Alimentarea cu apa a statiei de sortare se va face din bazinul de

alimentare, prin recircularea apei din bazin si completarea din foraj atunci cand volumul in bazin scade sub 50%. De asemenea, bazinul de

decantare va prelua pe langa apa provenita din drenarea apelor de la sorturi si o parte din apa din precipitatii de pe platforma betonata pe care

se vor amplasa statia de sortare si statia de betoane. Necesarul de apa pentru statia de sortare este de 4mc/h.

Statia de betoane va folosi apa direct din putul forat, iar pentru spalarea sorturilor se va folosi apa din decantor ce va fi reintrodusa in

procesul tehnologic de spalare cu ajutorul unui grup de pompare. Total debit tehnologic Qt=20mc/h = 5.56 l/s

4. ASIGURAREA AGENTULUI TERMIC

Pentru obţinerea energiei termice, necesară încălzirii şi preparării apei

calde menajere se propune construirea unei centrale termice cu combustibil solid, ce va deservi sediul de birouri si birourile din hala.

Centrala termica se va echipa cu cazan pe combustibil solid, boiler pentru prepararea apei calde menajere, pompă circulaţie încălzire, pompa

recirculare cazan, vas de expansiune, pompă circulaţie boiler, cos de fum,

echipament de automatizare.

5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Obiectivul se va alimenta cu energie electrica din postul de

transformare existent prin intermediul unei linii electrice aeriene de joasa tensiune LEA 0,4kV pana la blocul de masura si protectie (B.M.P) ce se va

amplasa la limita de proprietate.

../../Sintact%202.0/cache/Legislatie/temp/00131181.HTM##




18 18

Solutia definitiva de alimentare cu energie electrica a obiectivului va

elaborată de SC.ELECTRICA S.A. într-o fază ulterioară de proiectare, la solicitarea beneficiarului.

Instalaţia electrică exterioară pentru alimentarea clădirilor se va executa in cablu montat subteran. Pe clădiri s-au prevăzut firide electrice

FE de distribuţie, din care se vor racorda tablourile electrice pentru alimentarea clădirilor.

Pentru statia de betoane s-a prevazut o alimentare cu energie

electrica de rezerva, printr-un grup electrogen insonorizant avand o putere instalata P=100kVA ce se va amplasa in apropiere.

Pe tot perimetrul incintei s-a prevazut o retea electrica de iluminat exterior realizata cu stalpi din beton prevazuti cu corpuri de iluminat

stradal. BREVIAR DE CALCUL AL PUTERII ELECTRICE NECESARE

Amplasamentul studiat cuprinde mai multe clădiri proiectate. a. HALĂ

-Iluminat si prize hală : 2000mpx25W/mp = 50kW

PiT = 50kW; Puterea maxim simultan absorbita va fi:

Pmsa1=0,7xPiT(kW)=0,7x50kW=35kW b. STATIE SORTARE

PiT = 85kW;

Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa2=0,7xPiT(kW)=0,7x85kW=59,5kW.

c. STATIE BETOANE PiT = 90kW;

Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa2=0,7xPiT(kW)=0,7x90kW=63kW

d. SEDIU BIROURI Valoarea medie orientativă a puterii active de calcul pentru spaţii

administrative şi comerţ este Pi=50W/mp. Puterea maximă simultan absorbită va fi:

Pmsa3=Ku x Pi x Sd = 0,8 x 50W/mp x 200mp= 8kW e. ILUMINAT EXTERIOR


Pmsa4=0,7xPiT(kW)=0,7x3kW=2,1kW.

f. GRUP POMPARE DECANTOR PiT = 3kW;

Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa5=0,7xPiT(kW)=0,7x3kW=2,1kW.

g. POMPA SUBMERSIBILA PF1 (put forat1) PiT = 1,5kW;

Puterea maxim simultan absorbita va fi:




19 19

Pmsa6=0,7xPiT(kW)=0,7x1,5kW=1,05Kw

h. POMPA SUBMERSIBILA PF2 (put forat2) PiT = 4kW;

Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa7=0,7xPiT(kW)=0,7x4kW=2,8kW

i. CANTAR ELECTRONIC PiT = 8kW;

