Cele mai noi bazine turistice

Turismul este una din ramurile economice care au cunoscut cea mai rapid expansiune n ultimele decenii. Apariia turismului de mas n tot mai multe ri ncepnd cu secolul 20 generalizarea concediilor anuale pltite, progresele fr precedent nregistrate n domeniul transporturilor au permis dezvoltarea extrem de rapid a acestui domeniu nou al economiei . Industria turistics-a dezvoltat rapid n ri precum Grecia, Italia, Spania, Frana, Austria, Israel, Egipt, Tunisia, Thailanda, SUA i n unelemici state insulare, devenind vital pentru economiile acestor ri.

Beneficiile economice ale industriei turistice sunt multiple. Industria turistic genereaz un numr semnificativ de locuri de munc, iar investiiile n acest domeniu au o durat de amortizare relativ scurt.

Economia local, n ansamblu, beneficiaz ca urmare a dezvoltrii turismului. Turitii creeaz o cerere suplimentar de servicii i bunuri de consum, stimulnd astfel sectorul teriar al economiei (serviciile, comerul, industriile artizanale etc). n acelai timp, localitile turistice tind s aib o infrastructur edilitar i de servicii mai dezvoltat. Sectorul transporturilor i sectorul imobiliar sunt alte dou ramuri importante ce au de ctigat prin dezvoltarea turismului.

Trebuie avute n vedere,de asemenea, avantajele indirect obinute prin creterea vizibilitii i a interesului pentru acele regiuni care nregistreaz un mare aflux de turiti. Astfel, n functie de criteriul formarii si pozitiei lor (dupa C. Cristureanu), avem:

I. Bazinele traditionale: Europa Occidentala, Europa Orientala, tarile nord-americane, localizari turistice ale lumii a treia. II. Bazinele noi: localizari periferice; localizare ndepartata; localizare de pionerat.I. Bazinele turistice traditionale

Europa Occidentala reprezinta principalul bazin traditional. n cadrul lui distingem mai multe zone :

- Zona mediteraneana reprezinta cea mai mare concentrare turistica din lume, concentrnd peste 1/3 din ncarcatura turistica mondiala si 1/2 din cea regionala; totodata ea reprezinta zona cu cele mai vechi traditii, chiar daca atractia pentru soare se manifesta acum cu precadere n sezonul cald, spre deosebire de secolele trecute cnd se calatorea pe tarmuri n anotimpurile reci. Principalele centre turistice sunt localizate n zonele de tarm, dar bazinul mediteranean cuprinde si mari centre urbane (Roma, Venetia, Florenta, Granada, Cordoba, Atena), adaugnd turismului maritim balnear si pe cel cultural, sportiv, hotelier, comercial, astfel ca toata perioada anului este folosita pentru turism. Anual, aceasta zona primeste peste 15 mil. de turisti. Principale regiuni se contureaza n Spania, ce valorifica din plin zonele litorale (Costa Bravo, Costa Dorado, Costa Blanca, Costa del Sol), la care se adauga insulele Baleare, dar si zona marilor centre istorice (Barcelona, Malaga, Estepona). n prelungirea litoralului spaniol se situeaza riviera franceza cu renumitele statiuni de pe Coasta de Azur (Saint Tropez, Cannes, Nice, Antibes). Italia are statiuni mult vizitate, att pe tarmurile nord-vestice (Riviera italiana - cu statiunile San Remo, Nervi, Santa Margherita Ligure) cat si pe tarmurile Marii Adriatice cu renumita Venetie, la care se adauga Riviera Palermitona (Sicilia) si Riviera Sarda (Sardinia). Aceasta zona are ca puncte de atractie si orasele-muzeu cu vestigii antice si medievale (Roma, Florenta, Napoli, Verona). Grecia reprezinta poate tara cu cele mai vechi traditii n turism. O atractie deosebita, pe lnga zonele litorale, o reprezinta Atena (cu mprejurimile), Pelopones si insulele: Rhodos, Creta, Ionice, ncarcate de marturii ale istoriei si civilizatiei elene. Pe litoralul turcesc sunt construite statiuni climaterice si balneo-climaterice: Antalya, Adana, Taarsus.

- Zona fatadei Atlanticului de Nord : pe coasta atlantica a Spaniei -San Sebastian n Franta -Biarritz, Deauville, Marea Britanie -Whithy Bay, South Shilds, East Bourne, Brington ; Parisul - Versailles si Chartres, iar Londra - Oxford si Cambridge.

