STUDIU DE EVALUARE ADECAT Ă PENTRU PROIECTUL “Sistemul … MARAMU… · Statie de sortare şi de...

STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ PENTRU PROIECTUL

“Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în

judeţul Maramureş”

Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus,

Moisei, Arinieş-Borşa

ELABORATOR : PĂUN CĂTĂLINA COLABORATOR : OVIDIU ADASCALITEI

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ Adresa : Baia Mare , str.Gh . Sincai nr. 46 Cod postal 430311, Judetul Maramures Tel. 0262/212110 Fax. 0262/213945

Decembrie 2011

STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş

1

Acest material nu poate fi reprodus fără acordul scris al autorului.


1

CUPRINS

A INFORMAŢII PRIVIND “SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL

DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ”……. 3

A 1 Informaţii generale 3 A 2 Localizarea geografica si administrativa 4 A 3 Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului 5 A 4 Resursele naturale necesare implementării proiectului 17 A 5 Resursele naturale care vor fi exploatate din cadrul ariei naturale

protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate in implementarea proiectului propus

17

A 6.1 Emisii de deşeuri generate de implementarea proiectului si modalitatea de eliminare a acestora

17

A 6.1.1. Surse de poluare a apelor in perioada de construcţie 18 A 6.1.2. Surse de zgomot si vibraţii in perioada de exploatare 18 A 6.1.3. Surse de poluare a aerului aferente obiectivului 19 A.6.2. Surse de zgomot si vibraţii in perioada de exploatare 19 A.6.3. Surse de poluare şi impactul asupra aerului aferente obiectivului 20 A.6.4. Sursele de poluare si impactul acestora supra solului in perioada de

construcţie 21

A.6.5. Deşeuri generate de proiect 23 A.6.5.1 Deşeuri generate in perioada de execuţie proiect 23 A.6.5.2 Deşeuri toxice si periculoase 24 A.6.5.3 Managementul deşeurilor 25 A.7 Cerinţe legale de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia

proiectului 25

A.8. Durata construcţiei, funcţionarii, dezafectării proiectului si eşalonarea perioadei de implementare a proiectului

27

A.9. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 27 A.10. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot

genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar

32

A.11. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului

32

A.11.1 Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului

37

A.11.1.1 Suprafaţa sitului 37 A.11.1.2 Desemnarea sitului 37 A.11.1.3 Tipul de proprietate 37 A,11,1.4. Regiunea Biogeografica A.11.1.5 Tipuri/clase de habitate 37 A 11.1.6 Speciile existente in sit conform formularului standard Natura 2000 39 A.11.1.7 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar şi a relaţiei cu aria protejată 40

A.11.1.8 Alte caracteristici ale sitului 45 A.11.1.9 Habitate si Speciile existente in sit care pot fi afectate prin

implementarea proiectului 46

A.11.1.10 Vulnerabilitate 46 A.11.2 Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa

Superioară 46

A.11.2.1 Suprafaţa sitului 46 A.11.2.2 Desemnarea sitului 47


2

A.11.2.3 Tipuri/clase de habitate 47 A.11.2.4 Regiunea Biogeografica 47 A.11.2.5 Tipul de proprietate 47 A.11.2.6 Speciile existente in sit conform formularului standard Natura 2000 A.11.2.7 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar şi a relaţiei cu aria protejată 49

A.11.2.8 Alte caracteristici ale sitului 52 A.11.2.9 Habitate si speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea

proiectului 52

A.11.2.10 Vulnerabilitate 54 A.11.3 Informaţii privind aria naturala protejată Parcul Natural Munţii

Maramureşului 55

B IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 62 B.1.1 Evaluarea efectelor potenţiale 64 B.1.2 Impact direct si indirect 64 B.1.3 Impact pe termen scurt sau lung 66 B.1.4 Impact în faza de construcţie, operare, dezafectare 66 B.1.5 Impact rezidual 67 B.1.6 Impact cumulativ 67 B.1.7 Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul sitului pe baza următorilor

indicatori cheie cuantificabili 68

B.1.8 Evaluarea impactului cauzat de proiect fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului

68

C MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI 69 D DETALII DESPRE METODOLOGIA DE MONITORIZARE A

BIODIVERSITĂŢII. METODE UTILIZATE DE EVALUARE 70

D1 Metode de teren 71 D2 Metodologia de evaluare a impactului 71 Concluzii 72 Bibliografie 74


3

A. INFORMAŢII PRIVIND “SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ” A.1. Informaţii generale.

Prezentul studiu a fost întocmit in conformitate cu OM 19/2010 pentru aprobarea

Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor

sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Obiectivul proiectului este acela de a implementa un sistem de management integrat

al deşeurilor in judeţul Maramureş care să fie în conformitate cu POS şi care are în

vedere următoarele:

1. Să fie în conformitate cu Directivele UE în ceea ce priveşte managementul

deşeurile menajere;

2. Protejarea sănătăţii umane şi protecţia mediului prin îmbunătăţirea colectării

deşeurilor şi a depozitării acestora, prin închiderea şi remedierea depozitelor de

deşeuri existente şi construcţia unui nou depozit de deşeuri la standarde

europene.

3. Optimizarea managementului integrat al deşeurilor şi imbunătăţirea

standardelor serviciilor;

4. Introducerea şi extinderea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor pentru

a promova reciclarea deşeurilor de ambalaje în conformitate cu cerinţele

naţionale şi cele ale UE şi pentru a reduce cantitatea de deşeuri depozitate.

Investiţia se referă la realizarea unui sistem de management integrat al deşeurilor,

inclusiv un depozit ecologic de deşeuri, o instalaţie de compostare, 2 instalaţii de

sortare şi 3 staţii de transfer, închiderea şi reabilitarea a 6 depozite urbane

neconforme de deşeuri, achiziţia echipamentelor şi conştientizarea publica.

Îmbunătăţirea calităţii mediului este o condiţie necesară pentru prosperitatea şi

calitatea vieţii, acest proiect va reduce substanţial degradarea mediului şi

ameninţările pentru sănătatea umană, cauzate de deşeuri prin implementarea

standardelor de mediu ale Comunităţii Europene

Îmbunătăţirea calităţii mediului este o condiţie necesară pentru prosperitatea şi

calitatea vieţii, acest proiect va reduce substanţial degradarea mediului şi

ameninţările pentru sănătatea umană, cauzate de deşeuri prin implementarea

standardelor de mediu ale Comunităţii Europene.


4

Luând în considerare obiectivele elementare pentru realizarea unui sistem de

management integrat al deşeurilor solide şi contribuţia la o dezvoltare durabilă,

activităţile acestui proiect trebuie susţinute de fondurile necesare pentru investiţii în

domeniul mediului. Aceste fonduri sunt, de asemenea necesare pentru îndeplinirea

angajamentelor asumate de România în capitolul 22 al Acquis-ului comunitar, în

special pentru implementarea noilor standarde de mediu pentru infrastructura legată

de managementului deşeurilor şi ţintele specifice pentru recuperarea şi reciclarea

deşeurilor.

În mediul urban in Maramureş, actualul sistem de management al deşeurilor este

caracterizat de colectarea şi de eliminarea deşeurilor fără colectare selectiva

implementata în toate localităţile. În general, cu toate acestea, colectarea de la case

se realizează la domiciliu, săptămânal şi pentru blocuri cu apartamente de două sau

de trei ori pe săptămână, având în vedere capacitatea pubelelor şi containerelor. Din

industrii, spatiile comerciale şi instituţionale, colectarea se face pe baza specificaţiilor

contractuale si la cerere.

În mediul urban aria de acoperire a serviciului de salubrizare este de aproximativ

99,5%, iar în mediul rural 92,5%, potrivit ultimelor informaţii de la CJ (ianuarie 2010).

În aceste zone colectarea deşeurilor este efectuată de către operatori economici sau

de către Consiliile locale prin structuri proprii.

A.2. Localizarea geografica si administrativa Proiectul privind Sistemul de management integrat al deşeurilor este conceput pentru

judeţul Maramureş, România. Judeţul Maramureş este situat in nordul României, în

nordul Transilvaniei, cu reşedinţa de judeţ în municipiul Baia Mare.

Se învecinează la est cu judeţul Suceava, la sud cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj si

Sălaj, la vest cu judeţul Satu Mare, iar la nord are frontiera de stat cu Ucraina, pe o

lungime de 154 km, din care râul Tisa reprezintă circa 40% (62 km).

Suprafaţa totală a judeţului este de 6 304,36 km2, reprezentând 18,45% din

suprafaţa Regiunii 6 Nord –Vest din care face parte


5

Fig. 1 Încadrarea în zona a proiectului “Management Integrat al Deşeurilor în judeţul

Maramureş”

Localitate Coordonate Stereo 70 X Y

Depozit ecologic Sarbi 374367 680549

Puncte de colectare Sighetul Marmatiei 420700 715900

Borsa 484809 687410 Viseu de Sus 456731 690058

Staţii de transfer Moisei 463047 683824

Sighetul Marmatiei 420700 715900 Tg Lapus 415159 665021

Staţie de sortare Sighetul Marmatiei 420700 715900

Depozite închidere Baia Mare 392500 682200

Targu Lapus 413800 658650 Sighetul Marmatiei 420700 715900

Seini 371000 696500 Borsa 484809 687410

Tabel nr.1 Coordonate stereo 70 cu obiectivele din proiect


6

A.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului

Planul propus prin specificul său şi prin tehnologia adoptată, va determina modificări

fizice ale mediului natural, unele chiar benefice, prin punerea in circuit a unor

suprafeţe de teren acoperite în prezent de deşeuri. Dintre toate obiectivele propuse

prin proiect cele care ar putea afecta arii naturale protejate sunt: Sighetul Marmaţiei

(Punct de colectare, Staţie de Transfer, Staţie de Sortare reciclabile), Moisei (Staţie

de transfer) Borşa şi Viseul de Sus (Punct de colectare), Arinieş Borşa (Închidere

depozit)

I Statie de sortare si transfer – bilant teritorial Sighetu Marmaţiei Nr. Crt.

Denumire Suprafata (mp)

1 Parcela amplasament 16 048,52

2 Statie transfer 15 048,52

3 Centru de colectare deseuri voluminoase 1 000,00

Centru de colectare voluminoase

1 Platforma betonata 1 000,00

Statie de sortare si transfer


2 Constructii 2 114,00

3 Spatii verzi 7 693,52

4 Platforme spalare si cantar 126,00

5 Constructii edilitare 210,00

6 Bordura 52,00

Facilitati – statie de transfer

1 Cladire administrativa 201,5

2 Cantar 33

3 Parcare personal 62

4 Zona spalare utilaje 60


7

5 Platforma spalare roti 33

Statie sortare si transfer 1 912,50

6 Stocare temporara containere 118

7 Rampa alimentare Statie transfer 84

8 Platforma receptie deseuri 105

9 Separare deseuri voluminoase 77

10 Platforma asteptare 200

11 Depozitare baloti 128


13 Bazin stocare levigat 70

14 Ministatie epurare 5

15 Separator hidrocarburi 18

16 Bazin retentie apa 78

17 Bazin rezerva incendiu 44

18 Bordura h= 15 cm 52

P.O.T=13.17%

C.U.T. = 0.13

Statie de sortare şi de transfer Sighetu Marmaţiei Terenul este situat în judeţul Maramureş, municipiul Sighetul Marmaţiei, str. Tepliţei, nr. fn, C.F.543 nr. top. 3342. Conform CU nr. 665 – 09.10.2009 – AMPLASAMENT STATIE DE TRANSFER Regim juridic: imobilul este situat în intravilanul municipiului Sighetul Marmaţiei, este

proprietate publică în baza actului de schimb hotărât prin HCL nr. 96/2001.

Regim economic: imobilul este situat în zona de gospodărire comunală.

Regim tehnic: în zonă, sunt posibilităţi de racordare la reţelele de alimentare cu

energie electrică, telefonie şi apă.

S parcela amplasament = 16048,52 mp.

Amplasamentul se afla in zona de N-E a orasului. Accesul spre parcelă se face de pe

str. Teplitei, continuată: spre Est, de un drum de acces ce deserveşte actualul

depozit de deşeuri menajere şi spre Sud, de un drum de exploatare.


8

Astfel, terenul are ca si vecinatati:

- la Nord: drum de acces si cale ferata

- la Sud: cimitir

- la Vest: drum de exploatare

- la Est: depozit de deşeuri menajere, ce se va inchide

Situaţia existenta:

Momentan, terenul este viran. La est, se află un depozit de deşeuri, ce se propune a

fi închis prin sistemul de acoperire si innierbare. Amplasamentul se afla la 851 m Sud

faţă de drumul national DN 18. Perimetrul are o forma neregulata, suprafaţa totală

este de 16 048.52 mp. Amplasamentul viitoarei staţii de sortare şi transfer se

prezintă ca fiind un teren plan.

Situatia propusa:

Obiectivul principal al investitiei este de a amenaja la Nord-Estul municipiului Sighetu

Marmatiei, in aproprierea depozitului de deşeuri, o staţie de transfer, ce va fi

combinată cu o staţie de sortare, pentru preluarea deşeurilor colectate din zona de

nord a judeţului. Staţia va fi amplasata de-a lungul drumului betonat pentru a asigura

accesul cu camioane.

Reciclarea este conectată direct la sistemul de colectare. Materialele reciclabile vor fi

colectate separat de restul deşeurilor municipale, pentru a realiza o mai buna calitate

a componentelor separate si a creşte potenţialul acestora pe piaţă. Staţia de sortare

va fi construită împreuna cu staţia de transfer.

Măsura propusă este de a include o linie de sortare semiautomata primară. Linia de

sortare permite sortarea pe diferite tipuri de materiale şi obţinerea unei calităţi mai

bune a componentelor separate în vederea reciclării ulterioare. Operaţiunea vizează

separarea deşeurilor de diferite categorii aflate în amestec (carton, plastic, lemn,

sticlă, metale,etc) în vederea facilitării eliminării acestora prin procese specifice

fiecărei categorii. Sortarea este de 2 feluri:

- Sortarea manuală: operaţiunea de sortare a deşeurilor este realizată manual pe

banda rulantă, de către operatorii de sortare.

- Sortarea mecanizată: presupune implicarea de echipamente mecanice în

procesul de selectare (echipamente magnetice, echipamente optice, etc).

Principalele materiale sortate sunt: hârtia, plasticul, sticla, lemnul şi metalele.

In statia de sortare, se vor realiza urmatoarele operatii: preluarea deseului colectat

selectiv pentru reciclare; selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de

prelucrarea de sortare; sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si


9

materiale; colectarea refuzului de sortare; prelucrarea pentru transport a fractiilor

selectate si a refuzurilor. Trebuie tinut cont de importanta unei bune ventilatii, fara

curenti de aer, conexiuni pentru sistemul de ventilatie, dotari cu un dispozitiv electric

pentru racire si incalzire, posibilitati multiple de acces, izolare fonica si termica,

structuri de sustinere.

De asemenea, in sudul locatiei, se va construi un centru de colectare a deseurilor

voluminoase.

Un centru de colectare a deşeurilor voluminoase este o alternativă ieftină. Centrul de

colectare va functiona ca si o anexa la incinta Statiei de sortare si transfer. Deşeuri

voluminoase sunt produse in principal in mediu urban si mai putin in zonele rurale,

cuprinzând elemente prea mari sau prea grele pentru containerele pentru colectarea

obişnuită, acestea pot include mici cantităţi de moloz şi alte deşeuri rezultate din

reamenajarea locuintelor. Acestea se receptioneaza, apoi se depozitează în

containere, se face şi o colectare bianuala anunţată şi acele deşeuri sunt depozitate

pe platforma de lângă cele 5 containere permanente (containere pentru deşeuri

voluminoase şi DEE, un container pentru deşeuri periculoase).

Centrul de colectare deşeuri voluminoase constă intr-o platforma betonata

imprejmuita cu gard bordurat, pe care se vor amplasa containerele de colectare a

deseurilor voluminoase, DEEE-urilor si un container pentru deseuri periculoase. De

asemenea, incinta va fi prevazută cu sistem pentru colectare a apelor, bordura

perimetrala (inaltime de 15 cm fata de cota platformei) şi iluminat stradal.

II Statie de transfer – bilant teritorial MOISEI Nr. Crt.


1 Parcela amplasament 6 062,83

Statie de transfer -facilitati


2 Constructii 281,53

3 Spatii verzi 2 371,85

4 Platforme spalare si cantar 99

5 Constructii edilitare 123,5


10

6 Bordura 30,32

Facilitati

1 Cladire administrativa 150

2 Cantar 33

3 Parcare personal 37

4 Zona spalare utilaje 33

5 Platforma spalare roti 33


Statie compactare si transfer 265

7 Rampa alimentare Statie transfer 45

8 Platforma receptie deseuri 65

9 Platforma asteptare, stationare utilaje 125

10 Bazin stocare levigat 28

11 Separator hidrocarburi 18

12 Bazin retentie ape pluviale 55

13 Bazin rezerva pentru incendiu 28

P.O.T=4.64%

C.U.T. = 0.046

Staţie de transfer Moisei Terenul este situat în comuna Moisei, judetul Maramures, identificat prin nr. Top. 2938/2/1 (S=3189 mp) si nr. Top. 2942/1 (2874 mp), carte funciara nr. 4394, respectiv c.f. nr. 4411. Terenul intravilan, avand o suprafata totala de 6063 mp, aparţine domeniului public, fiind in administratia Comunei Moisei. Amplasamentul se afla la 309 m Sud de drumul national DN 18, racordul se va face printr-un drum de exploatare, ce se propune a fi betonat. Astfel, terenul are ca si vecinatati: - la Nord: parcela nr. Top. 2938/1, 2938/2/2-3 - la Sud: parcela nr. Top. 2942/2, drum agricol, raul Viseu - la Vest: parcela nr. Top. 2941 - la Est: parcela nr. Top. 2937, parau Conform C.U. 52/24.08.2011 – CONSTRUIRE STATIE DE TRANSFER PENTRU DESEURI MENAJERE


11

Regim juridic: teren situat in intravilanul comunei Moisei. Teren in suprafata de 6063 mp (C.F. nr 4394 – nr top. 2938/2=3189 mp, C.F. nr. 4411, nr. Top. 2942= 2874 mp). Terenul face parte din domeniul public al comunei Moisei. Regim economic: folosinta actuala: fanete Folosinta propusa: in PUG – dotari tehnico-edilitare Regim tehnic: utilitati: - apa potabila = reteaua comunala - energie electrica = reteaua de energie electrica de 220 V, existenta in zona - telefonie = reteaua de telefonie fixa ROMTELECOM - canalizare = la un bazin septic vidanjabil etans. Amplasamentul se afla la Vest de localitatea Moisei. Calea principala de acces spre parcela este constituita din drumul national DN 18, aflat la Nord. Racordul si, implicit, accesul spre teren este un drum agricol, care urmareste la Nord, cursul raului Viseu. Acest drum este propus spre betonare, pentru a putea fi practicabil pentru trafic greu. Prin urmare, poarta de acces va fi amplasata la limita sudica a parcelei studiate. Situatia existenta: Momentan, terenul este viran, cu folosinţă de fâneaţă. Perimetrul are o forma neregulată, cu limita de proprietate estica – pârâu si limita de proprietate sudica – drum de acces. Terenul este plan, nu necesita lucrari majore de sistematizare. Situatia propusa: Obiectivul principal al investitiei este amenajarea la Vest de comuna Moisei, pe terenul cu o suprafata totala de 6063 mp, a unei statii de transfer a deseurilor. Pentru facilitarea accesului la statia de transfer, se propune betonarea drumului agricol existent (in sudul parcelei), acesta urmand a avea o latime de minim 6 m. Va fi o incinta cu forma neregulata, amplasata limitrof drumului de acces. Incinta statiei de transfer va fi imprejmuita prin trei modalitati de protectie: - gard bordurat pentru prevenirea accesului neautorizat - gard viu, pentru evitarea dispersiei accidentale a deseurilor usoare, datorata

actiunii vantului - perdeaua verde formata din arbori, care devine o bariera naturala inspre statia de

transfer si mediul inconjurator, evitand astfel orice forma de disconfort.

