Studiu - Specificul psihologic al accidentelor de circulatie in transporturile autoINTRODUCEREConducerea auto este o forma specifica de activitate, caracterizata, din punct de vedere obiectiv, prin existenta unei arii determinate de sarcini ce se cer a fi rezolvate la un anumit nivel de eficienta, iar din punct de vedere subiectiv, prin investigarea unui anumit cuantum de disponibilitati si capacitati pentru atingerea obiectivului propus.Conducatorul auto se confrunta rand pe rand cu necesitatea franarii brusce, a reducerii vitezei la limitele preintampinarii oricarui accident, a schimbarii directiei (viraje), a depasirii altor vehicule, a acordarii prioritatii, a parcarii in locuri diferite, a adaptarii stilului de conducere la particularitatile rutei, localitatii, la conditiile meteorologice, la propria stare psiho-fiziologica (odihnit obosit, relaxat tensionat); el trebuie sa stapaneasca si sa respecte, in plus un intreg cod de reguli si norme care reglementeaza circulatia autovehiculelor pe drumurile publice. Din cauza multitudinii de factori perturbatori posibili, conducerea auto implica o doza relativ inalta de risc, ceea ce amplifica si mai mult semnificatia variabilelor psihofiziologice ale persoanei la volan. Ca urmare a intensificarii traficului responsabilitatea conducatorului auto a sporit si mai mult. In prezent, in toate tarile lumii, se manifesta exigente mai severe pentru conducatorii auto - decat un 10 15 ani in urma. Conducerea auto reclama si un anumit mod de organizare si functionare a structurilor psihocomportamentale ale omului. Factorul uman este responsabil in proportie 80 % de producerea accidentelor de circulatie. Rezultatele pozitive obtinute in directia cresterii gradului de siguranta a traficului prin introducerea unor probe si criterii psihologice de selectie si atestare impun recunoasterea existentei unei structuri specifice a profesiogramei pentru conducerea auto. Este necesara o corelare si o integrare intr-o formula functionala noua a diferitelor procese si insusiri psihofiziologice de nivel comun. Deosebirile de ordin calitativ dintre persoanele care obtin permisul de conducere nu tin atat de valorile absolute ale unor procese psihice particulare atentie, memorie, reprezentare, gandire ci de gradul in care se elaboreaza si se consolideaza structura operatorie, in concordanta cu ansamblul sarcinilor pe care le implica activitatea de conducere. Pentru a conduce un autovehicul nu se cere un coeficient superior al inteligentei generale, dar o inteligenta la limita sau sub limita medie normala nu este posibila pentru aceasta activitate; nu se cere o acuitate vizuala iesita din comun, dar ambliopia sau nediferentierea culorilor face imposibila reusita in conducerea auto; nu este obligatorie o atentie ideala, dar instabilitatea exagerata a ei devine un factor perturbator esential in activitatea de conducere auto.Din punct de vedere psihologic, exista o anumita limita valorica pentru fiecare proces si functie solicitate in conducerea auto, sub care o persoana trebuie considerata inapta pentru o astfel de activitate. Rostul examinarii psihologice este acela de a preveni patrunderea in sfera profesiei sau activitatii respective a unor astfel de persoane. Psihologia conducatorului auto se refera la structurile instrumentale relationate cu un anumit camp de sarcini carora acesta trebuie sa le faca fata. In structura stilului de conducere intra doua elemente psihocomportamentale: spiritul de prudenta si curajul. Spiritul de prudenta reclama mentinerea in stare de veghe si functionare a mecanismelor de autocontrol inhibitor, in vederea preintampinarii situatiilor critice; curajul presupune activarea mecanismelor autocontrolului declansator pentru depasirea eventualelor situatii critice. Conducerea auto este perfectabila in timp prin exercitiu. Psihologia conducatorului auto se refera la competenta tehnico- profesionala data de nivelul de elaborare si consolidare a priceperilor si deprinderilor necesare stapanirii vehiculului si la competenta psiho-sociala care rezida in capacitatea de a-si coordona si adapta conduita individuala la regulile si particularitatile traficului.La baza conducerii corecte a autovehiculului sta o gama larga de semnale, care furnizeaza informatie cu semnificatie diferita. In detectarea si receptionare acestor semnale sunt antrenate aproape toate aparatele senzoriale ale omului: vizual, auditiv, tactil-kinestezic, olfactiv. Dupa natura surselor de la care provin, semnalele cu care are de-a face conducatorul auto se pot imparti in 3 categorii : a. Semnale de la autovehicul, b. Semnale de la ruta si ambianta, c. Semnalele de la obiectele aflate in trafic. Din punct de vedere psihologic, se cere ca toate acestea sa fie detectate, inregistrate si identificate in timp util.a.Semnalele de la autovehicul solicita analizatorul vizual, auditiv si tactil kinestezic. Semnalele auditive vin cu precadere de la motor. Detectarea si interpretarea lor corecta au o mare importanta in prevenirea unor defectiuni tehnice ale autovehiculului, care ar putea pricinui producerea unei pene sau accidente. Scaderea sensibilitatii tactile a mainilor sub o anumita limita (cum se intampla in anumite stari patologice hipoestezii, parastezii, de oboseala sau de ebrietate) face dificil sau compromite total controlul normal asupra volanului. In asemenea situatii, subiectul inceteaza sa mai constientizeze contactul tactic cu volanul, ceea ce duce la slabirea tonusului muscular si la blocarea miscarii de apucare-tinere si astfel accidentul devine imitent.b.Categoria semnalelor care provin de la ruta si ambianta generala. Acestea sunt vizuale si auditive : semnale specifice de circulatie, semnale ale rutei.c.Semnalele de la obiectele aflate in trafic sunt vizuale si auditive. Ele constau in imaginile concrete ale vehiculelor ce circula in acelasi sens sau in sens opus. Justificarea cea mai frecventa pe care o aduc conducatorii auto in cazul unor tamponari, este aceea ca nu au sesizat prezenta sau aparitia celuilalt vehicul sau ca nu au apreciat corect distantele si vitezele. Cercetarile psihologice au stabilit ca extragerea si prelucrarea informatiei vizuale despre vehiculele aflate in trafic este una din sarcinile cele mai dificile, pe care conducatorul auto trebuie sa o priveasca si sa o abordeze cu o raspundere deosebita.Semnalele auditive de la obiectele aflate in trafic sunt in primul ramnd claxonarile. Acestea au rol de avertizare si sarcina de decodare a conducatorului auto consta in determinarea sensului avertizarii. In orice activitate in care apar mai multe alternative de solutionare a unor probleme, subiectul uman este confruntat cu necesitatea de a alege. Procesul prin care se realizeaza fundamentarea si efectuarea propriu zisa a alegerii se numeste proces decizional.Conducatorul auto efectueaza miscari al caror scop este de a deplasa vehiculul si de a-l adapta la conditiile traficului. Conducatorul auto trebuie sa modeleze campul sau receptiv nu numai in spatiu, dar si in durata. Manevrele de accelerare, franare, schimbarea de viteze, apoi urmarirea indicatorului de viteza, a retrovizorului, claxonului, radioul sau pasagerii ce vorbesc, toate acestea necesita o atentie vizuala, auditiva, motrica si coordanarea functionala ochi mana picior. Diferitele statistici arata ca intre 7% si 33% dintre accidentele rutiere sunt provocate de deficiente ale vederii sau de reactii neadecvate la stimulii vizuali. Cu toate ca nu s-au constatat diferente intre soferii cu accidente si cei fara accidente in privinta aprecierii distantei si a spatiului este sigur ca un sofer incepator percepe ca mai ingust un spatiu care deja ridica probleme de ingustime. El crede ca nu va putea trece, opreste sau trecand totusi, produce accident. Chiar un sofer cu experienta are nevoie de o perioada de adaptate, pana la 14 zile, atunci cand trece de pe un tip de autovehicul mai mic pe altul mai mare. Un factor perturbator in activitatea de conducere este iluzia optica sau falsa perceptie, realitatea aparand modificata.Exemple de iluzii optice : imprejurimile drumului, fiind taluzate se creaza impresia de ingustare a partii carosabile; linia orizontala a unui gard langa sosea ii imprumuta acesteia o largime pe care nu o are defapt. Nu toti conducatorii auto inteleg ca in cazul conducerii pe timp de noapte, diminuarea luminii farurilor la intalnirea cu un alt vehicul este un lucru absolut obligatoriu. Orbirea poate duce usor la accident prin aprecierea eronata a spatiului de parcurs de catre autorul orbit. Solicitarea analizatorului vizual la conducatorul auto este deosebita in timpul noptii fata de timpul zilei datorita varietatii mari de luminozitate intre zi si noapte. Atentia constituie una dintre principalele calitati psihice implicate in activitatea de conducere. In toate statisticile referitoare la accidentele de circulatie se mentioneaza ca una dintre cele mai frecvente cazuri generatoare de accidente este neatentia fata de cerintele importante ale momentului. Conducerea unui autovehicul in oras reclama un grad mai mare de atentie decat conducerea inafara orasului. O stare de emotie puternica generata de aparitia brusca a unui pieton sau a unui vehicul poate crea o stare conflictuala pt sofer. Emotiile il obliga pe sofer sa efectueze anumite miscari intr-un timp foarte scurt. Intr-o situatie foarte periculoasa conducatorul auto are tendinta de a preintampina accidente, dar fiind cuprins de emotie puternica el franeaza, desi o rezolvare mai buna a situatiei critice ar fi fost accelerarea. Fara o coordonare perfecta intre miscarile mainilor, piciorelor si observarea vizuala, soferul poate provoca cu usurinta accidente. In cazul unei viteze mari de circulatie o reactie lenta din partea conducatorului auto poate duce la accidente grave. Astfel de reactii sunt mai frecvente la conducatorul auto incepator care nu si-a format deprinderea unei bune conduceri. Reactiile prea rapide pot duce si ele la accidente grave. Timpul util de reactie depinde de factori multipli, de deprinderile conducatorului auto, de modul de functionare a tuturor dispozitivelor de comanda, de viteza autovehiculului in momentul respectiv, de starea drumului, polei, zapada, asfalt dupa ploaie.Este foarte adevarata afirmatia ca omul conduce asa cum traieste, comportamentul in conducere fiind o prelungire a comportamentului cotidian. Utilizarea drumul public este o problema de integritate a sentimentelor moral-sociale, a responsabilitatii si prudentei.Legea circulatiei da intaietate pietonilor din cauza faptului ca daca soferul nu acorda intaietate pietonilor, atunci accidentele sunt mult mai dese si mai grave. Pietonul poate sa se opreasca imediat, dar masina nu mai poate.S-au implinit 90 de ani de la aparitia automobilului si 80 de ani de la primul accident de circulatie. Cauza primului accident a fost aceea a vitezei excesive, conducatorul circuland cu viteza de 6 km/h. Astazi se inregistreaza in lume, din cauza accidentelor de circulatie, un deces, 50-60 de raniri in 3 minute, iar pe zi 1000 de decese si 20.000 de raniri. Statisticile indica faptul ca dintre toate mijloacele de transport, automobilul face cele mai multe victime. Referitor la relatia dintre frecventa accidentelor si momentul din zi cand s-au produs, se admite in general, ca cele mai multe accidente se produc in orele de amurg si de dimineata, cand luminozitatea este redusa, dar in acelasi timp, conducatorul auto nu poate fi ajutat de faruri. In Romania, cele mai multe accidente se produc intre orele 14 19 cu un varf maxim in jurul orei 17. La aceste ore circulatia este foarte aglomerata si soferii sunt obositi dupa o zi de munca. Principalele cauze ale producerii accidentelor de circulatie sunt: excesul de viteza, neacordarea prioritatii pietonilor si vehiculelor, depasirea neregulamentara si conducerea in stare de ebrietate. Ceata a favorizat producerea unui numar mare de accidente.Accidentele survin in general la persoanele care au mai avut accidente. Aceasta predispozitie la accidente implica existenta unor factori innascuti si nemodificabili. Tot asa cum densitatea mai mare de informatii adresate conducatorului auto provoaca neajunsuri in circulatie, situatia inversa, aceea a parcurgerii unor trasee lungi in afara centrelor aglomerate devine si ea daunatoare. O serie de statistici indica faptul ca riscul de accidente se dubleaza dupa parcurgerea unei distante de 400 km. S-a constatat ca vigilenta scade noaptea si conducerea in oras solicita mai mult atentia si ca pauzele in timpul conducerii sunt foarte benefice. Dupa 8 ore de conducere numarul accidentelor incepe sa creasca usor si dupa 10 ore numarul acestora creste brusc.Cofeina poate ine oferul alert i treaz dar efectul su scade rapid i poate induce i anumite postefecte indezirabile, legate de aceast scdere rapid ducnd la ingerarea n mod repetitiv a unei cantiti mai mult sau mai puin importante. ntre 200 i 400 mg (2 la 4 cni) de cofein pot induce anxietate, nelinite i chiar rigiditate.Medicamentele luate n mod abuziv pot exercita o influen negativ asupra comportamentului conductorului auto care obinuiete s le foloseasc nainte de a intra n traficul rutier. Oamenii de tiin apreciaz c exist circa 1000 de medicamente care exercit o influen nociv asupra omului de la volan. Dup opinia specialitilor, principalele grupe de medicamente care influeneaz negativ funciile organismului n timpul cnd se afl n deplasare rutier sunt: sedativele, tranchilizantele, neurolepticele, antisepticele, microrelaxantele, analgezicele. Medicamentele care fac parte din grupele menionate exercit efecte negative asupra unuia sau asupra mai multor organe, afectnd funcionarea lor normal.Tranchilizantele au fost ncriminate adesea n accidente rutiere. Astfel, oferii care folosesc Napoton produc de zece ori mai multe accidente dect ceilali care nu se folosesc de un asemenea calmant. Tranchilizantele pot genera somnolen, astenie fizic, incapacitate de concentrare, diminuarea performanelor i a randamentului psihic i fizic, tulburri ale coordonrii micrilor voluntare, influeneaz rapiditatea reaciilor reflexe, reduc precizia i atenia.Giscard concluzioneaz c apetitul pentru risc i spiritul competitiv proiectate pe fondul lipsei de experien i de previziune constituie principalele cauze generatoare de accidente rutiere, ndeosebi la oferii mai tineri, care. n plus manifest tendina vitezei i ignorarea normelor rutiere ca efect al teribilismului.Dinamica tririlor emoionale depinde i de tipologia afectiv a persoanei. Fiecare individ se caracterizeaz printr-o anumit reactivitate emoional primar sau constituional care se ntinde ntre 2 praguri: unul inferior, altul superior. Valorile pragului sunt individualizate de aceea s-a adoptat scala de reactivitate emoional cu trei trepte: hipoemotiv, normoemotiv, hiperemotiv.Este evident c indivizii manifest diferite comportamente atunci cnd conduc i mai ales cnd sunt implicai n accidente. Aceste diferene par a fi legate n variate modaliti de caracteristicile fizice, mentale, sociale i de mediu ale oferului. Este de asemenea cunoscut faptul c o arie larg de variabile situaionale care sunt toate prea comune traiului nostru zilnic, cum ar fi oboseala, consumul de droguri, alcool sau o anumit medicaie; starea de somnolen i alterrile de comportament tranzitorii cum ar fi stresul sau anxietatea au o influen negativ asupra ofatului.Reaciile emoionale cuprind o serie de rspunsuri care includ reacii primare ca mnia i frica, expresii universale ca rsul i plnsul, reacii automate ale corpului precum nroirea i piloerecia, i stri de dispoziie precum fericirea i tristeea. Cnd o reacie emoional are loc, sunt observate schimbri n trei tipuri diferite de canale ale expresiei emoionale: (a) la un nivel subiectiv-experenial (sentimente de fericire, tristete, mnie, etc.); (b) la un nivel corporal sau fiziologic, organic (modificri ale ritmului cardiac sau respirator, creterea transpiraiei, modificri ale tensiunii musculare, etc); i (c) la un nivel observational-motor (zmbetul, plnsetul, expresii faciale de fric sau mnie, etc.). Pe scurt, cnd vorbim despre reactii emoionale, ne referim la trei tipuri diferite de a exprima acelai fenomen, pe care Lang (1968) le-a numit: rspunsuri cognitive, fiziologice i motorii.Dac aceste trei tipuri de rspunsuri deduse din reaciile emoionale sunt transferate contextului circulaiei rutiere, putem reflecta asupra rolurilor pozitive sau negative pe care emoiile le au n ceea ce privete conducerea auto.Componenta experenial subiectiv a reaciilor emoionale este strns legat de realizarea unor activiti cognitive de grad mai nalt, cum ar fi memoria i gndirea (Cano-Vindel, 1989). O persoan care triete o puternic stare emoional de mnie, anxietate sau euforie manifest serioase deficiene de atenie, care mpiedic performana unei sarcini complexe cum ar fi condusul. De exemplu, frica sau anxietatea pe care noii oferi o triesc n timpul celor civa kilometri de ofat, i conduce adesea la situaii riscante datorit lipsei de decizie, insecuritii, etc. Un alt exemplu de relaie negativ este depresia: o persoan deprimat care conduce poate foarte uor s-i pun viaa ei sau a altora n primejdie. Tristeea patologic, iritabilitatea, evalurile cognitive total iraionale ale trecutului, prezentului i viitorului, slaba ncredere n sine, etc., care nsoesc un ofer deprimat, se pot transforma ntr-un vl negru care s nu-i permit s vad drumul clar i care intervine peste sarcinile necesare conducerii n siguran.Din punct de vedere motivaional, n conducerea auto sunt implicate:- motivaia n raport cu coninutul obiectiv propriuzis al activitii de conducere auto- motivaia antrenat i gratificat de desfurarea activitii de conducere autoMotive generatoare de tensiune perturbatoare n conducerea auto: cutarea unei surse de senzaii tari, tendina de autodepire, nevoia de valorizare a Eu-lui, nevoia de comparare a fricii, nevoia de competiie.Decizia tactic de a conduce cu vitez ridicat i de a depi frecvent nu crete numai riscul accidentelor, ci i poluarea mediului. Capacitatea de a controla viteza i direcia vehiculului afecteaz de asemenea sigurana n trafic.Conduia preventiv reprezint manifestarea voinei omului de a nu ajunge la svrirea de accidente, conjugat cu respectarea strict a tuturor normelor circulaiei rutiere, iar conducerea preventiv desemneaz comportamentul corect, fr greeal al conductorilor de vehicule care urmresc s evite orice accident de circulaie. Ceea ce le difereniaz este doar sfera lor de cuprindere. Astfel, conducerea preventiv se limiteaz numai la conductorul auto, pe cnd conduita preventiv nglobeaz toate categoriile de participani la trafic, de la cnductori de vehicule i autovehicule, la pietoni. De asemenea, conducerea preventiv vizeaz doar perioada cnd omul se afl la volan, pe cnd conduita preventiv i extinde sfera i asupra perioadei dinaintea plecrii la drum, pregtirea pentru drum, asigurarea rezervelor, alegerea itinerarului, fixarea sau stabilirea etapelor de mers etc. i chiar asupra intervalului de dup ajungerea la destinaie. n plus, conducerea preventiv are n perimetrul ei numai un gen de activitatea, conducerea peventiv cu atenie i corect a vehiculului sau autovehiculului, pe cnd conduia preventiv presupune formarea unei atitudini bazate pe conceptul de prevenire a evenimentelor rutiere. n final, att conduita, ct i conducerea preventiv urmresc acelai scop: prevenirea accidentelor de circulaie.Una din aceste condiii care reprezint i o component a conduitei preventive o constituie pregtirea pentru drum.Pregtirea pentru drum vizeaz att starea omului, conductorului de vehicul, ct i cea a mainii. Conductorul de vehicul trebuie s fie sntos. Un om suferind de diferite afeciuni poate deveni oricnd un pericol pentru circulaie.O alt condiie obligatorie cuprins n cadrul pregtirilor pentru drum, se refer la necesitarea ca cel care urmeaz s plece la drum s fie bine odihnit, s nu fie sub influena buturilor alcoolice ori a unor stri negative. Nu trebuie s se uite nici o clip faptul c oboseala determin, n mod obiectiv, micorarea vitezei de reacie, scindarea concentrrii asupra traficului, drumului i semnalizrii rutiere. La fel de duntoare conducerii sunt i situaiile cnd conductorul auto se urc la volan sub influena unor stri sufleteti negative, pricinuite de diverse probleme personale nesoluionate corespunztor.De asemenea, pregtirea pentru drum impune i o foarte bun pregtire tehnic a autovehiculului.Conduita preventiv cuprinde n componentele sale i evitarea aglomeraiilor, care mbrac mai multe aspecte. Unul dintre ele se refer la faptul c atunci se planific o deplasare, conductorii auto au datoria s ntreprind tot ceea ce depinde de ei pentru a evita aglomeraiile i orele cu trafic de vrf.n perimetrul comportamentelor condutei preventive se situeaz i condiiile atmosferice, care exercit o influen foarte mare aspra conducerii n siguran a autovehiculului i asupra deplasrii,n ansamblu, a tuturor categoriilor de participani la traficul rutier. De asemenea, conductorii de autovehicule trebuie s mai aib n vedere faptul c fenomenele meteorologice influeneaz omul de la volan i, ca atare, se cere s se ia msuri menite s contracareze efectele negative, adic s previn neajunsurile, oboseala, somnolena, starea excesiv de ncordare etc. n asemenea condiii, se impune reducerea vitezei, efectuarea de opriri scurte pentru relaxare, evitrii folosirii brute a volanului i frnei, a angajrilor n depire, a mersului prea aproape de marginea oselei, conducerea cu ambele mini pe volan i cu ntreaga atenie concentrat asupra drumului.O alt component a conduitei preventive este asigurarea, de fapt, reprezint elementul de baz al ntregii conduite i conducerii preventive. Fr realizarea asigurrii nu se poate participa la traficul rutier, fie n calitate de pieton, biciclist sau automobilist. Conductorul de autovehicul nu are dreptul s se nscrie n circulaie pn nu i ia toate msurile cuvenite menite a preveni orice accident.O alt component a conduitei preventive o constituie capacitatea participantului la traficul rutier de a anticipa situaiile periculoase. A ti s previi, s anticipezi pericolul, reprezint o calitate pe ct de important, pe att de necesar. Aceasta i d posibilitatea participantului la traficul rutier s ia msuri corespunztoare, n mod oportun, pentru a evita situaiile neplcute i periculoase.Situaiile care impun anticiparea pericolului sunt foarte numeroase i n mod practic nici nu pot fi descrise n totalitate. Anticiparea pericolului este ns o calitate a conductorului de autovehicul care este determinat de educaie, de nivelul rspunderii personale fa de meseria aleas, de gradul de pregtire, de specialitate, de experiena acumulat.O alt component a conduitei preventive const n prevenirea situaiilor dificile care, dei n unele privine se ntreptrunde cu ideea anticiprii pericolului, nu trebuie confundat cu aceasta din urm. Prevenirea situaiilor dificile se refer la msurile pe care trebuie s le ia conductorul auto care, prin conduita sa, s nu creeze situaii ce ar putea facilita producerea de evenimente rutiere.n sfrit, n perimetrul conduitei preventive se nscrie i folosirea raional a autovehiculului. Excesul de vitez, goana pe osele, frnrile brute, demarrile n stil raliu, reprezint nu numai manifestri de superficialitate n conducere, ci i ci de scurgere a unei cantiti mai mari de combustibil dect cea normal.SUBIECTI1.Barbat, 54 ani, studii superioare Facultatea de Constructii, Om de afaceri, Permisul: anul 1979 dar a inceput sa conduca din anul 1985 cand si-a cumparat prima masina.1987, Bacau, toamna, zi, Oltcit, impreuna cu sotia si copilul, fara centuraA oprit la semafor, o masina condusa de o femeie in varsta de 40 ani, l-a lovit in spate. Era total bulversat, parca avea un val. Prima reactie a coborat si a injurat-o. Au fost la politie si s-a rezolvat. Considera ca accidentul s-ar fi putut evita daca femeia era mai atenta.1988, Bucuresti Potcoava, primavara, zi, Oltcit, impreuna cu trei colegi, fara centuraEra pe prima banda, pe banda a doua era o macara care a luat virajul si a intrat in el. Prima reactie a fost sa isi dea seama ca macaraua va intra in el si a virat sperand ca poate evita producerea accidentului. Macaraua i-a taiat cauciucul si a facut astfel pana. Soferul macaralei i-a spus sa nu ii ia numarul pentru ca vor merge la politie si de fapt acesta a plecat. El a ramas stupefiat si mirat. A spus ca asta e si nu mai are ce face.1988, Bucuresti Potcoava Minis, vara, zi, Oltcit, singur, fara centuraLa o trecere de pietoni i-a sarit un pieton in fata, a franat brusc si un camion l-a lovit in spate. I-a stricat foarte rau spatele masinii si tirului i s-a rupt bara. Prima a reactie a fost aceea de nu mai am masina, asta e.1993, Roma Italia, toamna, zi, Citroen, impreuna cu nevasta si cei doi copii, cu centuraMergea pe banda lui, la o intersectie nesemnalizata, se aplica regula prioritatii de dreapta, din departare venea o masina si subiectul a zis s-a gandit ca are timp sa se bage in timp ce de pe partea stanga a vrut cineva sa il depaseasca pe cel care venea drept si s-au ciocnit. Masina celui lovit s-a rostogolit iar subiectul a avut mari daune. Prima reactie a fost de uimire si s-a bucurat ca el si familia au scapat cu bine. Din punct de vedere material daunele au fost grave si din punct de vedere psihologic panica a fost foarte mare.2001, Bucuresti langa Statuia Aviatorilor, toamna, zi, Duba Hyundai, singur, fara centuraPloua, era piatra cubica, a franat si l-a lovit pe cel din fata sa, usor. Starea era de inutilitate, nu se mai putea opri. O masina a politiei era parcata putin mai incolo. A venit si a facut proces de constatare.2004, Bucuresti, Bd. Timisoara, vara, zi, Duba Hyundai, singur, fara centuraPe o strada cu sens unic, nu s-a uitat in dreapta tocmai din cauza faptului ca era strada cu sens unic. O persoana dadea cu spatele si l-a lovit in lateral. Tipul s-a dat jos, a comentat foarte mult, a vorbit urat. Prima reactie a fost de pasivitate si au decis sa mearga la politie unde s-a rezolvat totul.2005, Bucuresti, langa Complexul Europa, iarna, noapte, Duba Hyundai, singur, fara centuraIntersectia era bolcata, el vroia sa faca la stanga si o masina i-a facut loc sa treaca. Subiectul nu a aproximat corect distanta si l-a zgariat un pic pe cel care i-a facut loc. A fost calm, pasiv, si-a cerut scuze, cel pe care l-a lovit l-a inteles si i-a dat bani pentru a nu se mai duce la politie.2.Barbat, 26 ani, studii superioare ASE, Director Administrativ, permisul: anul 20042004, Bucuresti, Bd. Dacia, toamna, zi, VW Passat, singur, cu centuraEl a iesit din laterala si a lovit o masina care mergea drept. Prima reactie a fost de uimire pentru ca era primul accident, a coborat si-a cerut scuze si a recunoscut ca este de vina si ca este incepator.2005, Bucuresti, Dristor, vara, zi, VW Passat, singur, fara centuraIn zona Dristor a intrat cu masina peste refugiul de tramvai. A fost foarte grav din punct de vedere al daunelor materiale deoarece masina a fost total distrusa pe dedesupt. Prima reactie a fost cea de disperare2006, Ganeasa, iarna, zi, VW Passat, singur, fara centuraS-a certat tot drumul de la Bucuresti la Ganeasa cu un tip care vroia sa se bage in fata lui. La intrarea in Ganeasa a dat semnal ca se baga, s-au certat care sa mearga primul si s-au ciocnic. A iesit o altercatie si s-au batut. In final au plecat amandoi, fara sa mearga la politie, fiecare unde avea treba. Reactie subiectului a fost de enervare si disperare foarte mare, fiind de felul lui o persoana impulsiva.2008, Bucuresti, Dristor, toamna - septembrie, zi, Citroen C4, singur, fara centuraO femeie a trecut pe rosu si l-a lovit pe el si inca un microbuz de transport persoane. Femeia de la volan sustinea ca ea are dreptate, soferul s-a enervat a vrut sa o dea cu capul de masina daca nu recunoaste ca ea este vinovata. A venit politia si s-a rezolvat2008, Bucuresti, Dristor, toamna noiembrie, zi, Citroen C4, singur, fara centuraA depasit o coloana de masini pe linia de tramvai si un barbat cu sacose i-a sarit in fata si l-a lovit. Cand a vazut ca a dat peste el, s-a dat jos din masina, si-a pus mainile in cap si a inceput sa planga. A venit salvarea si l-a transportat la spital. Prima reactie a fost de panica, frica, chiar groaza ca victima sa nu moara. Pana seara victima a fost externata din spital. Si in prezent este profund marcat si i-a fost foarte greu sa vorbeasca despre acest accident.3.Femeie, 52 ani, studii superioare, Facultatea de Constructii, Femeie de afaceri, permis 19832002, Bucuresti, Pantelimon, primavara, zi, Tico, impreuna cu fiul, fara centuraA facut stanga la Liceul Xenopol si din stanga venea un individ care nu avea semnal si pe jos era piatra cubica. A crezut ca el ii acorda prioritate, a facut stanga si s-au ciocnic lateral. A coborat si s-au certat, el sustinea ca avea prioritatea iar subiectul considera ca trebuia sa i se ofere prioritate. S-a enervat foarte tare si au terminat cearta abia la politie.2001, iesirea din Buzau, vara, zi, Tico, cu sotul si cei doi copii, fara centuraA iesit din localitate, a marit viteza la 90 km/h si la 2 km de localitate i-a iesit in fata un caine fara ca subiectul sa aiba timp sa se uite in oglinda retrozivoare. Prima reactie a fost sa ramana cu mainile pe volan, a fost indignata si a considerat ca nu este ceva grav. Cand a coborat i s-au imuiat picioarele deoarece masina era intr-o stare foarte rea. Reactia fetitei a fost saracul caine4.Barbat, 25 ani, studii medii, fara permis, Muncitor in constructii2006, Bucuresti, Hala Traian, vara, noapte, VW Passat, impreuna cu un prieten, fara centura, consumase foarte mult alcool atat el cat si prietenul , mergea cu 75 km/h si era foarte detasat.La un rond a intrebat un barbat daca ii poate spune cum sa ajunga la Unirii. Persoana i-a spus ca trebuie sa intoarca si de pe o strada laturalnica a iesit un barbat. Pentru a-l evitat a tras de volan maxim dreapta si a intrat in trei masini parcate. Prima reactie a fost sa injure, a dat cu spatele si a plecat. Era foarte speriat si a decis sa se duca acasa, el locuind la Baba Novac. Isi aminteste ca pe drum a trecut peste sapte semafoare, toate de culoarea rosie. Masina era a sefului lui si din aceasta cauza era foarte speriat. A ajuns in parcare din fata boluclui in care locuia si l-a sunat pe seful lui. A doua zi seful subiectului s-a dus la politie si a declarat ca si-a gasit masina lovita in parcare. La cateva zile persoana care il indrumase pe subiect s-a dus si a spus ca a fost martorul unui accident. Atunci subiectului i s-a intocmit doar penal dar nu a facut puscarie. In prezent acesta sustine ca dosarul s-ar fi prescris. Inca este marcat, nu isi mai doreste sa faca scoala de soferi si de atunci nu a mai condus.5.Barbat, 28 ani, studii superioare, permis 2000, IT2008, Borca Jud. Neamt, primavara, zi, VW, impreuna cu prietena, cu centuraIn Borca Jud Neamt vroiau sa viziteze manstirile, la o curba a venit un alt sofer de pe contrasens cu viteza foarte mare, a incercat sa il evite si a intrat intr-un sans betonat. A incercat sa iasa, a accelerat dar in fata lui era o pod de beton. In acel moment au sarit air-bag-urile si a iesit un fum alb. Prima reactie a fost sa ii zica prietenul lui sa iasa impreuna din masina pentru ca va exploda. Prietena lui a incercat sa deschida portiera dar nu a putut pentru ca era bolcata de podul de beton. S-au speriat foarte tare dar in cele din urma au reusit sa coboare si s-au calmat. A oprit o masina si i-a intrebat daca sunt bine, ei raspunzand pozitiv. Peste cinci minute persoana care i-a intrebat s-a intors cu o masina plina cu oameni pentru a-i ajuta. Au fost atat de impresionati incat au uitat de socul accidentului. Au mers la politie si totul s-a rezolvat.6.Femeie, 23 ani, studii superioare, studenta la Facultatea de Arhitectura, permisul 20062008, Bucuresti, iarna, noapte, Citroen Saxo, singura, cu centuraLa intersectia Virtutii cu Splai, avea 30 km/h, se incadrase pe banda pentru facut stanga. Cel din spatele ei, a doua masina, s-a oprit, dar cel din spatele lui, a treia masina, l-a depasit, cei doi fiind impreuna si antrenandu-se pentru curse de masini. In urma depasirii a lovit subiectul in usa din spate si masina subiectul s-a invartit de trei ori pe carosabil. A intrat in bordura si au sarit ambele cauciucuri din spate. Prima reactie a fost sa injure si sa se gandeasca la faptul ca i-a distrus masina. Subiectul s-a dat jos din masina, a inceput sa planga si a strigat tare:masina mea, masina mea. Masina cealalta era si aceasta distrusa. Nici unul din ei nu si-au mai putut lua masinile si in consecinta au decis sa se intalneasca la politie unde au rezolvat totul.2009, Bucuresti, primavara, zi, Citroen Saxo, singura, cu centuraPe Splai, avea 20 km/h, venea spre Militari si era in coloana. Masina din fata ei, condusa de o persoana mai in varsta, a pus frana deoarece era o denivelare. Subiectul a frant imediat dar s-a dus ca si cum ar fi fost carosabilul cu polei. Considera ca au cedat franele si a intrat in spatele masinii care pusese faran. Prima reactie a fost de uimire, nu stia ce s-a intamplat, era foarte confuza. Era foarte uimita deoarece pusese frana dar masina nu se oprise. A bubuit radiatorul si a iesit fum. A coborat atat subiectul cat si persoana din masina lovita. Cel din urma s-a uitat la masina, a constat ca nu patise nimic si a plecat. Masina subiectului nu a mai pornit si in acest fel a bolcat banda, deoarece era o singura banda pe sens. A pus masina pe avarii si cei din spatele ai au injurat- o pentru ca nu mai aveau cum sa treaca. A sunat la o firma care a venit si i-a tractat masina. Considera ca accidentul s-ar fi putut evita daca ar fi folosit frana de mana.7.Barbat, 33 ani, studii medii, Administrator, permis 19992001, intre Targu Jiu si Rovinari, Opel Corsa, primavara, zi, impreuna cu o prietena, fara centura,Venea de la Targu Jiu si se ducea spre Rovinari, avea 70 km/h. Masina din fata lui a intrat in depasirea unei carute si subectul l-a urmat. Masina din fata s-a oprit pentru a face stanga la o intersectie si din cauza faptului ca nu ii functionau stopurile pe frana subiectul l-a lovit in spate. Prima reactie a fost de parere de rau, sustine ca fost deprimat timp de o jumatate de ora. Nu putea sa realizeze ca i se intampla tocmai lui, mai ales ca era primul accident. Ii venea sa planga si a sunat pe toti cunoscutii pentru a cere ajutor. Masina nu era a lui si era inscrisa in strainatate. I-a fost frica deoarece putea sa i se faca dosar penal. Au fost la politie, unde a venit si proprietarul masinii si s-a rezolvat.