- Arcul Alpin situat n centrul Europei : Elvetia (Gaus Montana si Davos), Franta (Chamonix, Megeve si Axles Bains, Grenoble), Italia (Cortina d'Ampezzo, Vale d'Aosta, Courmayeur), Germania (Garmisch Partenkirchen, Berchtesgaden, Mittenwald) si Austria (Kitzbuhal, Innsbruck, Bad Gastein).-Europa oriental: aceast zon s-a deschis cu adevarat abia cu anii 90. De un interes deosebit sunt statiunile din Marea Neagra, atat de pe litoralul romanesc, cat si de pe cel bulgaresc (Varna, Burgas, Nisipurile de Aur) sau din Carpatii Romanesti. Afluxul de turisti provine din Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, CSI.

-Tarile nord-americane: zona litorala de la Oceanul Atlantic( Peninsulee Florida :Miami Beach , Palm Beach), sau litoralul Pacific (San Francisco, Los Angeles, San Diego), zona Marilor Lacuri, marile orase din N-E (Boston, New York, Philadelfia), Niagara, Marele Canion, Parcul Yellowstone, Cascada Niagara, Disney Land.

-Localizarile turistuce ale lumii a treia : Insulele Caraibe, orasele din Mexic: Manzahileo, Puerto Valerta,n Egipt,:Valea Nilului si vestigiile lumii antice, si alte orase : Cairo, Hong Kong, Port Said.

II. Bazinele turistice noi Aceste bazine turistice au aprut n apropierea regiunilor emitoare clasice, dar i n zone ceva mai indepartate, ca urmare a lrgirii fenomenului de turism n mas.

n apropierea bazinelor clasice, s-a realizat prin cresterea bazinelor din lumea a treia, la distante relativ mici fata de tarile industrializate (maxim 3 de ore zbor)-ca localizare periferic. Acestea sunt concentrate in trei arii geografice:

- Litoralul nord african are o oferta diversificata si de buna calitate in primul rind in Maroc (Tanger, Al Hoceima, Agadir, Cato Negro), Tunisia (Tunis), cu imprejurimile cu vestigii romane, feniciene si islamice. Tot in acest sector se inscriu Algeria, cu statiunile balneare (Tipassa, Cote turquoise) si orase cu trecut istoric incarcat (Alger, Bejaia) si Libia (tripoli).

- Partea sud-estica a bazinului mediteranian, zona inca afectata de evenimente politice ce au stopat pentru o perioada turismul international.

- zonele recent incluse in acest tip de bazine turistice sunt reprezentate de bazele turistice rezervate rentru turismul de shopping, turismul pentru participarea la congrese, conferinte, pentru a cunoaste arta, obiceiuri traditionale.

Localizare indepartata este caracterizata de o oferta aflate in zone din ce in ce mai indepartate, dar care practica preturi mici, la conditii de confort ridicate.

- Africa Centrala si de Sud se remarca prin potentialul natural (cinegetic, pentru safari) si traditiile africane. Principalele arii sunt: Golful Guineii, Africa de Sud, Bazinul fluviului Zair, Lacurile Africane, Litoralul Estic.

-Australia si Noua Zeelanda sunt vizitate mai ales de europeni (britanici). Zonele cele mai vizitate sunt in Australia : marile orase (Camberra, Sydney, Melbourne), zonele litorale, bariere de corali; in Noua Zeelanda : orasele Auckland, Christchurch, statiunile pentru cure balneare cu ape termale (Rotorna, Tanpo) sau statiuni pentru practicarea sporturilor de iarna.

-Asia. Acest continent s-a remarcat, in primul rand, prin turismul cultural generat de multimea marturiilor istorice, la care se adauga turismul religios (religiile: islamice, budiste, hinduse) sau turismul montan sau maritim-balnear.

Turistii sunt atrasi aici de monumentele istorice si arhitectonice, marturii de civilizatii antice. Se remarca Ninive, Ur, Eridu, Babilon (Irak), Persepolis, Hamedan, Kermanshah (Iran), Mecca (Arabia Saudita), Delhi, Bombay, Madras, Hyderabad (India), Anuradhapura, Colombo (Sri Lanka), Dacca (Bangladesh), iar in estul continentului asiatic principalele zone turistice apreciate pentru trecutul istoric sunt cele din China, Coreea, Filipine, Japonia, Indonezia.

