Monografie CAS Iasi

5/12/2018 Monografie CAS Iasi - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/monografie-cas-iasi 1/62

Fundamentarea i finan area cheltuielilor bugetare la CAS Ia iș ț ș

Cap.1. Organizare i func ionalitate la Casa Jude eană de Asigurări deș ț ț

Sănătate Ia iș

1.1. Scurt istoric

Începând cu 1 ianuarie 1999 a intrat în vigoare Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate

– Legea Nr. 145/1997, conform căreia au început să func ioneze i casele de asigurări caț ș

institu ii publice autonome, deci i Casa Na ională de Asigurări de Sănătate. Asigurărileț ș ț

sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finan are a ocrotirii sănătă ii popula ieiț ț ț

care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigura i.ț

Pe raza jude ului Ia i, în aplicarea i respectării strategiei generale stabilite de CNAS pentruț ș ș

sistemul de asigurări sociale de sănătate, func ionează Casa de Asigurări de Sănătate Ia i.ț ș

Casa de Asigurări de Sănătate Ia i este o institu ie publică, cu personalitate juridică, cuș ț

buget propriu, aflată în subordinea CNAS. CAS Ia i func ionează i este organizată pe bazaș ț ș

statutului propriu aprobat de către Consiliul de Administra ie al CNAS. CAS Ia i urmăre te înț ș ș

desfă urarea activită ii sale o serie de obiective generale dar i specifice, pentru a garantaș ț ș

asigura ilor cele mai bune servicii medicale.ț

Obiectivele generale i specifice ale CAS Ia i vizează următoarele aspecte:ș ș

protejarea asigura ilor fa ă de costurile serviciilor medicale înț ț caz de boală sau accident;

asigurarea protec iei asigura ilor în mod universal, echitabil iț ț ș

nediscriminatoriu în condi iile utilizării eficiente a FNUASS – Fonduluiț

Na ional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;ț

verificarea acordarea serviciilor medicale în conformitate cu

contractele încheiate cu furnizorii de servicii medicale;

decontarea către furnizori contravaloarea serviciilor medicalecontractate i prestate asigura ilor, la termenele prevăzute în contract;ș ț

informarea furnizorilor de servicii medicale asupra condi iilor deț

furnizare a serviciilor medicale;

verificarea prescrierii i eliberării medicamentelor înș

conformitate cu reglementările în vigoare;

furnizarea, la solicitarea Ministerului Sănătă ii Publice, a datelor ț

de identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declararenominală obligatorie.

2




1.2. Obiect/domeniu de activitate

Activitatea Casei Jude ene de Asigurări de Sănătate Ia i se referă în primul rând laț ș

aspecte medicale dar i economice, având misiunea de a aplica politica i strategia generală aș ș

CNAS în domeniul asigurărilor sociale de sănătate. Prin intermediul acestui sistem, respectiv

al asigurărilor de sănătate, se urmăre te promovarea către popula ie a unui pachet de serviciiș ț

medicale, medicamente, dispozitive medicale.

Misiunea CAS Ia i este garantarea popula iei asigurate a unui pachet de serviciiș ț

medicale de calitate, prin intermediul unui sistem de asigurări de sănătate performant, eficient,

transparent, care să inspire încredere i să ofere satisfac ie asigura ilor.ș ț ț

Atribu iile CAS Ia i se orientează către următoarele direc ii principale:ț ș ț

colectarea contribu iilor la fond pentru persoanele fizice, altele decâtț

cele pentru care colectarea veniturilor se face de către ANAF;

administrarea bugetului propriu;

înregistrarea, actualizarea datelor privitoare la asigura i i comunicareaț ș

lor către CNAS;

utilizarea tuturor demersurilor legale pentru a colecta contribu iile i aț ș

recupera crean ele restante la contribu ii pentru fond;ț ț

elaborarea i publicarea raportului anual i a planului de activitateș ș

pentru anul următor;

furnizarea unor informa ii, consultan ă, asisten ă în problemeleț ț ț

asigurărilor sociale de sănătate în mod gratuit către persoanele asigurate,

angajatorilor i furnizorilor de servicii medicale;ș

administrarea bunurilor casei de asigurări conform prevederilor legale;

negocierea, contractarea i decontarea serviciilor medicale de laș

furnizorii acestora;

monitorizarea numărului serviciilor medicale furnizate i nivelulș

tarifelor acestora;

organizarea de licita ii în vederea contractării unor servicii din pachetulț

de servicii;

