HOIIST-EI]EI?HAI?I] I?ICHTEI?

ATRCI

ffiekM&Lffie\A,Lup&

$)p\ffi0ffiNTTKIQ*\$3!*\

'.t[ik.$Jftuo$l F*\M$L,K

TRADUCERE DItt crnueNA nrRaluca Hurduc

PSIHOLOGIAPENTRU

r1t

EDITORI3

Silviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIALMagdalena Mirculescu

REDACTORVictor Popescu

DESIGNAlexe Popescu

DTRECTOR PRODUqTTECristian Claudiu Coban

DTPMirela Voicu

CORECTURASinziana DomanMihail Nacu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionalea RominieiRICTITER, HORST-EBERIIARD

Farnilia ca pacient terapiaconflictelorin cuplu gi in familie /Horst-Eberhard Richter ; trad.: RalucaHurduc. - Bucuregti : Editura Trei, 2016

Bibliogr.rsBN 978-606-719-528-6

I. Hurduc, Raluca (trad.)

159.9

rsBN 978-606-719-528-6

Titlul original: Patient Familie. Entstehung,Struktur unil Therapie von Konfliktenin Eheunil FamilieAutor: Horst-Eberhard Richter

Giessen (Psychosozial-Verlag)Copyright @ 2007, Psychosozial-Verlag,Giessen, Germany,

Copyright @ Editura Thei, 2016pentru prezenta edilie

O.P. 16, Ghigeul 1, C.P.0490, BucuregtiTeI.: +4 021 300 60 90;Faxi +4 0372 25 20 20e-mail: comenzi@edituratrei.rowww.edituratrei.ro

CUI'IIINS

Mulyumiri ....... 7

1. Psihoterapie gi realitate sociali

2. Citeva refleclii asupra problemelor familieiintr-o societate in schimbare

3. Despre teoria psihanalitici a conflictelorfamiliale ....... 51

4. Structura newozelor familiale, a newozelorde simptomgi anewozelorde caracter...... 66

5. Exemple de newoze familiale de simptom. . . 73

Studiu de caz:,,Cind erai depresiv imi pliceaimai mult" 75

Studiu de caz: Impotenla alterneazi cu frigiditatea . 7llStudiu de caz: Copilul cregte, mama se imbolnivegte . {}0

Tipuri de newozefamiliole de caracter {}3

6. Familia cu newoze de angoasi - Cuvint-cheie:

,,sanatoriu".....

5

{}5

92

33

Studiu de caz: Iepurag

7. Familia paranoide

in vizuini - in trei

- Cuvint-cheie:105,,fortireafi"

Studiu de caz: 0 si le aritim noi lor!Studiu d.e caz: Cine wea si extermine sexul...Studiu de caz: Dans in jurul ingerului bolnav

Familia isterici - Cuvint-cheie: ,,teatru" . . .Studiu de caz: Strilucirea gi deciderea unei trupe

de teatru.Studiu de caz: Pe cei din intuneric nu ii vezi

Psihoterapie gi consiliere de familie -dezvoltare, sarcini, cadru

10. Ce familie este potriviti pentru psihoterapiade familie?

11. Ce psihoterapeut este potrivit pentrupsihoterapia de familie? . . .

Exemple de terapie de familie.

L2. Rizboi gi pace intr-o familie de muncitori . . .

13. O fiici de 30 de ani se maturizeazd . .

14. So,tii se dueleazi cu armele simptomelor . . . .

L5. O ,,consiliere simpli": o oaie neagri esteacceptati.

16. Unde poate egua psihoterapia de familie . . . .

17. Psihanalizi gi psihoterapie de familie -rudelegitime?...

Bibliografie

Note.

FAMILI,\CA PACIENT

109

113

117

. 125

12tt13L

8.

9.

139

154

173

1{}5

187

199

225

263

273

279

238

253

ti

MULTUMIIil

Mu$umesc tuturor colegilor de la Clinica Universitaride Medicini Psihosomatici din GiefSen, care, inci de la

infiinlarea acesteia, inL962, mi s-au aleturat in eforturilede a promova psihanaliza 9i aplicaliile ei la nivel social.

Sugestiile lor critice au stimulat decisiv aparilia acestei

cer,ti.

H ors t -Eb erhord Richt er

GiefSen

Martie.1970

Din disagiapreliminard cun$te pd.rinli care auvenit an

fiica lor la psihoterapie

Mama, desprefiicd: Fata nu mai are contact cu nimeni.S-a inchis in ea complet. Abia daci mai vorbegte cumine. Nu mai pot si mai ajung Ia ea in-niciun fel. CAnd iispun asta, se infurie. Se intdmpli ceva ingrozitor cu ea.

Dupd o jumdtate de ord.:

Mama: Eu sunt extrem de preocupati de fiica mea.Am putea face atAt de multe lucruri impreuni. Soful meue foarte cufundat ln munca lui...

Thtdl,tnterupAnd-o: Aga e, dar nu pofl si spui acum cistau prea pufin pe-acasi...

Mama: Chiar;i aga, cea mai mare parte a timpului igivezi tot de treburile tale. Nu am nimic impotrivi. Numaici deseori mi simt singuri.

Terapeutul: Ap venit aici pentm a-mi cere si o tra-tez pe fiica dumneavoastri, din cauza dificulti$lor eide relaSonare. Acum mi se pare civi simgi$ cu toliisuprasolicitaf . Dumneavo ast:.[ (cdtre mamd) suferif,pentru ci soEul vi oferi prea pu$n timp lmpreuni.

I

Iar tatil gi fiica reagtioneazi ca gi cAnd ar trebui si oferemai mult decAt o pot face. $i asdel nu vi mai ingelegeSuniipe alSi.