Depozitele propuse pentru ecologizare sunt :

Arinis - Borsa

Depozitul existent este situat in Valea Raului Arinies, la 6 km de Baia Borsa.

Vecinatati :

Nord: Calea ferata Sighetu Marmatiei – Bocicoiul Mare km 223+800 si km 224+600

Vest: panta naturala

Sud: dig de beton

Est: drum de acces neasfaltat


12

Apa de suprafata : cea mai apropiata apa de suprafata este Raul Cisla, la 135m

distanta

Sunt pante abrupte, cu î

nclinatii între 35 şi 50 de grade în zona depozitului de deşeuri existent.

Consideram ca imaginile urmatoare vor descrie mai bine depozitul Borsa.


13

Fig. 2 Imagini depozit deşeuri Arinis - Borsa

CENTRE DE COLECTARE DESEURI VOLUMINOASE Descriere generala

Un centru de colectare a deşeurilor voluminoase este o alternativă ieftină. Centrul de

colectare trebuie să fie amplasat de-a lungul drumurilor naţionale şi municipale

pentru a putea primi camioane lungi de transport. Deşeuri voluminoase sunt produse

in principal in mediu urban si mai puţin in zonele rurale, cuprinzând elemente prea

mari sau prea grele pentru containerele pentru colectarea obisnuita, acestea pot

include mici cantităti de moloz si alte deseuri rezultate din reamenajarea locuintelor.

Acestea se receptionează, apoi se depozitează in containere, se face si o colectare

bianuala anuntata si acele deseuri sunt depozitate pe platforma de langa cele 5

containere permanente.

Centrul de colectare deseuri voluminoase consta intr-o platforma betonata

imprejmuita cu gard bordurat, pe care se vor amplasa containerele de colectare a

deseurilor voluminoase, DEEE-urilor.

Se va face branşamentul numai la reteaua de alimentare cu energie electrica in

scopul iluminarii amplasamentului si a cabinei control acces si paza.

Apa potabila pentru personal va fi asigurata din dozatoarele de apa, va fi amplasata

o toaleta ecologica. Nu se va face evacuarea apelor uzate.


14

Tinand cont de faptul ca deseurile depozitate temporar pe acest amplasament sunt

stocate in containere speciale inchise si nu pot intra in contact cu apa pluviala,

suprafata este betonata, nu au fost prevazute măsuri suplimentare de colectare si

evacuare a apelor pluviale.

Punct de colectare Borşa şi Vişeul de Sus BORSA – AMPLASAMENT CENTRU DE COLECTARE DE DESEURI VOLUMINOASE

Date generale: denumirea obiectivului de investiţii: Sistem de management integrat al deşeurilor

în judeţul Maramureş

Amplasamentul: Orasul Borsa, judetul Maramures, nr. Top. 1781/a Borsa, C.F. nr. 50694

beneficiarul investiţiei: Judeţul Maramureş

Date despre localitate

Borşa este un oras cu aproape 27.000 de locuitori, se află la 47°39′ latitudine

nordică şi 24°39′ longitudine estică. Altitudinea localităţii fiind la Valea Hotarului 617

m, in centrul orașului 673 m., iar în complexul turistic, la Gura Fântânii 823 m.

Relieful zonei Borţa este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi şi diferenţe mari

de nivel. Înălţimile care se întâlnesc în zonă din de trei formaţiuni muntoase: Munţii

Rodnei, Munţii Maramureşului şi Munţii Ţibău. Aceşti munţi înconjoară o depresiune

şi sunt aşezaţi ca adevărate ziduri naturale de cetate; aici se poate aminti o ramură

industrială importantă a regiunii: mineritul din zona Baia Borşa.

Regim juridic: terenul unde urmeaza a se amplasa centrul de colectare a deseurilor

voluminoase se afla in intravilanul orasului Borsa, zona marginala, teren identificat cu

C.F. nr. 50694, nr. Top. 1781/a, fiind proprietatea statului roman.

Regim economic: folosinta actuala – teren liber, neproductiv

Regim tehnic: se va realiza de catre persoane fizice sau firme autorizate in acest

domeniu, acces auto si pietonal din str. Dragos Voda.

Prezentul certificat de urbanism poate fi utilizat in scopul intocmirii documentatiei in

vederea obtinerii autorizatiei de construire pentru amplasarea centrului de colectare

a deseurilor voluminoase.

Situatia existenta


15

Terenul este situat în orasul Borsa, judetul Maramures, identificat prin nr. Top.

1781/a Borsa, ocupand o suprafata totala de 1600 mp, situat in zona “Gara”, este un

teren viran, neproductiv, proprietate a Statului Roman. Accesul pe parcela se face

printr-un drum de acces, ce va face legatura cu drumul national DN 18, situat la circa

605 m Sud fata de parcela studiata.


- la Nord: drum acces

Situatia propusa

Obiectivul principal al investitiei este amenajarea unui centru de colectare a

deseurilor voluminoase, dotat cu o platforma betonata si containere de 10 mc pentru

depozitare. De asemenea, va exista o cabina paznic, pentru control acces.

Bilant teritorial

Nr. Crt.


1 Parcela amplasament 1600,00 2 Platforma betonata 1539,02 3 Cabina portar 10,00 4 Bordura h=15 cm 50,98 P.O.T.=0.625%

C.U.T.=0.006 Facilitati centru de colectare deseuri voluminoase:

- platforma betonata - trebuie sa fie betonata, fiind conceputa pentru trafic greu

- 4 containere pentru deseuri voluminoase si DEE

- 1 container pentru deseuri periculoase

- cabina portar – control acces - un modul prefabricat, construit ca ansamblui usor

bazat pe o structura demontabila formata din podea, acoperis, stalpi si panouri cu

spuma poliuretanica pentru pereti

- toaleta ecologica

- sistem de iluminat stradal, stalp metalic h= 8 m, echipat cu corp de iluminat

stradal, lampa cu vapori de sodiu 250 w

- tablou electric de distributie echipat cu senzor crepuscular si programator orar

- bordura perimetriala de beton, cu o inaltime de 15 cm (fata de cota platformei

betonate)


16

VISEU DE SUS - AMPLASAMENT CENTRU DE COLECTARE DESEURI VOLUMINOASE

Date generale:

Denumirea obiectivului de investiţii: Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Maramureş

Amplasamentul: Str. Bogdan Voda, nr. 42, orasul Viseu de Sus, jud. Maramures, nr. Top. 50875, C.F. nr. 50875

beneficiarul investiţiei: Judeţul Maramureş

Date despre localitate:

Vişeu de Sus (în maghiară Felsővisó, în germană Oberwischau) este un oraş

amplasat în NE , depresiunea Maramureş, România. Oraşul se află situat la

confluența a două râuri, Vişeu şi Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului

mării, având înfăţişarea caracteristică oraşelor de munte. Se învecinează la NNE cu

Munţii Maramureşului şi Republica Ucraina, la SE cu Munţii Rodnei şi are ca vecini

comunele Moisei în partea de SE şi Vişeu de Jos în partea de V şi Poienile de sub

Munte în partea de NV.

Privit în ansamblu, relieful zonei este montan, format dintr-o depresiune înconjurată

de dealuri. De altfel, acesta este energic cu pante înclinate, văi adânci şi înguste, cu

dealuri cu înălţimi ce variază între 400 şi 1.042 m (vârful lui Dan). Acestea sunt

constituite din roci dure cu alternanţe de argile şi şisturi bituminoase.

Regimul juridic:

Situatia terenului – teren situat in intravilanul localitatii;

Dreptul de proprietate asupra imobilului: teren proprietate a Statului Roman,

reprezentat prin Consiliul Orasului Viseu de Sus, in curs de intabulare;

Regimul economic:

Destinatia actuala: teren pentru constructii

Destinatia stabilita prin documentatiile de urbanism aprobate: teren pentru constructii

si amenajari – zona pentru locuinte si functiuni complementare.

Regimul tehnic:

Alimentarea cu apa se va face de la reteaua de alimentare cu apa a orasului,

canalizarea se va bransa la un bazin propriu vidanjabil etans;

Alimentarea cu energie electrica se va face de la reteaua de 220 V existenta in zona;


17

Lucrarile de organizare de santier se vor executa strict pe teren proprietate privata,

fara blocarea cailor de acces auto sau pietonale si fara ocuparea abuzivaa terenului

domeniu public;

In cazul geamurilor de vedere, se vor respecta distantele reglementare fata de

vecinatati;

Lucrarile se vor executa in regie proprie, cu materiale locale si respectarea

arhitecturii locale;

Accesul la proprietate se va face direct din str. Bogdan Voda;

Se vor respecta aliniamentele existente. .

Situatia existenta

Terenul este situat în judeţul Maramureş, orasul Viseu de Sus, str. Bogdan Voda, nr.

42, identificat prin nr. cad. 50875, cu o suprafata totala de 1000 mp. Pe aceasta

parcela, exista o constructie cu functiunea de depozit, cu o suprafata construita de

142 mp, cu regim de inaltime parter. Drumul national DN 18 se afla la circa 100 m

Sud-Est fata de parcela.


- la Nord-Est – parcela nr. Top. 973/2, poteca de picior

- la Sud-Vest – parcela nr. Top. 972/1/1, linie ferata normala

- la Nord- Vest –parcelele nr. Top. 972/3-4

- la Sud- Est – parcela nr. Top. 972/6

Situatia propusa

Obiectivul principal al investitiei este amenajarea unui centru de colectare a

deseurilor voluminoase, dotat cu o platforma betonata si containere de 10 mc pentru

depozitare. De asemenea, va exista o cabina paznic, pentru control acces.

Bilant teritorial

Nr. Crt.


1 Parcela amplasament 1000,00 2 Platforma betonata 949.80 3 Cabina portar 10,00 4 Bordura h=15 cm 40,20 P.O.T.=1.00%

C.U.T.=0.01


18

Facilitati centru de colectare deseuri voluminoase:

- platforma betonata - trebuie sa fie betonata, fiind conceputa pentru trafic greu

- 4 containere pentru deseuri voluminoase si DEE

- 1 container pentru deseuri periculoase

- cabina portar – control acces - un modul prefabricat, construit ca ansamblui usor

bazat pe o structura demontabila formata din podea, acoperis, stalpi si panouri cu

spuma poliuretanica pentru pereti

- toaleta ecologica

- sistem de iluminat stradal, stalp metalic h= 8 m, echipat cu corp de iluminat

stradal, lampa cu vapori de sodiu 250 w

- tablou electric de distributie echipat cu senzor crepuscular si programator orar

- bordura perimetriala de beton, cu o inaltime de 15 cm (fata de cota platformei

betonate)

A.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului Resursa naturală principală folosită va fi solul, datorită scoaterii din circuitul natural a

unor suprafeţe de teren pentru realizarea investiţiei.

De asemenea, pentru desfăşurarea activităţilor specifice se va folosi apă pentru

nevoile menajere şi tehnologice.

A.5. Resursele naturale care vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate in implementarea proiectului propus Construcţia obiectivelor proiectului nu va dispune de nici un fel de resursa din cadrul ariilor naturale protejate. A.6. Emisii de deşeuri generate de implementarea proiectului si modalitatea de eliminare a acestora Prima fază este limitată la perioada de execuţie şi va exercita impact în special

asupra apelor subterane, aerului şi solului. Efectele nu vor fi semnificative şi vor avea

caracter temporar, manifestându-se strict pe perioada realizării lucrărilor.

Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu şi lung se vor

încadra în limitele impuse conform normativelor în vigoare, pentru fiecare factor de

mediu.

A.6.1. Emisii de poluanţi in apa


19

În perioada de construcţie şi amenajare a obiectivelor componente ale Sistemului

de management integrat al deşeurilor se pot manifesta diferite forme de impact

direct sau indirect, mai mult sau mai puţin semnificative, temporare sau definitive

În perioada de construcţie a obiectivelor Sistemului de management integrat al

deşeurilor (depozit, staţii de transfer, sortare şi compostare), apele subterane pot fi

afectate doar în cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale

de carburanţi şi uleiuri) din utilajele şi mijloace auto angrenate în activităţile specifice

de şantier.

Execuţia lucrărilor de construcţii nu presupune deversarea unor deşeuri sau produse

secundare pe suprafaţa solului şi nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea

apelor subterane.

Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective

fiind decopertate şi apoi tratate pentru neutralizarea poluantului, fiind astfel evitată

eventualitatea poluării cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere.

Prin urmare, nu se prognozează un impact semnificativ asupra apelor de suprafaţă şi

subterane, în faza de construcţie

In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane şi de suprafaţă este

nesemnificativ, având în vedere modul de colectare şi evacuare a apelor uzate,

prevăzut în proiect.

În cazul Staţii de sortare şi de transfer apa potabila pentru personal va fi asigurata

din dozatoare de apa, iar pentru personalul de exploatare vor fi amplasate toalete

ecologice. Nu se vor evacua ape uzate.

Principalele surse de ape uzate in incinta statiilor de sortare si de transfer vor fi:

- spalarea rotilor autovehiculelor

- spalarea utilajelor.

Apele uzate provenite din spălări pot fi impurificate cu suspensii anorganice şi

organice, substante organice dizolvate si cu produse petroliere (in cazuri

accidentale).

A.6.1.1. Surse de poluare a apelor in perioada de construcţie

A.6.1.2. Surse de generare a apelor uzate in perioada de operare

A.6.1.3. Modalitatea de minimizare a impactului asupra apelor


20

Platforma pentru spălare roţi va fi amplasata în zona de acces, folosită pentru

spălarea rotilor utilajelor la iesirea din statia de transfer si va fi o rampa

impermeabilizata, astfel incat sa se asigure evacuarea controlata a apelor catre

sistemele de neutralizare a acestora (separator de hidrocarburi), dotata cu

dispozitive de spalare cu apa sub presiune.

Zona spalare utilaje va fi amplasata in vecinatatea accesului, va fi impermeabilizata,

astfel incat sa asigure evacuarea controlata a apelor catre sistemele de neutralizare

a acestora (separator de hidrocarburi).

Sistemul de colectare a apelor de pe suprafeţe: se va amplasa o rigola in zona

ocupata de statia de compactare, pentru colectarea levigatului rezultat si o rigola

transversala, amplasata in zona centrala, pentru gospodarirea apelor de pe platforma

betonata. Platforma betonata va avea panta de 2%, pentru a directiona apele spre

guri de scurgere.

Tinand cont de faptul ca deseurile depozitate temporar pe acest amplasament sunt

stocate in containere speciale inchise si nu pot intra in contact cu apa pluviala,

suprafata este betonata, nu au fost prevazute masuri suplimentare de colectare si

evacuare a apelor pluviale.

În cazul lucrărilor de închiderea depozitelor de deşeuri neconforme

In perioada de execuţie a lucrărilor de închidere se vor utiliza toalete ecologice,

pentru rezolvarea problemei apelor uzate menajere, care vor fi vidanjate periodic,

apele fiind evacuate la o staţie de epurare.

Activităţile de închidere a depozitelor existente de deşeuri au un impact categoric

pozitiv asupra calităţii apei deoarece deşeurile vor fi izolate prin acoperirea cu un

strat impermeabil. Singurul impact negativ posibil este in timpul construcţiei se poate

datora neglijentei lucrătorilor sau a accidentelor.

In cadrul depozitelor vor fi prevăzute şanturi perimetrale cu rol de preluare a apelor

provenite din precipitaţiile căzute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a

acestor ape de ploaie in cursuri de apa sau reţele de canalizare din zona.

Se vor respecta prevederile Ordinului MMGA nr. 757/2004 pentru aprobarea

Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.

A.6.2. Surse de zgomot si vibraţii in perioada de exploatare Poluarea fizică generată de activităţile propuse prin proiect va consta în:


21

- zgomotul şi vibraţiile produse de utilajele si mijloacele de transport auto

angrenate în activităţile de execuţie a lucrărilor propuse;

- zgomotul şi vibraţiile produse de activităţile specifice de gestionare a

deşeurilor, inclusiv transportul, în perioada de operare.

În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie, se va încerca neafectarea

populaţiei şi biodiversităţii din zonă, de zgomotele specifice acestor tipuri de

activităţi, prin menţinerea utilajelor la regim normal de funcţionare, fără a avea

defecţiuni tehnice care ar cauza accidental unele zgomote respectiv vibraţii nedorite,

datorită unor funcţionări necorespunzătoare.

Condiţiile specifice de lucru şi desfăşurarea şantierelor pe suprafeţe restrânse,

lucrările limitate de excavaţii şi construcţii face posibilă intervenţia unui număr mic de

utilaje, de capacitate mică şi medie. Astfel, în perioada de construcţie efectele

generatoare de impact rămân relativ limitate. Zgomotul şi vibraţiile vor fi scăzute,

producerea lor fiind discontinuă, pe perioade de timp reduse, doar pe perioada

execuţiei.

În perioada de exploatare a obiectivelor prevăzute în proiect, sursele de poluare

sonoră vor fi reprezentate de funcţionarea utilajelor de transport deşeuri, utilajelor de

compactare deşeuri şi eventual utilajelor de construcţie a unei noi celule la depozit.