3




asigurarea, în calitate de institu ie competentă, aplicării documentelor ț

interna ionale cu prevederi în domeniul sănătă ii încheiate de Româniaț ț

cu alte state;

alte atribu ii prevăzute de acte normative în domeniul sănătă ii.ț țÎn concordan ă cu atribu iile specifice, CAS Ia i are de îndeplinit i o serie obliga ii, cum ar fi:ț ț ș ș ț

verificarea modului în care serviciile medicale sunt acordate, respectiv în

conformitate cu contractele încheiate cu furnizorii de servicii medicale;

decontarea către furnizori contravaloarea serviciilor medicale contractate iș

prestate asigura ilor, în conformitate cu contractul – cadru;ț

plata unor sume către furnizorii de servicii medicale ca urmare a desfă urăriiș

activită ii în zone izolate, respectiv în condi ii grele;ț ț

informarea la timp a furnizorilor despre condi iile de contractare, clauzele deț

negociere, despre condi iile de furnizare a serviciilor medicale;ț

asigurarea confiden ialită ii datelor;ț ț

verificarea autenticită ii i corectitudinii prescrierilor i medicamentelor ț ș ș

eliberate;

raportarea către CNAS a datelor solicitate în timp util privind serviciile

furnizate, precum i eviden a asigura ilor;ș ț ț

furnizarea la cererea Ministerului Finan elor Publice a tuturor datelor deț

identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominală

obligatorie.

1.3. Organizare internă

Structura internă a CAS Ia i urmăre te a ezarea i rela ionarea compartimentelor dinș ș ș ș ț interiorul sistemului ca un ansamblu organizatoric. În acest sens, argumentul este dat chiar de

organigrama generală a institu ieiț (vezi anexa 1), care stă la baza unei bune organizări iș

divizări a responsabilită ilor fiecărui compatiment în parte. CAS Ia i func ionează având laț ș ț

bază un sistem informatic unic integrat.

Structura organizatorică a CAS Ia i este una de tip semipiramidală, prestabilită, avândș

la nivelul ierarhic superior Consiliul de Administra ie, urmat de Pre edintele – Directorulț ș

General, apoi Direc ii, Servicii, Compartimente. Nivelurile ierarhice urmăresc o divizareț

4




fragmentată pe trepte de răspunderi i compenten e în cadrul unită ii, reparti ie ce are dreptș ț ț ț

obiectiv final ocrotirea sănătă ii popula iei.ț ț

Între aceste niveluri ierarhice au loc permanent un schimb de informa ii, colaborări iț ș

consultări, negocieri, care au drept scop înlăturarea micilor neîn elegeri sau erori. Conformț

organigramei Casei de Asigurări de Sănătate Ia i, structura organizatorică, formată dinș

servicii, departamente, birouri constituie premisa esen ială în asigurarea func ionării normaleț ț

a tututror compartimentelor de lucru, îndeplinirea precisă a sarcinilor de muncă.

CAS Ia i are următoarea structură organizatorică potrivit organigramei aprobată deș

