Dehelean ClaudiaDehelean Claudia

Micu Marius-Micu Marius-BogdanBogdan

Popa DanutPopa Danut

Pavel DanutPavel Danut

Pahoncea PaulPahoncea Paul

Formarea Formarea constiintei istoriceconstiintei istorice

Cronicari Cronicari MoldoveniMoldoveni

Argumente de Argumente de ordin lingvisticordin lingvistic

Grigore Ureche si Grigore Ureche si Miron Costin-Miron Costin-Elemente de arta Elemente de arta literaraliterara

Legendele sursa de Legendele sursa de inspiratieinspiratie

Formarea conşiinţi istoriceFormarea conşiinţi istorice Conştiinţa istorică Conştiinţa istorică se naşte din încercarea de a construi identitatea unui popor, a se naşte din încercarea de a construi identitatea unui popor, a

unei naţiuni, prin raportare la alte popoare, la alte naţiuni. Câteva dimensiuni unei naţiuni, prin raportare la alte popoare, la alte naţiuni. Câteva dimensiuni specifice acestei raportări sunt: situarea în timp şi în spaţiu, evenimentele istorice, specifice acestei raportări sunt: situarea în timp şi în spaţiu, evenimentele istorice, limba, cultura şi civilizaţia, mentalităţile. limba, cultura şi civilizaţia, mentalităţile.

Incepând cu secolul al XVI-lea, preocupările privitoare la felul în care Incepând cu secolul al XVI-lea, preocupările privitoare la felul în care românii se înscriu în cursul istoriei apar în documente scrise în limba slavonă. Acest românii se înscriu în cursul istoriei apar în documente scrise în limba slavonă. Acest interes se dezvoltă datorită contactelor pe care cei preocupaţi de formaţia lor interes se dezvoltă datorită contactelor pe care cei preocupaţi de formaţia lor intelectuală încep să le aibă cu alte culturi şi alte civilizaţii. Primul român care intelectuală încep să le aibă cu alte culturi şi alte civilizaţii. Primul român care afirmă, în lucrarea sa afirmă, în lucrarea sa HungariaHungaria (1536), scrisă în limba latină, originea romană şi (1536), scrisă în limba latină, originea romană şi unitatea limbii şi a poporului român este savantul umanist unitatea limbii şi a poporului român este savantul umanist Nicolaus OlahusNicolaus Olahus. Pasul . Pasul important este făcut în acest domeniu de cronicarii moldoveni, cei care la mijlocul important este făcut în acest domeniu de cronicarii moldoveni, cei care la mijlocul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, scriind în limba română, pun secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, scriind în limba română, pun bazele istoriografiei şi care, de asemenea, sunt consideraţi a avea merite în crearea bazele istoriografiei şi care, de asemenea, sunt consideraţi a avea merite în crearea unui stil literar. Scrierile lor au ecou şi în Ţara Românească, unde apar alte cronici unui stil literar. Scrierile lor au ecou şi în Ţara Românească, unde apar alte cronici care continuă efortul de reconstituire a istoriei mai îndepărtate sau mai recente. care continuă efortul de reconstituire a istoriei mai îndepărtate sau mai recente. Dimitrie CantemirDimitrie Cantemir se detaşează ca un istoric savant, acoperind, prin scrierile sale, se detaşează ca un istoric savant, acoperind, prin scrierile sale, atât spaţiul universal, cât şi cel autohton. Intenţia autorului este de a elabora o atât spaţiul universal, cât şi cel autohton. Intenţia autorului este de a elabora o descriere completă a trecutului poporului său. M.Kogălniceanu începe să editeze, în descriere completă a trecutului poporului său. M.Kogălniceanu începe să editeze, în 1843, 1843, Letopiseţele Ţării MoldoveiLetopiseţele Ţării Moldovei şi îndrumă programul revistei şi îndrumă programul revistei Dacia literarăDacia literară către către formarea unei literaturi naţionale, pentru care tema istoric este esenţială. De-a formarea unei literaturi naţionale, pentru care tema istoric este esenţială. De-a lungul timpului, conştiinţa identitar generează polarizări ( în perioada interbelică ) lungul timpului, conştiinţa identitar generează polarizări ( în perioada interbelică ) sau se supune ideologicului ( în perioada comunistă apar teorii deformate despre sau se supune ideologicului ( în perioada comunistă apar teorii deformate despre originile şi vechimea românilor ). originile şi vechimea românilor ).

Scrierile istorice cele mai cunoscute sunt:Scrierile istorice cele mai cunoscute sunt: Analele Analele – scrieri istorice în care sunt înregistrate, an cu an, întâmplările – scrieri istorice în care sunt înregistrate, an cu an, întâmplările

importante din viaţa unui popor;importante din viaţa unui popor; Cronografii –Cronografii – scrieri de factură istorică, începând cu facerea lumii, şi care se scrieri de factură istorică, începând cu facerea lumii, şi care se

bazează pe izvoare istorice, dar şi pe legende populare;bazează pe izvoare istorice, dar şi pe legende populare; Cronicile ( letopiseţe ) – Cronicile ( letopiseţe ) – lucrări istorice mai frecvente în Evul Mediu, care lucrări istorice mai frecvente în Evul Mediu, care

cuprind înregistrări cronologice a evenimentelor sociale şi politice;cuprind înregistrări cronologice a evenimentelor sociale şi politice; Cronica Cronica este scrierea istorică în care sunt consemnate în ordine cronologică este scrierea istorică în care sunt consemnate în ordine cronologică

evenimentele dintr-o anumită perioadă, după surse diverse, atât scrise, cât şi orale. evenimentele dintr-o anumită perioadă, după surse diverse, atât scrise, cât şi orale. In spaţiul medievalităţii româneşti, denumirea ei este de In spaţiul medievalităţii româneşti, denumirea ei este de letopiseţletopiseţ şi limba de şi limba de expresie este la început slavona, limba oficială, de cancelarie, preluată din mediul expresie este la început slavona, limba oficială, de cancelarie, preluată din mediul bisericesc care o consacrase ca limba a culturii scrise. Ştefan cel Mare este bisericesc care o consacrase ca limba a culturii scrise. Ştefan cel Mare este promotorul acestei acţiuni, continuate ulterior şi de alţi domnitori, pentru ca în promotorul acestei acţiuni, continuate ulterior şi de alţi domnitori, pentru ca în secolele următoare să devină operă de autor, atât în Moldova, cât şi în Ţara secolele următoare să devină operă de autor, atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească.Românească.

CRONICACRONICA – tipologie în funcţie de autor sau iniţiator: – tipologie în funcţie de autor sau iniţiator: cronica domneascăcronica domnească este cronica oficială, întocmită sub directa supraveghere a este cronica oficială, întocmită sub directa supraveghere a

domnului care a avut iniţiativa ei şi este expresia punctului de vedere oficial;domnului care a avut iniţiativa ei şi este expresia punctului de vedere oficial; cronica de autorcronica de autor este cronica întocmită de un învăţat laic, exponent al clasei sociale cu este cronica întocmită de un învăţat laic, exponent al clasei sociale cu

acces la instrucţie, care are iniţiativa de a fixa în scris evenimentele importante din acces la instrucţie, care are iniţiativa de a fixa în scris evenimentele importante din istoria neamului său;istoria neamului său;

cronica anonimăcronica anonimă este un tip de cronică al cărei autor nu este cunoscut; cercetările este un tip de cronică al cărei autor nu este cunoscut; cercetările întreprinse asupra acestor cronici, începând cu secolul al XIX-lea, au permis diferite întreprinse asupra acestor cronici, începând cu secolul al XIX-lea, au permis diferite ipoteze privind paternitatea lor; pentru a desemna presupusul autor, se foloseşte ipoteze privind paternitatea lor; pentru a desemna presupusul autor, se foloseşte formula “ atribuită lui”.formula “ atribuită lui”.

Temele fundamentale abordate de cronicari şi de ceilalţi autori preocupaţi de Temele fundamentale abordate de cronicari şi de ceilalţi autori preocupaţi de conştiinţa istorică a românilor sunt: conştiinţa istorică a românilor sunt:

originile originile limbalimba continuitatea continuitatea evenimentele istoriceevenimentele istorice instituţia domnieiinstituţia domniei Secolul al XV-lea şi al XVI-leaSecolul al XV-lea şi al XVI-lea – cronici în limba slavonă: – cronici în limba slavonă: cronici de curte prin care se fixează memoria unei colectivităţi conduse de un voievod;cronici de curte prin care se fixează memoria unei colectivităţi conduse de un voievod; au circulat numai în manuscris;au circulat numai în manuscris; primele texte închegate narativ, care depăşesc modelul enumerativ şi sec al analelor;primele texte închegate narativ, care depăşesc modelul enumerativ şi sec al analelor; primele forme de consemnare a istoriei prin prezentarea cronologică a evenimentelor primele forme de consemnare a istoriei prin prezentarea cronologică a evenimentelor

mai importante ale fiecărui an;mai importante ale fiecărui an; primele au fost scrise în Moldova ( anonime, la porunca lui Ştefan cel Mare );primele au fost scrise în Moldova ( anonime, la porunca lui Ştefan cel Mare ); originalele nu s-au păstrat, ci doar mai multe copii identificate după locul în care au originalele nu s-au păstrat, ci doar mai multe copii identificate după locul în care au

fost găsite;fost găsite; cronici despre Mihai Viteazul;cronici despre Mihai Viteazul; la acestea se adaugă cronici în versuri scrise în limba greacă;la acestea se adaugă cronici în versuri scrise în limba greacă;

Secolul al XVII-leaSecolul al XVII-lea cronici scrise în limba română in Moldova: cronici scrise în limba română in Moldova: Letopiseţul Tarii MoldoveiLetopiseţul Tarii Moldovei de de

Grigore Ureche, continuat de Miron Costin şi Ion Neculce;Grigore Ureche, continuat de Miron Costin şi Ion Neculce; cronici in limba polonă, în versuri şi în proză, scrise de Miron Costin;cronici in limba polonă, în versuri şi în proză, scrise de Miron Costin; o istorie a moldovenilor scrisă de Miron Costin;o istorie a moldovenilor scrisă de Miron Costin; cronici anonime muntene;cronici anonime muntene; cronici de autor din Ţara Românească;cronici de autor din Ţara Românească; Aceste letopiseţe sunt un fel de pomelnice, notând sumar nume de voievozi Aceste letopiseţe sunt un fel de pomelnice, notând sumar nume de voievozi

şi anii de domnie ai acestora. Istoria domniilor de după moartea lui Ştefan şi anii de domnie ai acestora. Istoria domniilor de după moartea lui Ştefan cel Mare este continuată de cronicile slavoneşti ale călugărilor Macarie cel Mare este continuată de cronicile slavoneşti ale călugărilor Macarie (odată cu acesta apar în istoriografia română cronicile cu caracter (odată cu acesta apar în istoriografia română cronicile cu caracter memorialistic ), Eftimie şi Azarie - care au ca model scrierile bizantine – memorialistic ), Eftimie şi Azarie - care au ca model scrierile bizantine – caracterizându-se printr-o exprimare căutată, neglijând uneori claritatea şi caracterizându-se printr-o exprimare căutată, neglijând uneori claritatea şi exactitatea evenimentelor.exactitatea evenimentelor.

In secolul al XVIII-lea, apar cronici in limba română care încearcă sa In secolul al XVIII-lea, apar cronici in limba română care încearcă sa recupereze trecutul. Cronicarii au avut revelaţia necesităţii unei disocieri recupereze trecutul. Cronicarii au avut revelaţia necesităţii unei disocieri între făurirea evenimentului istoric şi consemnarea lui ca modalitate de între făurirea evenimentului istoric şi consemnarea lui ca modalitate de conservare a trecutului. conservare a trecutului.

Pentru cultura noastră, cronicile au o importanţă deosebită, şi anume:Pentru cultura noastră, cronicile au o importanţă deosebită, şi anume: IstoricăIstorică – pun bazele istoriografiei româneşti, abordând probleme – pun bazele istoriografiei româneşti, abordând probleme

legate de originea latină a poporului şi a limbii noastre, de continuitatea şi legate de originea latină a poporului şi a limbii noastre, de continuitatea şi de unitatea poporului român;de unitatea poporului român;

LingvisticăLingvistică – sunt o sursă însemnată de cunoaştere a unei etape din – sunt o sursă însemnată de cunoaştere a unei etape din evoluţia limbii române;evoluţia limbii române;

Literară Literară – oferă forme incipiente ale prozei noastre artistice;– oferă forme incipiente ale prozei noastre artistice; Istoriografia Istoriografia este:este: ştiinţa auxiliară a istoriei care se ocupă cu studiul evoluţiei concepţiilor şi cu ştiinţa auxiliară a istoriei care se ocupă cu studiul evoluţiei concepţiilor şi cu

studiul operelor istorice; studiul operelor istorice; totalitatea scrierilor periodice dintr-o anumită perioadă sau dintr-o anumită totalitatea scrierilor periodice dintr-o anumită perioadă sau dintr-o anumită

ţară; ţară; totalitatea cercetărilor istorice privitoare la un anumit aspect. totalitatea cercetărilor istorice privitoare la un anumit aspect. Istoriografia se poate referi aşadar la două noţiuni diferite, dar Istoriografia se poate referi aşadar la două noţiuni diferite, dar

complementarecomplementare

în sens larg, se referă la metodologia şi practica istoriei; în sens larg, se referă la metodologia şi practica istoriei; în sens restrâns, se referă la orice scriere în sens restrâns, se referă la orice scriere despredespre şi nu neapărat şi nu neapărat dede istorie istorie IstoriografiaIstoriografia în limba română s-a născut o dată cu ridicarea noii boierimi în limba română s-a născut o dată cu ridicarea noii boierimi

între secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, ca o consecinţă a renunţării la uzul între secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, ca o consecinţă a renunţării la uzul limbii slavone în actele de cancelarie şi a tendinţei marilor feudali de a limbii slavone în actele de cancelarie şi a tendinţei marilor feudali de a subordona puterea domnească. Un rol însemnat în dezvoltarea subordona puterea domnească. Un rol însemnat în dezvoltarea istoriografiei, mai ales a celei moldoveneşti, l-a jucat umanismul târziu al istoriografiei, mai ales a celei moldoveneşti, l-a jucat umanismul târziu al şcolilor din Polonia. Ideea apartenenţei poporului român şi a limbii sale la şcolilor din Polonia. Ideea apartenenţei poporului român şi a limbii sale la ginta latină, aceea a originii comune şi a legăturilor de neam şi limbă între ginta latină, aceea a originii comune şi a legăturilor de neam şi limbă între toţi românii trebuie puse pe seama influenţei umanismului. Acelaşi curent toţi românii trebuie puse pe seama influenţei umanismului. Acelaşi curent literar şi cultural a influenţat stilul cronicarilor, oferindu-le modele de literar şi cultural a influenţat stilul cronicarilor, oferindu-le modele de întocmire şi redactare savantă a letopiseţelor. Aşadar, istoria unui neam întocmire şi redactare savantă a letopiseţelor. Aşadar, istoria unui neam este purtătoarea unor valori educative şi scrierea ei devine o este purtătoarea unor valori educative şi scrierea ei devine o responsabilitate integral asumatăns restrâns, se referă la orice scriere responsabilitate integral asumatăns restrâns, se referă la orice scriere despre şi nu neapărat de istoriedespre şi nu neapărat de istorie

UMANISMUL UMANISMUL este o miscre socio-culturala inspirata din conceptia ca este o miscre socio-culturala inspirata din conceptia ca omul se poate perfectiona prin cultura si arta.In opozitie cu ideologia omul se poate perfectiona prin cultura si arta.In opozitie cu ideologia medievala,curentul umanist promoveaza increderea in puterea de medievala,curentul umanist promoveaza increderea in puterea de dezvoltare spirituala si intelectuala a fiecarui individ.Umanistii sustin dezvoltare spirituala si intelectuala a fiecarui individ.Umanistii sustin respingerea injosirii omului,incurajeaza demnitatea,promoveaza „omul respingerea injosirii omului,incurajeaza demnitatea,promoveaza „omul universal” care trebuie sa se dezvolte armonios si sa aiba o cultura universal” care trebuie sa se dezvolte armonios si sa aiba o cultura vasta,de aceea umanistii aveau o mare eruditie vasta,de aceea umanistii aveau o mare eruditie filozofica,istorica,filologica,literara,si in alte domenii.Principalele directii filozofica,istorica,filologica,literara,si in alte domenii.Principalele directii ale umanismului: ale umanismului:

*valorificarea traditiilor culturale ale antichitatii *valorificarea traditiilor culturale ale antichitatii *formarea si dezvoltarea omului ca spirit universal*formarea si dezvoltarea omului ca spirit universal *pretuirea eruditie si a libertatii umane*pretuirea eruditie si a libertatii umane *omul rational*omul rational *armonizarea omului cu natura*armonizarea omului cu natura *folosirea ca limbi de cultura latina si slavona*folosirea ca limbi de cultura latina si slavona

ContextulContextul aparitiei lui:aparitiei lui: Putem afirma că umanismul ce caracterizează epoca Renaşterii a Putem afirma că umanismul ce caracterizează epoca Renaşterii a

apărut dintr-o necesitate firească, pentru a înlătura efectele apărut dintr-o necesitate firească, pentru a înlătura efectele negative ale inchiziţiei, sau ale dogmatismului religios în general.negative ale inchiziţiei, sau ale dogmatismului religios în general.Desigur că o notă dominantă, în aceste secole, poate fi considerată, Desigur că o notă dominantă, în aceste secole, poate fi considerată, în întreaga cultură europeană, veneraţia şi ataşamentul faţă de în întreaga cultură europeană, veneraţia şi ataşamentul faţă de modelul oferit de Antichitate. Apelul insistent la textele autorilor modelul oferit de Antichitate. Apelul insistent la textele autorilor greci şi latini a provocat o mutaţie în gândire şi a fundamentat greci şi latini a provocat o mutaţie în gândire şi a fundamentat noul curent cultural.După ce Evul Mediu a păstrat prezente noul curent cultural.După ce Evul Mediu a păstrat prezente concepte şi moduri de a gândi care se încadrau în doctina concepte şi moduri de a gândi care se încadrau în doctina teologică, cărturarii umanişti au adus în prim plan autorităţi care teologică, cărturarii umanişti au adus în prim plan autorităţi care veneau în sprijinul oamenilor. Apropierea mai strânsă de veneau în sprijinul oamenilor. Apropierea mai strânsă de antichitate se face prin descoperirea manuscriselor care zăceau de antichitate se face prin descoperirea manuscriselor care zăceau de secole uitate în mănăstirile occidentale, dar ele au început să fie secole uitate în mănăstirile occidentale, dar ele au început să fie căutate pentru că oamenii aveau nevoie să le găsescă: ``Dorinţa de căutate pentru că oamenii aveau nevoie să le găsescă: ``Dorinţa de manuscrise şi de trecut nu a creat umanismul, ci a fost un efect al manuscrise şi de trecut nu a creat umanismul, ci a fost un efect al acestuia``.acestuia``.Acum intelectualii păreau pregătiţi să intre în contact cu operele Acum intelectualii păreau pregătiţi să intre în contact cu operele antichităţii direct, fără intermediul comentariilor medievale. antichităţii direct, fără intermediul comentariilor medievale. Este implicat aici raportul dintre oraş şi sat, dintre mediile Este implicat aici raportul dintre oraş şi sat, dintre mediile populare citadine - vitalitate culturală a festivităţilor pe teme de populare citadine - vitalitate culturală a festivităţilor pe teme de actualitate, întreţinută de foi voalante, broşuri, presă- şi mediile actualitate, întreţinută de foi voalante, broşuri, presă- şi mediile populare rurale, deschise tuturor influenţelor, dar repliate totuşi populare rurale, deschise tuturor influenţelor, dar repliate totuşi asupra tradiţiei. Se poate spune ca Occidentul cunoştea încă de asupra tradiţiei. Se poate spune ca Occidentul cunoştea încă de atunci o înflorire a urbanizării, societăţile aveau structuri atunci o înflorire a urbanizării, societăţile aveau structuri diversificate, fapt ce a permis şcolarizarea populaţiei (cunoaşterea diversificate, fapt ce a permis şcolarizarea populaţiei (cunoaşterea antichităţii presupunea în primul rând stăpânirea limbilor vechi).antichităţii presupunea în primul rând stăpânirea limbilor vechi).Difuzarea textelor este favorizată şi de descoperirea tiparului şi Difuzarea textelor este favorizată şi de descoperirea tiparului şi perfecţionarea imprimeriilor, dar şi de dezvoltarea oraşelor şi perfecţionarea imprimeriilor, dar şi de dezvoltarea oraşelor şi universităţilor, locul de întâlnire al învăţaţilor. Un eveniment universităţilor, locul de întâlnire al învăţaţilor. Un eveniment important îl constituie înfiinţarea "Academiei" din Florenţa sub important îl constituie înfiinţarea "Academiei" din Florenţa sub impulsul lui Cosimo de impulsul lui Cosimo de

Medici, condusă de Marsilio Ficino1, unde se întâlnesc umanişti ca Pico Medici, condusă de Marsilio Ficino1, unde se întâlnesc umanişti ca Pico della Mirandola, Pietro Bembo şi Angelo Polizianodella Mirandola, Pietro Bembo şi Angelo Poliziano"Academia" florentină este dedicată în primul rând filozofiei platoniciene, "Academia" florentină este dedicată în primul rând filozofiei platoniciene, opunându-se scrierilor lui Aristotel introduse în Europa de Averroes şi opunându-se scrierilor lui Aristotel introduse în Europa de Averroes şi Avicenna şi acceptate de Biserica Catolică..Activitatea "Academiei" a Avicenna şi acceptate de Biserica Catolică..Activitatea "Academiei" a exercitat o mare influenţă asupra dezvoltării literaturii, picturii şi exercitat o mare influenţă asupra dezvoltării literaturii, picturii şi arhitecturii din epoca Renaşterii.arhitecturii din epoca Renaşterii.Astfel Europa occidentală este străbătută de mişcările Reformei si Astfel Europa occidentală este străbătută de mişcările Reformei si Contrareformei, este dinamizată de progresele treptate ale ştiinţelor care Contrareformei, este dinamizată de progresele treptate ale ştiinţelor care investighează natura, trece prin transformările provocate de expansiunea investighează natura, trece prin transformările provocate de expansiunea economiei capitaliste, se regrupează în state centralizate care economiei capitaliste, se regrupează în state centralizate care organizează viaţa supusilor şi o sfârşeşte pe numeroase câmpuri de organizează viaţa supusilor şi o sfârşeşte pe numeroase câmpuri de bătăliebătălie

CRONICARII MOLDOVENICRONICARII MOLDOVENI Grigore UrecheGrigore Ureche (aproximativ 1590-1647) e primul cronicar moldovean (aproximativ 1590-1647) e primul cronicar moldovean

de seama, a carui opera a infruntat timpurile, ajungind pana la noi. Era de seama, a carui opera a infruntat timpurile, ajungind pana la noi. Era fiul lui Nestor Ureche, boier instruit detinind functii politice importante fiul lui Nestor Ureche, boier instruit detinind functii politice importante la sfirsitul veacului al XVI-lea.In vremea domniei lui Vasile Lupu a fost la sfirsitul veacului al XVI-lea.In vremea domniei lui Vasile Lupu a fost unul din sfetnicii apropiati ai acestuia, mare spatar, iar din anul 1642, unul din sfetnicii apropiati ai acestuia, mare spatar, iar din anul 1642, urmand calea parintelui sau, a ajuns mare vornic al aceleasi Tari de Jos.A urmand calea parintelui sau, a ajuns mare vornic al aceleasi Tari de Jos.A murit in anul 1647 si a fost inmormantat intr-o cripta de la manastirea murit in anul 1647 si a fost inmormantat intr-o cripta de la manastirea Bistrita din Moldova.Spre sfarsitul vietii, Grigore Ureche a inceput sa Bistrita din Moldova.Spre sfarsitul vietii, Grigore Ureche a inceput sa scrie "Letopisetului Tarii Moldovei", la care a muncit intre anii 1642-scrie "Letopisetului Tarii Moldovei", la care a muncit intre anii 1642-1647. E unica lucrare cunoscuta, cuprinzind evenimentele din perioada 1647. E unica lucrare cunoscuta, cuprinzind evenimentele din perioada 1359-1594, ramasa nefinisata. Cronicarul motiveaza scrierea acestui 1359-1594, ramasa nefinisata. Cronicarul motiveaza scrierea acestui letopiset din simplul pretext "ca sa nu se inece ...anii cei trecuti" si sa letopiset din simplul pretext "ca sa nu se inece ...anii cei trecuti" si sa lase urmasilor amanunte despre cele ce au fost sa se petreaca in anii de lase urmasilor amanunte despre cele ce au fost sa se petreaca in anii de demult, dar si din grija ca acestia sa nu ramina "asemenea fiarelor si demult, dar si din grija ca acestia sa nu ramina "asemenea fiarelor si dobitoacelor celor mute si fara minte". E de accentuat importanta pe care dobitoacelor celor mute si fara minte". E de accentuat importanta pe care o acorda cronicarul istoriei in trezirea si cresterea constiintei nationale a o acorda cronicarul istoriei in trezirea si cresterea constiintei nationale a poporului, "Letopisetul Tarii Moldovei" constituind inceputul poporului, "Letopisetul Tarii Moldovei" constituind inceputul istoriografiei in limba romana.Grigore Ureche a consemnat in mod istoriografiei in limba romana.Grigore Ureche a consemnat in mod obiectiv evenimentele si intimplarile cele mai importante, tinind foarte obiectiv evenimentele si intimplarile cele mai importante, tinind foarte mult sa fie nu un "scriitoriu de cuvinte desarte ce de dereptate".mult sa fie nu un "scriitoriu de cuvinte desarte ce de dereptate".

