CRANGANU DANIEL GRUPA 306

STUDIU DE CAZ PENTRU RECUPERAREA UNUI PACIENT CARE A SUFERIT O

INTERVENTIE DE TRANSPLANTARE CARDIACA

Programul de reabilitare cardiacaReabilitarea cardiaca reprezinta un program complex de exercitii, un nou mod de viata, sprijin emotional pentru persoanele care au suferit un atac de cord, o operatie bypass sau care sufera de orice alta boala cardiaca. Programele sunt vizate de catre personal medical specializat si adaptate fiecarui individ in parte. Scopul acestora este de a ajuta persoanele in cauza sa revina la un mod de viata obisnuit.Beneficiile reabilitarii cardiaceReabilitarea cardiaca ajuta la imbunatatirea modului de viata, la o stare de sanatate mult mai buna:- pierderea in greutate- diminuarea crizelor cardiace (depresii) - diminuare stresului emotional si a anxietatii- castigarea increderii de sine si a optimismului.Cercetarile au aratat ca persoanele implicate in aceste programe de recuperare prezinta reducerea riscului de moarte prin infart miocardic si pot fi benefice si pentru persoanele care sufera de boala coronariana sau insuficienta cardiaca.Programul de reabilitare cardiacaUn program de reabilitare cardiaca include, in primul rand, o evaluare generala a starii de sanatate urmata de un program de exercitii fizice sub supravegherea medicului. Se invata despre modalitatile de reducere a factorilor de risc, controlarea stresului, dieta sanatoasa. Daca este nevoie, se consiliaza persoanele care sufera de depresie.Pot participa la un astfel de program toti cei care suferit un infarct miocardic, au dureri in piept (angina), sufera de mult timp de insuficienta cardiaca, boala coronariana sau prezinta un risc major pentru o astfel de boala sau au suferit un bypass coronarian. De asemenea, reabilitarea cardiaca se adreseaza si persoanelor cu aritmii sau care au suferit o operatie de inlocuire a valvei, un transplant de inima ori alte interventii chirurgicale.Daca se observa si alte probleme cardiace sau o stare instabila, doctorul nu trebuie sa recomande reabilitarea cardiaca. Totusi, aproape toate persoanele cu afectiuni cardiologice vor putea beneficia de informatii despre cateva forme de evaluare a

factorilor de risc, consultanta, educatie de sanatate. Din pacate, multor persoane, in special varstnicii si mai ales femeile – nu li se ofera posibilitarea unor astfel de programe sau ei, adesea nu urmeaza cu strictete exercitiile impuse de medicul specialist. Trebuie consultat medicul curant despre aceste programe si despre posibilitatea participarii.ProgreseDoctori, asistente de specialitate, dieteticieni, terapeuti, psihologi vor urmari indeaproape progresele fiecarui pacient in parte. Timpul petrecut cu fiecare profesionist, specialist in parte depinde de nevoile fiecarei persoane. Pe parcurs, o data cu obtinerea unor rezultate bune, se va trece la un alt nivel cu o monitorizare mai putin stricta spre sfarsitul programului, astfel incat fiecare pacient va putea avea un mod de viata sanatos dupa incheierea programului de reabilitare cardiaca.Reabilitarea cardiaca este un program individual, conceput pentru fiecare persoana in parte. Ajuta la imbunatatirea starii de sanatate, modului de viata in urma unui infarct miocardic, a unei operatii de cord sau a persoanelor care sufera de o perioada mai lunga de timp de insuficienta cardiaca. Programul de reabilitare se poate incepe inca din timpul internarii, dupa administrarea tratamentului corespunzator, imediat dupa externare sau in orice alt moment. Doctorul specialist va prescrie un program complet de exercitii incluzand frecventa, durata si intensitatea acestora, in functie de starea de sanatate a fiecarei persoane in parte si de conditia fizica a fiecaruia. Timpul de recuperare difera de la persoana la persoana in functie de varsta, starea de sanatate a fiecaruia sau orice alta boala de care sufera. O persoana tanara fara alte probleme de sanatate poate obtine rezultate mult mai repede decat una in varsta cu o sanatate precara. De asemenea, depinde de organismul fiecarei persoane cum reactioneaza la aceste programe, nu exista o perioada anume de recuperare.