Pre edintele CNAS:ș

I. Consiliul de Administra ie – condus de Pre edinte – Director General;ț ș

II. Direc ia Management i Economică condusă de un director executiv i în subordineaț ș ș

căreia se găse te:ș

Serviciul Buget, Finan e, Contabilitate i Decontare Externăț ș

Serviciul Eviden ă Asigura i, Indemniza ii i Concedii Medicaleț ț ț ș

Compartimentul Statistică, Prognoză i Planificareș

Serviciul Sisteme Informatice

Serviciul Resurse Umane, Organizare, Salarizare, Evaluare, Perfec ionareț

Biroul Logistică Compartimentul Achizi ii Publiceț

III. Direc ia Rela ii cu Furnizorii condusă de un director executiv cu următoarele structuri:ț ț

Serviciul Contractare, Decontare asisten ă medicală primară, stomatologie,ț

dispozitive medicale i îngrijiri la domiciliu, Verficare, Raportăriș

Serviciul Contractare, Decontare asisten ă medicală spitalicească, de urgen ăț ț

prespitalicească, Ambulatoriu de specialitate, Clinică, Paraclinică,Verificare,

Raportări Compartimentul Contractare, Decontare farmacii, Verificări, Raportări

Compartimentul Planificare i Prognoză servicii medicaleș

IV. Medicul ef – director executiv adjunct:Ș

Serviciul Medical

Compartimentul Programe de Sănătate

Compartimentul Evaluare Furnizori

Compartimentul Rela ii cu Asigura iiț ț

5




V. Serviciul Control

VI. Compartimentul Audit Public Intern

VII. Compartimentul Juridic, Contencios i Aplicare Acorduri Interna ionaleș ț

VIII. Compartimentul Rela ii Media, Rela ii Publice, Purtător de Cuvântț ț

Conducerea CAS Ia i este asigurată de un Pre edinte-Director General – Dr.Iulianș ș

erban, numit pe bază de concurs, pentru un mandat de 4 ani. Directorul General esteȘ

ordonator de credite i membru de drept al Consiliului de Administra ie al CAS Ia i, consiliuș ț ș

format din 11 membri. Pre edintele are în subordine întregul personal angajat al CAS Ia i,ș ș

activitatea desfă urată bazându-se pe respectarea riguroasă a ierarhiei pe verticală precum iș ș

pe rela ii de colaborare între toate compartimentele în vedearea realizării lucrărilor complexeț

pentru atingerea obiectivelor generale i specifice. În exercitarea atribu iilor sale precum iș ț ș

pentru punerea în aplicare a hotărârilor Consiliului de Administra ie al CAS Ia i, pre edinteleț ș ș

emite acte administrative (decizii, dispozi ii, note interne). Directorul general are obliga ia deț ț

a depune declara ie de avere i de interese, aprobate prin ordinul pre edintelui CNAS,ț ș ș

salarizarea i celelalte drepturi ale sale fiind stabilite prin contractul de management încheiat.ș

Printre principalele atribu ii ale directorului general pot fi enumerate următoarele:ț

1. aplicarea normelor de gestiune, organizare i func ionare ale unită ilor administrative;ș ț ț

2. organizarea i coordonarea activită ii de urmărire i control al execu iei contractelor deș ț ș ț

furnizare de servicii medicale, al colectării contribu iilor la fond;ț

3. convocarea i conducerea edin elor Consiliului de Administra ie;ș ș ț ț

4. aprobarea acordării de premii i stimulente pentru func ionarii publici i personalulș ț ș

contractual al CAS Ia i;ș

5. propunerea de programe de îmbunătă ire a disciplinei financiare, inclusiv executareaț

silită;

6. efectuarea de controale asupra respectării drepturilor asigura ilor;ț

7. supravegherea i controlul func ionării sistemului de asigurări de sănătate la nivelș ț

teritorial, inclusiv publicarea de rapoarte date ulterior publicită ii;ț

8. numirea, sanc ionarea i demiterea din func ie a personalului casei de asigurări.ț ș ț

Conducerea executivă din cadrul CAS Ia i este prezentată în tabelul nr. 1. de mai jos.ș

Tabel nr.1. Structură conducere executivă CAS Ia i 2009ș

6




Sursa: http://www.hih.ro/index_cas_w.php

Consiliul de Administra ie al CAS Ia i este alcătuit din 11 membri desemna i astfel:ț ș ț

unul de către Consiliul Jude ean,ț

unul de către Prefect, la propunerea autorită ii de sănătate publică jude ene,ț ț

trei de către confedera iile patronale la nivel na ional, desemna i prin consens,ț ț ț

trei de către confedera iile sindicale la nivel na ional, desemna i prin consens,ț ț ț

doi de

către

consiliile

jude eneț ale

persoanelor vârstnice,

pre edintele, care este i Directorul General al CAS Ia i.ș ș ș

Pentru a putea face parte din Consiliu, membrii trebuie să îndeplinească o serie de condi iiț

cum ar fi:

să fie cetă eni români i domicilia i în România;ț ș ț

să aibă calitatea de asigurat;

să nu aibă cazier judiciar sau fiscal;

să aibă studii superioare.