Atât în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare, este posibil ca pe

amplasamentele prevăzute prin proiect - în anumite momente - să se realizeze nivele

semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat.

(Prin “mediu protejat” se înţelege mediul locuit urban sau rural, locuri de recreere,

odihnă etc., care în cazul de faţă se află la minimum 1000 m distanţă).

Se estimează că nivelul constant de zgomot realizat pe suprafaţa depozitului sau în

staţiile de sortare şi de transfer, în fazele de construcţie şi de exploatare va fi mai mic

decât cel admis pentru incinte industriale: 65 dB(A).

A.6.3. Surse de poluare a aerului aferente obiectivului

Sistemul de management integrat al deşeurilor Construcţia depozitului de deşeuri va însemna apariţia şi dezvoltarea unui şantier

care va funcţiona practic pe toată durata existenţei depozitului. Ca în orice şantier,

activităţile principale vor fi efectuate cu utilaje diverse, în cazul de faţă excavatoare,

buldozere, screpere, camioane etc. Toate aceste utilaje vor genera gaze de

eşapament conţinând poluanţi pentru calitatea aerului –CO2, SO2, COV-uri,

suspensii de funingine iar prin circulaţia lor pe drumuri de şantier vor ridica în aer

pulberi sedimentabile – praf (forme de impact direct temporar). Aceşti poluanţi pot


22

influenţa negativ plantele din zonă prin depunere pe frunze, reducerea luminozităţii şi

a radiaţiei solare, ceea ce va determina scăderea proceselor de fotosinteză (impact

indirect temporar). Deşi probabil, de intensitate semnificativă pe amplasament şi în

imediata sa vecinătate, aceste efecte sunt limitate în spaţiu datorită localizării clare a

activităţilor – pe de o parte – şi datorită dimensiunii mari a particulelor care se depun

nu departe de locul generării.

Emisiile provenite din activităţile specifice de construcţie au următoarele caracteristici

comune: sunt emisii la nivelul solului, nedirijate; au impact preponderent local (nu

afectează localităţile limitrofe amplasamentelor); sunt temporare (durează până la

terminarea lucrărilor).

Emisiile datorate operării curente a depozitului ecologic durează până la închiderea

acestuia (cca. 30 ani), şi au aceeaşi natură şi li se pot aplica aceleaşi caracteristici ca

şi emisiilor din construcţii.

Emisiile datorate descompunerii deşeurilor (emisii de pe suprafaţa depozitului) nu

vor afecta semnificativ calitatea aerului. Emisiile din compostarea deşeurilor vor fi

neglijabile şi nu reprezintă o sursă semnificativă de poluare atmosferică.

Având în vedere că activităţile de construcţie ale obiectivelor componente a

Sistemului de management integrat al deşeurilor (depozit, staţii de transfer, sortare şi

compostare) vor fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului din aceste surse va

fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate în zona de execuţie a

lucrărilor şi vor înceta la terminarea activităţilor de construcţie.

Pe durata operării staţiilor de sortare şi de transfer vor rezulta emisii de poluanţi în

aer, constând în gazele de eşapament provenite de la utilajele şi mijloacele de

transport auto utilizate pentru transportul deşeurilor, dar nu se prognozează un

impact semnificativ asupra aerului din aceste surse.

Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme

Lucrările specifice de închidere a depozitelor se vor desfăşura cu caracter temporar,

impactul asupra aerului datorat acestor activităţi va fi nesemnificativ. Emisiile din

sursele mobile vor fi dispersate in zona de execuţie a lucrărilor si vor înceta la

terminarea activităţilor specifice de închidere.

Traficul camioanelor va creşte pe anumite secţiuni de drumuri, fapt care afectează

zonele urbanizate pentru o perioadă de timp stabilită (transportul de materiale,

încărcături de deşeuri, etc.) şi care poate conduce la emisii poluante pentru aer.

Executarea lucrărilor de închidere si remediere a suprafeţelor de teren ocupate de

depozitele neconforme va avea un impact pozitiv asupra calităţii aerului, fata de

situaţia existenta la ora actuala.


23

A.6.4. Sursele de poluare si impactul acestora supra solului in perioada de construcţie În perioada de construire a staţiilor de sortare şi transfer, sursele de poluare pot

genera următorul impact:

- impactul determinat de scoaterea terenului din circuitul natural sau economic

- impactul determinat de decopertarea terenului

- impactul datorat utilajelor şi mijloacelor de transport auto utilizate.

Prin executarea lucrărilor în faza de construire a obiectivelor, se va produce o

afectare a solului, care va determina modificarea proprietăţilor sale naturale, dar fără

a se înregistra o poluare a acestuia. Se va înregistra un impact care va modifica

proprietăţile pedologice, fizico-mecanice şi hidrofizice, strict pe suprafeţele afectate.

Prin natura lucrărilor, declanşarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi

alunecările de teren sau accentuarea eroziunii hidrice, pot fi practic excluse.

Cu toate acestea temporar pot apărea fenomene de compactare şi tasare în

perioada execuţiei prin circulaţia utilajelor şi eroziune superficială.

Prin urmare, impactul produs de lucrările de organizare de şantier asupra factorului

de mediu sol va fi neglijabil şi nu va conduce la modificări majore în structura solului

şi subsolului. Impactul va fi cu caracter temporar şi se va manifesta strict pe perioada

de execuţie a lucrărilor.

Staţii de sortare si de transfer Sursele potenţiale de poluare a solului si subsolului sunt:

In faza de construcţie:

- scoaterea definitiva din circuitul natural a unor suprafete de teren

- lucrari specifice de constructii (escavari, umpluturi)

- scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilaje

In faza de operare:

- transportul deseurilor (pierderi acidentale din autovehiculele de transport)

- scurgeri accidentale de ape uzate

- scurgeri accidentale de produse petroliere de la mijloace de transport.

Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme Sursele de poluare a solului si subsolului sunt:

- levigatul rămas in masa depozitelor şi care nu poate fi colectat

- scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilaje.


24

In perioada de execuţie a lucrărilor de închidere a depozitelor neconforme sursele de

poluare a solului din zona de organizare de şantier pot fi scurgerile accidentale de

combustibili si uleiuri de la utilajele si mijloacele auto angrenate in activităţile

specifice de construcţie.

Sursele accidentale de poluare pot apare ca urmare a avariilor de mica sau mare

amploare, cu deversări de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseitatilor, deversări

din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrărilor preconizate a se

executa in zona, in cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse

petroliere.

În perioada de exploatare a staţiilor de sortare şi de transfer nu vor exista surse

majore de afectare a solului, cu excepţia eventualelor scurgeri accidentale de la

utilaje şi mijloace de transport auto, impactul generat de aceste surse fiind local şi cu

caracter temporar, putând fi îndepărtat prin măsuri de intervenţie specifice.

Dacă prevederile proiectului vor fi respectate şi se va avea în vedere o anumită

disciplină tehnologică, impactul din punct de vedere al poluării asupra solului va fi

moderat şi se va manifesta doar pe perioada de execuţie a construcţiilor, acest

impact putând fi diminuat prin evitarea depozitării deşeurilor din construcţie pe

suprafaţa solului şi verificarea periodică respectiv menţinerea într-o stare tehnică

corespunzătoare a utilajelor şi mijloacelor de transport auto utilizate.

Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme Impactul asupra solului pe amplasamentele depozitelor neconforme din judeţul

Maramureş s-a produs de-a lungul perioadei de utilizare ale acestora pentru

depozitarea deşeurilor.

In perioada de execuţie a lucrărilor de închidere a depozitelor neconforme nu se

prognozează un impact semnificativ, care s-ar putea datora lucrărilor specifice de

închidere, doar în cazul unor poluări accidentale în zona organizării de şantiere se

poate afecta semnificativ solul (poluare cu produse petroliere).

Închiderea depozitelor neconforme şi ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu

prin reducerea poluării apei subterane şi solului, diminuând efectele surselor actuale

de poluare a solului (depozite neizolate).

Totodată, închiderea şi remedierea zonelor afectate de depozitele existente va

conduce la:

- eliminarea unor surse de poluare şi risc pentru mediu şi sănătate (poluare

apă, sol, aer, pericol de explozii, incendii, surse de diseminare a

germenilor patogeni, etc)


25

- reducerea pierderilor de materii prime secundare care, în lipsa controlului

deşeurilor, ajung să fie eliminate prin depozitare

- eliminarea riscului de depozitare a deşeurilor periculoase în amestec cu

cele menajere

- asanarea unor zone care oferă condiţii prielnice dezvoltării vectorilor de

agenţi patogeni precum muşte, ţânţari, rozătoare, păsări.

A.6.5. Deşeuri generate de proiect

In perioada de execuţie

In timpul perioadei de constructie a obiectivelor din proiect rezulta in mod uzual

urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si

care se codifica in conformitate cu lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr.

2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:

· deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si

caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03

02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17

05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod

17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);

· uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si

mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;

· anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri

periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.

De asemenea, mai pot rezulta ca deşeuri menajere nepericuloase: deşeuri

biodegradabile de la bucătarii si cantine (cod 20 01 08), nămoluri din fosele septice

ale organizării de şantier (cod 20 03 04), deşeuri municipale amestecate (cod 20 03

01).

In perioada de exploatare Activităţile desfăşurate pe amplasamentele prevăzute prin proiect (staţiile de sortare

si de transfer) sunt la rândul lor generatoare de deşeuri:

· deseuri menajere sau asimilabile acestora;

· deşeuri de tip stradal;

· deşeuri tehnologice.

A6.5.1 Deşeuri generate in perioada de execuţie


26

Deşeurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si

întreţinerea curăţeniei la locurile de munca. Ele conţin hârtie, sticla, plastic, resturi

alimentare si alte deşeuri biodegradabile; sunt deşeuri nepericuloase.

Deşeurile de tip stradal vor rezulta din întreţinerea cailor de transport, a parcărilor,

spatiilor verzi si a zonei de compostare si sortare deşeuri. Aceste deşeuri sunt de

asemenea nepericuloase.

Deşeurile tehnologice vor proveni din următoarele surse: zona de intervenţii utilaje,

zona de compostare, atelierele de întreţinere / reparaţii.

Deseurile de la zona de la spalare a platformelor din zona de interventii utilaje vor fi:

· namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele

uzate tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule

coloidale si apa de namol (deseuri periculoase codificate 13 05 02);

· emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din

antrenarea in apa de spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere

sau de racire si din angrenaje neetanse (deseuri periculoase codificate 13 05

07);

Deseurile de la zona de compostare vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele

vor fi constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut

fi separate din materialul brut supus compostarii; acestea sunt deseuri nepericuloase

si se vor depune in zona de depozitare.

A.6.5.2 Deşeuri toxice si periculoase Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderile de depozite

existente, va necesita materiale clasice de constructie. In special in faza de

exploatare si inchidere a depozitului se vor folosi materialele existente in teren

precum argila, sol steril, pamant vegetal.

La constructie si exploatare se vor folosi substante periculoase: combustibili şi uleiuri

de motor pentru functionarea vehicolelor de transport deseuri si a utilajelor de

exploatare a depozitului. Aceste substante, desi mentionate in Anexa 2 a HG

804/2007 (prin care s-a preluat in legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi

aprovizionate si se vor afla in incinta depozitului sau a statiilor de transfer in cantitati

relativ mici - nerelevante - astfel incat nu se impune elaborarea rapoartelor de

securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore.

De asemenea, la statia de epurare monobloc cu osmoza inversa din cadrul centrului

de management integrat al deseurilor de la Sarbi se vor folosi reactivi chimici

specifici, si anume :


27

- agent de curătare Cleaner A care este o solutie diluata de 2 – 5% NaOH

- acid sulfuric pentru reglarea pH-ului levigatului.

Substantele chimice sunt livrate in bazine de plastic cu un corset din retea de sarma

groasa cu o capacitate de: 1800 Kg pentru H2SO4 si 500-1000 l pentru NaOH.

Aceste substante se golesc cu o pompa apartinătoare statiei de tratare a levigatului

direct in rezervoarele acesteia. Rezervoarele au volumul de 4 mc sau 7000 Kg

pentru H2SO4 si 1000 l pentru NaOH.

Necesarul de substante este de: 350 l/zi la capacitatea maxima, care se atinge foarte

rar.

Necesarul de NaOH este de 100 l/an. După golire aceste bazine goale se depun

închise, afara, lângă statia de epurare pe o platforma pana la livrarea următoare

când sunt înlocuite cu altele pline. In spatele si legat de statia de epurare s-a

construit o platforma betonata unde se depun aceste bazine in timpul transferului de

lichid. Transportul este asigurat de firma care livrează aceste substante, care este

autorizata sa desfăsoare si activitatea de transport substante chimice de acest gen.

A 6.5.3.Managementul deşeurilor La centrul de management integrat al deşeurilor, carburanţii se vor stoca într-un

rezervor subteran etanş, cu pereţi dubli, autovehiculele fiind alimentate la staţia

mobila de carburant din incinta.

Uleiurile se vor stoca în recipiente originale, într-un spaţiu special amenajat, prevăzut

cu cuve de retenţie.

Reactivii chimici pentru staţia de epurare se vor depozita in spatii special amenajate

in acest scop, manipularea si utilizarea acestora se va face cu respectarea

instrucţiunilor specifice si a fiselor tehnice de securitate, pentru a evita afectarea

mediului si a sănătăţii populaţiei.

A.7. Cerinţe legale de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului propus Se vor amplasa în zona propusă pentru realizarea proiectului, barăcile necesare

desfăşurării procesului de execuţie, spaţii de depozitare a materialelor, precum şi

spaţiul pentru utilaje şi autovehicule, iar la accesul în incintă se va amplasa un panou

cu toate datele de recunoaştere ale obiectivului, durata de execuţie, etc. Incinta va fi

delimitată prin împrejmuire cu gard realizat din stâlpi şi panouri metalice. La

terminarea lucrărilor, constructorul va dezafecta zona organizării de şantier,

readucându-se terenul la starea iniţială.


28

Birourile şantierului, vestiarele muncitorilor si depozitele de materiale de inventar se

vor amplasa in incinta amplasamentului. In aceasta zona se pot amplasa:

- container birouri

- container spalator ;

- container laborator;

- container vestiar;

- toalete ecologice ;

- depozitare materiale la sol.

In vederea abordarii integrate a măsurilor necesare prevenirii, reducerii si controlului

impactului

activităţilor desfăşurate in proiect se vor respecta următoarele:

- lucrările se vor realiza in etape, conform proiectului, astfel ca impactul generat

sa aibă o amploare cat mai mica, si se vor efectua lucrări de închidere pe

măsura realizării sarcinilor tehnologice

- pentru diminuarea impactului generat in timpul construcţiei se va urmări

scurtarea duratei de execuţie a proiectului pentru a diminua astfel durata de

manifestare a efectelor negative

- utilizarea unor module constructive care pot fi uşor montate si demontate

pentru clădiri, drumuri, alte facilitaţi

- depozitarea separată a stratului de sol fertil decopertat si a pamantului

excavat

- optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale

de construcţie preluat din gropi de împrumut

- evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport folosirea unor utilaje

si mijloace de transport silentioase.

- crearea unor bariere de protecţie prin:

- împrejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie

- plantarea pe perimetrul imprejmuit, inca din faza de inceput a constructiei, a

perdelei vegetale de protectie

- insămânţarea cu iarba şi stimularea regenerării naturale a zonelor libere de

clădiri sau instalaţii înca din timpul fazei de constructie.

Accesul la lucrările propuse se va face pe drumurile existente. Căile de acces vor fi

întreţinute pe toată durata execuţiei.

Alimentarea cu apă pentru utilităţi se va realiza din reţeaua locala.


29

La fiecare punct de lucru se vor asigura toalete ecologice vidanjabile, care vor fi

întreţinute de firma de specialitate.

Lucrările proiectate nu sunt amplasate în zone de risc, fiind situate peste limita de

inundabilitate.

Vegetaţia specifică, îndepărtată în fazele de execuţie ale proiectului de investiţie, va

fi replantată la finalizarea lucrărilor.

Conform prevederilor legislative, în faza proiectului tehnic se ţine cont de cerinţele de

securitate a muncii, beneficiarul desemnând pe parcursul execuţiei lucrărilor un

responsabil cu protecţia muncii. Pe toată durata executării lucrărilor de construire se

vor respecta următoarele:

- Legea 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă

- Normele metodologice de aplicare aprobate prin HG nr. 1425/2006, precum şi

prevederile Normelor Generale de Protecţie a Muncii (Ordin nr. 508/2002 şi Ordin nr.

933/2002)

- Normele Specifice de Securitate a Muncii

- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii, 1995

- Ordinul MMPS 225/1995 – normativ cadru privind acordarea şi utilizarea

echipamentului individual de protecţie

- Normativele generale de prevenirea şi stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI

nr. 775/22.07.1998

- Ord. MLPAT 20/N/11.07.1194 – Normativ C300-1994

- alte acte normative în vigoare în domeniu la data executării propriu-zise a lucrărilor.

Toate lucrările ce se vor executa pe şantier trebuie să fie executate cu personal

calificat şi pregătit în acest scop, cu instructajul de protecţie a muncii la zi.

Personalul care execută lucrările de montaj trebuie dotat cu scule în perfectă stare

de funcţionare, precum şi cu căşti şi materiale de protecţie adecvate procesului

tehnologic pe care îl execută.

Controlul calităţii lucrărilor de construcţii executate se va face de către specialişti din

cadrul Inspectoratului în Construcţii Maramureş pe baza unui program elaborat de

proiectant în colaborare cu beneficiarul şi constructorul şi prezentat spre avizare

conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii.

A.8. Durata construcţiei, funcţionarii, dezafectării proiectului si eşalonarea perioadei de implementare a proiectului


30

Ansamblul de investiţii propuse pentru perioada 2012-2013 reprezintă un

sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Maramureş a cărui

operare trebuie să asigure atingerea tuturor obiectivelor şi ţintelor prevăzute

în Tratatul de Aderare şi legislaţia în vigoare.

A.9. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului Pentru staţiile de sortare şi transfer de la Sighetul Marmaţiei şi Moisei Principalele operaţii care se desfăşoară in cadrul statiilor de transfer, sunt: - Descărcarea, în zona de recepţie, a vehiculelelor ce colectează deşeuri - Stocarea deşeurilor în containere de capacitate mare şi pregătirea lor pentru

transport în vederea eliminării sau tratării - Compactarea deşeurilor pentru un transport mai eficient (deşeurile municipale

solide colectate liber vor fi compactare, operaţie care va reduce în mod semnificativ volumul acestora)

- Transportarea deşeurilor cu costuri totale mai mici la facilităţi de eliminare sau tratare.