Puterea maxim simultan absorbita va fi:

Pmsa8=0,7xPiT(kW)=0,7x8kW=5,6kW j. UTILAJE CENTRALA TERMICA


Pmsa9=0,7xPiT(kW)=0,7x4kW=2,8kW k. GRUP POMPARE INCENDIU


Pmsa9=0,5xPiT(kW)=0,5x18kW=9kW Ku – factor de utilizare a receptoarelor

( Ku = 0,8) Pi – Puterea medie orientativă

( Pi = 50W/mp) Sd – Suprafaţă desfăşurată

Puterea maximă simultan absorbită din reţea va fi:

PmsaT=ks1x(Pmsa1+Pmsa2+Pmsa3+Pmsa4+Pmsa5+Pmsa6+ Pmsa7+ Pmsa8+ Pmsa9)=

=0,5x(35kW+59,5kW+63kW+8kW+2,1kW+2,1kW+1,05kW+2,8kW+5,6kW+2,8kW+9kW)=190,95kW

ks1=coeficient de simultaneitate între consumatorii racordaţi la această linie.

Puterea aparentă necesară va fi:

Su = cos

1,1 xPmsaPT

= 1,1 x 190,95/0,92 = 228kVA

Unde: 1,1 – factor ce ţine seama de căderile de tensiune pe linii

cosØ – factorul de putere Normative S.C.ELECTRICA S.A. care stau la baza întocmirii lucrării.

6. DEŞEURI. DEŞEURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE

Din activitatea de producţie a staţiei de betoane nu vor rezulta

deşeuri şi nici ape uzate. Apele folosite pentru spălarea malaxorului se vor stoca într-un bazin decantor şi se vor refolosi în şarja următoare de beton

(atât apa cât şi materialul decantat). Deşeuri menajere. Deşeurile generate se vor colecta selectiv şi se

vor depozita în pubele amplasate în spaţii special amenajate, pe platforme betonate. Deşeurile menajere se vor preda agenţilor economici autorizaţi




20 20

specializaţi în vederea eliminării, conform contractului de prestări de

servicii care va fi încheiat.

1.3.2. Etapa de operare

În perioada de construire Se vor genera deşeuri specifice activităţilor de construcţii:

- pământ şi pietre (02 01 07) extrase în urma operaţiunilor de

decopertare, depozitate temporar pe latura lungă a perimetrului de exploatare, într-o zonă amenajată corespunzător; vor fi utilizate la

amenajarea drumurilor; - deşeuri din construcţii: pământ (17 05 04); se vor utiliza pentru

umplerea zonelor limitrofe; - deşeuri municipale amestecate (20 03 01) se vor colecta în pungi de

plastic amplasate în recipiente metalice şi se vor trasporta cu mijloacele de transport ale societăţii de salubrizare autorizate la cel mai apropiat

depozit de deşeuri conform; - ambalaje de hârtie, plastic, amestecate (15 01 01, 15 01 02, 15 01 06);

se vor colecta în recipiente amplasate în spaţii special amenajate şi se vor valorifica prin societăţi autorizate specializate conform contractului

încheiat;

V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc; Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor

de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei de motor, transmisie şi de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*,

înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frână – cod

16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în ateliere

Denumirea deşeului

Cantitate Kg/an

Starea S - solid, L - lichid, SS - semisolid

Codul deşeului conform HG nr. 856/2002

Cod privind principala proprietate periculoasă*)

Colectare

Managementul deşeurilor Kg/an

V E R

In perioada de construire

Pământ, pietre

- S 02 01 07 -

Spaţiu

special amenajat

Integral

- -

Ambalaje din hârtie şi carton

150 S 15 01 01 - Recipiente amplasate în spaţii special amenajate

Integral

- -

Ambalaje de plastic

300

S 15 01 02 - Integral

- -

Ambalaje amestecate


- -

Pământ -

S 17 05 04 - Spaţiu special amenajat

Integral

- -

Deşeuri menajere

0,5kg/zi. angajat

Sl 20 03 01 - Europubele - Integral -




21 21

service specializate autorizate. De aceea nu au fost evidenţiate în tabelul de mai

sus. În perioada de operare/funcţionare se vor genera următoarele tipuri

de deşeuri: - ambalaje de hârtie, plastic, amestecate (15 01 01, 15 01 02, 15 01 06);

se vor colecta în recipiente amplasate în spaţii special amenajate şi se vor valorifica prin societăţi autorizate specializate conform contractului;