Miron CostinMiron Costin(1633-1691) este cronicar de seama, mare patriot si (1633-1691) este cronicar de seama, mare patriot si umanist, inalt dregator si iscusit diplomat, filozof si poet, primul umanist, inalt dregator si iscusit diplomat, filozof si poet, primul nostru scriitor de autentica valoare, reprezentant de frunte al nostru scriitor de autentica valoare, reprezentant de frunte al culturii medievale din Moldova. Toate aceste titluri de eruditie si culturii medievale din Moldova. Toate aceste titluri de eruditie si noblete, atribuite marelui inaintas sint pe deplin indreptatite de noblete, atribuite marelui inaintas sint pe deplin indreptatite de viata si faptele sale, de harul si locul ce ii revine in istoria literaturii viata si faptele sale, de harul si locul ce ii revine in istoria literaturii romane.Daca Ureche povestea detasat, Miron costin traieste istoria romane.Daca Ureche povestea detasat, Miron costin traieste istoria la modul dramatic, destinul tragic al omului supus unei forte la modul dramatic, destinul tragic al omului supus unei forte implacabile este tema lui predilecta. Avand structura reflexiva, implacabile este tema lui predilecta. Avand structura reflexiva, Miron Costin este singurul cronicar ce-si indreapta atentia asupra Miron Costin este singurul cronicar ce-si indreapta atentia asupra destinului fiintei umane. De altfel, “meditatia asupra omului asigura destinului fiintei umane. De altfel, “meditatia asupra omului asigura unitatea operei sale”.Textul e impregnat de maxime, unitatea operei sale”.Textul e impregnat de maxime, proverbe,cugetari ce puncteaza o anume situatie sau au un caracter proverbe,cugetari ce puncteaza o anume situatie sau au un caracter anticipativ. Cele mai multe vizeaza destinul incert si nestatornicia anticipativ. Cele mai multe vizeaza destinul incert si nestatornicia lucrurilor omenesti. Miron Costin stie sa dispuna de liberatatile lucrurilor omenesti. Miron Costin stie sa dispuna de liberatatile scriitotului si ofera detalii ce creeaza naratiunii o evidenta tensiune scriitotului si ofera detalii ce creeaza naratiunii o evidenta tensiune dramatica.dramatica.

IMPORTANTA CROCINARILOR:IMPORTANTA CROCINARILOR:Opera cronicarilor este Opera cronicarilor este stiintific prin continut,dar literatura prin forma.Importanta stiintific prin continut,dar literatura prin forma.Importanta cronicarilor consta,pe de o parte in ideiile pe care le-au pus in cronicarilor consta,pe de o parte in ideiile pe care le-au pus in circulatie,pe de alta parte,in realizarea artistica a circulatie,pe de alta parte,in realizarea artistica a scrierilor(dezvoltarea unor tehnici narative si descripteve).Chiar scrierilor(dezvoltarea unor tehnici narative si descripteve).Chiar dak unele idei s-au dovedit ulterior exagerari,fara temei dak unele idei s-au dovedit ulterior exagerari,fara temei stiintific(cum este teza purismului etnic,scuzabile prin dorinta de a stiintific(cum este teza purismului etnic,scuzabile prin dorinta de a sublinia nobletea poporului roman).Liniile de cercetare abordate de sublinia nobletea poporului roman).Liniile de cercetare abordate de cronicari au condus la dezvolatarea istoriografiei romanesti,au dat cronicari au condus la dezvolatarea istoriografiei romanesti,au dat un impuls formarii cunstiitei identitare si au contribuit la impunerea un impuls formarii cunstiitei identitare si au contribuit la impunerea limbii nationale k limba de cultura.limbii nationale k limba de cultura.

Cronicarii MoldoveiCronicarii Moldovei Grigore UrecheGrigore Ureche Cronicarul este fiu de mare boier, de la care mosteneste inclinatii spre cultura si Cronicarul este fiu de mare boier, de la care mosteneste inclinatii spre cultura si

politica. Din 1611 urmeaza cursurile unei scoli din Polonia si apoi,intors in politica. Din 1611 urmeaza cursurile unei scoli din Polonia si apoi,intors in tara ,ocupa treptat,diferite functii:logofat,mare spatar,mare vornic al Tarii-de-tara ,ocupa treptat,diferite functii:logofat,mare spatar,mare vornic al Tarii-de-Jos.Este autorul “LetopisetuluiTarii Moldovei “cea mai vechecronica in limba Jos.Este autorul “LetopisetuluiTarii Moldovei “cea mai vechecronica in limba romana,redactata intre anii 1642-1647 si tratand istoria Moldovei intre ani 1359-romana,redactata intre anii 1642-1647 si tratand istoria Moldovei intre ani 1359-1594. In cronica lui Ureche sunt cuprinse trasaturile caracteristice,de inceput, ale 1594. In cronica lui Ureche sunt cuprinse trasaturile caracteristice,de inceput, ale umanismului,romanesc.”Letopisetul”urmareste istoria unei tari :succesiunea umanismului,romanesc.”Letopisetul”urmareste istoria unei tari :succesiunea domnilor,destinele,gloria si vicisitudinile prin care a trecut un popor.domnilor,destinele,gloria si vicisitudinile prin care a trecut un popor.

Miron CostinMiron Costin A trait si a invatat pana la 20 de ani in Polonia.Cunoaste antichitatea greco-A trait si a invatat pana la 20 de ani in Polonia.Cunoaste antichitatea greco-

latina,este unu din primii reprezentanti ai umanismului romanesc,prin respectul fata latina,este unu din primii reprezentanti ai umanismului romanesc,prin respectul fata de om, dragostea de patrie si de limba,interesul constant pentru originea poporului de om, dragostea de patrie si de limba,interesul constant pentru originea poporului roman,incercarea de a crea opere literare. A inceput prin a scrie versuri,domeniu roman,incercarea de a crea opere literare. A inceput prin a scrie versuri,domeniu aproape inexistent la noi. Poemul filozofic “Viata lumii”,o meditatie asupra trecerii aproape inexistent la noi. Poemul filozofic “Viata lumii”,o meditatie asupra trecerii necontenite a timpului,ii demonstreaza vocatia de scriitor.Continua “Letopisetul necontenite a timpului,ii demonstreaza vocatia de scriitor.Continua “Letopisetul Tarii Moldovei”lui Ureche,descriind istoria romanilor intre ani 1594-1661,si avand in Tarii Moldovei”lui Ureche,descriind istoria romanilor intre ani 1594-1661,si avand in efigie personalitatea lui Vasile Lupu. Intentia cronicarului nefiind pe deplin efigie personalitatea lui Vasile Lupu. Intentia cronicarului nefiind pe deplin satisfacuta ,el si-o realizeaza spre sfarsitul vietii.satisfacuta ,el si-o realizeaza spre sfarsitul vietii.

Ion NeculeIon Necule Cronica lui Necule,”Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija-Voda pana la a doua Cronica lui Necule,”Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija-Voda pana la a doua

domnie a lui Constatin Mavrocordat”,prrecedata de cele 42 de legende,intitulate”O domnie a lui Constatin Mavrocordat”,prrecedata de cele 42 de legende,intitulate”O sama de cuvinte”se intemeaza pe fapte traite de aceea are un caracter sama de cuvinte”se intemeaza pe fapte traite de aceea are un caracter memorialistic. La realizarea letopisetelor,cronicarii si-au cules informatii din izvoare memorialistic. La realizarea letopisetelor,cronicarii si-au cules informatii din izvoare scrise,romanesti sau straine,dar pentru personaje istorice mai apropiate ,au folosit si scrise,romanesti sau straine,dar pentru personaje istorice mai apropiate ,au folosit si stirile provenite din traditia populara sau din propia amintirestirile provenite din traditia populara sau din propia amintire

Functia educative si valoarea moralizatoare a istorieiFunctia educative si valoarea moralizatoare a istoriei

Conceptia cronicarilor asupra rolului istoriei este Conceptia cronicarilor asupra rolului istoriei este umanista.Motivul pentru care consemneaza evenimentele este umanista.Motivul pentru care consemneaza evenimentele este cunoasterea istoriei.Ei cred ca in functie educative si valoarea cunoasterea istoriei.Ei cred ca in functie educative si valoarea moralizatoare a istoriei idee afirmata inca din Predoslovia moralizatoare a istoriei idee afirmata inca din Predoslovia cronicii lui Grigore Ureche.Pentru consemnarea istoriei cronicii lui Grigore Ureche.Pentru consemnarea istoriei neamului,carturari umanisti se preocupa de cercetarea critica a neamului,carturari umanisti se preocupa de cercetarea critica a izvoarelor si documentelor,pentru ca scriile istorice trebuie sa izvoarelor si documentelor,pentru ca scriile istorice trebuie sa slujeasca adevarul fiind un act de responsabilitate morala in fata slujeasca adevarul fiind un act de responsabilitate morala in fata urasilor “eu void a seama de ale mele , cate scriu” afirma Miron urasilor “eu void a seama de ale mele , cate scriu” afirma Miron Costin in Predoslovie de la neamul moldovenilor. In aceasta Costin in Predoslovie de la neamul moldovenilor. In aceasta lucrare autorul demonstreaza origina latina a romanilor printr-o lucrare autorul demonstreaza origina latina a romanilor printr-o argumentare stiintifica,bazatape autori antici si argumentare stiintifica,bazatape autori antici si umanisti,aducand dovezi de ordin lingvistic,istoric,folcloric. umanisti,aducand dovezi de ordin lingvistic,istoric,folcloric. Afirmarea sii argumentarea originii romane,comune a tuturor Afirmarea sii argumentarea originii romane,comune a tuturor romanilor. Formulate memorabilde grigore Ureche,si romanilor. Formulate memorabilde grigore Ureche,si latinitatealimbi romanesunt preucuparipermanente ale latinitatealimbi romanesunt preucuparipermanente ale carturarilor umanisti. Opera cronicarilor este stiintifica prin carturarilor umanisti. Opera cronicarilor este stiintifica prin continu, dar literaprin forma. Liniile de cercetare abordate de continu, dar literaprin forma. Liniile de cercetare abordate de cronicari au dedus la dezvoltarea istografiei romanesti si au dat cronicari au dedus la dezvoltarea istografiei romanesti si au dat impuls formari constiinteiimpuls formari constiintei

Cronicari romani - Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Cronicari romani - Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce si Dimitrie Cantemir - Contributia cronicarilor Neculce si Dimitrie Cantemir - Contributia cronicarilor romani la dezvoltarea limbii romaneromani la dezvoltarea limbii romane

De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai inalte Neculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi. culmi.

In conceptia despre lume si viata, In conceptia despre lume si viata, Grigore Ureche,Grigore Ureche, primul cronicar care a primul cronicar care a scris in limba tarii, este un providentialist. Ca toti contemporani sai, el scris in limba tarii, este un providentialist. Ca toti contemporani sai, el considera ca Dumnezeu a creat lumea si tot el o carmuieste, facandu-si considera ca Dumnezeu a creat lumea si tot el o carmuieste, facandu-si simtita prezenta in anumite fenomene naturale. simtita prezenta in anumite fenomene naturale.

Ideile sale politice sunt acelea ale marii boierimi. Domnul este unsul lui Ideile sale politice sunt acelea ale marii boierimi. Domnul este unsul lui Dumnezeu pe pamant, insa trebuie sa conduca tara dupa sfatul boierilor, sa Dumnezeu pe pamant, insa trebuie sa conduca tara dupa sfatul boierilor, sa fie “o matca fara ac”. Iubirea de tara si dorinta de a o vedea independenta se fie “o matca fara ac”. Iubirea de tara si dorinta de a o vedea independenta se stravede la tot pasul in paginile cronici, de unde atitudinealui antiotomana. stravede la tot pasul in paginile cronici, de unde atitudinealui antiotomana. De aici admiratia lui Ureche pentru figura lui Stefan cel Mare, caruia ii De aici admiratia lui Ureche pentru figura lui Stefan cel Mare, caruia ii consacra, pe drept cuvant, un insemnat numar de pagini in cronica sa. consacra, pe drept cuvant, un insemnat numar de pagini in cronica sa. Facandu-si studiile in Polonia, la Lvov, si venind in contact cu ideile Facandu-si studiile in Polonia, la Lvov, si venind in contact cu ideile umanismului, cronicarul acorda o mare importanta rolului personalitatii in umanismului, cronicarul acorda o mare importanta rolului personalitatii in dezvoltarea istoriei. Independenta Moldovei, ca si intrega epoca de inflorire dezvoltarea istoriei. Independenta Moldovei, ca si intrega epoca de inflorire de pe timpullui Stefan cel Mare, se datoreste, dupa Grigore Ureche, aproape de pe timpullui Stefan cel Mare, se datoreste, dupa Grigore Ureche, aproape exclusiv personalitatii exceptionale a marelui voievod, pe care scriitorul il exclusiv personalitatii exceptionale a marelui voievod, pe care scriitorul il reda cu mandrie ca exemplu, contemporanilor sa. Scrisul lui Ureche are insa reda cu mandrie ca exemplu, contemporanilor sa. Scrisul lui Ureche are insa un caracter sobru si concis, restrans aproape numai la faptele domnitorului, un caracter sobru si concis, restrans aproape numai la faptele domnitorului, pe care le comenteaza lapidar in cate o “invatatura” sau “nacazanie”. pe care le comenteaza lapidar in cate o “invatatura” sau “nacazanie”. Relatarea se face intr-un limbaj popular, de povestire si, pe alocuri, de Relatarea se face intr-un limbaj popular, de povestire si, pe alocuri, de pomelnic, simbla insiruire de fapte. Cronicarul e un moralist, observa pomelnic, simbla insiruire de fapte. Cronicarul e un moralist, observa caracterele si le judeca, in lumina conceptiilorsale, folosindu-se adesea, caracterele si le judeca, in lumina conceptiilorsale, folosindu-se adesea, pentru conciziune, de maxime preluate din Biblie sau din vorbirea curenta. pentru conciziune, de maxime preluate din Biblie sau din vorbirea curenta. Toate aceste trasaturi ale scrisului lui Ureche pot fi aflate, in mic, in Toate aceste trasaturi ale scrisului lui Ureche pot fi aflate, in mic, in cunoscutul paragraf consacrat portretului lui Stefan cel Mare, iesit parca din cunoscutul paragraf consacrat portretului lui Stefan cel Mare, iesit parca din pana lui Tit Liviu roman. In cadrul expunerii cronicii, Stefan cel Mare, are un pana lui Tit Liviu roman. In cadrul expunerii cronicii, Stefan cel Mare, are un rol ilustrativ, de gravura, menita sa emotioneze pe cititor, dupa ce, in rol ilustrativ, de gravura, menita sa emotioneze pe cititor, dupa ce, in paginile anterioare s-a edificat asupra personalitarii domnitorului prin paginile anterioare s-a edificat asupra personalitarii domnitorului prin expunerea faptelor acestuia. expunerea faptelor acestuia.

Mai invatat decat Grigore Ureche, Mai invatat decat Grigore Ureche, Miron CostinMiron Costin, care de asemenea isi facuse , care de asemenea isi facuse studiile in Polonia, la un colegiu iezuit din localitatea Bar, are aceleasi conceptii studiile in Polonia, la un colegiu iezuit din localitatea Bar, are aceleasi conceptii filozofice si politice ca si predecesorul sau. In plus, am putea adauga la el o filozofice si politice ca si predecesorul sau. In plus, am putea adauga la el o anume nota de sceptism cu privire la posibilitatea scuturari jugului otoman, anume nota de sceptism cu privire la posibilitatea scuturari jugului otoman, lucru ce se explica prin epoca incare a trait cronicarul, cand dominatia turceasca lucru ce se explica prin epoca incare a trait cronicarul, cand dominatia turceasca din afara, favoriza tot mai mult asuprirea feudala si decadera dinauntrul tarii. din afara, favoriza tot mai mult asuprirea feudala si decadera dinauntrul tarii.

Ca scriitor, Miron Costin este mai “cult” decat Grigore Ureche, si fraza sa, Ca scriitor, Miron Costin este mai “cult” decat Grigore Ureche, si fraza sa, pastrand unele elemente populare, este stilizata in chip constient, pentru pastrand unele elemente populare, este stilizata in chip constient, pentru urmariea efectelor. “Miron observa sistematic, compune, si ceea ce iese de sub urmariea efectelor. “Miron observa sistematic, compune, si ceea ce iese de sub pana lui, mult mai putin spontan, este rodul unei arte” – scrie George Calinescu pana lui, mult mai putin spontan, este rodul unei arte” – scrie George Calinescu in “istoria literaturii romane”. Avand adesbateri o problema foarte importanta, in “istoria literaturii romane”. Avand adesbateri o problema foarte importanta, aceea a demonstarii latinitatii poporului nostru si a inlaturarii asertiunii aceea a demonstarii latinitatii poporului nostru si a inlaturarii asertiunii calomnioase venitadin partea lui Simion Dascalul, in “De neamul calomnioase venitadin partea lui Simion Dascalul, in “De neamul moldovenilor…”, cronicarul cauta din capul locului, tinuta demna, intelectuala. moldovenilor…”, cronicarul cauta din capul locului, tinuta demna, intelectuala. Ceea ce imprezioneaza in acest inceput al dezertatiei sale este stapanirea Ceea ce imprezioneaza in acest inceput al dezertatiei sale este stapanirea vibratiei emotive, izvorata din patriotism ardent, dar acoperita intr-o expunere ce vibratiei emotive, izvorata din patriotism ardent, dar acoperita intr-o expunere ce cauta a convinge prin justetea si obiectivitatea argumentarii. Imprumutand din cauta a convinge prin justetea si obiectivitatea argumentarii. Imprumutand din sintaxa latina punerea verbului din principala la sfarsit si constructia ampla, sintaxa latina punerea verbului din principala la sfarsit si constructia ampla, cronicarul realizeaza pe deplin ceea ce isi propune. Moralist si el, costin cauta a cronicarul realizeaza pe deplin ceea ce isi propune. Moralist si el, costin cauta a caracteriza lapidar, dar cu patrundere si plasticitate, pe istoricicare s-au ocupat caracteriza lapidar, dar cu patrundere si plasticitate, pe istoricicare s-au ocupat inaintea sa de problema in chestiune. inaintea sa de problema in chestiune.

In sfarsit, din straduinta oentru conciziune, lui Miron Costin i se intampla uneori In sfarsit, din straduinta oentru conciziune, lui Miron Costin i se intampla uneori sa spuna cate o vorba memorabila, care se constituie in maxima, cu caracter sa spuna cate o vorba memorabila, care se constituie in maxima, cu caracter inalt moralizator: “… sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava, ca inalt moralizator: “… sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava, ca nu este alta si mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului, zabava, decat nu este alta si mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului, zabava, decat cetitul cartilor”. Din scripturi “agonisim nemuritoriu nume”; “Cercati scripturile. cetitul cartilor”. Din scripturi “agonisim nemuritoriu nume”; “Cercati scripturile. Scriptura departe lucru de ochii nostrii, ne invata cu acele trecute vremi, sa Scriptura departe lucru de ochii nostrii, ne invata cu acele trecute vremi, sa pricepem cele viitoare”. Privite indeaproape, sub raport stilistic indeosebi, pricepem cele viitoare”. Privite indeaproape, sub raport stilistic indeosebi, fragmentele lui fragmentele lui Ion Neculce,Ion Neculce, din “O sama de cuvinte” sunt niste instantaneie din “O sama de cuvinte” sunt niste instantaneie epice, schite si nuvele in raccourci, de o mare conciziune. Romanticii de la epice, schite si nuvele in raccourci, de o mare conciziune. Romanticii de la mijlocul seculuilui trecut, un Negruzzi, un Bolintineanu, sau un Alecsandri i-au mijlocul seculuilui trecut, un Negruzzi, un Bolintineanu, sau un Alecsandri i-au reluat si dezvoltat motivele, in spiritul pasoptist al epocii. Fireste, nota patriotica reluat si dezvoltat motivele, in spiritul pasoptist al epocii. Fireste, nota patriotica a fost mult accentuata,insa urmasi, oricat de talentati, sunt departe de arta a fost mult accentuata,insa urmasi, oricat de talentati, sunt departe de arta spontana a cronicarului (am spune, sunt lipsiti de autenticitate). In orice caz, ca spontana a cronicarului (am spune, sunt lipsiti de autenticitate). In orice caz, ca poeti romantici, ei pun avant si solemnitate, lucru ce nu sunt de gasit la Neculce, poeti romantici, ei pun avant si solemnitate, lucru ce nu sunt de gasit la Neculce, prozator si povestitor intru totul apropiat lui Ion Creanga. prozator si povestitor intru totul apropiat lui Ion Creanga.

Ca si Creanga, cel din povesti si cel din povestiri, Neculce este un colportor Ca si Creanga, cel din povesti si cel din povestiri, Neculce este un colportor care trage cu urechea: “ ase vorbascu oamenii”, ”dzic sa fie..”, etc., dand apoi care trage cu urechea: “ ase vorbascu oamenii”, ”dzic sa fie..”, etc., dand apoi in vileag cate o intamplare sau cate un gest memorabil al cutarui,sau cutarui in vileag cate o intamplare sau cate un gest memorabil al cutarui,sau cutarui personaj istoric, daca nu adevarat,posibil totusi, caci, spune cronicarul, in personaj istoric, daca nu adevarat,posibil totusi, caci, spune cronicarul, in prezentarea anecdotelorsale : ”Deci, cine va ceti si le va crede, va fi bine, iara prezentarea anecdotelorsale : ”Deci, cine va ceti si le va crede, va fi bine, iara cine nu le va crede, iara va fi bine; cine pre cum ii va fi voia asa va face”. cine nu le va crede, iara va fi bine; cine pre cum ii va fi voia asa va face”. Neculce ne apare ca primul nostru culegator de folcror, e drept, numai al unui Neculce ne apare ca primul nostru culegator de folcror, e drept, numai al unui anumit soi de folclor, acelacare tine de legenda istorica. Insa, ca si mai tarziu anumit soi de folclor, acelacare tine de legenda istorica. Insa, ca si mai tarziu Anton Pann si Creanga, Neculce nu este un culegator de folclor, pur si Anton Pann si Creanga, Neculce nu este un culegator de folclor, pur si simplu.Marca personala a artei prozatorului se vede, precum se descrie in simplu.Marca personala a artei prozatorului se vede, precum se descrie in cronica, printr-o punere in pagina bine masurata, desi altcum spontana.Mai cronica, printr-o punere in pagina bine masurata, desi altcum spontana.Mai mult inca, asemenea, din nou, lui Anton Pann si lui Creanga, Neculcea mult inca, asemenea, din nou, lui Anton Pann si lui Creanga, Neculcea obisnuieste, cel mai adesea, sa aduca, odata cu relatarea faptului, comentariul obisnuieste, cel mai adesea, sa aduca, odata cu relatarea faptului, comentariul sau foarte personal. Ceea ce se intampla si aici, in ultimele siruri, unde sau foarte personal. Ceea ce se intampla si aici, in ultimele siruri, unde mentalitatea boierului cu respect pentru vechile oranduieli si dispret fata de mentalitatea boierului cu respect pentru vechile oranduieli si dispret fata de amestecaturile prostimii parvenite. Modalitatea narative directa, stilul firesc si amestecaturile prostimii parvenite. Modalitatea narative directa, stilul firesc si apropiat de cel popular, continutul epic si general-uman atat al cronicii, cat si apropiat de cel popular, continutul epic si general-uman atat al cronicii, cat si al legendelor, toate au constituit un bogat izvor de inspiratie a literaturii al legendelor, toate au constituit un bogat izvor de inspiratie a literaturii noastre ulterioare. noastre ulterioare.

