Licenta Stanciu

8/18/2019 Licenta Stanciu

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-stanciu 1/50

1.1 Anomaliile de clasa I Angle1.1.1.Defnitie

Anomaliile de Clasa I Angle sunt caracterizate de tulburari de

crestere si dezvoltare, cu caracter primar sau dobandit, ale

sistemului dentar, alveolar si, intr-o masura mult mai mica, alebazelor osoase maxilare, ceea ce determina dezechilibre majore la

nivelul arcadelor dento-alveolare si ocluzale. rasatura comuna este relatia intermaxilara normala in plan sagital.

1.1.!."revalenta"revalenta anomaliei de Clasa I Angle este ridicata. #tudiind un lot

de copii cu varste cuprinse intre $ si 1$ ani se constata ca populatia

este a%ectata in proportie de &'-&$( din cazuri.1.1.'.)tiopatogenie

)tiopatogenia anomaliilor din Clasa I cuprinde o gama larga de

%actori care actioneaza de-a lungul perioadei de mor%ogeneza pre- si

postnatala.*actorul genetic este unanim recunoscut. Determinismul %actorului

genetic in dezvoltarea dintilor este responsabil de o serie de

anomalii, cum sunt+ macro- si microdontia, dintii supranumerari si

anodontiile, anomaliile dentare de %orma, unele anomalii de pozitie si

structura. Inuenta asupra dezvoltarii este evidentiata prin controlulasupra ratelor de crestere a maxilarelor, adesea perturbate in

sindroamele genetice.*actorul flogenetic, mani%estat prin tendinta de reductie di%erentiata

a maxilarelor mai rapida si a dintilor mai lenta, este cauza

inghesuirilor dentare.*actorii generali de dezvoltare tulburari endocrine, metabolice pot

deregla ritmul si rata de crestere a componentelor aparatului dento-

maxilar. Ast%el, ritmul de ex%oliere a dintilor temporari si eruptiadintilor permanenti poate f modifcat, ca de alt%el rata si viteza de

crestere a maxilarelor. Ambele dezechilibre maxilar si dentar pot

conduce la aparitia inghesuirilor dentare, a intarzierilor in

des%asurarea %enomenelor de autoreglare dento-alveolara si

ocluzala.Dis%unctiile si obiceiurile vicioase, prin dezechilibrul angajat la nivelul

structurilor %unctionale musculare, provoaca tulburari grave directe

sau indirecte ale cresterii dimensionale si directionale a maxilarelor.



Ast%el, respiratia orala, sugerea, interpozitia, comportamentele

musculare linguale anormale produc proalveolia bimaxilara, ocluzii

deschise, inghesuirea sau aparitia spatierii dento-alveolare.*actorii mor%ologici si patologici locali. Insertia pe creasta a unui %ren

cu baza larga de implantare, prezenta unui sept osos sunt agentii

etiologici ai diastemei. Caria dentara si complicatiile ei / edentatia /

se constituie in cea mai %recventa si mai de temut cauza a

dezechilibrelor ocluzo-articulare. raumatismele dento-alveolare %racturile, luxatiile prin inuente

directe si indirecte, locale si la distanta determina dezechilibre ce se

pot constitui in anomalii1.1.0.*orme clinice

ama anomaliilor cuprinsa in Clasa I Angle este larga, ingloband

anomalii ale sistemului dentar, dento-alveolar, ocluzal, dar si ale

bazei maxilarelor, ultimele find interesate, insa, intr-o mai mica

masura.1.1.$.Disarmonia dento-alveolara inghesuirea dentara

Incongruenta dento-alveolara adevarata este expresia dezacordului

intre marimea maxilarelor si marimea dintilor macrodontieIncongruenta dento-alveolara secundara este consecinta unor

tulburari de crestere la nivelul procesului alveolar sau maxilar, celmai adesea generata de pierderea timpurie a dintilor temporari de

pe arcada, prin carie si complicatiile sale.Interactiunea %actorilor etiologici al celor doua %orme duce la aparitia

incongruentei dento-alveolare / %orma combinata.I23)#4I5)A 4#6A5A. #e caracterizeaza prin prezenta unui grad de

inghesuire la etapa de eruptie a grupului incisivo-molar &-7 ani,

incisivii centrali in%eriori find in linguopozitie, cu o usoara reducere a

spatiului8 molarii primi permanenti, erupti anterior centralilor, sunt

bine aliniati sau in curs de eruptie cu sufcient spatiu pe arcada. Intre

&-7 ani, incisivii centrali superiori erup intr-o pozitie labiala cu

discreta lipsa de spatiu. 9ona de sprijin este sanatoasa, iar imaginea

radiologica releva relatii dimensionale bune intre dintii temporari si

cei permanenti.I23)#4I5)A :6D)5AA. ;a aceeasi varsta se constata eruptia

centralilor in%eriori, dar cu un grad de incongruenta mai mare8incisivii laterali temporari pot sa prezinte un grad marit si timpuriu



de mobilitate. Incongruenta prezinta aceeasi amploare si la eruptia

centralilor superiori. 9onele laterale sunt integre si %avorabile ca

relatie dinte temporar / dinte permanent.I23)#4I5)A #)<)5A. Incisivii, atat superiori, cat si in%eriori pot

prezenta grade mari de inghesuire / malpozitionati sau aliniati / dar,

in acest caz, lateralii pot f expulzati de pe arcada, centralii ocupand

mult din spatiul acestora, ramanand insa si treme mici. :olarul prim

permanent poate sa impacteze cu molarul al doilea decidual. In zona

de sprijin se remarca relatii dimensionale ne%avorabile intre dintii de

lapte si cei permanenti.;a varsta de eruptie a incisivilor laterali semnalam urmatoarele

caracteristici+ incongruente usoare8 incisivi laterali in eruptie,observandu-se o reducere mica a spatiului necesar pentru alinierea

pe arcada. In %ormele moderate exista spatiu, dar acesta este

insufcient %ata de marimea lateralului.In %ormele severe, lateralii pot sa nu fe erupti, spatiul existent este

mult mai mic decat dimensiunea lateralului sau este absent.

Imaginea radiologica dezvaluie lateralul impactat intre centrali si

caninul decidual. In unele cazuri se poate constata o mobilitate mare

a caninului decidual cu resorbtia radiculara mare produsa de catre

lateralul in eruptie. In alte situatii, putem constata absenta caninului

decidual de pe arcada, cu incisivul lateral pe locul caninului, uneori

conservandu-se o mica trema, alteori, un contact intre incisivul

lateral permanent si molarul prim decidual.1.1.&.Diastema

Defnita ca o entitate mor%o%unctionala caracterizata prin prezenta

unui spatiu interincisiv, anomalia poate sa imbrace un caractertranzitor, %enomen specifc unei etape de dezvoltare care se

autoregleaza pe parcursul dezvoltarii.Diastema este expresia unui %actor ereditar sau a unei discrepante in

dezvoltarea dintilor si a maxilarelor. Din perspectiva etiologica,

identifcam urmatorii %actori locali care con%era si caracterul clinic-

mor%ologic al diastemei+- *orma de diastema cu coroanele incisivilor paralele este

caracterizata etiologic prin+ un %ren inserat pe creasta8 sept osos8anodontii de incisive laterali8



- *orma cu coroane divergente este expresia unei insufciente de

spatiu la nivelul bazei osoase8- *orma cu coroane convergente este produsa de catre un

meziodens neerupt sau un odontom.

ulburarile se mani%esta di%erit in %ormele grave+ centralii pot sa

%oloseasca pentru alinierea lor din spatiul rezervat incisivilor laterali,

aparand ast%el incongruenta de zona. )ste cunoscut insa %aptul ca

%unctia %onatorie, a%ectata de prezenta vocii sifante, si cea estetica

sunt, de regula, cauzele subiective invocate de pacient. )ste

important ca medicul, din perspectiva evolutiva a cazului pe durata

dezvoltarii, sa prevada aparitia incongruentelor dentare la distanta

cu dezechilibrele ocluzale sau complicatiile locale care impun

tratamente specifc.

1.1.7.Anomaliile verticale6C;49IA D)#C3I#A *42CI62A;A se pune in evidenta clinic si pe

model prin prezenta inocluziei vertical la nivel incisive-canin. )a este

expresia blocarii cresterii procesului dento-alveolar in zona prin

interpozitia degetelor, tetinei, dar, cel mai adesea, a limbii.6C;49IA D)#C3I#A #C3);)A;A se mani%esta prin tulburari ce se

produc la nivel de baza osoasa maxilara, observandu-se, de

asemenea, absenta ocluzo-articularii cu prezenta unei inocluzii in

zona latero-%ronto-laterala, contactele ocluzale producandu-se doar

la nivelul ultimilor molari. #e constata marirea etajului in%erior al

%etei. Acest tip de ocluzie a%ecteaza %unctiile fzionomica, %onatorie si

de masticatie. Apar de timpuriu semnele su%erintei parodontale.1.1.=.Anomaliile sagitale

Angrenajele inverse pot f expresia unei anomalii dentare de pozitiesau simptome in cadrul inghesuirii dentare. Cel mai adesea sunt

angrenati invers incisivii laterali sau centralul si lateralul pe una din

parti. In aceste anomalii, cu consecinte estetice datorita inghesuirii,

dezechilibrul major ramane insa perturbarea inchiderii si

pozitionarea in ocluzie a mandibulei cu consecinte asupra

parodontiului si a A..:.1.1.>.Anomaliile transversale

6cluziile lingualizate sunt cauzate de dezvoltarea excesiva amaxilarului superior sau de dezvoltarea insufcienta a mandibulei8



ocluziile inverse unilaterale pot f expresia unui %actor %unctional

laterodeviatie mandibulara, panta de conductie etc. sau a unor

tulburari scheletale nedezvoltarea unei parti din maxilar sau

dezvoltarea excesiva a hemimandibulei de partea respectiva8

ocluzia inversa bilaterala este generate de tulburari de crestere

scheletale dezvoltarea insufcienta a maxilarului sau dezvoltarea

excesiva a mandibulei. Angrenajele inverse in zona laterala sunt

cauzate de malpozitii dentare. Cea mai grava tulburare este

resimtita in %unctia de dinamica mandibulara prin blocarea miscarilor

mandibulei cu rasunet de%avorabil asupra dintilor abraziuni si a

parodontiului.1.1.1?. Anomaliile sistemului dentar

ulburarile caracteristice se produc la nivelul arcadei si al ocluzo-

articularii. In %unctie de regiunea in care se produc, de amploarea lor,

ele pot a%ecta %unctiile fzionomica, %onetica si psihica a pacientului.A26:A;II D)2A5) D) 24:A5. #unt tulburari produse in perioada

de %ormare, de diviziune a lamei dentare si de evolutie a germenilor

dentari.A26D62IA. Anomalia poate a%ecta oricare din tipurile dentare,

dand nastere la anodontiile partiale ce se pot extinde la zone intregi,anodontii intinse sau extinse, anodontii subtotale cand pe arcada

exista 1-! dinti si anodontii totale. Datele epidemiologice arata ca

anomalia este prezenta in populatie in proportie de 1,$-'( si,

raportata la anomaliile dento-maxilare, detine o %recventa de 0,'(

3ouston.Clinic, se pune in evidenta prin persistenta unui dinte temporar

peste timpul normal de eruptie si absenta dintelui permanent.5adiologic, diagnosticul clinic este confrmat de absenta dintelui

permanent din maxilar. #e mani%esta %recvent la nivelul anumitor

tipuri dentare, de regula dinti terminali de serie incisiv lateral, "!,

:', producandu-se tulburari specifce. Anodontia de incisiv lateral

poate f insotita de o diastema, alteori, de prezenta caninului

temporar si permanent pe arcada. De cele mai multe ori, este

prezent lateralul decidual sau un spatiu edentat, determinand pe



bolnav sa solicite asistenta. In alte situatii, caninul permanent erupe

in locul lateralului cu prezenta diastemei.Anodontia de "! este, de obicei, diagnosticata de catre medic in

cazul examenelor programate %oarte de timpuriu sau cu prilejul unei

explorari radiologice intamplatoare. #e pot constata de la caz la caz +- "rezenta dintelui temporar pe arcada :II peste timpul normal de

ex%oliere8- "ensarea %recventa a spatiului prin deplasarea :1 si "1 catre

spatiul liber8- In cazuri mai rare se observa reincluzia :II.

2u se mani%esta tulburari pe care bolnavul sa le evidentieze, dar,

mai devreme sau mai tarziu, apar dezechilibre ocluzo-articulare.

In anodontiile care cuprind un numar de peste 1-! dinti, tulburarile

sunt cele specifc claselor de edentatie angajand dezechilibrarea

tuturor %unctiilor.

DI2II #4"5A24:)5A5I pielodontiile pot aparea ca dinti care

respecta mor%ologia unui anume tip dentar dedublare sau pot

prezenta %orme atipice. Din punct de vedere al prevalentei in

populatii, datele statistice indica o %recventa de !-0( @rabant. Din

punct de vedere al dezvoltarii, dintii supranumerari pot sa respecteintregul program de evolutie, erupand in cavitatea orala complet

dezvoltati sau ramanand inclusi in maxilar. Desi pot aparea in oricare

sector al maxilarului, se considera ca sunt mai %recventi pe maxilarul

superior, regiunea incisiva. Atunci cand sunt inca in interiorul

maxilarului, pot produce anomalii ale dintilor prezenti pe arcada,

blocarea dintilor aati in eruptie cu dereglarea relatiilor dentare in

interiorul maxilarelor. Depistarea lor se %ace prin explorariradiologice.

In rare cazuri, dintii supranumerari, erupti pe arcada, nu perturba

relatia dento-alveolara cazul maxilarelor mari. De regula, se produc

incongruente in imediata vecinatate, a%ectand echilibrul fzionomic si

psihicul bolnavului.

A26:A;II;) D)2A5) D) *65:A sunt expresia tulburarilor produse

in perioada de mor%odi%erentiere, rezultat al individualizarii %ormeiunitatii dentare prin numarul centrilor de crestere in plus sau in



minus, precum si prin activitatea acestora intensa, scazuta sau

absenta. 5ezulta anomalii care pot sa imbrace %orme usoare dinte

in %orma de cui, %aras, clapa de pian, bilobat, pana la adevarate

monstruozitati dinte in perdeaB, rezultat din sudarea celor patru

incisivi. Anomaliile pot aparea in cazurile cu dezvoltare generala

normal expresia unei dereglari in mor%ogeneza sistemului dentar

sau pot sa apara ca simptome in unele sindroame genetice. "rin

amploarea lor si in %unctie de zona in care apar, perturba echilibrele

dento-alveolar si ocluzal. ;ocalizarea la grupul incisiv disturba

%unctia estetica si, prin aceasta, psihicul pacientului.

A26:A;II;) D) <6;4:, macrodontiile in special, fe generalizate sau

localizate, creeaza difcultati in armonizarea relatiei dento-alveolare,

find generatoare de inghesuiri dentare primare, dupa cum

microdontiile pot produce arcade spatiate cu dezechilibre ocluzale.

A26:A;II;) D)2A5) D) "69II) produc tulburari ale relatiei dento-

alveolare si ocluzale, ale dinamicii mandibulare si ale fzionomiei.

Anomaliile dentare isolate de pozitie sunt posibile in oricare din

planuri.

#unt cazuri clinice, ce-I drept rare, in care sunt perturbate toate

etapele din dezvoltarea dintilor producandu-se adevarate

monstruozitati8 dezechilibrul este major+ sunt prezente anomaliile

numerice dinti supranumerari, anomalii de %orma din cele mai

variate, de volum microdontii, macrodontii si pozitie. Consecintele

asupra relatiei dento-alveolare, ocluzale si estetice sunt direct

proportionale cu anomalia sistemului dentar.

Anomaliile dentare de grup %ac aceleasi deplasari spatiale ..

5elaia de postur a mandibulei. En anomaliile de Clasa I nu aparmodifcri, dar dinamica mandibular Fi poziionarea mandibulei Enocluzie trebuie verifcate, deoarece anomaliile dentare de poziie potmodifca drumul de Enchidere Fi poziionare a arcadei mandibulare.

@azele osoase maxilare. CreFterea bazelor osoase maxilare este, Engeneral, echilibrat. Dac exist tendin ctre un tip de Clasa a ll-a, pro-cesele dento-alveolare %ac e%ortul de creFtere pentru a compensa defcitul

de la nivelul bazelor osoase, prin pro- clinarea incisivilor in%eriori. Alteori,



dezechilibrul se mani%est totuFi, procesele dento-alveolare nereuFind scompenseze dereglarea de la nivelul bazei.

Diagnostic pozitiv En general, diagnosticul este uFor de pus pe baza examenului clinic, tul-

burrile find exprimate la nivelul arcadelor dento-alveolare Fi al ocluziei.)xamenul radiologie - implicGnd radiografa retrodentar, radiografapanoramic, ortopantomografa - are rolul de a confrma Fi completa diag-nosticul clinic.Anomaliile dentare de sediu. )ctopia-entopia dentar se re%er la erupiadintelui En vestibul sau, respectiv, En oropoziie dintele prseFte arcada8proiectat imaginar, se topogra- faz la locul lui pe arcad. Anomalia poatef un simptom Entr-un sindrom compresiunea de maxilar, incongruenadento-alveolar primar, retro- gnaia maxilar etc. sau poate f o entitatebine defnit produs de o malpo- ziie a mugurelui dentar de cauz pri-mar sau de cauz local blocade En calea dintelui.

En %uncie de cauzele care au produs anomalia Fi de vGrsta diagnosticrii,spaiul pe arcad poate f meninut redus sau absent. "oziia dentar poa-te f joas, medie Fi Enalt. ulburrile produse sunt de ordin fzionomie Fide dinamic mandibular. 5adiografa este un examen de mareimportan care ne o%er date cu privire la+ gradul de dezvoltare a dintelui,poziia rdcinii, raporturile cu dinii vecini, starea de sntate odontal Fiparodontal En Hregiunea dentar respectiv.

Incluzi a dentar este o anomalie caracterizat prin rmGnerea dintelui Enmaxilar dup timpul normal de erupie, care poate f generat de+ tulburri

En dezvoltarea maxilarului, pierderea secundar a spaiului prin migrridentare, obstacole En calea dintelui, %actori ce in de dinte con%ormaieanormal, potenial de erupie sczut etc.. Inclu- zia dentar poate s seproduc la oricare tip dentar, iar numrul poate f variabil, de la unul lamai muli dini. Din punct de vedere clinic, se constat absena dintelui depe arcad, cu persistena En multe cazuri a dintelui temporar. )xamenulradiologie este de importan primordial, punGnd En eviden prezenadintelui, gradul de dezvoltare, relaiile cu elementele din regiune. Enlegtur cu poziia dintelui, aceasta poate f raportat la planul de ocluzie,cGnd poate exista incluzie superfcial, medie Fi pro%und. *a de arcada

dentar, dintele se poate gsi vestibular, oral sau pe mijlocul arcadei iaraxul dintelui poate f oblic, orizontal sau vertical. En raport de esutul Encare se gseFte dintele, incluzia poate f osoas sau submucoas.

rebuie di%ereniat incluzia dentar de reincluzie Fi de inclavare.

5)I2C;49A este un proces de En- %undare En os a unui dinte care a eruptcomplet pe arcad de ctre %ore de presiune din regiune de exemplu,reincluzia :H sau a "! prin migrarea "1 Fi :1:!.INCLAVAREA este o Entrerupere a %enomenului de erupie a dintelui, %recvent

EntGlnit la dinii terminali de serie "! sau prin lipsa spaiului.3))566"IA reprezint prezena unui dinte la distan de arcad %osele

nazale, planFeul orbitei etc..