Sunt apreciate si statiunile montane amenajate la poalele muntilor Himalaya sau in Japonia pentru turism montan si sporturi de iarna. Din ce in ce mai multi turisti se indreapta catre statiunile litorale, balneoclimaterice din India (Golful Bengal), Filipine sau catre exoticele Insule Hawaii, samoaa, Fiji, tahiti.

Localizarea de pionerat. Expeditiile cu scop stiintific din zonele arctice si antarctice au avut ca efect popularizarea acestora. Intre timp, au capatat amploare si turismul din alte regiuni cum ar fi : desertul Sahara, Nepal sau Amazonia.Apariia bazinelor noi de ofert turistic a fost determinat de trei factori i anume: dezvoltarea economic a rilor n dezvoltare, i care, din raiuni politice, economice i de identitate naional, i-au dezvoltat i specializat oferta turistic n raport cu specificul resurselor turistice; internaionalizarea turismului, sub impactul turismului de mas i democratizarea turismului, prin constituirea reelelor integrate (pe plan mondial) de hoteluri, touroperatori, companii de transport (aerian, feroviar, rutier i naval); contientizarea a tot mai multor ri, vis--vis de rolul economic, politic i social al turismului, ceea ce le-a scos dintr-o anumit autoizolare tradiional. Bazinele de ofert turistic se localizeaz att n apropierea destinaiilor tradiionale i a bazinelor emitoare de turiti, ct i la distane mai ndeprtate de acestea.

ntre bazinele ofertei turistice situate n apropierea destinaiilor tradiionale se remarc n America, ri ca: Mexic (21,4 mil. turiti) cu ofert cultural (vestigii toltece, mayae i aztece, centre culturale), de litoral (plajele caraibiene i pacifice) i de afaceri; rile caraibiene (19,5 mil. turiti) cu o ofert specializat n vacane de litoral, croaziere i cultural: Puerto Rico (3,6 mil. turiti), R. Dominican (3,9), Cuba (2,1), Jamaica (1,7) sau cele culturale: Costa Rica (1,9), Guatemala (1,4), Honduras (0,8) etc.; Pentru Europa: litoralul nord-african cu oferte diversificate de litoral, cultural, balnear i de aventur n deert i servicii de calitate: Tunisia (6,7 mil. turiti), Maroc (7,4), Algeria (1,7); Orientul Apropiat (47 mil. turiti; 34 mild. $ USA ncasri) cu ofert cultural i de litoral: Siria (4,5 mil. turiti), Iordania (3,4), Liban (1,0) etc. Egiptul este o destinaie turistic n plin dezvoltare, cu oferta cultural pe Valea Nilului i n oraele Cairo i Alexandria, precum i cea vacanier i de agrement nautic la Marea Roie (10,6 mil. turiti) cu staiunile Hurghada i Sharm el Shkeik (Glvan, 2005, 2006).

n ultimii ani, turismul de shopping, vacanier i de pelerinaje a cunoscut o cretere substanial n rile arabe: Arabia Saudit (11,5 mil. turiti), Emiratele Arabe (7,0) i Bahrein (4,5).Emiratul din Dubai va lansa noi planuri de promovare a turismului si de dezvoltare comerciala, printre care este inclusa construirea celui mai mare centru comercial din lume. Astfel, Emiratele Arabe Unite incearca sa recupereze ambitiile sale turistice, dupa criza datoriilor corporative din ultimii trei ani.

Potrivit mass-mediei locale, dezvoltarea se va face la marginea orasului si va avea un parc cu 30% mai mare decat Hyde Park din Londra, in cuvintele primului-ministru, Sheikh Mohammed bin Rashid al-Maktoum.

Concret, complexul comercial, care ar putea fi numit Mall of the World, va gazdui 80 de milioane de vizitatori pe an si ar include 100 de hoteluri.

Va avea, de asemenea, un parc tematic legat de centrul comercial si care va fi dezvoltat de Universal Studios, pentru sase milioane de turisti pe an.

Dezvoltarea, numita Mohammed Bin Rashid City include, de asemenea, un cartier de galerii de arta si un loc unde antreprenorii isi vor putea dezvolta afacerile.

Autoritatile nu au oferit informatii despre costul proiectului sau cand va fi terminat acesta, dar au recunoscut ca investitia se va ridica la miliarde de dolari si ca va fi construita de catre Dubai Holding, un conglomerat detinut de seic.

In ultimul an, au fost anuntate diverse proiecte turistice in acest emirat din Golful Persic, inclusiv noi complexe hoteliere ale Four Seasons, un hotel submarin, trei noi hoteluri Starwood, etc. In plus, Aeroportul din Dubai va ajunge la 99 de milioane de pasageri in 2020.