Principala funcţie este aceea de transfer a deşeurilor din vehiculele de colectare de la generatori în containere de mare capacitate. Aceasta include compactarea acestora, plasarea lor în containere şi ulterior preluarea acestora în vehicule specializate în vederea transportului. Receptia deseurilor consta in determinarea prin cantarire a cantitatii stocate si identificarea sursei de provenienta, inspectia vizuala a deseurilor pentru identificarea eventualelor componente periculoase. Manipularea deseurilor in perimetrul statiei de transfer consta in descarcarea deseurilor, compactarea lor in containere de mare capacitate si preluarea containerelor pe vehicule specializate pentru transport. Descarcarea si incarcarea deseurilor se face direct din vehiculul de transport prin bascularea benei sau a containerului. Descarcarea se face direct in gura palniei mecanismului hidraulic pentru compactare. Staţia de transfer va reduce costul transportului în comparaţie cu utilizarea mai multor vehicule cu ajutorul cărora deşeurile ar fi transportate direct din zonele de colectare la facilitatea indicată de tratare sau eliminare. Pentru compactare, deseurile sunt preluate in palnia de receptie si impingerea in containerele de mare capacitate. Compactarea are drept scop cresterea cantitatii de deseuri transportate intr-un utilaj de transport cu un volum dat si economisirea timpului consumat de autogunoiere cu transportul deseurilor. Se vor utiliza: sisteme de ancorare ale containerelor, echipament hidraulic de compactare, sistem de prindere a echipamentului de compactare la containerul de mare capacitate. Fie echipamentul de compactare, fie containerele trebuie să aibă posibilitatea să fie transportate (de regulă pe şine) către o altă poziţie. Odată încărcate cu deşeuri, containerele de mare capacitate trebuie mutate de pe poziţiile de încărcare într-o zonă de aşteptare de pe platformă, sau pot fi direct preluate de către vehiculele de transport specializate.


31

Mutarea se poate face prin translatare, fie prin încărcarea pe un vehicul de transport, deplasarea până la zona de aşteptare şi descărcarea containerului pe poziţia de aşteptare. Vehiculele de transport vor avea acces până la platforma pentru containere de mare capacitate. Accesul se va face pe căile de comunicaţie special destinate şi marcate. În mare măsură, se va evita ca în perimetrul staţiilor de transfer, traseul vehiculelor care descarcă deşeurile să se intersecteze cu cel al vehiculelor care preiau containerele de mare capacitate. În pofida faptului că pe amplasament se gestionează deşeuri municipale (nepericuloase), staţia de transfer prezintă riscuri privind siguranţa în exploatare şi protecţia mediului. Printre principalele riscuri în ceea ce priveşte staţia de transfer sunt următoarele: aprinderea deşeurilor, pericole de la vehiculele de transport cu gabarit mare aflate în mişcare. În ceea ce priveşte protecţia împotriva incendiilor, anumite zone trebuie să fie acoperite şi rezistente la incendiu, inclusiv construcţiile betonate pentru platforme, zonele de descărcare şi pereţii pe o înălţime de cel puţin două treimi. Invelitoarea trebuie să fie rezistent la incendii şi întreaga structură protejată de incendii prin intermediul unui sistem de stropitori.

Staţie de transfer – flux tehnologic

- Recepţie - compactarea deşeuri - Zonă stocare temporară deşeuri - Zonă de depozitare a containerelor, după spălare - Obligatoriu – spălare containere, maşini - Gestionare rigole - Reteaua de apa Principalele zone administrative şi de control ale staţiei de transfer sunt: 1.Punct control acces amplasament 2.Spaţii administrative 3.Parcare – platformă aşteptare 4.Utilităţi. Facilitati statia de transfer: - Poartă acces intrare-ieşire - Cantar - determinarea cantităţilor de deşeuri recepţionate si identificarea sursei

de provenienta. Va fi instalat la poarta de intrare. Capacitatea indicativa va fi de 60 t si marimea sa de aproximativ 35 m2. Va fi echipat cu un terminal extern de cantarire pentru inregistrarea tutuor datelor si informatiilor necesare

- Platforma pentru spalare roti - amplasata in zona de acces, folosita pentru spalarea rotilor utilajelor la iesirea din statia de transfer; rampa impermeabilizata, astfel incat sa se asigure evacuarea controlata a apelor catre sistemele de neutralizare a acestora (separator de hidrocarburi), dotata cu dispozitive de spalare cu apa sub presiune

- Parcare personal – in imediata apropriere a corpului administrativ, face parte din platforma betonata, cu o suprafata de 40 mp, va fi amenajata pentru trei locuri de parcare.


32

- Zona spalare utilaje – va fi amplasata in vecinatatea accesului, va fi impermeabilizata, astfel incat sa asigure evacuarea controlata a apelor catre sistemele de neutralizare a acestora (separator de hidrocarburi)

- Platforma de asteptare, stationare utilaje - este folosita in momentul unei avarii la statia de sortare si transfer, pentru stationarea utilajelor Platforma va fi proiectata pentru trafic greu, realizata din pietris 25 cm, strat piatra sparta 15 cm, strat beton rutier 6 cm si strat uzura 4 cm.

- Stocare temporara containere – amplasata in zona NE a platformei. In zona de amplasare a containerelor de depozitare temporara a deseurilor, se va realiza platforma din beton rutier ale caror laturi nu depasesc 0.5 m dimensiunea containerelor de mare capacitate.

- Suprafata inierbata – perimetral, se va forma o perdea verde prin plantarea de arbori si semanarea de gazon; va reduce impactul asupra mediului inconjurator.

- Imprejmuire cu gard viu - Imprejmuire cu gard bordurat - Sistem de iluminat exterior – stalpi de iluminat exterior cu unul sau doua brate, cu

h= 8 m, amplasati perimetral, la o distanta de aproximativ 25 m - Sistem de colectare a apelor de pe suprafeţe – se vor amplasata guri de scurgere

si camine cu capac cu gauri tip geiger pentru colectarea apelor pluviale de pe suprafetele betonate. Apele pluviale trec printr-un separator de hidrocarburi, apoi se colecteaza intr-un bazin de retentie.

- Apele cu levigat, care sunt colectate separat de celelalte ape, vor fi stocate intr-un bazin de stocare levigat. Acest bazin se vidanjeaza periodic, iar levigatul se transporta la centrul de management de la Sarbi, unde vor fi trecute prin statia de epurare levigat.

- Sistemul de canalizare menajera se compune din tuburi de canalizare PVC KG, camine de vizitare din beton si o ministatie de epurare. Apele rezultate de la grupurile sanitare se vor trece prin ministatia de epurare, apele rezultate sunt considerate conventional curate si vor fi conduse in bazinul de retentie ape pluviale.

Pentru ecologizarea depozitele

· Ariniş – Borşa Legea cu privire la refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate este prezentata in următoarele hotărâri:

· HOTĂRÂRE nr. 1403 din 19 noiembrie 2007 · HOTĂRÂRE nr. 1408 din 19 noiembrie 2007


33

Pentru depozitul de la Borşa se impune o soluţie si din cauza terenurilor accidentate

in panta pe care este situat acest depozit iar lucrările de sistematizare/acoperire ar fi

foarte dificile de realizat si ar necesita un efort mult prea mare. Deşeurile de pe

depozitul de la Borşa se vor muta pe depozitul de la Sighetu Marmatiei

Pentru depozitul de deşeuri de la Borşa se impune această soluţie deoarece

amplasamentul este situat pe situl Natura 2000.

Soluţia minima pentru ecologizare recomandata de câtre proiectant este ca după ce

se va muta toata cantitatea de deşeuri sa se decoperteze terenul pe care au fost

amplasate acestea pe o adâncime de 30 cm iar peste stratul rămas in urma

decopertări se va acoperi cu un teren fertil care se innierbează si realizarea un

număr minim de 3 foraje pentru a se preleva probe apa in vederea monitorizării.

Stratul decopertat de pe depozite se va duce la împreuna cu deşeurile care se muta

la gropile de deşeuri ce se închid pe situ-uri si vor fi folosite ca prim strat de

acoperire.

Suprafeţele si volumele depozitelor propuse pentru relocare sunt preventate in tabelul de mai jos: Nr. crt. Nume depozit/ Locatie Suprafata si volumul 1 Arinis - Borsa S = 13000 m2

V = 165352 m3 2 Rohia – Targu Lapus S = 13000 m2

V = 125357 m3 3 Seini S = 10000 m2

V = 31512 m3

Depozitele propuse pentru inchidere sunt: · Baia Mare · Sighetu Marmatiei · Viseu de Sus

Metoda de închidere a depozitelor de deşeuri nepericuloase aleasa este conforma cu

Ordinul nr. 757 din 26/11/2004 (figura 3.7.2 varianta b) si este următoarea:

Sistemul de acoperire pentru inchiderea depozitului


34

Peste deşeuri se vor pune următoarele straturi de jos în sus după cum urmează:

drenajul de gaz depozit, strat de impermeabilizare, geotextil protecţie, drenare apa,

respectiv strat de acoperire/recultivare.

-Primul strat deasupra deseurilor este drenajul de gaz de depozit care are urmatoarele

caracteristici: Kf≥1x10-4 m/s, d≥30cm, nisip, deseuri de constructie maruntite,

continut carbonat de calciu ≤ 1% masa

-Stratul de impermeabilizare sintetica se va face cu PEHD≥2.00mm, iar deasupra

acestuia se va monta un geotextil de protectie ≥ 1000gr/mp.

-Stratul de drenaj al apei: are o grosime d≥30cm, Kf≥1x10-3 m/s, din pietris sau

balastru alternativ cu saltea drenata cu filtru pe ambele parti. Deasupra drenajului se

monteaza un strat geotextil permeabil.

-Stratul de acoperire/recultivare este format din: strat din pamant argilos cu nisip si

pietris necompactat (grosime d≥85cm),

- Stratul suport pentru gazonul de vegetatie 15cm si deasupra gazonul( vegetatie

rezistenta la eroziune.

Pe marginea inchiderilor se va monta o rigola perimetrala din beton. Racordul rigolei

cu straturile de inchidere se va face prin montarea perimetrala a unor dale perforate

pentru gazon.


35

A.10. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar

A.11. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului Cele mai apropiate arii naturale protejate de obiectivele proiectului propus sunt:

· Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa Superioară

· Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului

· Parcul Natural Munţii Maramureşului

Tabelul nr. Ariile protejate Natura 2000 identificate in vecinătatea obiectivelor din Plan si distanta fata de aceste arii

OBIECTIV ARIE PROTEJATA DISTANTA (km)

Situri de importanta comunitara

(SCI)

Depozit neconform Seini Raul Tur 7,75 Depozit neconform Tg. Lapus Cheile Lapusului 10,17

Depozit neconform Baia Mare Arboretele de castan comestibil

de la Baia Mare 4,26

Depozit neconform Sighetul Marmatiei Tisa Superioara 0,38 Depozit neconform Sighetul Marmatiei Valea Izei si Dealul Solovan 3,27 Statia de sortare si transfer Tg. Lapus Cheile Lapusului 12,32

Statia de sortare si transfer Moisei Muntii Maramuresului 0,123 Statia de sortare si transfer Sighetu

Marmatiei Tisa Superioara 0,38

Statia de sortare si transfer Sighetu Marmatiei Valea Izei si Dealul Solovan

3,27

C.M.I.D. Sarbi Arboretele de castan comestibil

de la Baia Mare 16,5

Arii de protectie speciala

avifaunistica (SPA)


36

Depozit neconform Seini Lunca inferioara a Turului 7,83 Depozit neconform Tg. Lapus Muntii Rodnei 52 Depozit neconform Baia Mare Lunca inferioara a Turului 30,9

Depozit neconform Sighetul Marmatiei Lunca inferioara a Turului 46,1 Statia de sortare si transfer Tg. Lapus Muntii Rodnei 50

Statia de sortare si transfer Moisei Muntii Rodnei 5,8 Statia de sortare si transfer Sighetu

Marmatiei Lunca inferioara a Turului 46,1

C.M.I.D. Sarbi Lunca inferioara a Turului 23,7 Parcuri nationale si naturale

Depozit neconform Seini Parcul Natural Muntii

Maramuresului 63,83

Depozit neconform Tg. Lapus Parcu National Muntii Rodnei 51,87

Depozit neconform Baia Mare Parcul Natural Muntii

Maramuresului 54,29

Depozit neconform Sighetul Marmatiei Parcul Natural Muntii

Maramuresului 10,8

Statia de sortare si transfer Tg. Lapus Parcul Natural Muntii

Maramuresului 43,11

Statia de sortare si transfer Moisei Parcul Natural Muntii

Maramuresului 0 (inclus)

Statia de sortare si transfer Sighetu Marmatiei

Parcul Natural Muntii Maramuresului

10,8

C.M.I.D. Sarbi Parcul Natural Muntii

Maramuresului 72,24


37


38


39


40

A.11.1. Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului A.11.1.1. Suprafaţa sitului Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului are suprafaţa de 103.391 ha, este situata pe teritoriul administrativ al judeţului Maramureş (100%). Coordonatele sitului: latitudine N 47º 46' 60'' longitudine E 24º 33' 53'' Unităţile administrativ teritoriale in care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrative teritoriale cuprinsa in sit (in procente) Judeţul Maramureş : Bistra (80%), Borşa (49%), Leordina (2%), Moisei (1%), Petrova (1%), Poienile de Sub Munte (88%), Repedea (81%), Ruscova (26%), Vişeu de Jos (1%), Vişeu de Sus (81%) A.11.1.2. Desemnarea sitului Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului a fost declarat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl se suprapune pe aria naturală protejată Parcul Natural Munţii Maramureşului care a fost desemnat prin Legea nr. 2151 din 2005. A.11.1.3. Tipul de proprietate

Situl este in proprietatea statului. A.11.1.4. Regiunea Biogeografica

Aria naturală protejată menţionata este situată in regiunile biogeografice ALPINĂ şi CONTINENTALA A.11.1.5. Tipuri/clase de habitate Clase de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentate in aşa cum sunt menţionate in Formularul Standard Natura 2000

Elemente privind evaluarea sitului

Cod

Denumire

habitat

Suprafaţ

a ocupata

%

Reprezenta

tivitate

Suprafata

relativa

Stare conservar

e

Evaluare

Globala

4030 Tufărişuri uscate

europene;

0,01 B C B B

4060 Tufărişuri alpine şi boreale;

3 B C B B

4070 Tufărişuri cu 2 A C A A


41

* Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

6150 Pajişti boreale şi alpine pe

substrat silicios;

0,5 B C B B

6230*

Pajişti montane de

Nardus bogate în specii pe

substraturi silicioase;

0,01 B B B B

6410 Pajişti cu Molinia pe

soluri calcaroase,

turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae);

0,1 B C B B

6430 Comunităţi de lizieră cu

ierburi înalte higrofile de la

nivelul câmpiilor, până la cel montan şi

alpin;

1 B C B B

6520 Fâneţe montane;

10 B B B B

8230 Comunităţi pioniere din

Sedo-Scleranthion sau din Sedo

albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase

1 B C B B

3220 3220 - Vegetaţie

herbacee de pe malurile

râurilor montane

1 B C B B

4080 Tufărişuri cu specii sub-arcticede

salix;

0,1 B C B B

8210 - Versanţi 0,001 B C B B


42

stâncoşi cu vegetaţie

chasmofitică pe roci

calcaroase 8220 Versanţi

stâncoşi cu vegetaţie

chasmofitică pe roci

silicioase

0,01 B C B B

7110*

Turbării active 0,05 B C B B

3240 Vegetaţie lemnoasa cu

Salix eleagnos de-

a lungul râurilor

montane

0,5 B C B B

REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului. Folosind sistem de ierarhizare:

A: reprezentativitate excelentă,

B: reprezentativitate bună,

C: reprezentativitate semnificativă.

D: prezenţă nesemnificativă.

SUPRAFAŢA RELATIVĂ: suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional.

Acest criteriu trebuie exprimat ca un procentaj „p”.

A: 100 ³ p > 15%

B: 15 ³ p > 2%

C: 2 ³ p > 0%

STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare a structurii şi funcţiilor tipului de habitat natural respectiv, precum şi posibilităţile de refacere

A: conservare excelentă

B: conservare bună

C: conservare medie sau redusă

Analizând tabelul se observă că la nivelul sitului ROSCI 0124 Munţii Maramureşului habitatele au o reprezentativitate buna şi se află la un nivel de de conservare buna.

La nivelul sitului până la declarare au fost identificate 3 habitate prioritare , restul de 12 habitate sunt comunitare.


43

Cod % CLC Clase de habitate N09 9 321 Pajişti naturale, stepe N14 5 231 Păşuni N16 12 311 Păduri de foioase N17 43 312 Păduri de conifere N19 25 313 Păduri de amestec N26 6 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) A 11.1.6. Speciile existente in sit conform formularului standard Natura 2000

o Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43 CEE

1352* - Canis lupus (Lup); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1323 - Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari); 1307 - Myotis blythii (Liliac comun mic); 1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă); 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă); 1354* - Ursus arctos (Urs brun)

o Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1193 Bombina variegata; 2001 Triturus montadoni

o Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1105 Hucho hucho 1122 Gobio uranoscopus, 1131 Leuciscus souffia 1138 Barbus meridionalis, 1146 Sabanejewia aurata 1163 Cottus gobio, 9903 Eudontomyzon danfordi;

o Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

4012 - Carabus hampei (Carab); 4015 - Carabus zawadszkii (Carab); 1060 – Lycaena dispar; 4054 - Pholidoptera transsylvanica (Cosaşul transilvan); 4024* - Pseudogaurotina excellens (Croitor); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag)

o Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

1939 - Agrimonia pilosa (Turiţă); 4070 - Campanula serrata (Clopoţel); 1902 -Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic); 1381 - Dicranum viride; 1898 - Eleocharis carniolica; 1758 - Ligularia sibirica (Curechi de munte, Gălbenele); 1903 - Liparis loeselii (Moşişoare);


44

4116 – Tozzia carpathica (Iarba gâtului) o Alte specii importante de floră şi faună:

Amfibieni: Bufo Bufo , Salamandra salamandra , Rana temporaria , Triturus alpestris Reptile: Vipera berus, Păsări: Aquila chrisaetos, Aquila pomarina, Dendrocopus leucotos, Motacilla alba, Motacila cinerea Mamifere: Cervus elaphus, Capreolus capreolus Plante: Genista tinctoria, Festuca carpatica, Galium palustre, Cephalanthera longifolia, Ranunculus carpaticus, Vaccinium uliginosum,

A.11.1.7 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi a relaţiei cu aria protejată

1193 Bombina variegata Denumirea româneasca Izvorasul (Buhaiul) de Balta cu Burta Galbena

Denumire ştiinţifica Bombina variegata

Habitat Ocupa orice ochi de apa, preponderent bălti temporare, putându-se

reproduce inclusiv

in denivelări ale solului ce conţin sub un litru de apa, spre deosebire de B. bombina

care prefera bălţile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Este întâlnita

aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m pana la

aproape 2000 m altitudine.