TRANSPOZIŢIA defneFte schimbarea locului Entre doi dini pe arcad incisivlateral-canin8 canin-premolar prim, produs prin dereglarea ritmului deex%oliere a dinilor temporari Fi EntGrzieri En erupia celor permaneni.Anomalia reine atenia prin tulburri fzionomice Fi de. dinamic mandi-bular, impunGnd necesitatea interveniilor de remodelare artifcial a

dinilor sau tratamente protetice.PROGNOSTIC. "rognosticul cazului este dependent de vGrsta biologic Ficronologic la care se pune diagnosticul, de potenialul de creFtere,putGnd benefcia de intervenie prin mijloace specifce ortodoniei inter-ceptive, dar Fi de %enomene de autoreglare.Tratament6biectivele de tratament au En vedere realizarea unor echilibre dento-alveolare, ocluzo-articulare, estetice, subordonate En primul rGnd criteriului%uncional stabil. #unt cazuri En care, Enpofda celor mai judicioaseprograme de tratament executate cu acuratee, nu se pot obine echilibre

mai bune. En aceste situaii este bine s se renune la orice tentativ detratament. 2eEn- chiderea complet a spaiului, dinii Enclinai, arcadele

Entrerupte se constituie En %actori de risc pentru parodon- iu, agravGnd maimult starea pacientului dup tratament.

TRATAMENTUL ÎNGHESUIRII DENTARE. En cazul FORMEI UŞOARE , seadopt atitudinea de expectativ, medicul supraveghind creFterea, des-%Furarea normal a %unciilor, autoEn- grijirea stomatologic riguroas.Anomalia se autoregleaz prin+ creFterea procesului alveolar odat cuerupia dinilor, Enscrierea dinilor pe o arcad cu perimetrul mai mare

erupia incisivilor superiori permaneni anterior celor deciduali, prindeplasarea incisivilor in%eriori ctre labial datorit activitii muFchiuluilimbii, creFterea bazelor osoase Fi spaiul o%erit la schimbul zonei laterale.Autoreglarea se %ace En proporii impresionante En populaii vezi capitolul1..TRATAMENTUL ÎNGHESUIRII MODERATE. Dup analiza defcitului de spaiu, astrii zonei laterale, a gradului de supraacoperire, a tipului constituionalcranio-%acial, a strii igienei orale, a %actorilor psiho-sociali, En a doua peri-oad a dentiiei mixte se verifc secvena Fi timpul de erupie a dinilorpermaneni din zona lateral. Atitudinea variaz de la caz la caz. )ste

bine, En general, s aFteptm pGn la erupia complet a incisivilor,moment ce permite evaluarea %oarte corect a cazului. #e poate apela laexpansiunea de maxilar utilizGnd aparate mobile actEv- mecanice,%uncionale, sau aparate fxe. rebuie s reinem Ens %aptul cexpansiunea este condiionat de existena supraocluziei, a unei Engustrialveolare de $ mm. )xpansiunii i se pot asocia extracia dirijat sau micimsuri ortodontice Fle%uire a dinilor deciduali.

Disjuncia maxilar este indicat En cazurile En care Engustarea are loc laniv%elul bazelor osoase Fi a planFeului nazal Fi, de asemenea, En cazul

Enghe- suirilor adevrate. :etoda trebuie e%ectuat de ctre specialiFtii En



domeniu Fi completat obligatoriu cu tratament ortodontic de reechilibrareocluzal.TRATAMENTUL ÎNGHESUIRII SEVERE. En rezolvarea acestor cazuri se recurge ladi%erite metode ortodontice expansiune, distalizarea zonei laterale, inclu-siv mici msuri ortodontice de dirijare, Fle%uire Fi chirurgicale extracie.

#e practic cu succes, Entr-un mare numr de cazuri, terapia de dirijare aerupţiei dinţilor permanenţi prin extracţia dinţilor deciduali vezi capitolul >. Enacest sens este necesar Enelegerea Fi aplicarea ideii exprimate de 3otz,dup care Hextracia dentar s nu fe trans%ormat Entr-un expedient derezolvare a unui caz difcil. En vederea succesului este necesar ca pro-cedeul acesta de tratament s fe planifcat cu cel puin ' ani Enainte. :aimult, terapia de ghidare a erupiei dentare prin extracie solicitsupravegherea cazului pGn la terminarea creFterii. 5eevaluarea trebuie%cut pe parcursul creFterii, pentru c o extracie prevzut iniial poates nu mai fe necesar de exemplu, extracia ".,,

EntrucGt, de multe ori, creFterea suplineFte defcitul iniial de spaiu. Enmod Endreptit, acelaFi autor 3otz, re%e- rindu-se la conceptul de ghidarea erupiei, opina pentru un ansamblu de msuri ce trebuie luate Fievaluate pe parcurs, %apt hotrGtor En decizia de a exclude sau a acceptaextracia. #e Ftie, En acest sens, c micile msuri ortodontice pot s o%ereavantaje %oarte mari En asociere cu o extracie planifcat. Ast%el, Fle%uireadEstal a :: trans%orm o relaie cuspid la cuspid cu tendin de evoluiespre Clasa a ll-a Entr-o relaie normal Clasa I, En timp ce o Fle%uire meziala aceluiaFi dinte ajut la alinierea C Fi "v

TRATAMENTUL ÎNGHESUIRII SIMPTOMATICE. En acest caz tratamentul estedependent de vGrsta la care se descoper anomalia Fi de gravitatea pe

care o prezint. #e poate recurge la distalizarea zonei laterale, laexpansiune, dar de multe ori trebuie practicat extracia dentar. 6ricetratament ex- tracional trebuie Ens completat cu terapie prin aparateortodontice, En cazul reechilibrrii ocluzo-articulare. 4nul din obiectiveleasistenei organizate En unitile preFcolare Fi Fcolare ar trebui s-lconstituie reducerea cazurilor de Enghesuire simptomatic, prin introdu-cerea msurilor de prevenire a cariei dentare Fi a consecinelor ei.TRATAMENTUL DIASTEMEI. Diastema este o anomalie tranzitorie care seautoregleaz pe parcursul des%Furrii %enomenelor dentiiei, la erupiaincisivului lateral, a caninului, a molarului al doilea permanent Fi amolarului al treilea.

Diastemele din cadrul Enghesuirii adevrate Fi simptomatice, precum Ficea din Clasa a lJ-a, sunt tratate En cadrul a- nomaliei de baz vezisubcapitolul 11.!..

DEastema produs prin %actori locali impune tratament cauzal Fi tratamentdrtodontic.

En cadrul tratamentului etiologic se pre%er msuri chirurgicale care vizea-z+ septotomia cazul unui sept osos mare, germectomia dinilor supranu-merari incluFi, ablaia %ormaiunilor „praevia“, *ig. 11.>, extracia dinilorsupranumerari erupi pe arcad Fi a dinilor mal%ormai.

En cazul trenurilor cu inserie larg, pe creast se practic %renotomia Fi Enchiderea spaiului prin mijloace ortodontice.



Diagnosticarea timpurie a diastemelor permite instituirea msurilor deterapie interceptiv care vizeaz Endeprtarea cauzei Fi supravegherea au-toreglrii Enchiderea diastemei prin %actorii naturali componentelemezia- le ale dinilor care erup.

En cazul depistrilor tGrzii Fi al diastemelor mari se impune terapia

chirurgical-ortodontic. ratamentul ortodontic se poate e%ectua cu aparatur mobil sau fx,dup necesiti *ig. 11.1?.

TRATAMENTUL ANOMALIILOR TRANSVERSALE,11.1.10.Ocluzia lingua/izată unilaterală, En care, de regul, mandibula

este prea mic comparativ cu maxilarul, impune terapia deexpansiune a arcadei mandibulare Fi restrGngerea arcului maxilar.

11.1.11.Ocluzia lingua/izată bilaterală, prin gravitatea ei, reclamtratament chirurgical-ortodontic.

11.1.12. c) Ocluzia încrucişată. ratamentul acesteia vizeaz+ Endeprtarea agentului cauzal sugere, interpoziie8 expansiunea demaxilar, care poate f e%ectuat cu aparatur mobil sau fx, cuFurub ortodontic, care se activeaz la ! sptmGni. Disjuncia demaxilar este rezervat cazurilor cu Engustare de baz osoas Fipiramid nazal. TRATAMENTUL ANOMALIILOR DENTARE. En cazul dinţilor upranumerari, En %uncie de anomalie dinte neerupt existent Enmaxilar, En curs de erupie sau erupt, se practic germectomia sauextracia dentar, urmat de supravegherea atent a creFterii. CEndse produc alte dezechilibre pe arcad sau En ocluzie, tratamentulchirurgical este urmat de tratament ortodontic specifc.

11.1.1. !ratamentul anodonţiilor. En anodoniile reduse, cum suntcele de incisiv lateral sau de premolar doi, tratamentul variaz En%uncie de vGrsta pacientului, de asocierea cu alte anomalii Fi deexigena acestuia privind %uncia estetic. AtGt En anodonia deincisiv lateral, cEt Fi de premolar doi spaiul se poate Enchide prinmigrarea zonelor laterale. Alteori, spaiul este mare dar insufcientpentru protezare iar caninul nu satis%ace din punct de vederefzionomie. En aceast situaie se impune recGFtigarea spaiului Firezolvarea prin tratament protetic a anodoniei de lateral.

11.1.1!. En anodoniile de premolar doi este posibil Enchidereanatural a spaiului, atunci cGnd pierderea dintelui decidual a avut

loc devreme Fi anodonia este bilateral Fi bimaxilar. Alteori, putemgsi o pensare a spaiului cu Enclinarea limitat a dinilor, stare ceimpune dirijarea dinilor En vederea unei Enchideri corecte prin

11.1.1". migrri corporale sau recGFtigarea spaiului Fi protezare. En alte cazuri, dintele temporar poate f normal sau cu o tendin laintruzie. En ast%el de Emprejurri, se indic %olosirea dintelui camenintor de spaiu, cu utilizarea acestuia pentru alinierea :! Fi :' sau pentru protezare.

11.1.1#. Anodoniile Entinse solicit, de regul, re%acereamor%o%uncional provizorie a arcadelor Fi a ocluziei pGn laterminarea proceselor de creFtere Fi dezvoltare, urmate apoi detratament protetic defnitiv.



11.1.1$. TRATAMENTUL ANOMALIILOR DENTARE DE %ORM&.CGnd aceste anomalii sunt compatibile cu %unciile de baz aleaparatului dento-maxilar ele sunt acceptate ca atare. )vident, cGnd%unciile de dinamic mandibular Fi cele fzionomice mal%ormaiiale grupului incisiv sunt perturbate, se poate recurge la tratament

de remodelare artifcial sau protetic. En anomaliile grave, cum ar fgeminaiile, mal%ormaiile coronare grave sau coronaro-radiculare,msura radical este unica soluie+ extracia dentar, urmat detratament protetic care s redea mor%o%uncionalitatea aparatuluidento-maxilar.

TRATAMENTUL ANOMALIILOR DENTARE DE SEDIU ratamentul de-pinde de prezena malpoziiei ca o entitate clinic sau ca un simptom Entr-un sindrom. Depistarea timpurie a cauzelor generatoare sau a anomaliei Encurs de producere permite instituirea msurilor de tratament proflacticsau interceptiv vezi subcapitolul 7.!.. En cazul anomaliilor dentare

simptome Entr-un sindrom, terapia este specifc sindromului de baz. 'ECTOPIA DENTAR&, cGnd este un simptom Entr-un sindrom incongruendento-alveolar, compresiune cu in-congruen, benefciaz de, terapiade %ond a sindromului. CGnd anomalia apare ca entitate clinic,tratamentul este dependent de o serie de %actori+ poziia Fi gradul dedezvoltare a dintelui, patul osos, relaia cu dinii vecini, existena spaiului,starea de sntate a arcadei dentare Fi echilibrul ocluzo-articular. En%uncie de valoarea dintelui Fi de celelalte elemente expuse Fi, nu En ultiminstan, de vGrsta la care se pune diagnosticul, se poate recurge la

tratament ortodontie interceptiv, normal sau tardiv, En acest din urm cazimpunGndu-se tratamentul mixt chirurgical-ortodontic.

- I2C;49I A D)2A5K+ tratamentul este condiionat de+ starea de sntategeneral Fi oral, poziia dintelui Fi gradul lui de dezvoltare, relaiile cuelementele anatomice din zon, vGrsta pacientului la momentul diag-nosticrii, starea echilibrului ocluzal. En cazurile En care poziia dintelui este%avorabil Fi exist un potenial de erupie, se recurge la un tratament chi-rurgical de descoperire Fi degajare a dintelui, completat de tratament orto-dontic mijloace simple pentru dirijarea evoluiei dintelui cu aliniere pe ar-cad Fi intrarea En %uncionalitate.

En incluziile medii sau Enalte, dar cGnd poziia este %avorabil aduceriidintelui pe arcad, se recurge la tratamentul chirurgical, de descoperire adintelui Fi la completarea prin tratament ortodontie riguros controlat, deaducere a dintelui pe arcad Fi asigurarea participrii lui la %unciaocluzal.

En incluzii pro%unde cu malpoziii grave, insuccesul tratamentelor Fi risculcomplicaiilor impun odontectomia.

11.1.1(. 5A2#"69ILIA, atunci cGnd nu perturb grav %unciafzionomic Fi nu pericliteaz %uncia de dinamic mandibular, estetolerat ca atare, En schimb, cGnd ultima %uncie este perturbat, se

recurge fe la mijloace terapeutice de remodelare artifcial, fe laprocedee protetice.



11.1.1). 3)i56"ii;) reclam un tratament specifc chirurgical

de ablaie a %ormaiunii.

A26:A;II;)

D) C;A#A A 2-A A2;I

11.1.2*.De+n-e.Termn/0eDE%INIŢIE. Anomaliile de Clasa a ll-a Angle Englobeaz tulburrile decreFtere, dezvoltare Fi %uncionalitate a maxilarelor, alveolelor, dinilor Fide dinamic mandibular, caracterizate prin reducerea, mrirea saudeviaia parametrilor de re%erin diametre, linii ale %renului Fi in-terincisive, %a de planul medio-sagital. Caracteristic acestor anomaliieste perturbarea predominant En sens transversal, compensat deprocesul dento-alveolar Fi reectat En relaiile+ antero-posterioar,

intermaxilar Fi ocluzal. )5:I26;6IA variaz En %uncie de criteriul de baz utilizat de fecare FcoalFi de teritoriul a%ectat.Mcoala %rancez descrie dou %orme cu subdiviziuni clinice+ endognaia Filaterodeviaia mandibular.)ndognaia Fi endoalveolia pot f, fecare, paralele Fi En diedru. En endo-gnaie, baza maxilarului Fi, uneori, piramida nazal sunt Engustate8 Enendo- alveolie, pe de alt parte, doar sectorul alveolar este a%ectat.

En cazul laterodeviaiei se disting dou %orme clinice+ laterodeviaia Filaterognaia.)xognaia se caracterizeaz prin hi- perdezvoltarea transversal a

maxilarului. )ste o %orm extrem de rar, En care parodoniul rmGnenea%ectat, deFi arcadele sunt spaiate. En s%GrFit, trebuie reinut exognaiade origine iatrogen prin expansiunea de maxilar prost controlat.Mcoala german descrie dou sindroame mari cu subdiviziunile lor+ sin-dromul de compresiune maxilar Fi ocluzia EncruciFat.

En cadrul sindromului de compresiune de maxilar se descriu dou %orme+sindromul de compresiune cu protruzie Fi spaiere dentar Fi sindromul decompresiune cu Enghesuire.Mcoala anglo-saxon distinge dou %orme clinice, pe care le vom adopta Finoi En cadrul malocluziei de Clasa a ll-a+ malocluzia de Clasa a lJ-a8

malocluzia de Clasa a ll!-a.11.1.21. Ma//3a 4a C/a5a a //6a 7en40na-a 5a

5n4rm/ 4e m8re5ne ma9/ar: 8rtr3e şi 58a-ere4entar:;

11.2.2.1. De+n-e)ste un sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor maxilarelor,alveolelor Fi dinilor %a de planul medio-sagital. Compensator, apare protruzia procesului dento-alveolar,reectat En ocluzie prin decalajul sagital inocluzia sagital, ocluziadistalizat Fi o posibil ocluzie adGnc, rar deschis, cu sau %r

laterodeviaie mandibular.11.2.2.2. E84em/0e



*recvena anomaliei En populaie variaz En %uncie de vGrst Fi de grupulpopulaional investigat. Ast%el, arliner dup *oster semnala c Enperioada $-1$ ani anomalia este prezent En proporie de '(, En timp ce

old, *oster Fi DaN gsesc c anomalia Entre 11 Fi 1! ani intereseazpopulaiile studiate En proporie de 1= Fi !7(. En studiile Entreprinse En

populaia noastr, #chapira gseFte o prevalen- de !&,>&(, En timp ce@oboc, pe un lot de copii Entre 7-10 ani, evideniaz o a%ectare mai mare,'1,=(. Din observaiile Entreprinse, 3otz conchide c, En dentiiatemporar, $( din copii sunt a%ectai de sindromul de compresiune, iar dinaceFtia 1( prezint o %orm grav. 2u este de mirare, prin urmare, c*oster consider c &?( din tratamentele cu aparate ortodontice revinmalocluziilor de Clasele a lJ-a Fi a ll!-a.

)tiopatogenia acestei anomalii Fi consecinele ei asupra dezvoltrii

generale a organismului justifc pe deplin opinia lui :oNers, care

consider c Horice medic stomatolog trebuie s Eneleag Fi s aib

o perspectiv clar asupra acestei anomalii. Compresiunea de

maxilar, freFte, trebuie s constituie o problem de prevenie

pentru toi medicii stomatologi. Dac, Ens, anomalia se instaleaz, eadevine obiectul de tratament al ortodon- tului Fi al ortopedului maxilo-%acial, En cazuri grave solicitGndu-se Fi cooperarea chirurgului ortodont.

11.1.22. Et8at0ene)tiopatogenia endognaiei cu protruzie este complex, depinzGnd de omultitudine de %actori care pot interveni Fi de reacia de rspuns a orga-nismului la aciunea lor.

EREDITATEA. )ste meritul cercetrilor Entreprinse de OorPhaus, #chQarzasupra copiilor nou-nscui de a f demonstrat prezena maxilarelor

Enguste Enc de la naFtere. #tudiile pe gemeni, En special cele pemonozigoi, au pus En eviden compresiunea de maxilar la ambii membriai cuplului cu aceeaFi amploare a pierderii transversale Fi a compensaieisagitale. "e baza observaiilor clinice, 3otz susine Fi el ideea roluluiereditii HcGt vreme compresiunea de maxilar apare la vGrste %oarte%ragede, anterior aciunii %actorilor de mediu sau a %actorilor %uncionali. Ensprijinul acestor cercetri vin studiile populaionale, ca, de pild, dateleobinute de ulleN din cercetrile e%ectuate asupra populaiei din :area

@ritanie care pun En eviden prezena sindromului de compresiunemaxilar.%ACTORUL CONSTITUŢIONAL. Importana acestuia este demonstrat decaracteristica maxilarului Engust care aparine tipului dolicoce%al, tipar %rec-vent EntGlnit la tipul constituional nordic de exemplu, danezii - dupraber.%ACTORII GENERALI DE DEZVOLTARE. Carenele En metabolism pot sta la bazaunui dezechilibru capabil s determine sindromul de compresiunemaxilar. 5ahitismul, de pild, a devenit exemplul clasic En producereaanomaliei. En rahitism, tulburarea metabolismului calciului are dreptconsecin producerea unui os cu o textur slab. 6sul este atGt de %ragil,

EncGt se de%ormeaz sub aciunea %orelor musculare %uncionale 3otz.