8.Barbat, 25 ani, studii medii, Muncitor la o firma de termopane, permis 20052005, Bucuresti, primavara, zi, Dacia 1300, impreuna cu tatal lui, fara centuraSe afla langa Casa Poporului, la fantani, mergea cu 50 km/h, pe banda a doua, se uita pe trotuar dupa o tipa, era foarte obosit, nu dormise in noaptea precedenta intr-o clipa de neatentie cand s-a uitat din nou la carosabil a lovit masina care era in fata lui. S-a dat jos din masina, a fost foarte dezamagita deoarece masina lui era grav lovita si i-a dat bani soferului masinii pe care a lovit-o pentru ca acesta sa nu se mai duca la politie. Apoi a devenit foarte nervos pentru ca masina nu mai pornea. In final a reusit sa plece, dupa mai multe incercari nereusite.2006, Bucuresti, toamna, noapte, Dacia 1300, fara centura, singurLa Bd Gloria, langa Parcul Titan, erau lucrari pe drum, avea 80 km/h, era foarte grabit. S-a apropiat la o distanta de 20 m de masina din fata, pe care a lovit-o. Era foarte nervos si a plecat fara sa mai coboare. Acum, recunoaste ca a fost vina lui.2007, Bucuresti, vara, noapte, Dacia 1300, impreuna cu prietena lui, fara centuraEra aproape de intersectia dintre Bd. Dacia si Str. Polona, mergea pe banda a treia, cu 30 km/h, cand un taxi de pe banda a doua a virat sanga si l-a lovit. Taxiul si-a blocat usa in aripa masinii subiectului si nu mai putea sa iasa. Subiectul a inceput sa rada cand a vazut taxiul blocat. Cand a reusit sa coboare taximetristul a spus ca era vina subiectului. Taximetristul a inceput sa il injure si subiectul s-a enervat. S-au dus la politie, unde taximetristul a sustinut ca este vina subiectului. Politistii au constat ca era vina taximetristului si in plus, acesta avea asigurarea expirata. In final taximetristul i-a dat bani subiectului dar nu a vrut sa recunoasca faptul ca este de vina. Acest lucru l-a enervat pe subiect si inca il mai deranjeaza chiar si in prezent.9.Barbat, 49 ani, studii medii, sofer pe ambulanta, permis 1981, carnet profesionist2006, primavara, zi, ambulanta Fiat Ducato, echipaj complet sofer, doctor, asistenta, fara centuraAsistenta se afla in spate in celula sanitara, soferul si doctorita in fata. Venea de pe strada Arhitect Mincu si vroia sa se incadreze pe Sos. Kisseleff in intersectia de la Aviatorilor. Avea un caz la care trebuia sa ajunga accident auto, avea pornite semnalele acustice si luminoase si stationa pe refugiul zebrat pentru a se incadra pe Sos. Kisseleff. Primul autoturism, un Opel Vectra i-a facut semn ca poate sa treaca, deoarece pe banda din drepata soferului era coloana de masini. Din spate venea un autocar Icarus de 48 de persoane cu viteza destul de mare. Autocarul a lovit Opelul Vectra care s-a izbit de un copac si apoi a lovit usa soferului ambulantei. Atunci cand autocarul a lovit Opelul soferul ambulentei si-a dat seama ca il va lovi si pe el. I-a spus doctoritei ca vor avea accident dar aceasta a inceput sa rada, crezand ca glumeste. Sentimetul subiectului a fost acela de inutilitate, nu mai avea nimic de facut decat sa astepte sa il loveasca. In ruma impactului, soferul ambulantei si-a fracturat bazinul, doctorita si-a fisurat bazinul iar asistenta a fost lovita cel mai deoarece ea nu a vazut nimic si a fost aruncata in salvare, suferind fractura de bazin si multiple leziuni. Soferul masinii Opel Vectra si soferul autocarului nu au patit nimic. Asistenta a sunat disperata la dispecera de la salvare, plangand pentru ca avea dureri insuportabile. Soferul ambulantei din cauza starii de soc nu a avut nici o reactie. Cei trei pasageri din salvare au fost transportati la spital, unde au stat doua luni. Soferul si asistenta au plans toata ziua si doctorita era destul de calma, realizand faptul ca a fost ranita cel mai usor. S-a deschis proces pentru soferul autocarului dar nu s-a incheiat nici in prezent.10.Barbat, 43 ani, studii medii, operator calculator, permis 19972001, Com. Teasc, Jud Gorj, vara, noapte, Dacia 1310, impreuna cu sotia si cele doua fiice, fara centuraSubiectul se afla in comuna Teasc, Jud. Gorj, mergea cu 40 km/h, l-a orbit lumina de la doua tiruri care veneau din sens opus. Pe sensul lui de mers au aparut patru indivizi, el fiind orbit de lumini, nu a apucat sa franeze dar a tras de volan stanga. Unul dintre indivizi a fost tras de coleg de pe carosabil iar subiectul l-a lovit pe glezna. Reactia subiectului a fost:O, o, o, l-am lovit. Daca nu il tragea acel individ nu l-ar fi lovit. Indivizii erau de origine rroma si au inceput sa tipe. Subiectul l-a urcat in masina si l-a dus la spital unde si-a revenit.2003, Targu Jiu, iarna, zi , Dacia 1310, impreuna cu sotia, cu centuraMergea cu 30 km/h si intr-o curba de stanga la 90 grade, intr-o mica panta, venea din sensul opus un Opel care a alunecat pe panta si s-a lovit de usa din spate stanga a subiectului. Si-a dat seama ca il va lovi si i-a spus sotiei o sa intre direct in mine. Subiectul a coborat si i-a spus soferului masinii Opel bine ca am fost eu aici si te-am oprit ca altfel te ducei direct in masinile acelea parcate. Soferul a recunoscut imediat ca este vinovat si si-a cerut scuze. Subiectul i-a spus hai sa mergem la politie ca ma grabesc si nu am timp de pierdut. El declara ca a fost linistit si relaxat si inainte si dupa accident.2004, Targu Jiu, toamna, Dacia 1310, impreuna cu sotia, fara centuraSe afla la o nunta si in parcarea din fata bisericii se uita la nasi si radea impreuna cu sotia pentru ca acestia nu reuseau sa bage lumanarile in masina. Subiectul nu pornise motorul si din spate a venit o masina scumpa si noua care l-a lovit in farul din spate. Era foarte debusolat, nu stia ce s-a intamplat cu el, masina s-a miscat din loc si impactul s-a auzit foarte tare. Initial subiectul s-a suparat dar soferul care l-a lovit i-a dat bani si asigurarea. Acesta a recunoscut imediat ca este vinovat si si-a cerut scuze si a mai spus ca este ruda cu mireasa si ca nu are rost sa se certe.11.Femeie, 43 ani, studii superioare, profesor matematica, permis 20042005, Bucuresti, toamna, zi, Opel, 10-20 km/h, singuraBarca Rahova- Bucuresti a intors dintr-o singura miscare si a intrat intr-o masina parcata. S-a auzit un zgomot puternic. A oprit si nu s-a vazut nici o zgarietura pe nici una dintre masini.. Tremura foarte tare, fiind primul accident si s-a gandit: Vai, am comis-o. S-a linistit si a plecat acasa, gandind-se mult timp numai la acest lucru. Declara ca a marcat-o foarte tare si ca isi aduce aminte foarte bine, ca si cum ar fi fost ieri.12.Barbat, 43 ani, studii superioare, profesor de matematica, permis 19932010, Bucuresti, iarna, noaptea, Honda, mazga pe asfalt, fara centura, 60 km/h, impreuna cu sotiaSe afla la Brancoveanu Bucuresti si la un semnafor a oprit brusc, a alunecat si a intrat in masina din fata, deja oprita. Zgomotul nu s-a simtit puternic dar au avarii de ambele parti. S-a facut constatare de catre politie. Nu a fost timp de reactii de nici o parte. Soferul spune ca a fost usor afectat si pasagerul din dreapta foarte afectat. A marturist ca acasa a analizat bine situatia impreuna cu sotia si s-a ajuns la concluzia ca a prin bine accidentul, fiind invatatura de minte.13.Barbat, 32 ani, studii superioare, Agent de vanzari, permis 20072008, vara, zi, Dacia break 1310, impreuna cu sotia o prietena, avea 40 km/h, cu centura, carosabil umed, piatra cubicaSe afla pe banda a doua pentru a face dreapta la un semafor langa Casa Poporului. A alunecat si a intrat intr-un VW al unor bulgari. Partea din fata a masinii lor a fost lovita destul de rau. Bulgarii care erau rockeri au inceput sa injure subiectul si au vrut chiar sa il si bata. Sotiei i s-a facut foarte frica, subiectul era foarte stapan pe sine si a fost foarte grijuliu cu sotia si prietena, spunand ca si-a facut griji mai multe pentru ele decat pentru el. Le-a oferit bani pe care i-au acceptat dar au fost si la politie unde au stat sa astepte 3 ori si apoi au rezolvat. Soferul si-a recunoscut vina.14.Femeie, 39 ani, studii superioare, profesor de istorie, permis 20052007, Bucuresti, iarna, zi, Dacia Logan, impreuna cu mama, fara centuraMergea de pe 13 Septembrie pe Sebastian, era mazga pe jos, a virat, in stanga era coloana, subiectul se afla pe banda a doua, mergea cu 30 km/h, in spate era o masina si in fata alta masina. Cel din fata a franat, a pus frana si subiectul dar masina din spate, o Dacie 1300 nu a mai farant si a intrat in subiect, lovindu-i bara. A fost foarte calma si i-a spus soferului care a lovit-o ce ai facut domnule. Soferul era socat deoarece era impreuna cu un copil si masina era a firmei unde lucra. Au fost la politie si au rezolvat.2008, Bucuresti, iarna, zi, Dacia Logan, soare puternic, singuraIn Rahova Bucuresti a iesit de pe o strada, trebuia sa vireze la stanga si avea cedeaza. Pe strada principala era coloana. O masina i-a dat voie sa treaca, subiectul s-a uitat in dreapta si a vazut ca nu vine nici o masina. Dar a venit o masina cu 60 km/h si i-a lovit bara si farul iar soferul si-a lovit partea laterala a masinii. Subiectul a tras pe dreapt, a fost puternic socata si disperata. S-a dus la masina celui care a lovit-o si la intrebat ce e de facut. Au mers la politie si s-a rezolvat. Subiectul a marturisit ca dupa ce a ramas singura a inceput sa planga.15.Femeie, 44 ani, studii superioare, profesor de matematica, permis 19961996, Bucuresti, vara, zi, Matiz, singura, fara centuraSe afla in parcarea benzinariei MOL de pe Calea Sebastian, soferul din fata ei a dat inapoi, subiectul l-a claxonat, l-au avertizat si ceilalti oameni din parcare ca va lovi masina din spate. A lovit subiectul cu spatele in lateralui masinii subiectului. Subiectul s-a enervat, spune ca ii venea sa il omoare, a iesit si a tipat la el omule este nebun, orb. Soferul a spus ca nu a vazut. Au mers la politie iar soferul nu avea asigurare. Subiectul atunci si-a reparat masina pe asigurarea ei.2009, Bucuresti, iarna, zi, Ford, singura, cu centuraFusese sa cumpere brad si se afla pe Theodor Palady pe prima banda si rula cu 30 km/h. Era a treia masina de la trecerea de pietoni, toate masinile oprind inclusiv subiectul. Din spatele masinii ei s-a auzit poc si a coborat pentru a vedea ce s-a intamplat. Soferul s-a scuzat, mentionand ca nu are franele bune. Ea s-a enervat si a spus sa mearga la politie. Masina lui era inmatriculata in strainatate si a trebuit sa isi schimbe bara pe asigurarea ei. Cel mai tare s-a enervat din cauza faptului ca reusit sa isi repare masina abia in primavara din cauza lipsei pieselor necesare.