Pre edinte – Director Generalș Dr. Iulian erbanȘ

Director Executiv - Direc ia Managementț i Economicăș Ec. CristianLăpu neanuș

Director Executiv – Direc ia Rela ii cuț ț Furnizorii

Ec. Radu Ţibichi

Medic ef Ș Dr. Dana Scumpu

7




Membrii Consiliului adoptă deciziile cu votul a cel pu in apte dintre membri, consiliuț ș

care se întrune te cel pu in o dată pe lună respectiv ori de câte ori este necesar.ș ț

Strcutura actuală a Consiliului de Administra ie al CAS Ia i este prezentată în tabelul nr. 2.ț ș

Tabel nr.2. Structura Consiliului de Administra ie al CAS Ia i în 2009ț ș

NR.CRT.

NUME ŞIPRENUME

FUNCŢIA APARTENENŢA

1 Iulian Şerban PREŞEDINTE CAS IAŞI

2 Greta Alexe Irinel MEMBRU PREFECTURA

3 Vasile Costinescu MEMBRU CONSILIU JUDEŢEAN

4 Doru Scripcaru MEMBRU PATRONAT UGIR

5 Magda-EcaterinaAntohe

MEMBRU CNPR

6 Mircea Sofronie MEMBRUCNIPMMR

7 Constantin Maftei MEMBRU SINDICAT CARTEL ALFA

8 Viorel Tanase MEMBRU SINDICAT SANITAS

9 Doru Alexandrescu MEMBRU SINDICAT BNS

10 Vasile Manolache MEMBRU FEDERAŢIA NAŢIONALĂ ASINDICATELOR

PENSIONARILOR

11 Mihai Butnariu MEMBRU FEDERAŢIA NAŢIONALĂ ASINDICATELOR

PENSIONARILOR

8




Sursa: http://www.hih.ro/index_cas_w.php

Desfă urarea activită ii Consiliului necesită o serie de precizări, cum ar fi:ș ț

• mandatele membrilor sunt de 4 ani i încetează prin demisie, deces sau prin revocare;ș

• convocarea poate avea loc la cererea pre edintelui dar i la solicitarea a cel pu in 1/3 dinș ș ț

numărul membrilor;

• membrii beneficiază de o indemniza ie lunară de până la 20%ț 1 din salariul Directorului

General;

• indemniza ia prevăzută se acordă în func ie de numărul edin elor din cadrul unei luniț ț ș ț

dar i de prezen a efectivă la edin ele Consiliului;ș ț ș ț

• în cazul în care, în timpul edin elor, unii membri se retrag, acestora nu li se va maiș ț

acorda indemniza ia de edin ă;ț ș ț

• edin ele Consiliului de Administra ie sunt publice.ș ț ț

Activitatea Serviciului Resurse Umane, Oganizare, Salarizare, Evaluare,

Perfec ionareț o constituie realizarea de studii i analize privitoare la structura de personal aș

CAS Ia i, verificând i propunând statul de func ii al institu iei, urmărind în acela i timp iș ș ț ț ș ș

încadrarea cheltuielilor de personal în limitele bugetului aprobat. Acest serviciu desfă oarăș

ac iuni de colaborare cu Agen ia Na ională a Func ionarilor Publici în vederea unei maiț ț ț ț

eficiente gestionări a resurselor umane i a func iei publice. Dintre atribu iile de bază aleș ț ț

acestui serviciu pot fi amintite:

⇒ întocmirea fi elor de evaluare ale pesonalului;ș

⇒ întocmirea statelor de plată pentru personalul CAS Ia i i pentru membriiș ș

Consiliului de Administra ie;ț

⇒ întocmirea statelor privitoare la ajutoarele sociale;

⇒ asigurarea măsurilor de formare profesională a personalului propriu.