)ste fresc, prin urmare, ca el s fe mai vulnerabil la aciunea unorpractici, cum sunt obiceiurile vicioase.%ACTORII LOCALI DE DEZVOLTARE. Aciunea unor %actori locali poate f re-simit Enc din viaa intrauterin. En tratatul su de 6rtodonie, 6rlicP-rzNboQsPa arat c o serie de compresiuni exercitate de ctre poziiile

membrelor %tului asupra masivului %acial pot duce la compresiuni demaxilar sau laterognaie. De asemenea, eormneanu citeaz asimetriile%eei nou-nscutului, determinate de fbroa- me uterine vezi capitolul 0 ."ostnatal, cicatricele chirurgicale, rezultate pe bolta palatin, dup inter-veniile En anomaliile congenitale, alturi de absena suturii de creFtere amaxilarului se constituie En %actori etiologici ai compresiunii de maxilar.%ACTORII PATOLOGICI LOCALI. Caria dentar Fi complicaiile ei sunt cel mai%recvent citate En etiologia compresiunii de maxilar. Caria dentar urmatde edentaie perturb echilibrul intra- Fi interarcadic En privina lungimii,limii Fi Enlimii arcadei. #tarea de edentaie duce la schimbarea

echilibrului Entre %orele intra- Fi extraorale, limba p-trunzGnd En spaiul deedentaie. )ste evident c grupa %orelor musculare externe nu va maitrebui s %ac %a antagonismului grupului intern reprezentat de limb8disprGnd grania de neutralizare a %orelor procesul dento- alveolar,maxilarul se Engusteaz.

O<ICEIURILE VICIOASE vezi capitolul 0.. Acestea acioneaz ca %actorideterminani En producerea sindromului de compresiune maxilar, prindezechilibrarea %orelor intra- Fi extraorale, privind intensitatea, direciaFi durata de aciune, %uncie de receptivitatea terenului.

11.1.23."epiraţia orală. "rin dispariia triplei Enchideri orale seangajeaz un dezechilibru Entre unitile %uncionale musculare, careconduce la hipertonRa muFchilor maseter, buccinator, mentalis Fi lahipotonia muFchiului orbicular oris al buzei superioare. :uFchiipropulsori sunt hipo- toni comparativ cu retropulsorii. ;imbacoboar, plasGndu-se En arcada mandibular. Dezechilibrul Entregrupele musculare intra- Fi extraorale se mani%est En modifcrischeletale+ apare compresiunea de maxilar, distalizarea mandibuleicu restructurri En A..:. Fi modifcri En ocluzia dentar. En respiraiaoral se modifc starea de %uncionalitate a buzelor care schimb Ficomportamentul lingual En static Fi En %uncie, conducGnd la

deglutiia de tip protruziv.11.1.24.#eglutiţia atipică. Interpoziia limbii En actul de deglutiie

interarcade produce sindromul de compresiune maxilar paralelmaladia CauhSpS- *ieux.

#ub inuena %orelor musculare schimbate direcional Fi ca mrime aparrspunsuri scheletale+ Engustarea maxilarului8 dezechilibrri intermaxilarela un maxilar Engust, mandibula rspunde adaptativ printr-o retrognaie8dezechilibre dentare+ prodenie superioar compensatorie8 meziopoziie curotaie a molarilor Fi a premolarilor8 posibil nor- mopoziie a incisivilorin%eriori %r a f Ens exclus apariia prodeniei sau a retrodeniei

incisivilor in%eriori, distopo- ziia premolar-molar.



Decalajele la nivel de baz maxilar, alveolar sau dini duc la dezechilibreocluzale caracteristice+ relaii molare distalizate8 inocluzii sagitale grave,cu pierderea stopurilor ocluzale Fi a %unciei de ghidaj anterior. :alpozii-ile grave ale incisivilor superiori Fi in%eriori schimb relaia dento-dentar.

En mod normal, incisivii in%eriori muchia incizal articuleaz cu cei supe-

riori la ! mm anterior centroidului rdcinii incisivului superior.4neori, dezechilibrele scheletale maxilare, dento-alveolare determin caarticularea s se %ac mult En spatele centroidului incisivului superior, dGndo severitate deosebit anomaliei Fi limitGnd posibilitile de tratament *ig.11.11. Ca urmare, apar supraocluzii incisive complete sau incomplete Fiposibile laterodeviaii mandibulare. )vident, la asemenea dezechilibrescheletale se constituie noi comportamente musculare Fi noi relaii Entreprile moi Fi schelet.- $ugerea degetului determin compresiune alveolar cu protruzie, ocluzieadGnc incomplet vezi capitolul 0.% $ugerea limbii, obicei vicios rar EntGlnit, poate determina compresiuni alemaxilarelor.

ulburrile sagitale %oarte grave conduc la modifcri ale %unciilor. Ast%el,actul deglutiiei se realizeaz di%erit+ limb-buz in%erioar8 limb-buzin%erioar-mucoas palatal cGnd buza in%erioar ptrunde interincisiv. Enocluzie adGnc incomplet, deglutiia se realizeaz Entre limb-buz in%eri-oar, prin plasarea limbii deasupra incisivilor in%eriori.

11.1.2". Man=e5t:r /ne.E98/r:r:ani%estrile clinice nu sunt tipice, pentru toate cazurile incluse En Clasa aII.,-a )le sunt evidente, cu deose bire, En cazul respiratorilor orali.

# A5)A )2)5A;K. Copiii cu sindrom de compresiune maxilar, En special ceicu defciene ale %unciei respiratorii, au o dezvoltare general Engreunat,sunt predispuFi la Embolnviri bronho-pulmonare, la repetate pusee de%aringo-amigdalit, anemie, reacie general rebel la tratament. 2iveluloxigenului En sGnge este normal, cu preul unor reacii reexecompensatorii cardiovasculare OourilsPN - apudChateau. "er%ormaneleFcolare, consider unii specialiFti, sunt diminuate. De regul, subiectuleste un adenoidian gracil.A#")C4; *ACIA;. :or%ologia %acial este divers, expresie a valabilitiirspunsurilor tiparelor de creFtere Fi a reaciilor compensatorii *ig. 11.1!A, @, C de rspuns la aciunea agenilor patogeni. #e observ un %acies

adenoidian caracteristic leptoprosop, retrognatic, cu profl convex. egumentele sunt palide, pomeii FterFi, %anta labial Entredeschis las sse vad incisivii superiori8 En actul vorbirii Fi al rGsului se expune mucoasagingival8 incisivii superiori au smalul uscat care Fi-a pierduttransluciditatea. Incisivii sunt proemineni, spaiai, sprijinindu-se pe buzain%erioar. @uza superioar este subire, palid, tracionat la comisuri8 ri-dicat ctre pragul narinar, de care pare a f suspendat8 buza in%erioareste groas, fsurat, rs%rGnt En Fanul labio-mentonier, lsGnd s sevad Fi o parte din mucoasa oral. )vident, toate acestea %alsifc vizualgrosimea buzei in%erioare. :uFchiul mentalis se prezint ca o zon hiper-activ la inspecie, prin contracia sa dGnd impresia de brbie dubl.CARACTERISTICILE ARCADEI DENTO> ALVEOLARE ?/ ALE OCLUZIEI. @nSÎn4rO>



mul de compresiune maxilar se produc modifcri ale bazei alveolare %ade baza coronar a arcadei+ baza apical este mic8 apexurile se Enscriupe un spaiu redus, %ormGnd o zon cu delimitare net, creGnd impresia de,Ftrangulare a arcadei8 baza coronar este larg, prin Enclinareacompensatorie a dinilor.

Arcada dento-alveolar EFi modifc %orma En %uncie de nivelul compre-siunii, avGnd aspect de+ omega compresiune la nivel premolar, <compresiune la nivel incisiv-canin, 4 compresiune la nivel molar8 %ormatrape- zoidal este %recvent EntGlnit la arcada mandibular. "ot fprezente, de asemenea, Fi %ormele combinate cu aspect de :, T. @oltapalatin este adGnc, mergGnd pGn la %ormele %oarte adGnci sau Hbolilegotice, En care doi versani abrupi strjuiesc un toru palatin proeminent.Aceast caracteristic aparine cazurilor la care maxilarul Fi planFeulpiramidei nazale sunt puternic Engustate.Anomaliile dentare variaz de la cele de grup la cele izolate+ prodeniagrupului incisiv superior, retrodenia celui in%erior, prodenia ambelor gru-puri, Ensoit de meziopoziia zonei dentare laterale superioare Fi distopo-ziia celei in%erioare. #emnalm Fi rotaii, versii dentare izolate.Dezvoltarea arcadelor pune En eviden grade di%erite de Engustare pre-molar sau premolar-molar, simetric sau asimetric, cu mrirea indicilorde lungime.Dezechilibrele dento-alveolare se reect la nivelul ocluziei dentare. #econstat di%erite grade de distalizare mandibular, inocluzie sagital, oclu-zie adGnc *ig. 11.1' a, b Fi, uneori, ocluzie deschis. En dinamic pot fpuse En eviden contactele Fi inter%erenele ocluzale.)coul dezechilibrelor mor%o%uncionale se resimte puternic asupra paro-

doniului, En special En regiunile incisive, prin sGngerare, tartru, recesiuneparodontal Fi, nu mai puin, prin tulburri A..:. care nu EntGrzie s apar.CARACTERISTICI %UNCŢIONALE. )xamenul %unciei masticatorii Fi relatrilebolnavului scot En eviden difcultile mari En actul de masticaie, Enlimitarea e%ecturii actului de incizie a alimentelor sau, En cazuri extreme,

En imposibilitatea executrii acestuia, recurgGn- du-se practic la un act derupere, Htiere En %oar%ece sau plasare a alimentului En zona lateral, En%ragmente mici, datorit gravului decalaj sagital maxilar Fi dentar.- &xplorarea 'uncţiei repiratorii atest hipotonie uni- sau bilateral a muF-chilor narinari, prezena unor obstacole En testele de inspir Fi expir.

)xplorarea grupelor musculare pune En eviden8 hipotonia muFchiuluiorbicular al buzei superioare, hipotonia uFoar sau hipertonia muFchilormaseteri, hipertonia buzei in%erioare, hipertonia muFchiului mentalis. )xa-menul trebuie s precizeze, En fnal, En mod obligatoriu, dac buzele suntcompetente a realiza ocluziG labial, chiar Fi En prezena anomaliei esteun viciu comportamental, sau urmeaz s devin competente duprezolvarea dezechilibrelor scheletale. En caz c este prezent,incompetena labial trebuie reinut ca 'actor major de reci-diva,constituindu-se intr-un obiectiv central de diagnostic Fi tratament.



- &xplorarea 'uncţiei de deglutiţie poate s pun En eviden un com-portament lingual de tip protruziv, expresie a necesitii de adaptabilitatela decalajele sagitale Fi verticale existente. Mi En acest caz, un sindromprotruziv lingual se reine ca o problem major de tratament. #eprecizeaz dac limba este En poziie de deglutiie atipic Fi cu cine se

realizeaz contactul En deglutiie buza in%erioar, buza superioar,mucoasa palatin etc..(oziţia de potură a mandibuleipoate f de tip anterior - o poziie %als - Fi este adoptat de subiect pentrua masca dezechilibrul fzionomie disgraios pe care El dau re- trognaiamandibular Fi protruzia mezio-ce%alic. ;a o ast%el de relaie de posturmandibular apare Fi deglutiia de tip protruziv anterior.aracteriticile bazelor ooae maxilare, dento%alveo/are şi relaţiile cu părţilemoi. )xamenul radiologie pune En eviden dezechilibrele existente petiparul de creFtere, dezvluind sectoarele En care s-au produs tulburrile,relaiile scheletale interelemente Fi conexiunea cu prile moi.5adiografa panoramic prezint aspectul caracteristic al regiunii incisivo-canine En Hevantai japonez, %enomen compensator insufcienei de bazosoas. ;a rGndul ei, teleradiografa se constituie Entr-un examencomplementar En stabilirea diagnosticului Fi urmrirea efcienei tratamen-tului, o%erind date extrem de utile care pot f sintetizate ast%el+

11.1.2#. 5);ALIA :AUI;6-:A3DI@4;A5K este cea de decalaj sagitalprin protruzia median a %eei Fi retropulsia mandibular *ig. 11.10,obiectivate prin mrirea unghiului #2A Fi reducerea unghiului #2@.

11.1.2$. @A9A C5A2I4;4I poate f alungit En poriunea anterioar,

explicGnd ast%el protruzia median a %eei, sau supradimensionat Enporiunea posterioar, cu angularea puternic a bazei, determinGndpoziia retrognat mandibular.

5);ALII;) <)5ICA;). CGt timp Enlimea vertical anterioar a %eei esteproporional cu cea posterioa- r, relaiile incisive sunt normale. CGnd

Enlimea posterioar este mai mic decGt cea anterioar, gradul deproclinare a incisivilor superiori creFte.

11.1.2(. 5);ALII;) D)26-A;<)6;A5) 2 :A;- 6C;49IA D) C;A#A A llt-A."rocesele dento-alveolare rspund compensator prin Enclinarea

axelor dento- alveolare superioare Fi in%erioare. 4neori, incisiviiin%eriori se Enclin mai mult decGt incisivi superiori, reuFind spstreze un echilibru interincizal. Alteori, poziia lor esteretroEnclinat, agravGnd anomalia. 4nele decalaje incisive sunt atGtde mari *ig. 11.11, EncGt dau o severitate cu totul deosebitanomaliei, ridicGnd difculti mari de tratament Fi de meninere arezultatelor. 4nghiurile axelor dentare Fi alveolare la planurile dere%erin sunt modifcate+ unghiul I* creFte peste 1?7V8 "r. A-* estemai mare de 11$V8 unghiul i: este mai mare sau mai mic de >?V8unghiul id. @-: este mai mare sau mai mic de =$V8 se reducevaloarea unghiului li.



11.1.2). ";A24; D) 6C;49I) reect En zona lateral gradul dedezvoltare %acial posterior, En timp ce En zona %rontal reectrelaiile dintre prile moi intra- Fi extraorale.

11.1.*. 5);ALII;) P&RŢILOR :6I. Interpretarea interrelaiilorscheletale Fi de pri moi trebuie %Mcut pe tiparul de creFtere %acial

care poate prefgura, Entr-o anume msur, Fi evoluia subtratament+ En creFterile %aciale de tip anterior, unghiul planurilormaxilare este coborGt, dimensiunea

vertical anterioar este mic8 rspunsul la tratament, En cursul creFterii,este bun, creFterea scheletal Fi prile moi tinzGnd s Embunteascfzionomia. En contrast cu aceasta, En tendina de creFtere vertical sau derotaie posterioar, unghiul planurilor maxilare este Enalt, dimensiuneavertical anterioar este mai mare, %apt ce determin Enrutireaaspectului fzionomie En cursul creFterii, rspunsurile la tratamentneputGnd f bune. En rotaia %acial de tip posterior, are loc o egresiunemolar, mentonul este En poziie retrognat, aspectul fzionomie finddisgraios. En acest din urm tip de creFtere %acial, buzele suntincompetente.

I"A5) D) :6DI*ICK5I #C3);)A- ;). 4n tipar Clasa a ll-a poate s evoluezecomplicGndu-se En timpul creFterii, ast%el EncGt s o%ere o anume par-ticularitate individual, %apt care l-a determinat pe :oNers s descrie, En%uncie de reacia la tratament, cinci tipuri En cadrul Clasei a ll-a+-I"4; A *ig. 11.1$ a se caracterizeaz prin relaii scheletale antero-posterioare Fi verticale normale, malocluzia datorGndu-se agravriidezechilibrelor dentare de tip Clasa a li-a, care pot f Ensoite de ocluzieadGnc sau deschis.

- I"4; @ *ig. 11.1$ b este particularizat de baza anterioar mai lung,care determin protruzia median a %eei, punctul A find deplasat anteriormai mult de $ mm. 4nghiul #2A creFte Fi etajul mijlociu este mai maredecGt cel in%erior. En acest tip se Encadreaz cele mai %recvente cazuri carese complic prin defciene de spaiu En mandibul Fi prin discrepane decreFtere vertical.

11.1.1. I"4; C *ig. 11.1$ c este particularizat de ramulascendent scurt al mandibulei, de planul bazai mandibular abrupt Fide disarmonia Entre creFterea vertical anterioar Fi cea posterioar,

axul incisivilor in%eriori find proclinat, En timp ce incisivii superiorisunt normali. En acest tip, spaiul trebuie evaluat %oarte bine.#emnalm posibilitatea apariiei unor cazuri difcile care ridic pro-bleme mari de tratament Fi de contenie.

11.1.2. I"4; D *ig. 11.1$ d este caracterizat de insufcientadezvoltare a mandibulei Fi de %aptul c incisivii superiori sunt Enlabioversie, sprijinindu-se pe buza in%erioar hiper- ton. Acest tiprspunde bine la o terapie %uncional.

11.1.. I"4; ) *ig. 11.1$ e, considerat En general combinaiacea mai ne%ericit de mor%ologii, este caracterizat de dezvoltareaexcesiv a etajului mijlociu protruzia medio-%acial, de mandibula

insufcient dezvoltat Fi, uneori, de posibilitatea apariiei unei



discrepane verticale care complic Fi mai mult anomalia. Cazurile Encadrate En acest tip sunt mai difcil de tratat Fi aprat de recidiv.

11.1.!. I"4; * *ig. 11.1$ % poate f descris ast%el+ etajul mijlociunormal dezvoltat, insufcienta dezvoltare a mandibulei8 unghiulgoniac Enchis8 planul ocluzal drept8 Enlimea anterioar a %eei poate

f mai mare8arcul dentar mandibular bine plasat pe baza osoas. Acest tip rspundebine la o terapie timpurie Fi riguros condus.

11.2.2.. Da0n5tDiagnosticul compresiunii de maxilar se pune pe baza examenului clinic Fia examenelor complementare.#emnele patognomonice sunt+

1. aspectul %acial8!. studiul de model, care pune En eviden decalajele transversale Fi sa-

gitale de dezvoltare la nivelul arcadei alveolare Fi al ocluziei8'. examenul radiologie, care dezvluie modifcarea mrimii Fi a po-

ziiilor unghiului %ormat de planurile, bazelor osoase maxilare8modifcarea relaiei Enlimii verticale anterioare Fi posterioare a%eei8 modifcarea unghiurilor proceselor alveolare Fi a dinilor %a deplanurile de re%erin8

0. msurtorile antropologice, ce confrm schimbarea indicilor de li-me Fi lungime a arcadei comparativ cu %aa.

DIA26#IC4; DI*)5)2LIA; se%ace cu+

1. En sindromul de endoalveolie cu En- ghesuire Clasa a ll!-a suntcaracteristice urmtoarele modifcri mor%ologice+ retroclinarea

dinilor %rontali, supraocluzia, baza apical mare comparativ cu bazacoronar8 etiologia este ereditar.:acrodonia, suma incisiv corelat cu indicii de dezvoltare a arcadeloralveolare Fi a %eei tranFeaz diagnosticul.

11.1.". :eziopoziia, msurtorile pe model Fi teleradiografasunt, de asemenea, relevante pentru diagnostic.

PROGNOSTIC. En nici o anomalie de Clasa a ll-a cu defcien de spaiu nueste sufcient doar interceptarea cauzei, EntrucGt, la criza cea mai micde spaiu, terapia ortodontic susinut viguros este singura msur carepoate garanta o evoluie bun a cazului.*r tratament, prognosticul cazului este de%avorabil.

