Studiu de cazLatinitate și Dacism

Anton CorinaPăcurariu Elena

Onioi Simona

PremisăÎn istoria etnogeniei românești s-au

conturat mai multe direcții de cercetare, fiecare destinată să lămurească esența și să descopere "geneza", adică secvența de timp și mediul socio-profesional în care a apărut și s-a dezvoltat poporul român.

Printre aceste direcții se enumeră trei mari repere care au pus bazele înghegării acestui popor. Primul este formarea din punct de vedere istoric al neamului, iar al doilea creearea limbii române. Și cum nu se poate cunoaște atat de bine un popor fără a-i pătrunde în aura misterioasa, miturile sunt un izvor nesecat de informații. Toate acestea sunt puse sub semnul a două mari blocuri: latinitatea și dacismul.

Soluția 1Mituri fundamentale ale literturii

româneștiMiturile fundamentale sunt un important punct

de plecare în cunoaşterea unui popor întrucât alcătuiesc o 

aură spaţială şi temporală ce explică, prin simboluri

simple, la îndemână oricui, o întreagă existenţa colectivă.

Concepte Mitul povestire fantastică care cuprinde

credințele popoarelor antice despre originea lumii și a fenomenelor naturii, despre zeii și eroii legendari geneza lumii sau fenomenele naturii, motivează aspiraţiile şi idealurile umane un produs al spiritului care se renaste în permanenţă

Latinitate curent de idei care face trimitere la originea și caracterul latin

Dacism curent de idei care desemnează un  ansamblu de caracteristici proprii dacilor

În literatura românească există patru mituri fundamentale:

mitul etnogenezei (cel mai vechi mit al culturii românești)

mitul morții și al transhumanței mitul zburatorului mitul jertfei

Arugumentul 1Mitul etnogenezei

Mitul etnogenezeiLegenda spune că in zilele acelui an 106 de dupa razboiul daco-roman, Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal.

 Traian, cuceritorul Daciei, se îndrăgostește de Dochia. Aceasta refuză să i se alăture și se refugiază împreună cu "a ei popor" pe muntele considerat sacru decătre daci, Ceahlăul, în Moldova.

Dându-și seama că nu poate scăpa de patima lui Traian, îi cere ajutor zeului suprem Zamolxes, care o transformă împreună cu turma sa în stâncă pentru a putea rămâne pentru totdeauna în Dacia

Dochia împietrită este localizată "între Piatra Detunată, ș-al Sahastrului Picior". In jurul Dochiei sunt o multime de pietre albe numite prin tradiție oile Dochiei, “Zece oi, a ei popor”

Baba Dochia sau Baba Odochia unul dintre cele mai

importante personaje din mitologia românească

Unele teorii susțin că numele ar fi legat de Sfânta Martiră Evdoki sărbătorită în calendarul de stil vechi pe 1 martie.

Poezia cultă românească  nu putea să ocolească filonul de aur al slăvirii strămoşilor, tema dacică, una din temele majore ale întregii literaturi româneşti, piatra de temelie a structurilor arhetipale

Gheorghe Asachi a preluat acest mit și a întocmit o baladă: Traian și Dochia

Sub muntele Pion, în Moldova,

Între Piatra DetunatăŞ-al Sahastrului Picior,Vezi o stâncă ce-a fost fatăDe un mare domnitor.Acolo, de rea furtunăE lacaşul cel cumplit,Unde vulturul răsunăAl său cântec amorţit.Acea doamnă e Dochie,Zece oi, a ei popor,Ea domnează-n vizuniePreste turme şi păstori.

Vizunie-vizuinăÎmpila-asupriGiurui-fagădui

Dochia este o pronunţie traco-dacică a numelui Dacia

Troian este forma antroponimului Traian în limba rustică

dacitatea

portret fizic şi moral

dragostea de pământul natal

La frumuseţe şi la minteNici-o giună nu-i samanaVrednică de-a ei părinte,De Decebal, ea era.Dar cum Dacia-au împilat-oFiul Romei cel mărit,Pe cel care-ar fi scăpat-oDe-a iubi a giuruit.Traian vede astă zânăDeşi e biruitor,Frumuseţei ei se-nchinăSe subjugă de amor.

Împăratu-n van catăPe Dochia a-mblânzi.Văzând patria ferecată,Ea se-ndeamnă a fugiPrin a codrului poticăEa ascunde al ei trai,Acea doamnă tinericăTurma paşte peste plaiA ei haină aurităO preface în şăiag,Tronu-i iarba înverzită.Schiptru-i este un toiag.