- deşeuri municipale amestecate (20 03 01); cantitatea generată va fi de

cca. 585 kg/an. Se vor colecta în pungi de plastic amplasate în recipiente metalice. Periodic deşeurile menajere vor fi transportate cu mijloacele de

transport ale operatorului de salubrizare autorizat, conform contractului încheiat.

V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc; Notă:Pentru asigurarea unui nivel

de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de funcţionare (schimburile de ulei de

motor, transmisie şi de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06

01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frână – cod 16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în

ateliere service specializate autorizate. De aceea nu au fost evidenţiate în tabelul de mai sus.

Managementul deşeurilor

Managementul deşeurilor din zona analizată a luat în considerare următoarele aspecte:

- distanţa până la cea mai apropiată staţie de transfer, depozit ecologic; - tipul de deşeuri generate (menajere, ambalaje).

Soluţia propusă pentru colectarea separată va avea următorul flux/circuit: - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de mase plastice;

- dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de hârtie, carton şi sticlă;

Denumirea deşeului

Cantitate Kg/an

Starea S - solid, L - lichid, SS - semisolid

Codul deşeului conform HG nr. 856/2002

Cod privind principala proprietate periculoasă*)

Colectare

Managementul deşeurilor Kg/an

V E R

In perioada de funcţionare/operare

Ambalaje din hârtie şi carton

150 S 15 01 01 - Recipiente amplasate în spaţii special amenajate

Integral

- -

Ambalaje de plastic

300


- -

Ambalaje amestecate


- -

Ambalaje aditivi

- S 15 01 10* - Container- se returnează

Integral

Deşeuri menajere

585 Sl 20 03 01 - Europubele - Integral -




22 22

- transportul la cea mai apropiată staţie de transfer, la cel mai apropiat

depozit ecologic autorizat; Ambalajele aditivilor se returnează furnizorului, la achiziţionarea unui nou

lot; depozitarea temporară a acestora se face în hala de producţie. Transportul deşeurilor se va realiza în conformitate cu prevederile

HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.

Concluzie

Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea

deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în

valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje.

1.3.3. Etapa de inchidere

La inchiderea investitiei se vor liua masuri de aducere a terenului la faza initiala, premergatoare realizarii obiectivului, cu respectarea

prevederilor legislatiei in vigoare de mediu si cu notificarea Autoritatii de Mediu.

1.4. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII

PROIECTULUI

La implementarea proiectului nu vor fi utilizate resurse naturale.

1.5. RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL

ARIEI NATURALE PROTEJATE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

In realizarea proiectului nu se vor exploata resurse naturale din

cadrul ariei naturale protejate.

1.6. EMISII SI DESEURI GENERATE DE OBIECTIVUL DE

INVESTITIE SI MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA

Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului. Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului sunt:

- emisiile de pulberi în aerul atmosferic, prin deschiderea supapei de siguranţă ca urmare a exploatării necorespunzătoare a staţiei;

- emisii de compuşi organici volatili din stocarea şi distribuirea carburanţilor: în cursul acestor activităţi vor avea loc emisii de




23 23

hidrocarburi în atmosferă generate de procesul natural de evaporare a

carburantului. Emisiile de hidrocarburi în atmosferă apar episodic, sunt discontinue, variabile şi prezente numai în timpul programului de lucru.

- zgomotul produs de instalaţie;

Măsuri de prevenire a poluării: a. Emisiile de pulberi în aerul atmosferic sunt posibile doar la o exploatare neadecvată a instalaţiei, la

transferul cimentului în silozuri. Se impune ca presiunea aerului să fie

permanent mai mică de 1,5 bari, filtrul să aibă cartuşele curate după umplere, cu respectarea timpilor de pauză între descărcări şi deschiderea

electrovalvelor, prin care se garantează curăţirea totală a cartuşelor şi, după descărcarea cimentului, şoferul cisternei va curăţa treptat cisterna,

prin deschiderea şi închiderea alternativă a ventilului de închidere, pentru a permite filtrului să elimine cantitatea mare de aer ce-l tranzitează.