Distribuţie si ocurenta Este răspândita in vestul si centrul Europei cu excepţia

peninsulei Iberice, Marii Britanii si Scandinaviei. Limita estica a arealului este

reprezentata de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria si Grecia. In România

este prezenta pretutindeni in zonele de deal si

munte.

Populaţia Este una din cele mai abundente specii, deoarece beneficiază de orice

ochi de apa

disponibil pentru reproducere. Indivizii se caracterizează printr-o longevitate ridicata

si toleranta sporita la o varietate de impact antropice.

Ecologie si comportament Este o specie cu activitate atât diurna cat si nocturna,

preponderent acvatica, extrem de toleranta si rezistenta. Este sociabila, foarte mulţi

indivizi de vârste diferite putând convieţui in bălti mici. Se reproduce de mai multe ori

in cursul verii. Ouăle se depun in grămezi mici sau izolat, fixate de plante sau direct

pe fundul apei. Este rezistenta la condiţii dificile de mediu si longeviva, iar secreţia

toxica a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea


45

aproape orice ochi de apa din cadrul arealului este populat de aceasta specie care

poate realiza aglomerări impresionante de indivizi in bălti mici. Poate rezista si in

ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile

bălti apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupa zonele deteriorate in

urma activităţilor umane (defrişări, construcţii de drumuri etc.) unde se formează bălti

temporare.

Masuri luate si necesare pentru ocrotire Este o specie cu un areal vast, dar cu

toate acestea este periclitata in mare parte a acestuia datorita distrugerii, deteriorării

si fragmentarii habitatelor. Conservarea ei necesita masuri simple limitate la

menţinerea habitatelor acvatice existente si crearea de noi habitate acolo unde cazul.

Este inclusa in anexa 2 printre speciile a căror conservare necesita desemnarea

ariilor speciale de conservare precum si in anexa 3 printre speciile de interes

comunitar.

Conform listelor roşii specia este considerata potenţial ameninţata la nivel naţional si

neameninţata pe întregul areal.

1105 Hucho hucho Denumire româneasca Lostrita

Denumire ştiinţifica Hucho hucho (Linnaeus) 1758

Descriere si identificare: Corpul alungit si gros, aproape circular in secţiune.

Habitat Traiste in râuri mari de munte (in zona lipanului si a moioagei), in apa

adânca si in curent puternic, fie printre bolovanii de la fundul apei, fie sub malurile

râpoase.

Distribuţie si ocurenta Lostriţa are o răspândire foarte redusa pe teritoriul

României.

Populaţie Sute de indivizi.

Ecologie si comportament Trăieşte in râuri mari de munte (in zona lipanului si a

moioagei), in apa adânca si in curent puternic, fie printre bolovanii de la fundul apei,

fie sub malurile râpoase. Ziua sta ascunsa iar noaptea iese la vânat. Reproducerea

ae loc primăvara, la sfaritul lunii aprilie

si in aprilie. Locurile de reproducere sunt localizate in zona lipanului, pe râurile mai

sau

la gura afluenţilor acestora, pe substrat de pietriş. Ambii părinţi pregatesc un cuib

scormonind nisipul cu botul si coada. Icrele sunt galben-portocalii; diametrul lor

variind

intre 4,8 si 6 mm. Hrana consta aproape exclusive din peşti, la exemplarele mici


46

nevertebrate.

Măsuri luate si necesare pentru ocrotire Pe teritoriul naţional specia are un areal

foarte restrâns, areal aflat in ultimii zeci de ani intr-o continua scădere. Pe acest

teritoriu se poate considera ca fiind o specie extrem de vulnerabila. Specia este

protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care România este

parte a Convenţiei de la Berna), Directiva Europeana 92/43/EEC, Natura 2000.

1122 Gobio uranoscopus Denumirea româneasca :Porcusorul de vad

Denumire ştiinţifica : Gobio uranoscopus (Agassiz), 1828

English name Smalleye Gudgeon

Descriere si identificare: Corpul si pedunculul caudal groase si cilindrice.

Habitat Trăieşte in râuri de munte si deal, localizându-se in zona vadurilor si

repezişurilor, unde

apa are o viteza de 70 - 115 cm/s iar substratul este predominant bolovănos. Exista

cazuri in care aceasta specie ajunge si spre zonele de şes ale unor râuri, dar poate fi

găsit doar in sectoarele cu repezişuri.

Distribuţie si ocurenta Porcuşorul de vad este o specie cu o răspândire relativ

redusa pe teritoriul României.

Populaţie Nu exista studii populaţionale pe regiuni întinse astfel incit sa fie posibila o

aproximare

statistica relevanta a dimensiunilor populaţiilor acestei specii.

Ecologie si comportament Traieşte in râuri de munte si deal, localizându-se in

zona vadurilor si repezişurilor, unde apa are o viteza de 70 - 115 cm/s iar substratul

este predominant bolovănos. Exista cazuri in care aceasta specie ajunge si spre

zonele de şes, dar poate fi găsit doar in sectoarele cu repezişuri. Deşi in anumite

repezişuri se întâlnesc mulţi indivizi, nu formează insa adevărate cârduri.

Reproducerea are loc in perioada mai - iunie, perioada in care icrele sunt depuse pe

pietre. Hrana consta din perifiton si nevertebrate reofile.


relativ restrâns; arealul se află în uşoara scădere in ultimii zeci de ani. Pe acest

teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate medie. Specia este

protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care România ratifica convenţia de la Berna),

Directiva Europeana 92/43/EEC, Natura 2000 si prin. In vederea protecţiei acestei

specii este necesara conservarea calităţii apei, realizarea construcţiilor ameliorative


47

hidrotehnice cu consultarea conservaţioniştilor, păstrarea condiţiilor naturale sau

apropiat de cele naturale in anumite sectoare de râu.

1131 Leuciscus souffia Denumirea româneasca Cleanul Dungat

Denumire ştiinţifica Leuciscus souffia Risso 1826

Descriere si identificare Înălţimea corpului reprezintă 19,8 - 23,3% din lungimea

corpului fara caudala, iar grosimea 55 - 74% din înălţime.

Habitat Traiste in râuri de munte (in zona lipanului), in locurile cu apa moderat-

rapida, uneori

in repezişuri, niciodată in apa stătătoare sau in braţele laterale foarte încete.

Distribuţie si ocurenta Cleanul Dungat are o răspândire foarte redusa pe teritoriul

României.

Populaţie Mii de exemplare

Ecologie si comportament Traieşte in râuri de munte (in zona lipanului), in locurile

cu apa moderat-rapida, uneori in repezişuri, niciodată in apa stătătoare sau in braţele

laterale foarte încete. Reproducerea are loc primăvara, din martie pana in mai, când

indivizii se aduna in cârduri mari. Icrele sunt depuse in curent pe fund pietros. In

perioada de reproducere, coloritul devine mult mai intens, portocaliul se transforma in

roşu, iar dunga cenuşie devine violeta. Hrana consta din insecte, crustacee reofile si

alge.


foarte restrâns, areal aflat in ultimii zeci de ani intr-o continua scădere. Pe acest

teritoriu se poate considera ca fiind o specie extrem de vulnerabila. Specia este

protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care România este parte a Conventiei de la

Berna), Directiva Europeana 92/43/EEC, Natura 2000 .

1138 Barbus meridionalis

Denumirea româneasca Moioaga

Denumire ştiinţifica Barbus meridionalis Risso, 1827

Descriere si identificare Dimensiuni mijlocii; corp alungit si rotund; abdomen

rotunjit; cap mare; ochi mici; bot lung si proeminent;

Habitat Traiste exclusiv in râurile si pâraiele din regiunea de munte si partea

superioara a

regiunii colinare; in majoritatea râurilor care izvorăsc din zone de podiş sau deal

lipseşte chiar din cursul lor superior care este rapid. Traiste atât in râuri pietroase,


48

rapide si reci, cat si unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic,

insa numai la munte. Arata preferinţa mai ales pentru porţiunile cu curent puternic si

fund pietros.

Distribuţie si ocurenta Moioaga are o distribuţie relativ larga dar uşor fragmentata.

Populaţie Nu exista date la nivel naţional care sa permită o aproximare statistica

relevanta a dimensiunilor populaţiilor acestei specii.

Ecologie si comportament Trăieşte doar in apa dulce. Nu sunt cunoscute migraţii.

Reproducerea are loc primăvara, prelungindu-se uneori pana spre sfârşitul verii.

Bentopelagic. Se hrăneşte in primul rând cu nevertebrate acvatice bentonice

(tendipede, efemeroptere, trichoptere, gamaride,

ologichete) mai rar cu vegetale sau cu detritus.


extins; arealul se afla in continua extindere in ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu se

poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scăzuta. Specia este protejata

prin Legea 13 din 1993 (prin care România este parte a Conventiei de la Berna),

Anexa II si V a Directivei Europene.

1146 Sabanejewia aurata

Denumirea româneasca Boarta

Denumire ştiinţifica Sabanejewia aurata (Filippi) 1865

Descriere si identificare Corpul de inaltime variabila, moderat comprimat lateral; 5 -

20 de pete dorsale, 5 – 17 laterale; mărimea si talia petelor laterale este foarte

variabila; septul din lungul musculaturii laterale nu este vizibil prin transparenta

tegumentului, sau slab vizibil, dar niciodată nu apare ca o dunga longitudinala neagra

si niciodată petele laterale nu se contopesc cu acest sept. La baza caudalei o pata

dorsala si alta ventrala, mici; pata dorsala este verticala. Exista o creasta adipoasa

dorsala, uneori si una ventrala. Fondul este alb-gălbui, uneori bătând în auriu.

Habitat Traieşte in ape dulci curgătoare din zona montana pana la şes. Prefera

substratul de

pietriş cu nisip dar se întâlneşte si in porţiunile exclusiv nisipoase.

Distribuţie si ocurenta Boarta are o răspândire foarte mare pe teritoriul României.

Populatie nu sunt informatii

Ecologie si comportament Traieste in ape dulci curgătoare din zona montana pana

la şes. Prefera substratul de pietriş cu nisip dar se întâlneşte si in porţiunile exclusiv

nisipoase. Unele subspecii au preferinţa si pentru substrat bolovănos. Hrana consta

din diatomee si nevertebrate. In


49

râurile nisipoase in cea mai mare parte a timpului se îngroapă in nisip. Evita

râurile/sectoarele cu nămol.


întins. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate

scăzuta. Specia este protejata prin: Conventia de la Berna (Anexa 3), Directiva

Habitate (Anexa 2),

1163 Cottus gobio Denumirea româneasca Zglavoaca

Denumire ştiinţifica Cottus gobio Linnaeus, 1758

Descriere si identificare Capul deprimat dorsoventral, pe preopercular si

subopercular exista cel mult ţepi. Tegumentul nud sau cu ţepi mărunţi in lungul liniei

laterale; linia laterala rectilinie cu

orificii mici.

Habitat Traieste exclusiv in apele dulci, reci de munte, in general in râuri si pârâuri,

rar in lacuri de munte. Sta sub pietre, in locurile cu apa mai putin adânca si relative

înceata, adesea spre mal sau in braţele laterale.

Distribuţie si ocurenta Zglăvoaca are o răspândire larga in apele de munte ale

României, sectorul sau fiind insa unul bine delimitat din punctul de vedere al zonării

acestor râuri. Cu excepţia râurilor afectate antropic arealul acestei specii nu a

cunoscut modificări substanţiale in ultimii zeci de ani.

Populaţie Nu exista studii populaţionale pe regiuni întinse astfel incit sa fie posibila o

aproximare statistica relevanta a dimensiunilor populaţiilor acestei specii.

Ecologie si comportament Traieste exclusiv in apele dulci, reci de munte, in

general in râuri si pârâuri, rar in lacuri de munte. Sta sub pietre, in locurile cu apa mai

puţin adanca si relativ înceata, adesea spre mal sau in braţele laterale. Este un peste

puţin mobil, strict sedentar, nu întreprinde migraţii. Perioada de reproducere este in

martie-aprilie. Masculii păzesc ponta pana la eclozare. Alevinii sunt la început semi

pelagici. Hrana consta din larve de insecte,amfipode, icre si puiet de peste.

Masuri luate si necesare pentru ocrotire

Cu excepţia sectoarelor de râu afectate de impactul antropic aceasta specie nu a

cunoscut restrângeri de areal, din păcate aceste sectoare sunt destul de numeroase.

In Romania este o specie considerata ca având un areal relativ larg. Pe acest

teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scăzuta/medie. Specia


50

este protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care România este parte a Conventiei de

la Berna),

A.11.1.8 Alte caracteristici ale sitului Tau la Gutai este situat in etajul montan mijlociu (cca. 1040 m), in zona pădurii de

molid si s-a format in postglaciar prin colmatarea lacului. In prezent, a mai rămas din

lac doar o suprafaţa de 7-8 m pătraţi. Taul lui Dumitru este o mlaştina activa, de tip

oligotrof, formata in craterul fostului vulcan din zona. grosimea stratului de turba

depăşeşte 5 m.

Tău la Gutâi prezintă importanta ştiinţifica prin speciile oligotrofe tipice pe care le

adăposteşte, îndeosebi Lycopodium innundatum, Andromeda polifolia si Carex

limosa, care sunt rare in România. De asemenea, prin depozitul de turba de cca. 8 m

adâncime, aceasta mlaştina este foarte importanta din punct de vedere palinologic.

Vegetaţia mlaştinii Taul lui Dumitru este constituita din cenoze oligotrofe ale

asociaţiilor Caricetum limosae si Eriophoro vaginatae-Sphagnetum, asociatii

specifice tinoavelor oligotrofe.

Situl prezintă specii turbicole oligotrofe tipice, caracteristice turbăriilor adânci, cu

depozit turbos mai mare de 2 m:Carex pauciflora, Empetrum nigrum,Eriophorum

vaginatum, Lycopodiella inundata, Sphagnum cuspidatum,Vaccinium microcarpum,

Vaccinium uliginosum

A.11.1.9. Habitate si Speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea proiectului

In zona amplasamentului de la Moisei au fost identificate asociatii vegetale

de Cerastio-holosteoidis -Trisetum flavescenti apartinând tipul de habitat R3801

Pajişti sud-este carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris.

Valoarea conservativa a acestui habitat este redusă.

Pe termen scurt va fi perturbată distribuţia şi reproducerea la amfibienii care se

regăsesc pe marginile drumului forestier şi a drumului comunal: Bombina variegata

(Laurenti 1768) , Triturus cristatus (Laurenti 1768) ‚ Bufo viridis (Laurenti 1768) Rana

dalmatina (Fitzinger 1838).

De asemenea va fi afectată activitatea diurnă a reptilelor care trăiesc în preajma

căilor de acces atunci când se vor realiza amenajările, Podarcis muralis (Laurenti

1768), Lacerta agilis (Linnaeus 1758), Coronella austriaca (Laurenti 1768.


51

.. A.11.1.10. Vulnerabilitate

Tău la Gutâi, prin poziţia sa, sub vârful Creasta Cocosului, care este inclus in reţeaua

de rezervaţii geologice, nu este suficient protejat.

Pericolul major pentru mlaştina il constituie defrişarea molidişului din zona sa de

lagg.

Prin poziţia Taului lui Dumitru in partea superioara a obcinii, vulnerabilitatea este mai

redusa. Un real pericol pentru sit îl reprezintă drenare a zonei de lagg.

A.11.2 Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa Superioară A.11.2.1. Suprafaţa sitului Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa Superioară are suprafaţa de

6.392 ha, este situata pe teritoriul administrativ al judeţului Maramureş (100%).

Coordonatele sitului:

latitudine N 47º 56' 8''longitudine E 24º 5' 26''

Unităţile administrativ teritoriale in care este localizat situl şi suprafaţa unităţii

administrative teritoriale cuprinsa in sit (in procente) Judeţul Maramureş : Bârsana

(1%) Bistra (1%), Bocicoiu Mare (22 %) Câmpulung la Tisa (19 %), Remeţi (10 %)

Rona de Jos (1 %) Rona de Sus (47 %) Săpânţa (4%) Sarasău (18 %) Sighetu

Marmaţiei (2 %)

A.11.2.2. Desemnarea sitului Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa Superioară a fost declarat prin

Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr 1964/2007 privind declararea

siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România.

A.11.2.3. Tipul de proprietate

Situl este in proprietatea statului. A.11.2.4. Regiunea Biogeografica

Aria naturală protejată menţionata este situată in regiunile biogeografice ALPINĂ şi CONTINENTALA


52

A.11.2.5. Tipuri/clase de habitate

Clase de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentate in aşa cum sunt

menţionate in Formularul Standard Natura 2000

Elemente privind evaluarea sitului

Cod

Denumire

habitat

Suprafaţa ocupata

%

Reprezenta tivitate

Suprafata relativa

Stare conservare

Evaluare Globala

9110 Păduri de

fag de tip Luzulo-

Fagetum

5 B C B C

91 E0*

Păduri aluviale cu

Alnus glutinosa şi

Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion

incanae)

1 B C C C

REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului. Folosind sistem de ierarhizare:

A: reprezentativitate excelentă,

B: reprezentativitate bună,

C: reprezentativitate semnificativă.

D: prezenţă nesemnificativă.

SUPRAFAŢA RELATIVĂ: suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional.

Acest criteriu trebuie exprimat ca un procentaj „p”.

A: 100 ³ p > 15%

B: 15 ³ p > 2%

C: 2 ³ p > 0%

STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare a structurii şi funcţiilor tipului de habitat natural respectiv, precum şi posibilităţile de refacere

A: conservare excelentă

B: conservare bună

C: conservare medie sau redusă


53

Cod % CLC Clase de habitate N06 5 511, 512 Râuri, lacuri N07 2 411, 412 Mlaştini, turbării N12 13 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 4 231 Păşuni N15 12 242, 243 Alte terenuri arabile N16 44 311 Păduri de foioase N19 5 313 Păduri de amestec N21 4 221, 222 Vii şi livezi N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..) N26 9 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) A 11.2.6. Speciile existente in sit conform formularului standard Natura 2000

o Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1166 Triturus cristatus 1193 Bombina Variegata; 1220 Emys orbicularis

o Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1105 Hucho hucho 1130 Aspius aspius 1131 Leuciscus souffia 1138 Barbus meridionalis, 1146 Sabanejewia aurata 1157 Gymnocephalus schraetzer 1159 Zingel zingel 1160 Zingel streber 1163 Cottus gobio, 9903 Eudontomyzon danfordi;

A.11.2.7 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi a relaţiei cu aria protejată

1166 Triturus cristatus

Denumirea româneasca Tritonul cu Creasta

Denumire ştiinţifica Triturus cristatus

Descriere si identificare Este cea mai mare specie de triton din România, având

dimensiuni de pana la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii.