16.Barbat, 42 ani, studii medii, somer, permis 19922002, Bucuresti langa Fabrica de lapte actualmente Cora Lujerului, zi, iarna, Tico, singur,Se afla in fata intrarii intr-o incinta si o masina a iesit din incinta fara sa se asigure. Subiectul a franat atunci cand a vazut ca soferul iese si ca nu are de gand sa opreasca dar cel din masina a franat puternic si s-au lovit frontal. Subiectul a iesit din masina si i-a spus ca este vinovat. S-au dus la politie dar soferul era nervos si s-a linistit doar in clipa cand a auzit ca i se va face doar penal pentru ca numere provizorii pe care le avea ii expirasera iar numerele noi nu le avea puse. Subiectul, care sustine ca este usor impresionabil a spus sa il lase in pace si sa nu ii faca dosar penal. Sustine ca accidentul s-ar fi putut evita daca soferul nu frana brusc si daca ar fi tras de volan pentru a se duce in directia opusa.2010, Bucuresti, iarna, zi, Dacia 1310, singur, fara centuraSubiectul se afla pe Bd. Iuliu Maniu Leu, era pe banda a doua si vroia sa se incadreze pe banda a treia. In fata lui era o masina noua, scumpa care nu a pornit atunci cand semaforul s-a facut verde si s-au pus in miscare restul masinilor. Subiectul nu a vazut ca nu a plecat si a lovit-o in spate. Prima reactie a fost sa se gandeasca: am comis-o. In masina cealalta erau doi baieti si subiectul a iesit din masina pentru a vorbi cu ei. Le-a spus ca nu si-a dat seama, ca el este sarac, nu are decat o Dacie, este somer si are doi copii mici si sotia este si ea somera. A mai spus ca daca vrea le da asigurarea dar ei au cerut 200 RON pentru ca era din Valcea si nu vroiau asigurare. In final au negociat si le-a dat doar 100 RON. Subiectul nu a fost foarte impresionat dar l-a cam deranjat faptul ca a trebuit sa isi schimbe bara.17.Barbat, 28 ani, studii medii, Muncitor in constructii, permis 20062006, Bucuresti, iarna, zi, Audi, impreuna cu un prieten, fara centuraSubiectul lucra la casa si pentru ca i s-au terminat anumite materiale a plecat impreuna cu un prieten sa cumpere altele. Au ajuns la un magazin din Cartierul 23 August pe care il stia ca avand materiale de constructii. Magazinul era inchis, subiectul a virat stanga si din cauza zapezii si purtand si o discutie cu pasagerul din dreapta si-a pierdut atentia si era sa intre intr-un stalp pe care l-a evitat. In acel moment persoana din dreapta a prevazut ca o sa se intample ceva rau. Au plecat pe drumul care duce la Cernica pentru a cauta alt magazin. Pe parte stanga subiectul a vazut un magazin cu materiale de constructii si a vrut sa vireze la stanga. A apucat sa porneasca doar putin cand s-a auzit o pocnitura si masina la invartit la 180 de grade. Subiectul s-a lovit cu capul de usa, de locul de unde porneste centura si coloana prietenului s-a auzit trosnind. Subiectul a coborat pentru a inspecta daunele produse. Reactia a fost de panica si apoi de frica. Masina era condusa de un rrom care a mai chemat cateva masini pentru a provoca un scandal. Subiectul a fost scuipat si bruscat si a fost socat. De atunci se panicheaza cand trece pe langa acel loc unde s-a produs accidentul. S-a dus la politie si s-a rezolvat. Ulterior a aflat de la persoanele care locuiesc acolo ca acei rromi se ocupa cu lovit masini si cand s-a dus la politie i-au confirmat acest lucru si politistii.