11.2.2.!. Tratament:otivaia pentru tratamentul sindromului de compresiune cu protruzie Fispaiere este determinat, pe de o parte, de aspectul %acial iar, pe de altparte, de vulnerabilitatea mare a grupului incisiv, aat En protruzie, ta carese adaug, desigur, tulburrile %uncionale.#copul tratamentului este de a modera creFterea etajului mijlociu al %eeiFi de a stimula dezvoltarea mandibulei, En vederea obinerii unor relaiiechilibrate intermaxilare ale acestora cu prile moi, asigurGnd unoptimum %uncional Fi estetic.TRATAMENTUL PRO%ILACTIC. #e supravegheaz creFterea, eliminGnd %actoriicare, acionGnd pe un teren receptiv la dezechilibru, ar putea evolua ctreanomalie. "rin urmare, se preconizeaz supravegherea strii de sntate a%emeii gravide, o alimentaie natural a copilului En primele & luni. Dirijarea



En continuare a alimentaiei vizeaz realizarea atriiei dentare, combatereaobiceiurilor vicioase, prevenirea cariei dentare Fi a complicaiilor ei.TRATAMENTUL PRECOCE. 5ealizarea acestui tip de tratament este, sub toateaspectele, de dorit. )l este posibil Ens numai En colectivitile dispen-sarizate pe termen lung, Enc de la vGrsta preFcolar. #e Ftie c sunt %oarte

puini copiii care sunt aduFi En serviciul stomatologic la aceast vGrstpentru rezolvarea unor probleme ortodontice. De regul, copilul esteadus la specialist atunci cGnd anomalia este dezvoltat Fi se resimttulburrile %unc ionale Fi estetice. De multe ori, cazul este depistat cutotul EntGmpltor, atunci cGnd copilul se prezint la medic pentru alteprobleme de sntate stomatologic carii, leziuni ale mucoasei, ocazie Encare este dirijat ctre un serviciu de specialitate.

ratamentul trebuie s pondereze dezvoltarea En etajul mijlociu al %eei Fis stimuleze creFterea mandibulei pentru ca erupia grupului incisiv-mo-lar prim s se %ac pe baze osoase echilibrate spaio-dimensional, EntrucGt

la erupia acestor dini anomalia se agraveaz. )ste important s reinemc depistarea Fi Endeprtarea %actorilor etiologici este prima msur pecare trebuie s o lum. )vident, aceast msur nu este sufcient, maiales En cazurile care prezint Fi defciene scheletale. "sihoterapia esteelementul %undamental En aceast etap, pu- nGndu-se ast%el bazele unuicomportament pozitiv %a de tratament. #e practic, pe scar larg,terapia de combatere a obiceiurilor vicioase. En cazurile cu dezechilibrescheletale sau musculare, se indic antrenamentul muscular, pentru a secrea un culoar %uncional muscular echilibrat. De ase-menea, se acordtoat atenia contactelor Fi inter%erenelor ocluzale caninii temporariconstituindu-se adesea En ast%el de %actori. Aparatura la care se poateapela este cea %uncional, de decondiionare Fi stimulare scut vesti-bular, monobloc vezi subcapitolul =.'..

TRATAMINTUL NORMAL se e%ectueaz En prima Fi En a doua perioad adentiiei mixte, considerate de marea majoritate a autorilor dreptmomentele cele mai propice. #emnalm Ens Fi opinia lui )ismann *apud 3ecPmann care recomand ca la o inocluzie sagital de 0 mm s nu se%ac tratament.

En prima perioad a dentiiei mixte, scopul tratamentului este de a se obi-

ne relaii sagitale Fi verticale corecte la nivelul grupului incisiv Fi almolarilor primi permaneni. #e urmreFte, En primul rGnd, obinerea derelaii echilibrate En unitile %uncionale musculare, cu asigurareades%Furrii normale a %unciilor de baz care conduc la creareaechilibrului Entre unitatea scheletal Fi unitatea %uncional muscular. #eutilizeaz, cu deosebire, activatoarele elastice+ reglatorul %uncional*rGnPel tipurile I Fi II, terapia psihosomatic @alters bionatorul @alterstipurile I Fi II, activatoarele rigide tip Andresen-3Gupl-"etriP.

En cazurile cu dezechilibre scheletale mai mari se practic atGtmioterapia, cGt Fi mecanoterapia :oNers, 3otz.



Dac se regleaz relaiile scheletale Fi ale prilor moi, obinGndu-se orelaie corect incisiv Fi molar, se creeaz condiii pentru o evoluiecorect a ocluziei la erupia grupului C":!.

En a doua perioad a dentiiei mixte, scopul rmGne acelaFi+ reglareacreFterii En etajul mijlociu Fi stimularea dezvoltrii mandibulei. #unt

necesare deplasri distale ale dinilor maxilari cu o restrGngere a grupuluiincisivo-canin retruzia Fi intruzia pe corpul maxilar aat En plin creFtere, En acelaFi timp, se urmreFte reglarea poziiei mandibulei cu modifcristructurale la nivelul A..:. Fi al ramului ascendent, cu un control riguros alratei de creFtere vertical En zonele incisiv Fi molar. erapia %uncionalmaxilar prin activator rigid cazurile cu Engustare pGn la $ mm estetratamentul de elecie, deoarece En acest mod se realizeaz+ expansiuneape maxilar8 distalizarea dinilor din zona lateral cu potenarea creFteriisagitale8 mezializarea de mandibul cu mezializarea zonei laterale8

Enlarea de ocluzie8 reglarea relaiilor En A..:. cu recon%ormarea ramuluiascendent8 echilibrarea musculaturii intra- Fi extraorale. ;a vGrstele maimici, poate f utilizat activatorul cu dublu arc. Dup o experienpro%esional de o via, 3otz recomand En cazurile cu compresiuni mariasocierea activatorului cu plac de expansiune. :oNers apreciaz c acti-vatorul rmGne unul din cele mai utilizate sisteme Fi c eFecurile se dato-resc greFelilor de lucru Fi indicaiei eronate. ot el arat, pe de alt parte,c sunt cazuri En care eFecul se poate produce Fi la alt sistem detratament. Cu toate avantajele, terapia prin activator EFi are Fi limitele ei,%apt care o %ace s fe considerat o terapie bun %r a deveni unpanaceu universal.#e poate utiliza, la necesitate, traciunea intermaxilar, prin elasticele tip

Clasa a I l-a.Dac anomalia este mai sever, cu decalaj intermaxilar mare, Fi dacmandibula nu poate rspunde la expansiune cu aceeaFi amploare ca Fimaxilarul, se indic utilizarea plcii duble de expansiune, aFa cum a %ostprescris de #chQarz.

En perioada de erupie a C":!, placa plan de ghidare mandibular *ig.11.1& a nu se con%unda cu placa plan Enclinat are indicaii largi Enrezolvarea supraocluziei. #e contraindic Ens utilizarea acestui aparat En

Enclinrile incisivilor in%eriori. De asemenea, se impune di%ereniereaocluziei adGnci de o pseudoocluzie adGnc.#unt cazuri de decalaje scheletale En care tratamentul adecvat, nici la

vGrsta dentiiei mixte, nu o%er echilibre ideale. )vident, En aceste situaiise recurge la metodele chirurgicale ortodontice.TRATAMENTUL TARDIV. @n aea5t: eta8:, tratament/ rm:rete a8rn m:r 4entare 5: m8en5e3e, 8e Bt 85/, aater/e5e/eta/e.6biectivele cuprinse En tratament sunt+ rezolvarea defcitului de spaiu,reglarea relaiilor verticale supraocluzia, reglarea relaiilor sagitale -pro-denia -, corectarea relaiilor En zona lateral, echilibrarea unitilor schele-tale cu unitile musculare %uncionale.DeFi elementul cel mai %rapant este prodenia, cheia succesului const Enrealizarea unei poziii corecte a grupului incisivo-canin in%erior,dependent %undamental de echilibrul care se creeaz Entre limb, buza



in%erioar Fi %uncia mandibular. Calitatea stabilitii este tributarocluziei labiale, cu condiia ca buza in%erioar s controleze poziiaincisivilor superiori. En privina rezolvrii inocluziei sagitale, actulterapeutic depinde de poziia muchiei incisivului in%erior %a de centro-idul rdcinii incisivului superior. 6ricGt de sever ar f relaia scheletal,

dac incisivii in%eriori compenseaz ca poziie, este posibil practicarea re-trudrii grupului superior Fi reglarea relaiilor En zona lateral, soldate cuobinerea, la acest nivel, a Clasei I.CGnd incisivul in%erior se a posterior centrului rdcinii incisivului su-perior, relaiile trebuie reglate, cci exist riscul de producere a maloclu-ziei de Clasa a ll!-a.

5eglarea relaiilor incisive Fi ale zonei laterale depinde de necesitile despaiu, gradul protruziei, al supra- acoperirii Fi al decalajului centroidului.CGnd incisivul in%erior este cu & mm En spatele rdcinii incisivului superior*ig. 11.11, tratamentul ortodontic nu poate rezolva decalajul,impunGndu-se un tratament chirurgical ulleN, *iru.

ratamentul devine Fi aici dependent de starea maxilarelor, a arcadelordentare, de tipul de creFtere scheletal, de relaiile intermaxilare cu prilemoi.Arcul dentar mandibular poate f complet Fi corespunztor ca %orm Fipoziie, dar poate f, uneori, aglomerat cGnd se indic pentru echilibru ex-tracia dentar, iar, alteori, spaiat cGnd se indic mezializarea arculuidentar. :ai mult, incisivii in%eriori pot f Enclinai Fi excesiv dezvoltai Enplan vertical. ;a rGndul lui, arcul maxilar poate f normal, aglomerat sauspaiat.

5elaiile dentare variaz En zona lateral, de la moderat, la grav Clasa a ll-a8 En zona %rontal, supraacoperirea Fi inocluzia sagital Embrac aceeaFigam, de la malocluzii uFoare, la %oarte grave8 prodenia cu spaiere poates mascheze defciene de spaiu variabil8 creFterea de tip anterior sauposterior poate s determine alegerea unui anumit tip de terapie En ultiminstan extracia.CGnd necesitile de spaiu sunt mici, cu un arc mandibular normal Firaporturi moderate de Clasa a ll-a, se recurge la traciune intermaxilar Fi%ore extraorale.Dac zona lateral se apropie de un raport Clasa I, se apeleaz doar laretrudarea zonei %rontale cu un aparat mobil, terapie pe care *oster oconsider %recvent utilizat cu rezultate %oarte bune En )uropa central Firsritean, dar care rmGne, dup acelaFi autor, imposibil de aplicat laanumite populaii britanic, de pild din cauza dezechilibrelor dentareexistente En zonele %rontal si lateral.CGnd arcul mandibular este caracterizat de o aglomerare moderat, seindic extracia primilor doi premolari in%eriori. #e pre%er extraciapremola- rilor datorit poziiei pe care o au, putGnd ast%el s se o%erespaiu zonelor %rontale Fi laterale vezi capitolul >..CGnd exist necesiti de spaiu la ambele maxilare, se practic extracia apatru premolari primi, utilizGnd En asociere traciunile elastice intermaxi-

lare Fi %orele extraorale.



Important este ca la s%GrFitul tratamentului En zona lateral s avem relaiistabile Clasa I iar En zona %rontal, stopuri ocluzale stabile cu relaii nor-male, verticale Fi sagitale. #e impune, de asemenea, asigurarea unuicontrol al buzei in%erioare asupra poziiei incisivilor superiori pentru a seevita riscul recidivei.

5einem c, En a%ar de premolari, distalizarea Fi crearea de spaiu En zonalateral se pot obine Fi prin extracia molarilor ! Fi '. En reglarea relaiilor incisive este esenial s inem cont de gradul de su-praacoperire. *aptul c En supraocluzi- ile mari nu se poate produceretrudarea pGn ce nu se reduce din gradul de supraacoperire, l-adeterminat pe *oster s afrme c HEn malocluziile de Clasa a ll-asupraocluzia este una din problemele curente Fi, de regul, prima etap atratamentului. 5educerea supraocluziei se poate %ace cu plci, cuaparatur fx pe maxilar sau pe mandibul.

En ceea ce priveFte reducerea prodeniei, metodele sunt variabile, En%uncie de decalajul scheletal Fi de prile moi existente.

En discrepanele mici este permis bascularea dentar, utilizGnd aparatemobile, precum Fi traciunea intermaxilar. CGnd discrepanele sunt maimari, se impune deplasarea corono-radicular ce poate f e%ectuatnumai prin aparatur fx - tip )dgeQise.

En discrepanele mari va trebui s reglm relaiile prin protruzia incisivilorin%eriori. :ult pruden se reclam Fi En cazurile cu creFteri scheletalebune, protruzia dinilor in%eriori putGnd duce la recidiv chiar cu perioadede contenii de lung durat, datorit esuturilor moi. 2ici grupul %rontalsuperior nu poate f retrudat %oarte mult fe din motive estetice, fe dinmotive anatomice grosimea osului palatal.

En dezechilibrele scheletale mari, ctre terminarea proceselor de creFtere,capacitatea de aciune a tratamentului ortodontic se limiteaz, impunGn-du-se cel chirurgical+ septotomii, oste- otomie, rezecie a blocului incisiv cu%ractur Fi deplasarea sa En poziie corect, disjuncie maxilarChauhepe.

En Engustrile de baz maxilar Fl piramid nazal, metoda de tratamenteste disjuncia maxilar procedeu care se contraindic doar En cazurile lacare apare Fi in%raalveolia incisiv.Disjuncia poate f e%ectuat rapid $-1? zile, ultrarapid cGteva ore Fi lent

cGteva luni. Dispozitivele cu care se realizeaz tratamentul pot f dis- junctoare fxe sau mobile. Dup disjuncie este necesar Ens o perioadde contenie de cGteva luni ! luni pentru consolidarea tratamentului.

ratamentul chirurgical reprezint o etap care se continu prin tratamentortodontic pentru reechilibrarea mor%o- %uncional complet Fi defnitiv.

11.1.#. Cnten-a En anomaliile de Clasa a 11.,-a, durata conteniei poate f egal sau maimare decGt perioada de tratament activ. 3ouston Fi ulleN consider caceast durat este de tipul Htermen mediu 1-$ ani. Dar, durata variaz

En %uncie de gravitatea anomaliei, perioada En care s-a e%ectuat

tratamentul Fi de mijlocul utilizat. ratamentele En perioadele I Fi a ll-a aledentiiei mixte cer o contenie mai redus ca durat %a de cele e%ectuate



En perioada tardiv. erapia %uncional prin activator necesit o perioadmai scurt, iar reducerea conteniei se %ace treptat, pacientul find s%tuits poarte activatorul o dat la dou nopi sau de dou ori pe sptmGn3otz. En tratamentul cu placa de ghidare mandibula- r, purtarea

aparatului pentru contenie se %ace timp de & luni dup tratament. Enexpansiunile de maxilar ctre vGrsta tratamentului tardiv, durata trebuies fe egal sau mai mare decGt perioada activ. "entru contenie se poateutiliza placa tip 3aQleN. #e pot %olosi Fi aparate fxe, tip arcuri, gutie-re8retenia En terapia muli inelar se poate %ace cu succes prin activator.

11.1.$. Ma//3a 4e C/a5a a //2>a 7en40na-a 5a5n4rm/ 4e m8re5ne ma9/ar: @n0e5re 4entar:;

11.2.2.". De+n-e)ste un sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor premolare Fi mo-lare, prin retrodenie cu supraacoperirea grupului incisiv, acompaniate dedi%erite grade de Enghesuire dentar.Aceast %orm di%er de Clasa a llt-a sub raport etiopatogenic, mor-%o%uncional, terapeutic Fi ca preva-len. Are comun cu Clasa a ll.,-a doarrelaia molar antero-posterioar.

11.1.(. E84em/0eAceast anomalie este mai puin rspGndit decGt subdiviziunea 1.3ouston Fi ulleN apreciaz c se gseFte En proporie de 1?( En populaii8sub raportul %recvenei En cursul dezvoltrii copilului, 3otz consider ceste mai mare, cu deosebire En dentiia temporar.

11.1.). Et8at0eneDeterminismul anomaliei este genetic, marcat printr-o rat de creFtere maimare a suturii incisive.5etrodenia cu supraacoperire trebuie interpretat ca un rspunscompensator al sistemului dentar %a de raportul bazelor osoase ma-xilare, care este de tip Clasa a ll-a vezi Clasa a 11.,-a, raporturi schele-tale bazale Fi, En cazuri rare, de tipul Clasei I.5etroEnclinarea incisivilor Fi supraacoperirea vor f cu atGt mai mari, cucGt decalajul bazelor scheletale maxilare va f mai mare. Cu cGt retrodeniagrupului incisiv superior este mai mare decGt prodenia incisivilor in%eriori,cu atGt devine mai mare gradul de supraacoperire.Dac supraocluzia se asociaz Fi cu decalaj Entre muchia incizal aincisivului in%erior Fi centroidul rdcinii incisivului superior *ig. 11.17,difcultile de tratament Fi riscul de recidiv vor f mai mari.

11.1.!*. %rme /neDin punctul de vedere al gravitii, putem descrie dou %orme clinice+

11.2.2.6. 'orma uşoară, cu tulburri mor%o- %uncionale Fi estetice Enlimitele tolerabilitii8

11.2.2.7. 'orma gravă, En care dezechilibrele o- cluzale productulburri parodontale.

11.1.!1. Man=e5t:r /ne.

E98/r:r



A#")C4; *ACIA;, a%ectat En grade di%erite, Embrac Ens un tablou carac-teristic+ etajul in%erior poate f normal,dar, En %oarte multe cazuri, este mai mic, Fanul labio-mentonier este ac-centuat, mentonul este proeminent, buzele sunt subiri, ocluzia labialeste %erm, cu planul plasat En poziie Enalt pe coroana incisivilor

superiori. Datorit retroEnclinrii incisivilor, nasul este proeminent *ig.11.1= a, b.CA5AC)5I#ICI A;) A5CAD);65

D)2W-A;<)6;A5) Ml A;) 6C;49I)I, #e constat o modifcare a relaieibazei apicale a arcadei dento-alveolare Fi a celei coronare, En sensul cbaza apical este mai mare decGt baza coronar. Arcada poate avea%orm de trapez, atGt superior, cGt Fi in%erior. Enghesui- rea dentar poatevaria de la %orme uFoare la grave, dar cu un aspect tipic *ig. 11.1= c8incisivii centrali superiori pot f verticali, de multe ori existGnd opalatopoziie marcat. Incisivii laterali sunt En vestibuloversie cu rotaie

mezial peste coroana centralilor, caninii sunt Entr-o vestibulopoziie. In-cisivii in%eriori pot f Entr-o retro- sau proEnclinare.

Me pot constata di%erite grade de abraziune pe %aa palatinal a superio-rilor Fi pe cea vestibular a incisivilor in%eriori.

En cazurile de malocluzii severe, se constat leziuni parodontale, conse-cina dezechilibrelor mor%o%uncionale, scheletale ocludarea incisivilorsuperiori En parodoniul grupului in%eriorilor Fi a celor in%eriori En boltapalatin.6cluzia este a%ectat En di%erite grade de ctre supraacoperirea grupului

incisiv8 pot f prezente Fi angrenajele inverse premolare unilaterale saubilaterale Fi distalizarea En zona lateral.5);ALIA D) "6#45K A :A2DI@4;)I care ne permite s di%ereniem o ocluzieadGnc de o pseudoocluzie adGnc, ca Fi drumul de Enchidere sunt nor-male. En ceea ce priveFte miFcrile de lateralitate, ele sunt imposibil dee%ectuat En %ormele grave. #unt Ens subieci cu un tip masticatorpredominant Htoctor Fi cu o activitate puternic a muFchilor ridictori aimandibulei.

En cazurile En care tulburarea de creFtere se complic prin pierderea unordini din zona lateral, mandibula este %orat s se deplaseze Fi maidistal, datorit creFterii supraocluziei. Drept consecin, apare sindromul

algodis%uncional temporo-mandibular cu dureri musculare Fi la nivelulA..:.Dezvoltarea arcadelor dento-alveolare pune En eviden reducereadiame- trelor premolare sau molare, baza apical mai lung decGt bazacoronar, accentuarea curbei #pee. 5elaiile ocluzale pe model sunt celedescrise En cadrul examenului clinic.D)9<6;A5)A @A9);65 #C3);)A;). 5elaiile mandibulo-maxilare sunt de tipulClasa a ll-a vezi Clasa a lJ-a, dar putem gsi, En cazuri rare, Fi Clasa Ivezi Clasa I. En general, %ormele mai %recvente sunt cele moderate, darpoate exista Fi tipul sever Clasa a ll-a. abloul este dominat de relative

creFteri %aciale de tip anterior.