Habitat Este o specie predominant acvatica, preferând ape stagnante mari si adânci,

cu vegetaţie palustra. Deseori poate fi întâlnita in bazine artificiale (locuri de adăpat,

iazuri, piscine). In perioada de viata terestra prefera pajiştile umede. Datorita

dimensiunilor mari nu se reproduce in bălti temporare mici. Este frecvent in iazuri si

lacuri, mai ales daca exista vegetaţie acvatica in care sa se poată ascunde.


54

Distribuţie si ocurenta Este răspândit in mare parte din Europa centrala si de nord,

din nordul Frantei si Marea Britanie pana in muntii Urali. In nord, in Scandinavia,

ajunge pana la paralela 65.

Lipseşte din peninsula Iberica, Italia si, începând, cu Austria, nu este prezent la sud

de Dunăre. In România este răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea

si lunca Dunării unde este înlocuit de T. dobrogicus. Este întâlnit la altitudini cuprinse

intre 100-1000 m.

Populaţie Populaţiile sunt intr-un declin accentuat pretutindeni in Europa in special

datorita distrugerii habitatelor, introducerii de peşti. Nu exista studii populaţionale la

nivel naţional si puţine la nivel european.

Ecologie si comportament Reproducerea are loc in martie iar adulţii pot rămâne in

apă pana in mai-iunie. Fecundarea este interna iar transferul spermatoforului se

realizeaza in urma unei parade sexuale complexe, fără amplex (partenerii nu se

ating). Deşi depune numeroase oua (peste 100),

multe nu se dezvolta datorita unor frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle sunt mari,

de 2-4 mm, de culoare alba. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu

mormoloci cat si cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat poate fi găsit in vecinătatea

apei. In pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât in mediul acvatic cat si

in cel terestru.

Masuri luate si necesare pentru ocrotire Este o specie vulnerabila la nivel

naţional, in anumite zone chiar periclitata, in special datorita degradării si distrugerii

habitatelor acvatice de reproducere si a fragmentarii habitatelor terestre adiacente.

Menţinerea habitatelor acvatice existente precum si crearea de noi habitate acvatice

acolo unde acestea au fost distruse si asigurarea de coridoare de

dispersie va permite menţinerea unor populaţii viabile.


ariilor

speciale de conservare. Conform listelor roşii specia este considerata vulnerabila la

nivel naţional si neameninţata pe întregul areal.

1193 Bombina variegata Denumirea romaneasca Izvorasul (Buhaiul) de Balta cu Burta Galbena

Denumire stiintifica Bombina variegata

Descriere si identificare Este o brosca de dimensiuni mici, de pana la 5 cm. Forma

corpului este mai îndesata decat la B. bombina.


55

Habitat Ocupa orice ochi de apa, preponderent bălti temporare, putându-se

reproduce inclusiv

in denivelări ale solului ce conţin sub un litru de apa, spre deosebire de B. bombina

care

prefera bălţile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Este întâlnita aproape

pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m pana la aproape 2000

m

altitudine.

Distribuţie si ocurenta Este răspândita in vestul si centrul Europei cu excepţia

peninsulei Iberice, Marii Britanii si Scandinaviei. Limita estica a arealului este

reprezentata de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria si Grecia. In România

este prezenta pretutindeni in zonele de deal si

munte.

Populatia Este una din cele mai abundente specii, deoarece beneficiază de orice

ochi de apa

disponibil pentru reproducere. Indivizii se caracterizează printr-o longevitate ridicata

si toleranta sporita la o varietate de impact antropice.

Ecologie si comportament Este o specie cu activitate atât diurna cat si nocturna,

preponderent acvatica, extrem de toleranta si rezistenta. Este sociabila, foarte mulţi

indivizi de vârste diferite putând convieţui in bălti mici. Se reproduce de mai multe ori

in cursul verii. Ouale se depun in grămezi mici sau izolat, fixate de plante sau direct

pe fundul apei. Este rezistenta la condiţii dificile de mediu si longeviva, iar secreţia

toxica a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea

aproape orice ochi de apa din cadrul arealului este populat de aceasta specie care

poate realiza aglomerări impresionante de indivizi in bălti mici. Poate rezista si in

ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile

bălti apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupa zonele deteriorate in

urma activităţilor umane (defrişări, construcţii de drumuri etc.) unde se formează bălti

temporare.

Masuri luate si necesare pentru ocrotire Este o specie cu un areal vast, dar cu

toate acestea este periclitata in mare parte a acestuia datorita distrugerii, deteriorării

si fragmentarii habitatelor. Conservarea ei necesita masuri simple limitate la

menţinerea habitatelor acvatice existente si crearea de noi habitate acolo unde cazul.


ariilor speciale de conservare precum si in anexa 3 printre speciile de interes


56

comunitar. Conform listelor roşii specia este considerata potenţial ameninţata la nivel

naţional si neameninţata pe întregul areal.

1220 Emys orbicularis

Denumirea româneasca Broasca Testoasa de Apa

Denumire ştiinţifica Emys orbicularis (Linnaeus) 1758

Descriere si identificare Specie monotipica, dulcicola, diurna; forma si coloritul

carapacei se modifica odată cu vârsta: la juvenili carapacea este rotunda, iar la adult

se alungeşte devenind ovala;

Habitat Traieste in ape dulci, lin curgătoare si stătătoare, mai ales iazuri, lacuri, cu

malurile

acoperite de vegetaţie ; selectează habitatele însorite, cu sol nisipos necesar

depunerii pontei. Altitudinal ajunge pana la aproximativ 700 m.

Distribuţie si ocurenta Este comuna in aproape toata Europa, cu exceptia

Scandinaviei si Arhipelagului Britanic; de asemenea, traieste in vestul Asiei si nord-

vestul Africii. In unele parţi ale Europei populaţiile iniţiale au dispărut, insa specia a

fost reintrodusa.

Populaţie Specia a fost mult mai comuna in trecut, având o distribuţie mult mai larga

decât in zilele noastre. Distrugerea sau degradarea habitatelor naturale a dus la o

distribuţie in mozaic a acestei specii, cu populaţii mici, izolate, ameninţate cu

dispariţia.

Ecologie si comportament Hrana consta din nevertebrate, peşti, amfibieni. Se

hrăneşte doar in apa. Specie fricoasa, se refugiază in apa la cel mai mic pericol; in

afara perioadelor când se hrăneşte, isi petrece timpul însorindu-se in imediata

apropiere a apei, pe tarm sau pe un trunchi de copac căzut; in timpul reproducerii,

masculii devin teritoriali, dezvoltând un comportament agonistic si stabilind ierarhii. In

timpul iernii, precum si vara, in perioadele de seceta, indivizii se refugiază in mal,

unde metabolismul se reduce, pana la reapariţia condiţiilor optime. Este ovipara,

femela se deplasează uneori destul de departe de apa pentru a depune cele 3-16

oua intr-o groapa pe care o sapa cu membrele posterioare. Puii apar după 90-100

zile de incubaţie. Uneori, embrionii pot

hiberna in ou, eclozând doar in primăvara următoare. Sexul puilor este dependent de

temperatura: din ouale ţinute la temperaturi mai scăzute (pana la 25°C) vor ieşi

masculi, iar din ouale tinute la peste 30°C vor ieşi doar femele.

Măsuri luate si necesare pentru conservare Este inclusa in Anexa 2 a Convenţiei

CITES. Este inclusa in Lista Rosie a UICN ca ameninţata, si in lista roşie a

vertebratelor la nivel naţional (Botnariuc si Tatole, 2005). Este inclusa in Anexa 3 a


57

OUG 57/2007 ca specie a cârei protecţie necesita desemnarea ariilor speciale de

conservare, precum si in Anexa 4A a aceluiaşi act normativ, printre speciile de

interes comunitar, strict protejate. Pana in prezent nu a fost luata nici o măsura

practica de conservare. Este necesara identificarea celor mai importante populaţii de

ţestoase de apa si luarea de masuri de refacere si conservare a habitatelor naturale

care adăpostesc aceste populaţii.

A.11.2.8 Alte caracteristici ale sitului Cursul Tisei pe graniţa romano-ucraineana reprezintă un râu mare puţin poluat, cu

zăvoaie si secţiuni de lunca inundabila.

Sit foarte important pentru ihtiofauna foarte bogata, puţin afectata de activităţi

antropice, cu specii foarte rare si localizate (lostriţa, clean dungat).

A.11.2.9. Habitate si speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea proiectului Cu toate ca vegetatia pe amplasamentul propus este relativ saraca,

constituita din specii caracteristice pasunilor, in vecinatate se gasesc doua

habitate de padure.

Metoda de lucru: Habitatele au fost studiate pe teren prin efectuarea unui traseu, efectuat pe

baza unui material cartografic care a pus in evidenta diferentele de nivel, de

expozitie si de inclinare astfel incat s-a putut aprecia diversitatea factorilor

stationali care genereaza diversitatea de habitate.

Pentru descrierea habitatelor s-au folosit surse bibliografice, fotograme

precum si datele obtinute in vizita de pe teren din iulie -septembrie 2011.

Inainte de a incepe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului

trebuie sa amintim urmatoarele definitii conforme cu Directiva Habitate:

Habitate naturale inseamna areale terestre sau acvatice care se disting prin

anumite caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale;

Habitatul unei specii inseamna mediul descris de factori abiotici si biotici

specifici, in are se regaseste o specie la orice stadiu al ciclului sau biologic;

Primele habitate prezinta diferite grade de importanta conservativa, sunt

interpretate in manuale in care se descriu speciile edificatoare si caracteristice


58

precum si date despre altitudine, clima, geologie etc. Aceste habitate trebuie

amintite, acolo unde exista, cartografiate si estimat impactul asupra acestora.

Habitatele speciilor pot sa se suprapuna pe unul sau mai multe tipuri de

habitate naturale dar pot cuprinde si alte tipuri de habitate neclasificate si fara

importanta conservativa statuata.

Habitate identificate in imediata vecinatate a PP:

Dintre habitatele naturale care ar putea fi afectate de implementarea proiectului

este

91 E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion Padion, Alnion incanae).

Dupa Manualul „Habitatele din Rimânia” corespondentele pentru acest habitat sunt: R4401 Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa Rãspândire: în luncile montane din toți Carpaþii României, în etajul boreal, mai

Puțin frecvent în Carpații Occidentali.

Suprafețe: circa 4.000 ha, mai frecvent în Carpaþii Meridionali și Orientali.

Stațiuni: Altitudini 700–1700 m. Climã:

T = 7,5–20C, P = 800–1200 mm. Relief: lunci montane înguste, versanți umeziți de

izvoare. Roci: variate, calcaroase și silicioase, sub formã de pietrișuri, nisipuri

grosiere. Soluri: de tip litosol, gleiosol, superficiale, scheletice, acide, mezobazice,

permanent umede-ude, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, boreale. Stratul arborilor,

compus

exclusiv din anin alb (Alnus incana) sau cu puțin amestec de molid (Picea abies),

brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), la altitudini mai mici anin negru (Alnus

glutinosa) .a.; are acoperire de 80–100% și înãlțimi de 15–25 m la 50 de ani. Stratul

arbuștilor lipsește sau este slab dezvoltat, compus din Salix triandra, Corylus

avellana,

Lonicera xylosteum, Prunus padus.

Stratul ierburilor și subarbuștilor, obișnuit puternic dezvoltat, dominat de Petasites

albus și Telekia speciosa.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Alnus incana. Specii caracteristice:

Telekia


59

speciosa. Alte specii importante: Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria,

Athyrium

filix-femina, Carex remota, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum,

Circaea lutetiana, Cirsium oleraceum, Dryopteris filix-mas, Glechoma hederacea,

Geranium phaeum, Festuca gigantea, Impatiens noli-tangere, Mentha longifolia,

Myosotis sylvatica, Matteuccia struthiopteris, Oxalis acetosella, Petasites hybridus,

P. kablikianus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria

nemorum, Tussilago farfara .a.

Literaturã selectivã: Coldea 1991; Donițã

et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriș.

R4402 Pãduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu

Stellaria nemorum

Rãspândire: în luncile râurilor, din toate regiunile de dealuri peri- și intracarpatice,

în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorun și de amestec cu gorun.

Suprafețe: circa 4.000 ha, din care 2.500 ha

în sudul și câte 750 ha în vestul și estul României.

Stațiuni: Altitudini 200–700 m. Clima:

T = 10–7,50C, P = 600–900 mm. Relief: terase joase și maluri de râuri. Roci: aluviuni

grosiere de pietrișuri-nisipuri. Soluri: de tip aluviosol, superficiale-mijlociu profunde,

frecvent scheletice, eu-mezobazice,umed-ude, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale și boreale. Stratul

arborilor, compus din anin negru (Alnus glutinosa), exclusiv sau cu amestec redus

de frasin (Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmus laevis), plop negru și alb (Populus nigra,

P. alba), sãlcii (Salix fragilis, S. alba), jugastru (Acer campestre), are acoperire

variabilã 70–80% și înãlþimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor, dezvoltat

variabil, compus din Frangula alnus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Corylus

avellana, Viburnum opulus, Crataegus monogyna; frecvent liana Humulus lupulus.

Stratul ierburilor și subarbuștilor, format din specii higrofile de tip Rubus caesius-

Aegopodium podagraria.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Alnus glutinosa. Specii caracteristice:

Alnus


60

glutinosa, Stellaria nemorum, Ficaria verna.

Alte specii importante: Agrostis stolonifera, Bidens tripartita, Brachypodium

sylvaticum,

Carex remota, Circaea lutetiana, Eupatoriumcanabinum, Galium aparine, Glecoma

hederacea, Geranium robertianum, Impatiens noli-tangere, Lamium galebdolon,

Matteucia struthiopteris, Mentha longifolia, Myosotis palustris, Petasites albus,

Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Sambucus ebulus, Solanum dulcamara,

Tussilago farfara .a.

Literaturã selectivã: Coste 1980; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Donițã, I. Biri

Speciile de amfibieni Triturus cristatus, Bombina Variegata;, Emys orbicularis de asemenea ar putea fi afectate pe termen scurt în perioada de amenajare a

obiectivelor proiectului, respectiv punctele de colectare si stația de transfer de la

Sighetul Marmației.

A.11.2.10. Vulnerabilitate

Vulnerabilitatea sitului este datorata poluării industriale si menajere şi pescuitului ilegal (lostriţa) A. 11.3 Informaţii privind aria naturala protejată Parcul Natural Munţii Maramureşului

Din informaţiile puse la dispoziţie de administraţia Parcului Natural Munţii

Maramureşului, reiese că : ca flora investigata in PNMM prezintă 1521 axoni. Ştiind

ca flora României cuprinde un număr de 3759 de specii de cormofite, dintre care

3136 sunt specii spontane (Ciocârlan, 2000), cormofitele identificate in Parcul Natural

Munţii Maramureşului reprezintă aproximativ un sfert (24%) din flora de cormofite

spontane aflate la nivel naţional, rezultând astfel importanta conservării speciilor din

Parcul Natural Munţii Maramureşului, ca eşantion reprezentativ pentru regiunea

biogeografica alpina.

Pe lângă bogăţia specifica mare, flora acestei zone este valoroasa si prin elementele

floristice ce au diferite statute de conservare cum ar fi:

· Arnica montana -specie prezenta pe anexa nr 5 (Specii de plante si de

animale de interes comunitar ale căror prelevare din natura si exploatare fac obiectul

masurilor de management) din legea 49/2011 privind aprobarea Ordonanţei de


61

Urgenta nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei sălbatice.

· Trollius europaeus - specie cu statut de conservare la nivel national.

· Leontopodium alpinum - specie prezenta pe lista rosie a plantelor la nivel

national, declarata monument al naturii.

· Cochlearia officinalis subsp. pyrenaica - relict glaciar, specie rara pentru

Romania, prezenta ei fiind semnalata numai in judetele: Maramures, Suceava,

Bistrita-Nasaud, Valcea.

· Campanula serrata – specie amenintata in Europa, endemit carpatic.

· Cypripedium calceolus – specie inclusa pe lista rosie nationala ca fiind

vulnerabila, rara.

· Ligularia sibirica – specie rara, inclusa pe lista rosie.

· Poa granitica ssp.disparilis – specie endemica rara, inclusa pe lista rosie

· Drosera rotundifolia si Pinguicula alpina sunt doua dintre speciile de plante

carnivore semnalate in Romania si sunt reprezentate aici prin populatii cu efective

mari.

In total au fost identificati pana in prezent un numar de 1521 taxoni, apartinand la

252 familii.

Grupa sau clasa Familii Taxoni IUCN red list Romanian

red list Endemic

Macromicete 34 109 5 23 1 Licheni 47 123 Briofite 80 476 47 2

Cormofite 90 752 7 102 27

Din cartea Rosie a Plantelor Vasculare din România de Gheorghe DIHORU si Gavril

Negrean am identificat în zona Muntilor Maramureşului si nu numai si alte specii de

plante cum ar fi:

· Barbarea stricta Andry. In Besser, Enum Pl., (Brassicaceae)


62

Statut: Critic periclitată (CR)

Taxonomie: Bianuala până la 100 cm.

Corologie.Plantă rarissimă indicată numai din nordul ţării:BN: Năsăud, Rodna,

Beclean, MM:Borşa, SV: Gura Humorului, VN:Andreiaşul de Jos, Nerejul, VS:

sud Gara Bălteni

Habitat: cenologie: “Prin livezi umede,în tufişuri, şanţuri, lângă drumuri, destul de

rară ”. Heliofilă în zonă deluroasă, pe soluri jilav-umede cu conţinut moderat de

azot.

Importanţă: Raritatea. Plantă cu gust iute. Meliferă şi de interes farmaceutic.

Factori limitativi:Apropierea de limita de sud a arealului. Clima nefavorabilă.

Măsuri de conservare:de regăsit şi de cultivat în grădini botanice. Păstrarea

seminţelor în bănci de gene şi repopulare.