In noiembrie 2009, criza financiara a afectat, de asemenea, Dubai, dar emiratul a primit ajutor financiar de la emiratul-frate din Abu Dhabi, care are venituri mai mari datorita petrolului.

allurile din Dubai adpostesc prtii de schi, terenuri de hochei, patinoare i cel mai mare acvariu din lume, plin cu rechini i alte 90 de specii marine. Burj Khalifa, cel mai nalt turn din lume (160 etaje), este un orel, compus din hoteluri, birouri, cabinete medicale, piscine, moschei, magazine i restaurante.

n mod uimitor, emiratul acesta este de fiecare dat altul i atraciile sale turistice se modific n ritm abracadabrant.

Acum vreo civa ani se scria ntr-un articol despre Mall of Emirates, faimosul centru comercial de un miliard de euro. Erai fascinat de prtia de schi de 85 de metri nlime din cadrul complexului, care sfida cele peste 40 de grade la umbr din afara geamurilor de sticl. Mai bine de 1.000 de muncitori ridicaser n inima deertului cea mai modern staiune de schi indoor" din ntreaga lume. Acum aceast minune a ingineriei moderne pare dat uitrii. Locul su a fost luat n atenia turitilor de Mall Dubai, un nou complex care abund n superlative. Este considerat cel mai mare mall din Orientul Mijlociu, iar n interiorul su se afl un imens teren de hochei i, printre altele, cel mai mare acvariu acrilic din lume. Certificat Guinness Book! Imensul bazin adpostete 33.000 de animale din 90 de specii marine, inclusiv rechini de talie mare.

Oraul turn: n faa cldirii Mall Dubai sunt alte dou noi minuni ale Orientului: fntna magic" i Burj Khalifa. Prima ofer turitilor un fascinant spectacol de muzic i dans al apei", printre flcrile ce poteneaz efectele acustice i vizuale. Burj Khalifa este la ora actual cea mai nalt cldire din lume, avnd 828 de metri. Construcia abund n recorduri. Imobilul are cele mai multe etaje (160), este dotat cu lifturi care se deplaseaz cu cea mai mare vitez (18 metri/secund), iar piscina situat la etajul 76 este bazinul aflat la cea mai mare nlime fa de sol.

Finalizat n perioada crizei, mult mediatizata construcie, care trebuia s se numeasc Burj Dubai, risca s intre n faliment i s rmn neterminat. Atunci a intervenit financiar Khalifa bin Zayed Al Nahyan, preedintele Emiratelor Arabe Unite. n onoarea sa, numele turnului a fost schimbat.

n celebra cldire se afl mai multe uniti de cazare, printre care i hotelul Armani, ntins pe 15 etaje. Cu toate acestea, cel mai titrat hotel al Dubaiului rmne btrnul" Burj Al Arab, nalt de 321 de metri. Cldirea se afl pe o insul artificial la 280 de metri de plaja golfului Persiei i este unit cu Dubaiul printr-o crruie curbat care are capetele la aproape 90 de grade. Silueta hotelului seamn cu pnza unei dhow" (o ambarcaiune arab) i a crui umbr nu atinge niciodat plaja. Gurile rele spun c arhitectul italian, care a proiectat cldirea, i-a pclit pe eici, deoarece dintr-un anumit unghi, vzut de pe mare, conturul hotelului este n form de cruce.

O noapte de cazare ntr-unul din cele 202 apartamente ale Burj Al Arab cost n medie ntre 1.000 i 6.000 de dolari, n funcie de suprafaa camerei i de dotri. Cel mai scump apartament ajunge ns la 15.000 de dolari pe noapte.

Parfum de condimente iui: Dubaiul are ns i o alt fa, tradiional, care pe mine m fascineaz la fel de mult. Sunt zone care mai poart nc parfumul acela de condimente iui i vanilie, pstrat de pe vremea cnd oamenii locuiau n case cu grdini interioare care aveau ca element distinctiv coralul, iar colibele de la periferie erau acoperite cu frunze de palmieri. n primele locuiau negutorii persani, iar n cele din urm pescarii beduini i cuttorii de perle.

n locul acesta ce pare rmas cu dou secole n urm, adresele strzilor n-au nicio utilitate i numele lor sunt oarecum anonime. Dac cineva o s v direcioneze astfel: Magazinul pe care-l cutai este n vila alb de lng copacul cel mare, vizavi de Hotelul Avari", nu v speriai. Cu siguran, oferul de taxi o s tie unde s v lase.