@aza maxilarului este mare, compensat prin Enclinarea dentar *ig.11.1>. )xist chiar Fi un unghi marcat cordno-radicular al incisivuluicentral. Enlimea antero-in%erioar a %eei 2sa-n este mai mic, unghiulplanurilor maxilare, :-2sa-2sp, este mai redus decGt normal, unghiul goni-

ac este mai mic *oster, 3otz deFi acesta, En unele cazuri, poate f Finormal.

11.1.!2. Da0n5t#e bazeaz pe elementele clinice patognomonice Fi pe examenele com-plementare.DIA26#IC4; DI*)5)2LIA; Entre diviziunile Clasei a ll-a este uFor de realizat.#e impune Ens di%erenierea Entre pseudoodluzia adGnc Fi cea adevrat,de asemenea Entre Clasa a ll!-G Fi Clasa I, cu supraalveolodon- ia incisiv.

11.1.!. Tratament*iind de natur genetic, anomalia rspunde greu sau nu rspunde deloc

la tratament, chiar Fi cGnd acesta este de lung durat. )xist, deasemenea, mari riscuri de recidiv. )ste normal ca En decizia de trataments primeze criteriul gravitii.

En dentiia temporar, aceast anomalie nu se trateaz. )ste important Ens ca pacienii s fe dipensarizai riguros pentru a surprinde momentulpropice din dezvoltare cGnd s se instituie tratamentul.Difcultile de tratament Fi particularitile conteniei trebuie avute mereu

En atenie En opiunea de a institui terapia. En acest sens, 3otz opina cHtratamentul trebuie executat numai

En cazurile En care anomalia pericliteaz sntatea odontal Fi parodontal8cGt priveFte tratamentul din raiuni estetice, acesta trebuie e%ectuat curezerve.:area majoritate a specialiFtilor consider c, En condiia En care tulbu-rrile %uncionale Fi estetice nu creaz difculti, un anume grad de supra-ocluzie poate f acceptat.

impul de elecie pentru tratament are En vedere prima etap a dentiieimixte care permite un control Fi o dirijare riguroas a erupiei grupuluiincisiv-molar8 se creaz, ast%el, posibilitatea de dezvoltare corect aocluziei En etapele urmtoare, En mediul echilibrat al musculaturii intra- Fiextraorale Fi En cadrul armoniei unitii scheletale cu matricea %uncionalmuscular, evident, utilizGndu-se timpul optim de creFtere anterioar.

6biectivele tratamentului urmresc+11.2.2.(. obinerea de spaiu En vederea rezolvrii Enghesuirilordentare8

11.2.2.). evitarea pericolului de traum parodontal princorectarea retrodeniei Fi a supraocluziei8

11.2.2.1*. corectarea relaiilor En zona lateral811.2.2.11. obinerea relaiilor echilibrate Fi stabile Entre prile moi

Fi echilibrarea unitilor schelet-muFchi.6biectivele de mai sus se pot realiza prin+

11.2.2.12. terapie %uncional pur sau En asociere cu aparateextraorale8

11.2.2.1. terapie mecanic activ8



11.2.2.1!. terapie mixt, chirurgical-ortodonti- c En asociere cuterapia fx.

En perioada dentiiei mixte timpurii se recomand ca mijloc de elecieactivatorul, care prezint dispozitivele sale auxiliare arcuri retroincizalesau metoda recomandat de Andresen- 3Gupl-"etriP Fi, recent, de

hileander Fi 6lli, aceea a dirijrii prin gutaperc aplicat pe aparat.Activatorul rigid are avantajul de a stimula dezvoltarea mandibulei. Enaceast perioad se poate utiliza reglatorul %uncional *rGnPel tip II. ChiarFi dup erupia grupului I:, creFterea mandibulei poate Embuntifzionomia. En vederea ghidrii mandibulare, *oster recomand utilizareaplcii palatine, En asociere cu %orele extraorale. "otrivit lui :ills 1>=7utilizarea acestui aparat reduce supraocluzia Fi asigur o creFtere verticala etajului in%erior al %eei.

En cazurile cu incongruen Fi supraacoperire cu retroEnclinare moderatse poate utiliza Fi un aparat mobilde expansiune plac palatin secionat En HX. En vederea obinerii unorrezultate stabile se impune o miFcare de torYue, de deplasare a rdciniidintelui, ceea ce, de multe ori, reclam %olosirea aparaturii fxe bimaxilare.Controlul creFterii zonei incisive Fi laterale, pe care El obinem la copil Encadrul schimbrilor En matricele %uncionale, nu poate f posibil la adult,unde intruzia incisiv este difcil iar Enlarea dobGndit pe baza zoneilaterale este asigurat de recidivă prin reintruzia zonei laterale de ctre%orele musculare. ratamentul trebuie fnalizat En mod obligatoriu prinobinerea de relaii stabile Entre muchia incizal a incisivilor in%eriori Fi

centroidul rdcinii dintelui superior *ig. 11.!?. In caz contrar, incisiviialunec unii pe alii Fi agraveaz supraacoperirea, %orGnd mandibula Enpoziie distal. Dac dobGndirea spaiului nu este posibil nici prinexpansiune, nici prin distalizarea zonei laterale, se practic terapiaextracional, dinii de extras find "1Z :!, :', "!."entru a evita trauma parodontal En dentiia permanent se urmreFtereducerea retrodeniei Fi a supraaco- peririi. )vident, problema cea mai im-portant rmGne prezena sau absena spaiului.Dac exist spaiu sufcient Fi incisivii au o retroEnclinare medie, se pre%eraparate %uncionale activatorul rigid. Aparatele fxe se contraindic

atunci cGnd arcada in%erioar este normal sau En cazul unei aglomerrimoderate. Dac retroEnclinarea este mare se impune sistemul deaparatur edge-Qise, singurul care asigur pe deplin miFcarea de torYuedentar, reducerea supraocluziei prin intruzie find dependent de grosimeaosului, care trebuie s asigure condiia de miFcare. CGnd nu este sufcientos, se contraindic tratamentul ulieN, EntrucGt se %aciliteaz producerearecidivei. 6 alt problem este aceea a relaiei incisive care reclam camuchia inei- zal a incisivului in%erior s se situeze la !-0 mm anteriorcentroidului rdcinii incisivului superior. Ca atare, trebuie s executm oprociinare a incisivilor in%eriori.



Acest lucru este extrem de difcil de realizat EntrucGt trebuie s fm siguric exist sufcient os. :ai mult, trebuie s ne asigurm dac aceastpoziie nou creat este acceptat de ctre buza in%erioar. @uza constituieun pericol major de recidiv. #e citeaz cazuri cGnd s-a recomandatproclinarea incisiv dar buza in%erioar nu a tolerat aceast poziie,

consecina find recidiva.CGnd nevoile de spaiu sunt de la moderat la sever se extrag premolarii,completGnd tratamentul prin aparatur fx care e%ectueaz distalizarea,protruzia Fi intruzia cu echilibrarea relaiilor incisive.

En incongruene moderate se pre%er extracia "! pentru a nu periclita zona%rontal. En incongruene Fi supraocluzii severe se extrag "1 Fi, de obicei,primii patru premolari, dup care urmeaz un tratament prin aparaturfx Fi o contenie de lung durat. Conten- ia este o problem difcil. Deregul, ea se realizeaz cu activatorul hiie- ander meninut chiar ani dezile. Alteori, se impune un aparat de contenie permanent.#e poate practica Fi extracia :!, anterior sau dup erupie, cu dou con-diii+ distalizarea necesar s nu fe prea mare Fi s nu fe extraFipremolari. )tapele ce urmeaz extracia sunt+

11.1.!!. distalizarea zonei laterale811.1.!". reglarea relaiei incisive.

#unt necesare, de asemenea, %ore extraorale Fi un sprijin %oarte bun, deregul sprijinul ce%alic, care are calitatea de a mri ancorajul Fi de acontrola nivelul relaiilor scheletale verticale.11.2..(. Cnten-eContenia En malocluzia de Clasa a ll!-a este difcil din cauza etiologiei,precum Fi datorit exigenelor pe care le impune obinerea unor relaii

stabile dento-dentare En zonele %rontal Fi lateral, Entr-o armonie cu%actorul %uncional muscular. Durata conteniei variaz de la o perioadmedie, la una permanent. Dispozitivele utilizate sunt cele mobile, de tipulactivatorului, deFi, cel mai adesea, se recurge Fi la dispozitivele fxe. Encazuri severe, contenia permanent devine o necesitate.

11.1.!#. Later4ea-a /ater0na-a man4/ar:11.2.2.1". De+n-e

;A)56D)<IALIA :A2DI@4;A5K este o tulburare %uncional disPineziemani%estat prin schimbarea drumului de Enchidere a mandibulei lacontactul ocluzal ;A)562ALIA :A2DI@4;A5K este o tulburare dedezvoltare En exces sau En defcit a unei jumti a mandibulei careproduce o asimetrie %acial puternic exprimat En drumul de deschidere amandibulei poziia larg deschis a cavitii orale *ig. 11.!! a, b.

11.1.!$. Et/0e;aterodeviaia mandibular este provocat de+ dezvoltarea neconcordanta celor dou maxilare compresiunea de maxilar8 meziopoziii alearcadelor En zonele laterale asimetrice8 malpoziii dentare izolate8 miFcride lateropoziie pentru evitarea zonelor algice8 pante de conducie8 ticuri.;aterognaia, dup O[le *apud 3ePmann, poate f produs de cauze care

determin supradezvoltarea sau subdezvoltarea mandibulei.



#upradezvoltarea poate f cauzat de tumori ale ramului ascendent almandibulei O\le. Chateau citeaz hipertrofa monoepifzar, caracterizatprin creFterea excesiv a unei hemiman- dibule la un adolescent, mai%recvent EntGlnit la sexul %eminin. Aspectul clinic este cel al unei prognaiiunilaterale.

#ubdezvoltarea unei jumti a mandibulei este produs de %actori ceinhib creFterea, cum sunt+ anchiloze produse prin traumatisme Enperioada micii copilrii, iradieri, osteomielit, plgi cicatrizate vicios,rezecii tumorale, %racturi mandibulare consolidate vicios.

En categoria subdezvoltrii mandibulei se includ Fi laterognaiile din cadrulunor sindroame maladia 5\mberg Fi tulburrile En dezvoltarea primuluiarc brahial maladia *ranceschetti *ig. 11.!'.

11.1.!(. Man=e5t:r /ne.E98/r:r;A)56D)<IALIA :A2DI@4;A5K este caracterizat prin discret asimetrie %acialgenerat de deviaia mentonu-lui cu mandibula aat En ocluzie. In- traoralse pune En eviden deviaia liniei trenurilor Fi a liniei interincisive *ig.11.!1 b.

;A)M2AIA se particularizeaz prin asimetrie %acial dat de deplasareamentonului de partea defcitului de creFtere, retruzia labio-mentonier,aspectul de cdere unilateral a buzei superioare, absena paralelismuluiliniilor orizontale %aciale bicomisurale, bipupilare. Asimetria se agraveaz

En poziia En care cavitatea oral este larg deschis. )xamenul intraoralpune En eviden distocluzia EncruciFat de partea a%ectat.:surtorile antropometrice - distanele o-n Fi o-Au - sunt inegale de

partea dreapt Fi stGng. eleradiografa axial pune En eviden defcitul sau excesul de creFtere Enregiune.

11.1.!). Da0n5tDiagnosticul se bazeaz pe controlul poziiei de repaus a mandibulei, Encare laterodeviaia se corecteaz, En timp ce En laterognaie relaia maxilo-mandibular nu se modifc8 En poziia cavitate oral larg deschis,asimetria se accentueaz *ig. 11.!! b.Controlul drumului de Enchidere mandibular arat devierea acestuia, Encontactul ocluzal, En laterodeviaie8 En laterognaie rmGne nemodifcat.Controlul corespondenei trenurilor Fi a liniei interincisive arat c+ Enlaterodeviaie vor recula atGt condilul, cGt Fi incisivii in%eriori, En raport cucei superiori8 En laterognaie, avanseaz atGt condilul mai scurt, cGt Fiincisivii in%eriori, En raport cu cei superiori.

eleradiografa dezvluie defcitul de creFtere. ).:.. poate s pun Eneviden di%erenieri En activitatea muFchilor propulsori dup Chateausunt %orme clinice cu un prognostic grav.+.2.!.". Tratament

5AA:)24; "56*I;ACIC En laterodeviaie are En vedere combaterea tuturor%actorilor care determin compresiuni de maxilar, meziopoziii, dez-echilibre musculare. En cadrul 5AA:)24;4I i2)5C)"iv se pot utiliza cu

succes+ remodelarea artifcial Fle%ui



rea, metod mult utilizat Fi recomandat de 3anna aatz En perioadadentiiei temporare Fi a dentiiei mixte8 interceptorii ocluzali gutiere,plci, care au rolul de a ghida mandibula En relaie corect cu maxilarul.

En perioada TRATAMENTULUI NORMAL se urmresc+ expansiunea de maxilar,distalizarea zonei laterale, corecia malpoziiilor dentare izolate -

utilizGndu-se terapia fx sau cea mobil, %ore %uncionale sau mecanice. En 5AA:)24; A5DI<, se recurge la mijloace chirurgical-ortodontice.:ai mult ca En oricare alt anomalie, En laterognaie terapia maxilo-ortopedic este limitat, iar mijloacele prin care se intervine, de regulchirurgical-ortodontice, o%er rezultate departe de cele dorite. CGnd seurmreFte corecia bazal En in%raalveolia molar Fi este posibil reducialateralitii, Chateau recomand Enlarea modifcatoare a articulrii - actrealizat cu ajutorul unei plci palatine cu supra%a masti- catorie sau cuajutorul unei gutiere unilaterale cimentate. #e poate utiliza, cu rezultatemulumitoare, placa de expansiune cu arip de ghidare. De asemenea, sepoate recurge la aparatura mobil sau la cea fx En asociere cu traciunielastice intermaxilare.Mcoala german recomand En terapia maxilo-ortopedic a laterognaieiactivatorul. 6piunea, evident, este pe deplin justifcat EntrucGt aparatulo%er posibilitatea controlului permanent Fi simultan al tuturor elementelorimplicate.TRATAMENTUL CHIRURGICAL este indicat de severitatea tulburrilor mor%o-logice Fi de vGrsta pacientului. Interveniile sunt elective, En %uncie delocul tulburrii de creFtere, pe ramura montant sau pe ramul orizontal, Enscopul vdit al rezolvrii anomaliei de baz Fi a celor asociate. )ste frescca En fecare caz tratamentul chirurgical s fe completat Fi continuat prin

terapie ortodontic.

:A;6C;49IA D) C;A#A A III-A D)CA;A]4;

I2)5:AUI;A5 I2<)5# #A4 #I2D56:4; "56)2IC:alocluzia de Clasa a lll-a cuprinde un set de anomalii caracterizate prinraporturi mezializate Fi ocluzie invers %rontal, cu sau %r inocluziesagital invers.:odifcrile intereseaz atGt maxilarul superior, cGt Fi maxilarul in%erior*ig. 11.!0, 11.!$, 11.!&.

11.1."*.Man=e5t:r /ne:axilarul in%erior poate f dezvoltat En exces sau poate f ghidat En cadrulraporturilor de ocluzie Entr-o poziie anterioar. Aceste modifcri En senssagi- tal ale maxilarului superior sau in%erior se traduc la examenul %acialprintr-o %a aplatizat, cu obrajii En%undai, cu profl concav, prindeplasarea punctului 2sa Enapoia planului DreN%uss sau prin deplasareapunctului n Enaintea planului #imon. @uza superioar este En%undat Fi,de obicei, En raport invers cu cea in%erioar8 unghiul %ormat prin tangentadus la nivelul gurii este sub 1?V din cauza retragerii buzei superioare saua avansrii buzei in%erioare."rin avansarea mandibulei, la examenul endobucal se pune En eviden oarcad alveolar apical mic En raport cu arcada alveolar coronar.



6cluzia este mezializat Fi invers %rontal sau total, cu sau %r inoclu-zie sagital invers."acientul poate prezenta incongruen dento-alveolar Fi inocluzievertical.;a examenul teleradiografc se pun En eviden unghiul #2A mai mic de

=?V, #2@ mai mare de 7=V, iar di%erena acestor unghiuri are, de obicei,valori negative. Distana 2sa-2sp este micForat8 este redus, deasemenea, Fi diagonala maxilarului superior #-2sa.;a nivelul procesului alveolar superior se EntGlnesc, de obicei, modifcricompensatorii caracterizate prin proalveolie Fi prodenie, cu "r.A-* maimare de 11?V Fi l-* mai mare de 1?7V.hidarea En poziie anterioar a maxilarului in%erior este determinat deocluzia invers la nivelul incisivilorsau caninilor. Din poziia de postur mandibular, En momentul Enchiderii,datorit aciunii determinantului anterior invers, mandibula alunecmezial. Acest tip de Hdrum de Enchidere poart denumirea de Hdrum de

Enchidere En treapt mezializat Chateau. ulburrile En ghidajul miFcrilor mandibulare constituie pentru diverseFcoli entiti separate. Dimensiunile maxilarelor, cGt Fi poziia lor unul %ade cellalt En relaie centric sunt En limite normale, iar relaia incisiv Enrelaie centric este de cel puin Hcap- la-cap hSvenin.:alocluzia de Clasa a IIl-a este o disarmonie complex. Intensitatea tul-burrilor %uncionale pe care le determin este En raport cu gradul dedecalaj sagital intermaxilar, cGt Fi cu asocierea disarmoniei En plan vertical."acientul prezint tulburri fzionomice En toate %ormele de malocluzie deClasa a lll-a, dar intensitatea lor este maxim En %ormele cu etaj in%erior

micForat. "roflul concav, treapta buzelor inversat, aspectul En%undat alpomeilor obrajilor dau un aspect de lire a %eei En totalitate. Dac laaceasta se adaug aspectul dezagreabil al pacientului En momentul En carezGmbeFte, dat de ocluzia invers %rontal, se poate Enelege lesneinsistena acestora pentru rezolvarea disarmoniei.

En cazurile de ocluzie invers prin retrognatism maxilar dat de sechelepostoperatorii ale despicturilor labio- maxilo-palatine, gravitateamodifcrilor fzionomice este maxim, la tulburrile anterioareadugGndu-se Fi de%eciunile buzei superioare Fi ale piramidei nazale.

ulburrile %unciei mas-ticatorii sunt En acest caz pe prim pian. "acienii nu

exercit decGt miFcri de ridicare Fi coborGre ale mandibulei En timpulmasticaiei cu efcien sczut a actului masticator, datorit reduceriiunitilor masticatorii.

Atunci cGnd etiologia malocluziei de Clasa a IIl-a este dat de sechelepostoperatorii ale despicturilor labio- maxilo-palatine, apar curegularitate tulburri %ono-articulare specifce. In- teresarea parodontal laacest subiect prezint modifcri determinate de suprasolicitarea zoneilaterale Fi lipsa de solicitare a zonei %rontale, Fi anume+ amputarealimbusului alveolar Fi apariia atrofei osoase orizontale, urmate decoborGrea inseriei epiteliale, cu lrgirea spaiului parodontal.*uncia ocluzal este Fi ea perturbat Fi, En condiiile ocluziei mezializate,apare evident c lipsa de ghidaj anterior la pacienii cu ocluzie invers



%rontal atrage dup sine trans%erul ghidrii miFcrilor mandibulare la ni-velul dinilor laterali. En %uncie de gravitatea acestei anomalii, interesarea%uncional a structurilor A..:. este di%erit. Ast%el, atunci cGnd ocluziamezializat este Ensoit de ocluzie invers %rontal Fi prezint contactoclu- zal la nivelul Entregului grup lateral, tulburrile %uncionale sunt

reduse.6 situaie mai puin %avorabil o prezint pacienii la care malocluzia este Ensoit de inocluzie vertical, atGt pe dinii %rontali, cGt Fi pe cei laterali,contactul interdentar realiz^ndose practic doar la nivelul ultimilor molari.