Serviciul Sisteme Informatice este o componentă organizatorică ce realizează

platforma informatică a unită ii precum i cea a furnizorilor de servicii medicale urmărind înț ș

special următoarele direc ii:ț

actualizarea aplica iilor software;ț

1 Legea nr. 95/2006 privind reforma în doemniul sănătă ii, art. 287.ț

9




administrarea bazei de date a CAS Ia i;ș

stabilirea fluxurilor informa ionale din cadrul unită ii;ț ț

administrarea paginii de internet;

asigurarea prelucrării datelor, validarea bazei de date cu persoanele asigurate;identificarea i solu ionarea problemelor de securitate a datelor.ș ț

Serviciul Eviden ă Asigura i, Indemniza ii i Concedii Medicaleț ț ț ș are ca principale

atribuţii:

- verificarea lunară a plăţilor efectuate de către asiguraţi la fondul

asigurărilor de sănătate;

- întocmirea lunară a situaţiei debitorilor la fondul asigurărilor de

sănătate;- întocmirea de procese verbale de control privind calculul

contribu iilor la fondul asigurărilor de sănătate datorate deț

persoanele fizice autorizate;

- stabilirea dobânzilor i a penalită ilor de întârziere la neplata laș ț

termen a contribu iilor la fondul de sănătate;ț

- primirea i înregistrarea declara iilor de impunere;ș ț

- organizarea activită ii de executare silită a crean elor la fondulț ț de sănătate.

Atribu iileț Biroului de Logistică constau în următoarele:

urmărirea i răspunderea pentru executarea lucrărilor deș

între inere, repara ii curente i capitale;ț ț ș

urmărirea derulării contractelor de achizi ii cu furnizoriiț

de bunuri i servicii;ș

manipularea, depozitarea bunurilor din dotare; participarea la inventarierea patrimoniului unită ii;ț

repartizarea mijloacelor fixe i a obiectelor de inventar ș

pe locuri de folosin ă;ț

prezentarea, lunar, a documentelor de gestiune materială

spre avizare BFCDE.

Medicul ef Ș are drept atribu ii următoarele:ț

o

conducerea serviciului medical în conformitatecu dispozi iile OUG nr. 150/ 2002 privindț

10




asigurările sociale de sănătate, cu modificările iș

completările ulterioare;

o monitorizarea modului în care se acordă

serviciile mdicale către to i furnizorii ai CASț

Ia i;ș

o înaintează către CNAS, prin intermediul CAS

Ia i, propuneri privind îmbunătă irea calită iiș ț ț

asisten ei medicale.ț

Compartimentul Audit Public Intern are ca atribu ii următoarele:ț

executarea ac iunilor de audit la nivelul unită ii dar i la furnizorii deț ț ș

servicii medicale i farmaceuticeș 2 ;

evaluarea semestrială i anuală a bilan ului contabil, a contului deș ț

execu ie bugetară;ț

examinarea proiectului de buget precum i a propunerilor de rectificareș

a bugetului;

respectarea prevederilor cuprinse în Codul privind conduita etică a

auditorului intern.

Compartimentul Rela ii Media, Rela ii Publiceț ț are ca atribu ii:ț

• promovarea imaginii CAS Ia i prin mijloacele mass-media (presă scrisă,ș

televiziune, internet);

• întreprinderea de ac iuni în vederea limitării sau înlăturării unei eventualeț

imagini negative a CAS Ia i;ș

• rezolvarea problemelor ridicate de asigura i în ceea ce prive te rela iile cuț ș ț

CAS Ia i sau cu furnizorii de servicii medicale.ș

Serviciul Buget, Finan e, Contabilitate, Decontare Externă ț reprezintă o structură

organizatorică esen ială în cadrul unită ii, i are drept atribu ii:ț ț ș ț

⇒ colaborarea cu celelalte compartimente în vederea întocmirii

proiectului de buget i a anexelor acestuia, precum i estimările pentruș ș

următorii 3 ani;

⇒ eviden ierea, actualizarea i raportarea angajamentelor bugetare;ț ș

⇒ propuneri de modificare sau rectificare a titlurilor i articolelor deș

cheltuieli bugetare;