Personalitate enciclopedica, “Inorogul alb” al gandirii romanesti, cum il Personalitate enciclopedica, “Inorogul alb” al gandirii romanesti, cum il considera Lucian Blaga, considera Lucian Blaga, Dimitrie CantemirDimitrie Cantemir s-a afirmat ca scriitor, geograf, s-a afirmat ca scriitor, geograf, filozof, teolog, lingvist, folclorist, etnolog si om politic. Solidim format in filozof, teolog, lingvist, folclorist, etnolog si om politic. Solidim format in variate domeni, politolog, diplomat innascut, beizadeaua crestina a castigat variate domeni, politolog, diplomat innascut, beizadeaua crestina a castigat increderea sultanului Ahmed al III-lea, de lacare a obtinut favoarea de a increderea sultanului Ahmed al III-lea, de lacare a obtinut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiala, pe care le-a uzitat in realizarea consulta documentele istoriei imperiala, pe care le-a uzitat in realizarea celebrei opere “Cresterea si descresterea Curtii otomane”, ramasa si astazi o celebrei opere “Cresterea si descresterea Curtii otomane”, ramasa si astazi o lucrare de referinta in bibliografia de specialitate. lucrare de referinta in bibliografia de specialitate.

Creatia sa este diversa, de la studiile de logica la literatura de fictiune. Un loc Creatia sa este diversa, de la studiile de logica la literatura de fictiune. Un loc important, ocupa in opera lui Cantemir “Hronicul vechimei a romano – moldo – important, ocupa in opera lui Cantemir “Hronicul vechimei a romano – moldo – vlahilor”, locrare redactata intre anii 1719 – 1722. Desi Cantemir era vlahilor”, locrare redactata intre anii 1719 – 1722. Desi Cantemir era concentatmai ales asupra operelor sale de anvergura, dedicate Imperiului concentatmai ales asupra operelor sale de anvergura, dedicate Imperiului Otomani si natiei sale, cea mai cunoscuta lucrare a sa ramane “Descrierea Otomani si natiei sale, cea mai cunoscuta lucrare a sa ramane “Descrierea Moldovei (Descriptio Moldaviae)”, redactata in limba latina si publicata in Moldovei (Descriptio Moldaviae)”, redactata in limba latina si publicata in 1716, la cerea Academiei de Stiintedin Berlin, consusa atunci de prestigiosul 1716, la cerea Academiei de Stiintedin Berlin, consusa atunci de prestigiosul G.W. Leibniz, fondatorul si primul ei presedinte. De-abia in 1895 a fost G.W. Leibniz, fondatorul si primul ei presedinte. De-abia in 1895 a fost publicata, intaia oara in limba nationala, spiritualitatea romaneasca publicata, intaia oara in limba nationala, spiritualitatea romaneasca redobandind, abia duba un secol de la moartea autorului redobandind, abia duba un secol de la moartea autorului

scrierea sa ceamai moderna. “Hronicul vechimei…” este ultima sa scrierea sa ceamai moderna. “Hronicul vechimei…” este ultima sa scriere si cea mai erudita, in care, trateaza critic si stematic, istoria scriere si cea mai erudita, in care, trateaza critic si stematic, istoria romanilor de la originile sale , privind cronologic evenimentele si romanilor de la originile sale , privind cronologic evenimentele si dispunand informatia in jurul temei centrale, aceea a continuitatii dispunand informatia in jurul temei centrale, aceea a continuitatii existentei poporului nostru. Cantemireste un spirit continuator, existentei poporului nostru. Cantemireste un spirit continuator, preluand afirmatiile cronicarilor moldoveni, dar exagerand in preluand afirmatiile cronicarilor moldoveni, dar exagerand in sustinerea origiini pur latine a neamului romanesc, idee regasita si in sustinerea origiini pur latine a neamului romanesc, idee regasita si in operele istoriciilor Scolii Ardelene. Dimitrie Cantemir a sustinut operele istoriciilor Scolii Ardelene. Dimitrie Cantemir a sustinut originea romantica a natiuni si a limbii noastre in spiritul ideilor originea romantica a natiuni si a limbii noastre in spiritul ideilor umaniste, pledand in favoarea afirmatiei sintetice ca “suntem urmasii umaniste, pledand in favoarea afirmatiei sintetice ca “suntem urmasii unui poporcare a creat o civilizatie si o cultura clasica. unui poporcare a creat o civilizatie si o cultura clasica.

Aparuta in epoca elenista, continuata in Antichitatea tarzie si Aparuta in epoca elenista, continuata in Antichitatea tarzie si dezvoltata, indeosebi in Bizant, cronica este bogat reprezentata de-a dezvoltata, indeosebi in Bizant, cronica este bogat reprezentata de-a lungul Evului Mediu. lungul Evului Mediu.

In cuprinsul manifestarilor ce caracterizeaza inceputurile culturii In cuprinsul manifestarilor ce caracterizeaza inceputurile culturii romane, pe langa literatura populara si scrierile religioase, primele romane, pe langa literatura populara si scrierile religioase, primele semne de literatura apar o data cu istoriografia cronicarilor.semne de literatura apar o data cu istoriografia cronicarilor.

In In Moldova: Moldova: Grigore Ureche Grigore Ureche “ Letopisetul Tarii Moldovei”, “ Letopisetul Tarii Moldovei”, cuprinzand istoria Moldovei de la 1359 pana la a-II-a domnie a lui cuprinzand istoria Moldovei de la 1359 pana la a-II-a domnie a lui Aron – Voda (1594)Aron – Voda (1594)

Miron Costin Miron Costin “Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron – Voda incoace”, “Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron – Voda incoace”, prezentand istoria Moldovei de la 1595 pana la Dabija – Voda (1661)prezentand istoria Moldovei de la 1595 pana la Dabija – Voda (1661)

Ion NeculceIon Neculce “Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija – Voda pana la “Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija – Voda pana la a-II-a domnie a lui Constantin Ioan Mavrocordat (1661-1743)”, a-II-a domnie a lui Constantin Ioan Mavrocordat (1661-1743)”, precedata de un numar de 42 de legende isorice, adunate sub titlul “O precedata de un numar de 42 de legende isorice, adunate sub titlul “O sama de cuvinte…”.sama de cuvinte…”.

In In Muntenia: Muntenia: “Letopisetul cantacuzinesc” si “Cronica Balenilor”;“Letopisetul cantacuzinesc” si “Cronica Balenilor”; Radu GreceanuRadu Greceanu, a scris cronica domniei lui Constantin Brancoveanu , a scris cronica domniei lui Constantin Brancoveanu

intitulata mai tarziu “Viata lui Constantin – Voda Brancoveanu”.intitulata mai tarziu “Viata lui Constantin – Voda Brancoveanu”. Radu PopescuRadu Popescu, a consemnat “Istoriile domnilor Tarii Romanesti”. , a consemnat “Istoriile domnilor Tarii Romanesti”.

Grigore Ureche si Miron CostinGrigore Ureche si Miron Costin In Romania,Umanismul,se manifesta prin efortul unor carturari de a prezenta informatii In Romania,Umanismul,se manifesta prin efortul unor carturari de a prezenta informatii

istorice intr-un text unitar.Printre cei mai valorosi carturari care reprezinta poporul roman in istorice intr-un text unitar.Printre cei mai valorosi carturari care reprezinta poporul roman in timpul Umanismului se numara cronucari ca:Grigore Ureche,Ion Neculce,Miron timpul Umanismului se numara cronucari ca:Grigore Ureche,Ion Neculce,Miron Costin,Dimitrie Cantemir si multi altii.Costin,Dimitrie Cantemir si multi altii.

Adevarata istoriografie moldoveana incepe cu Grigore Ureche,fiu al unui Nestor Adevarata istoriografie moldoveana incepe cu Grigore Ureche,fiu al unui Nestor Ureche,boier refugiat o vreme la Polonia. Cum Ureche n’ä scris cronica vremurilor sale Ureche,boier refugiat o vreme la Polonia. Cum Ureche n’ä scris cronica vremurilor sale (Letopisetul lui merge abea pana la 1594,la a doua domnie a lui Aron Voda),el e un cronicar (Letopisetul lui merge abea pana la 1594,la a doua domnie a lui Aron Voda),el e un cronicar in intelesul larg al cuvantului,in felul boierului ce-si insemna pe scoarta unui ceaslov ivirea in intelesul larg al cuvantului,in felul boierului ce-si insemna pe scoarta unui ceaslov ivirea unei comete si a calugarului compilator.Este evolutionism de istorie ,in sensul unei comete si a calugarului compilator.Este evolutionism de istorie ,in sensul biologic,admitand ca orice natie(azi am zice civilizatie)are o”incepatura “,un”adios”si o biologic,admitand ca orice natie(azi am zice civilizatie)are o”incepatura “,un”adios”si o “scadere”.Adaugandu-se harul de a gandi prin simturi,de a imita prin sunete “scadere”.Adaugandu-se harul de a gandi prin simturi,de a imita prin sunete fosnitoare ,horaitoare,clinchetitoare lovirea, invalmasirea ,vechimea chear a faptelor.Frazele fosnitoare ,horaitoare,clinchetitoare lovirea, invalmasirea ,vechimea chear a faptelor.Frazele cad ca niste brocarturi grele sau in felii ca mierea.Vorbirea cronicarului e dulce si cad ca niste brocarturi grele sau in felii ca mierea.Vorbirea cronicarului e dulce si cruda,cuminte si plina de ascutisuri ironice.cruda,cuminte si plina de ascutisuri ironice.

Principala sa opera intitulata Letopisetul Tarii Moldovei este precedata de o Principala sa opera intitulata Letopisetul Tarii Moldovei este precedata de o “predoslovieï” in care autorul justifica necesitatea scrierii acesteia.Cronicarul a dorit ca “predoslovieï” in care autorul justifica necesitatea scrierii acesteia.Cronicarul a dorit ca urmasii sa cunoasca istoria predecesorilor el insusi reusind sa o scrie de la intemeierea urmasii sa cunoasca istoria predecesorilor el insusi reusind sa o scrie de la intemeierea Moldovei,in 1359,pana in 1594 pentru a fi capabili sa discearna intre faptele bune,pe care sa Moldovei,in 1359,pana in 1594 pentru a fi capabili sa discearna intre faptele bune,pe care sa le urmeze,si cele rele ,de care sa se fereasca.Un popor fara o istorie cunoscuta si asumata isi le urmeze,si cele rele ,de care sa se fereasca.Un popor fara o istorie cunoscuta si asumata isi uita traditiile si nu va sti sa ordoneze faptele viitorului.uita traditiile si nu va sti sa ordoneze faptele viitorului.

Cronicarul a exclus fictiunea si neadevarul din opera lui ,punand pentru intaia oara Cronicarul a exclus fictiunea si neadevarul din opera lui ,punand pentru intaia oara problema responsabilitatii afirmatiilor sale.”Ca sa nu ma aflu scriitoriu de cuvinte problema responsabilitatii afirmatiilor sale.”Ca sa nu ma aflu scriitoriu de cuvinte desarte ,ce de departe…ci eu,precum am aflat ,asa am aratat”.El este primul istoric si om de desarte ,ce de departe…ci eu,precum am aflat ,asa am aratat”.El este primul istoric si om de cultura care a formulat cu claritate ideea unitatii de origine,de neam si de limba a tuturor cultura care a formulat cu claritate ideea unitatii de origine,de neam si de limba a tuturor romanilor.romanilor.

Grigore Ureche a fost un mare admirator al domnitorului Stefa cel Mare ,caruia ia Grigore Ureche a fost un mare admirator al domnitorului Stefa cel Mare ,caruia ia evocat personalitatea in numeroase capitole ale Letopisetului..sau.Ureche l-a descries evocat personalitatea in numeroase capitole ale Letopisetului..sau.Ureche l-a descries precum un voievod ideal,care a mentinut suveranitatea Moldovei aproape o jumatate de precum un voievod ideal,care a mentinut suveranitatea Moldovei aproape o jumatate de secol.Cronica sa,care a pus bazele istoriografice nationale a avut o influienta majora asupra secol.Cronica sa,care a pus bazele istoriografice nationale a avut o influienta majora asupra literaturii artistice din epocile ulterioare:creeatia lui a devenit o sursa de inspiratie pentru literaturii artistice din epocile ulterioare:creeatia lui a devenit o sursa de inspiratie pentru Dimitrie Bolintineanu (Legende istorice). Dimitrie Bolintineanu (Legende istorice).

Adevaratul dar al lui Ureche este insa portretul moral.Aici el Adevaratul dar al lui Ureche este insa portretul moral.Aici el creeaza,sintetizeaza,fiindca izvoarele nu-i dadeau nici un model.Ureche ná avut ragaz decat creeaza,sintetizeaza,fiindca izvoarele nu-i dadeau nici un model.Ureche ná avut ragaz decat sa prefaca izvoarele.Daca ar fi dus cronica pana in vremea lui Vasile Lupu,prin domniile sa prefaca izvoarele.Daca ar fi dus cronica pana in vremea lui Vasile Lupu,prin domniile Moghilestilor,a lui Graziani si a celorlalti pe care ii va Moghilestilor,a lui Graziani si a celorlalti pe care ii va

descrie Miron Costin,cu toata experienta vietii,abea atunci cronica ar descrie Miron Costin,cu toata experienta vietii,abea atunci cronica ar fi fost extraordinara.fi fost extraordinara.

Alta cultura avea Miron Costin,fiul postelnicului si mai tarziu Alta cultura avea Miron Costin,fiul postelnicului si mai tarziu hatmanului Alexandru Costin.Se nascuse in 1633 insa copilaria o hatmanului Alexandru Costin.Se nascuse in 1633 insa copilaria o petrecu in Polonia unde se refugiase parintele sau.Miron urmeaza la petrecu in Polonia unde se refugiase parintele sau.Miron urmeaza la scoala Iezuitilor.Mergerea la studii in Polonia era de traditie veche si scoala Iezuitilor.Mergerea la studii in Polonia era de traditie veche si la Universitatea din Cracovia ,intemeiata in 1400.Miron,care e un la Universitatea din Cracovia ,intemeiata in 1400.Miron,care e un tanar invatat,stiind latineste,leseste,avand notiuni de limba tanar invatat,stiind latineste,leseste,avand notiuni de limba italiana,putadu-se probabil si ruseste. italiana,putadu-se probabil si ruseste.

Darul de scriitor a lui Miron Costin nu se mai nutreste din Darul de scriitor a lui Miron Costin nu se mai nutreste din concretitatea individuala a cuvintelor.Aceleasi vechimi in lexic,puse concretitatea individuala a cuvintelor.Aceleasi vechimi in lexic,puse acum in slujba unei mari stilistici,se sting.Miron observa acum in slujba unei mari stilistici,se sting.Miron observa sistematic,compune,si cea ce easa de sub mana lui,mult mai putin sistematic,compune,si cea ce easa de sub mana lui,mult mai putin spontan,este rodul unei arte.El are lunga respiratie epica simtul spontan,este rodul unei arte.El are lunga respiratie epica simtul sublim al destinului uman,mestesugul patetic de a se opri din cand in sublim al destinului uman,mestesugul patetic de a se opri din cand in cand sa rasufle de greutatea faptelor si sa le contemple de sus. cand sa rasufle de greutatea faptelor si sa le contemple de sus.

De neamul Moldovenilor este o creatie istorica si patriotica,prin De neamul Moldovenilor este o creatie istorica si patriotica,prin care se reafirma idea latinitatii limbii si a poporului nostru.Folosind care se reafirma idea latinitatii limbii si a poporului nostru.Folosind surse de inspiratie antice,renascentiste si contemporane,Costin surse de inspiratie antice,renascentiste si contemporane,Costin argumenteaza stiintific etnogeneza romanilor,continuindu-l pe argumenteaza stiintific etnogeneza romanilor,continuindu-l pe Grigore Ureche.In limba polona,a redactat cronica polona si poema Grigore Ureche.In limba polona,a redactat cronica polona si poema polona ,ambele cuprinzand istoria privita in paralele a Moldovei si a polona ,ambele cuprinzand istoria privita in paralele a Moldovei si a Munteniei..Munteniei..

O SAMĂ DE CUVINTEO SAMĂ DE CUVINTE

O samă de cuvinte ce sunt auzite din om în omO samă de cuvinte ce sunt auzite din om în om De oameni vechi şi bătrîni, şi în letopiseţ nu sunt scrise, ce s-au scris aici, după De oameni vechi şi bătrîni, şi în letopiseţ nu sunt scrise, ce s-au scris aici, după

domnia lui Ştefan-Vodă, înaintea domniii Dabijii-Vodă.. Deci cine va citi şi le va domnia lui Ştefan-Vodă, înaintea domniii Dabijii-Vodă.. Deci cine va citi şi le va crede, bine va fi, iară cine nu le va crede, iară va fi bine; precum îi va fi voia, aşa crede, bine va fi, iară cine nu le va crede, iară va fi bine; precum îi va fi voia, aşa va face.va face.

1. Ştefan-vodă cel Bun, luand domnia Moldovii şi viind turcii in dzilele lui 1. Ştefan-vodă cel Bun, luand domnia Moldovii şi viind turcii in dzilele lui să treacă în Moldova la Galaţi, i-au bătut foarte rău pre turci si au luat si Cetatea să treacă în Moldova la Galaţi, i-au bătut foarte rău pre turci si au luat si Cetatea Albă şi Chilia de la turci. Apoi mai pe urma iar le-au luat turcii aceste doao cetaţi. Albă şi Chilia de la turci. Apoi mai pe urma iar le-au luat turcii aceste doao cetaţi. şi în cîteva rînduri s-au bătut Ştefan-vodă cu turcii. Iar cînd s-au bătut la şi în cîteva rînduri s-au bătut Ştefan-vodă cu turcii. Iar cînd s-au bătut la Razboieni, atunce s-au aşedzat turcii cu Ştefan-vodă. Şi le-au dat hotar şi olat Razboieni, atunce s-au aşedzat turcii cu Ştefan-vodă. Şi le-au dat hotar şi olat Bugeacul şi au făcut pace, şi turcii apoi au adus tătarî din Crîm şi i-au aşedzat în Bugeacul şi au făcut pace, şi turcii apoi au adus tătarî din Crîm şi i-au aşedzat în Bugeac, carii stau şi pînă astădzi, precum au aşedzat şi la Hotin lipcani.Bugeac, carii stau şi pînă astădzi, precum au aşedzat şi la Hotin lipcani.

2. Ştefan-vodă cel Bun multe războaie au bătut. Şi aşe să aude din oameni 2. Ştefan-vodă cel Bun multe războaie au bătut. Şi aşe să aude din oameni vechi şi bătrîni că, cîte războai au batut, atîte mănăstiri cu biserici au făcut.vechi şi bătrîni că, cîte războai au batut, atîte mănăstiri cu biserici au făcut.

3. Ştefan-vodă cel Bun, cînd s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu 3. Ştefan-vodă cel Bun, cînd s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul Ştefan-vodă dintr-un vîrvu de munte ce este lîngă mănăstire. Şi unde au arcul Ştefan-vodă dintr-un vîrvu de munte ce este lîngă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu. Şi este mult locu de unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu. Şi este mult locu de unde au tras pînă în mănăstire. Pus-au şi pe trii boierenaşi de au tras, pre vătavul de copii tras pînă în mănăstire. Pus-au şi pe trii boierenaşi de au tras, pre vătavul de copii şi pre doi copii din casă. Deci unde au cadzut săgeata vătavului de copii au făcut şi pre doi copii din casă. Deci unde au cadzut săgeata vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au cadzut săgeata unui copil din casă au făcut clopotniţa. Iar un poarta, iar unde au cadzut săgeata unui copil din casă au făcut clopotniţa. Iar un copil din casă dzicu să fie întrecut pe Ştefan-vodă şi să-i fie cădzut săgeata intr-un copil din casă dzicu să fie întrecut pe Ştefan-vodă şi să-i fie cădzut săgeata intr-un deluşel ce să cheamă Sion, ce este lîngă mănăstire. Şi este sămnu un stîlpu de deluşel ce să cheamă Sion, ce este lîngă mănăstire. Şi este sămnu un stîlpu de piatra. Şi dzic să-i fie tăiat capul acolo. Dar întru adevar nu să ştie, numai oamenii piatra. Şi dzic să-i fie tăiat capul acolo. Dar întru adevar nu să ştie, numai oamenii aşe povestescu. Fost-au şi bisericuţă de lemnu întru acel deluşel şi s-au răsipit, aşe povestescu. Fost-au şi bisericuţă de lemnu întru acel deluşel şi s-au răsipit, fiind de lemnu. Şi aşe au fost făcut mănăstirea de frumoasă, tot cu aur poleită, fiind de lemnu. Şi aşe au fost făcut mănăstirea de frumoasă, tot cu aur poleită, zugravală mai mult aur decît zugravală, şi pre dinlăuntru şi pre denafară, şi zugravală mai mult aur decît zugravală, şi pre dinlăuntru şi pre denafară, şi acoperită cu plumbu. Şi dzicu călugării să fie fost facut şi sfeşnicile cele mari şi acoperită cu plumbu. Şi dzicu călugării să fie fost facut şi sfeşnicile cele mari şi cele mici şi policandru şi hora tot prisne de argint, şi pe urmă să li fie luat un cele mici şi policandru şi hora tot prisne de argint, şi pe urmă să li fie luat un domnu şi să fie făcut alteli de sprije, care le-am apucat şi noi. Iar stricîndu-să un domnu şi să fie făcut alteli de sprije, care le-am apucat şi noi. Iar stricîndu-să un clopot mare la mănăstire şi făcînd călugării clopotul a doa oara, au pus aceste clopot mare la mănăstire şi făcînd călugării clopotul a doa oara, au pus aceste toate ce scriu mai sus în clopot, ca sa fie mai mare.toate ce scriu mai sus în clopot, ca sa fie mai mare.

Lăsat-au Ştefan-vodă cel Bun la mănăstirea Putna, după moartea lui, arcul Lăsat-au Ştefan-vodă cel Bun la mănăstirea Putna, după moartea lui, arcul lui şi un pahar, ce vorbie călugării la mănăstire că este de iaspis, ce era in lui şi un pahar, ce vorbie călugării la mănăstire că este de iaspis, ce era in chipul marmurii albe şi al farfurii, ca să fie întru pomenire la sfînta chipul marmurii albe şi al farfurii, ca să fie întru pomenire la sfînta mănăstire. Şi arcul 1-au fost trăgînd cu vîrtej. Şi la vremea lui Constantin mănăstire. Şi arcul 1-au fost trăgînd cu vîrtej. Şi la vremea lui Constantin Cantemir-vodă, fiind răscoale, au vinit nişte cazaci cu leşi, cu moldoveni Cantemir-vodă, fiind răscoale, au vinit nişte cazaci cu leşi, cu moldoveni joimiri, vrînd ca să jecuiască ce ori găsi în mănăstire. Deci fiind un turnu cu joimiri, vrînd ca să jecuiască ce ori găsi în mănăstire. Deci fiind un turnu cu bună tărie, nu pute sa jecuiască. Deci au dzis călugărilor să de turnul, că nu bună tărie, nu pute sa jecuiască. Deci au dzis călugărilor să de turnul, că nu vor lua a mănăstirii nemică. Iar călugării necredzind, nu vre să de turnul. vor lua a mănăstirii nemică. Iar călugării necredzind, nu vre să de turnul. Iar acei cazaci cu leşi şi cu moldoveni îndată au aprinsu mănăstirea, iar Iar acei cazaci cu leşi şi cu moldoveni îndată au aprinsu mănăstirea, iar călugării, vădzînd că aprind mănăstirea, îndată au dat turnul. Atunce, călugării, vădzînd că aprind mănăstirea, îndată au dat turnul. Atunce, îndată, avînd puşci de apă, acei cazaci, leşi şi moldoveni au stânsu focul. îndată, avînd puşci de apă, acei cazaci, leşi şi moldoveni au stânsu focul. Deci atunce au jecuit tot din turnu ce au fost a boieri şi a neguţitori, iar a Deci atunce au jecuit tot din turnu ce au fost a boieri şi a neguţitori, iar a mănăstirii n-au luat nemică, fără numai arcul lui Ştefan-vodă. Iar paharul au mănăstirii n-au luat nemică, fără numai arcul lui Ştefan-vodă. Iar paharul au fost pănă la a triia domnie a lui Mihai Racoviţă-vodă. Şi scoţindu-1 din turnu fost pănă la a triia domnie a lui Mihai Racoviţă-vodă. Şi scoţindu-1 din turnu un egumen, pre anume Misail Chisiliţă, şi vrând să să fălească, au băut la un egumen, pre anume Misail Chisiliţă, şi vrând să să fălească, au băut la masă cu acel pahar a lui Ştefan-vodă, cu nişte slugi boiereşti, ce era zlotaşi. masă cu acel pahar a lui Ştefan-vodă, cu nişte slugi boiereşti, ce era zlotaşi. Şi bând mult cu acel pahar, s-au îmbătat şi, fiind beţi, au stricat un lucru Şi bând mult cu acel pahar, s-au îmbătat şi, fiind beţi, au stricat un lucru scumpu domnescu şi de minune ca acela.scumpu domnescu şi de minune ca acela.