En aceast situaie, tulburrile %uncionale sunt de o gravitate deosebit.5elaiile ocluzale sunt caracterizate prin miFcri dezordonate ale supra%eelor ocluzale En contact, cu ab-sena supra%eelor de uzur, En special cGnd disarmoniile se Ensoesc cuocluzie invers %rontal.Caracteristic traumelor ocluzale la pacienii pese '? ani este apariia lezi-unilor la nivelul coletului, multiple Fi En explozie.6cluzia mezializat Ensoit sau nu de drumul de Enchidere En treapt me-zializat Empreun cu tulburrile parodontale pot sta la baza spasmelormusculare. Cel mai %recvent se spasti- cizeaz muFchiul pterigoidianlateral extern.Absena unui ghidaj anterior normal Fi prezena unuia inversat Ensoite deinstabilitatea contactelor interdentare duc la a%ectarea A..:., mani%estatprin cracmente Fi crepitaii.:odifcrile scheletale sunt caracterizate de dezvoltarea insufcient abazei maxilarului superior En plan sagital, ilustrat de teleradiografa deprofl printr-un #2A micForat Fi o distan bispinoas, de asemenea,

micForat. :axilarul in%erior se caracterizeaz prin creFterea marcat acelor dou ramuri, Ensoit sau nu de deschiderea unghiului mandibular.4nghiul #2@ este mrit, ca Fi unghiurile Qeed Fi :argolis. En acestecondiii, decalajul intermaxilar se inverseaz, unghiul A2@ cptGnd valorinegative.#ectoarele dento-alveolare %rontale sunt modifcate compensator, elereducGnd decalajul En sens sagital maxilar. Ast%el, sectorul superior estecaracterizat de proalveolodonie Fi cel in%erior de retroalveolodonie, cGnddrumul de Enchidere este En linie dreapt.

En cazul malocluziilor de Clasa a IIl-a cu drum de Enchidere En treapt

mezializat, sectoarele dento-alveolare %rontale, responsabile de ghidajulanterior invers, sunt caracterizate de proalveolodonie in%erioar Firetroalveolodon- ie superioar.

11.1."1. Tratament 5AA:)24; "56*I;ACIC MI "5)<)2I<. ratamentul proflactic urmreFte Enlturarea cauzelor care duc la apariia anomaliei sau la agravareaacesteia, atGt etiologic cGt Fi genetic, dismetabolic, %uncional.Combaterea rahitismului, atGt prin mijloace medicale cGt Fi prin instituireaunui regim de via corespunztor reprezint o aciune %oarte important

En evitarea tulburrilor de creFtere, de alt%el deosebit de grave, alemaxilarului superior En cele trei sensuri.Alimentaia natural instituit Entr- o perioad de timp precis este unelement %oarte valoros En proflaxia disarmoniei maxilarului superior.



Alimentaia natural joac un rol deosebit de important En dezvoltareaulterioar En plan vertical, cGt Fi En plan sagital a etajului in%erior al %eei.)ducarea Fi reeducarea %unciilor aparatului dento-maxilar, care pot ducedirect la instalarea retrognatis- mului superior Ensoit sau nu de inocluzievertical sau de prognatism in%erior, reprezint, En contextul tratamentului

preventiv, alte mijloace efcace. Dintre acestea, menionm pe prim plancombaterea obiceiurilor vicioase Fi reeducarea respiraiei orale, decondiionarea obiceiurilor vicioase de muFcare a buzei superioare saude dormit En hiperexie, precum Fi a ticurilor de propulsie mandibula- r.

oate acestea, spre a evita cu orice pre, instalarea ocluziei inverse%rontale.

5AA:)24; 656D62IC @I6:)- CA2IC. En proporie covGrFitoare de >!( dincazuri, modifcrile En plan sagital ale maxilarului superior sunt combinatecu modifcri alveolo-dentare superioare sau in%erioare En alte planuri, iar

En proporie de &?( din cazuri ele sunt cantonate simultan En ambelemaxilare8 din aceste motive, tratamentul ortodontic biomecanic va avea Envedere+

11.2.2.1#. gradul relaiilor En sens sagital ale celor dou maxilare811.2.2.1$. gradul relaiilor sagitale ale celor dou arcuri alveolo-

dentare811.2.2.1(. gradul decalajului transversal Entre arcadele alveolo-

dentare811.2.2.1). gradul supraocluziei incisive sau gradul inocluziei

verticale anterioare. 5AD4; I2C6254)2)I D)26-A;<)6;A5) #4")5I6A5). Decalajul intermaxilar joac un rol decisiv En insta-larea tulburrilor malocluziei de Clasa a IIl-a, cGt Fi En alegerea Entre trata-

mentul ortodontic Fi cel chirurgical. 5elaiile En sens sagital ale proceseloralveolar Fi dentar superior sunt marcate de dou aspecte dominante, care,

En contextul disarmoniei, joac un rol compensator sau agravant Fi vorinuena En mod decisiv tratamentul ortodontic. Ast%el, %ormele careprezint retroalveolie cu retrodenie superioar Fi proalveolie cu prodeniein%erioar au avantajul c, prin normalizarea axe-lor proceselor alveolare Fidentare En cadrul saltului articular din zona %rontal, dau posibilitatearealizrii unui ghidaj anterior, %actor decisiv En obinerea unor rezultateterapeutice, cGt Fi En meninerea acestora.

"e de alt parte, cazurile Ensoite de inocluzie sagital prezint compensa-tor o proalveolie cu prodenie superioar Fi retroalveolie cu retrodeniein%erioar8 acestea nu vor mai benefcia de avantajele menionate anterior,tratamentul EnclinGnd spre o conduit chirurgical sau chirurgical-ortodontic.5elaiile transversale ale arcadelor alveolo-dentare sunt marcate, En modobiFnuit, de relaii inverse unilaterale sau bilaterale. Aceast situaie sedatoreaz, pe de o parte, decalajului sagital dintre _ele, iar, pe de altparte, interveniei %actorului %uncional ocluzGl. Dimensiunea vertical aetajului in%erior este dat de Enlimea procesului alveolar Fi a dinilor En

zonele laterale, ea find inuenat En mod direct de unghiurile mandibularFi condilian. 4n unghi goni ac micForat duce la reducerea Enlimii etajului



in%erior care, de cele mai multe ori, se materializeaz %rontal printr-ungrad ridicat de supraocluzie. En sens contrar, mrirea unghiului goniac,marcGnd participarea mandibular En mod predominant, d un prognosticrezervat tratamentului ortodontic.

oate aceste caracteristici anatomice descrise variaz Fi se combin de la

caz la caz, determinGnd, En mare parte, agravarea disarmoniei8 ele re-prezint, totuFi, principalii %actori En alegerea tratamentului.Disarmonia dento-alveolar cu incongruen adesea secundar este un%actor agravant, care, de cele mai multe ori, complic tratamentulortodontic. Ast%el, endo- Fi retroalveolia superioar sunt marcate En mod%recvent de o disarmonie dento-alveolar cu Enghe- suire, care, En cazulretroalveoliei superioare, poate f de bun augur. "e de alt parte, arcadain%erioar este marcat En mod obiFnuit, de existena unei disarmoniidento-alveolare cu spaiere secundar Fi a unei proalveolodonii in%erioare.

En aceste condiii, tratamentul ortodontic biomecanic va avea ca obiectivcongruena dentar care de obine, de obicei, prin lrgirea Fi alungireaarcadei superioare.C65)CA5)A 6C;49I)I I2<)5#) *562A;)_ *actorii cei mai importani pentrucorectarea ocluziei inverse sunt relaiile sagitale ale celor dou maxilare,prezena ocluziei deschise anterioare Fi opoziia limbii.Decalajul sagital se corecteaz compensator vestibularizGnd incisiviisuperiori Fi retrudGnd pe cei in%eriori.Aprecierea relaiilor bazale poate f un %actor de decizie En obinerea Encli-nrii incisivilor En vederea realizrii unor relaii corecte sau, dac este ne-cesar, deplasarea corporal a acestora, Ensoit de miFcarea de torYue.

En aceeaFi ordine de idei, trebuie artat c limba intervine ca un %actor

negativ, opunGndu-se oralizrii %rontale in%erioare Fi limitGnd tratamentulcompensator.C65)CA5)A 5);ALII;65 <)5ICA;)_ 5elaiile verticale din zona %rontal joacun rol decisiv En obinerea Fi meninerea rezultatelor ortodontice vezisindromul de inocluzie vertical.

C65)CA5)A 6C;49I)I ÎN ";A2 TRANSVERSAL ?t ECHILI<RAREA CON>TACTELOR WC;49A;). Arcada alveolo- dentar superioar este dezvoltatmai puin En sens transversal decGt arcada in%erioar, iar corectarea relaii-lor ocluzale transversale se poate realiza prin lrgirea arcadei superioare.Acest lucru se obine uFor En cazurile ocluziei inverse unilaterale, cGt Fi En

ocluzia invers bilateral simetric. ;imita metodei este dat de un decalajinterarcadic marcat sau de Engustarea relativ a bazei apicale superioare.PRINCIPII DE TRATAMENT. Din cele artate mai sus se desprind cGtevaprincipii En tratamentul malocluziei de Clasa a lll-a, care pot fsistematizate ast%el+

11.1."2. tratamentul malocluziei de Clasa a lll-a de gravitateredus8

11.1.". tratamentul malocluziei de Clasa a lll-a de gravitatemedie8

11.1."!. tratamentul malocluziei de Clasa a lll-a de gravitateextrem.

5ezolvarea malocluziei de Clasa a lll-a cere o selecionare a metodelor detratament En raport cu o serie de %actori importani, Fi anume+ vGrsta



pacientului, asocierea sau nu a pro- gnatismului mandibular, proporia Entre etajele %eei, %actorul etiologic, mrimea sau absena inocluzieisagitale.1. 5AA:)24; :A;6C;49I)I D) C;A#A A III>A D) 5A<IA) 5)D4#K. CGnddecalajele intermaxilare sunt de o gravitate redus, existGnd o supra-

ocluzie %rontal de cel puin 1`! %r inocluzie sagital, iar Hdrumul de En-chidere este En treapt mezializat, metodele ortodontice vor viza, En celemai multe cazuri, vestibularizarea dinilor superiori Fi rezolvarea incongruenei arcadei superioare.<estibularizarea incisivilor superiori schimb contactul iniial din drumul de

Enchidere Fi permite o autoreglare a dezvoltrii ulterioare a maxilarului Fimandibulei, cu poziionarea corect a unuia %a de cellalt. En vedereasaltului articular %rontal, aparatele ortodontice utilizate sunt prevzute cugutiere care s Enale temporar ocluzia, cu sau %r traciune extraoralmentonier.

En unele cazuri, se poate %olosi pentru intrudarea incisivilor in%eriori Fiprotrudarea celor superiori aparate de tip %uncional 5eichenbach-@rcPl,gutier plan Enclinat %rontal, reglatorul *rGnPel tip ' sau bionatorul %unc-ional tip '.

11.2.2.2*. 5AA:)24; :A;6C;49I)I D) C;A#A A 3-A D) 5A<IA) :)DI).CGnd decalajul Entre bazele maxilare este accentuat, modifcrilepoziiei segmentelor dento-alveolare %rontale nu permit obinereaunui ghidaj anterior, iar pacientul a depFit vGrsta de 1? ani, seimpune modifcarea poziiei bazelor maxilare una %a de alta.Aceast aciune ortodontic poate f obinut cu ajutorul traciuniiintermaxilare de Clasa a lll-a, dar, mai ales, cu ajutorul dispozitivelor

%aciale de tip Delaire. )lementul endooral al dispozitivului va fancorat pe gutiere, iar placa va f despicat transversal Fi prevzutcu un Furub cu aciune sagital, ast%el EncGt s stimuleze alungireaarcadei alveolo-dentare. ;a aceasta se poate aplica Fi un scut lingual

En zona anterioar vezi aparate ortodontice.Aparatura fx de tip :ollin poate, de asemenea, alungi substanial arcadasu-perioar Fi poate crea condiii traciunilor intermaxilare de Clasa a IIl-a.

rebuie menionat c deplasarea sagital a maxilarului superior este Ensoit de rotaia acestuia de tip posterior Fi, En condiiile lipseisupraocluziei %rontale, se poate ajunge la instalarea unei inocluzii verticale.

En aceast situaie, tracionarea sagital a maxilarului superior trebuieorientat obligatoriu En jos Fi Enainte.

En principiu, tratamentul trebuie condus energic, utilizGnd alturi de te-rapia etiologic, dup o analiz atent, toate aciunile compensatorii cares duc la re%acerea ghidajului anterior Fi a raporturilor ocluzale normalesagita- le Fi transversale.

11.1."". 5AA:)24; :A;6C;49I)I DI C;A#A AIII-AD) 5A<IA) )U5):K. Acesta reprezint un numr de aproximativ !?( din cazuri,cu decalaje intermaxilare crescute, la care se adaug Fi un gradridicat de prognatism in%erior cu etaj mrit, retrognatism maxilar

Ensoit de %enomene compensatorii reprezentate de proalveolodoniesuperioar Fi retroalveolodonie in%erioar.



En peste =?( din cazuri se adaug ca %enomen agravant existena uneiinocluzii %rontale sau totale verticale, cu o rotaie posterioar %acial.Ast%el, modifcrilor sagitale maxilare li se adaug un element de gravitateextrem, Fi anume decalajul vertical. En aceste cazuri, terapia ortodonticbio- mecanic este limitat, ea singur putGnd duce la rezolvarea unui

numr restrGns de pacieni.Corectarea disarmoniei En aceste cazuri se %ace pe baza repoziionriichirurgicale a bazelor maxilare. ratamentului ortodontic Ei revine En acestcaz sarcina echilibrrii relaiei ocluzale En noua situaie creat, aparaturafx, alturi de traciunile intermaxilare, gsindu-Fi o larg aplicabilitate.

11.2.2.21. #I2D56:4; D) 6C;49I) AD2CK

". De+n-e.Termn/0eDE%INIŢIE. #indromul ocluziei adGnci este o tulburare de creFtere Fidezvoltare, cu caracter primar sau dobGndit, a maxilarelor Fi a proceselordento-aiveolare, caracterizat printr- un grad mai mare de acoperire a inci-sivilor in%eriori de ctre cei superiori Clasele I, a II-a iar, En alte cazuri, aincisivilor superiori de ctre cei in%eriori Clasa a IIl-a.TERMINOLOGIE. Anomalia are Fi alte denumiri, termenii %olosii caracte-rizGnd relaiile incisive sau consecina relaiei ocluzale asupraparodoniului. Ast%el, amintim+ sindromul de supraacoperire incisiv,ocluzia adGnc sau ocluzia traumatic 3orosilPina. Mcoala englezutilizeaz termenii de „over bite“ş+ „deep bite“, desemnGnd gravitateaanomaliei+ En primul caz, ocluzie acoperit de la uFor la moderat, iar En al

doilea caz, ocluzie acoperit de grad %oarte mare. Mcoala german recurgela denumirea de ocluzie adGnc acoperit Fi En HacoperiF, En timp ceFcoala %rancez o denumeFte supraalveolodonie incisiv Fi in%raal- veoliemolar. "entru %orma clinic re-zultat din pierderea dinilor Hzonei desprijin termenul de Hocluzie prbuFit este cel consacrat.

11.1."#. E84em/0eAnomalia reine atenia nu atGt sub raportul proporiei care a%ecteazpopulaia, cGt, mai ales, sub aspectul prezenei ei En combinaie cu altetipuri de dismor%oze Chateau, unde anomalia de tip vertical impuneobligativitatea anumitor secvene Fi metode de tratament.CercetGnd un lot de copii cuprinFi Entre vGrstele de 0-7 ani, @oboc gseFteun indice de prevalen de ',0$(. 5aportat la totalul anomaliilor dento-maxilare, %recvena, dup acelaFi autor, este de &,!1(.

11.1."$. Et8at0ene%ACTORUL GENETIC. #-a demonstrat, prin studiile lui OorPhaus, c %actorulgenetic st la originea ocluziei adGnci. De asemenea, #chQarz, princercetrile pe nou-nscui, evideniaz prezena ocluziei adGnci En Hcapacde cutie Enc de la naFtere. AcelaFi %actor st la originea macro- Fimicrodon- iilor, ambele putGnd da ocluzie adGnc prin supraalveolodonieincisiv sau prin in%raalveolodonie lateral.



ulburrile generale de dezvoltare antreneaz dezechilibre la nivelul ba-zelor osoase maxilare specifce unor sindroame de tipul Claselor I, a ll-a, alll-a, En care apare Fi ocluzia adGnc.6biceiurile vicioase respiraie oral, deglutiie in%antil, sugerea, in-terpoziia buzei sau a di%eritelor obiecte determin tulburri direcionale

de creFtere, En care este a%ectat Fi dezvoltarea vertical. Interpoziiamuscular En zona premolar-molar poate determina in%raalveolodoniaChateau.5elaia ocluzal incisiv labil determin pierderea contactului interin-cisiv, ducGnd la apariia ocluziei adGnci *ig. 11.!7. Caria dentar Ficonsecinele ei, En special edentaia En zona lateral En perioada dentiieitemporare, contribuie cel mai %recvent la apariia tulburrilortridimensionale ale arcadelor dento-alveolare Fi ale ocluziei dentare,%avorizGnd dezvoltarea ocluziei adGnci.

11.1."(. %rme /ne En cadrul sindromului OCLUZIEI ADFNCI se descriu dou %orme clinice+

11.2.2.22. ocluzia adGnc acoperit Clasele I, a ll!-a, a lil-a811.2.2.2. ocluzia adGnc En HacoperiF Clasa a 11.,-a.

6 entitate etiologic produs prin pierderea Hzonei de sprijin o constituieocluzia prăbuşită, care poate aprea En timpul des%Furrii proceselor decreFtere Fi dezvoltare En perioada dentiiei temporare sau dupterminarea lor En dentiia permanent stabilizat.

En cadrul sindromului de ocluzie adncă, Fcoala %rancez descrie dou%orme clinice+

11.2.2.2!. supraocluzia incisiv8

11.2.2.2". in%raocluzia molar."entru aprecierea gravitii se pot %olosi dou sisteme+ cel al relaiilor cese stabilesc Entre Entregul coronar al incisivului superior Fi cel in%erior saucel En care gradul de acoperire este exprimat En milimetri 3orosilPina.

En ambele sisteme se descriu trei %orme de gravitate+11.2.2.2#. 5AD4; I - incisivii superiori acoper pe cei in%eriori cu

valori cuprinse Entre 1`'-!`'8 exprimat En milimetri, acoperirea estede pGn la $ mm8

11.2.2.2$. 5AD4; II - incisivii superiori acoper pe cei in%eriori cuvalori cuprinse Entre !`'-'`'8 En milimetri, valorile sunt Entre $-> mm8

11.2.2.2(. GRADUL III - incisivii superiori acoper pe cei in%eriori cu

valori ce depFesc '`'8 En milimetri, valoarea este de peste > mm.11.1."). Man=e5t:r /ne

:ani%estarea clinic este, En general, legat de dismor%oza la nivelul ba-zelor osoase maxilare Clasele I, a ll-a, a lll-a En cadrul creia se disting Fielemente specifce ocluziei adGnci.

En supraocluzia incisiv, etajul in%erior al %eei poate f normal sau mrit,buza in%erioar poate f EngroFat, Fanul labio-mentonier - accentuat. #econstat, de asemenea, o supraacoperire incisiv En relaia de postur amandibulei, spaiul de inocluzie En zona molar nu este crescut, %apt carepermite aprecierea c supraalveolo- donia incisiv este o supraocluzie in-cisiv En repaus.