· Juncus minutulus Albert & Jahand ,


Taxonomie: cespitoasă anuală

Corologie: În câteva puncte din nordul si vestul României, în MM: Borşa,

Complexul turistic (G Negrean), SV Munţii Călimani, Dornişoara, Canton Strunior,

Munţii Obcina Mare (G. Negrean)

Habitat, cenologie:heliofilă, zonă montană higrofilă, pe locuri umede, nisipoase

Importanţă:Importantă din punct de vedere ştiinţific, mai ales aspectul corologic

Factori limitativi:Limita de sud-est a arealului. Adesea parazitată de ciuperca

Entorrhiza aschersoniana.

Măsuri de conservare: conservată implicit în Parcul Naţional Munţii Rodnei


63

· Poa rehmannii (Asch.& Graebn) P.caesia Sm. subsp.rehmanni K.Richt: P.

nemoralis L. subsp. Rehmanni

Statut: Vulnerabilă (V)

Corologie : Numai în Carpaţii Orientali : MM Borşa la gura V. Prinosului, SV:

Poiana Negri, Cârlibaba pe Mt. Dadu, Pojorâta pe Mt. Eva, Zugreni pe V.

Colbului, Nt: Cheile Bicazului, Munţii Giurgeului, BC: Băile Slănic, pe gresii în

Bucovina, HR: Lacul Roşu, MM:Pietrosul Rodnei, Corbele Pietrosului

Habitat, Cenologie: Specie mezofilă şi hielofilă în etajul montan şi subalpin până

la 1900 m, pe versanţii pietroşi

Importanţă: Importantă din punct d evedere ştiinţific ca plantă endemică rară.

Buna furajeră

Măsuri de conservare: Se află în rezervaţiile Adam şi Eva, Cheile Bicayului, şi

Munticelul –Cheile Şugăului. Cultivarea în grădini botanice de altitudini.

Conservarea cariopselor în bănci de gene.

· Rhinanthus alectorolophus (Scop.) Pollich, R. major L., nomen ambiguum,

R. hirsutum Lam. Alectorolophus hirsutus

Statut: Vulnerabilă (VU)

Corologie: Sporadică în Carpaţi, AB: Valea Ampoiului, Cheile Ampoişei, Dealul

Cetate, Vârful Pietreii şi Cetăţeaua, BC: pe dealul Maşcaşu lângă Dârmăneşti,

BV: Muntele Piatra Craiului, CS: Dalci, Borlova, Domaşnea, Cornea Cruşovăţ,

MH: Plavişeviţa, MM: Munţii Maramureşului , SV: Vatra Dornei, Dealul

Runcului, …..

Habitat, cenologie: Heliofilă, zonă colinară şi de munte, soluri moderat umede şi

neutre, pajişti mezofile.

Importanţă: Importnată din punct de vedere ştiinţific ca plată destul de rară ţi cu

areal restrâns. Este dăunătoare paşistilor.


64

Factori limitativi: Populaţii sărace. Limita de sud şi de sud-este a arealului.

Ruderalizarea, cositul repetat, păşunatul şi lucrările de ameliorare a paşistilor,

Uneori parazitată de ciuperca Plasmopora densa.

Măsuri de conservare: Păstrarea germenilor în bănci de gene. Se conservă în

Rezervaţia Codrul Secular Giumalău.

· Ribes spicatum: E. Robson in With. R. rubrum sensu Jancz& auct.non. L, R.

heteromorphum

Statut:Critic periclitată (CR)

Corologie: Carpaţii Orientali şi Maramureş: BV: Postăvaru, HR: Lazarea între

pârâul Român şi Recea, …. MM: lângă Vişeul de Sus la Alenuş, MS:

Acăţari, NT: Schitul Sihla ,

Habitat, cenologie: Heliofilă, zona de munte soluri umede.

Importanţă: Plantă relictară, importantă din punct de vedere ştiinţific. Plantă

economic utilă.

Factori limitativi: Populaţii extrem de restrânse. Desecarea mlaştinilor.

Păşunatul şi cositul. Defrişarea tufărişurilor. Seceta şi încălzirea climei. Limita

de sud a arealului.

Măsuri de conservare: Păstrarea germenilor în bănci de gene. Monitorizarea

populaţiilor existente. De cultivat în grădini botanice. Crearea unei rezervaţii

pentru R heteromorphum în Depresiunea Giurgeului, care pare să fie una din

cea mai bogata zonă conservatoare de relicte din Europa.

· Rumex thyrsiflorus Fingerh, Linnaea, subsp. thyrsiflorus (Acetosa

thyrsiflora)


65


Corologie: Maramureş, Transilvania şi Sudul Moldovei: CJ: Valea somesului

Mic lnagă Apahida, MM: Borşa între gară şi apa Vişeului , VS: Bazinul

Crasnei

Habitat, cenologie: Heliofilă, zona colinară şi montană. Livezi uscate în

regiunea dealurilor şi a munţilor.

Importanţă:Importantă din punct de vedere ştiinţific ca plantă rarissimă şi

dioică.

Factori limitativi: Mijloace de propagare neeficiente. Populaţii foarte sărace.

Măsuri de conservare: Cercetarea corologică, deoarece este posibil să fie

frecventă şi confundată cu specii apropiate. Ar trebui cuprinsă într-o

rezervaţie. Cultivarea în grădini botanice.

· Salix bicolor Wild, Berlin Baumz: S. phylicifolia auct, S weigeliana Willd.


Corologie: Carpaţii Orientali, de Curbură şi Meridionali: “Munţii

Maramureşului: Mt Farcău, V Borşei, Prislopul, Munţii Rodna: Pietrosul

Rodnei….. ”

Habitat cenologie;Heliofilă, subalpină (excepţional la deal), pe soluri umede,

prin mlaştini şi în lungul pâraielor

Importanţă: Importantă din punct de vedere ştiinţific ca plantă rară, cu

caracter de relict. Participă la alcătuirea unor asociaţii endemice în România

(Munţii Călimani, Munţii Cindrel)

Factori limitativi: Populaţii sărace. Păşunatul. Limita de areal spre sud şi est

Măsuri de conservare: Se conservă implicit în Rezervaţia Biosferei Pietrosul

Rodnei şi câteva rezervaţii sau parcuri naţionale: Munţii Bucegi, Cheile

Bicazului, Munţii Călimani. Monitorizarea populaţiilor existente.

· Saussurea porcii Degen, Magyar Bot. Lapok3.


66

Statut: probabil dispărută (EX)

Corologie: numai în Carpaţii Orientali de Nord, Munţii Rodnei, Munţii

Maramureşului şi Beskizii Orientali . În Munţii Maramureşului: Comuna

Borşa Lanul Cercănel 1171m, exp estică înaltă de 64 cm,,,…. Pe Corongişiu

în dreptul Portiţei de pe Saca cu ceva deasupra pădurei spre Valea Vinului şi

la Cepe pe versantul dinspre Anieş. Nu se ştie nimic de ea in staţiunea

Maramureşului.

Habitate cenologie: Pe coastele umede, mlăştinoase din regiunea subalpină

Importanţă: Este deosebit de importantă din punctul de vedere ştiinţific fiind

colectată şi descrisă din România. Endemit cu areal extrem de restrâns, dacă

mai există.

Măsuri de conservare: Regăsirea şi instituirea măsurilor de protecţie.

· Silene rupestris L.,


Corologie: Numai în Munţii Maramureşului: MM: Băile Borşa pe pârâul

Cisla pe stânci de andezit, la stâna lui Vârtic (1680-1880)Toroioaga care

creşte practic pe tot muntele

Habitate’ şi cenologie: Heliofilă, pajişti subalpine pe soluri grase, bine

drenate, acide, moderate în substanţe minerale nutritive, 1650-1800m.

Importanţă: Plantă foarte rară , ornamentală pentru stâncării, importantă din

punct de vedere ştiinţific.

Factori limitativi: Se află la limita de est a arealului singurul punct din

Carpaţi. Păşunatul intensiv.

Măsuri de conservare. Este trecută în listele roşii . Se impune includerea

într-o rezervaţie. Monitorizarea populaţiilor şi conservarea în bănci de gene.


67

Fauna Muntilor Maramuresului este o fauna caracteristica Carpatilor Orientali, cu o

biodiversitate ridicata datorita factorilor ecologici existenti. Aceasta biodiversitate

variarta este imbogatita de o serie de specii endemice, rare in Romania sau in

Europa.

Din punct de vedere biogeografic teritoriul parcului apartine cu toate speciile

caracteristice zonei de Provincia Dacica, tinutul Carpatilor Orientali

(Calinescu,1968).

Nevertebrate. Dintre diptere, familiile Dolichopodidae si Empididae s-au identificat 74

de specii dintre care 7 specii pentru prima data in Romania:

· Rhaphium ensicome (Memgen 1824) - Repedea - Smereceni

· Rhaphium rivale (Loew, 1869) - Repedea - Smereceni

· Argyra spoliata (Kowarz 1878) - Repedea - Carligatura.

· Diaphorus halteralis (Loewl869) - Repedea

· Hilara albitarsis von Roser, 1840 - Repedea (Poiana Smereceni)

· Empis (s.str.) nuntia Meigen 1838 - Bistra - Paltin

· Empis (s.str.) planetica Collm 1927 - Repedea - (Smereceni)

In 1997, se colecteaza in aceasta zona 15 specii de Coccinellidae si 35 de

Cerambycidae (Coleptera), intre care si specia foarte rara in Romania - Nivellia

sanguinosa (Gyllenhal 1827) - pe valea Carligatura, 17 km amonte de Repedea.

Rhopalopus femoratus (Linnaeus 1758) si Chlorophorus varius (Muller 1766) sunt

semnalate pentru prima data in Maramures.

Lepidopterele au fost studiate in zona, rezultatele fiind urmatoarele : s-au identificat

136 specii din 29 de familii. Au fost preluate si date din monografia rezervatiilor

invecinate - Pop Ivan si Cuzii din Ucraina. in rezervatia Pop Ivan au fost identificati

65 de taxoni, iar in rezervatia Kuzii 86, cifre care dovedesc diversitatea lepidopterelor

din zona.

Ihtiofauna in cursurile superioare ale raurilor si paraielor este saraca in specii dar

datorita conditiilor ecologice sunt specifice, foarte valoroase calitativ, specii reofile

pretentioase la cantitatea de oxigen si foarte sensibile la gradul de poluare: pastrav

indigen (Salmo trntta fario), lipan (Thymallus thymallus), boistean (PhoxiriLis

phoxinus), babete (zglavoc) (Cottus gobio), babete(Cottus poecilopus).

In partea inferioara a raurilor de munte: Ruscova, Frumusaua, Bistra, numarul

speciilor de pesti este mai mare datorita speciilor de pesti care intra din raul principal

pentru depunerea icrelor ca: moioaga (Barbus peloponnensius petenyi), scobar

(Chondrostoma nasus) si chiar specia monnment al naturii- lostrita (Hucho hucho)

sau cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi) specie endemica pentrn Maramures.


68

Dintre amfibieni 8 specii sunt identificate cu siguranta: salamandra (Salamandra

salamandra), salamizdra de munte (Triturus alpestris), salamazdra carpatica

(Triturus montandoni) - specie endemica pentru Carpatii Orientali si Sudeti, buhai de

balta (Bombina variegata), broasca raioasa (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo

viridis), broasca rosie de padure (Rana dalmatina), broasca rosie de munte (Rana

temporaria).

Reptilelesunt reprezentate pana in prezent prin 6 specii care sunt: soparla de camp

(Lacerta agilis), soparla de munte (Lacerta vivipara), naparca (Anguis fragilis),

sarpele lui Esculap (Elaphe longissima), sarpe de casa (Natrix natrix), vipera(Vipera

berus), dintre care, doua specii sunt trecute in lista losie (Anguis fragilis) si (Elaphe

longissima). Dintre reptile cea mai frecventa si cea mai caracteristica golurilor de

munte si fanetelor montane este soparla de munte (Lacerta vivipara).

Clasa pasarilor este reprezentata prin specii caracteristice de munte, raritati

faunistice pentru Romania - cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), cocosul de

munte(Tetrao urogallus), ierunca(Tetrastes bonasia) – cat si prin ornitofauna tipica

din zona montana a fagetelor si padurilor de amestec de rasinoase, precum si a

golurilor de munte. Langa cursurile de ape sunt instalate specii caracteristice ca :

mierla de apa (Cinclus cinclus), fluierar de munte (Tringa hypoleucos), codobatura dc

munte (Motacilla cinerea) si codobatura alba (Motacilla alba).

In fagete speciile caracteristice sunt : ciocanitoarea spate alb (Dendrocopos

leucotos), muscar gulerat (Ficedula albicollis), etc. in padurile de amestec apar si

speciile specifice paduirilor de rasinoase ca : alunarul (Nucifraga caryocatactes),

pitigoiul de bradet (Parus ater), etc.

In padurile pure de molid speciile cele mai caracteristice sunt : cocosnl de munte

(Tetrao urogallus). ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus), forfecuta (Loxia

curvirostra), scatiu (Carduelis spinus), etc.

Acvila de munte (Aquila crysaetos) apare pe langa alte specii de pasari rapitoare

care cuibaresc in padurile de limita, ca: sorecarul (Buteo buteo), uliul (Accipiter

gentilis), uliul pasarar (Accipiter nisus), vanturel rosu (Falco tinnunculus), etc.

Dintre speciile de pasari inca prezente in zona cu populatii viabile unele figureaza in

lista rosie ca Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Lyrurus tetrix, Bubo bubo, Pieoides

tridactylus, Corvus corax, etc. Fauna de mamifere este de asemenea completa; nu

lipsesc specii trecute in Cartea Rosie a Europei ca rasul (Lynx lynx), nurca (Mustela

lutreola), lupul (Canis lupus). ursul (Ursus arctos), vidra (Lutra lutra) etc., care au

disparut sau au devenit specii foarte rare, cu un areal restrans, in fauna Europei.


69

B. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

B.1.1 Evaluarea efectelor potentiale

Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de Sistemul

de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul

Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş a fost efectuata in conformitate cu

cele prezentate in capitolul anterior. Astfel, pentru fiecare dintre cei sase

factori de mediu considerati relevanti pentru plan, a fost efectuata predictia

impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica, in

comparatie cu nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala.

Impactul estimat a fost raportat la măsurile de prevenire/diminuare prevăzute

prin proiect, pentru ca în final sa se evalueze impactul rezidual luand in

considerare criteriile de evaluare si categoriile de impact stabilite.

Trebuie mentionat ca măsurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte

integranta a prezentului proiect, titularul asumandu-si responsabilitatea

aplicarii acestora simultan cu implementarea proiectului tehnic.

Foto. Aspect amplasament Sighetul Marmației


70

Foto. Aspect amplasament Borsa

B.1.2.Impact direct si indirect Habitatelor naturale dupa clasificare românească, 91 E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion Padion, Alnion incanae).

R4401 Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa


Stellaria nemorum

Aceste habitate sunt prezente în vecinatatea obiectivelor proiectul Sistemul

de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” respectiv punct de

colectare, statie de transfer si sortare de la Sighetul Marmaţiei . Ar putea exista

un impact direct sau indirect, doar în cazul în care lucrările se desfăşoară pe

suprafaţa acestor habitate. Impactul este potenţial şi redus deoarece nu sunt

prevăzute defrişări de arbori pe suprafeţe mari care ar putea afecta starea de

conservare a habitatelor.

Ceea mai mare parte a construcţiilor sunt prevăzute a se realiza în afara acestor

habitate de pădure.

In zona amplasamentului de la Moisei au fost identificate asociatii vegetale de

Cerastio-holosteoidis -Trisetum flavescenti apartinând tipul de habitat R3801 Pajişti


71

sud-este carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris. Valoarea

conservativa a acestui habitat este redusă

Impact indirect putem spune că s-ar putea produce asupra speciilor de amfibieni,

reptile, mamifere a căror activitate va fi temporar influenţată de lucrările de

construcţie a Statiilor de sortare de la Sighetul Marmației și a stațiilor de transfer de

la Moisei si Sighetul Marmației dar si la punctele de colectare de la Borsa si

Viseu de Sus, în perioada de implementare a proiectului.

Perturbarea distribuţiei şi reproducerii la amfibienilor prezenți în ROSCI 0124 Munții

Maramuresului si ROSCI 0251 Tisa Superioara care se regăsesc pe marginile

drumurilor comunale si a drumurilor forestiere:

Bombina variegata (Laurenti 1768), 28 exemplare/km Triturus cristatus (Laurenti 1768) 2,9 exemplare/km Bufo viridis (Laurenti 1768) 0,1 exemplare/km

Perturbarea activităţii reptilelor din situri si din Parcul Natura Muntii Maramuresului care se găsesc în preajma drumurilor forestiere Podarcis muralis (Laurenti 1768), 10 exemplare/km Lacerta agilis (Linnaeus 1758), 8 exemplare/km Coronella austriaca (Laurenti 1768) 1 exemplar/km Indirect vor suferi mamiferele mari prin deranjul creat în perioada de amenajare a construcțiilor. Mamiferele vor suferi modificari ale comportamentului, prin afectarea zonelor de hranire, inmultire, Perturbarea activităţii, teritoriale, a zonelor de hrănire a următoarelor specii: Canis lupus (Linnaeus 1758) 5 exemplare Vulpes vulpes (Linnaeus 1758) 12 exemplare Meles meles (Linnaeus 1758) 1 exemplar Mustela ermina (Linnaeus 1758) 2 exemplare Martes martes (Linnaeus 1758) 1 exemplar Cervus elaphus (Linnaeus 1758) 8 exemplar Capreolus capreolus (Linnaeus 1758) 12 exemplare Sus scrofa (Linnaeus 1758) 8 exemplare Chiropterele nu vor fi afectate deoarece nu vor fi tăiaţi arborii cu scorburi şi deci pot fi adăpostul vernal şi estival al acestora. Rhinolophus hipposideros (Bechstein 1800) Rhinolophus ferrumequinum (Schreber 1774) Rhinolophus euryale (Blasius 1853,) Rhinolophus blasii ( Peters 1867) Myotis blythii (Tomes 1857) Miniopterus schreibersi (Kuhl 1819) Myotis dasycneme (Boie 1825)


72

Myotis bechsteini (Kuhl 1818) Myotis myotis (Bokhausen 1797) Închiderea depozitelor neconforme şi ecologizarea zonei de la Arinis va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluării apei subterane şi solului, diminuând efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate) si indirecte asupra biodiversitatii din zona. Totodată, închiderea şi remedierea zonelor afectate de depozitele existente

va conduce la:

- eliminarea unor surse de poluare şi risc pentru mediu şi sănătate

(poluare apă, sol, aer, pericol de explozii, incendii, surse de

diseminare a germenilor patogeni, etc)

- reducerea pierderilor de materii prime secundare care, în lipsa

controlului deşeurilor, ajung să fie eliminate prin depozitare

- eliminarea riscului de depozitare a deşeurilor periculoase în

amestec cu cele menajere

- asanarea unor zone care oferă condiţii prielnice dezvoltării vectorilor

de agenţi patogeni precum muşte, ţânţari, rozătoare, păsări.