4. Ştefan-vodă cel Bun, bâtăndu-1 turcii la Războieni, au mărsu să 4. Ştefan-vodă cel Bun, bâtăndu-1 turcii la Războieni, au mărsu să intre în Cetatea Neamţului. Şi fiind mumă-sa în cetate, nu l-au lăsat să intre intre în Cetatea Neamţului. Şi fiind mumă-sa în cetate, nu l-au lăsat să intre şi i-au dzis că păşirea în cuibul său nu piere. Ce să să ducă în sus, să şi i-au dzis că păşirea în cuibul său nu piere. Ce să să ducă în sus, să strângă oaste, că izdânda va fi a lui. Şi aşe, pe cuvântul mâne-sa, s-au dus în strângă oaste, că izdânda va fi a lui. Şi aşe, pe cuvântul mâne-sa, s-au dus în sus şi au strânsu oaste.sus şi au strânsu oaste.

Iară împăratul turcescu au vinit cu toată puterea lui la Cetatea Neamţului. Iară împăratul turcescu au vinit cu toată puterea lui la Cetatea Neamţului. Şi au suit puşcile deasupra unui munte pre despre Moldova. Şi au început a Şi au suit puşcile deasupra unui munte pre despre Moldova. Şi au început a bate Cetatea Neamţului foarte tare. Iar pre acee vreme era un neamţu bate Cetatea Neamţului foarte tare. Iar pre acee vreme era un neamţu închis în cetate. Şi vădzind că bat cetatea, au dzia păzitorilor să spuie închis în cetate. Şi vădzind că bat cetatea, au dzia păzitorilor să spuie mumei lui Ştefan-vodă să-1 sloboadă de la închisoare, din temniţă, pre mumei lui Ştefan-vodă să-1 sloboadă de la închisoare, din temniţă, pre dânsul, că el va mântui cetatea de acel greu. Deci, slobodzindu-1 pre acel dânsul, că el va mântui cetatea de acel greu. Deci, slobodzindu-1 pre acel neamţu de la închisoare, s-au şi apucat acel neamţu de au îndreptat puşcile neamţu de la închisoare, s-au şi apucat acel neamţu de au îndreptat puşcile din cetate asupra turcilor, unde sta acolo în munte, de ave nevoie cetatea. din cetate asupra turcilor, unde sta acolo în munte, de ave nevoie cetatea. Şi au şi lovit în gura unii puşci turceşti, de au sfârmat-o. Şi au început a Şi au şi lovit în gura unii puşci turceşti, de au sfârmat-o. Şi au început a bate în corturile turcilor, cât şi boldul de la cortul împăratului l-au sfărmat. bate în corturile turcilor, cât şi boldul de la cortul împăratului l-au sfărmat. Deci n-au mai putut sta turcii întru acel vârvu de munte, de unde ave Deci n-au mai putut sta turcii întru acel vârvu de munte, de unde ave cetatea nevoie, ce numai le-au căutat a să da în laturi de La acel locu.cetatea nevoie, ce numai le-au căutat a să da în laturi de La acel locu.

Iară Ştefan-vodă, mergând de la Cetatea Neamţului în sus pre Moldova, au Iară Ştefan-vodă, mergând de la Cetatea Neamţului în sus pre Moldova, au mărsu pe la Voroneţ, unde trăie un părinte sihastru, pre anume Daniil. Şi mărsu pe la Voroneţ, unde trăie un părinte sihastru, pre anume Daniil. Şi bătând Ştefan-vodă în uşa sihastrului, să-i descuie, au răspunsu sihastrul să bătând Ştefan-vodă în uşa sihastrului, să-i descuie, au răspunsu sihastrul să aştepte Ştefan-vodă afară pănâ ş-a istovi ruga. Şi după ce ş-au istovit sihastrul aştepte Ştefan-vodă afară pănâ ş-a istovi ruga. Şi după ce ş-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat în chilie pre Ştefan-vodă. Şi s-au ispovedit Ştefan-vodă la ruga, l-au chemat în chilie pre Ştefan-vodă. Şi s-au ispovedit Ştefan-vodă la dânsul. Şi-au întrebat Ştefan-vodă pre sihastru ce va mai face, că nu poate să dânsul. Şi-au întrebat Ştefan-vodă pre sihastru ce va mai face, că nu poate să să mai bată cu turcii: închina-va ţara la turci, au ba? Iar sihastrul au dzis să nu să mai bată cu turcii: închina-va ţara la turci, au ba? Iar sihastrul au dzis să nu o închine, că războiul este a lui, numai, după ce va izbândi, să facă o mănăstire o închine, că războiul este a lui, numai, după ce va izbândi, să facă o mănăstire acolo, în numele Sfântului Gheorghie, să fie hramul bisericii. Deci au şi purces acolo, în numele Sfântului Gheorghie, să fie hramul bisericii. Deci au şi purces Ştefan-vodă în sus pe la Cernăuţi şi pre la Hotin şi au strânsu oaste, feliuri de Ştefan-vodă în sus pe la Cernăuţi şi pre la Hotin şi au strânsu oaste, feliuri de feliuri de oameni. Şi au purces în gios. Iar turcii, înţălegând că va să vie feliuri de oameni. Şi au purces în gios. Iar turcii, înţălegând că va să vie Ştefan-vodă cu oaste în gios, au lăsat şi ei Cetatea Neamţului de a o mai bate şi Ştefan-vodă cu oaste în gios, au lăsat şi ei Cetatea Neamţului de a o mai bate şi au început a fugi spre Dunăre. Iar Ştefan-vodă au început a-i goni în urmă şi a-i au început a fugi spre Dunăre. Iar Ştefan-vodă au început a-i goni în urmă şi a-i bate, până i-au trecut de Dunăre. Şi întorchându-s-înapoi Ştefan-vodă, s-au bate, până i-au trecut de Dunăre. Şi întorchându-s-înapoi Ştefan-vodă, s-au apucat de au făcut mănăstirea Voroneţul. Şi au pus hramul bisericii Sfântul apucat de au făcut mănăstirea Voroneţul. Şi au pus hramul bisericii Sfântul Gheorghie.Gheorghie.

5. Ştefan-vodă cel Bun, când s-au bătut cu Hroit ungurul, precum 5. Ştefan-vodă cel Bun, când s-au bătut cu Hroit ungurul, precum dzicu unii la Caşen, iar letopisăţul scrie că s-au bătut la Şcheie pe Şiretiu, au dzicu unii la Caşen, iar letopisăţul scrie că s-au bătut la Şcheie pe Şiretiu, au fost cadzut calul cu Ştefan-vodă în razboiu. Iară un Purice aprodul i-au dat fost cadzut calul cu Ştefan-vodă în razboiu. Iară un Purice aprodul i-au dat calul lui. Şi nu pute în grabă încăleca Ştefan-vodă, fiind om micu. Şi au dzis calul lui. Şi nu pute în grabă încăleca Ştefan-vodă, fiind om micu. Şi au dzis Purice aprodul: «Doamne, eu mă voi face o moviliţă, şi vino de te sui pe mine şi Purice aprodul: «Doamne, eu mă voi face o moviliţă, şi vino de te sui pe mine şi încalecă». Şi s-au suit pe dânsul Ştefan-vodă şi au încălecat pre cal. Şi atunce încalecă». Şi s-au suit pe dânsul Ştefan-vodă şi au încălecat pre cal. Şi atunce au dzis Ştefan-vodâ: «Sărace Purece, de-oi scăpa eu şi tu, atunci ţi-i schim ba au dzis Ştefan-vodâ: «Sărace Purece, de-oi scăpa eu şi tu, atunci ţi-i schim ba numeli din Purice Movilă». Şi au dat Dumnedzeu şi au scăpat amândoi. Şi l-au numeli din Purice Movilă». Şi au dat Dumnedzeu şi au scăpat amândoi. Şi l-au şi făcut boier, armaş mare, pre Purece. Şi dintru acel Pureci aprodul s-au tras şi făcut boier, armaş mare, pre Purece. Şi dintru acel Pureci aprodul s-au tras neamul Movileştilor, de au agiunsu de au fost şi domni dintru acel neam. Dar şi neamul Movileştilor, de au agiunsu de au fost şi domni dintru acel neam. Dar şi aprodzii atunce nu era din oameni proşti, cum sunt acum, ce era tot ficiori de aprodzii atunce nu era din oameni proşti, cum sunt acum, ce era tot ficiori de boieri. Şi portul lor: era îmbrăcaţi cu şarvanele, cu cabaniţe. Aşe trebuie şi boieri. Şi portul lor: era îmbrăcaţi cu şarvanele, cu cabaniţe. Aşe trebuie şi acum să să afle sluţi, să slujească stăpânului, şi stăpânul să miluiască pre slugă acum să să afle sluţi, să slujească stăpânului, şi stăpânul să miluiască pre slugă aşe. aşe.

6. Când au aşedzat pace Ştefan-vodă cel Bun cu leşii, fiind Ion Tăutul 6. Când au aşedzat pace Ştefan-vodă cel Bun cu leşii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leşi. Şi au dăruit craiul lesescu Tăutului logofăt mare, l-au trimis sol la leşi. Şi au dăruit craiul lesescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijniţa, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuţii, Voloca. Vijniţa, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuţii, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leşescu Tăutului logofătului. Şi au Toate acestea le-au dăruit craiul leşescu Tăutului logofătului. Şi au pus hotar apa Cirimuşul, întru o duminică dimineaţa.pus hotar apa Cirimuşul, întru o duminică dimineaţa.

7. Ştefan-vodă cel Bun, vrând să margă la biserică întru o duminică dimineaţa, 7. Ştefan-vodă cel Bun, vrând să margă la biserică întru o duminică dimineaţa, la liturghie, în târgu în Vasluiu, şi ieşind în polimari la curţile domneşti ce era la liturghie, în târgu în Vasluiu, şi ieşind în polimari la curţile domneşti ce era făcute de dânsul, au audzit un glas mare de om strigând să aducă boii la plug. făcute de dânsul, au audzit un glas mare de om strigând să aducă boii la plug. Şi mirandu-să ce om este acela să are duminica, şiŞi mirandu-să ce om este acela să are duminica, şiîndată au trimis în toate părţile, ca să-1 găsască pre acel om, să-i aducă la îndată au trimis în toate părţile, ca să-1 găsască pre acel om, să-i aducă la dânsul. Şi l-au aflat pre om în sus, pre apa Vasluiului, cale de patru ceasuri, dânsul. Şi l-au aflat pre om în sus, pre apa Vasluiului, cale de patru ceasuri, arând la o movilă ce să cheamă acum Movila lui Purcel. Că pe acel om încă îl arând la o movilă ce să cheamă acum Movila lui Purcel. Că pe acel om încă îl chema Purcel. Şi ducandu-1 pre acel om la Ştefan-vodă, l-au întrebatchema Purcel. Şi ducandu-1 pre acel om la Ştefan-vodă, l-au întrebatŞtefan-vodă: el au strigat aşe tare, şi pentru ce ară duminica? El au dzis că au Ştefan-vodă: el au strigat aşe tare, şi pentru ce ară duminica? El au dzis că au strigat el să aducă boii la plug, şi ară duminica, că este om sărac, şi într-altele strigat el să aducă boii la plug, şi ară duminica, că este om sărac, şi într-altele dzile n-au vrut frate-său să-i de plugul, şi acum duminica i-au dat. Deci dzile n-au vrut frate-său să-i de plugul, şi acum duminica i-au dat. Deci Ştefan-vodă au luat plugul fratelui celui bogat şi l-au dat fratelui celui săracu, Ştefan-vodă au luat plugul fratelui celui bogat şi l-au dat fratelui celui săracu, să fie a lui.să fie a lui.

8. Ştefan-vodă cel Bun şi cu fiiul său Bogdan-vodă, de multe ori au avut 8. Ştefan-vodă cel Bun şi cu fiiul său Bogdan-vodă, de multe ori au avut războaie cu leşii. Şi multe robii au făcut în Ţara Leşască, cât au pus pe Ieşi în războaie cu leşii. Şi multe robii au făcut în Ţara Leşască, cât au pus pe Ieşi în plug de-au şi arat cu dânşii, de au samănat ghindă, de au făcut dumbrăvi plug de-au şi arat cu dânşii, de au samănat ghindă, de au făcut dumbrăvi pentru pomenire, ca să nu să mai acolisască de Moldova:pentru pomenire, ca să nu să mai acolisască de Moldova:Dumbrava Roşie la Botăşeni şi Dumbrava Roşie la Cotnari şi Dumbrava Roşie Dumbrava Roşie la Botăşeni şi Dumbrava Roşie la Cotnari şi Dumbrava Roşie mai gios de Roman. Şi leşii încă nu tăgăduiescu, că scrie şi în cronica, în mai gios de Roman. Şi leşii încă nu tăgăduiescu, că scrie şi în cronica, în letopisăţul lor. Numai mă mier de Miron logofătul, cum au acoperit acest lucru letopisăţul lor. Numai mă mier de Miron logofătul, cum au acoperit acest lucru de nu l-au scris. Şi aşe vorbăscu oamenii, că, când au fostde nu l-au scris. Şi aşe vorbăscu oamenii, că, când au fostarând cu dânşii, cu leşii, i-au fost împungând cu strămurări le, ca pre boi, să arând cu dânşii, cu leşii, i-au fost împungând cu strămurări le, ca pre boi, să tragă. Iar ei să ruga să nu-i împungă, ce să-i bată cu biciuşcile, iar când îi tragă. Iar ei să ruga să nu-i împungă, ce să-i bată cu biciuşcile, iar când îi bate cu biciuşcile, ei să ruga să-i împungă.bate cu biciuşcile, ei să ruga să-i împungă.

9. Când au murit Ştefan-vodă cel Bun, au lăsat cuvânt fiiului său, lui 9. Când au murit Ştefan-vodă cel Bun, au lăsat cuvânt fiiului său, lui Bogdan-vodă, să închine ţara la turci, iar nu la alte neamuri, căci neamul Bogdan-vodă, să închine ţara la turci, iar nu la alte neamuri, căci neamul turcilor sunt mai înţălepţi şi mai puternici, că el nu o va pute ţine ţara cu turcilor sunt mai înţălepţi şi mai puternici, că el nu o va pute ţine ţara cu sabia, ca dânsul. sabia, ca dânsul.

10. După ce au luat Bogdan-vodă domnia, au şi triimis pre Tăutul 10. După ce au luat Bogdan-vodă domnia, au şi triimis pre Tăutul logofătul sol la turci, când au închinat ţara la turci. Şi aşe vorbăscu logofătul sol la turci, când au închinat ţara la turci. Şi aşe vorbăscu oamenii, că l-au pus viziriul de au şedzut înaintea viziriului pre macat, oamenii, că l-au pus viziriul de au şedzut înaintea viziriului pre macat, şi n-au fost având mestei la nădragi, că, trăgandu-i cibotile, numai cu şi n-au fost având mestei la nădragi, că, trăgandu-i cibotile, numai cu colţunicolţuni au fost încălţat. Şi dîndu-i cahfe, nu ştie cum o va be. Şi au au fost încălţat. Şi dîndu-i cahfe, nu ştie cum o va be. Şi au început a închina: „Să trăiască împăratul şi vizirul!”. Şi închinînd, au început a închina: „Să trăiască împăratul şi vizirul!”. Şi închinînd, au sorbit felegeanul, ca altă băutură.sorbit felegeanul, ca altă băutură.

1111. . Când au pus ţara întăi domnu pre Petru-vodă Rareş, el nu era acasă, ce să Când au pus ţara întăi domnu pre Petru-vodă Rareş, el nu era acasă, ce să tîmplase cu măjile lui la Gălăţi, la peşte. Şi au triimis boierii şi mitropolitul tîmplase cu măjile lui la Gălăţi, la peşte. Şi au triimis boierii şi mitropolitul haine scumpe domneşti şi carată domnească cu slujitori, unde l-ari întâmpina haine scumpe domneşti şi carată domnească cu slujitori, unde l-ari întâmpina să-1 aducă mai în grabă la scaon, să-1 puie domnu. Deci el, întorcându-să de la să-1 aducă mai în grabă la scaon, să-1 puie domnu. Deci el, întorcându-să de la Galaţi, au fost agiunsu la Docolina, de au mas acolo cu dzece cară, câte cu şase Galaţi, au fost agiunsu la Docolina, de au mas acolo cu dzece cară, câte cu şase boi carul, pline de peşte. Şi piste noapte au visat un vis, precum dealul cel di boi carul, pline de peşte. Şi piste noapte au visat un vis, precum dealul cel di cee parte de Bârlad şi dealul cel di-ncoaci era de aur, cu dumbrăvi cu totul. Şi cee parte de Bârlad şi dealul cel di-ncoaci era de aur, cu dumbrăvi cu totul. Şi tot sălta, giuca şi să pleca, să închina lui Rareş. Şi deşteptându-să din somnu tot sălta, giuca şi să pleca, să închina lui Rareş. Şi deşteptându-să din somnu dimineaţa, au apus visul argaţilor săi, celor ce era la cară. Iar argaţii au dzis: dimineaţa, au apus visul argaţilor săi, celor ce era la cară. Iar argaţii au dzis: «Bun vis ai visat, giupâne, că cum om sosi la Iaşi şi la Suceavă, cum om vinde «Bun vis ai visat, giupâne, că cum om sosi la Iaşi şi la Suceavă, cum om vinde peştile tot». Şi au şi îngiugat carăle dimineaţa, şi au purces Petru-vodă înaintea peştile tot». Şi au şi îngiugat carăle dimineaţa, şi au purces Petru-vodă înaintea carălor. Şi când s-au pogorât în vadul Docolinii, l-au şi întâmpinat gloata. Şi au carălor. Şi când s-au pogorât în vadul Docolinii, l-au şi întâmpinat gloata. Şi au început a i să închina şi a-1 îmbrăca cu haine domneşti. Iar el s-au zimbit a râde început a i să închina şi a-1 îmbrăca cu haine domneşti. Iar el s-au zimbit a râde şi au dzis că «de mult aşteptam eu una ca aceasta să vie». Şi când au purces de şi au dzis că «de mult aşteptam eu una ca aceasta să vie». Şi când au purces de acolo, argaţii lui au dzis: «Dar noi ce-om face, doamne, cu carăle cu peştile? » acolo, argaţii lui au dzis: «Dar noi ce-om face, doamne, cu carăle cu peştile? » Iar el au dzis: «Să fie carăle cu peşte, cu boi cu tot, a voastre. Şi viniţi după Iar el au dzis: «Să fie carăle cu peşte, cu boi cu tot, a voastre. Şi viniţi după mine, să vă fac cărţi de scuteală, să nu daţi nemică în dzilele mele».mine, să vă fac cărţi de scuteală, să nu daţi nemică în dzilele mele».

12. Petru-vodă Rareş, fugănd pin târg pin Piatră, şi gonindu-1 pietrenii, l-au 12. Petru-vodă Rareş, fugănd pin târg pin Piatră, şi gonindu-1 pietrenii, l-au fostagiungînd un popă. Şi au tras Petru-vodă înapoi în popă cu arcul şi l-au lovit fostagiungînd un popă. Şi au tras Petru-vodă înapoi în popă cu arcul şi l-au lovit cu săgeata în oblâncul şelii. Şi i-au dzis: «întoarce-te, popo, înapoi, nu-ţi lăsa cu săgeata în oblâncul şelii. Şi i-au dzis: «întoarce-te, popo, înapoi, nu-ţi lăsa liturghia nesfârşită. Iar după ce au vinit Petru-vodă domnu cu a doa domnie, au liturghia nesfârşită. Iar după ce au vinit Petru-vodă domnu cu a doa domnie, au scos ochii popii şi pietrenilor acelor ce l-au gonit şi le-au făcut şi blăstăm, scos ochii popii şi pietrenilor acelor ce l-au gonit şi le-au făcut şi blăstăm, afurisanie.afurisanie.

13. Petru-vodă Rareş, când era închis în cetatea Ciceului în Ţara 13. Petru-vodă Rareş, când era închis în cetatea Ciceului în Ţara Ungurească, ave nevoie de nemţi şi de unguri. Iar fiind doamna lui Ungurească, ave nevoie de nemţi şi de unguri. Iar fiind doamna lui sirboaică, de neamul Despoţilor, fată lui Despot crai, au scris o carte sirboaică, de neamul Despoţilor, fată lui Despot crai, au scris o carte sirbască la împăratul turcescu şi la viziriul, cu rugăminte. Şi au sirbască la împăratul turcescu şi la viziriul, cu rugăminte. Şi au slobodzit cartea pre oslobodzit cartea pre ofereastră gios din cetate. Şi au învăţat pre o slugă a lor, sirbu, ce ave, fereastră gios din cetate. Şi au învăţat pre o slugă a lor, sirbu, ce ave, să să ducă cu cartea la Poartă, la viziriul. Şi mergând sluga acee la să să ducă cu cartea la Poartă, la viziriul. Şi mergând sluga acee la Poartă, a lui Petru-vodă, au scris viziriul la unguri să-1 sloboadă pre Poartă, a lui Petru-vodă, au scris viziriul la unguri să-1 sloboadă pre Petru-vodă. Petru-vodă.

Şi după ce l-au slobodzit, s-au dus la Poartă. Iară după ce a-au dus Petru-Şi după ce l-au slobodzit, s-au dus la Poartă. Iară după ce a-au dus Petru-vodă la Poartă, aşe vorbăscu oamenii, că au grăit viziriul împăratului sâ-1 vodă la Poartă, aşe vorbăscu oamenii, că au grăit viziriul împăratului sâ-1 ierte şi să-1 puie iar domnu în Moldova. Iar împăratul au răspunsu că-i ierte şi să-1 puie iar domnu în Moldova. Iar împăratul au răspunsu că-i giurat, pănâ nu va trece cu calul preste dânsul, să nu-1 lăsă. Deci viziriul au giurat, pănâ nu va trece cu calul preste dânsul, să nu-1 lăsă. Deci viziriul au dzis că-i «pre lesne a plini măria ta giurământul». Şi l-au scos la cîmpu şi l-dzis că-i «pre lesne a plini măria ta giurământul». Şi l-au scos la cîmpu şi l-au culcat la pământ, învălit într-un harariu, şi l-au sărit împăratul de trii ori au culcat la pământ, învălit într-un harariu, şi l-au sărit împăratul de trii ori cu calul. Iar alţii dzicu că au şedzut supt un pod, şi împăratul au trecut de cu calul. Iar alţii dzicu că au şedzut supt un pod, şi împăratul au trecut de trii ori pe pod. Deci l-au îmbrăcat cu caftan, să fie iarăşi domnu în Moldova. trii ori pe pod. Deci l-au îmbrăcat cu caftan, să fie iarăşi domnu în Moldova. Deci cum au slujit mai pre urmă turcilor, scrie letopisăţul.Deci cum au slujit mai pre urmă turcilor, scrie letopisăţul.

14. Ilieş-vodă, ficiorul lui Petru-vodă, după ce s-au turcit, dzic să fie 14. Ilieş-vodă, ficiorul lui Petru-vodă, după ce s-au turcit, dzic să fie rămas o fată creştinădupă moartea lui. Şi au luat-o un grec mare, bogat, rămas o fată creştinădupă moartea lui. Şi au luat-o un grec mare, bogat, vestit la Poartă, anume Scarlat, carele şi sulgeria împărătească o ţine el. Şi vestit la Poartă, anume Scarlat, carele şi sulgeria împărătească o ţine el. Şi cine s-au născut dintru ace fată, mai gios arată la rândul sau.cine s-au născut dintru ace fată, mai gios arată la rândul sau.