En in%raalveolodonia molar, %r a%ectarea bazei seheletale maxilare,elementul caracteristic este insufcienta dezvoltare a regiunii molare. Cli-



nic, se pun En eviden reducerea etajului in%erior al %eei, eversarea buzeiin%erioare En Fanul labio-mentonier *ig. 11.!= a, b, 11.!> Fi supraacope-rirea incisiv8 elementul patognomo- nic rmGne, evident, spaiul de ino-cluzie En regiunea molar En relaia de postur, cu variaii de 0-> mm. Dacnu exist sigurana aprecierii clinice a spaiului de inocluzie En relaia de

postur, este indicat examinarea pe teleradiografa executat En aceastrelaie. En cazurile aparinGnd Clasei I Angle, distingem incongruene dento-alveolare, de di%erite graviti, protruzia incisivilor superiori, retruziaincisivilor in%eriori Fi superiori. In %ormele severe de supraalveolodonie agrupului %rontal, se constat c incisivii su-periori ocluzioneaz Enparodoniul celor in%eriori. En %uncie de vGrsta pacientului Fi reactivitateaesuturilor parodontale Embolnvirea parodoniului este pus En evidenprin sGngerare, pung, tartru.

En ocluzia adGnc din Clasele a lJ-a Fi a ll!-a, relaiile scheletale Fi %acialesunt specifce acestor %orme vezi Clasele a lJ-a Fi a ll!-a. En %orma cuprotruzie dento-alveolar, incisivii in%eriori ocluzioneaz En mucoasapalatin a incisivilor superiori sau En mucoasa apofzei alveolare *ig.11.'?.

En %orma sever de Clasa a ll!-a vezi Clasa a ll!-a, En cazurile cu retro-denie puternic a grupului incisiv *ig. 11.'1, se constat blocarea miF-crilor de propulsie Fi lateralitate mandibular Fi apariia timpurie a su%e-rinei parodontale.

En cazurile din Clasa a lll-a, gravitatea anomaliei variaz En %uncie dedezechilibrele osoase. Apar leziunile odontale Fi parodontale, putGndu-seconstata prezena abraziunii dentare pe %eele vestibulre ale incisivilor

superiori Fi pe %eele orale ale dinilor in%eriori *ig. 11.'!. a, b, supraEncr-carea anumitor grupe de dini, modifcarea axului de transmitere a %orelor

En cadrul %unciilor de baz ale aparatului dento-maxilar, ducGnd ia apariia Embolnvirilor parodoniului.

11.1.#*. Da0n5tDiagnosticul se pune pe baza examenului clinic Fi a examenelor comple-mentare. )ste vdit %aptul c se impune e%ectuarea unui diagnosticdi%erenial Entre ocluzia adGnc adevrat Fi pseudoocluzia adGnc *ig.11.''.

OCLUZIA ADFNC& PR&<U?IT& este consecina pierderii precoce a dinilor dinzona de sprijin En timpul dentiiei temporare, a perioadei dentiiei mixtesau a celei permanente. )lementele clinice sunt specifce sindromului deedentaie En zonele laterale.

11.1.#1. Tratament 5AA:)2);) "56*I;ACIC) MI C);) "5)C6C) au drept scop Enlturarea cauzelorcare determin apariia primelor simptome specifce ale bolii. #e vorinstitui msuri de proflaxie alimentar care s asigure atriia dentar,msuri de proflaxie %uncional combaterea obiceiurilor vicioase Fi adis%unciilor. Decalajele de baze osoase se vor echilibra de timpuriu prin

mijloace de terapie %uncional miogimnastic, dispozitive ortodontice



simple de decondiionare Fi stimulare vezi capitolul re%eritor la aparaturaortodontic %uncional.

#e vor institui proflaxia Fi tratamentul precoce al cariei dentare En dentiiatemporar, dentiiile mixt Fi permanent. #e vor aplica menintoare de

spaiu, care s re%ac integritatea tridimensional a arcadei dentare,redGndu-se ast%el %uncionalitatea ocluziei dentare. En perioada dentiiei mixte, se va urmri dirijarea proceselor de creFtere Fidezvoltare ce %avorizeaz egresiunea molar, controlGnd, En acelaFi timp,rata de creFtere En regiunea incisiv, ceea ce va conduce la o relaieocluzal mor%o%uncional corect, marcat prin muchia incizal a incisi-vului in%erior cu centroidul rdcinii incisivului superior, precum Fi printr-orelaie ocluzal molar de Clasa I.

Entre 0-7 ani, Chateau recomand utilizarea En tratament a gutierei pentru

Enlarea ocluzal, En scopul realizrii ameliorrii spontane a retrognaieimandibulare, prodeniei Fi endognaiei. En acelaFi scop, autorul indicmo- noblocul cu gutier unilateral.#copul tratamentului En dentiia mixt Fi dentiia permanent este de arealiza o curb sagital Fi transversal a arcadei dentare care s asigure oocluzie mor%o%uncional echilibrat.3otrGt, tratamentul ocluziei adGnci se %ace En contextul dismor%ozeiClasele I, a ll-a, a lll-a En care este integrat, subordonGndu-se principiilorspecifce de tratament, deFi, ca moment al Hatacului terapeutic, ocluziaadGnc are prioritate, deoarece relaia vertical condiioneaz miFcriledirecionale ale maxilarelor, ca, de exemplu, propulsia mandibulei,retrudarea grupului incisiv.Din multiple raiuni, tratamentul este impus de prezena sau de pers-pectiva apariiei leziunilor parodontale.

En cadrul tratamentului trebuie s se aib En vedere supraocluzia incisiv,in%raocluzia molar.

En prima perioad a dentiiei mixte, se poate interveni prin mijloace %unc-ionale de tipul activatoarelor elastice sau rigide vezi aparatele%uncionale sau se poate apela la aparatele biome- canice plci deexpansiune, prevzute cu accesorii care s controleze creFterea En toate aceste sectoare. )vident, se pot utiliza cu succes Fi

aparatele fxe. En a doua perioad a dentiiei mixte, terapia se bazeaz pe egresiuneagrupului C":!.

En perioada dentiiei defnitive, se recurge tot mai mult la aparatura fxcare permite e%ectuarea miFcrilor corporale Fi de torYue ale dinilor Fi nucea de basculare ce se produce En cazul utilizrii aparaturii mobile vezitratamentul Claselor a lJ-a Fi a ll!-a.TRATAMENTUL OCLUZIEI ADFNCI 5e 8ate =ae 8rn n0re5nea n5:,are e5te 0re 4e rea/3at ma a/e5 4e 5ta/3at, 8rn e0re5neam/ar: , @n ne/e a3r, 8rn mnarea ame/r m4a/t:-.TRATAMENTUL IN%RAOCLUZIEI MOLARE este mai uFor de realizat En majo-

ritatea cazurilor, obinGndu-se rezultate bune. Din pcate, problemastabilitii rezultatului este difcil, depinzGnd de dou condiii. "rima



implic Encetarea aciunii cauzei care a determinat in%raalveolodoniamolar. De obicei, agentul cauzal este limba, care prezint defciene%uncionale, cum sunt deglutiiile atipice rezolvabile prin reeducare Fiantrenament muscular pentru e%ectuarea corect a %unciei sau defcienemor%ologice ma- croglosia care, din %ericire, este rar Fi En acest caz

necesit tratament chirurgical. ;a s%GrFitul tratamentului este necesar sexiste un spaiu de minimum ! mm En relaia de postur a mandibulei, Enregiunea molar. Absena acestui spaiu va determina reintruzia molarprodus prin aciunea muFchilor ridictori ai mandibulei.

2u trebuie s eludm %aptul c oricare ar f mijlocul terapeutic prin care seobine egresiunea molar, aceasta are ca e%ect secundar rotaia mandi-bulei de tip posterior, determinGnd producerea sau agravarea ocluziei dis-talizate.)gresiunea molar poate f obinut utilizGnd di%erite mijloace+

11.1.#2. egresiunea spontan a regiunii molare se producetotdeauna cGnd a %ost Enlturat cauza limba interpus En deglutiiesau En cazul macro- glosiei8

11.1.#. egresiunea se obine utilizGnd aparatur mobil, deexemplu, placa palatin platou retroincizal En asociere cu traciuneapericranian. Enlimea platoului poate f reajustat prin adaos deacrilat autopolimeri- zabil cu grosimea de ! mm. #e pot utiliza, curezultate bune, aparatele bimaxilare, activatoarele elastice saurigide. Chateau indic purtarea aparatelor cGte 1! ore pe zi Fi obli-gativitatea utilizrii lor En cursul meselor. #e %oloseFte aparatura fx

En asociere cu dispozitive de traciune extraoral sau cu elastice tip

Clasa a ll-a sau a II l-a, care dezvolt Fi o %or vertical.TRATAMENTUL SUPRAGLUZIEI INCISIVE trebuie e%ectuat cu aparate fxe caredegajeaz %ore cu direcia inciza- l-apex, capabile s e%ectueze iptruziaincisivilor, putGndu-se obine, totodat, o bun relaie articular aincisivilor superiori cu cei in%eriori. #tabilitatea este meninut Fi de o bunadaptare a prilor moi la noile relaii scheletale.TRATAMENTUL IN OCLUZIA PR&<U?IT& tree 5: +e 8re4mnant8r+/atic Fi precoce. #e va utiliza Entreaga gam de menintoare de spaiu En pe-rioada dentiiei temporare Fi a dentEi- ei mixte.

ratamentul En dentiia permanent la adolescent Fi adultul tGnr se e%ec-

tueaz prin mijloace protetice specifce.11.2.2.2). Cnten-a

Durata Fi dispozitivele utilizate sunt cele din cadrul Claselor I, a ll-a sau alll-a asociate cu ocluzie adGnc.

&. #I2D56:4; D) I26C;49I) <)5ICA;KDE%INIŢIE

Inocluzia vertical este un sindrom caracterizat de existena unor tulburri En plan vertical, reprezentate de lipsa contactelor dintre cele dou Firuridentare antagoniste, conturate Fi extinse En mod variat. De cele mai multeori anomalia se prezint sub %orma unei entiti de sine stttoare dar cuetio- logie Fi evoluie %oarte variate Fi ca atare benefciaz de posibilitide tratament extrem de diversifcate.



2. In/3a erta/: =rnta/:Mcoala %rancez, reprezentat de Izard Fi Chateau, considerGnd anomaliiledento-maxilare ca tulburri dedezvoltare neproporionale la nivelul celor ' segmente ale aparatuluident- maxilar maxilare, alveole, dini, Emparte %actorii cauzali En %actori

ereditari, %actori congenitali, %actori generali, %actori %uncionali, %actorilocali."entru Enelegerea %elului En care se instaleaz tulburrile caracteristiceocluziei deschise, este necesar analiza amnunit a fecrei categorii de%actori dup cum urmeaz+ %actorii genetici, %actorii dismetabolici, %actorii%uncionali, tulburri locale, %actorii iatrogeni.

11.1.#!. %atr 0enet*actorii genFtici incriminai En instalarea anomaliei au %ost cercetai de#chQarz Fi OorPhaus prin studii e%ectuate pe gemeni, considerGndu-se ctransmiterea genetic poate interesa mrimea maxilarelor, o anumit dis-proporie Entre mrimea limbii Fi spaiul ei %uncional Fi existena unui anu-mit tip de rotaie a maxilarelor. #e descriu ast%el aceleaFi %orme deanomalii la membrii unei %amilii.Defcienele En dezvoltarea vertical a %eei se mai pot datora Fi uneineconcordane Entre tiparul erupiei dentare, gradul Fi direcia creFteriicondiliene cGt Fi gradului Fi sensului rotaiei maxilarelor8 aceste elementede cele mai multe ori se pot compensa reciproc Fi pot duce la instalareaunor condiii normale."osibilitile de compensare nu sunt Entotdeauna efciente, iar insufcienamecanismelor adaptative poate permite instalarea unor dizarmonii En planvertical evidente En tipul de oclu

zie Fi de %a hiperdivegent tipar hiperdivergent. Ast%el, cazurile derotaie posterioar a mandibulei, ca rezultat al unei dezvoltri limitate En Enlimea ramului ascendent mandibular, pot f accentuate de poziiaposterioar Fi in%erioar a molarului de & ani superior, avGnd ca rezultatfnal instalarea unei ocluzii deschise.5elaiile ocluzale normale sunt tulburate En momentul En care se produce oinversare a tiparului rotaiei mandibulare En direcie posterioar %a decreFterea En acelaFi sens a condilului, condiie pentru care erupia dinilor%rontali nu mai poate compensa spaiul %ormat Entre cele dou maxilare, iaraciunea limbii agraveaz Fi mai mult decalajul.Aciunea %actorului genetic apare evident En unele boli genetice cum sunt

sindromul DoQn Fi unele cranio- sinostoze.#indromul DoQn este o anomalie autosomal de numr, caracterizat prinsupradozaj genetic la care, pe lGng defcienele de dezvoltare psihic Fisomatic, apar Fi tulburri En dezvoltarea bazei craniului, reprezentate deun defcit de creFtere localizat la nivelul planumului. Aceasta determininstalarea unui defcit de dezvoltare a maxilarului superior interesGnd Enmod special sectorul anterior care este scurtat Fi care atrage dup sineapariia ocluziei deschise. De asemenea, anomalia este agravat Fi detulburrile asociate reprezentate de micro- donie, macroglosie, Ensoite de

dis- %uncii respiratorii, deglutiie in%antil, dis%uncii %onetice Fi hipotonie



muscular generalizat, a%ectGnd muFchii oro%acEali respectiv orbicularulbuzelor, musculatura mimicii Fi a limbii.

4nele condrodistrofi, caracterizate prin transmiterea autozomal domi-nant cu caracter %amilial, prezint in%ramicrognaia maxilarului superior Fi

scurtarea ramului orizontal al mandibulei. Datorit obliterrii precoce asistemului sutural coronarian Fi lambdoidian, se produc tulburri decreFtere la nivelul sincondrozelor, de la baza craniului Fi a celor dou maxi-lare. #utura coronar a%ecteaz ast%el sincondroza intras%enoidal Fi s%eno-etmoidal, reducGnd creFterea planumului, a orbitei Fi a poriuniisuperioare a maxilarului superior.#utura lambdoid determin, prin Enchidere precoce, dezvoltarea insuf-cient a regiunii occipitale, ast%el EncGt clivusul este redus Fi unghiul %ora-menial micForat.

En aceste condiii ocluzia deschis %rontal se datoreaz rotaiei poste-rioare a mandibulei Fi scurtrii ramului ascendent. ;a tulburarea ocluzalcontribuie Fi lipsa de dezvoltare a maxilarului superior.

11.1.#". %atr 45meta/Dintre %actorii dismetabolici implicai En geneza ocluziei deschise, cel maiimportant este rahitismul.Aria de inuen pe care poate s o exercite aceast a%eciune, este privit

En mod %oarte variat de di%erii autori.Ast%el, pentru unii, rahitismul EFi exercit e%ectul En mod dominant asupradezvoltrii bazei craniului a crui scurtare determin, pe de o parte, orotaie anormal antero-superioar a maxilarului superior, iar pe de altparte, o poziie Enalt a articulaiei temporo-mandibulare Fi En consecin o

rotaie posterioar a mandibulei, toate alterGnd relaiile interdentare Enplan vertical."entru unii autori, dintre care sunt de citat reprezentanii Fcolilor germane,e%ectul rahitismului ar avea ca rezultat subdezvoltarea bazelor maxilarelor.Ast%el, OorPhaus consider Hsindromul de ocluzie deschis adevratdrept consecina unor baze maxilare nedezvoltate En plan vertical. De ace-eaFi prere este #chnecPart, pentru care interesarea simultan a ambelormaxilare este sursa ocluziei deschise.Ali autori EFi concentreaz atenia asupra localizrii tulburrilor numai launa din cele ! baze osoase. Ast%el, @rucPei Fi 5udol% consider sindroa-mele de ocluzie deschis drept rezultatul subdezvoltrii En sens sagital al

bazei maxilarului superior En timp ce 3ePmann atrage atenia asupralocalizrii selective la nivelul mandibulei al crei ram ascendent estescurtat. De aceeaFi prere este Fi #chQarz care, deFi accept a%ectareasimultan a ambelor baze, consider modifcrile de la nivelul mandibuleieseniale pentru instalarea inocluziei verticale En sindromul de ocluziedeschis gna- tic.

En opoziie cu aceste preri, pentru ali autori din care En mod special#chmuth Fi Izard, aria de inuen a rahitismului este mai restrGns Fi seexercit En mod special asupra sectorului dento-alveolar, denumindaceast %orm de ocluzie deschis Hocluzie deschis alveolar. Ast%el,

Izard, %r s exclud implicaiile osului mandibular cu mrirea unghiuluigoniac, consider ocluzia deschis dependent En mare msur de



nedezvoltarea vertical a arcadei alveolare Fi reducerea dimensiuniicorono-radiculare a dinilor. ;a aceasta se mai adaug dis- truciile rapideale marginilor incizale sau supra%eelor ociuzale datorit prezeneinumeroaselor displazii.

Onppel o%er concluzii mai echilibrate prin %aptul c admite prezenatulburrilor En egal msur, dar de intensitate mrit, atGt la nivelulbazelor cGt Fi la nivelul suportului alveolar, ast%el EncGt %orma gnaticinter%ereaz cu cea alveolari Fi numai predominen- a semnelor clinicepoate s deosebeasc o %orm de cealalt.Con%orm Mcolii %ranceze, rahitismul este Eptr-adevr a%eciunea cea maicunoscut, capabil s determine apariia unei ocluzii deschise. )%ecteleacesteia sunt multiple, ele interesGnd En mod simultan di%eritele sectoareale aparatului dento-maxilar. Ast%el, pe de o parte este interceptatcreFterea vertical a maxilarului superior prin e%ectele negative asupra

suturii nazo-%ron- to-maxilare, iar pe de alt parte este redusdimensiunea ramului ascendent Fi de%ormat ramul orizontal al mandibulei. En fnal, toate acestea au ca rezultat rotaia anterioar a maxilarului su-perior Fi cea posterioar a mandibulei care creeaz un decalaj mare Entrecele ! baze, ce nu poate f compensat de dezvoltarea sectorului dento-alveo- iar Fi En consecin se instaleaz ocluzia deschis.

abloul clinic este agravat En mod suplimentar de de%ormarea osuluimandibular, care este %avorizat de plasticitatea sa mare osoas, determi-nat de aciunea muFchilor antago- niFti, respectiv ridictori maseterul Fipterigoidianul intern Fi coborGtori ge- niohioidian, milohioidian Fi pielosulgGtului mandibulari.

;ocul Hbasculrii este la nivelul gurii mentoniere, unde se despart,inseriile celor dou categorii de muFchi iar ca urmare unghiul gonian sedeschide peste 1!?V iar mentonul este coborGt Fi retras.Decalajul vertical este accentuat Fi de in%raalveolodonia %rontal agravatde reducerea dimensiunii dinilor prin prezena hipoplaziilor Fi hipocalcif-erilor.AceleaFi tulburri pot f prezente Fi En alte boli asemntoare rahitismului,cum sunt %ormele de rahitism genetic vitamino-rezistent sau hipo-%os%atazic.:ultitudinea Fi diversitatea modifcrilor creeaz condiii difcile pentruselecionarea unui element caracteristic En vederea diagnosticului, a prog-nosticului, dar mai ales pentru di%erenierea %ormelor alveolare de celesche- letate sau gnatice.

En acest sens se pot cita in%ormaiile pe care le %urnizeaz mrimea un-ghiului %ormat de planul bazai mandibular cu planul bispinos unghiul @care de la valorile normale de !?V$V poate creFte pGn la 00-$&V,modifcare ce apare cu %recven de =0( En ocluziile deschise de etiologierahitic."entru ali autori unghiul Qeed, %recvent mrit, are pe lGng semnif-caiade diagnostic Fi pe aceea de prognostic.