Daca se observa unul dintre urmatoarele simptome, in timpul sau dupa sesiunea de exercitii, se recomanda intreruperea imediata a acestora si controlul medical: - orice disconfort neobisnuit, dureri in piept sau angina - greata- dispnee (respiratie ingreunata) - oboseala excesiva - transpiratie in abundenta - modificari anormale ale pulsului inimii, de la un puls scazut la unul mai accelerat - tensiuni arteriale anormale (de exemplu TA de 240/100 mm col Hg) - glicemia sub 80 mg/dl sau peste 250 mg/dl.

KINETOTERAPIA POSTTRANSPLANT CARDIAC

Particularităţi ale pacientului cu transplant cardiac:- FC de repaus la cordul denervat este, în general, mai crescută decât la cordul sănătos;- FC se adaptează mai lent la efort, ea nu mai reflectă la fel de fidel intensitatea efortului fizic iar revenirea la- FC de repaus este mai lentă (până la 20 de minute),- la sfârşitul efortului maximal, transplantul are o FC inferioară celei maximale teoretice;

- instalarea metabolismului anaerob este mai precoce;- randamentul ventilator este scăzut;

- rejetul moderat impune reducerea intensităţii antrenamentului iar rejetul sever implică oprirea antrenamentului. FAZA I A. Preoperator. Obiective: - furnizarea de informaţii privind intervenţia chirurgicală - reducerea anxietăţii. B. Postoperator:

După intervenţie, pacientul este internat în secţia de terapie intensivă, pentru o perioadă de câteva zile, în funcţie de evoluţia parametrilor hemodinamici. Pacienţii cu transplant cardiac au o hemodinamică intens perturbată, cu creşterea rezistenţelor vasculare sistemice şi pulmonare, prezintă deseori insuficienţă renală, ficat de stază, ascită şi deseori caşexie.

Semnele de insuficienţă cardiacă nu sunt rare în primele zile postoperator. După transplantul cardiac poate surveni o insuficienţă respiratorie majoră, în cadrul unui edem pulmonar, ducând la hipoxie şi necesitatea ventilaţiei asistate. Un rejet precoce sau o infecţie pulmonară pot prelungi şederea în terapia intensivă.

Obiective:

1. limitarea la maxim a efectelor nefaste unui decubit prelungit2. realizarea unei toalete bronşice satisfăcătoare3. începerea treptată a antrenamentului fizic

Mijloace: - mobilizări pasive, mobilizări active, exerciţii de respiraţie, tusea eficientă, bicicleta ergometrică, mers prin salon, pe coridor Indicaţii metodice:

- durata antrenamentului va fi de 12 – 18 minute, cu încărcarea de 15 – 30 W (monitorizarea EKG).- şedinţele următoare, tot de intensitate scăzută, vor fi din ce în ce mai prelungite- programul de recuperare se va adopta în funcţie de particularităţilor fiecărui pacient.

- înainte de externare, pacientului i se va efectua un bilanţ funcţional cardiorespirator printr-un test de efort limitat de simptome, măsurând parametrii respiratori şi metabolici. FAZA II. Obiective:

1. ameliorarea capacităţii aerobe2. adaptarea mai bună a debitului sanguin muscular la cererea muşchilor activi3. revenirea la o capacitate vasodilatatoare arteriolară normală,

4. limitarea atrofiei musculare şi a demineralizării osoase,5. creşterea capacităţii de efort,6. a capacităţii aerobe,7. scăderea tensiunii arteriale diastolice şi a frecvenţei cardiace la acelaşi prag de efort.

Mijloace: - exerciţii izotonice, exerciţii cu greutăţi mici, mersul pe jos, jogging-ul Indicaţii metodice: - sunt indicate trei şedinţe pe săptămână, pe o perioadă mult mai lungă faţă de ceilalţi cardiaci operaţi (40 – 60 şedinţe). - încălzirea este făcută progresiv şi lent - efortul maxim în timpul antrenamentului nu va depăşi 60% din capacitatea aerobă maximală, cu alternarea intensităţii crescute şi scăzute a exerciţiilor. - în perioada de revenire efortul va fi de 30-40% din consumul de oxigen maximal. - tratamentul imunosupresor cu ciclosporină duce deseori la creşterea TA şi necesită utilizarea unui medicament antihipertensiv.