Dacă nu se respectă aceste condiţii, supapa de siguranţă, care asigură integritatea silozurilor de ciment, se va deschide, caz în care se

produc emisii de praf în aerul atmosferic. Anual se vor face determinări privind emisiile de pulberi în aerul

atmosferic şi se vor face referiri asupra conformării comparativ cu cerinţele Ordinului nr. 462/1993: pulberi – 50 mg/m3.

b. Nivelul de decibeli emis la o funcţionare normală a staţiei este mai mic de 80. Se intenţionează ca malaxorul, compartimentul care are

cea mai mare pondere în zgomotul emis, să fie izolat cu panouri sandwich,

formate din spumă poliuretanică şi tablă, acţiune prin care se aşteaptă reducerea emisiilor de zgomot. Trebuie avut în vedere că staţia nu se va

învecina cu clădiri cu înălţime similară; vibraţia/reverberaţia va fi doar la limita amplasamentului.

După intrarea în funcţiune a obiectivului şi după acoperirea staţiei de betoane cu panouri sandwich şi, ţinând cont de amplasarea staţiei, sunt

necesare determinări asupra nivelului de zgomot şi dacă acesta va depăşi valorile admise legal să se impună măsuri de diminuare a acestui nivel.

Pentru zgomot şi vibraţii se vor respecta condiţiile impuse de : STAS 10009/1988 – Acustica urbană – Limite admisibile ale

nivelului de zgomot; STAS 6156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii

civile şi social – culturale – limite admisibile şi parametrii de izolare acustică;

Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 (nivel acustic la limita

incintei); HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului

ambiental; Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea

mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10.009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de

65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească valoarea de 50 dB




24 24

(măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu STAS

6161/3 – 89. Pentru intervalul orar 6 – 22, Ordinul MS nr. 536/1997 impune aceeaşi valoare limită admisibilă, pentru intervalul 22.00 – 6.00,

Ordinul impune o valoare maximă admisibilă de 40 dB. Limitrof staţiei de sortare, staţiei de betoane, în zona de trafic

intern al obiectivului, sursa de poluare va proveni de la autovehiculele care vor aproviziona obiectivul şi vor asigura expedierea ritmică a

produselor finite, autoturismele personalului de deservire, care va veni şi

va pleca de la locul de muncă sau mijloace ce vor deservi alte obiective ale societăţii.

Menţionăm că obiectivul studiat va înregistra un nivel de zgomot rezultat din efectul cumulativ al nivelului de zgomot produs de activitatea

obiectivului în incintă, de traficul rutier din zona studiată, de traficul feroviar din vecinătate, fără a se putea delimita zgomotul produs strict de

activitatea obiectivului.

1.7. CERINŢE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUŢIA PROIECTULUI

Terenul in suprafata de 2,94 ha este proprietatea privata a

Consiliului Local Sendreni, concesionat prin Contractul de concesiune nr. 5927/27.07.2007 cu suprafata de 3,64 ha de SC Galrom Trans SRL

1.8. SERVICII SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Nu este cazul.

1.9. DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONRII, DEZAFECTĂRII

PROIECTULUI

Durata construirii se estimeaza la 1 an, durata functionarii se estimeaza pentru 40 ani, iar pentru dezafectare durata va fi mult mai

scurta decat cea a construirii si se va tine cont dee conditiile climatice.

1.10. ACTIVITĂŢI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Proiectul „Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati

prevede realizarea unor constructii cu caracter productie micro-industrie (statie de betoane,statie de sortare,hala depozitare,rezervor combustibil),

lucrari edilitare (put forat ,gospodarie de apa, fosa septica, statie de pompare cu decantor) circulatii si spatiu verde de protectie.




25 25

1.11. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE

PROIECTULUI

Staţia de betoane din cadrul SC GALROM TRANS SRL Galaţi are ca profil de activitate producerea de diverse reţete de betoane necesare la

activitatea de construcţii din zonă. Capacitatea de prelucrare este 81 mc/h beton, se va lucra în regim

de 40 - 60 mc/h.