B.1.3.Impact pe termen scurt sau lung

Pe termen lung nu se consideră a fi un impact negativ semnificativ asupra

unui habitat natural sau a unor specii de plante şi animale din ariile naturale

protejate evaluate.

Pe termen scurt va fi perturbată distribuţia şi reproducerea la amfibienii care

se regăsesc pe marginile drumului forestier şi a drumului comunal: Bombina

variegata (Laurenti 1768) , Triturus cristatus (Laurenti 1768) ‚ Bufo viridis

(Laurenti 1768) Rana dalmatina (Fitzinger 1838).

De asemenea va fi afectată activitatea diurnă a reptilelor care trăiesc în

preajma căilor de acces atunci când se vor realiza amenajările, Podarcis

muralis (Laurenti 1768), Lacerta agilis (Linnaeus 1758), Coronella austriaca

(Laurenti 1768).


73

Indirect vor suferi mamiferele mari prin deranjul creat în perioada de

amenajare a retelei edilitare cand se va realiza in aceeasi perioada pe intreg

amplsamentul in aceeasi perioada de timp. Restul constructiilor vor fi realizate

la intervale de timp diferit şi cu un impact mult mai redus si pe suprafete

restranse.Mamafierele vor suferi modificari ale comportamentului, prin

afectarea zonelor de hranire, inmultuire, Lynx lynx (Linnaeus 1758) Felis

silvestris (Schreber 1775), Canis lupus (Linnaeus 1758) , Vulpes vulpes

(Linnaeus 1758)

Meles meles (Linnaeus 1758) , Mustela ermina (Linnaeus 1758) Martes

martes (Linnaeus 1758) Cervus elaphus (Linnaeus 1758) Capreolus

capreolus (Linnaeus 1758)

Sus scrofa (Linnaeus 1758).

B.1.4. Impact în faza de construcţie, operare, dezafectare În faza de construcţie va fi afectată activitatea speciilor de animale terestre care este

de aşteptat să evite zonele de şantier.

Principala sursa de producere a impactului asupra factorului de mediu biodiversitate,

in faza de construcţie, este reprezentata de înlăturarea vegetaţiei si a faunei de pe

suprafaţa terenului pe care se vor realiza construcţiile, fragmentându-se astfel

habitatele naturale.

In etapa de construcţie, zgomotul generat de echipamentele de lucru ar putea

perturba ciclul de viata al speciilor faunistice. Mai mult, praful rezultat in urma mişcării

maselor de materiale si gazele de eşapament vor avea un impact negativ asupra

întregului ecosistem. Totuşi, perioada de timp in care pădurea va fi afectata din

cauza activităţilor de construcţie va fi limitata la durata organizării de şantier

In etapa de operare a obiectivelor pot apărea următoarele forme de impact

asupra biodiversitatii:

Ø proliferarea unor specii de plante ruderale specifice zonelor poluate;

Ø proliferarea speciilor de animale oportuniste: pasări (ciori), rozatoare,

insecte (ex. musca);

Ø modificarea structurii actuale a lanţurilor trofice prin apariţia unei noi surse de

hrana (in special in cazul pasărilor si a rozătoarelor);

Ø afectarea ecosistemelor cauzata de emiterea gazelor cu efect de sera.


74

Biodiversitatea pe amplasament este redusă. O mare parte a suprafeţei cca 85%

este acoperita actualmente cu plante dăunătoare şi toxice

În faza de funcţiune, speciile terestre nu vor fi afectate decat eventual de activităţile

umane.

În cazul operării conforme, respectiv a acoperirii zilnice a deşeurilor cu un strat de

material inert, impactul depozitării deşeurilor asupra ecosistemului de pădure limitrof

poate fi mult diminuat. Astfel, deşeurile nu se vor mai constitui intr-o sursa de hrana

facila pentru speciile oportuniste, reducându-se nivelul numeric al populaţiilor

colonizat. De asemenea, acoperirea zilnica a deşeurilor împiedica împrăştierea

acestora de câtre vânt iar rata de generare a gazelor cu efect de sera va fi mai

redusa.

In cazul producerii de accidente pe amplasament (incendii si explozii ale masei de

deşeuri), impactul asupra biodiversitatii va fi semnificativ. Incendiul se poate propaga

si in ecosistemele din vecinătate (pajişti si pădure) ducând la distrugerea vegetaţiei si

faunei existente.

B.1.5. Impact rezidual Considerăm că nu va exista impact rezidual, decât sporadic şi intr-o măsură redusă,

provocat implementarea defectoase a activității care se va realiza odata cu

implementarea proiectului.

Estimăm că acest impact va fi redus, deoarece interesul este de a proteja natura

care inconjoara obiectivele.

B.1.6.Impact cumulativ În apropierea zonelor unde se implementează proiectul nu există alte lucrări de

anvergură care să reducă din suprafeţele habitatelor naturale ori din zonele de

hrănire sau de odihnă ale speciilor de animale, ca atare impactul cumulativ este

absent.

B.1.7.Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul sitului pe baza următorilor

indicatori cheie cuantificabili


75

Procentul din suprafaţa habitatelor naturale 91 E0* Păduri aluviale cu Alnus

glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion Padion, Alnion incanae)

R4401 Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa,


Stellaria nemorum care va fi pierdut raportate la suprafaţa totală a acestora la nivelul

sitului este redus undeva la 0,002%

O suprafaţă insignifiantă .

Suprafaţa habitatelor care servesc pentru hrană, odihnă sau reproducere a speciilor

de interes comunitar practic nu vor fi reduse, unele dintre ele fiind temporar

perturbate, în etapa de construire a statiilor de sotare, a celor de colectare și transfer,

prin implementarea proiectului.

Nu se realizează fragmentare a nici unui habitat natural comunitar sau prioritar.

Reducerea densităţii locale (în imediata vecinătate a proiectului) va fi observată doar

la mamifere şi păsări.Această reducere va fi doar în aparenţă datorită modificării

rutelor de deplasare a animalelor.Practic nu va fi redus numărul animalelor.

O reducere locală va fi observată la speciile de amfibieni şi reptile în perioada de

construire. Se asteaptă chiar o creştere a mortalităţii în perioada de lucru. Aceasta

deoarece aceste specii sunt mai lente şi pot fi strivite de rotile utilajelor. Densitatea

lor fiind redusă se aşteptă o mortalitate de sub 0,0001%.

B.1.8 .Evaluarea impactului cauzat de proiect fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului

Dacă unele măsuri de reducere a impactului nu ar fi luate speciile de animale şi

plante ar fi afectate serios. Astfel dacă nu ar fi restricţionată tăierea arborilor, ar fi

afectate şi habitatele naturale comuniatre dar şi speciile .

Se restrictionează lucrul pe timp de noapte care ar putea afecta şi speciile de

amfibieni , reptile dar si chiroptere, ceea ce ar creste simţitor mortalitatea la aceste

specii.

Fără a reduce zgomotele produse în şantiere mamiferele terestre ar fi afectate pe un

radius de pana la 3 km in jurul santierelor.

Folosirea câinilor în santiere ar putea produce epizootii periculoase pe langa faptul

ca sutn la randul lor pradatori ai speciilor de talie mică (micromamifere, pasari,

amfibieni), sau perturbatori ai mamiferelor de talie mare.


76

C. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI - Amplasamentul organizărilor de şantier si traseul drumurilor de acces trebuie

astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;

- Reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari se va face cu respectarea

tuturor normelor legale in vigoare;

- Decopertarea solului si a vegetatiei se va realiza cu păstrarea in vecinatatea

suprafetei. Reasezarea se va efectua in cel mai scurt timp posibil.

- Este nerecomandata plantarea sau semanarea ulterioara – in scop de revegetare

– a unor specii care nu sunt elementele florei locale;

- Crearea unei baze de seminte produse de speciile de plante native si locale, in

vederea renaturarii zonelor degradate in perioada de postconstructie;

- Pastrarea in zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de

management al habitatelor;

- Acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a terenurilor unde sunt ingropate

conductee aferente retelelor edilitare cu scopul pastrarii aspectului de

naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona;

- In cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se vor

intreprinde masuri imediate de inlăturare a factorilor generatori de poluare şi vor fi

anunţate autorităţile responsabile cu protecţia mediului.

- Acoperirea cu un strat de solvegetal si iarba a terenurilor unde sunt ingropate

conductee aferente retelelor edilitare cu scopul pastrarii aspectului de naturalitate

crescuta pe care il detine in prezent zona.

- Orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor

biologic este interzisa

- Deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă a păsărilor

sălbatice, este interzisa

Luând in calcul aspectele mentionate anterior, cumuland categoriile de impact

aferente fiecarui tip de activitate considerata ca avand efecte potentiale asupra

habitatelor naturale si a speciilor, se considera ca impactul asupra factorului de

mediu biodiversitate in cadrul proiectului analizat se va pastra in limite admisibile.

Implementarea proiectului Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul

Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş

deşi parţial este încadrat în ariile naturale projate: Parc Natural Munții


77

Maramureșului, ROSCI 0124 Munții Maramureșului, , ROSCI 0251 Tisa Superioara,

impactul nu va fi semnificativ prin respectarea unor măsuri speciale de conservare ce

vizează protecţia şi conservarea obiectivelor celor doua situri Natura 2000 și a

parcului natural.

In condiţiile respectării masurilor de reducere a impactului propuse, nu

se anticipeaza dezechilibre la nivelul componentei biotice de pe

amplasament sau piedici majore in asigurarea pe termen lung a

„statutului de conservare favorabila” a speciilor si habitatelor pentru

care au fost desemnate ariile protejate din proximitatea

amplasamentului.

D.CALENDAR DE MONITORIZARE A FLOREI SI FAUNEI DIN ZONA STUDIATA

Monitorizarea vegetatiei si a florei se va face, desigur, in sezonul cald al

anului. Aceasta implica in special iesiri in teren (doua-trei) in perioada mai-iunie,

perioada optima de studiu. De asemenea, sunt necesare observatii in teren (cel putin

doua-trei) in martie-aprilie, pentru plantele care apar primavara devreme, si o

verificare in august-octombrie pentru plantele care infloresc toamna. In acest fel vom

avea o imagine suficient de clara asupra vegetatiei si florei din zona, in special

asupra speciilor invazive, oportuniste.

Pentru insecte, alte nevertebrate (miriapode, arahnide, gasteropode),

amfibieni si reptile, sunt suficiente 4-5 iesiri in teren, in perioada mai-septembrie.

Pentru mamifere si pasari sunt necesare iesiri lunare pentru a putea surprinde

dinamica

sezoniera a populatiilor acestor specii.

Amenajările prevăzute prin Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul

Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş”

nu vor altera considerabil habitatele naturale din ariile naturale protejate sau speciile

de animale si plante , datorita faptului ca obiectivele au rolul compact in întreg

sistemul de management al deşeurilor la nivelul judeţului.

Amenajările vor crea un spaţiu destinat unui management al deseurilor în conformitate cu valenţele naturale.


78

D1. DETALII DESPRE METODOLOGIA DE MONITORIZARE A BIODIVERSITĂŢII.

METODE UTILIZATE DE EVALUARE D.1.1.Metode de teren Primul pas in procesul de separare si descriere a asociatiilor vegetale a fost stabilirea

marimii suprafetelor analizate. Forma suprafetelor pe care s-au facut descrierile au

fost dreptunghiulare de 30x30 m pe expozitie sudica, sud-vestica sau sud-estica.

Evaluarea abundentei se face cu ajutorul scarii Braun-Blanquet.

Având in vedere ca unele obiective ale proiectului se suprapun partial pe ariile

naturale protejate de interes comunitar ROSCI0251Tisa Superioara si ROSCI 0124

Munţii Maramureşului s-a monitorizat inclusiv prezenta/absenta speciilor de flora si

fauna pentru care au fost desemnate aceste arii.

Observaţiile de pe teren pentru monitorizarea avifaunei au fost făcute după metode

prezentate în literatura de specialitate.

Au fost alese puncte cheie care sa acopere întreaga zona de studiu în vederea

identificarii directiilor si culoarelor celorlalte specii de fauna din zona de amplasare a

obiectivelor au fost utilizate urmatoarele metode:

- Recesamant din puncte fixe folosita pentru pasarile de talie mica;

- Metoda transectelor sau metoda de evaluare pe trasee lineare folosita in

diferite tipuri de terenuri deschise sau cu vizibilitate mai mare, in special pentu

pasarile de talie mica si mamifere.

Metoda transectelor presupune deplasarea observatorului in lungul unui traseu

prestabilit si inregistrarea animalelor pe ambele laturi ale traseului. Aceasta metoda

se utilizeaza in cazul zonelor mai deschise, pentru evaluarea mamiferelor de talie

mica.

D.2.Metodologia de evaluare a impactului

Pentru prognozarea impactului în cazul proiectului propus in intravilanul si

extravilanul localitatiilor Sighetul Marmatiei, Borsa, Moisei , viseul de Sus, Arinis, jud.

Maramures, s-a avut în vedere atat folosirea unor tehnologii performante, cat si

diminuarea impactului produs asupra biodiversitatii, în fazele de amenajare si

exploatare a sistemului de management al deşeurilor.


79

Au fost luate în calcul si clasele de habitate, speciile de fauna care au stat la

desemnarea ariilor naturale protejate de interes comunitar: ROSCI0251Tisa

Superioara si ROSCI 0124 Munţii Maramureşului , precum si alte specii de flora,

fauna intalnite in zona de amplasare a proiectului si in vecinatatea acestuia.

Anticiparea impactului asupra biodiversitatii s-a realizat dupa urmatoarele criterii:

- distributia si frecventa speciilor indicator pentru habitatele protejate desemnate în

fisa sitului;

- suprafata habitatelor afectate;

- biocenoze întalnite în perimetrul proiectului;

- numarul de specii protejate identificate în zonele studiate;

- marimea populatiilor speciilor protejate identificate în zona de amplasare a

domeniului schiabil raportate la populatiile inventariate în cele doua situri Natura

2000;

- etologia speciilor identificate în zona investigata;

- distanta fata de localitati;

- activitati antropice desfasurate în zona proiectului si vecinatatea acestuia

(agricultura, cresterea animalelor, activitati de agrement, turismul);

F. CONCLUZII Terenul vizat pentru amplasarea proiectului Sistemul de Management Integrat al

Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de

Sus, Moisei, Ariniş

are funcţiunea de păşune si se situeaza in proximitatea ariilor naturale protejate de

interes comunitar ROSCI0251Tisa Superioara (amplasament Sighetul Marmaţiei, ) si

in interiorul ROSCI 0124 Munţii Maramureşului (amplasament Borşa, Viseuld e Sus,

Moisei, Ariniş .

Suprafaţa ocupata de proiectul propus este de 23 853 mp , din care suprafete ce vor

fi acoperite de constructii permanente:

- 1600 mp arie construita Punct colectare Borsa;

- 142 mp arie construita Punct colectare Viseul de Sus

- 6063 mp arie construita Staţie transfer Moisei


80

- 16048 mp arie construita Punct colectare, staţie transfer, staţie sortare Sighetul

Marmatiei

Pe suprafaţa pe care se vor amplasa obiectivele proiectului nu au fost identificate

habitate si specii de interes comunitar. Precizam ca nu au fost identificate cuiburi de

pasari pe terenul vizat pentru amplasarea proiectului. Zonele sunt puternic

antropizate, starea de conservare a habitatelor din vecinătate nefiind una favorabila

datorita deşeurilor depozitate

Amenajarea obiectivelor si funcţionarea acestora nu vor afecta integritatea siturilor

Natura 2000

ROSCI0251Tisa Superioara , ROSCI 0124 Munţii Maramureşulu

Impactul proiectului asupra ariilor protejate de interes comunitar este

nesemnificativ intrucat:

- nu vor fi pierdute suprafete de habitate de interes comunitar;

- nu vor fi fragmentate habitate de interes comunitar;

- nu se reduce suprafata de teren folosita pentru necesitatile de hranire ale

speciilor de pasari de interes comunitar;

- proiectul nu va determina schimbari in densitatea populatiilor speciilor de pasari

de interes comunitar.

Structura si functionalitatile specifice raman intr-un statut bun de conservare iar

perspectivele viitoare pot fi apreciate ca bune si fara o amenintare semnificativa,

viabilitatea pe termen lung fiind asigurata (cf. Ghid Metodologic – redactori Isabelle

Combroux, C. Schwoerer, 2007, Timisoara).

In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra biodiversitatii, concluzionam ca proiectul “ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş”Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş ” are un impact nesemnificativ. In concluzie, prin implementarea proiectului analizat nu se anticipeaza crearea

de piedici majore în asigurarea pe termen lung a statutului de conservare favorabila a speciilor si habitatelor pentru care cele doua situri au fost

desemnate, în cazul în care masurile de diminuare a impactului, descrise in acest studiu, vor fi implementate.


81


82

BIBLIOGRAFIE

1. Ciocarlan, V., 2009 - Flora ilustrata a Romaniei, Pteridophyta

et Spermatophyta Editura Ceres, Bucuresti

2. Dihoru, G., Negrean, G.,

2009 - Cartea rosie a plantelor vasculare din

Romania Editura Academiei Romane, Bucuresti

3. Donita, N., et al., 2005 - Habitatele din Romania

Editura Tehnica Silvica, Bucuresti

4. Mountford, 0., et al., 2008 - Natura 2000 in Romania, Habitat Fact Sheets, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania

5. Mountford, 0., Gafta, D.,

2008 - Manual de interpretare a habitatelor

Natura 2000 din Romania Editura Risoprint, Cluj-Napoca

6. Tatole V. Alexabdru I, 2009 - Speciile de animale Natura 2000 din

Romania Editura Imperium Print Bucuresti

7. Tatole V. 2010 - Managementul si Monitoringul Speciilor

de Animale Natura 2000 din Romania - Ghid Metodologic Editura Excelsior Print

8 Combroux, C. Schwoerer, 2007, Timisoara

Ghid Metodologic – redactori Isabelle

8. www.pnmm.ro

9. www.anpm.ro

10. www.mmp.ro

STUDIU DE EVALUARE ADECAT Ă PENTRU PROIECTUL “Sistemul … MARAMU… · Statie de sortare şi de...

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECAT Ă PENTRU PROIECTUL “Sistemul … MARAMU… · Statie de sortare şi de...