7/25/2019 Studiu de Caz- Epilepsie/Miron Mariana

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-de-caz-epilepsiemiron-mariana 1/4

STUDIU DE CAZ ( Epilepsie)

Efectuat de Miron Mariana,masterat Psiholoie Clinic!, an"I

I" Informatii enerale

 Numele de familie,prenumele,patronimicul: Miron Simion ConstantinAnul naşterii: 1936

 Naţionalitatea: MoldoveanStudiile: gimnaiale!ocul de munc": actualmente pensionar# A lucrat $n trecut ca l"c"tuş autoStarea civil" %familial"& : C"s"torit,are 3 copii#'omiciliul: str#Ale(andru cel )un,**, s# +orniceni, rnul Str"şeni'ata intern"rii $n spitalul de psi-iatrie: nu a necesitat internarea $n staţionarul psi-iatric

II" Acu#ele $olna%ului.acientul Miron Simion acu" st"ri de sl"/iciune general", cefalee puternic",$nsoţit" de desenaţia de gomot, ,,foşnet,, verti0 şi greaţ", dispnee la efort fiic precum şi diminuareamemoriei,capacit"ţilor intelectuale#

III" Anamne#a o$iecti%! &i su$iecti%!

1. Antecedente eredocolaterale/( ereditatea) şi anamneza de familie

at"l pacientului a suferit de g"l/en"ri $n copil"rie# Nu sau depistat /oli psi-ice $n familie,

tentative de suicid sau careva comportamente stranii#2. Istoria vieţii şi dezvoltării bolnavului

Mama pacientului a avut o sarcin" şi o naştere uşoar", f"t" patologie# 'evoltarea /olnavului$n copil"rie sa produs $n limitele normalit"ţii,cu e(ceptia faptului c" a suferit o traum"craniocere/ral", $n urma unui incident# 2n perioada şcolar", respectiv $n cea a pu/ert"ţii seo/serv" fenomenul vor/irii prin somn, precum şi a pavorului nocturn# A a/solvit clase,nu a

 putut continua studiile din caua volumului mare de munc" pe c$mp şi $n gospod"rie# 4euşitala $nv"ţ"tur"satisf"c"toare# 5aţ" de colegi şi profesori manifesta o atitudine amical",socia/il",nu intra in situaţii conflictuale cu nimeni#3. Viaţa de familie a bolnavului

2nainte de a fi $nrolat $n armat", pacientul a lucrat $n Col-oul satului# !a v$rsta de 1 ani

 pleac" la armat", unde $şi face serviciul militar timp de ,7 ani, $n 8aa-stan, regiunea Almata# 'up" finisare, se re$ntoarce $n sat şi urmea" $n oraşul Nisporeni cursurile auto, o/ţin$nd

 permis de conducere şi totodat" un nou post de munc"cel de şofer# .e parcursul vieţii a mailucrat şi $n calitate de l"c"tuş auto,p$n" la v$rsta de pensionare# Sa c"s"torit la v$rsta de 31de ani, are 3 copii, dintre care unul a decedat#. !aracterul bolnavului şi "articularităţile "ersonalităţii "#nă la #nce"utul bolii "si$ice

At$t $n copil"rie, c$t şi $n perioada matur", pacientul a dispus de capacit"ţi organiatoriceremarca/ile,se implica cu interes $n diverse activit"ţi,crea leg"turi de amiciţie şi de prieteniedura/ile,manifest$nd o socia/ilitate şi o energie uimitoare# Se descurca onora/il $n diferitesituaţii tensionate,stresante şi se am/iţiona $n atingerea scopurilor propuse# racomunicativ,ec-ili/rat, se adapta cu uşurinţ" noilor circumstanţe, sc-im/"ri ale vieţii#Concluie Se constat" o stare normal" a vieţii psi-ice a pacientului, f"r" vreo patologie#%. Istoricul bolii

7/25/2019 Studiu de Caz- Epilepsie/Miron Mariana

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-de-caz-epilepsiemiron-mariana 2/4

.rimele semne de epilesie apar odat" cu depistarea unor disfuncţii ale glandei -ipofiare, care,$n urma unor investigaţii imagistice au fost sintetiate $n urm"torul diagnostic adenom-ipofiar, cel care a şi declanşat pacientului crie epileptice ce se manifestau tot mai des, sprespaima celor din 0ur# A fost consultat de c"tre medicul psi-iatru, care ia prescris tratament cuCar/amaepin" mg, 1p( pe i# Acest medicament anticonvulsivant este oferit cu eli/erare

 prelungit", fapt ce a0ut" la o e(tindere semnifcativ" a intervalului dintre criele epileptice ale