Proiectul analizat propune realizarea unei staţii pentru prepararea betoanelor compuse din staţie de sortare, staţie de betoane, hală, parcare

auto, instalaţii de depoluare a apelor uzate, depozit de carburanţi.

Procesele de producţie Procesele de sortare-spălare a pietrişului şi de producere a

betoanelor în cadrul SC GALROM TRANS SRL se desfăşoară în două staţii specializate complet automatizate.

Procesul tehnologic de sortare – spălare constă în alimentarea cu balast a buncărului staţiei de sortare - spalare cu un încărcător frontal, ciuruirea,

spălarea, sortarea, transportul la depozitul de agregate. Staţia de sortare-spălare va asigura stocul de agregate de rezervă pentru funcţionarea

bazei de producţie. Aprovizionarea cu agregate pentru staţia de betoane se va face de la balastierele din zonă.

Procesul tehnologic de producere a betoanelor constă în alimentarea

cu agregate a dozatoarelor cu încărcătorul frontal, alimentarea cu apă a bazinului staţiei, alimentarea cu apă a betonierei, dozarea (agregate,

ciment, aditivi), descărcare în betonieră, omogenizarea amestecului în betonieră. Staţia este automatizată şi este condusă de şeful staţiei.

1.12. CARACTERISTICILE PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA IMPACT

CUMULATIV CU PROIECTUL

Din investitiile existente in imediata apropiere a obiectivului de

investitie amintim de balastiera din Comuna Braniştea, sat Traian, mal stâng, albie minoră râu Siret, în zona bornei CSA 17, Judeţul Galaţi,

beneficiar S.C. GALROM TRANS S.R.L. si balastiera SC VEGA SRL. Investitiile ce sunt planificate a fi realizate in vecinatatea planului si

care ar putea inregistra impact cumulativ sunt: parcurile eoliene de la Smardan – 21 turbine; Tulucesti – 26 turbine; Schela - 16 turbine




26 26

eoliene; centrala fotovoltaica de producere a energiei electrice in

extravilanul comunei Branistea, judetul Galati. Parcurile eoliene au fost proiectate urmare a unor studii initiale de

inregistrare a directiei, constantei si puterii vantului, parametri maximi inregistrandu-se in zona amplasamentelor acestora.

In ceea ce privesc vecinatatile parcurilor amintite, implicit amplasamentul statiei de betoane, puterea apreciata a vantului in zona

respectiva este mult redusa. Din acest punct de vedere nu se

inregistreaza vre-un impact cumulativ intre investitii. Mentionam ca realizarea obiectivelor planului „Sediu Birouri, Statie

Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati se vor desfăşura separat în timp, pe

suprafete diferite, fata de investitiile deja existente, astfel încât nu se poate vorbi de un impact cumulat în perioada de execuţie.

De asemenea in realizarea obiectivelor propuse de aceste investitii, nu se vor folosi drumuri comune.

În eventualitatea apariţiei unor noi obiective de investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra

în sarcina beneficiarilor acestora.

1.13. ALTE INFORMAŢII RELEVANTE

Se va consulta Raportul privind impactul asupra mediului pentru

investitia „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE

INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004

privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 are ca principal scop

garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei

naţionale pentru dezvoltarea durabilă. Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul

Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva

CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei




27 27

sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor

sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european.

HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000, în România, prezintă ariile de protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este

localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit.

Ordinul MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura

2000 în România, declară ca situri de importanţă comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie

naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri

de importanţă comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului.

Perimetul solicitat ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul

Galati, inclus in Lista ariilor de protecţie specială avifaunistică (Formularul standard Natura 2000), Anexa 4 la HG nr. 1284/2007

privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, se afla

in interiorul sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 –

Lunca Siretului Inferior.

2.1 DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate.

Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior /aria protejată Balta Potcoava/ aria protejată Balta

Tălăbasca (conform Formularului Standard Natura 2000).