2 Conform cu Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, art.16.

11




⇒ anagajarea unită ii prin semnătură în toate opera iunile de plată;ț ț

⇒ întocmirea notei justificative pentru deschiderea de credite bugetare pe

domenii de asisten ă medicală;ț

⇒ urmărirea finan ării la timp cu credite bugetare pe baza deschiderii deț credite primite de la CNAS cu aprobarea MFP, în limita fondurilor iș

conform destina iilor primite;ț

⇒ comunicarea celorlalte structuri organizatorice sumele alocate din buget

pentru cheltuieli de personal, de capital, cu servicii i bunuri i asisten ăș ș ț

socială, i rapotarea situa iei cheltuielilor către CNAS;ș ț

⇒ completarea Registrului Jurnal, Registrului Inventar;

⇒ eviden ierea finan ărilor unită ilor spitalice ti;ț ț ț ș

⇒ înregistrarea sponsorizărilor, dona iilor i a plă ilor efectuate;ț ș ț

⇒ întocmirea corectă i la timp a ordinelor de plată către furnizori;ș

⇒ verificarea activită ii casieriei proprii;ț

⇒ participarea la inventarierea anuală a patrimoniului unită ii;ț

⇒ verificarea concordan ei sumelor din eviden a analitică a furnizorilor cuț ț

cele din documentele justificative (facturi, OP).

1.4. Func ionalitateț

Rela iile dintre nivelurile ierarhice ale unită ii se găsesc într-o strânsă interdependen ă,ț ț ț

rela ionarea dintre ele fiind esen ială în func ionarea institu iei. Există în cadrul institu iei unț ț ț ț ț

compartiment ce are legătură cu toate celelalte structuri componente i anume departamentulș

financiar – contabil mai exact SBFCDE, în acest fel fiind eviden iate rela iile interne iț ț ș

informa ionale cu dublu sens între acestea.ț

Figura nr.1. Rela iile interne i informa ionale ale SBFCDE ț ș ț

12

CompartimentSPP

CompartimentSPP

Compartimentrela ii media,ț

rela ii publiceț

Compartimentrela ii media,ț

rela ii publiceț

CompartimentJCAAI

CompartimentJCAAI

CompartimentAPI

CompartimentAPI

Serviciul CES

Serviciul CES

ServiciulEAICM

ServiciulEAICM

Biroul Logistică

Biroul Logistică

ServiciulRUOSEP

ServiciulRUOSEP

Consiliu deAdministra ieț

Consiliu deAdministra ieț

Pre edinte – ș

Director General

Pre edinte – ș

Director General

Serviciul

BFCDE

Serviciul

BFCDE




Serviciul Buget, Finan e, Contabilitate i Decontare Externă are obliga ia de aț ș ț

prezenta trimestrial Consiliului de Administra ie situa iile financiare ale CAS Iaşi care săț ț

cuprindă veniturile şi cheltuielile. De asemenea, tot în atribuţiile sale se găseşte şi elaborarea

propunerilor de buget ce vor fi luate în considerare la întocmirea finală a acestuia şi supus

apobării ordonatorului principal de credite bugetare.

Compartimentul Juridic, Contencios şi Aplicare Acorduri Internaţionale, pentru a- iș

justifica cheltuielile efectuate va prezenta SBFCDE o serie de documente cum ar fi: bonul de

consum, borderoul de coresponden ă i altele.ț ș

Serviciul Control i Executare Silită va transmite către SBFCDE un proces verbal deș

constatare i sanc ionare a contraven iilor în vederea eviden ierii sumelor de încasat i aș ț ț ț ș

termenelor limită.