 /olnavului, respectiv o/serv$nduse o remisie temporar" a /olii#Dianosticul pacientului: pilepsie secundar" %adenom -ipofiar& cu modific"ri moderateintelectuale si de personalitate# Crie convulsive generaliate de frecvenţ" 0oas"#4emisie parţial" la tratament#Starea actual" este sta/il", desi acu" puternice dureri de cap, sl"/iciune şi sl"/irea funcţiilor cognitive#

 

I'" Anamne#a din spusele rudelor

'in spusele soţiei pacientului, acesta sia sc-im/at mult comportamentul şi atitudinea inurma aparitiei crielor convulsive,$n timpul c"rora el $şi pierde $n totalitate conştiinţa, $şi

muşc" lim/a,urinea" $n pantaloni, iar c$nd $şi revine din starea epileptic",se o/serv" oamneie a celor $nt$mplate# )olnavul devenit e(cita/il, impulsiv, cu tendinţe de $nvinov"ţirea celor din 0ur pentru starea sa de s"n"tate# otodat",soţia mai menţionea" c" a sesiat $ncomportamentul soţului şi elemente de agresivitate, care, $nainte de apariţia /olii, nu e(istau#

'" Status pre#ent&tarea somatică' egumenele de culoare o/işnuit"# ;gomote cardiace ritmice, clare# .ulsul <

 /=min# =A 1*=>ipertensiune arterial" gr#??,risc $nalt, cardiopatie -ipertensiv"# ?C ??&tarea neuroloică' .upilele rotunde, fotoreactive,convergenţa şi acomodareasatisf"c"toare#Motilitatea glo/ilor oculari e $n volum deplin# !im/a amplasat" median# 4efle(eleosteotendinoase vii, 'S# 2n poiţia 4om/erg e sta/il#ncefalopatie discirculatorie mi(t" gr#?????

'I" In%estiarea psiholoic!

• !laritatea conştiinţei şi tulburările

)olnavul este corect orientat $n timp,spaţiu şi propria persoan", şia e(pus datele anamnestice#+or/eşte lent,se o/serv" /radipsi-ie g$ndirea v$scoas", autoaprecieri superficiale, funcţiile

intelectualmnestice alterate moderat# Cria convulsiv" suportat" este amneat" total# Claritateaeste dereglat", sesi$nd astfel o stare de o/tuiepacientul manifest" o -ipoprose(ie şi oreceptare lent" a informaţiilor ce i se ofer"# '" r"spunsuri $nt$riate, uneori confue#'easemenea, mai o/serv"m şi o stare uşoar" de sopor /olnavul suferind de epilepsie este$nclinat spre o stare de somnolenţ" destul de pronunţat" şi profund",care $i afectea" coerenţa şiclaritatea ver/al"# 'ac" ne referim la starea crepuscular" identific"m a/senţa tipic" care semanifest" printro $ncremenire /rusc" a e(presiei faciale,vor/irea este suspendat" iar privireaeste fi(at" $n gol, fiind lipsit" de orice e(presivitate#

• ulburări emoţional*volitive+ ale comunicării şi activităţii

@inuta vestimentar" este $n general adecvat", cu unele elemente de negli0enţ"# Comportamentulmanifestat faţ" de medici, de personalul medical este satisf"c"tor,poitiv, se sesiea" dorinţa de

cooperare $n vederea o/ţinerii unui r"spuns c$t mai favora/il la tratamentul primit# .acientul seremarc" printro in-i/iţie motorie şi ver/al", printro dispoiţie insta/il" astfel se o/serv" odiminuare a pragului sensi/ilit"ţii la factorii psi-otraumatianţi# Apare panica, an(ietatea fo/ic",

7/25/2019 Studiu de Caz- Epilepsie/Miron Mariana

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-de-caz-epilepsiemiron-mariana 3/4

anumite emoţii care nu se $ncadrea" $n normalitatea unei anumite unei circumstanţe#otodat"mai depist"m o -ipo/ulie marcant", precum şi o -ipotimie caracteriat" prin apatie# !a pacient seidentific" şi o -ipertemie negativ"depresia de intenstate neurotic"#

• ulburările atenţiei

n element destul de pronunţat este capacitatea insuficient" a atenţiei# Aşadar,putem

vor/i c-iar de o -ipoprose(ie,mai ales c" depist"m o lips" de concentrare a pacientului $ncadrul unor activit"ţi• &enzaţia+ "erce"ţia şi tulburarea lor 

