Studiu comparativ ntreAntichitatea clasic i Pedagogia antic

Responsabil seminar Student: Puiu (cs. Stanciu) AnioaraDr. Magda Samoil Anul I, gr. 1 Specializare: Pedagogia nvmntului Primar i Precolar

Antichitatea clasic1)Reprezentani: Socrate, Platon, Aristotel,Quintilianus.2)Finalitile educaiei:-Socrate: virtutea face bogia, i din ea ii trag obria toate bunurile(Apologia lui Socrate, in Platon, 1993, pp.102-103)-unirea ideii morale cu practica virtuii.(Mo-manu, 2014, p.80)-Platon:Invamntul nu vizeaz formarea unui om, sau cel mult al unui grup de oameni reunii n coal, constituind o sect nchis, o mic insul cultural santoas in mijloculunei societai degradate. (Marrou, 1997, p.134)-Aristotel: Scopul educaiei rezid n a-l face pe om s iubeasc ceea ce este demn de a fi iubit i s urasc ceea ce trebuie urt. (Aris-totel, Politica,1996, p. )-Quintilianus: Scopul educaiei l constituie formarea unui bun orator. (Cuco, 2001, p.35)3)Idealul educaional:-Socrate: deplina libertate moral, premisa necesar pentru manifestarea gndirii i a demersului su paideic.(Cuco, 2001, p.11)-Platon: Descriind tipul ideal de stat, Platon ne propune un tip ideal de om; cetatea ideal este un model pentru construcia sufletului individual. (Momanu, 2014, p. 84).-Aristotel: Omul fericit este un om al binelui i al virtuii, ajuns n acest stadiu datorit educaiei. (Cuco, 2001, p.32)-Quintilianus: Idealul educaiei nu-l constituie cultura enciclopedic, ci vorbirea corect, for-marea unui bun orator.(Momanu, 2001, p.89)4)Dimensiunea instituional: -Socrate:Leciile sale se petreceau in aer li-ber, n ateliere, n palestre i n piaa public. (Cuco, 2001, p.11)-Platon:a cldit celebra Academie, in grdi-na eroului legendar grec Akademos, o coala care a durat aproximativ 900 de ani. (Moma-nu, 2014, p.82)-propune un prim sistem teoretic educativ va refuza crearea unei coli.va crea o grupa-re paideic(Cuco, 2001, p.16)-Aristotel: Pune bazele invamntului peri-patetic n instituia creat de el si numit Liceul.(Cuco, 2001, p.29)-Quintilianus: acord o mare importan pri-milor ani de educaie i consider ca o bundoic trebuie s dovedeasc o disciplin mo-ral ireproabil, dar i o vorbire corect.() La 7 ani, copilul trebuie s frecventeze coala public. (Momanu, 2014, p.89)5)Rolul profesorului:-Socrate: a-l conduce pe discipol spre conti-entizarea forei de care singur dispune, de a actualiza la maximum zestrea de cunotine posedate de cel ce urmeaz a fi educat. ( Cu-co, 2001, p.12)-Platon: Relaia maestru -discipol era unadeosebit, implicnd o comuniune care dep-ea sfera strict pedagogic, o comuniune de via. (Marrou, 1997, pp.117-119). -Aristotel: In concepia lui Hummel (1994, p.37) el este prototipul profesorului. (Cucos,2011, p.30)-Quintilianus: trebuie sa probeze o inut moral ireproabil, dar i o vorbire corect.