Traian vine-n astă ţarăŞi de-a biru-i deprins.Spre Dochia cea fugarăAcu mâna a întins.Atunci ea, cu graiu ferbinte"Zamolxis, o zeu! striga,Te giur pe al meu părinteAstăzi, rog nu mă lăsa!"Când întinde a sa mânăCa s-o strângă-n braţ Traian,De-al ei zeu scutită zânaSe preface-n bolovan.

Invocarea lui Zamolxis, zeul suprem in religia geto-dacilor are atribute profetice si ocrotitoare pentru Dacia

dacism

momentul în care Dochia, fata lui Decebal, preferă să fie împietrită decât iubită de Traian, poate fi asociat cu momentul în care Decebal, nedorind sa dea ţara pe mâna duṣmanului, a preferat să-ṣi înfigă singur sabia în piept.

mândria dacilor

Kogaiononul, muntele sacru în care se afla peştera lui Zalmoxis, a fost plasat de cercetători în zone din Carpaţi

El petroasa ei icoanăNu-ncetează a iubi,Pre ea pune-a sa coroanăNici se poate despărţi.Acea piatră chiar vioaieDe-aburi copera-a ei sân,Din a ei plâns naşte ploaie,Tunet din al ei suspin.O ursit-o priveghează,Şi Dochia deseoriPreste nouri lumineazăCa o stea peste păstori.

dacismul

George Călinescu “întâiul mit e Traian ṣi Dochia, simbolizând constituirea însuṣi a poporului român. El a încăntat pe romanticii noṣtri în frunte cu Asachi care e primul getizant.

Gr. Buţureanu în 1890 într-un studiu istoric: „Încă o dovadă la stăruinţa românilor în Dacia romană”

Locul lui Gh. Asachi este unul deloc de neglijat, el fiind unul dintre iniţiatorii închegării unei mitologii române literare grandioase, stăpânite de un patriotism entuziast, plecând de la folclorul şi toponimia mitică tradiţională.

Argumentul 2Mituri ale altor civilizații și asemănări

Legenda fondării Romei Potrivit legendei, Romulus si Remus au fost fiii lui Rhea

Silvia, fiica regelui Numitor din Alba Longa. Inainte de nasterea gemenilor, Numitor a fost ucis de catre fratele sau mai mic Amulius, care a obligat-o pe Rhea sa devina vestala, pentru a nu putea da nastere unor posibili rivali la titlul sau. Totusi, Rhea a ramas insarcinata cu zeul razboiului Marte si le-a dat nastere lui Romulus si Remus.

Amulius a cerut ca sugarii sa fie inecati in Tibru, insa acestia au ajuns la mal la poalele muntelui Palatin. Acestia supravietuiesc insa, fiind hraniti de o lupoaica, animalul lui Marte, despre care se crede ca ar fi fost trimisa de zeu sa ii ocroteasca copii. Aici au fost gasiti de ciobanul Faustulus.

Dupa ce au aflat adevarata lor identitate, ei au atacat orasul Alba Longa, l-au ucis pe maleficul Amulius si l-au repus pe tron pe bunicul lor. Dupa aceea gemenii au decis sa intemeieze un oras pe locul in care fusesera salvati cand erau copii.

Ei se cearta asupra pozitiei exacte a viitorului oras.  Legenda spune ca i s-a aratat mai intai lui Remus semn prevestitor, zeii trimitand in zbor deasupra Aventinului, sase vulturi. Dar si lui Romulus i-au fost trimisi in zbor vulturi, nu sase, ci doisprezece.

Aceasta a fost pricina discordiei, ce a alimentat o lupta sangeroasa in care Remus a murit rapus de sabia fratelui sau. Romulus a devenit astfel conducatorul asezarii, care a fost denumita “Roma”, dupa numele sau.

Simbolul lupului Lupul este prezent și în mitologia

dacică. Astfel, steagul de război al dacilor era de fapt un fel de instrument de producere a sunetului cu ajutorul vântului, fiind modelarea unui cap de

Și în vechea mitologie românească, lupul participa (în mod indirect) la viața oamenilor. La naștere, copiii slabi primeau numele de lup pentru a prelua din puterea acestora.

Incheiere Informaţiile conţinute de balada “Dochia ṣi

Traian” ofera precizari despre al doilea current ideologic dezbătut în acest studiu de caz ṣi anume dacitatea deoarece aminteṣte de credinţa în zeul Zamolxis

Miturile fondatoare ale culturii noastre sint legate de o forma de romantism nationalist, care a insotit si a completat formarea statului modern roman

Noi, românii, suntem o insulă de latinitate într-o mare slavă, dar și urmașii dacilor, cei mai viteji și mai drepti dintre traci.