18.Barbat, 22 ani, studii superioare, Referent medicina muncii, permis 20062007, Bucuresti, primavara, zi, Dacia Logan, singur, cu centuraSubiectul se afla in scuarul de la Unirii Bucuresti, pe banda a doua si pe banda intai era un troleibuz. Troleibuzul in loc sa ia virajul corect l-a luat drept si s-au tamponat. Sentimentul subiectului au fost cel de frustrare si de sperietura. Au tras pe dreapta, au facut schimb de numere de telefo si au decis sa se intalneasca mai tarziu la politie. Politia a stabilit faptul ca soferul troleibuzului era vinovat si i-a dat asigurarea subiectului. Acesta s-a enervat pentru ca nu a fost el vinovat.2008, vara, zi, Bucuresti, Dacia Logan, cu un prieten, cu centuraSubiectul se afla pe Calea Mosilor pe banda a doua, avea viteza mare 80 km/h cand i-a taiat calea o femeie care era la volanului unui Jeep. Subiectul a franat pentru ca era trecere de pietoni. Spune ca a avut doua alternative: sa loveasca doi pietoni sau sa intre sub Jeep, el alegand cea de-a doua varianta. S-a speriat foarte tare si spune ca centura i-a salvat viata cu toate ca a avut o rana de la aceasta. Prietenul era in stare de soc dar nu a patit nimic. Au fost la politie si in final s-a stabilit ca subiectul a fost vinovat pentru ca nu a pastrat distanta regulamentara.2009, iarna, zi, Bucuresti, Dacia Logan, singur, cu centuraMergea pe Calea Vacarestilor, carosabilul era umed, circula cu o viteza de 60 km/h si la trecerea de pietoni cel din fata a pus frana, subiectul a franat si el dar cel din spatele subiectului nu a mai pus frana, lovind subiectul si proiectandu-l in masina din fata. Subiectul s-a simtit ca si cum nu ar mai avut control asupra a nimic era speriat si surprins. S-a simtit ca intr-un Roller Coaster (carusel). S-a calmat si s-au dus la politie. S-a stabilit ca soferul era vinovat si i-a dat asigurarea subiectului.2010, Bucuresti, primavara, zi, Dacia Logan, singur, cu centuraSubiectul mergea in apropierea Bulevardului 1 Mai pe o strada cu sens unic si de pe o strada din dreapta a iesit o masina care nu s-a asigurat si l-a lovit pe subiect in farul din dreapta. Subiectul a tipat la el, era nervos si frustrat. Si-a cumparat un pachet de tigari in ideea ca se va calma si ca se va descarca de stres. Au schimbat numerele de telefon si s-au intalnit a doua zi pentru a rezolva pe cale amiabila19.Femeie, 55 ani, studii doctorale, Expert contabil, permis 20062006, Bucuresti, toamna, zi, Dacia Logan, singura, cu centuraPe str. Stefan Nicolau mergea cu 30 km/h si era prima data cand conducea masina de cand isi luase permisul. Nu a apreciat distanta laterala si a lovit un Olcit parcat. Olcitului i-a cazut bara si subiectul a intrat in panica, a tras pe dreapta si era foarte socata. S-a dus la politie, politistul a ras si a spus ca nu ii face nimic dar subiectul a cerut o amenda pentru a avea constiinta impacata. De atunci nu s-a mai urcat la volan de teama.20.Barbat, 39 ani, studii medii, sofer RATB, carnet profesionist2008, DN1, vara, zi, Dacia Logan, impreuna cu sotia si cei doi copii, cu centuraSubiectul venea pe DN1 dinspre munte spre Bucuresti, tot drumul s-a tachinat cu un taximetrist si in dreptul localitatii Otopeni acesta i-a taiat calea, subiectul find pe banda a treia, a tras de volan pana a ajuns pe contrasens si pentru a evita o duba s-a ciocnit cu taximetristul. Toti pasagerii din masina subiectului au fost grav raniti dar nici taximetristul nu a scapat fara rani. Subiectul a avut taria de a-i scoate pe toti membrii familiei din masina, desi era ranita, pentru ca aceasta sa nu explodeze. Pe sotie a luat-o un elicopter SMURD si pe copii, pe subiect si pe taximetrist i-a luat salvare. Subiectul declara ca era in stare de soc si de altfel toti erau. Au urmat luni de spitalizare pentru toti. Subiectului a fost cercetat dar a reiesit faptul ca a fost nevinovat.21.Barbat, 38 ani, studii medii, Lucrator comercial, permis 19922009, Braila, iarna, noapte, BMW model sport cu tractiune pe spate, fara centura, cu un copil care statea in drepata soferului si o prietena in spateAu plecat de la o petrecere, nu bause nimic, seara s-a depus o pojghita de gheata. Cand au pornit, subiectul nu a stiut, a accelerat prea tare si avea o viteza de 60 km/h. Trebuia sa vireze stanga pentru a ajunge acasa dar a pierdut controlul masinii, s-a invartit, a patinat si s-a lovit de un stalp. Greseala pe care a facut-o a fost de a frana si a lua curba in acelasi timp. Prima reactie a fost sa intrebe daca pasagerii sunt bine si a verificat starea pacientului din spate care nu mai putea sa iasa. A sunat la descarcerare si astfel a reusit sa iasa si pasagerul din spate. Copilul s-a lovit la cap si subiectul nu a patit absolut nimic. Impactul a fost foarte mare in spate mai ales din cauza faptului ca masina avea tractiune pe spate. Pasagerul din spate a avut nevoie de doua saptamani de spitalizare. Subiectul considera ca s-ar fi putut evita daca avea viteza mai mica.22.Barbat, 59 ani, studii medii, Revizor tehnic, permis 1971, carnet profesionist1980, DN 1, dinspre munte spre Bucuresti, primavara, noapte, Skoda S 100, fara centura, impreuna cu trei prieteni, consumase mult alcool.In jurul localitatii Baicoi subiectul, care mergea cu 70 km/h a adormitsi a intrat sub o remorca stationara. Nu stie ce s-a intamplat deoarece s-a trezit la spital dupa ce fusese o luna in coma. Era foarte dezorientat, nu stia ce se intampla cu el, nu stia de ce este in spital. Ceilalti trei prieteni au suferit multiple fracturi. Avea un sentiment de regret. Prietenii nu s-au suparat, dimpotriva au inceput sa glumeasca de felul in care aratau cu mana sau piciorul rupt.1995, Bucuresti, vara, zi, Dacia 1300, fara centura, singurSe afla la Crangasi Bucuresti pe banda a doua cand de pe banda intai a intrat in fata lui, in dreptul unui refugiu de tramvai, un tractor. O femeie in varsta a fugit in fata tractorului pentru a prinde tramvaiul. Soferul tractorului a virat stanga si a lovit masina subiectului de refugiul pentru tramvai. Subiectul si-a lovit janta, bara si aripa. S-a enervat, a coborat si soferul tractorului si-a cerut scuze spunand ca este vinovat. Au mers la politie si soferul tractorului i-a dat asigurarea subiectului.2000, Bucuresti, toamna, zi, Dacia Nova, impreuna cu sotia, fara centuraLa Piata Presei Libere Bucuresti subiectul se afla pe banda intai, de abia pornise, mergea cu 30 km/h si de pe trotuar a venit un caine direct in masina lui. A venit direct in vara, pe care a spart-o si fost un impact puternic. A coborat din masina pentru a vedea ce s-a intamplat, cainele s-a ridicat si a plecat. O alta masina din spate a oprit si l-a acuzat ca a omorat cainele. Atunci subiectul i-a spus ce te intereseaza pe tine, nici macar nu ai vazut nimic si in plus nu am omorat nici un caine. Soferul sustinea ca merge la Protectia animalelor si ca declara ca a omorat un caine. Subiectul enervat de aceste acuzatii si de faptul ca isi lovise masina a vrut sa il bata pe sofer dar sotia subiectului a intervenit si a aplanat conflictul.23.Barbat, 32 ani, studii superioare, Sofer la o clinica privata, 20012002, vara, zi, Dacia Nova, Sibiu, impreuna cu un prieten, fara centuraIntr-o intersectie un individ nu i-a acordat prioritate si l-a lovit. Prima reactie a fost aceea de a-si face griji deoarece masina o imprumutase de la un in varsta. Au mers la politie unde a avut loc o cearta intre subiect si agentii de politie pentru ca subiectul isi pierduse actele in acel an si circula doar cu o dovada care nu mai era valabila. In consecinta a primit o amenda.24.Barbat, 28 ani, , studii superioare, Avocat, permis 20002006, Bucuresti, vara, noapte, Dacia Logan, fara centura, impreuna cu prietena, 6O km/hBd. Mihalache, pe prima banda a intrat cu viteza pe bordura trotuarului. S-au spart geamurile si usile erau blocate. Subiectul nu a avut nici o reactie, a fortat usa pentru a iesi si a sunt la serviciu sa anunte ca intarzie. Prietena plangea si era in stare de soc. Au venit cei de la descarcerare si s-a rezolvat25.Barbat, 30 ani, studii superioare, Medic , permis 19982006, Bucuresti, vara, noapte, Rover, impreuna cu sora sa, fara centuraPe Bd. Ceahlau a dat cu spatele pentru a iesi dintr-o coloana de masini parcate si in spatele masinii era o femeie in varsta. Din cauza intunericului nu a vazut- si a lovit-o. A fost foarte speriat, ii era frica sa nu o fi omorat-o. A coborat si el si sora lui, au ridicat-o pe femeie si au dus-o la spital. Dupa a saptamana de spitalizare s-a facut bine. In prezent a ramas marcat la orice om care se apropie de spatele masinii pe care o conduce.26.Barbat, 20 ani, studii superioare, permis 20082008, vara, noapte, Mitsubishi, impreuna cu prietena si inca doi prieteni, cu centura, 90 km/h.In zona Restaurantului Pescarus, intr-o curba a intrat pe contrasens si pentru a evita un Audi a tras de volan dreapta, apoi ca sa nu se loveasca de un copac a tras de volan de volan stanga si in final a lovit masina Audi, s-au invartit si au ajuns pe trotuar. Singura lui reactie a fost vai masinuta mea. Prietena a inceput sa planga pentru ca se lovise cu capul de bord si in final a venit politia si au constatat ca subiectul era vinovat27.Barbat, 22 ani, studii superioare, permis 20082009, Bucuresti, vara, noapte, Ford Focus, impreuna cu prietena, fara centuraPe Calea Plevnei Bucuresti un individ i-a taiat calea, subiectul care se afla pe banda intai a vrut sa vireze dreapta si individul nu a vrut sa il lase. Dintr-o data s-a auzit o bubuietura si individul a intrat in subiect. Subiectul a fost destul de calm, nu s-a enervat si nici nu s-a enervat, doar i-a facut semn unde sa se opreasca pentru a purta o discutie. Prietena subiectului a plecat spre individ si s-a certat cu acesta pentru ca avea muzica foarte tare si nu mai fusese atent. S-a rezolvat pe cale amiabila.28.Femeie, 39 ani, studii superioare, invatatoare, permis 1990, Brevet de curse de Formula/Carting 19892010, Bucuresti, vara, zi, singura, cu centura, era foarte relaxataLa rondul de la Piata Regina Maria subiectul se inscrisese pe prima banda pentru a efectua virajul la dreapta, circuland cu o viteza de 15 km/h. A intrat in sensul giratoriu si in timp ce dorea sa se asigure din spate, aflandu-se pe aceeasi banda, o ambulanta particulara avand semnalele acustice si luminoase in functiune, incerca sa preseze trecerea, neasteptand ca subiectul sa se asigure. Dinspre Piata Unirii venea un tramvai care era aproape de iesirea din sensul giratoriu. Soferul ambulantei a intrat in spatele masinii subiectului. Subiectul nu a avut cum si unde sa se replieze intrucat chiar si dorind sa se urce pe trotuar acesta era prevazut cu piloni. S-a auzit o bubuitura mare ce a fost amplificata de semnalele ambulantei. Subiectul a coborat si a tipat la soferul ambulantei si era foarte nervoasa pentru ca era primul accident si se considera un sofer foarte bun. Soferul a deschis usa pentru a vedea daca pacientul este in regula. Soferul sustinea ca are prioritate dar cand subiectul i-a cerut acele acesta a raspuns foarte senin ca nu are asa ceva. Subiectul i-a spus ca nu cunoaste legea, salvarea avea prioritate daca subiectul avea unde sa se replieze. Situatia s-a rezolvat pe cale amiabila.29.Barbat, 34 ani, studii superioare, Director de vanzari la editura, permis 19971997, iarna, zi, Bucuresti, Fiat Doblo, singur, cu centura, 60 km/hSe afla pe Bd. Aviatorilor, cu piatra cubica, plouase, mergea pe banda a doua, un sofer a derapat si a intrat in subiect, acesta la randul lui a lovit alte doua masini. Era foarte debusolat, parca avea o ceata pe ochi si in creier, a coborat din masina si a facut cativa pasi inainte si inapoi pentru a-si reveni din uimire. Au mers la politie si s-a constatat ca nu a fost nimeni vinovat.1999, iarna, noapte, spre Iasi, Skoda Octavia, singur, cu centura, 110 km/hIn apropiere de intrare in localitatea Iasi subiectul a crezut ca drumul duce drept inainte dar de fapt era inspre stanga. Din cauza imapctului cu strada si a vitezei, masina s-a rasturnat. A fost ametit 5 10 secunde si s-a trezit cu multi oameni in jurul lui care l-au ajutat.2010, iarna, zi, Bucuresti, Opel Astra, singur , cu centuraSe afla pe Podul Grand pe bada a doua, stationa. Dintr-o data s-a trezit lovit in spatele masinii. A coborat pentru a vedea ce are masina, aceasta nu patise nimic si a plecat.Subiectul recunoaste ca de obiecei este extrem de impulsiv dar in cazul accidentelor este foarte calm si foarte ametit