(Momanu, 2014, p.88)6)Tehnici didactice:-Socrate: ironia- eironeia (Aristotel: discurs inductiv) i maieutica sau arta moitului.-Platon:-metode active- metoda dialectic.-Aristotel: este adeptul unei educaii pe eta-pe si difereniate n funcie de dimensiunile i caracteristicile sufletului persoanei educa-te. (Cuco, 2001, p.32)-Quintilianus: pentru nvaarea cititului, a scrisului i socotitului recomand jocul. ( Mo-manu, 2014, p.89)7)Relaia profesor-elev:-Socrate: medierea direct, natural, oral.(Cuco, 2001, p.12)-Platon:arta pedagogic rezid n a pune un ir de ntrebri . Ea nu ddea ceva copilului sau tnarului, ci i determin pe acetia sa-i descopere propriile cunotine, adevratul chip al eului. (Cuco, 2001, p.16)-Aristotel:-Quintilianus: Asemenea unui printe pentru elevii si, contient c preia rolul printelui, acesta nelege capacitaile copilului i-i adap-teateaz stilul i coninutul n funcie de acestea.(Momanu,2014, p.89)8)Cum este vzut familia?-Socrate: Motenirea de familie tatl, ciopli-tor in piatr, iar mama, moa, este importan-t din perspectiva concepiei filosofice i pe-dagogice.-Platon: Unitatea cetaii are doi inamici: inte-resul individual; interesul familiei. De aceea proprietatea privat i familia trebuie des-fiinate. (Momanu, 2014, p.84)-minimalizeaz pn la anulare funcia pe-Dagogic a familiei. (Cuco, 2001, p.21)-Aristotel: ceea ce nu poate face legea va face familia i ceea ce nu ndeplinete statul va prelua ca sarcin familia, intruct aceasta poate veghea i stapni mai ndeaproape pornirile particulare ale familiei. ( Cuco, 2001, p.30)-Quintilianus: Nu natura este de vin n tra-seul defectuos al unui individ, ci cultura i e-ducaia deficitare pe care le primete di par-tea celorlali. (Cuco, 2001, p.35)9)Citate reprezentative:-Socrate:tiu c nu tiu nimic-Platon:Dar dac lumea ar avea minte, i-ar aminti c exist dou feluri de slbire a vederii provenind de la dou feluri de pricini: o dat a celor ce vin de la lumin la ntuneric, apoi a celor ce vin de la ntuneric la lumin.-Aristotel: Dup cum mna este unealta unel-telor, tot aa i intelectul este forma formelor,pe cnd senzaia este forma lucrurilor perce-pute. (Despre suflet, 1969, p.97).-Quintilianus: Cci dou lucruri trebuie, inde-osebi, evitate: primul, s ncerci ceea ce nu se poate face; al doilea, s nu schimbi pe cineva de la lucrul pe care-l face foarte bine la altul,pentru care e mai puin potrivit.(Arta oratori-ca, 1974, p.162)