Serviciul Eviden ă Asigura i, Indemniza ii i Concedii Medicale va întocmi până laț ț ț ș

data de 10 a fiecărei luni un stat de plată a indemniza iilor de asigurări sociale de sănătate, statț

care va fi transmis ulterior SBFCDE, ac iune prin care se urmăre te realizarea unei eviden eț ș ț

stricte privind situa ia debitorilor la fondul asigurărilor de sănătate. De asemenea, tot în cadrulț

acestui serviciu, se întocme te un referat de aprobare împreună cu un borderou de plată i cuș ș

ordonan area de plată, cu rolul de eviden iere a sumelor ce reprezintă restituiri pentru concediiț ț

i indemniza ii.ș ț

Compartimentul Statistică, Prognoză i Planificare are rolul de a întocmi i de aș ș

trimite către SBFCDE o serie de documente justificatoare: bonul de mi care a mijloacelor fixeș

(apare în cazul predării/primirii unui mijloc fix între două locuri de folosin ă), procesul verbalț

de recep ie/punere în func iune a mijlocului fix, procesul verbal de scoatere din func iune. Totț ț ț

în cadrul acestui compartiment circulă facturile primite de la furnizori ca urmare a vânzării de

bunuri precum re etele medicale, chitan ele ce atestă încasarea contravalorii bunurilor ț ț

vândute, documente ce urmează a fi înregistrate în contabilitate, reflectând mi cărileș

financiare dintrre unitate i furnizorii sau clien ii.ș ț

Serviciul BFCDE mai are obliga ia de a prezenta auditării o serie de documenteț financiare precum bilan ul i contul de profit i pierdere. Principalele atribu ii taleț ș ș ț

13




compartimentelor specifice ale CAS Ia i pot fi sintetizate prin prezentarea circuitelor ș

principalelor documente i ac iuni necesare desfă urării activită ii proprii.ș ț ș ț

La solicitarea CNAS, serviciul BFCDE al CAS Ia i elaborează în 2 exemplareș

proiectul de buget, mai exact propuneri de rectificare a bugetului FNUASS primite din partea

Serviciului Sisteme Informatice, Serviciului RUOSEP, Serviciului EAICM i din parteaș

Compartimentului Statistică, Prognoză i Planificare (filiera nr.1.), fiind supuse aprobării deș

către directorul general, prin consultare cu directorul executival direc iei economice, ca înț

final să fie arhivate la Serviciul BFCDE (filiera nr.2.)

Filiera

nr.1.

Filiera

nr.2

Figura nr.2. Circuitul proiectului de buget i a propunerii de rectificare a BFNUASS la CAS ș

Ia iș

Serviciul BFCDE are atribu ii în a întocmi la începutul, sfâr itul sau la încetareaț ș

activită ii un registru inventar, respectiv cartea mare. În 2 exemplare va întocmi următoareleț

documente: contul de execu ie până la data de 18 a lunii curente pentru luna precedentă,ț

documentul de centralizare a cheltuielilor de personal până la data de 8 a lunii curente pentru

luna anterioară, raportul privind serviciile efectuate până la data de 20 a lunii curente pentru

luna anterioară, eful SBFCDE fiind cel care acordă viza de conformitate, legalitate,ș

oportunitate, realitate, fiind mai apoi aprobate de către Directorul General. Filele de cec

14

CNAS

Serviciul BFCDE

ServiciulRUOSEP

Serviciul SistemeInformatice

ServiciulEAICM

CompartimentulSPP

Serviciul BFCDE

CNAS




pentru ridicare de numerar de la Trezorerie, emise de către SBFCDE vor fi arhivate în cotorul

carnetului SBFCDE.

În vederea ordonan ării de plată, SBFCDE va emite într-un exemplar dispozi iile deț ț

plată/încasare către casierie, apoi vor fi vizate pentru a atesta îndeplinirea condi iilor deț

necesitate, legalitate, realitate i oportunitate de către eful serviciului, i ulterior supuseș ș ș

controlului financiar preventiv din cadrul unită ii i aprobate de către Directorul Executiv alț ș

Direc iei Economice. Casierul întocme te zilnic registrul de casă, în 2 exemplare, fiind apoiț ș

vizate de către SBFCDE, unul fiind arhivat în cadrul serviciului. Facturile sunt emise în 3

exemplare, pe baza primirii referatului emis în baza Legii nr. 346/2002, aprobate de către

eful SBFCDE, unul dintre exemplare fiind înmânat beneficiarului, iar celelalte exemplareș

fiind arhivate la SBFCDE. La încasarea unor sume în numerar, casierul va elibera o chitan ă,ț