30.Barbat, 51 ani, studii superioare, Inginer, permis 19902010, iarna, zi, Bucuresti, VW, impreuna cu sotia si fiica, cu centuraIn Drumul Taberei Romancierilor subiectul se afla pe banda a a treia cand de pe banda a doua o femei care conducea o masina de pe banda a doua a dat semnal si a intrat brusc, oprind pentru ca pe trecere venea o mama cu doi gemeni. Subiectul a intrat cu botul masinii in spatele individei. Aceasta a inceput sa tipe si subiectul a tipat la randul lui ce ai facut femeie, de ce ai intrat pe banda fara sa te asiguri. Aceasta a spus ca nu stie, au inceput sa discute amiabil si au facut schimb de asigurari. Sotia si fiica au fost calme si masina nu a patit nimic, cazandu-i doar numarul.CONCLUZIISubiectii au fost ales in mod aleator, avand varste diferite, studii diferite si nu in ultimul rand diverse profesii. Mi-am dorit sa studiez prima reactie pe care o are atat o persoana care are un accident cat si persoanele care il acompaniaza. Cu toate ca initial am crezut ca toate accidentele si reactiile subiectilor vor fi foarte asemanatoare am ramas placut surprinsa sa constat ca atat accidentele cat si reactiile au fost extrem de diferite. Printre cauzele cele mai des intalnite am observat ca se numara: lipsa atentiei concentrate si viteza excesiva. Desi initial ma asteptat ca toti subiectii sa reactioneze impulsiv au fost destul de multi subiecti care au reactionat calm. Am observat de asemenea ca un numar considerabil de subiecti nu au avut centura in timpul producerii accidentului.Psiholog Andreea Mihailahttp://www.terapiam.ro/studiu-specificul-psihologic-al-accidentelor-de-circulatie-transporturile-auto