15. Alexandru-vodă Lăpuşneanul, fiind domnu, au făcut mănăstirea 15. Alexandru-vodă Lăpuşneanul, fiind domnu, au făcut mănăstirea Slatina. Şi aşe dzicu oamenii că, trăind un săhastru acolo şi fiind un paltin, Slatina. Şi aşe dzicu oamenii că, trăind un săhastru acolo şi fiind un paltin, copaciu mare, unde este acum prestolul în oltariu, vide acel săhastru spre copaciu mare, unde este acum prestolul în oltariu, vide acel săhastru spre duminici şi spre alte dzile mari multe lumini întru acel paltin la vremea duminici şi spre alte dzile mari multe lumini întru acel paltin la vremea slujbii bisericii. Şi i s-au arătat Maica Precistă în vis şi i-au dzis să margă la slujbii bisericii. Şi i s-au arătat Maica Precistă în vis şi i-au dzis să margă la Alexandru-vodă, să-i facă mănăstirea. Şi mergând săhastrul la Alexandru-Alexandru-vodă, să-i facă mănăstirea. Şi mergând săhastrul la Alexandru-vodă, s-au îndemnat Alexandru-vodă de săhastru de au făcut mănăsti rea vodă, s-au îndemnat Alexandru-vodă de săhastru de au făcut mănăsti rea Slatina întru acel loc, unde au fost paltinul. Şi au adus şi capul Sfântului Slatina întru acel loc, unde au fost paltinul. Şi au adus şi capul Sfântului Grigorie Bogoslov, de stă până astădzi la sfânta mănăstire la Stalina, ferecat Grigorie Bogoslov, de stă până astădzi la sfânta mănăstire la Stalina, ferecat cu argint şi cu pietri scumpe.cu argint şi cu pietri scumpe.

16. Începerea lui Despot-vodă cum au fost de au agiunsu de au fost 16. Începerea lui Despot-vodă cum au fost de au agiunsu de au fost domnu. El n-au fost rudă lui Despot cel Mare, ce au fost slugă lui Despot. Şi domnu. El n-au fost rudă lui Despot cel Mare, ce au fost slugă lui Despot. Şi murind Despot, precum dzicu unii, la Veneţie, iar alţii dzicu că au murit la murind Despot, precum dzicu unii, la Veneţie, iar alţii dzicu că au murit la Râm, s-au sfătuit cu cele slugi să dzică că el este nepot lui Despot, şi să Râm, s-au sfătuit cu cele slugi să dzică că el este nepot lui Despot, şi să împartă ei averea a lui Despot, şi să-i de lui toate scrisorili câte au avut împartă ei averea a lui Despot, şi să-i de lui toate scrisorili câte au avut Despot cel Mare şi puţine din averea lui. Iar ceelaltă avere au împărţit-o Despot cel Mare şi puţine din averea lui. Iar ceelaltă avere au împărţit-o celelalte slugi. Şi aşe, mărturisind cătră veneţieni că-i este nepot lui Despot celelalte slugi. Şi aşe, mărturisind cătră veneţieni că-i este nepot lui Despot cel Mare, au credzut veneţienii că-i este nepot lui Despot. Şi n-au luat cel Mare, au credzut veneţienii că-i este nepot lui Despot. Şi n-au luat nemică din averili lui Despot veneţienii, ce toate averili lui Despot cel Mare nemică din averili lui Despot veneţienii, ce toate averili lui Despot cel Mare au împărţit-o slugile. Iar Despot ce au dzis că-i este nepot au luat numai au împărţit-o slugile. Iar Despot ce au dzis că-i este nepot au luat numai scrisorili şi hrisovul cel de la Carol, împăratul nemţăscu. Şi cu acele scrisori scrisorili şi hrisovul cel de la Carol, împăratul nemţăscu. Şi cu acele scrisori au făcut meştersug de au agiunsu de au fost domnu, precum scrie au făcut meştersug de au agiunsu de au fost domnu, precum scrie letopisăţul.letopisăţul.

17. De la a doa domnie a lui Alexandru-vodă Lăpusneanul au început domnii 17. De la a doa domnie a lui Alexandru-vodă Lăpusneanul au început domnii a să aşedza mai cu temei în scaon în Iaşi. Şi când au purces de la Poartă cu a a să aşedza mai cu temei în scaon în Iaşi. Şi când au purces de la Poartă cu a doa domnie, dzică să-1 fie învăţat turcii să taie boierii, să-i slăbască. Şi pe doa domnie, dzică să-1 fie învăţat turcii să taie boierii, să-i slăbască. Şi pe cuvântul viziriului au tăiat atâta mulţime de boieri, şi au triimis şi au ales din cuvântul viziriului au tăiat atâta mulţime de boieri, şi au triimis şi au ales din curteni de ţară, pre Racoviţăşti şi pre Sturdzeşti şi pre Bălşăşti şi pre alţii curteni de ţară, pre Racoviţăşti şi pre Sturdzeşti şi pre Bălşăşti şi pre alţii mulţi.mulţi.

18. Ieremie-vodă au fost pus multă avere la mănăstire la Suceviţă, într-18. Ieremie-vodă au fost pus multă avere la mănăstire la Suceviţă, într-un beciu supt curţile domneşti. Iară după moartea lui, vinit-au doamna cu un beciu supt curţile domneşti. Iară după moartea lui, vinit-au doamna cu ginerii ei din Ţara Leşască şi au luat ace avere toată, de s-au dus cu dânsa ginerii ei din Ţara Leşască şi au luat ace avere toată, de s-au dus cu dânsa de au făcut oaste în Ţara Leşască, şi au vinit în Moldova. Care staude au făcut oaste în Ţara Leşască, şi au vinit în Moldova. Care stautainele şi pănă astădzi deşarte, unde au fost ace avere.tainele şi pănă astădzi deşarte, unde au fost ace avere.

19. Când au bătut turcii pre Gaspar-vodă la Ţuţora, întrocându-să leşii 19. Când au bătut turcii pre Gaspar-vodă la Ţuţora, întrocându-să leşii înapoi, tăiat-au un tătar pre Jolcovschii, hatmanul leşescu, lângă Movilâu, înapoi, tăiat-au un tătar pre Jolcovschii, hatmanul leşescu, lângă Movilâu, precum scrie şi letopisăţul. Numai tătarul nu l-au ştiut că este Jolcovschii, precum scrie şi letopisăţul. Numai tătarul nu l-au ştiut că este Jolcovschii, hatmanul lesilor. Ce după ce l-au omorât, au găsit ceasornicul, înhatmanul lesilor. Ce după ce l-au omorât, au găsit ceasornicul, însân, de aur cu diiamanturi. Şi aflând tătarul că au fost hatmanul leşescu, să sân, de aur cu diiamanturi. Şi aflând tătarul că au fost hatmanul leşescu, să fie dzis tătarul acela că nu trebuieşte să trăiască omul în lume, dacă nu va fie dzis tătarul acela că nu trebuieşte să trăiască omul în lume, dacă nu va ave năroc, şi să fie giunghiiat sângur.ave năroc, şi să fie giunghiiat sângur.

20. Având Badul-vodă o fata din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, 20. Având Badul-vodă o fata din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, ieşind pre o fereastră din curţile domneşti din cetatea Hârlăului. Şi s-au ieşind pre o fereastră din curţile domneşti din cetatea Hârlăului. Şi s-au ascunsu în codru. Şi au făcut Radul-vodă năvod de oameni şi au găsit-o la ascunsu în codru. Şi au făcut Radul-vodă năvod de oameni şi au găsit-o la mijlocul codrului, la o fântănă ce sâ chema Fântâna Cerbului, lângă podul de mijlocul codrului, la o fântănă ce sâ chema Fântâna Cerbului, lângă podul de lut. Deci pre slugă l-au omorât, i-au tăiat capul, iar pre dansa au dat-o la lut. Deci pre slugă l-au omorât, i-au tăiat capul, iar pre dansa au dat-o la călugărie, de-au călugărit-o.călugărie, de-au călugărit-o.

21. Radul-vodă făcând nuntă cu fiiul său Alexandru-vodă, domnul 21. Radul-vodă făcând nuntă cu fiiul său Alexandru-vodă, domnul muntenescu, au luat pre fata lui Scarlat celui bogat de la Ţarigrad. Care să muntenescu, au luat pre fata lui Scarlat celui bogat de la Ţarigrad. Care să pomeneşte într-alt rând mai sus, că au ţinut Scarlat fata lui Ilieş-vodă celui pomeneşte într-alt rând mai sus, că au ţinut Scarlat fata lui Ilieş-vodă celui turcit. Şi având fata lui Scarlat albaţă pre un ochiu, n-au avutturcit. Şi având fata lui Scarlat albaţă pre un ochiu, n-au avutviiaţă bună cu Alexandru-vodă. Şi au trimis Scarlat ferman împărătescu de ş-viiaţă bună cu Alexandru-vodă. Şi au trimis Scarlat ferman împărătescu de ş-au luat fata de după Alexandru-vodă, de au dus-o la Ţarigrad, şi au dat-o au luat fata de după Alexandru-vodă, de au dus-o la Ţarigrad, şi au dat-o după un grammatic, anume Mavrocordat. Şi acel Mavrocordat au făcut pre după un grammatic, anume Mavrocordat. Şi acel Mavrocordat au făcut pre Ale xandru Ecsaporitul, şi Alexandru Ecsaporitul au făcut preAle xandru Ecsaporitul, şi Alexandru Ecsaporitul au făcut preNicolai-vodă, şi Nicolaie-vodă au făcut pre Constantin-vodă, careli au fost Nicolai-vodă, şi Nicolaie-vodă au făcut pre Constantin-vodă, careli au fost domnu aice la noi în Moldova în anii de la zidirea lumii 7242. Careli să trage domnu aice la noi în Moldova în anii de la zidirea lumii 7242. Careli să trage de pre strămoaşă-sa neam din domnii cei vechi moldoveneşti.de pre strămoaşă-sa neam din domnii cei vechi moldoveneşti.

22. Barnovschii-vodă mergând cu multă gloată de aice din ţară la 22. Barnovschii-vodă mergând cu multă gloată de aice din ţară la Poartă, cu mulţi boieri şi mazili şi curteni, şi cu di ceielalţi mai proşti, şi Poartă, cu mulţi boieri şi mazili şi curteni, şi cu di ceielalţi mai proşti, şi preoţi şi cu călugări, şi mergând pe drum şi poposind şi şedzind la masă, preoţi şi cu călugări, şi mergând pe drum şi poposind şi şedzind la masă, au început a strănuta Barnovschii-vodă des şi tare. Iar boierii carii eraau început a strănuta Barnovschii-vodă des şi tare. Iar boierii carii erala masă cu BamovBchii-vodă, după obicei: «Sănătos, doamne, şi pre voia la masă cu BamovBchii-vodă, după obicei: «Sănătos, doamne, şi pre voia mării talel». Iar pre urmă, vădzind că tot strănută, un boier să fie dzis: mării talel». Iar pre urmă, vădzind că tot strănută, un boier să fie dzis: Viermi, doamne». Şi cum i-au dzis «viermi, doamne, au şi tăcut de Viermi, doamne». Şi cum i-au dzis «viermi, doamne, au şi tăcut de strănutat.strănutat.

23. Când i-au tăiat capul lui Barnovschii-vodă, calul lui au şi început a 23. Când i-au tăiat capul lui Barnovschii-vodă, calul lui au şi început a sări, cât n-au mai putut să-1 ţie comisul în mână. Şi scapându-l din mană, sări, cât n-au mai putut să-1 ţie comisul în mână. Şi scapându-l din mană, pe loc au cădzut de au murit. Şi vădzind turcii, mult s-au mirat şi au pe loc au cădzut de au murit. Şi vădzind turcii, mult s-au mirat şi au dzis: «Nevi novat au fost acest om». Şi au cunoscut pre Barnovschii-vodă dzis: «Nevi novat au fost acest om». Şi au cunoscut pre Barnovschii-vodă turcii, că au fost drept, şi s-au căit pentru că l-au tăiat. Şi s-au giurat ca turcii, că au fost drept, şi s-au căit pentru că l-au tăiat. Şi s-au giurat ca să nu mai taie de acum domnu de Moldova. Numai letopisăţul de aceasta să nu mai taie de acum domnu de Moldova. Numai letopisăţul de aceasta nu scrie nimica. Iară oamenii aşe vorbescu, că au apucat unii dintru alţii.nu scrie nimica. Iară oamenii aşe vorbescu, că au apucat unii dintru alţii.

24. Vasilie-vodă, după ce au luat domnia de la Ţarigrad, s-au 24. Vasilie-vodă, după ce au luat domnia de la Ţarigrad, s-au rugat viziriului să lasă ţara de bir trii ani, şi al triili anu să de birul ţărâi rugat viziriului să lasă ţara de bir trii ani, şi al triili anu să de birul ţărâi o dată, şi pre turci pre carii or ave datorie în ţară să-i scoată, să nu o dată, şi pre turci pre carii or ave datorie în ţară să-i scoată, să nu supere oamenii. Şi i-au făcut pre voie viziriul. Şi după ce au vinit el în supere oamenii. Şi i-au făcut pre voie viziriul. Şi după ce au vinit el în ţară, la scaonul domniii, contăş cu soboli n-au îmbrăcat trii ani, ci numai ţară, la scaonul domniii, contăş cu soboli n-au îmbrăcat trii ani, ci numai cu hulpi. Şi pe dzi numai o mierţe de pâine să mânca şi doi berbeci şi o cu hulpi. Şi pe dzi numai o mierţe de pâine să mânca şi doi berbeci şi o ialoviţă la curtea domnească. Cheltuială puţină, mai mult de doi galbeni ialoviţă la curtea domnească. Cheltuială puţină, mai mult de doi galbeni pe dzi nu ieşie. Şi au făcut cărţi de slobodzie în toată ţara. Şi nemică din pe dzi nu ieşie. Şi au făcut cărţi de slobodzie în toată ţara. Şi nemică din ţară n-au luat pană nu s-au plinit trii ani. Numai din desetina şi din ţară n-au luat pană nu s-au plinit trii ani. Numai din desetina şi din mortasipii, din goştina şi din vamă ce lua să chivernisie. Iar pănă în trii mortasipii, din goştina şi din vamă ce lua să chivernisie. Iar pănă în trii ani s-au umplut ţara de oameni. Şi au scos atunce pre ţară fumărit, cîte ani s-au umplut ţara de oameni. Şi au scos atunce pre ţară fumărit, cîte un leu de casă. Şi au plinit atunce tustreli birurile de le-au trimis la un leu de casă. Şi au plinit atunce tustreli birurile de le-au trimis la Poartă. Şi încă au rămas şi lui Vasilie-vodă o mie de pungi de bani Poartă. Şi încă au rămas şi lui Vasilie-vodă o mie de pungi de bani dobândă. Atunce au triimis la Poartă poclon, de au mulţămit împăratului dobândă. Atunce au triimis la Poartă poclon, de au mulţămit împăratului şi viziriului şi altor turci mari, blane de spinări de soboli pentru bine ce şi viziriului şi altor turci mari, blane de spinări de soboli pentru bine ce au făcut de au aşteptat ţara. Care acest dar n-au fost nici de un folos au făcut de au aşteptat ţara. Care acest dar n-au fost nici de un folos ţărâi, că au rămas obicei de dă ţara baraiamlâc de atunce încoace în toţi ţărâi, că au rămas obicei de dă ţara baraiamlâc de atunce încoace în toţi anii. De mirat lucru este că au fost domnu Btrein şi nu au fost grabnic la anii. De mirat lucru este că au fost domnu Btrein şi nu au fost grabnic la lăcomie.lăcomie.

25. Tot atunce, când au vinit Vasilie-vodă în scaon, era nişte joimiri 25. Tot atunce, când au vinit Vasilie-vodă în scaon, era nişte joimiri moldoveni în Ţara Leşască şi prăda în multe rânduri ţara aceasta a moldoveni în Ţara Leşască şi prăda în multe rânduri ţara aceasta a Moldovii. Deci Vasilie-vodă scrie la leşi, să poroncească oamenilor Moldovii. Deci Vasilie-vodă scrie la leşi, să poroncească oamenilor săi celor de oaste să nu strice Ţara Moldovii. Iară leşii să mîntuie de săi celor de oaste să nu strice Ţara Moldovii. Iară leşii să mîntuie de cătrâ Vasilie-vodă şi dzice că nu sunt leşi, ce sunt moldoveni aceie cătrâ Vasilie-vodă şi dzice că nu sunt leşi, ce sunt moldoveni aceie ce pradă. Ce Vasilie-vodă, vădzind că-i dau acel răspunsu de la leşi, ce pradă. Ce Vasilie-vodă, vădzind că-i dau acel răspunsu de la leşi, au ales şi el puţintei moldoveni de ai lui şi au strigat în lefe oameni au ales şi el puţintei moldoveni de ai lui şi au strigat în lefe oameni de oaste slujitori şi i-au pornit a prăda în Ţara Leşască. Deci de oaste slujitori şi i-au pornit a prăda în Ţara Leşască. Deci moldovenii cei din Ţara Leşască ce strica şi prăda aice în ţară, moldovenii cei din Ţara Leşască ce strica şi prăda aice în ţară, vâdzind aşe, au vinit toţi la Vasilie-vodă de s-au închinat. Şi au vâdzind aşe, au vinit toţi la Vasilie-vodă de s-au închinat. Şi au început şi ei a prăda în Ţara Leşască. Apoi leşii, văzindu aşe, au început şi ei a prăda în Ţara Leşască. Apoi leşii, văzindu aşe, au început să scrie cu bănat la Vasilie-vodă, iar Vasilie-vodă început să scrie cu bănat la Vasilie-vodă, iar Vasilie-vodă răspundzind: «Ceie răspundzind: «Ceie ce ce prăda ţara me aceie pradă şi ţara voastră. Şi prăda ţara me aceie pradă şi ţara voastră. Şi nu au ţinut aice pre mult ace gâlceava, şi s-au aşedzat cu leşii nu au ţinut aice pre mult ace gâlceava, şi s-au aşedzat cu leşii Vasilie-vodă. Şi pre joimirii aceie i-au aşedzat la margine slujitori. Vasilie-vodă. Şi pre joimirii aceie i-au aşedzat la margine slujitori. Numai pre doi, trii, ce era mai căpetenii, neaşedzindu-să, i-au Numai pre doi, trii, ce era mai căpetenii, neaşedzindu-să, i-au omorât. Şi apoi s-au făcut bună pace.omorât. Şi apoi s-au făcut bună pace.

26.26. La domnia lui Vasilie-vodă rămăsese o beizade a La domnia lui Vasilie-vodă rămăsese o beizade a Radului-vodă, tânăr. Şi au fost avut Radul-vodă un turcu mare Radului-vodă, tânăr. Şi au fost avut Radul-vodă un turcu mare priieten la Poartă. Şi să ruga acel turcu viziriului totdeauna pentru priieten la Poartă. Şi să ruga acel turcu viziriului totdeauna pentru acel beizade a Radului-vodă, să-1 facă domnu în Moldova în locul lui acel beizade a Radului-vodă, să-1 facă domnu în Moldova în locul lui Vasilie-vodă. Şi poroncind viziriul să-1 aducă să-1 facă domnu, au Vasilie-vodă. Şi poroncind viziriul să-1 aducă să-1 facă domnu, au dzis că-i pre tânăr, dacă l-au vădzut viziriul. Şi au dzis turcului să dzis că-i pre tânăr, dacă l-au vădzut viziriul. Şi au dzis turcului să mai aştepte vreo doi, trii ani, şi apoi 1-a face domnu la Moldova. Şi mai aştepte vreo doi, trii ani, şi apoi 1-a face domnu la Moldova. Şi au trimis pre acel turcu la Moldova viziriul cu o treabă, şi să vadă şi au trimis pre acel turcu la Moldova viziriul cu o treabă, şi să vadă şi pre Vasilie-vodă şi ţara cum este. Iară Vasilie-vodă oblicisă, pentru pre Vasilie-vodă şi ţara cum este. Iară Vasilie-vodă oblicisă, pentru acel turcu, că-i este nepriietin şi-i este strica tă domnia despre acel acel turcu, că-i este nepriietin şi-i este strica tă domnia despre acel turcu. Şi au şi răpedzit la Galaţi, şi i-au ieşit mulţime de slujitori turcu. Şi au şi răpedzit la Galaţi, şi i-au ieşit mulţime de slujitori înainte, şi la Bârlad, şi la Vasluiu, şi la Scânteie, şi la Iaşi încă şi mai înainte, şi la Bârlad, şi la Vasluiu, şi la Scânteie, şi la Iaşi încă şi mai mulţi slujitori. Şi la drum au poroncit şi i-au ieşit mulţime de plugari mulţi slujitori. Şi la drum au poroncit şi i-au ieşit mulţime de plugari şi ţară înainte, de-i vide turcul. Şi cum au sosit la gazdă în Iaşi, cum şi ţară înainte, de-i vide turcul. Şi cum au sosit la gazdă în Iaşi, cum i-au trimis Vasilie-vodă cinci mii de galbeni dei-au trimis Vasilie-vodă cinci mii de galbeni de aur. aur.

Şi apoi, după ce s-au împreonat cu Vasilie-vodă, poronca ce au avut acel Şi apoi, după ce s-au împreonat cu Vasilie-vodă, poronca ce au avut acel turcu îndată au plinit. Şi stând la vorbă cu turcul, Vasilie-vodă au spus turcu îndată au plinit. Şi stând la vorbă cu turcul, Vasilie-vodă au spus povestea cum că el ştie că i-i domnia stricată despre dânsul. Şi i-au mai povestea cum că el ştie că i-i domnia stricată despre dânsul. Şi i-au mai dăruit şi atunce la purces cinci mii de galbeni de aur. Şi după ce au dăruit şi atunce la purces cinci mii de galbeni de aur. Şi după ce au purces turcul, pe drum i-au mai trimis şi alte cinci mii de galbeni de aur. purces turcul, pe drum i-au mai trimis şi alte cinci mii de galbeni de aur. Iar când au agiunsu turcul la Ţarigrad, i-au mai dat alte cinci mii de Iar când au agiunsu turcul la Ţarigrad, i-au mai dat alte cinci mii de galbeni de aur, carii s-au făcut preste tot doaodzăci de mii de galbeni de galbeni de aur, carii s-au făcut preste tot doaodzăci de mii de galbeni de aur. Iar după ce au mărsu turcul la viziriul de s-au împreunat, aur. Iar după ce au mărsu turcul la viziriul de s-au împreunat, întrebându-1 viziriul de Vasilie-vodă, au început turcul a dzice viziriului: întrebându-1 viziriul de Vasilie-vodă, au început turcul a dzice viziriului: «Bine ai nemerit, măria ta, de nu te-ai grăbit să-1 mazileşti pre acel «Bine ai nemerit, măria ta, de nu te-ai grăbit să-1 mazileşti pre acel domnu harnic şi de treabă şi putincios. Că este mulţime de oameni în ţara domnu harnic şi de treabă şi putincios. Că este mulţime de oameni în ţara lui, şi de l-ai fi mazilit, s-ar fi făcut mare greşală, că are nişte slujitori lui, şi de l-ai fi mazilit, s-ar fi făcut mare greşală, că are nişte slujitori mulţi şi ţară cu putere mare, şi poate s-ar fi hainitu şi ar fi vinit şi el la o mulţi şi ţară cu putere mare, şi poate s-ar fi hainitu şi ar fi vinit şi el la o peire. Şi acmu el peire. Şi acmu el ştie ştie că vei măria ta să-1 mazileşti şi să pui domnu pre că vei măria ta să-1 mazileşti şi să pui domnu pre ficiorul Radului-vodă, şi este în grije. Deci de vei socoti măria ta, să faci ficiorul Radului-vodă, şi este în grije. Deci de vei socoti măria ta, să faci surgun pre ficiorul Radului-vodâ, să audă Vasilie-vodă, surgun pre ficiorul Radului-vodâ, să audă Vasilie-vodă, şi şi atunce îi va ieşi atunce îi va ieşi grija». Deci viziriul îndată au poroncit de l-au făcut surgun, şi s-au grija». Deci viziriul îndată au poroncit de l-au făcut surgun, şi s-au tâmplat de au murit ficiorul Radului-vodă în surgunie. Şi s-au mântuit tâmplat de au murit ficiorul Radului-vodă în surgunie. Şi s-au mântuit Vasilie-vodă cu doaodzăci de mii de galbeni de aur şi au rămas în pace. Vasilie-vodă cu doaodzăci de mii de galbeni de aur şi au rămas în pace. Aşe ţin turcii prieteşugul, pentru voia banilor.Aşe ţin turcii prieteşugul, pentru voia banilor.