2n ceea ce priveşte activitatea senorialperceptiv" a pacientului, putem remarca $nconte(tul dat urm"toarea tul/urare precum:-ipersteia# )olnavul nu poate suportastimulii, e(citanţii e(terni puternici, cum ar fi gomotele sau lumina, devenind iritat şiluacu$nd o accentuare a cefaleei# otodat",S# Se pl$nge de furnic"turi şi $nţep"turi $ncorp, aici fiind vor/a de parasteie# Conform spuselor pacientului, acesta se confrunt"uneori cu iluii viuale,identific$nd eronat unele persoane, ca mai apoi sa le recunoasc"#2n acelaşi timp,i se $nt$mpl" s" ai/" şi nişte -alucinaţii auditive comune#• ,#ndirea şi tulburarea ei

!a /olnav depist"m uneori fuga de idei, r"t"ceşte firul conversaţiei,de la un su/iect sareimediat la altul# 2n form" uşormoderat" se remarc" şi /radipsi-ia# 2n general, se poateo/serva o trecere rapid" de la accelerarea la $ncetinirea procesului asociativ# ?dei delirantenu se depistea"# 2n sc-im/, identific"m o/sesii fo/ice precum frica de $ntuneric, frica c"este permanent urm"rit#•  Intelectul+ memoria şi tulburarea lor

.acientul este capa/il de a forma raţionamente noi, de a analia, de a sintetia, de aconcluiona# .ro/lematic" devine fi(area $n memorie a unor evenimente sau evocareaunor $nt$mpl"ri şi evenimente din trecut# Aşadar, tul/ur"rile de memorie sunt destul de

 pronunţate şi vii/ile, inclu$nd aici -ipomneia# 'easemenea,dup" producerea

convulsiilor epileptice, /olnavul se confrunt" cu o amneie total" a acceselor avute# l nuţine minte a/solut nimic din ceea ce sa $nt$mplat cu el# 5uncţiile cognitivintelectualecunosc o diminuare treptat"#

'II" e#ultatele in%estiaiei psiholoice

Asocierea epilepsiei cu tul/ur"rile psi-ice este cunoscut" din antic-itate# mil 8raepelin afirmac" pacienţii epileptici preint" tul/ur"ri de personalitate şi o predispoiţie pentru psi-oe#2n urma investig"rii psi-ologice a pacientului cu epilepsie am depistat unele tul/ur"ri precum:stari disforice, an(ietate, tensiune, irita/ilitate#'easemenea, am sesiat urmatoarele tr"s"turi de

 personalitate: so/rietatea, lipsa simţului umorului, suspicioitate, v$scoitate $n g$ndire şi inrelaţiile interpersonale, adeivitate, dependenţ" afectiv", impulsivitate, interes crescut pentrufiloofie, religie, moral"# otodat", $n urma e(amin"rii pacientului şi a convor/irii cu el, amconstatat c" acesta sufer" şi de o tul/urare de afectivitate episodic",uneori fiind $nsoţit" de oagitaţie psi-omotorie#  Am mai remarcat tul/ur"ri ale st"rii de conştienţ" %st"ri crepusculare, de o/nu/ilare şiconfuionale&, tr"s"turi sau tul/ur"ri de personalitate, tul/ur"ri afective şi an(ioase, tul/ur"ri

 psi-otice, tul/ur"ri neuropsi-ologice %tul/ur"ri de atenţie, lim/a0, memorie şi funcţii e(ecutive&şi afectarea intelectual"#

'III" ecomand!ri pri%ind asistena psiholoic! a pacientului

 Se ştie faptul c" afecţiunile medicale cronice si tratamentele administrate modific" viaţa pacienţilor $n totalitate# pilepsia este o afecţiune cu implicaţii de multe ori dramatice $n

7/25/2019 Studiu de Caz- Epilepsie/Miron Mariana

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-de-caz-epilepsiemiron-mariana 4/4

viaţa de familie, profesional" şi social"# .entru /olnavii de epilepsie ar fi indicat un spectrudivers de asistenţ" psi-osocial": diverse genuri de psi-oterapie individual", inclusivautotrening şi psi-oterapie sugestiv", de grup, inclusiv şedinţe psi-oterapeutice cu familia,terapii ocupaţionale, socioterapie socioterapie e(traspitaliceasc", care prevede includerea

 pacienţilor $n diferite programe de recuperare şi consolidare a potenţialului psi-ic şi aa/ilit"ţilor profesionale, eventual de reorientarea spre profesiuni mai puţin solicitante, dar 

care s"i menţin" $n cadrul activismului social#