MODELE DIFERENTIALE DE ABORDARE IN CONDUCEREA AUTO: DIFERENTE DE GEN SI VARSTA Nume: Otves Alina Master: PMTS An de studiu: I Problema psihologiei aplicate in transporturi: - analiza, diagnosticul, predictia si consilierea conducatorilor de autovehicole pe linie de comportament general manifestat in conducerea automobilelor in functie de gen( diferente intre barbati si femei) si varsta.Diferente de sex Studiu realizat in Romania, Timisoara pe femeile taximentrist avand ca obiectiv atitudinea clientilor fata de acestea. A pornit de la intrebarea: Credeti ca o femeie e capabila sa lucreze ca sofer de taxi? S-au obtinut urmatoarele rezultate:11% dintre cei chestionati cred ca o femeie e capabila sa lucreze ca taximetrista in foarte mare masura,pentru 10% acest lucru e posibil in mare masura, pentru 10% in mica masura, pentru 8% in foarte mica masura, iar pentru 6% deloc. O alta cercetare cu privire la diferentele comportamentale dintre barbati si femei la volan s-a realizat la Scoala de Medicina si Sanatate Publica John Hopkins din Baltimore, in Statele Unite. S-a utilizat testul de conducere barbati vs femei desfasurat in Marea Britanie. S-a dovedit ca soferii de sex feminin sunt implicati in accidente putin mai mult decat brbatii pe mile de condus . In general, barbatii au fost implicati in 5.1 accidente la un milion de mile conduse, comparativ cu 5.7 accidente pentru femei. Statistic, barbatii au o probabilitate mai mare de a-si asuma riscuri in timpul condusului si de a suferi de furia soselelor, incalcand abilitatea de a conduce in siguranta si responsabil. Femeile, au de asemenea, o probabilitate mai mare de a mentine regulile traficului si de a evita situatiile de hazard. Un studiu care priveste abordarea sexelor in condusul auto, in ceea ce priveste de fapt asigurarea auto este realizat de catre Conor Faughnan de la AA care spune ca diferenta in stilul de condus si castigarea primelor de asigurare nu tine neaparat de faptul ca femeile sunt mai bune la condus decat barbatii. Faughnan spune ca femeile par sa conduca mai putin si au slujbe mai sedentare decat barbatii si acest lucru contribuie la ponderea acumularii primelor => femeile plateasc mai putin pentru o asigurare auto decat barbatii.Diferente de varsta Problema tratata: Tinerii la volan vs. persoanele in varsta Tinerii reprezint o categorie de persoane cu risc mai ridicat de accident, deoarece printre caracteristicile varstei lor psihologice se regasesc nevoia accentuata de a fi demonstrativi (de a demonstra ca au o masin performanta, ca au calitati de soferi buni) si subestimarea riscurilor asociate anumitor comportamente. Tinerii intre 18-25 de ani dar si cei intre 26- 35 de ani au declarat mai frecvent ca: incalca limitele legale de viteza in afara localitatii, obinuiesc s nu poarte centura de siguranta, adopta comportamente agresive in trafic, au fost implicati in accidente rutiere in ultimii 3 ani, fac depasiri la limita. nu respecta distanta regulamentara intre autovehicule, nu respecta dreptul de prioritate al celorlalti participanti la trafic. nu dau semnal cnd schimba directia de mers depasesc coloana la semafor sau depasesc pe linie continua vorbesc mai mult la telefonul mobil conduc in stare de oboseala sau mananca la volan. In 2009, pe 4 mai, revista New York Times publica un articol facand referire la urmatoarea problema: daca trebuie marita varsta pentru obtinerea permisului de conducere. Instititul pentru Siguranta si Asigurare a realizat un studiu care indica in mod clar ca varsta mai mare reduce substantial rata de accidente rutiere. Aceeasi concluzie a fost gasita si in Marea Britanie unde varsta minima pentru condus este de 17 ani iar in restul tarilor din Uniunea Europeana varsta minima este de 18 ani. Cercetarile arata ca daca tinerii ar incepe sa conduca mai tarziu , au o probabilitate mai mare de a avea mai putine accidente in primul an de condus. Unii spun ca educatia si instructia soferului este raspunsul, desi studiile arata ca nu exista nicio legatura intre rate de accidente produse de tineri care iau lectii de condus comparativ cu cei care nu recurg la instructie. Soferii in varsta- prudenti sau in risc de a produce accidente? Studiile arata ca persoanele cu o varsta de 70 de ani si peste au o vulnerabilitate crescuta datorata capacitilor fizice reduse (ex. vaz, auz, viteza de reacie) ale acestora si deplasrilor zilnice mai rare. => risc mai mare de accidente. Un studiu s-a realizat la Scoala de Sanatate Publica a Universitatii din California care a avut ca si obiectiv studierea soferilor la volan pe populatia in varsta. Statusul soferilor cu varsta de 65 de ani si mai batrani s-a dovedit a fi un subiect controversat in Statele Unite. Participantii la studiu au fost oameni cu varsta de 70 de ani si peste, recrutati dintr-o varietate de comunitati. Studiul s-a bazat si pe erorile comune facute de soferii in varsta cum ar fi: nementinerea distantei de siguranta Stangacie schimbari bruste ale benzii de circulatie Regularitatea vitezei