27. Vasilie-vodă, aproape de mazilie, au greşit lui Dumnedzeu, că 27. Vasilie-vodă, aproape de mazilie, au greşit lui Dumnedzeu, că i s-au întunecat mintea spre lăcomie, de au stricat mănăstirea Putna, i s-au întunecat mintea spre lăcomie, de au stricat mănăstirea Putna, gândind că va găsi bani, şi n-au găsit. Şi s-au apucat să o facă de' nou gândind că va găsi bani, şi n-au găsit. Şi s-au apucat să o facă de' nou iarăşi precum au fost, şi nu i-au agiutat Dumnedzeu să o facă. Că au zidit-iarăşi precum au fost, şi nu i-au agiutat Dumnedzeu să o facă. Că au zidit-o numai din temelie din pământ pănă la ferestri, şi i-au luat Dumnedzeu o numai din temelie din pământ pănă la ferestri, şi i-au luat Dumnedzeu domnia. Că s-au sculat Gheorghie Ştefan logofătul cu oaste asupra lui şi l-domnia. Că s-au sculat Gheorghie Ştefan logofătul cu oaste asupra lui şi l-au scos din domnie. Iar plumbul cu careli au fost acoperită mănăstirea au scos din domnie. Iar plumbul cu careli au fost acoperită mănăstirea Putna l-au luat cazacii lui Timus, a ginerelui Vasilie-vodă, de l-au dus la Putna l-au luat cazacii lui Timus, a ginerelui Vasilie-vodă, de l-au dus la cetate la Suceavă, de au făcut glonţuri de puşcă, să apere cetatea Sucevii cetate la Suceavă, de au făcut glonţuri de puşcă, să apere cetatea Sucevii despre Gheorghie Ştefan-vodă. Ce ştiu că au apărat-o bine, că s-au despre Gheorghie Ştefan-vodă. Ce ştiu că au apărat-o bine, că s-au osăndit şi Timus pentru prada şi jacurile ce au făcut pe la sfintele osăndit şi Timus pentru prada şi jacurile ce au făcut pe la sfintele mănăstiri. Şi ş-au pus şi el capul de glonţu, precum scrie letopisăţul. Şi mănăstiri. Şi ş-au pus şi el capul de glonţu, precum scrie letopisăţul. Şi pre urmă au gătit mănăstirea Putna Gheorghie Ştefan-vodă, după ce au pre urmă au gătit mănăstirea Putna Gheorghie Ştefan-vodă, după ce au luat domnia, de este zidită precum să vede acu. luat domnia, de este zidită precum să vede acu.

28. După ce s-au dus Vasilie-vodă la Poartă, l-au închis turcii în 28. După ce s-au dus Vasilie-vodă la Poartă, l-au închis turcii în Edicula. Şi-1 pârâe domnul muntenescu şi domnul moldovenescu şi Edicula. Şi-1 pârâe domnul muntenescu şi domnul moldovenescu şi Racoţi, craiul ungurescu, şi sta tare asupra lui, să-1 omoară împărăţia. Racoţi, craiul ungurescu, şi sta tare asupra lui, să-1 omoară împărăţia. Şi giuruie trii mii de pungi de bani. Iar Vasilie-vodă îş pierdusă toată Şi giuruie trii mii de pungi de bani. Iar Vasilie-vodă îş pierdusă toată nedejdea de viiaţă. Şi ş-au chemat toate slugile, cîte ave pre lângă nedejdea de viiaţă. Şi ş-au chemat toate slugile, cîte ave pre lângă dansul, acolo la Edicula şi ş-au împărţit toată averea lor. Şi le-au dzis, dansul, acolo la Edicula şi ş-au împărţit toată averea lor. Şi le-au dzis, de a peri, să fie averea acee a lor, iar de nu va peri, să i-o de iarăş de a peri, să fie averea acee a lor, iar de nu va peri, să i-o de iarăş înapoi. Şi-ş aştepta numai ceasul, să vie să-1 omoară. Iară atunce înapoi. Şi-ş aştepta numai ceasul, să vie să-1 omoară. Iară atunce viziriul au chemat pre toţi paşii de era la Poarta împărătească si au viziriul au chemat pre toţi paşii de era la Poarta împărătească si au sfătuit cu dânşii şi li-au spus cum dăruiescu trii mii de pungi de bani, sfătuit cu dânşii şi li-au spus cum dăruiescu trii mii de pungi de bani, ca să-1 omoară pre Vasilie-vodă. Şi toţi au sfătuit să-1 omoară, numai ca să-1 omoară pre Vasilie-vodă. Şi toţi au sfătuit să-1 omoară, numai unul dintre dânşii au dzis că mulţi bani sunt, dar la o împărăţie o leafă unul dintre dânşii au dzis că mulţi bani sunt, dar la o împărăţie o leafă nu agiungu bani şi nu sunt mulţi. Şi acest om poate-fi este trebuitoriu, nu agiungu bani şi nu sunt mulţi. Şi acest om poate-fi este trebuitoriu, de giuruiescu ei atâte pungi de bani să-1 omoară. Că acest om să de giuruiescu ei atâte pungi de bani să-1 omoară. Că acest om să cunoaşte că-i harnic. Şi poate să vie o vreme să trebuiască şi să cunoaşte că-i harnic. Şi poate să vie o vreme să trebuiască şi să slujască împărăţiii mai mult preţul decât trii mii de pungi de bani, slujască împărăţiii mai mult preţul decât trii mii de pungi de bani, îndzăcit decât giuruiescu ei. Şi grăind acel pase acel cuvănt, au lăsat îndzăcit decât giuruiescu ei. Şi grăind acel pase acel cuvănt, au lăsat toţi după cuvântul lui. Şi l-au iertat împărăţia pre Vasilii-vodă şi l-au toţi după cuvântul lui. Şi l-au iertat împărăţia pre Vasilii-vodă şi l-au slobodzit din Edicula. Şi după acee curund era să-1 puie domnu. Iar n-slobodzit din Edicula. Şi după acee curund era să-1 puie domnu. Iar n-au zăbăvit şi au murit.au zăbăvit şi au murit.

29. Gheorghie Ştefan-vodă, când eraboieriu, murindu-i 29. Gheorghie Ştefan-vodă, când eraboieriu, murindu-i giupâneasa, au rămas văduvoiu. Şi tâlnind o giupâneasă săracă, giupâneasa, au rămas văduvoiu. Şi tâlnind o giupâneasă săracă, frumoasă, tânără, anume Safta, de neamul Şoieştilor, au timpinat-o pe frumoasă, tânără, anume Safta, de neamul Şoieştilor, au timpinat-o pe drum mergând cu rădvanul la Iaşi. Şi au poprit radvanul cu sila, şi s-au drum mergând cu rădvanul la Iaşi. Şi au poprit radvanul cu sila, şi s-au suit fără de voia al în rădvan, şi au întorsu radvanul înapoi la casa lui. suit fără de voia al în rădvan, şi au întorsu radvanul înapoi la casa lui. Şi pre urmă au priimit şie şi s-au cununat cu dânsul, care au agiunsu Şi pre urmă au priimit şie şi s-au cununat cu dânsul, care au agiunsu de au fost şi doamnă.de au fost şi doamnă.

30. Gheorghii Ştefan-vodă, când era logofăt mare, au fost 30. Gheorghii Ştefan-vodă, când era logofăt mare, au fost şedzind odată în divan cu toiagul în gură. Iar lordachi Cantacuzino cel şedzind odată în divan cu toiagul în gură. Iar lordachi Cantacuzino cel bătrân, vel-visternic: «Ce dzici în fluier, dumneata, logofete? » Iar el bătrân, vel-visternic: «Ce dzici în fluier, dumneata, logofete? » Iar el au răspunsu: «Dzic în fluier, să mi să coboare caprile de la munte, şi au răspunsu: «Dzic în fluier, să mi să coboare caprile de la munte, şi nu mai vin». El au răspunsu în pildă, şi alţii nu s-au priceput. Că el nu mai vin». El au răspunsu în pildă, şi alţii nu s-au priceput. Că el aştepta ostile ungureşti să vie de preste munte.aştepta ostile ungureşti să vie de preste munte.

31. Gheorghie Ştetan-vodă trecând cu oaste ungureas ca prin Roman, să 31. Gheorghie Ştetan-vodă trecând cu oaste ungureas ca prin Roman, să scoată pre Vasilie-vodă din domnie, iar un bivolar bătrân al lui au ieşit scoată pre Vasilie-vodă din domnie, iar un bivolar bătrân al lui au ieşit înainte dintr-o cârcimă, fiind bat, în mijlocul târgului. Şi au început a râde înainte dintr-o cârcimă, fiind bat, în mijlocul târgului. Şi au început a râde şi a bate în palme şi a dzice: «Dragul badii, Ştefan-vodă, mai bine îţi şade şi a bate în palme şi a dzice: «Dragul badii, Ştefan-vodă, mai bine îţi şade în domnie decât în boierie. Aşe să mi te porţii» Iar Ştefan-vodă l-au în domnie decât în boierie. Aşe să mi te porţii» Iar Ştefan-vodă l-au întrebat: «Ce ţi-i voia, măi? » Iar bivolariul au dzis: «O bute de vin am întrebat: «Ce ţi-i voia, măi? » Iar bivolariul au dzis: «O bute de vin am neguţat şi n-am bani sa o plătescu, să beu pentru sănătatea mării tali şi a neguţat şi n-am bani sa o plătescu, să beu pentru sănătatea mării tali şi a oştii mării tali!» Atunce Ştefan-vodă s-au zîmbit a râde şi au dzis la oştii mării tali!» Atunce Ştefan-vodă s-au zîmbit a râde şi au dzis la şoltuzul: «Pas' să ţi-o plătească». Şi au marsu de au băut butea ce de vin şoltuzul: «Pas' să ţi-o plătească». Şi au marsu de au băut butea ce de vin toata, cu soţiile lui cu cine au fost, şi au plătit şoltuzul butea ce de vin.toata, cu soţiile lui cu cine au fost, şi au plătit şoltuzul butea ce de vin.

32. Gheorghie Ştefan-vodă, după ce au luat pre doam na lui Vasilii-32. Gheorghie Ştefan-vodă, după ce au luat pre doam na lui Vasilii-vodă din Suceavă la mana lui şi pre Ştefăniţă-vodă, pre fiiul său, l-au vodă din Suceavă la mana lui şi pre Ştefăniţă-vodă, pre fiiul său, l-au însămnat la nas puţintel, şi predoamna au vrut să-şi rîdă de dînsa. Ce însămnat la nas puţintel, şi predoamna au vrut să-şi rîdă de dînsa. Ce doamna lui Vasilii-vodă l-au probozit şi au început a-1 blăstăma şi a-1 doamna lui Vasilii-vodă l-au probozit şi au început a-1 blăstăma şi a-1 sudui şi a-i dzice dulău fără de obraz, cum nu să teme de Dumnedzeu, că sudui şi a-i dzice dulău fără de obraz, cum nu să teme de Dumnedzeu, că i-au fost domnu-său stăpân, şi i-au mâncat pita. Şi aşe i-au dat pace şi o i-au fost domnu-său stăpân, şi i-au mâncat pita. Şi aşe i-au dat pace şi o au trimis la Buciuleşti de au închis-o în curţile lui. Şi i-au luat averea şi au trimis la Buciuleşti de au închis-o în curţile lui. Şi i-au luat averea şi multă spaimă i-au făcut. multă spaimă i-au făcut.

33.Gheorghie Ştefan-vodă, după ce ai prinsu pre Toma vornicul 33.Gheorghie Ştefan-vodă, după ce ai prinsu pre Toma vornicul Cantacozino în Suceavă, l-au îmbunat pană a aduce pre frate-său lordachi Cantacozino în Suceavă, l-au îmbunat pană a aduce pre frate-său lordachi Cantacozino din Ţara Leşască, cu giurâmânt, de la Cameniţă. Şi apoi, Cantacozino din Ţara Leşască, cu giurâmânt, de la Cameniţă. Şi apoi, prindzind pre amândoi fraţii, i-au închis pre amândoi fraţii împreună cu prindzind pre amândoi fraţii, i-au închis pre amândoi fraţii împreună cu doamna lui Vasilii-vodă la Buciuleşti. Şi acolo multă groază le face, şi doamna lui Vasilii-vodă la Buciuleşti. Şi acolo multă groază le face, şi umbla noaptea cu luntrea pre apa Bistriţii, de-i spărie că-i vor răsturna în umbla noaptea cu luntrea pre apa Bistriţii, de-i spărie că-i vor răsturna în Bistriţă. Şi le-au luat tot ce-au avut, şi sate, şi haine, şi odoară, şi bucate, Bistriţă. Şi le-au luat tot ce-au avut, şi sate, şi haine, şi odoară, şi bucate, şi bani gata noaodzăci de mii de galbeni de aur ungureşti. Şi au trimis pre şi bani gata noaodzăci de mii de galbeni de aur ungureşti. Şi au trimis pre armaşul cel mare, pre Hăbăşescul, să-i omoară. Ce Hăbăşescul nu s-au armaşul cel mare, pre Hăbăşescul, să-i omoară. Ce Hăbăşescul nu s-au grăbit cu moartea. Şi au scris în doao rânduri Gheorghie Ştefan-vodă grăbit cu moartea. Şi au scris în doao rânduri Gheorghie Ştefan-vodă numai să-i omoare, şi tot n-au vrut să să grăbească să-i omoare. Iar al numai să-i omoare, şi tot n-au vrut să să grăbească să-i omoare. Iar al triile rînd, scriind Gheorghii Ştefan-vodă la amnaşul Hăbăşescul numai să-triile rînd, scriind Gheorghii Ştefan-vodă la amnaşul Hăbăşescul numai să-i omoară, şi stând cărţile gata pre masă, întru acel ceas au sosit un i omoară, şi stând cărţile gata pre masă, întru acel ceas au sosit un căpitan din Ţara Muntenească, anume Uşurelul, cu cărţi de la căpitan din Ţara Muntenească, anume Uşurelul, cu cărţi de la Constantin-vodă Băsărabă, domnu nou, poftind cu scrisoare pre Constantin-vodă Băsărabă, domnu nou, poftind cu scrisoare pre Gheorghie Ştefan-vodă să-i sloboadă pre acei doi boieri, sa nu-i omoară. Gheorghie Ştefan-vodă să-i sloboadă pre acei doi boieri, sa nu-i omoară.

. . Iar de-i va omorî, vor strica prieteşugul, şi să fie gata de războiu. Şi Iar de-i va omorî, vor strica prieteşugul, şi să fie gata de războiu. Şi Gheorghie Ştefan-vodă nu ştie nemică de moartea lui Matei-vodă. Că, cum Gheorghie Ştefan-vodă nu ştie nemică de moartea lui Matei-vodă. Că, cum au murit Matei-vodă, au şi rădicat domnu pre Constan tin-vodă slujitorii şi au murit Matei-vodă, au şi rădicat domnu pre Constan tin-vodă slujitorii şi boierii şi ţara. întru acel ceas au cădzut cu rugăminte Constantin boierii şi ţara. întru acel ceas au cădzut cu rugăminte Constantin postelnicul Cantacozino, frateli Tomii vornicului şi a lui Iordachi postelnicul Cantacozino, frateli Tomii vornicului şi a lui Iordachi vistiernicului, de au acris Constantin-vodă Băsărabă la Gheorghii Ştefan-vistiernicului, de au acris Constantin-vodă Băsărabă la Gheorghii Ştefan-vodă, precum s-au pomenit mai sus. Şi căpitanul acela, ce-au vinit cu vodă, precum s-au pomenit mai sus. Şi căpitanul acela, ce-au vinit cu cărţile, întru o dzi şi într-o noapte din Bucureşti au agiunau în Iaşi, i-au pus cărţile, întru o dzi şi într-o noapte din Bucureşti au agiunau în Iaşi, i-au pus muntenii numai de atunce, Uşurelul. Careli după acee multă milă au avut muntenii numai de atunce, Uşurelul. Careli după acee multă milă au avut de la Cantacozineşti. Şi aşe cu această tâmplare i-au iertat Gheor ghii de la Cantacozineşti. Şi aşe cu această tâmplare i-au iertat Gheor ghii Ştefan-vodă pre aceşti doi boieri şi li-au dat moşiile înapoi, iar altă nemică Ştefan-vodă pre aceşti doi boieri şi li-au dat moşiile înapoi, iar altă nemică nu le-au dat ce le luasă. nu le-au dat ce le luasă.

34. Gheorghii Ştefan-vodă, după ce s-au dus în Ţara Ungurească, 34. Gheorghii Ştefan-vodă, după ce s-au dus în Ţara Ungurească,

umblat-au pin multe părţi de loc, ca să-i de oaste, pe la nemţi, pe la Ieşi, pe umblat-au pin multe părţi de loc, ca să-i de oaste, pe la nemţi, pe la Ieşi, pe la Moscu, pe la şvedzi. Şi au dăruit împăratului moschicescu o cruce la Moscu, pe la şvedzi. Şi au dăruit împăratului moschicescu o cruce ferecată cu aur şi cu pietri scumpe de patru sute de pungi de aur de bani, ferecată cu aur şi cu pietri scumpe de patru sute de pungi de aur de bani, ca să-i de oaste, să vie în Moldova. Şi tot l-au purtat cu voroave şi nu i-au ca să-i de oaste, să vie în Moldova. Şi tot l-au purtat cu voroave şi nu i-au mai dat oaste, pană ce i s-au tamplat de au murit acolo la Moscu. Şi pe mai dat oaste, pană ce i s-au tamplat de au murit acolo la Moscu. Şi pe urmă i-au adus oasale lui în Moldova, în mănăstirea lui la Caşen, de l-au urmă i-au adus oasale lui în Moldova, în mănăstirea lui la Caşen, de l-au îngropat. îngropat.

35. Iară pre doamna lui Gheorghii Ştefan-vodă, pe Safta, ce o luasă 35. Iară pre doamna lui Gheorghii Ştefan-vodă, pe Safta, ce o luasă cu sila, precum s-au scris mai sus, o urfisa Gheorghii Ştefan-vodă, umblând cu sila, precum s-au scris mai sus, o urfisa Gheorghii Ştefan-vodă, umblând prin ţări streine, şi au triimis-o în ţară aice, pană a nu muri el. Şi el ş-au prin ţări streine, şi au triimis-o în ţară aice, pană a nu muri el. Şi el ş-au fost luat o slujnică ţiitoare dintru aceli ţări streine. Iar doamna Safta au fost luat o slujnică ţiitoare dintru aceli ţări streine. Iar doamna Safta au trăit aice în ţară cu multă vreme ai după moartea lui Gheorghii Ştefan-trăit aice în ţară cu multă vreme ai după moartea lui Gheorghii Ştefan-vodă.vodă.

36. Fost-au luat Iordachi Cantacozino şi Toma frate-său toate moşiile 36. Fost-au luat Iordachi Cantacozino şi Toma frate-său toate moşiile Ceaureştilor, pentru ace pradă ce le-au făcut Gheorghii Ştefan-vodă, cu Ceaureştilor, pentru ace pradă ce le-au făcut Gheorghii Ştefan-vodă, cu dreptate şi cu giudecată. Dar mai pre urmă s-au socotit Toma vornicul şi cu dreptate şi cu giudecată. Dar mai pre urmă s-au socotit Toma vornicul şi cu frate-său Iordachi visternicul de voia lor şi le-au dat iar la neamu-frate-său Iordachi visternicul de voia lor şi le-au dat iar la neamu-rile lui moşiile, la Ceaureşti, să le stăpânească. Iară Racoviţăştii, nu sa ştie rile lui moşiile, la Ceaureşti, să le stăpânească. Iară Racoviţăştii, nu sa ştie din ce pricină au fost luat şi eimoşii de-a Ceaureştilor atunce şi nu le-au din ce pricină au fost luat şi eimoşii de-a Ceaureştilor atunce şi nu le-au mai dat înapoi, care moşii din neamul Racoviţăştilor şi astădzi le ţin de le mai dat înapoi, care moşii din neamul Racoviţăştilor şi astădzi le ţin de le stâpânescustâpânescu, satul Roznovul şi alteli., satul Roznovul şi alteli.

37. Ghica-vodă, de neamul lui fiind arbănas, co pil tânăr au purces de la casa lui 37. Ghica-vodă, de neamul lui fiind arbănas, co pil tânăr au purces de la casa lui la Ţarigrad, să-ş găsască un stăpân să slujască. Şi cu dânsul s-au mai luat un la Ţarigrad, să-ş găsască un stăpân să slujască. Şi cu dânsul s-au mai luat un copil de turcu, iar sărac, din ostrovul Chiprului. Şi mergând amândoi copil de turcu, iar sărac, din ostrovul Chiprului. Şi mergând amândoi dempreună la Ţarigrad, multe vorbe bune au vor bit: de vor găsi pită, Bă să dempreună la Ţarigrad, multe vorbe bune au vor bit: de vor găsi pită, Bă să caute unul pre altul. Şi au dzis Ghica-voda: «Tu eşti turcu, poţi să agiungi să fii caute unul pre altul. Şi au dzis Ghica-voda: «Tu eşti turcu, poţi să agiungi să fii om mare, şi ce mi-i face pre mine atunce? » Iar turcul au dzis atunce: «De voi fi om mare, şi ce mi-i face pre mine atunce? » Iar turcul au dzis atunce: «De voi fi eu om mare, te voi face de vii fi mai mare în Chipru, giudecătoriu.» Şi mergând eu om mare, te voi face de vii fi mai mare în Chipru, giudecătoriu.» Şi mergând în Ţarigrad, s-auîn Ţarigrad, s-audespărţit unul de altul, să-ş caute stăpâni. Deci copilul cel de turcu au nemerit despărţit unul de altul, să-ş caute stăpâni. Deci copilul cel de turcu au nemerit la un agă, ce era de curtea împărătească. Şi au slujit aşe din stăpân în stăpân, la un agă, ce era de curtea împărătească. Şi au slujit aşe din stăpân în stăpân, pănă au agiunsu de era paşe. Şi fiind paşe sărac, ave un priietin musaip pănă au agiunsu de era paşe. Şi fiind paşe sărac, ave un priietin musaip împărăteacu. Şi merge totdeauna la vorbă acel musaip împărătescu. Şi pre acee împărăteacu. Şi merge totdeauna la vorbă acel musaip împărătescu. Şi pre acee vreme să tâmplasă de era multe zorbale în Ţarigrad, de nu să mai pute aşedza vreme să tâmplasă de era multe zorbale în Ţarigrad, de nu să mai pute aşedza Poarta. Deci Chiupruliolul au dzis cătră acel priietin musaip de casa Poarta. Deci Chiupruliolul au dzis cătră acel priietin musaip de casa împărătească: «De m-ar pune pre mine viziriu, aş potoli eu zorbaleli aceste». Iar împărătească: «De m-ar pune pre mine viziriu, aş potoli eu zorbaleli aceste». Iar împăratului i să suparasă cu zorbaleli, şi să miera ce va face, şi întreba sfat şi împăratului i să suparasă cu zorbaleli, şi să miera ce va face, şi întreba sfat şi pre unul şi pre altul. Şi aflând vreme acel musaip împărătescu, au pus pre unul şi pre altul. Şi aflând vreme acel musaip împărătescu, au pus împăratului că «este un paşe sărac, şi el dzice să-1 pui măria ta vizir, că a potoli împăratului că «este un paşe sărac, şi el dzice să-1 pui măria ta vizir, că a potoli toate gîlcevile aceste, pre careli îl cheamă Chiupruliolul, Deci împăratul îndată toate gîlcevile aceste, pre careli îl cheamă Chiupruliolul, Deci împăratul îndată l-au adus şi l-au pus viziriu. Şi cum l-au pus viziriu, îndată au şi pus şi au strigat l-au adus şi l-au pus viziriu. Şi cum l-au pus viziriu, îndată au şi pus şi au strigat oastea, şi pre de altă parte au început a tăie capetili celor vicleni, până i-au oastea, şi pre de altă parte au început a tăie capetili celor vicleni, până i-au spăriiat, de au aşedzat toate zorbaleli. Şi au rămas viziriu lăudat la turci, spăriiat, de au aşedzat toate zorbaleli. Şi au rămas viziriu lăudat la turci, precum s-au vădzut şi să vede şi pănă astădzi neamul lui.precum s-au vădzut şi să vede şi pănă astădzi neamul lui.