Pedagogia cretin1)Reprezentani: Clement Alexandrinul, Tertulian, Augustin.2)Finalitaile educaiei:-Clement Alexandrinul: Invatatura este Prima treapta a mantuirii. (Cucos, 2011, p. 62)-Tertulian: mantuirea omului prin pocainta.--Augustin: Sarcina educatiei este de a conduce individul la o judecata indepen-Denta. (Cucos, 1997, p.82) 3)Idealul educational:-Clement Alexandrinul: punerea in acord a vointei umane cu vointa divina.(Cucos, 2011, p.62)-realizarea educatiilor: religioase, morala, intelectuala, estetica, fizica.-Tertulian:In conceptia lui,este indicat ca tanarul sa fie mai intai initiat in invataturile religiei crestine, care are menirea de a-l face imun la otrava acelor parti primejdioa-se din scrierile profane.(Cucos, 2011, p.66)

-Augustin: adevarul este absolut, si nu relativ, iar la el se ajunge prin intermediul credintei. (Cucos, 2001, p.82).4)Dimensiunea institutionala:-Clement Alexandrinul: conducatorul Scolii Catehetice din Alexandria; nu interzice nici o disciplina de studiu.-Tertulian: El accepta ca fiii crestinilor samearga la scoala laica prin natura lucrurilordar refuza ideea ca la aceste scoli sa predea crestinii insisi.(Cucos, 2011, p.66)-Augustin: a creat un tip de scoala ce raspundea nevoii de a forma preoti. (Cu-Cos, 2011, p.82)Trasaturi comune in Evul mediu crestin: E-vul mediu are o scoala , un mediu moral organizat; invatarea se face in acelasi loc.(Gauthier, 1996, p.49)5)Rolul profesorului:-Clement Alexandrinul: Acela care imparte Invatatura sa fie cu curatenie sufleteasca, cel care sta in frunte sa fie cu ravna, cel ce miluieste s-o faca cu bunavoire, iar dragos-tea sa nu fie fatarnica.( Cucos, 2011, p.64)-Pedagogul este Hristos, invatatorul suprem, pastorul, pentru ca el este fara de pacat, nepatimas cu sufletul, Dumnezeu preacurat in chip de om si poseda perfecti-unea oricarei cunoasteri.(Momanu, 2014, p.95)-Tertulian: actioneaza asupra profunzi-mii personalitatii, se vizeaza formarea unei anumite atitudini spirituale, convertirea.(Gauthier, 1996, p.49)-Profesorii diferiti sunt uniti (impart acelasi scop cel specific crestinismului)-fiecare dascal preda ceva special, dar participand la telul comun; (Gauthier, 1996, p.49)-Augustin: Predarea presupune incurajareSi stimulare, nu coercitie si control autori-Tar. ( Cucos, 2001,p.100)-Educatorul trebuie sa fie un intelept, un om moderat, un bun exemplu pentru eleviisai. El trebuie sa traiasca impreuna cu ele-vii sai o comunitate de interese si aspiratii, sa cultive spontaneitatea elevilor sai si sa-i invete sa descopere lumea. ( Cucos, 2001, pp. 100-101)6)Tehnici didactice:-Clement Alexandrinul: metode practice: dezaprobarea,sfatul,dojana,admonestarea, acuzatia, deplangerea sortii, ironia, exem-Plul, exercitiul etc. (Cucos, 2011, p.65)-Tertulian:-Augustin: recomanda un invatamant intuitiv, bazat pe cunoastere si traire, un invatamant placut, care sa cultive creativitatea si inclinatiile copilului si sa dea expresie predispozitiei pentru joc. (Cucos,2001, p.100)

7)Relatia profesor-elev:-Clement Alexandrinul: -Tertulian:-Augustin:Trasaturi comune : contactele intre profesori si elevi sunt stranse, sustinute si permanente.8)Cum este vazuta familia?-Clement Alexandrinul:-Tertulian:-Augustin:trasatura comuna: In primul secol, invata-tura se primea in intalnirile crestine sau in familiile crestine.9) Citate reprezentative:-Clement Alexandrinul: Pedagogia inseam-Na educarea copiilor; se vede aceasta lamurit chiar in numele ei.Trebuie, insa sa vedem care sunt copiii despre care Scriptu-ra vorbeste acoperit si ce pedagog trebuie sa le dam. Copiii suntem noi. Scriptura ne lauda in multe locuri si in multe chipuri si ne da chip alegoric felurite nume, pentru aarata simplitatea credintei.( Clement Alexandrinul, Pedagogul, in Scrieri , partea intai,1982, p.173)-Tertulian: Nimeni nu poate fi zidit sufle-teste de cel ce nu e in stare sa nu faca nimic; nimeni nu poate fi luminat de cel ce este el insusi intunecat. (Tertulian, ContraEreticilor, 1981, p. 147)-Augustin: Eu unul socotesc ca exista un fel, de toata insemnatatea, de a invata pe Altii prin reamintire- lucru care va iesi la iveala de la sine din aceasta convorbire a noastra. Daca tu nu esti de parere ca invatam noi insine, reamintindu-ne, si nici ca invatam ceva pe cel care isi reaminteste, nu ma impotrivesc; dar afirm deocamdata doua rosturi ale vorbirii, fie ca invatam pe altii, fie sa reamintim ceva altora sau noua insine; nu-ti pare sa savarsim aceasta si cantand? ( Augustin, De Magistro, 1994, p.85)