Masuri de prevenire a accidentelor Gravitatea accidentelor facute de soferii in varsta poate fi limitata prin echiparea autovehicolelor cu dispozitive de securitate( ex: airbag). Existenta unor programe de formare si de sisteme de asistenta la condus care sa-i avertizeze pe soferi atunci cand se apropie prea mult de vehicolul din fata, ajutandu-i sa aprecieze corect distanta, sa parcheze si sa circule in siguranta pe axele de circulatie.http://experimentala.ro/0doc//TRANSPORTURI/PREZENTARI%20TRANSPORTURI//MODELE%20DIFERENTIALE%20DE%20ABORDARE%20IN%20CONDUCEREA%20AUTO.pdf

Psihologia omului la volan

Prof .univ.Dr.Butoi TudorelAsist.univ.psih.Gabriel RU[1]

Fiecare dintre noi ne ntlnim zilnic cu omul de la volan, fie c suntem pietoni, fie c suntem coparticipani la trafic, fie c suntem conducatori auto. Ipostazele n care i regsim pe ceilali sau ne identificm propria persoan n omul de la volan, este divers i situaional n drum spre servici, la cumprturi, n concediu etc. i cu toii observm o diversitate atitudinal i o palet larg a conduitei la volan. Privit din elicopter, traficul apare ca un fluid n micare, gtuit n intersecii, temporizat de semafoare, stagnat de blocaje, oricum ntr-o continu curgere. Uneori calm, cursiv, ntr-o curgere laminar, adeseori este ns turbulent, agitat i mai ales iritant. Prin comportamentul nostru influenm traficul i suntem influentai de el?Prima necunoscut care prefaeaz lungul ir de ntrebri la care cautm raspunsuri, ncepe cu :Cine este omul de la volan ?Din perspectiva psihologic, conducatorul auto depasete postura subiectului cunoscator autoevaluator, contemplativ, asumandu-i riscul subiectului stpnitor responsabil i implicat pe terenul unei provocri speciale conducerea auto i circulaia rutier n traficul modern.Generic vorbind, omul are o dimensiune biologic i una social schematizat astfel:

INDIVIDULreprezint totalitatea elementelor i nsuirilor fizice, biochimice i psihofiziologice ereditare, nnscute sau dobndite, care se integreaz ntr-un sistem pe baza mecanismului adaptabilitii la mediul natural.

INDIVIDUALITATEA este specific omului; este un derivat din individ, o specificare a individului; este de fapt individul + organizarea lui specific. Rezult prin diversificarea i diferenierea organizrii structural-funcional a individului. Exprim caracteristicile psihofizice i fiziologice unice irepetabile, atingnd un maximum de pregnan la nivel uman. Const dintr-un sistem de proprieti specifice, unice, biologice, anatomo-fiziologice, psihice i sociale.Desemneaz ansamblul de caracteristici, de diferene individuale stabile sau mai puin stabile, care constituie fiina concret n identitatea i disincia s fa de alii (individualitatea psihologic ncepe cu conduitele perceptive, cu conduita propriului eu).n concluzie: dac individul este suportul individualitii, individualitatea este felul de a fi al individului.

PERSOANAeste corespondentul n plan social al individului din plan biologic. Const dintr-un ansamblu de nsuiri psihice care permit adaptarea la mediul social. Este determinat astfel social-istoric, adic persoana se constituie doar prin interaciunea organismului cu mediul social. Persoana este individul n accepiunea sa psihologic, individul uman ca entitate concret, ntr-un cadru relaional dat, aa cum este el perceput de cei din jur.Persoana este o noiune aplicabil doar omului, dar nu n ntregime, i nu putem vorbi de persoan la nivel patologic.Au existat mai multe accepiuni ale conceptului de persoan:din latinpersona primul sens al cuvntului a fost acela demasc / costumaieprin care actorii antici simbolizau pe cineva;persoana ca rol social se refer la rolul ndeplinit de cineva n via, precum i funciile i obligaiile sociale pe care i le asum;actorul care joac rolul;persoana ca valoare.Dintre cele 4 semnificaii, s-au pstrat doua: actual, persoana desemneaz rolul social i exprim o valoare.J.Locke este cel care a definit persoana prin intermediul contiinei de sine implic existena eu-lui.

EU-l definete persoana din interior, adic persoana este un subiect care se gndete pe sine nsui i acioneaz n referin cu sine nsui. Eu-l constituie centrarea psihic a insului, nucleul psihologic al acestuia, autoreflectarea n propria-i contiin. Reprezint o lume (a mea), sursa eu-lui fiind contiina de sine, concomitent Eu-l fiind izvor al contiinei.

PERSONAJULeste modul concret de manifestare n exterior prin comportament a persoanei i personalitii.Este echivalent cu rolul social, persoan n rol.Fiecare persoan se exteriorizeaz prin moduri diferite. Astfel, exist mai multe personaje / roluri diferite:-personajele sociale joac rolurile impuse din exterior-personajele volitive i impun rolurile pe care le joac-personajele de tip masc sunt strine de propria personalitate; rol de mecanism de aprare.Din perspectiva psihosocial, personajul este persoana interpretnd un rol social.Din perspectiva psihologic, personajul reprezint mularea persoanei ntr-un mediu social (individul preia normele societii). Normalitatea social presupune adaptarea comprotamentului funcie de norm social, acest act de supunere oarb este contestat de semeni ai nostrii care acioneaz contrar, reacionand la constrangerea normativa i opunandu-se prin diverse mijloace.Aceast scurt prezentare nu face altceva dect s ne aduc n atenie cine suntem noi, cine este la volan, omul de la volan. Omul de la volan nu este alt OM, ci omul ntr-o anumit ipostaz. n conformitate cu experiena unor exigeni specialiti n materie1psihologia circulaiei rutiere const n faptul c urcndu-se la volan conducatorul auto intr ntr-un rol diferit de toate celelalte roluri pe care le ndeplinete n alte contexte i corespunztor, ntreaga sa personalitate trebuie s se comute pe structura rolului respectiv. Cu ct aceast comutare se face mai rapid i integral sub aspect calitativ, cu att sporesc ansele de obinere al unui randament optim; dimpotriv neadecvarea schemelor funcionale interne ale personalitii la cerinele specifice cii rutiere i contextului dinamicii de rulare i trafic, devine una din cele mai serioase frne n obinerea performanelor scontate.Putem rezuma prin aceea c, de fapt rolul de conductor auto este unul din multiplele roluri sociale pe care le interpretm alaturi de cel de printe, so, muncitor, agricultor, instalator, programator, manager etc, fie c suntem n domeniul privat sau bugetar, fie c suntem angajai sau oameni de afaceri, politicieni sau alegtori. O bun parte dintre noi suntem conducatori auto i n acest rol suntem angrenai cu o frecven mai mare sau mic ( zilnic sau n weekend), dar suntem dependeni de maina pentru ndeplinirea celorlalte roluri i automat prin conduita noastr influentm traficul i suntem influenai de el. Particularitile personalitii i pun amprenta asupra comportamentului nostru care se manifest la volan, aa cum am menionat anterior, fie c aparinem temperamentului melancolic, coleric, flegmatic sau sangvinic, fie c suntem extrovertii sau introvertii. Nu trebuie s scpm din vedere i un alt aspect, conducatori auto sunt att barbai ct i femei, ceea ce din punct de vedere psihologic mai introduce o suit de comportamente asociate diferenelor dintre sexe.n continuare, vom ncerca s subliniem vectorii exogeni i endogeni care interfer cu propria noastr personalitate i determin o anumit atitudine cnd suntem la volan. Un lucru este cert, comportamentul nostru n trafic nu este unul constant, dar are constante, se circumscrie atributelor comportamentale care ne caracterizeaz, ns stimuli situaionali negativi pot interfera cristaliznd o reacie agresiv (gesturi obscene, trivialiti, agresiuni fizice) sau aciuni hazardante (depairi riscante, vitez excesiv, traiectorie aleatorie aemeni unui dans exuberant etc.) ) conducand la un concurs de circumstante imprevizibile pentru ceilali participani la trafic. Rezultatul este inevitabil, mai devreme sau mai trziu ajungem subiect de pres, emisiunile de tiri difuznd n spaii ample cascadoriile semenilor notri i ngrond cifrele negre ale statisticilor.Cnd alegem automobilul dorim s comunicm ceva?Automobilul este astfel ales, nct s transmit tuturor un mesaj al importanei pe care o ai sau pe care o pretinzi a fi recunoscut de ceilali, mbrcnd implicit o form de comunicare. Astfel, scopul iniial de valoare utilitar sufer modificari i se transform n valoare de statut. Dac vrem s ne reprezinte i s fie o oglind a noastr, EL - automobilul, trebuie ngrijit, atenia i interesul pe care l acordm ncepe s devin n subsidiar o form de competiie cu ceilali, ne ocup tot mai mai mult imp i pas cu pas ne capaciteaz aa de mult atenia, nct capt forme personalizate n nume de femei, de brbai, de zeiti, de celebriti etc. Mesajul comunicat prin automobil mbrac forme diverse ncepand cumesajul scris, cele comerciale (reclame, anunuri i informari), mesajul transmis sau sugerat prin form, culoare, desene stilizate sau artistice, firma productoare, capacitate cilindric, ornamente i chiar numrul de nmatriculare ales, prin combinaia sugestiv a literelor.

Comunicarea mesajului transmis celor din jur prin tipul de main + atitudinea la volan = STATUT.

n continuare vom dezvolta acest subiect n conexiune cu ceilali factori.

Tipul de main ne influeneaz conduita la volan?