Paradis al emigranilor indieni: Situat n Golful Persic, Dubaiul este al doilea ca mrime din cele apte emirate care alctuiesc statul Emiratelor Arabe Unite. Federaia a luat natere dup retragerea britanic din 1971 i are capitala la Abu Dhabi.

Clima clduroas, face ca perioada ideal pentru a vizita ara s fie noiembrie - martie, cnd temperaturile nu sunt att de ridicate. Populaia emiratului este foarte cosmopolit, aici locuind ntre dou i trei milioane de locuitori. Dintre acetia se pare c nativii reprezint n jur de 15%. Restul au venit din mai multe ri arabe, precum i din Iran, China, Filipine, Indonezia i Malaezia. Cel mai mare procent l reprezint indienii, undeva n jurul a 40%.

Peste trei sferturi din populaie este de religie musulman. Limba oficial este araba, dar aproape toat lumea folosete engleza ca limb secundar. Moneda naional se numete dirham. Un euro este echivalentul a 5,25 dirhami.

La final v prezint 5 realizari recente care au intrat deja in atentia turistilor pe Glob. Capital Gate din Abu Dhabi

Capital Gate din Abu Dhabi este o cladire a carui proiect a lasat, cel putin pentru o vreme, intr-un con de umbra realizarile arhitecturale ambitioase ale Dubaiului. Capital Gateeste unzgarie-noride 35 de etaje care sfideaza gravitatia cu inclinatia sa uluitoare de 18, fiind de patru ori mai inclinat decat Turnul din Pisa. Constructia a fost finalizata in 2010 si in acelasi an a intrat Guiness World Records drept structura cu cea mai mare inclinatie artificiala. Muzeul SubacvaticdinCancun(MUSA), Mexic

In 2010, Mexicul facea valuri cu deschiderea celui mai mare muzeu subacvatic din lume care contine 400 de sculpturi umane asezate pe fundul Parcului National Marin. Aceasta idee indrazneata apartine artistului britanicJason deCaires Taylor, cel care a si realizat figurinele. La fel ca intr-un muzeu autentic, statuetele lui Taylor sunt asezate pe mai multe nivele si grupate in 4 sali. Doar ca in loc sa paseasca prin camere tacute, vizitatorii inoata printre statui. Cladirea miscatoare (Dynamic Tower), Dubai

Despre Dynamic Tower din Dubai am mai scris dar imi face placere sa o amintesc printre obiectivele spectaculoase care vor mai atrage multe priviri si impresii de acum incolo. Prima cladire miscatoare din lume, Dynamic Tower are 85 de etaje in forma circulara si ofera rezidentilor sai o perspectiva la 360 de grade asupra Golfului Persic. Miscarea structurii este atat de lenta incat este aproape insesizabila si este programata la interval fixe. Doar rezidentii apartamentelor penthouse pot controla miscarea structurii prin comanda vocala.

Strings Bridge din Ierusalim, Israel

Podul Strings a fost deschis in 2011 la Ierusalim pentru a descongestiona traficul din oras, dar a devenit o atractie turistica in sine datorita aspectului sau deosebit. Intr-un oras plin de istorie antica, podul aduce un aer de modernitate. Structura podului a fost fabricata din piatra si sticla si are aspectul deosebit al unui set de coarde, inspirate de harpa regelui David.

Auditoriul Congresului National din Brazilia

Auditoriul Congresului National din Brazilia arata ca o cladire ciudata din viitor si atrage multe sprancene ridicate. Complexul este format din doua turnuri si doua auditoare rotunde, una gazduind Senatul si cea de-a doua Camera Deputatilor. Speciala este si intrarea in cladire care seamana cu spatiul de acces intr-un OZN. Aspectul futurist il plaseaza printre obiectivele care vor starni interesul turistilor multi ani de acum inainte.

Bibliografie:

Negut S. Geografie economica , 2007, Bucureti; http://www.historia.ro/exclusiv_web/travel/articol/dubai-un-emirat-guiness-book; http://camera102.blogspot.ro/2011/01/destinatii-turistice-pe-glob-si-in.html;

http://www.gotravel.ro/blog/descopera-5-obiective-turistice-noi-ale-secolului-xxi/; Aspecte privind dezvoltarea turismului n regiunea centru- ADR Centru, Alba Iulia.