Iară Ghica-vodă, intrând în Ţarigrad, au nemerit la capichihăile moldoveneşti Iară Ghica-vodă, intrând în Ţarigrad, au nemerit la capichihăile moldoveneşti de au slujit, apoi au vinit la Moldo va cu neguţitorie, apoi la Vasilie-vodă, lipindu-de au slujit, apoi au vinit la Moldo va cu neguţitorie, apoi la Vasilie-vodă, lipindu-să de curte, fiind şi Vasilie-vodă tot de un neam, arbănaş. Şi vrând şi să de curte, fiind şi Vasilie-vodă tot de un neam, arbănaş. Şi vrând şi Dumnedzeu, au agiunsu de au fost capichihaie la Ţarigrad şi vornic mare aici în Dumnedzeu, au agiunsu de au fost capichihaie la Ţarigrad şi vornic mare aici în Moldova. Deci tîmplîndu-să atunce, laMoldova. Deci tîmplîndu-să atunce, la vremea lui Gheorghii Ştefan-vodă, de au vremea lui Gheorghii Ştefan-vodă, de au fost la Poartă au alţi boieri, viziriul vădzându-1 l-au şi cunoscut cine este. Iar fost la Poartă au alţi boieri, viziriul vădzându-1 l-au şi cunoscut cine este. Iar Ghica-vodă nu-1 cunoşte pre viziriul. Deci viziriul Chiu pruliolul au şi chemat pre Ghica-vodă nu-1 cunoşte pre viziriul. Deci viziriul Chiu pruliolul au şi chemat pre haznatariul lui şi i-au dzis în taină: Vedzi cel boieriu bătrân moldovan ce este la haznatariul lui şi i-au dzis în taină: Vedzi cel boieriu bătrân moldovan ce este la Divan ? Să-l iei şi să-l duci la odaia ta, pănă s-a rădica Divanul, şi apoi să-1 Divan ? Să-l iei şi să-l duci la odaia ta, pănă s-a rădica Divanul, şi apoi să-1 aduci la mine în taină cum trebuieşte». Iar Ghica-vodă, după ce îl luasă dintre aduci la mine în taină cum trebuieşte». Iar Ghica-vodă, după ce îl luasă dintre ceielalţi boieri, să spăriiasă tare, că nu ştie povestea ce este. Şi după ce s-au ceielalţi boieri, să spăriiasă tare, că nu ştie povestea ce este. Şi după ce s-au rădicat Divanul şi l-au adus la viziriul, l-au îndrebat viziriul ce om este şi de rădicat Divanul şi l-au adus la viziriul, l-au îndrebat viziriul ce om este şi de unde este, şi au dzis: «Cunoşti-mă pre mine, au ba?» Iar Ghica-voda s-au spus unde este, şi au dzis: «Cunoşti-mă pre mine, au ba?» Iar Ghica-voda s-au spus de unde este de locul lui, iar a cunoaşte pre viziriul nu-1 cunoate. de unde este de locul lui, iar a cunoaşte pre viziriul nu-1 cunoate.

Atunce viziriul Chiupruliolul s-au spus şi au dzis: «Ţii minte ce am Atunce viziriul Chiupruliolul s-au spus şi au dzis: «Ţii minte ce am vorbit când viniiam amândoi pre cale? » Şi au dzis: «De ai uitat tu, vorbit când viniiam amândoi pre cale? » Şi au dzis: «De ai uitat tu, dar eu n-am uitat, şi iată că te voi face domnu în Moldova; numai să dar eu n-am uitat, şi iată că te voi face domnu în Moldova; numai să taci mâlcom». Iar Ghica-vodă au şi marsu de i-au sărutat mâna şi s-au taci mâlcom». Iar Ghica-vodă au şi marsu de i-au sărutat mâna şi s-au rugat atunce pentru stăpânu-său, să-1 lasă să fie domnu, să nu-1 rugat atunce pentru stăpânu-său, să-1 lasă să fie domnu, să nu-1 măzilească. Iar vizitiul au răspunsu: «Acmu deodată îl las să fie, iar măzilească. Iar vizitiul au răspunsu: «Acmu deodată îl las să fie, iar mai pre urmă cuvântul mieu gios nu l-oi lăsa, ce te voi face pre tine», mai pre urmă cuvântul mieu gios nu l-oi lăsa, ce te voi face pre tine», Şi pre urmă, chemând la Poartă pre Gheorghii Ştefan-vodă, şi Şi pre urmă, chemând la Poartă pre Gheorghii Ştefan-vodă, şi nevrând Gheorghii Ştefan-vodă să margă, au pus pre Ghica-vodă nevrând Gheorghii Ştefan-vodă să margă, au pus pre Ghica-vodă domnu în Moldova, după cum scrie letopisăţul. Aşe au fost povestea domnu în Moldova, după cum scrie letopisăţul. Aşe au fost povestea ieşirii acestor doi oameni, Chiupruliului viziriului şi Ghicăi-vodă, că ieşirii acestor doi oameni, Chiupruliului viziriului şi Ghicăi-vodă, că unde este voia lui Dumnedzeu să biruiescu toate f irili omeneşti.unde este voia lui Dumnedzeu să biruiescu toate f irili omeneşti.

38. Ştefăniţă-vodă, ficiorul lui Vasilie-vodă, fiindu domnu tânăr 38. Ştefăniţă-vodă, ficiorul lui Vasilie-vodă, fiindu domnu tânăr dezmierdat şi inimos, de multe ori ieşind cu boierii la primblări, pune dezmierdat şi inimos, de multe ori ieşind cu boierii la primblări, pune de lua frîile din capeteli cailor boierilor şi le da chiot cailor, de cade de lua frîile din capeteli cailor boierilor şi le da chiot cailor, de cade boierii gios de-ş sfărma capetile, cît să îngrozise boierii a mai merge boierii gios de-ş sfărma capetile, cît să îngrozise boierii a mai merge cucudînsul cu cai buni la primblări.dînsul cu cai buni la primblări.

39.Ştefăniţă-vodă vrând odată să scoată fumărit pe ţară cîte 39.Ştefăniţă-vodă vrând odată să scoată fumărit pe ţară cîte şase orţi de casă, şi înainte vreme era obicei de da numai câte un leu şase orţi de casă, şi înainte vreme era obicei de da numai câte un leu de casă, iar Toma vornicul şi cu Iordachi, frate-său, Cantacozineştii de casă, iar Toma vornicul şi cu Iordachi, frate-său, Cantacozineştii nu-1 lăsa sa-1 scoată mai mult decât un leu şi-i dzice sa nu facă nu-1 lăsa sa-1 scoată mai mult decât un leu şi-i dzice sa nu facă obicei nou, că nu-i bine. Iar Ştefăniţă-vodă îndată s-au mâniiat şi au obicei nou, că nu-i bine. Iar Ştefăniţă-vodă îndată s-au mâniiat şi au scos hamgeriul şi s-au răpedzit să de într-înşii, şi ei au fugit din casă scos hamgeriul şi s-au răpedzit să de într-înşii, şi ei au fugit din casă afară. Măcar că acei boieri era greci, dar să pune tare pentru ţară şi afară. Măcar că acei boieri era greci, dar să pune tare pentru ţară şi pentru obicei nou sa nu să facă, cît obiceiele cele noao fac răsipă pentru obicei nou sa nu să facă, cît obiceiele cele noao fac răsipă ţărilor şi peire domnilor.ţărilor şi peire domnilor.

40. Audzind aceste fapte răle Vasilie-vodă, tată-său, la Tarigrad, 40. Audzind aceste fapte răle Vasilie-vodă, tată-său, la Tarigrad, nu-i pare bine şi-i scrie de multe ori să să lasă. Şi de nu ar fi murit, nu-i pare bine şi-i scrie de multe ori să să lasă. Şi de nu ar fi murit, era numai sa-1 scoată din domnie pre fiiul său, să vie el domnu în era numai sa-1 scoată din domnie pre fiiul său, să vie el domnu în Moldova, că cunoşte că nu va procopsi fiiul său în domnie, Ştefăniţă-Moldova, că cunoşte că nu va procopsi fiiul său în domnie, Ştefăniţă-vodă.vodă.

41. Era un boier, anume Neculai Milescul Spătariul, de la Vaslui de moşia 41. Era un boier, anume Neculai Milescul Spătariul, de la Vaslui de moşia lui, pre învăţat şi cărturar, şi ştie multe limbi: elineşte, sloveneşte, lui, pre învăţat şi cărturar, şi ştie multe limbi: elineşte, sloveneşte, greceşte şi turceşte. Şi era mândru şi bogat, şi umbla cu povodnici înainte greceşte şi turceşte. Şi era mândru şi bogat, şi umbla cu povodnici înainte domneşti, cu buzdugane şi cu paloşe, cu soltare tot sirma la cai. Şi lui domneşti, cu buzdugane şi cu paloşe, cu soltare tot sirma la cai. Şi lui Ştefăniţă-vodă îi era pre drag, şi-1 ţine pre bine, şi tot la masă îl pune, şi Ştefăniţă-vodă îi era pre drag, şi-1 ţine pre bine, şi tot la masă îl pune, şi să giuca în cărţi cu dînsul, şi la sfaturi, că era atunce grammatic la să giuca în cărţi cu dînsul, şi la sfaturi, că era atunce grammatic la dânsul. Iar când au fost odată, nu s-au săturat de bine şi de cinstea ce ave dânsul. Iar când au fost odată, nu s-au săturat de bine şi de cinstea ce ave la Ştefăniţă-vodă, ce au sedzut şi au scris nişte cărţi viclene, şi le-au pus la Ştefăniţă-vodă, ce au sedzut şi au scris nişte cărţi viclene, şi le-au pus într-un băţu sfredelit, şi le-au trimis la Constantin-vodă cel Bătrân într-un băţu sfredelit, şi le-au trimis la Constantin-vodă cel Bătrân Băsărabă în Ţara Leşască, ca să să rădice de acolo cu oşti, să vie să Băsărabă în Ţara Leşască, ca să să rădice de acolo cu oşti, să vie să scoată pre Ştefăniţă-vodă din domnie. Iar Constantin-vodă n-au vrut să să scoată pre Ştefăniţă-vodă din domnie. Iar Constantin-vodă n-au vrut să să apuce de acele lucruri ce-i scrie, ce s-au sculat şi au trimis băţul acel apuce de acele lucruri ce-i scrie, ce s-au sculat şi au trimis băţul acel sfredelit cu «arţi cu tot înapoi la Ştefăniţă-vodă, de le-au dat. Deci sfredelit cu «arţi cu tot înapoi la Ştefăniţă-vodă, de le-au dat. Deci Ştefăniţă-vodă, cum au vădzut băţul cu cărţile, s-au pre mîniet şi l-au şi Ştefăniţă-vodă, cum au vădzut băţul cu cărţile, s-au pre mîniet şi l-au şi adus pre acel Nicolai Milescul înaintea lui, în casa ce mică, şi au pus pre adus pre acel Nicolai Milescul înaintea lui, în casa ce mică, şi au pus pre călău de i-au tăiat nasul. Scoţând Ştefăniţă-vodă în grabă hamgeriul lui călău de i-au tăiat nasul. Scoţând Ştefăniţă-vodă în grabă hamgeriul lui din brâu, au dat de i-au tăiat călăul nasul. Şi n-au vrut să-l lasă pe călău din brâu, au dat de i-au tăiat călăul nasul. Şi n-au vrut să-l lasă pe călău să-i taie nasul cu cuţitul lui de călău, ce cu hemgeriul lui Ştefăniţă-vodă i-să-i taie nasul cu cuţitul lui de călău, ce cu hemgeriul lui Ştefăniţă-vodă i-au tăiat nasul. După acee, Nicolai Cîrnul au fugit în Ţara Nemţască şi au au tăiat nasul. După acee, Nicolai Cîrnul au fugit în Ţara Nemţască şi au găsit acolo un doftor, de-i tot slobodzie sîngeli din obraz, şi-1 boţie la nas, găsit acolo un doftor, de-i tot slobodzie sîngeli din obraz, şi-1 boţie la nas, şi aşe din dzi în dzi sângele să închega, de i-au crescut nasul la locu, de s-şi aşe din dzi în dzi sângele să închega, de i-au crescut nasul la locu, de s-au tămăduit. Iar când au vinlt aice în ţară, la domniia lui Iliieş-vodă, au tămăduit. Iar când au vinlt aice în ţară, la domniia lui Iliieş-vodă, numai de abie s-au fost cunoscut nasul că-i tăiat. Numai tot n-au aşdzut în numai de abie s-au fost cunoscut nasul că-i tăiat. Numai tot n-au aşdzut în ţară mult, de ruşine, ce s-au dus la Moscu, la mareli împărat, la Alexii ţară mult, de ruşine, ce s-au dus la Moscu, la mareli împărat, la Alexii Mlhailovici, la tatăl marelui Petru împărat, carele au vinit la noi aice în Mlhailovici, la tatăl marelui Petru împărat, carele au vinit la noi aice în Moldova. Şi pentru învăţătura lui au fost terziman împăratului şi învăţa şi Moldova. Şi pentru învăţătura lui au fost terziman împăratului şi învăţa şi pre fiiul împăratului, pre Petru Alexievici, carte. Şi era la mare cinste şi pre fiiul împăratului, pre Petru Alexievici, carte. Şi era la mare cinste şi bogăţie. Şi l-au trimis împăratul Alexii Mihailovici sol la mareli împărat al bogăţie. Şi l-au trimis împăratul Alexii Mihailovici sol la mareli împărat al chitailor, de au zăbăvit la Chitai vreo doi, trii ani. Şi au avut acolo multă chitailor, de au zăbăvit la Chitai vreo doi, trii ani. Şi au avut acolo multă cinste şi dar de la mareli împărat la chitailor, şi multe lucruri de mirat au cinste şi dar de la mareli împărat la chitailor, şi multe lucruri de mirat au vădzut la ace împărăţie a chitailor. Şi l-au dăruit un blid plin de pietri vădzut la ace împărăţie a chitailor. Şi l-au dăruit un blid plin de pietri scumpe şi un diiamant ca un ou de porumbu. Şi întorcându-să pe drum scumpe şi un diiamant ca un ou de porumbu. Şi întorcându-să pe drum înapoi, s-au tîmplat de au murit împăratul Moscului, pre anume Alexii înapoi, s-au tîmplat de au murit împăratul Moscului, pre anume Alexii Mihailovici, iar senatorii de la Moscu i-au ieşit întru întîmpinare, şi i-au Mihailovici, iar senatorii de la Moscu i-au ieşit întru întîmpinare, şi i-au luat aceli daruri şi tot ce au avut, şi l-au făcut surgun la Sibir. luat aceli daruri şi tot ce au avut, şi l-au făcut surgun la Sibir.

Şi au şedzut câţiva ani surgun la Sibir.Iară mai pre urmă, radicîndu-să Şi au şedzut câţiva ani surgun la Sibir.Iară mai pre urmă, radicîndu-să Petru împărat, fiiul lui Alexii Mihailovici, carele au vinit aici în ţară, în Petru împărat, fiiul lui Alexii Mihailovici, carele au vinit aici în ţară, în Moldova, de s-au bătut cu turci la Prut, la Stănileşti, din gios de Huşi, în Moldova, de s-au bătut cu turci la Prut, la Stănileşti, din gios de Huşi, în ţinutul Falciiului, agiuns-au Cîrnul din Sibir cu cărţi la dînsul, la ţinutul Falciiului, agiuns-au Cîrnul din Sibir cu cărţi la dînsul, la împăratul Petru Alexievid, de i-au făcut ştire de toate ce-au făcut şi cum împăratul Petru Alexievid, de i-au făcut ştire de toate ce-au făcut şi cum este surgun.este surgun.

Atunce Petru Alexievici împărat îndată au chemat senatorii şi au Atunce Petru Alexievici împărat îndată au chemat senatorii şi au întrebat dzicînd: «Unde este dascălul mieu cel ce m-au învăţat carte? întrebat dzicînd: «Unde este dascălul mieu cel ce m-au învăţat carte? Acmu curund să-1 aduceţi». Şi îndată au răpedzit de olac şi l-au adus la Acmu curund să-1 aduceţi». Şi îndată au răpedzit de olac şi l-au adus la Petru Alexievici, împăratul Moscului, în stoliţă. Şi l-au întrebat ce-au Petru Alexievici, împăratul Moscului, în stoliţă. Şi l-au întrebat ce-au vădzut şi ce au păţit, şi i-au plătit lucrurile toate acele de la senatori ce-i vădzut şi ce au păţit, şi i-au plătit lucrurile toate acele de la senatori ce-i luasă, pănă la un cap de aţă, şi diiamantul cel mare. Şi Împăratul, după luasă, pănă la un cap de aţă, şi diiamantul cel mare. Şi Împăratul, după ce l-au vădzut, s-au mirat şi l-au dat în haznaoa ce împărătească, iar ce l-au vădzut, s-au mirat şi l-au dat în haznaoa ce împărătească, iar Cîrnului i-au dat optdzăci de pungi de bani. Şi l-au luat iară în dragoste Cîrnului i-au dat optdzăci de pungi de bani. Şi l-au luat iară în dragoste şi în milă şi l-au pus iar sfetnic.şi în milă şi l-au pus iar sfetnic.

Şi când au ras barbeli, împăratul, a moscalilor, atunce când s-au Şi când au ras barbeli, împăratul, a moscalilor, atunce când s-au schimbat portul, atunce sângur împăratul i-au ras barba cu mâna lui. Şi schimbat portul, atunce sângur împăratul i-au ras barba cu mâna lui. Şi au trăit Cîrnul pănă la a doa domnie a lui Mihai-vodă Racoviţă, şi atunce au trăit Cîrnul pănă la a doa domnie a lui Mihai-vodă Racoviţă, şi atunce au murit. Care mare cinste i-au făcut împăratul la moartea lui şi mare au murit. Care mare cinste i-au făcut împăratul la moartea lui şi mare părere de rău au avut după dânsul, că era trebuitoriu la aceli vremi.părere de rău au avut după dânsul, că era trebuitoriu la aceli vremi.

Rămas-au acelui Cîrnu ficiori şi nepoţi, şi au agiunsu unii de au fost Rămas-au acelui Cîrnu ficiori şi nepoţi, şi au agiunsu unii de au fost polcovnici spre slujba oştirii. Că să însurasă acolo, de luasă moscalcă. polcovnici spre slujba oştirii. Că să însurasă acolo, de luasă moscalcă. Şi s-au mai dus după dînsul de aice din Moldova trii nepoţi de frate, de Şi s-au mai dus după dînsul de aice din Moldova trii nepoţi de frate, de să aşedzase şi ei pe lîngă unchiu-său. Şi acele ave milă de la împărăţie, să aşedzase şi ei pe lîngă unchiu-său. Şi acele ave milă de la împărăţie, ei acolo au murit.ei acolo au murit.

42. Ştefăniţă-vodă dzicu unii că pentru vrăjmăşia lui şi 42. Ştefăniţă-vodă dzicu unii că pentru vrăjmăşia lui şi supărarea ce face boierilor, atunce la Tighine, la Bender, când s-au supărarea ce face boierilor, atunce la Tighine, la Bender, când s-au bolnăvit, să fie murit de otravă. Dar adevărul nu să ştie, că letopisăţul bolnăvit, să fie murit de otravă. Dar adevărul nu să ştie, că letopisăţul nu scrie nemică de acest lucru.nu scrie nemică de acest lucru.

Importanta marilor cronicari moldoveni Importanta marilor cronicari moldoveni Cronicarii au avut o mare importanta istorica, scrierile lor Cronicarii au avut o mare importanta istorica, scrierile lor

fiind surse extraordinare pentru aflarea trecutului romanilor.fiind surse extraordinare pentru aflarea trecutului romanilor. Grigore Ureche, in “Letopisetul Tarii Moldovei” infatiseaza Grigore Ureche, in “Letopisetul Tarii Moldovei” infatiseaza

evolutia tarii de la Dragos Voda si viata domnitorilor, pana la evolutia tarii de la Dragos Voda si viata domnitorilor, pana la Aron Voda. Aron Voda.

Cronica lui Ureche, ca si alte cronici, a ajuns la noi alterata Cronica lui Ureche, ca si alte cronici, a ajuns la noi alterata de interpolariile unor copisti, dintre care cei mai importanti au de interpolariile unor copisti, dintre care cei mai importanti au fost Simion Dascalul, Axinte Uricariul sifost Simion Dascalul, Axinte Uricariul si Mihail Calugarul, in Mihail Calugarul, in urma lor rezultand aproximativ 42 de copii. urma lor rezultand aproximativ 42 de copii.

Intr-una din aceste copii, cea a letopisetului lui Miron Costin, Intr-una din aceste copii, cea a letopisetului lui Miron Costin, acesta elogiaza actiunea lui Ureche, dar ii sanctioneaza pe acesta elogiaza actiunea lui Ureche, dar ii sanctioneaza pe Simion Dascalul si pe Axinte Uricariul, ale caror ‘adaosaturi’ Simion Dascalul si pe Axinte Uricariul, ale caror ‘adaosaturi’ sunt ‘ocari’, ‘basme’ de care trebuie sa se ia seama. sunt ‘ocari’, ‘basme’ de care trebuie sa se ia seama.

Ureche a prelucrat cronicile slavone si romanesti, completand Ureche a prelucrat cronicile slavone si romanesti, completand in special domnia lui Stefan cel Mare. Din acesta cauza, in special domnia lui Stefan cel Mare. Din acesta cauza, fagmentul ce reda epoca domniei acestuia este cel mai intins, el fagmentul ce reda epoca domniei acestuia este cel mai intins, el cuprinzand o treime din intraga cronica. Ureche ofera aici cuprinzand o treime din intraga cronica. Ureche ofera aici modelul unei epoci de glorie a Moldovei. Epoca lui Stefan cel modelul unei epoci de glorie a Moldovei. Epoca lui Stefan cel Mare este epoca eroica povestita lumii neeroice contemporane – Mare este epoca eroica povestita lumii neeroice contemporane – cronica transformandu-se astfel intr-o povestire digresiva.cronica transformandu-se astfel intr-o povestire digresiva.

Letopisetul Tarii Moldovei este prima cronica scrisa cu Letopisetul Tarii Moldovei este prima cronica scrisa cu intentii artistice, in care autorul da dovada de talent de intentii artistice, in care autorul da dovada de talent de povestitor si de portretist. Stilul sau este sententios, dese ori povestitor si de portretist. Stilul sau este sententios, dese ori vioi si abundant in proverbe, zicatori si expresii populare. In vioi si abundant in proverbe, zicatori si expresii populare. In opera lui se pot intalni, de asemenea, interogatia si exclamatia opera lui se pot intalni, de asemenea, interogatia si exclamatia retorica. Grigore Ureche inaugureaza forma simpla a naratiunii retorica. Grigore Ureche inaugureaza forma simpla a naratiunii istorice; el exprima necesitatea cartii de istorie in limba romana istorice; el exprima necesitatea cartii de istorie in limba romana si despre romani. si despre romani.

Constiinta acoperiri acestei lacune istorice il indeamna sa-si Constiinta acoperiri acestei lacune istorice il indeamna sa-si asume rolul de prim scriitor al unei cronici moldovenesti in asume rolul de prim scriitor al unei cronici moldovenesti in limba tarii. El este reprezentant al umanismului romansesc, limba tarii. El este reprezentant al umanismului romansesc, orientat de ideea latinitatii originale. El inventeaza scoala orientat de ideea latinitatii originale. El inventeaza scoala cronicarilor moldoveni si epica istoriei in limba romana. cronicarilor moldoveni si epica istoriei in limba romana.

Prin opera sa, cronicarul a oferit subiecte unor mari scriitori Prin opera sa, cronicarul a oferit subiecte unor mari scriitori ce aveau sa-i urmeze: Costache Negruzii va scrie “Alexandru ce aveau sa-i urmeze: Costache Negruzii va scrie “Alexandru Lapusneanu”, Vasile Alecsandri – “Despot Voda”, Barbu Lapusneanu”, Vasile Alecsandri – “Despot Voda”, Barbu Stefanescu Delavrancea – binecunoscutele “Trilogia Stefanescu Delavrancea – binecunoscutele “Trilogia Moldovei”, si “Apus de soare”, iar marele Mihail Sadoveanu va Moldovei”, si “Apus de soare”, iar marele Mihail Sadoveanu va uimi cu “Fratii Jderi”, “Soimii”, “Nicoara Potcoava” si altele. uimi cu “Fratii Jderi”, “Soimii”, “Nicoara Potcoava” si altele.

Ureche a adus in prim plan viziunea moralistica (prin care Ureche a adus in prim plan viziunea moralistica (prin care spunea ca istoria educa, nu numai informeaza despre trecut). spunea ca istoria educa, nu numai informeaza despre trecut). De asemenea, el utilizeaza tiparul narativ organizat pe nucleie, De asemenea, el utilizeaza tiparul narativ organizat pe nucleie, iar in opera lui, fiecare paragraf poarta un titlu ce anunta iar in opera lui, fiecare paragraf poarta un titlu ce anunta contintul, si aceste paragrafe se centreaza in jurul unui contintul, si aceste paragrafe se centreaza in jurul unui eveniment sau a unei persone istorice. Povestirea se realizeaza eveniment sau a unei persone istorice. Povestirea se realizeaza la personana a III-a. Se distinge, de asemenea, verosimilitatea, la personana a III-a. Se distinge, de asemenea, verosimilitatea, deoarece opera nu este fictiva, ci in ea se configureaza deoarece opera nu este fictiva, ci in ea se configureaza adevarul si cunoasterea. Letopisetul nu este o istorie traita, ci adevarul si cunoasterea. Letopisetul nu este o istorie traita, ci una evocata. In ansamblu, cronica are aspectul unei povestiri una evocata. In ansamblu, cronica are aspectul unei povestiri in tip mozaicat. in tip mozaicat.