2.1.1. ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior/aria protejată Balta Potcoava/ aria protejată Balta Tălăbasca

Aria naturală protejată ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior este situata în partea de sud-vest a planului. Acest sit include pe teritoriul

administrativ al judeţului Galaţi şi rezervaţiile naturale Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.




28 28

Fig. 3. Limita ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior in zona implementarii

planului

ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 38496 ha, fiind situat atât în regiunile biogeografice continentală şi

stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor (66,40 %), Vrancea (29,10%) şi Brăila (4,50%).

Este o zonă cu altitudini medii (cca 33 m) în care dinamica râului Siret se face remarcată.

Principalele biotopuri existente în zona sitului sunt:

terenuri arabile neirigate (34,2%); păsuni (7,6%);

păduri de foioase (21,3%); zone cu vegeteţie ierboasă naturală (3,9%);

zone de tranziţie păduri - tufărisuri (7,7%);

mlaştini (4,7%);




29 29

cursuri de apă (12,1%);

ape stătătoare (3,5%)

Fig. 4. Harta ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior

Habitatele prezente în ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior Tabel 2

Nr.

crt.

Cod habitat Denumire habitat

1 3160 Lacuri distrofice şi iazuri

2 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul

câmpiilor, până la cel montan şi alpin

3 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din

Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea

4 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi




30 30

Bidention

5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

6 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri

(Ulmenion minoris)

7 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition

8 6510 Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba

officinalis)

Conform formularului standard Natura 2000 situl a fost declarat pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului

Europei - 79/409/CEE:

Alte specii importante de floră şi faună:

Cat.: I Specia: Vertigo angustior

Populaţie: C, Motiv: C

Cat.: I Specia: Vertigo moulinsiana

Populaţie: C, Motiv: C

Caracteristici generale ale sitului: Cod % CLC Clase de habitate

N04 2 331 Plaje de nisip N06 3 511, 512 Râuri, lacuri

N06 12 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării

N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil)




31 31

N14 8 231 Păşuni

N16 21 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Alte caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini

reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii

vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si

altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari

acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia),

anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra),

charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus

ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor

Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta

Tălăbasca. Genetic, Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului

(sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si

datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de

lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele.

Balta Tălăbasca este o zona importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei speciilor de pasari acvatice:

ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus

olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme

(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus

ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide

(Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş,

poluarea apei. Activităţi antropice, consecinţele generale/suprafaţa din sit afectată Tabel 3

Cod Activitate Intensitate % Infl.




32 32

140 Păşunatul C 0 -

300 Extragere de nisip si pietris A 0 -

701 Poluarea apei B 0 -

164 Curatarea padurii C 0 +

220 Pescuit sportiv B 0 0

230 Vanatoare C 0 -

421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 -

502 Drumuri, drumuri auto C 0 -

503 Linii de cale ferata, TGV C 0 0

952 Eutrofizarea B 0 -

941 Inundatii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Tabel 4 Cod Activitate Intensitate % Infl.

403 Habitare dispersata B 0 0

421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 -

Managementul sitului: Situl de importanta comunitara ROSP A0071

"Lunca Siretului Inferior" este atribuit in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie

nr. 0046/23.02.2010. Pana in prezent nu exista un plan de management al acestei arii protejate.

Aria Protejată Balta Potcoava şi Aria Protejată Balta Tălăbasca Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse

în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Balta Potcoava este un lac care are la origine cursul Siretului (braţ

mort). În cadrul acţiunii de îndiguire a luncii Siretului inferior s-a încercat desecarea acestuia dar datorită suprafeţei, adâncimii mai mari şi legăturii

strânse cu stratul de apă freatică aceasta nu s-a reuşit. Acesta este situat

la sud de localitatea Braniştea, judetul Galati şi are a o suprafaţă de 39,3 ha.




33 33

Fig. 5. Aria protejată Balta Potcoava

Fig. 6. Aria protejată Balta Tălăbasca

Balta Tălăbasca este o zona de pe cursul Siretului Inferior cu importanţă avifaunistica, aflata în calea migraţiei, in special, a speciilor de

păsări acvatice. Este un lac cu apă dulce fiind alimentat de pârâul Călmăţui şi de izvoare subterane, situat la vest de localitatea Tudor

Vladimirescu, judetul Galati şi are o suprafaţă de cca 180 ha.