n mod normal nu ar trebui, pentru c automobilul este o creaie a omului pentru a satisface o nevoie i este permanent ajustat i modificat conform dorinelor tot mai pretenioase ale clienilor. Fiind un produs, firesc ar fi s rmn la acest statut i totui realitatea ne nfieaz i o alt faet, aceea de emblem, de statut, expresie vie a poziiei sociale i/sau a potenei financiare. Acest aspect ne oblig i ne implic mai mult dect suntem pregatii s recunoatem. Vrsta i sexul dup cum o s vedem ulterior, oblig i implic o anumit conduit la volan, profesia, de asemenea, starea sufleteasc dispoziia, compania prezena prietenilor, stimuli exogeni i stimulente, starea de sntate, epuizarea fiziologic (oboseala) consumul de alcool i droguri etc i lista poate continua.Vrsta i sexul. Brbaii ajuni la maturitatea afectiv i intelectual prefer mainile care confer siguran i comfort, la care funcia utilitar (pentru familie, nevoi curente) primeaz, design-ul fiind pe locul secund. Sunt mainile din categoria break i berlin n care culorile deschise sunt preferate pentru c sunt mai usor de ntreinut. Conduita la volan este de multe ori una agitat, problemele cotidiene multiple i timpul insuficient in soferul n priz i ntr-o criz a nerezolvrilor care l face s vocifereze i s considere traficul ca principal vinovat. Echilibrat psihic fiind, sfrete prin a se consola c i ceilali pesc la fel. O abordare diferit apare cnd situaia financiar este peste medie, suntem n business top sau facem parte din categoria VIP. In aceste cazuri maina (mainile) deinute trebuie s fie reprezentative att poziiei ct si importanei sociale a activitii. Astfel, Jeep-urile robuste, limuzinele planturoase i greoaie i fac loc cu greu prin traficul supraaglomerat, n drumul lor spre firm sau la o ntlnire de afaceri sau cine tie unde. Geamurile fumurii sau negre formeaz nu numai o barier vizual dar i una psihologic, n spatele lor fiind oameni care nu se confrunt cu aceleai probleme ale subzistenei i n consecin nu trebuie s se vad. Ceea ce este de vazut se vede, n spe maina care spune tot. Etalarea puterii financiare impune respect. Aceast logic simpl este adoptat deopotriv i de infractori care vor s se impun n faa strzii, semn al succesului i puterii. Maini scumpe, serii de top, Mercedes, BMW sau Audi, preferabil decapotabile. Diferena este ns c infractorii merg cu geamurile coborate pentru a fi vazui de ct mai muli. Cnd parcheaz stau chiar n faa mainii sau pe capot. Cand conduc ignor regulile de circulaie i sfideaz pe toat lumea, legea nu e pentru ei pentru c ei fac legea. Legea junglei n care petele mare nghite petele mic. Limbajul colorat, arogana, tonul ridicat i gestica suburban sunt ingrediente de nelipsit n impunerea respectului prin FOR. Fora brut afiat sau transmis are un singur scop, recunoaterea statutului - stabilirea ierarhiei. Lumea animal ne ofer o paralel izbitoare n lupta pentru stabilirea masculului dominant. Scopul ns este unul complet diferit, acela al perpeturii speciei i seleciei naturale.Barbaii n vrst (peste 60 de ani), n general, i recondiioneaz mainile pe care le au de ani buni dintr-un sentiment al conservatorismului inevitabil vrstei dar i din dorinta de a demonstra c lucrurile vechi erau mai bine fcute i sunt nc viabile, ntr-o demonstraie a propriei lor condiii biologice, sfidnd noul. Dac schimb maina folosesc un singur criteriu, costurile de ntreinere. Conduc pn la vrste naintate, mobilitatea i sprijinul descendenilor fiind expresia nsi a utilitii. Conduita la volan este una preventiv i precaut, poate prea lent uneori din cauza reflexelor diminuate i a percepiei slbite. Desigur c ceilali sancioneaz comentnd i/sau claxonnd indecizia sau incertitudinea lor, uitnd c mai devreme sau mai trziu urmm toi acelai destin inevitabil. Dar cine are timp s se gndeasc la asta? Ziua de azi i problema actual este cea mai important i mai ales nu sufer amnare.Femeiala volanare o istorie relativ recent, dar tot mai prezent i n expansiune din punct de vedere al numarului domnioarelor i doamnelor care vor s i manifeste independena i vor s dovedeasc c sunt la fel de bune ca brbaii. Curentele moderniste de emanicipare abund n exemple care mobilizeaz sexul frumos n sensul unei noi deveniri i ctre activiti i domenii de activitate rezervate pn nu demult doar barbailor. Femeile prefer dou tipuri de maini, aflate la extreme, cele de dimensiuni mici cu un design efeminat, constructorii din domeniu fiind foarte ateni la detalii, ornamente i facilitai care s asigure un confort i o ergonomie sporit a comenzilor astfel nct s suplineasc absena cunotinelor tehnice specific femeilor. Mainile de dimensiuni mici au i avantajul manevrabilitii simple, se parcheaz usor i chiar dac spaiul este insuficient sau lipsete pot fi lsate oriunde (abandonate) pentru c nu ncurc prea mult. Dimensiunile exterioare reduse creaz i o anumit siguran, aprecierea corect a distanelor fiind una din problemele majore ale sexului feminin. Astfel, femeia dinamic sau moderat se angajeaz n trafic mimnd absenteismul, trecnd cu vederea gesturile nervoase ale brbailor privind lipsa lor de orientare i/sau de reacie. Nici nu au alt variant, pentru c nu se pot angaja ntr-o discuie n contradictoriu care poate escalada, pentru c femeia nu are nici constituia biologic i nici mentalitatea confruntrii fizice i este logic s le evite. Cel de al doilea tip de main preferat de femei, se situeaz la polul opus i l reprezint mainile mari de tip jeep. In spatele masivitii tehnologice, n interiorul habitaclului, se ascunde de obicei o personalitate fragil cu o afectivitate labil, care are nevoie de protecie pentru linitea proprie i afiat celorlai, prin alegerea acestui tip de main dorind s comunice c este intangibil i c nu oricine poate ajunge la ea.Indiferent de temperament i personalitate, femeile sunt mult mai atente la volan (vedere periferic i atenie distributiv superioar brbailor) i de cele mai multe ori respect regulile de circulaie i pe ceilali participani la trafic. Conduita lor este una precaut, prudent, accidentele n care sunt implicate sau pe care le provoac fiind mai mult rezultatul nendemnrii, indeciziei i lipsa prezentei de spirit. De altfel internet-ul este plin de fotografii sau videoclipuri care prezint femeile n situaii mai degrab comice dect tragice, care sprijin de fapt afirmaia anterior. Viteza excesiv i riscul nu este apanajul sexului frumos ci sigurana i confortul, caracteristici generale ale psihologiei feminine.

Tineri i nelinitii

Un exemplu concludent l reprezint mainile de serie modificate cunoscute ca tunate dupa englezescul tunning (aciunea de a regla, de a acorda ). Sunt modificate mainile aa zis simple, fr pretenii din fabricaie, n dorina tinerilor de avea maini puternice, cilindree sporit, care s dezvolte putere ct mai mare i implicit viteze de peste 200 km/h. Toate acestea sunt asezonate cu proiectoare suplimentare i sisteme audio de sute sau chiar mii de watti, de regul portbagajul fiind locul ideal pentru amplasarea amplificatoarelor i boxelor tip subwoofer. Mainile de acest tip sunt rulate i verificate noaptea pe strzile oraelor, n curse organizate ilegal sau chiar adhoc din cteva priviri sau gesturi schimbate la stop. Cine este primul? Cine este mai tare? Satisfacie maxim cu investiie minim, satisfacia recunoaterii. Reclamele din industria curselor autorizate, din industria produciei de autoturisme amplificate de ideea de competiie i goana dup identitate subjugate constrngerilor financiare ale tinerilor au condus la acest fenomen. Este o form de manifestare i de afirmare a identitii alaturi de curentul new age. Se caut sporirea vitezei n toate, viteza mai mare la maina de spalat, viteza mai mare la procesoarele calculatoarelor, la sortarea produselor, la transmiterea informaiilor etc, viteza la volan nu putea s rmn n urm. Traim n epoca vitezei.Din nefericire viteza la volan provoac TRAGEDII fa de celelalte exemple care se traduc n PERFORMAN.Profilul psihologic creionat n jurul acestor psihologii comportametale ne dezvluie temperamente colerice, hiper active, cu reacii emoionale explozive i fixitate ideatic. Plcerea i satisfacia capt forme extreme, morbide. Ignorarea pericolului iminent trdeaz o imaturitate afectiv.Cu toii vom fi de accord c gradul de adecvare al dinamicii i configuraiei structurilor psihocomportamentale la specificul sarcinilor pe care le implic activitatea de conducere auto depinde de educarea i dezvoltarea contiinei rspunderii personale N.A.- implicarea i asumarea de risc a mecanismului de autocontrol i a spiritului de disciplin rutier. Aceti trei factori vor condiiona stilul activitii de conducere.n accepiunea Dr. Blaj (op.cit. pg.39) stilul este o rezultant complex a coraportrii sistematice a particularitilor psihoindividuale proprii cu diversitatea situaiilor rutiere.i n funcie de integrarea i verificarea informaiei furnizate de aceast coraportare, stilul care se structureaz poate fi optim sau defectuos.Din aceast perspectiv, pare oarecum firesc ca o main tunat s nu poat fi condus linitit, pentru c toat lumea trebuie s stie de ce eti n stare, tu i maina ta, scrnetul roilor n curbe, demarajul n tromb i depirile pe contrasens sunt apanajul demonstraiei de fort i virilitate. Incalcarea normelor rutiere i de moralitate sunt rezultante, chintesena o reprezint satisfacerea E-ului propriu, al orgoliului nesatisfcut altfel, imposibilitatea remarcrii i demarcrii de ceilali ntr-o alt form conduc la acte ratate i sentimente de frustare. Cu ct marginalizarea este resimit mai mult cu att violenta va fi mare, conducerea agresiv i comportamentul turbulent sunt forme de manifestare a violenei n general. Sunt indivizi care par a se rzbuna pe main, fornd limitele tehnologice ale fabricantului prin bruscarea comenzilor, sunt n general neglijeni i taie canapelele sau sting igara neglijent, comparativ cu cei care nu suport o scam pe bord i sunt ntreinute cu uleiuri aromate. Toate acestea ne dezvaluie cine suntem noi la volan.Doritorii de astfel de senzaii tari i posesori ai mainilor tunate nu fac altceva dect s-i copieze pe aduli, la prima vedere, ntr-o nlnuire fireasc a tradiiilor transmise prin enculturaie, dar bineneles c o fac ntr-o transpunere proprie, pentru c nu au nici rbdare pn cand vor avea bani s i cumpere o main cu firm i de firm, nu aloc nici timp pentru antrenamente n cluburi auto autorizate i nici nu au certitudinea c vor fi ulterior selecionai pentru a intra pe o pist de curs ntr-o competiie real.Alternativa la ndemn, mainile tunate i cursele ilegale. Conceptul psihologic de satisfacere al dorinelor este i n acest caz vizibil, obinerea plcerii maxime cu efort minim. Este fr doar i poate expresia teribilismului i a nesbuinei. Cad victime propriei lor plceri i/sau (mai trist ) fac victime nevinovate.

Copii de bani gata

Dup ce prinii au facut o astfel de investiie financiar costisitoare i ai ales cu grij modelul i toate dotrile opionale posibile, te instalezi comod la volan i intri n traffic. Incepnd cu acest moment personalitatea ncepe s se manifeste i dac esti un tip extrovert vei da drumul la muzic tare, eventual cu geamurile deschise, astfel nct toat lumea s participe la buna ta dispoziie i ari tuturor sociabilitatea ta, i suni prietenii pe tefonul mobil, claxonezi dup reprezentantele sexului frumos sau le adresezi cteva cuvinte, i aprinzi o igar i ii o man atrnat pe exteriorul portierei semn al relaxrii i stpn pe situaie, claxoneaz lung pentru a sanciona lentoarea celui din fa, depaete brusc pe linia de tramvai pentru c nu are nici timp i nici chef s stea dup ceilali. Un individ introvertit, pentru c este centrat pe sine i atent cu tot ce nseamn persoana lui, va fi precaut n trafic s nu loveasc maina sau mai rau s nu fie victima un accident, va astepta calm la stop n rnd cu ceilali i nu va ncerca s fac ochi dulci femeilor din celelate autoturisme, fie c sunt nsoite sau nu, nu va intra n dialog la stop cu cei care i reproseaz vreo ezitare anterioar, semnalizarea prea scurt sau prea lung la schimbarea benzii etc.De ce ne alegem Coupe-uri futuriste sau Jeep-uri 4x4 offroad? Pentru c ne plac, bineneles, dar ele completeaz imaginea de for i poziia superioar. In subsidiar subliniaz virilitatea i atinge sexualitatea. Femeile simt nevoia stabilitii i a proteciei. Sunt femeile atrase de astfel de bijuterii auto, fie c le conduc sau nu ? Intrebarea este retoric. Rspunsul l gsim n suficiente exemple din viaa de zi cu zi. Explicaia este simpl: cu ct ai mai mult, cu att poi oferi mai mult. Etalarea ostentativ este dictat de competiie, se fac top-uri i clasamente n toate domeniile, trim o via avid de nevoia de recunoatere.Majoritatea accidentelor au loc noaptea, ndeosebi atunci cnd tinerii se ntorc de la petreceri. Muli dintre ei se afl sub influena buturilor alcoolice. Chiar i cei care spun c au but numai o bere, se afl n pericol. Alcoolul, asociat cu lipsa experienei la volan, cu oboseala i n unele cazuri cu drogurile, favorizeaz apariia accidentelor.Incercam s schim n continuare cteva tipologii asociate gradientului de risc rutier .RISC REDUS:Tineri care se ncadreaz ntr-o conformitate natural, echilibrai, preocupai de finalizarea studiilor, de iniierea n cariera profesio