Naratiunile lui Grigore Ureche, la fel ca si cele ale lui Ion Naratiunile lui Grigore Ureche, la fel ca si cele ale lui Ion Neculce urmeaza modelul popular, cu fraze scurte dominand Neculce urmeaza modelul popular, cu fraze scurte dominand coordonarea si respectand si topica partilor de propozitie, cu coordonarea si respectand si topica partilor de propozitie, cu epitetele si comparatiile de factura populara. Grigore Ureche a epitetele si comparatiile de factura populara. Grigore Ureche a intemeiat genul naratiunii simple de factura istorica. Textul sau intemeiat genul naratiunii simple de factura istorica. Textul sau atinge ceea ce numea Eugen Simion naratiunea pura, prin atinge ceea ce numea Eugen Simion naratiunea pura, prin precizie, linearitate si vigoarea relatarii. precizie, linearitate si vigoarea relatarii.

El stie ca istoria trebuie sa exprime fapte. Un spatiu intins este El stie ca istoria trebuie sa exprime fapte. Un spatiu intins este acordat domniei lui Stefan cel Mare, dupa cum am mai precizat acordat domniei lui Stefan cel Mare, dupa cum am mai precizat anterior, in momentele cele mai importante: cucerirea Chiliei si anterior, in momentele cele mai importante: cucerirea Chiliei si a Cetatii Albe, disputele cu Radu Voda, Lupta de la Razboieni – a Cetatii Albe, disputele cu Radu Voda, Lupta de la Razboieni – Podul Inalt, ridicarea manastirii Putna, conflictul cu regele Podul Inalt, ridicarea manastirii Putna, conflictul cu regele polon Albert, lucrarea Pocutia. Caracterul moralizator al polon Albert, lucrarea Pocutia. Caracterul moralizator al naratiunii este dovedit de autor prin atitudinea luata impotriva naratiunii este dovedit de autor prin atitudinea luata impotriva abuzurilor si crimelor savarsite de unii monarhi fara abuzurilor si crimelor savarsite de unii monarhi fara discernamant.discernamant.

Portretele lui Grigore Ureche sunt clasice, anunta trasaturile Portretele lui Grigore Ureche sunt clasice, anunta trasaturile fizice, apoi pe cele morale si faptele care le justifica pe cele din fizice, apoi pe cele morale si faptele care le justifica pe cele din urma. Cel mai reusit portret este al lui Stefan cel Mare, care isi urma. Cel mai reusit portret este al lui Stefan cel Mare, care isi dovedeste clasicismul prin impulsivitate, capacitatatile morale, dovedeste clasicismul prin impulsivitate, capacitatatile morale, harnicia si agerimea, arta militara, vitejia fara seaman, harnicia si agerimea, arta militara, vitejia fara seaman, capacitatea de jertfa si perseverenta in lupta, faptul ca se capacitatea de jertfa si perseverenta in lupta, faptul ca se incredea in victorie. incredea in victorie.

In ceea ce priveste dialogul, la Grigore Ureche sunt In ceea ce priveste dialogul, la Grigore Ureche sunt cunoscute dialogurile dintre Petru Rares ce se intorcea de la cunoscute dialogurile dintre Petru Rares ce se intorcea de la pescuit, si boierii care l-au intampinat, ca mostenitor al pescuit, si boierii care l-au intampinat, ca mostenitor al tronului, sau dialogul lui Alexandru Lapusneanu si cei patru tronului, sau dialogul lui Alexandru Lapusneanu si cei patru boieri.boieri.

“ “De neamul moldovenilor”, de Miron Costin, este conceputa De neamul moldovenilor”, de Miron Costin, este conceputa in stil umanist ca o opera de sinteza istorica si geografica in in stil umanist ca o opera de sinteza istorica si geografica in care se incadreaza etnogeneza romana (istoria poporului care se incadreaza etnogeneza romana (istoria poporului roman). In sprijinul idei originii romane, el aduce (dupa roman). In sprijinul idei originii romane, el aduce (dupa argumentele filosofice ale lui Ureche) si argumente arheologice argumentele filosofice ale lui Ureche) si argumente arheologice (valul lui Traian, inscriptii pe piarta, cetati vechi, monede, (valul lui Traian, inscriptii pe piarta, cetati vechi, monede, Columna lui Traian), etnografice (port, ceremonia ospatului, a Columna lui Traian), etnografice (port, ceremonia ospatului, a inmormantarii, similare cu cele ale romanilor) si argumente inmormantarii, similare cu cele ale romanilor) si argumente folclorice.folclorice.

Daca Grigore Ureche avusese ca sursa de inspiratie Letopisetul Daca Grigore Ureche avusese ca sursa de inspiratie Letopisetul lui Eustratie Dragos, Miron Costin nu are drept sursa decat lui Eustratie Dragos, Miron Costin nu are drept sursa decat propria memorie si surse externe pe care le enumera la inceputul propria memorie si surse externe pe care le enumera la inceputul cronicii. Scrierea cuprinde sapte capitole in care Miron Costin cronicii. Scrierea cuprinde sapte capitole in care Miron Costin impleteste date referitoare la Italia si la Imperiul Roman cu cele impleteste date referitoare la Italia si la Imperiul Roman cu cele privind situatia Daciei in momentul cuceririi ei de catre Traian, privind situatia Daciei in momentul cuceririi ei de catre Traian, astfel incat sa rezulte geneza poporului roman din contopirea astfel incat sa rezulte geneza poporului roman din contopirea dacilor cu romanii. dacilor cu romanii.

Cartea este o scriere privitoare la originile lumii izvorata din Cartea este o scriere privitoare la originile lumii izvorata din durerea inimii si din dorinta de a nu-si lasa neamul cu mare durerea inimii si din dorinta de a nu-si lasa neamul cu mare ocara, infundat de basmele interpolatorilor lui Ureche sau ale ocara, infundat de basmele interpolatorilor lui Ureche sau ale altor rau voitori. Este dorinta patriotului de a nu lasa istoria tarii altor rau voitori. Este dorinta patriotului de a nu lasa istoria tarii la cheremul unor neaveniti care murdaresc imaginea acestui la cheremul unor neaveniti care murdaresc imaginea acestui neam viteaz.neam viteaz.

Primul capitol al scrierii,“De Italia”, reprezinta o lucrare Primul capitol al scrierii,“De Italia”, reprezinta o lucrare geografica si etnografica a Italiei. In acest capitol, autorul isi geografica si etnografica a Italiei. In acest capitol, autorul isi asuma rolul de martor, el povestind sub forma unui memorandum, asuma rolul de martor, el povestind sub forma unui memorandum, ca si cand ar fi vizitat acele locrui. In al doilea capitol, “Pentru ca si cand ar fi vizitat acele locrui. In al doilea capitol, “Pentru imparatia Ramului”, prin valorificarea legaturilor privitoare la imparatia Ramului”, prin valorificarea legaturilor privitoare la intemeierea Romei se vorbeste despre formarea Imperiului roman intemeierea Romei se vorbeste despre formarea Imperiului roman si despre expansiunea lui. Al treilea capitol, “De Dachia”, si despre expansiunea lui. Al treilea capitol, “De Dachia”, infatisaza Dacia, patria stramosilor nostri, iar al patrulea capitol infatisaza Dacia, patria stramosilor nostri, iar al patrulea capitol prezentand cuceriea si colonizarea Daciei de catre Traian si prezentand cuceriea si colonizarea Daciei de catre Traian si expansiunea romanilor in Asia si Africa. In urmatorul capitol se expansiunea romanilor in Asia si Africa. In urmatorul capitol se argumenteaza originea romana a poporului roman pe baza argumenteaza originea romana a poporului roman pe baza dovezilor arheologice, iar in al saselea se aduc si argumente dovezilor arheologice, iar in al saselea se aduc si argumente filologice si etnografice. Ultimul capitol incearca sa completeze filologice si etnografice. Ultimul capitol incearca sa completeze rastimpul dintre colonizarea Daciei si intemeierea Moldovei. rastimpul dintre colonizarea Daciei si intemeierea Moldovei. Scopurile pe care acest text le urmareste sunt, in primul rand, Scopurile pe care acest text le urmareste sunt, in primul rand, stabilirea imprejurarilor istorice care au determinat nasterea stabilirea imprejurarilor istorice care au determinat nasterea poporului roman, si demonstrarea latinitatii acestuia. poporului roman, si demonstrarea latinitatii acestuia.

““Biruit-au gandul” reprezinta o fraza emblematica ce reda spiritul celor Biruit-au gandul” reprezinta o fraza emblematica ce reda spiritul celor dedicati infloririi culturale nationale. Miron Costin are o atitudine plina de dedicati infloririi culturale nationale. Miron Costin are o atitudine plina de consideratie fata de Grigore Ureche, recunoscandu-i meritele si consideratie fata de Grigore Ureche, recunoscandu-i meritele si patriotismul. El combate falsurile celor doi interpolatori si face elogiul patriotismul. El combate falsurile celor doi interpolatori si face elogiul cartii, relevand importanta scrisului. Autorul reprezinta un moment cartii, relevand importanta scrisului. Autorul reprezinta un moment esential in evolutia naratiunii istorice romanesti, din care se va naste esential in evolutia naratiunii istorice romanesti, din care se va naste romanul istoric sadovenian “Nunta domnitei Ruxandra”. romanul istoric sadovenian “Nunta domnitei Ruxandra”.

Din traducerea costiniana se naste si tipul de povestitor meditativ din Din traducerea costiniana se naste si tipul de povestitor meditativ din opera lui Sadoveanu. Din punct de vedere artistic la Miron Costin se opera lui Sadoveanu. Din punct de vedere artistic la Miron Costin se deosebeste un patriotism de latura psihologica, spre deosebire de Ion deosebeste un patriotism de latura psihologica, spre deosebire de Ion Neculce, care se axeaza pe portretul anecdotic. Neculce, care se axeaza pe portretul anecdotic.

Cu o scriere mai dificila si mai culta decat cea a lui Grigore Ureche, Cu o scriere mai dificila si mai culta decat cea a lui Grigore Ureche, Miron Costin foloseste sintaxa si topica limbii latine, motiv pentru care Miron Costin foloseste sintaxa si topica limbii latine, motiv pentru care frazele sale sunt mai greoaie. frazele sale sunt mai greoaie.

Miron Costin reprezinta naratiunea istorica de tip anecdotic, dusa mai Miron Costin reprezinta naratiunea istorica de tip anecdotic, dusa mai tarziu la apogeu de Ion Neculce. Costin este primul nostru narator tarziu la apogeu de Ion Neculce. Costin este primul nostru narator meditativ. Spre deosebire de Ureche, scrisul lui nu mai este spontan si meditativ. Spre deosebire de Ureche, scrisul lui nu mai este spontan si trece printr-un proces semnificativ; acest process se realizeaza si pe linia trece printr-un proces semnificativ; acest process se realizeaza si pe linia constructiei personajelor. Dincolo de insiruirea de evenimente, cronicarul constructiei personajelor. Dincolo de insiruirea de evenimente, cronicarul lasa loc analizei psihologice si framantarilor interioare. lasa loc analizei psihologice si framantarilor interioare.

Miron Costin realizeaza mici biografii de-a lungul carora se urmareste Miron Costin realizeaza mici biografii de-a lungul carora se urmareste metamorfoza personajelor. Spre exemplu, evolutia lui Tomsa Stefan pe metamorfoza personajelor. Spre exemplu, evolutia lui Tomsa Stefan pe parcursul celor doua domnii: la inceput este un domn crud si sangeros, parcursul celor doua domnii: la inceput este un domn crud si sangeros, pentru ca “la a doua domnie cu multu schimbatu intr-altu chip dupa pentru ca “la a doua domnie cu multu schimbatu intr-altu chip dupa patima ce-i venise si lui la cap.” Daca Ureche povestea detasat, Costin patima ce-i venise si lui la cap.” Daca Ureche povestea detasat, Costin traieste istoria la modul dramatic, destinul tragic al omului supus unei traieste istoria la modul dramatic, destinul tragic al omului supus unei forte implacabile fiind tema lui predilecta.forte implacabile fiind tema lui predilecta.

Avand o structura flexibila, el este singurul cronicar care-si indreapta Avand o structura flexibila, el este singurul cronicar care-si indreapta atentia asupra destinului fiintei umane, tema ce asigura unitatea operei atentia asupra destinului fiintei umane, tema ce asigura unitatea operei sale. Textul costinian este impregnat de maxime, proverbe, cugetari ce sale. Textul costinian este impregnat de maxime, proverbe, cugetari ce puncteaza o anume situatie sau un caracter anticipativ. Costin este puncteaza o anume situatie sau un caracter anticipativ. Costin este preocupat nu numai de destinul hotaritor, ci si nestatornicia lucrurilor preocupat nu numai de destinul hotaritor, ci si nestatornicia lucrurilor omenesti. “Iara nu sunt vremurile subt carma omului, ce bietul omul subt omenesti. “Iara nu sunt vremurile subt carma omului, ce bietul omul subt vremi.”vremi.”

Portretele lui Miron Costin sunt lapidare: anunta trasatura Portretele lui Miron Costin sunt lapidare: anunta trasatura dominanta de caracter. Dialogul este predominant doarece dominanta de caracter. Dialogul este predominant doarece personajul care are replica se caracterizeaza prin ceea ce spune. personajul care are replica se caracterizeaza prin ceea ce spune. Portretele sale nu sunt nuantate, fiecare personaj reprezentand Portretele sale nu sunt nuantate, fiecare personaj reprezentand un tip uman: Gasper Gratiani este strainul care domina tara, un tip uman: Gasper Gratiani este strainul care domina tara, Barnovski este nevinovatul sacrificat, Vasile Lupu este ambitiosul Barnovski este nevinovatul sacrificat, Vasile Lupu este ambitiosul fara margini, iar Gheorghe Stefan este omul instruit, inteleptul. In fara margini, iar Gheorghe Stefan este omul instruit, inteleptul. In concluzie, pe Miron Costin nu-l intereseaza portretele fizice, el concluzie, pe Miron Costin nu-l intereseaza portretele fizice, el axandu-se pe cele morale. axandu-se pe cele morale.

Nicolae Manolescu remarca in “Istoria critica a literaturii Nicolae Manolescu remarca in “Istoria critica a literaturii romane” ca Miron Costin este un reprezentant al Barocului romane” ca Miron Costin este un reprezentant al Barocului romanesc care realizeaza pentru prima data o opera ce este romanesc care realizeaza pentru prima data o opera ce este expresia unei noi constiinte tragice, ce o inlocuieste pe cea senina expresia unei noi constiinte tragice, ce o inlocuieste pe cea senina clasica. Este cel care descopera moartea ca tema literara. Prin clasica. Este cel care descopera moartea ca tema literara. Prin Costin se pregateste terenul aparitiei romantismului. Costin se pregateste terenul aparitiei romantismului.

Ion Neculce ii continua pe ceilalti cronicari in atitudinea Ion Neculce ii continua pe ceilalti cronicari in atitudinea memorialistica fata de istorie. Opera populara confera memorialistica fata de istorie. Opera populara confera autenticitate, iar preocuparea pentru istorie este mai mare in autenticitate, iar preocuparea pentru istorie este mai mare in letopiset, caci el povesteste evenimentele. Oralitatea si letopiset, caci el povesteste evenimentele. Oralitatea si spontaneitatea tin de talentul sau natural. El este o expresie a spontaneitatea tin de talentul sau natural. El este o expresie a constiintei naturale, istoricul care intelege intamplarile istorice constiintei naturale, istoricul care intelege intamplarile istorice traite, constiinta artistica. El dovedeste har si descopera valoarea traite, constiinta artistica. El dovedeste har si descopera valoarea de document si valoarea artistica a legendelor popuare. “O sama de document si valoarea artistica a legendelor popuare. “O sama de cuvinte” este un titlu simbolic ce releva faptul ca cele culese si de cuvinte” este un titlu simbolic ce releva faptul ca cele culese si prelucrate de el sunt numai un fragment din marea creatie prelucrate de el sunt numai un fragment din marea creatie populara. Avand o formatie intelectuala modesta, el nu este un populara. Avand o formatie intelectuala modesta, el nu este un istoric, ci un memorialist, un narator ironic si subiectiv al istoriei. istoric, ci un memorialist, un narator ironic si subiectiv al istoriei. Trasatura dominanta a mentalitatilor de tip popular a acestui Trasatura dominanta a mentalitatilor de tip popular a acestui povestitor este comunicativitatea. Niciodata nu a mintit cu povestitor este comunicativitatea. Niciodata nu a mintit cu discretie, cum o facea Miron Costin ca sa treaca in pagina fapte discretie, cum o facea Miron Costin ca sa treaca in pagina fapte de culise.de culise.

Costin refuza sa scrie ceea ce ar fi fost de urata pomenire, insa Costin refuza sa scrie ceea ce ar fi fost de urata pomenire, insa Neculce aici gaseste sursa povestirii fara ocoluri si euferisme. Neculce aici gaseste sursa povestirii fara ocoluri si euferisme. Intelectual condus de firea sa, Costin nu patrunde indiscret in viata Intelectual condus de firea sa, Costin nu patrunde indiscret in viata personalitatilor, pe cand Neculce exploateaza aceasta sursa spre a-personalitatilor, pe cand Neculce exploateaza aceasta sursa spre a-si colora puternic si original intruchiparile individuale. Neculce si colora puternic si original intruchiparile individuale. Neculce foloseste graiul dulce moldovenesc. Incepe sa se configureze o foloseste graiul dulce moldovenesc. Incepe sa se configureze o anumita structura artistica impusa de moldovenii care sunt anumita structura artistica impusa de moldovenii care sunt povestitori lirici. Neculce a gasit la Miron Costin o valoare spirituala povestitori lirici. Neculce a gasit la Miron Costin o valoare spirituala complementara spiritului sau popular. complementara spiritului sau popular.

Spre deosebire de ceilalti cronicari, Ion Neculce este mai sensibil Spre deosebire de ceilalti cronicari, Ion Neculce este mai sensibil la sensational decat la intamplari marete, cu tendinta de a aduna la sensational decat la intamplari marete, cu tendinta de a aduna anecdote recurgand la amanuntul picant. “O sama de cuvinte” anecdote recurgand la amanuntul picant. “O sama de cuvinte” releva aplicarea asupra evenimentului minor, uneori ridicol de releva aplicarea asupra evenimentului minor, uneori ridicol de comic, a spiritului anecdotic.comic, a spiritului anecdotic.

Cele mai realizate portrete sunt cele ale lui Ion Neculce (spre Cele mai realizate portrete sunt cele ale lui Ion Neculce (spre exemplu, portretul mitropolitului Dosoftei). exemplu, portretul mitropolitului Dosoftei). Neculce enunta Neculce enunta amanuntele ce evidentiaza intregul, semnele particulare, ticurile si amanuntele ce evidentiaza intregul, semnele particulare, ticurile si gesturile. El individualizeaza, portretele sale ramanand in memoria gesturile. El individualizeaza, portretele sale ramanand in memoria cititorilor. cititorilor. Portretul lui Neculce se situeaza intre caricatura si Portretul lui Neculce se situeaza intre caricatura si tablou. tablou.

Tot la Neculce intalnim si frecventa cea mai mare a dialogului. Tot la Neculce intalnim si frecventa cea mai mare a dialogului. Evenimentele si personajele despre care nareaza pare ca le-a Evenimentele si personajele despre care nareaza pare ca le-a cunoscut direct, dovedindu-si inca o data talentul incontestabil de cunoscut direct, dovedindu-si inca o data talentul incontestabil de narator. Ca si Creanga, el introduce dialogul printr-o formula. narator. Ca si Creanga, el introduce dialogul printr-o formula.

Comunicativitatea indiscreta si abilitatea dezvinovatirii, Comunicativitatea indiscreta si abilitatea dezvinovatirii, abundenta anecdotelor si proverbelor, cartirea si blestemul, abundenta anecdotelor si proverbelor, cartirea si blestemul, sistematizarea portretizarii sunt specifice in opera lui Neculce. sistematizarea portretizarii sunt specifice in opera lui Neculce. Forta individualizatoare l-au determinat pe George Calinescu sa Forta individualizatoare l-au determinat pe George Calinescu sa vorbeasca despre tehnica potretului. Neculce a fost considerat un vorbeasca despre tehnica potretului. Neculce a fost considerat un fel de Caragiale inaninte de Caragiale. El prefigureaza umanismul fel de Caragiale inaninte de Caragiale. El prefigureaza umanismul popular al lui Creanga. Este cel ce manifesta spirit ludic, popular al lui Creanga. Este cel ce manifesta spirit ludic, consacrand genul povestirii de delectare. consacrand genul povestirii de delectare.

La Dimitrie Cantemir s-a remarcat patriotismul, el afirmand ca, desi La Dimitrie Cantemir s-a remarcat patriotismul, el afirmand ca, desi sub apasare straina, roman poporul si-a pastrat fiinta nationala, sub apasare straina, roman poporul si-a pastrat fiinta nationala, politica si obiceiurile. Marele erudit se dovedeste primul savant politica si obiceiurile. Marele erudit se dovedeste primul savant roman cu un vast orizont de istorie nationala si universala. Desi roman cu un vast orizont de istorie nationala si universala. Desi exagereaza originea pur romana a poporului roman, lucrarile lui au o exagereaza originea pur romana a poporului roman, lucrarile lui au o valoroasa incarcatura istorica (spre exemplu “Cresterea si valoroasa incarcatura istorica (spre exemplu “Cresterea si descresterea Imperiului Otoman”).descresterea Imperiului Otoman”).

“ “Descrierea Moldovei” este prima descriere a statului feudal Descrierea Moldovei” este prima descriere a statului feudal moldovean, apartinand unui om de cultura roman, si nemascandu-se moldovean, apartinand unui om de cultura roman, si nemascandu-se prin vastitatea informatiei. Cartea are trei parti. Partea geografica prin vastitatea informatiei. Cartea are trei parti. Partea geografica prezinta forme de relief, flora si fauna, bogatiile naturale (sare, fier, prezinta forme de relief, flora si fauna, bogatiile naturale (sare, fier, titei). In descrierea sa, Ceahlaului este comparat cu olimpul. Partea titei). In descrierea sa, Ceahlaului este comparat cu olimpul. Partea politica are nouasprezece capitole, si cuprinde formele de stat, politica are nouasprezece capitole, si cuprinde formele de stat, organizarea politica si administrativa, inscaunarile si obiceiurile organizarea politica si administrativa, inscaunarile si obiceiurile legate de logodna, nunti sau inmormantari (capitolul al XVII-lea legate de logodna, nunti sau inmormantari (capitolul al XVII-lea cuprinde descrierea calusarilor cu efecte terapeutice). A treia parte, cuprinde descrierea calusarilor cu efecte terapeutice). A treia parte, in care se vorbeste despre “cele bisericesti si ale invataturii in in care se vorbeste despre “cele bisericesti si ale invataturii in Moldova”, cuprinde informatii despre graiul moldovenesc, literele Moldova”, cuprinde informatii despre graiul moldovenesc, literele folosite, la inceput latinesti, intruchipari antologice (Doina, folosite, la inceput latinesti, intruchipari antologice (Doina, Frumoasele, Ursitele, Sanzienele, Zburatorul). Cartea este insotita de Frumoasele, Ursitele, Sanzienele, Zburatorul). Cartea este insotita de o harta, Dimitrie Cantemir fiind primul nostru cartograf. o harta, Dimitrie Cantemir fiind primul nostru cartograf.

Cantemir a fost cel mai mare umanist al nostru, el scriind, in afara Cantemir a fost cel mai mare umanist al nostru, el scriind, in afara de istorie, si geografie, versuri, proza, tratate de muzicologie, de istorie, si geografie, versuri, proza, tratate de muzicologie, matematica, fizica, realizeaza prima sinteza metafizica datorata unui matematica, fizica, realizeaza prima sinteza metafizica datorata unui roman, trage concluzii politice si sociale din faptele trecutului si ale roman, trage concluzii politice si sociale din faptele trecutului si ale prezentului.prezentului.

Cronicile sunt cele care realizeaza cea dintai imagine scrisa. Mai Cronicile sunt cele care realizeaza cea dintai imagine scrisa. Mai intai au aparut in limba oficiala slavona, iar mai tarziu, incepand cu intai au aparut in limba oficiala slavona, iar mai tarziu, incepand cu secolele saisprezece – saptesprezece, in limba nationala, acestea fiind secolele saisprezece – saptesprezece, in limba nationala, acestea fiind primele scrieri originale de mari intinderi.primele scrieri originale de mari intinderi.

Valoarea literara a cronicilor deriva si din faptul ca letopisetele Valoarea literara a cronicilor deriva si din faptul ca letopisetele concemneaza evenimentele petrecute anterior, iar acestea reprezinta concemneaza evenimentele petrecute anterior, iar acestea reprezinta primele scrieri artistice: naratiunea, portretul, descrierea si dialogul.primele scrieri artistice: naratiunea, portretul, descrierea si dialogul.