34 34

2.2 DATE DESPRE PREZENŢA, LOCALIZAREA, POPULAŢIA ŞI

ECOLOGIA SPECIILOR ŞI/SAU HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFAŢA ŞI ÎN IMEDIATA

VECINĂTATE A PROIECTULUI

Unele din principalele scopuri ale studiului de evaluare adecvata sunt: - furnizarea informaţiilor de bază privind speciile şi habitatele de

interes comunitar in zonă;

- prezentarea datelor care ar putea ajuta în proiectarea lucrărilor astfel încât impactul asupra speciilor de păsări de interes comunitar

să fie cât mai redus. Din obiectivele specifice ale studiului mentionam urmatoarele:

- identificarea tipurilor de habitate naturale şi a speciilor de păsări de interes comunitar pentru care a fost desemnat ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior şi care ar putea fi afectate de implementarea proiectului;

- identificarea speciile de păsări menţionate în formularul standard al ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior care folosesc pentru hrănire

aria de studiu pe tot parcursul anului; - de a stabili dacă în zonă cuibaresc specii de interes comunitar

pentru care a fost desemnat ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Asadar, având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află

în interiorul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior,

parte integrantă din reţeaua ecologică Natura 2000, prezentam date referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de

interes comunitrar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a planului ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare

Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

2.2.1. Pasari 2.2.1.1 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi

relaţia acestora cu planul

Pescăraş albastru - Alcedo atthis. În Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in intreaga tara.

Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, de regula,

in maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare.

Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic şi nu terestru. Nu anticipăm un impact

semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna

Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei.




35 35

Stârc roşu - Ardea purpurea. Specia este prezentă cu o populaţie de

42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării.

Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare.

Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate

acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea

planului ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia

speciei. Stârc galben - Ardeola ralloides. Alcătuieşte o populaţie de 27.000

perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi

sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare.

Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ

cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni,

judetul Galati în populaţia speciei. Raţa roşie - Aythya nyroca. Populaţia globală estimată la 163.000-

257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunării, Insula Mică

a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior

raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse.

Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de

dezvoltarea planului ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în

populaţia speciei. Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus. În Romania este o specie

oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 –

10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca

Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie

clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în

zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu

Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei.

Barza albă - Ciconia ciconia. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg




36 36

răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în

România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj.

Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ


judetul Galati în populaţia speciei.

Erete de stuf - Circus aeruginosus. În Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in

stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. În situl Lunca Siretului

Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În

perimetrul studiat specia nu este prezentă. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri,Statie

Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei,

de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în

zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea

planului ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia

speciei. Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezentă cu o populaţie de

24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine

exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm

un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii

Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei.

Egrata mică - Egretta garzetta. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară.

Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000

perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare.

Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice.




37 37

Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului

”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei.

Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica. Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002).

Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În

prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii.

Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj.

Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipăm un impact

semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna

Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Populaţia globală a speciei este

estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o

specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv:

250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în

zona amplasamentului. Specia este identificată în zone umede. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu


Stârc pitic - Ixobrychus minutus. În Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv:

10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat

construit pe trestie veche cazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. În situl Lunca Siretului Inferior starcul pitic este o specie cuibaritoare

intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri si balti cu stufarisuri intinse si dese.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm

un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu


Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio. În Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit. Abundenta maxima se inregistreaza la deal si

campie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul rosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini

de paduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul rosiatic este o specie comuna la cuibarit.




38 38

Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Nu anticipăm

un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii

Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor. În Romania este o specie

oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat in locuri

deschise, cu copaci izolati si tufisuri. În situl Lunca Siretului Inferior

sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit.

Impact estimat. În perimetrul de realizare a obiectivului de investitie specia nu este prezentă. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei


judetul Galati. Pescăruş mic – Larus minutus. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei

Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior -

Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în

zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu

Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii

Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax. Întilnit in sudul si centrul

Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din

interioru

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPMarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si...

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPMarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si...