"entru Coutand un element de diagnostic pentru in%raalveolodoniile%rontale Fi deci pentru %ormele de Hocluzie deschis alveolar El constituie



deplasarea punctului HC din poziia normal de la ' mm deasupra planuluide ocluzie dedesubtul acestuia. Dinii se caracterizeaz printr-un volummai redus, dar Fi prin %orme deviate de la normal cum sunt dinii3utchinson Fi molarii :oser. 5dcinile sunt mai scurte, iar procesul alve-olar este defcitar, micForat atGt En sens vertical, cGt Fi sagital, cu un grad

mare de proEnclinare. Acestea sunt dependente ca localizare, la niveluldi%eritelor grupe dentare, de perioada de timp En care a acionat %actoruldisme- tabolic. En acest sens cele mai %recvente localizri au loc pe molariide & ani, incisivii centrali superiori, incisivii centrali Fi laterali in%eriori, pre-cum Fi vGr%ul caninilor, grupe dentare a cror mineralizare Encepe En primulan de via Fi ca atare sunt victimele rahitismului sever cu debut En acesteetape de vGrst.

11.1.##. %atr =n-na/ En etiologia ocluziei deschise un loc deosebit El ocup perturbarea %unciiloraparatului dento-maxilar,

11.2.2.*. DeglutiiaDeglutiia este un act reex care are Fi o component condiional, ceeace Ei con%er caracterul de miFcare %oarte stabil. Deglutiia ca %unciese instaleaz din momentul naFterii, iar modifcrile din cursul dezvoltriiau loc %oarte lent Fi pretind restructurri anatomice ale con%ormatorului,

Ensoite de reeducri continue. En timpul miFcrii de deglutiie, limba preseaz puternic pe 1`0 anterioara palatului Fi 1`' din zona coletului dinilor %rontali superiori, pe o duratde timp apreciabil, de ordinul secundelor Fi cu o %recven de reproducere%oarte mare En timpul unei zile Fi chiar Fi En timpul somnului. *ig. 11.'0,11.'$. Ast%el, un copil Entre $-1! ani e%ectueaz En !0 ore =??-1.!?? de En-

ghiiri iar un adult pGn la !.0??.Dup Mcoala %rancez, un adult Enghite de > ori pe minut En timpul meselorFi de ! ori pe minut En restul timpului.

En perioada dezvoltrii, deglutiia suport modifcri ale tiparului miFcrilorde la copilul nou-nscut pGn la adultul dentat. Ast%el, la sugar aceast%uncie pretinde interpunerea limbii Entre arcadele alveolare %r dini, miF-crile de vehiculare ale lichidelor find asigurate prin contracii peri%ericeale muFchilor genieni Fi constrictorii superiori ai %aringelui.Aceste caracteristici sunt proprii tipului de deglutiie in%antil sau visceralcare se menin pGn la erupia dinilor %rontali deciduali.

En etapa urmtoare se instaleaz deglutiia de tip adult sau somatic

caracterizat prin contactul %erm al limbii cu bolta palatin En 1`0 anterioa-r Fi cu zona de colet a dinilor %rontali superiori, En condiiile unor contacteinterdentare etanFe.

E.ute &-1! luni exist o perioad de tranziie En care coexist ! tipuri dedeglutiie En raport cu alimentaia %olosit.

"ersistena unei deglutiii de tip in%antil *ig. 11.'& dup erupia dinilor,%r realizarea unor contacte interdentare Entre cele dou arcade, estedeterminat En mare de ! cauze principale+ prima este reprezentat deperturbri ale con%ormatorului mor%ologic, caracterizate prin lipsa de con-tact Entre cele dou Firuri dentare, ceea ce oblig la interpoziia compen-satorie a limbii care constituie o adevrat Hgarnitur En timpul degluti-iei. Dar, En acelaFi timp, interpoziia limbii permanentizeaz Fi agraveaz



decalajul vertical dintre cele dou arcade dentare. A doua cauz mult maicomplex este reprezentat de existena unor contacte anormale,precoce, inter%erene dentare care pretind, En timpul celei de a doua %aze adeglutiiei, interpoziia limbii Entre dini Fi ca atare anularea intercuspi-drii maxime.

De %apt este vorba de %olosirea En timpul deglutiiei a unui cGmp ocluzalHantalgic, %enomen care se EntGlneFte de alt%el Fi En condiiile unor arcadedentare Entrerupte prin pierderea unor dini Fi En care interpoziia limbii Fichiar a buzelor permit actul de Enghiire.

En perioada de creFtere aceste accidente sunt %oarte %recvente, En special En etapa ocluziei mixte generate de imper%eciunile din zona de sprijin sauchiar Fi En etapa ocluziei permanente determinate de imper%eciunilerelaiilor ocluzale dintre molarii de & ani.

En toate aceste condiii intervenia limbii la Enceput ca element compen-

sator, devine cu timpul %actor etiologic de disarmonie En plan vertical. rebuie luat En consideraie contactul pe care poate s-l aib limba Enpoziia de repaus, atGt cu dinii superiori cGt Fi cu cei in%eriori, En zonalateral cGt Fi En cea anterioar. Ast%el, En mod normal limba preseaz pezona anterioar a palatului Fi la nivelul %eei linguale a incisivilor in%eriori.;a nivelul dinilor laterali, contactul dintre limb Fi dini este prodominentpe %eele palatinale aledinilor superiori Fi un uFor contact pe %eele linguale ale dinilor lateraliin%eriori. *ig. 11.'7, 11.'=."oziia anterioar a limbii En repaus duce la instalarea unor inocluziiverticale grave En zona %rontal, aceasta Fi datorit %aptului c aceast

mal%uncie este practicat un timp %oarte Endelungat En decursul celor !0ore.4n %actor %uncional deosebit El constituie activitatea buzelor atGt En repauscGt Fi En activitate.

En mod normal buzele se EntGlnesc En 1`' incizal a dinilor superiori, asigu-rGnd un echilibru de %ore En sens sagital cu presiunea lingual *ig. 11.'>.

En condiiile vestibularizrii dinilor superiori, care scap de presiuneabuzei in%erioare, aceasta din urm poate aciona axial asupra incisivilorsuperiori, producGnd ingresiunea acestora *ig. 11.0?.Acest %enomen se accentueaz En momentul deglutiiei, En situaia unui

muFchi mentonier orientat perpendicu-Iar pe dini, care preseaz buzain%erioar atGt asupra dinilor in%eriori linguaiizGndu-i, cGt Fi asupra celorsuperiori, ingresGndu-i *ig. 11.01.

11.1.#$. T/r:r =nete*onaia este o %uncie care se Enva progresiv Fi se organizeaz EncepGndde la vGrsta de 1-! ani, dar miFcrile musculaturii oro-%aciale rmGn relativinstabile toat viaa, deFi pentru fecare consoan Fi fecare vocalasociat acestora poziia limbii este di%erit.

En acelaFi timp, En momentul %ona- iei punctul de sprijin al limbii este lejerFi dureaz cGteva sutimi de secund, %enomenul find de scurt durat, de

%recven redus En raport cu alte %uncii Fi ca atare e%ectul asupra ocluzieidentare este limitat.



11.1.#(. %atr /a/*actorii locali care pot interveni En geneza unei inocluzii verticale limitatesau extinse sunt mutipli, din care se pot cita+

11.2.2.1. a%eciunile reumatice localizate la nivelul articulaieitemporo-mandibulare pot determina poziii antalgice ale condilului

En glenoid Fi ca atare instalarea unei inocluzii verticale En di%eritesectoare al arcadelor dentare811.2.2.2. incongruena dento-alveolar cu Enghesuire primar sau

secundar poate determina, datorit lipsei de spaiu, imposibilitateaerupiei pGn la planul ocluzal En sens vertical a unui dinte sau grupde dini, cu apariia consecutiv a unui spaiu de inocluzie verticalFi care se poate agrava prin aciunea limbii8

spaiul care rmGne dup pierderea precoce a unui dinte temporar Fi intervalul de timp mrit pGn la apariia dintelui defnitiv, pot %avorizaapariia unor tulburri %uncionale de %onaie Fi`sau deglutiie care,

permanentizate, duc la instalarea inocluziei verticale. AcelaFi mecanismintervine Fi En cazul traumatismelor din zona %rontal cu %racturi coronareimportante care, netratate, %avorizeaz poziii anormale ale limbii Fi deciapariia unor spaii verticale8

11.1.#). #chudN atrage atenia asupra potenialului mai mare deerupie pe care El are molarul de Fase ani superior En raport cu celin%erior Fi cruia Ei atribuie, din aceste motive, un rol esenial Ennormalizarea sau disar- monizarea relaiilor ocluzale En plan vertical,denumindu-l deschiztorul de ocluzie Hthe bite opener. )%ectul luipoate f compensat de o rat de erupie deosebit a incisivilor in-%eriori pe care Ei denumeFte Enchiztori de ocluzie Hthe bite closer8

11.1.$*. cicatricele cheloide, retractile, dup arsuri termice,chimice sau electrice, pot aciona direct - prin Empiedicarea erupieidentare, sau indirect - prin exercitarea unor traciuni pe prile moi Fi

En %elul acesta pot de%orma unele zone ale arcadelor den- to-alveolare #tanciu, 1>=!.

Cicatricele pot f localizate Fi pe procesele alveolare EmpiedicGnd erupiadinilor En zona respectiv.

11.2.2.. %atr atr0en*actorii iatrogeni apar En cursul tratamentelor odontale, ortopedice sau

ortodontEce. ratamentele odontale fnalizate cu obturaii incorecte, neadaptate %uncio-nal, pot duce, dup DaQson, 9arnea, 1>=1 - la apariia unor contacte trau-matizante care intervin En momentele %uncionale ale ocluziei, Fi determininterpoziia limbii cu scop de amortizare."ermanentizarea obiceiului de interpoziie a limbii poate genera, En timp,apariia unei inocluzii verticale.

ratamentele ortodontEce, En mod special cele aplicate En toate situaiile Encare se produc egresiuni exagerate En regiunea lateral, determindecalaje verticale En zona %rontal. En acelaFi timp, modifcri ale axelordinilor laterali pot duce la realizarea unor contacte euspid-cuspid care

mresc dimensiunea vertical posterioar, uneori sufcient pentru a creadecalaje verticale %rontale @oboc, 1>71.



4n %actor puin discutat En geneza inocluziei verticale iatrogene El consti-tuie limitarea spaiului pentru limb pe care El creeaz aparaturaortodontic En special cea mobil. Acestea, prin condiiile de incon%ortcreate limbii atGt En repaus, cGt Fi En timpul exercitrii %unciilor, determinalunecarea ei anterioar Entre Firurile de dini cu instalarea unui obicei

vicios de interpoziie. Aceste accidente nu sunt Entotdeauna previzibile Fipot crea complicaii serioase En cursul unui tratament #tanciu, 1>=!.Din aceste motive, aFa cum arat Fi @oboc, la cea mai mic tendin deapariie a ocluziei deschise, trebuie schimbat conduita terapeutic.

11.1.$1. In/3=a erta/: /atera/:*actorii etiologici ai acestei %orme de inocluzie vertical ar f, dup5einbach Fi 3otz, raber, 3ouston interpoziia limbii ca obicei viciosdeterminat de meninerea Endelungat a unei breFe.@reFa vertical poate f rezultatul reincluziei unui molar temporar Fi En modexcepional a unui molar permanent. Interpoziia limbii poate f la Enceputun element compensator deoarece blocheaz spaiul Fi En %elul acesta%aciliteaz actul deglutiiei. Cu timpul Ens, Fi anume En momentul erupieidintelui permanent de Enlocuire, ea poate deveni un obicei vicios Fi

Empiedic deplasarea acestuia En plan vertical.@reFa lateral, dup OorPhaus, poate apare Fi En timpul tratamentului,ocazie cu care modifcrile de poziie ale dinilor din cGmpul premolarilor Fimolarilor pot s treac prin momente En care contactele verticale se reali-zeaz numai pe unul sau doi dini. En %elul acesta pot apare spaii En planvertical En di%eritele sectoare ale arcadei, limba poate primi aceastHo%ert Fi poate s se interpun atGt En repaus cGt Fi En timpul %unciei. EnacelaFi timp, aparatura ortodontic inserat intraoral, poate reduce En modsubstanial, prin di-mensiunea ei, spaiul pentru limb Fi simultan sdistaneze arcadele dentare, ceea ce creeaz condiii pentru interpoziie.

Inocluzia lateral poate f Fi de etiologie genetic, ea find EntGlnit la maimuli membrii ai aceleiaFi %amilii, insatalarea inocluziei datorGndu-se unorstructuri maxilare laterale En zona premolar - molar de & ani a crorevoluie En plan vertical se Encheie de timpuriu #tanciu, !??';imba interpus Entre arcade En zonele laterale, En perioadele ei de repaus,lipseFte Firul dinilor superiori de sprijinul palatina, determinGnd endo-

donie superioar, iar poziionarea ei Entre arcade %rGneaz dezvoltareavertical a proceselor alveolo-dentare laterale, determinGnd apariiainocluziei verticale laterale *ig. 11.0!, 11.0'.Dup huroQ limba poate rmGne, de asemenea, Entre dinii laterali lanivelul Entregului grup Fi ast%el aplic o %or vectorial axial, EmpiedicGnderupia acestora.

En a%ara limbii se poate lua En consideraie, dar cu mai mic %recven, Fieventuala interpoziie a obrazului Enso-it de muFcare. )isman Fi *rGnPelciteaz cazuri cu in%raocluzie En zona molarilor de & ani prin interpoziia FimuFcarea obrazului.



4n alt %actor etiologic poate f reprezentat de erupii %oarte lente ale unuidinte sau ale unui grup de dini, %recvente En defcitul de spaiu carac-teristic incongruenelor dento-alveolare cu Enghesuire, %enomen pus deunii autori pe seama hiperostozei observate la tipul carbocalcic #tanciu,!??'.

Dup Izard Fi DaQson, unele dintre inocluziile verticale laterale s-ar datoraerupiei molarilor de minte, En special a celor in%eriori, En condiii de lipsde spaiu.4n alt %actor puin remarcat El reprezint cicatricile postextracionaleamintite de @egg, care ar putea exercita traciuni pe dinii laterali limitrofFi condiiona de%ormarea arcadei alveolare Entrutotul asemntoare cu celeprezentate En despicturile labilo- maxilo-palatine operate. )ste cunoscut c limba se interpune, En toate situaiile de arcade ast%el distanate Fiaccentueaz Fi Entreine, prin prezena ei, gradul de inocluzie vertical.6 alt grup de %actori etiologici este reprezentat de cicatricile extinsesau de tulburrile de creFtere localizate care apar ca sechelepostoperatorii ale despicaturilor labio-maxilo-palatine.;a aceast categorie de bolnavi, cicatricile extinse %rGneaz simultandezvoltarea crestelor alveolare Fi erupia dentar, creGnd condiii pentruinstalarea anomaliei de poziie a di%eritelor grupe dentare.4n %actor mai puin obiFnuit El reprezint tulburarea dezvoltrii rdcinilordinilor permaneni En zona lateral a crei cauz poate f tratamentul curaze U sau unele boli genetice cum ar f odontopatia mezodermal pari-al. Aceste a%eciuni se caracterizeaz printr-o dezvoltare insufcient ardcinilor dentare care condiioneaz erupia normal, cu imposibilitateaatingerii planului ocluzal Fi instalarea unei inocluzii verticale laterale.

11.1.$2. St4 e84em/0e*recvena anomaliilor dento-maxilare a crescut En mod apreciabil En ulti-mele dou decenii ast%e EncGt din cercetrile lui Mapira sunt apreciate En

jur de $!(, iar pentru ali autori merg pGn la 7$(.De alt%el, toate cercetrile epidemiologice e%ectuate En ri europene Fiamericane citeaz procente ridicate ce variaz Entre $? Fi &?(.Din totalul anomaliilor inocluzia vertical este puin %recvent.Ast%el, OorPhaus Fi @rucPel indic o %recven de !,7(, #tuptelnN Fi #Pudade ',$(, Mapira de !,$(, iar @oboc de !,7(, En timp ce "opa Fi Oasslerindic 1,&7(.

En @ucureFti, #tanciu realizeaz, En urma unui studiu populaional, o clasi-

fcare a anomaliei En uFoar, medie Fi grea extrem.-rupa de gravitate uşoară prezint deschideri ce nu depFesc 1-! mm, iarzona interesat este cea a dinilor %rontali.-rupa de gravitate medie prezint breFe de inocluzie de '-& mm, iar extin-derea acesteia intereseaz Fi caninii.-rupa de gravitate extremă prezint breFe de peste &-= mm, iar extin-derea. acestora poate restrGnge unitile masticatorii la molarii de minte.

En raport cu %actorii etiologici copiii au %ost repartizai Entr-o prim grup lacare geneza anomaliei era dominat de %actori locali Fi cea de a douagrup En care cauza principal era rahitismul.

En s%GrFit, En raport cu proporia dintre cele dou etaje determinate clinic,repartizarea s-a %cut, de asemenea, En dou grupe Fi anume+ cu etajeegale Fi cu rapoartele etajelor %eei modifcate.



5ezultatele s-au exprimat En procente, iar gravitatea anomaliei s-a apreciatseparat pentru cele dou sexe.*recvena anomaliei prezint urmtoarea repartizare En raport cu grupelede vGrst luate En consideraie Fi anume+ copiii preFcolari sunt a%ectai Enproporie de &,?&(8 copiii Entre & Fi 1? ani sunt a%ectai En proporie de

7,'7(8 copiii Entre 11 Fi 10 ani sunt a%ectai En proporie de !,'$(, iar cei Entre 1$ Fi 1= ani, En proporie de 0,11( *ig. 11.00, 11.0$. En concluzie, variaia a%ectrii, En raport cu vGrsta, demonstreaz o creFterepGn la 1? ani, urmat de o scdere accentuat pGn la 10 ani Fi din nou ocreFtere limitat pGn la 1= ani. )xplicaia acestor modifcri este dat de%aptul c la vGrsta preFcolar cGt Fi la cea Fcolar la instalarea inocluzieiverticale contribuie %oarte muli %actori, din care cel puin unul are e%ecttemporar, ast%el EncGt o bun parte din modifcrile En plan vertical aucaracter tranzitoriu. Aceasta explic de ce procentele sunt mult maisczute Ia grupa de vGrst 11-10 ani, cGnd terminarea erupiei dentare Fistabilitatea relaiilor ocluzale %ac ca unele din %ormele de inocluzie vertica-l s dispar prin %enomenele de compensare pe care le o%er dezvoltareasectorului dento-alveolar.Agravarea situaiei Entre 1$-1= ani poate f justifcat de unii %actori ceintervin cu pregnan En aceast etap, din care se pot cita+ %recvenabreFelor prin edentaii Fi %avorizarea inter- poziiilor, dar mai ales erupiamolarului de minte En condiii de lips de spaiu.

11.1.$. T/r:r @n5n4rm/ 4e /3e 4e55:Inocluzia vertical este una din cele mai complexe disarmonii, cu e%ecteasupra tuturor %unciilor aparatului dento-maxilar. Intensitatea perturbaii

lor este En raport cu gradul a%ectrii Fi cu localizarea Fi extinderea zoneia%ectate.

#istematizarea complicaiilor scoate En eviden urmtoarele aspecteprincipale+

11.1.$!. - ulburri %uncionale11.1.$". - ulburri ale %unciei ocluzale 11.$.0.'- ulburri

paradontale11.2.2.!. - ulburri dentare11.2.2.". - ulburri musculare11.2.2.#. - ulburri ale articulaiei tem-

poro-mandibulare 11.$.0.7- :odifcri fzionomEce7. - ulburri de dezvoltare ale

masivului %acial=. - ulburri de dezvoltare ale

proceselor alveolare

Licenta Stanciu

Documents

Transcript of Licenta Stanciu