Mama: Aveli dreptate; in ceea ce mi privegte, nici eunu mai pot si suport asta. Cred ci gi eu am nevoie de psi-hoterapie,la fel de mult ca fiica mea.

10 FAMILIACA PACIENT

pstHoTEttAPtE $t REAL|TATE Soch\LA

Psihanaliza a dezvoltat un nou domeniu de apli-care, gi anume cercetarea 9i terapia conflictelor de grup.Existi mulgi psihanaligti care au incetat si mai consi-dere individul izolat ca purtitor al unui aparat psihica cirui funcfionare este prezentati prin plicerea maimici sau mai mare, respectiv, neplicerea care insofeqtetriirea de sine. Dimpotrivi, ei au invilat si puni inrelagie starea psihici a individului cu cea a grupului careacfioneazi asupra individului gi care este influenfati, IarAndul ei, de fiecare individ. Mai mult ca niciodati, esteapreciati acum marea influenfi pe care o au, in cadrul

famihei, procesele de schimb conqtiente, gi in special celeinconstiente, asupra persoanei gi formei prin care iese laiveali o tulburare psihici, precum gi asupra modului incare ea evolueazi.

Deseori vedem cum un individ cu tulburiricmolionale nu se poate insinitoqi atAta weme cAt vialain familia sa este profund perturbati; gi atita weme cAt

familia are nevoie, de exemplu, de un membru care sigregeasci in permanenti, pe post de lap ispigitor, saude un copil-problemi neputincios, pentrtr a putea cana-liza o tensiune din cadrul grupului, care aldel ar fi de

1'!

nesuportat. Tirlburirii psihice ii revine in acest fel un rolspecial pe care restul familiei il soliciti incongtient dela victima respectivi. Un demers psihoterapeutic poatefi impiedicat de faptul ci familia nu doregte si eliberezevictima din rolul pe care i l-a atribuit. Dar, chiar si dacireugim eliberarea individului-problemi din rolul siude salvator al familiei, trebuie si fim congtienfi ci fami-lia va gisi scipare intr-o alti modalitate, nu mai pugindezastruoasi, de canalizare a tensiunilor din interiorulei. Concret: in momentul in care un copil invati si se

apere mai bine de rolul de lap ispigitor care rezolvi con-flictele dintre pirinfi, acegtia isi cauti rapid un alt copilprin intermediul ciruia si igi descarce tensiunile din cis-nicie. Sau un alt caz: o familie ln care membrul cel maislab, decompensat din catzaunui conflict comun, s-ainsinitogit, adopti brusc o atitudine prin care trateazd.cu neincredere ostili pe oricine din exterior. Conflictulnerezolvat se va menline acoperit cAt timp familiareu$egte si igi pistreze solidaritatea in lupta impo-triva dugmanilor din exterior, care sunt atacali in modiraf,onal. Astfel de solufii se gisesc, de exemplu, in fami-lii in care un membru eliberat de masochismul newoticnu mai este dispus si serveasci celorlalp drept linti aagresivitifii necontrolate.

Cu cAt tulburirile individuale sunt mai strins legatede conflictele generale de grup, cu atit mai mare estepericolul ca o terapie pur individuali si nu funcfionezedin cauza presiunii foarte mari exercitate de restulfamiliei, sau ca efectul psihoterapiei asupra individu-lui si aibi ca rezultat doar faptul ci familia isi va ciutain interiorul sau in exteriorul ei noi victime asupracirora si igi abreacfioneze intr-un mod nociv problemanerezolvati.

Astfel de relalii vor fi urmirite detaliat gi diferenliatin continuare. Cu ajutorul lorvom putea infelege motivul

4', FAMTLTA

E & cAI)ACTENT

penffu care, in multe cazuti, a apirut nevoia de a oferi,pe lAngi o psihoterapie individuali, gi un demers psi-hoterapeutic adresat intregii familii. $i avintul luat deconsilierea de arylu gifamike se poate intelege, printrealtele, ca o necesitate de mai buni infelegere a structuriigi influenfei pe care o pot exercita problemele de grup.Utilizarea cuno gtinfelor psihanalitice in conflictele inter-personale a dus la progrese remarcabile, iar consiliereapsihologici a cuplurilor cisitorite, ca gi cea a pirinfllorgi copiilor lor, poate firealizatl astizi la un nivel gtiingificsuperior gi ne permite eliberarea treptati de pragmatis-mul diletant care a impovirat mult timp dezvoltarea con-silierii psihologice de familie.

Dar, odati cu extinderea perspectivei psihanalitice dela conflictul individual la conflictul familial, de la terapiaindividului la terapia familiei, se ridici o intrebare de oimportanli fundamentali: daci este adevirat ci tulburi-rile la nivel individual sunt codeterminate de conflictelefamiliale extinse, atunci trebuie si ne intrebi.m, consec-vent, mai departe: oare problemele familiei, la rdndul lor,nu depind de influenla generali exercitati de societate?

$i, in acest caz, este suficient si tratezi psihoterapeu-tic tensiunile din cadrul unei familii, cAnd acestea suntinfluenfate intr-o misuri importanti de factori socialicxtrafamiliali?

La sfirgitul acestui gir de reflecp, ne lovim de obiecfilenoii stdngirailicale la adresa oricirei forme de psihote-rapie. Aceste cercuri argumenteazi ci sistemul nostrusocial represiv ar diuna atAt familiilor, cAt gi indivizilor,intr-o asemenea misuri, incit in locul unei psihoterapiiprivate ar fi utili o schimbare revolulionari a intregu-lui sistem social. $i acuzi psihoterapia ci tot ce face estesi incurajeze pistrarea sistemului actual nociv, incer-cind si readapteze la sistem indivizii sau familiile cuprobleme. lntrucit astizisinitatea psihici ar insemna

'!3