în 2 exemplare, vizate, unul pentru plătitor i unul pentru arhivare.ș

În momentul în care în unitate intră un mijloc fix, SBFCDE va întocmi registrul

numerelor de inventar i fi a mijlocului fix, în câte un exemplar. De asemenea, SBFCDE areș ș

atribu ia de a întocmi i arhiva zilnic note de contabilitate.ț ș

Atunci când se constată producerea unei pagube sau a unei alte obliga ii de plată,ț

persoana responsabilă de producerea pagubei va întocmi un angajament de plată, în 2

exemplare, unul pentru debitor i altul pentru arhivarea SBFCDE.ș

Dacă o persoană din cadrul unită ii urmează să plece într-un concediu de odihnă, cu 5ț

zile înaintea plecării propriu-zise, va depune o cerere de concediu de odihnă, într-un exemplar

i aprobată de către următoarele servicii: BFCDE, RUOSEP, Direc ia Economică. Serviciulș ț

BFCDE poate elibera bonuri de consum, în 2 exemplare, avizate i aprobate de cătreș

Directorul Executiv al Direc iei Economice, unul dintre exemplare rămânând la gestionar iț ș

unul la SBFCDE.

1.5. Structura de personal

Casa de Asigurări de Sănătate Ia i are în structura sa un număr de 100 de posturiș

dintre care:

- 87 posturi ocupate de func ionari publiciț

15




- 13 posturi ocupate de către personalul contractual

De-a lungul anilor 2005 – 2007, în cadrul unită ii au fost calcula i o serie de indicatoriț ț

de personal, în măsură să reflecte stabilitatea ocupării posturilor aprobate, fluctua iaț

personalului la/de la locul de muncă. Astfel, în anul 2006, dintr-un număr de 99 de posturi

aprobate , indicele de ocupare a posturilor a fost de 98,99% iar indicele de fluctua ie aț

persoanlului = 0. În schimb, în anul următor, dintr-un număr de 100 de posturi aprobate, doar

97 dintre acestea au fost efectiv ocupate, indicele de ocupare a personalului fiind de

aproximativ 99%. Indicele de fluctua ie a personalului a înregsitrat i intrări i ie iri deț ș ș ș

personal, respectiv 12 intrări de personal i 13 ie iri de personal.ș ș

Func ionarii publici sunt angaja i pe bază de concurs conform Legii nr.53/2003ț ț

privind Codul Muncii cu modificările ulterioare i î i desfă oară activitatea conformș ș ș

Statutului func ionarilor publici respectiv Legea nr. 188/1999. Structura func iilor publice dinț ț

anul 2009 a CAS Ia i este prezentată în tabelul nr.3.ș

Tabel nr.3. Func ii publice CAS Ia i 2009ț ș

EXPLICA IIȚ

Număr maxim

de

posturi în anul

2008

Influen e dinț modificarea

structurii număruluide posturi în anul

2009 (+/-) fa ă deț anul 2008 fărămajorarea

numărului deposturi existent

Număr maxim

de

posturi în anul

2009

0 1 3 4=1+3

I. FUNCȚIONARI PUBLICI - TOTAL 89 0 89

dintre care:

A. Func ionari publici de conducere - Total

ț 10 0 10

dintre care:

Director executiv 2 2

Medic șef 1 1

Șef serviciu 7 7 Șef birou - -

B. Func ionari publici de execuț ție - Total 79 0 79

dintre care:

a) Clasa I - Total - studii superioare 66 0 66

Consilier superior treapta 1 37 37



Expert superior treapta 1 -



Inspector superior treapta 1 -



16




Consilier juridic superior treapta 1 2 2

Consilier juridic superior treapta 2 -

Consilier juridic superior treapta 3 -

Auditor superior treapta 1 2 2

Auditor superior treapta 2 -

Auditor superior treapta 3 -

Consilier principal treapta 1 -

Consilier principal treapta 2 2 2

Consilier principal treapta 3 4 4

Expert principal treapta 1 -

Expert principal treapta 2 -

Expert principal treapta 3 1 1

Inspector principal treapta 1 1 1



Consilier juridic principal treapta 1 -

Consilier juridic principal treapta 2 -

Consilier juridic principal treapta 3 -Auditor principal treapta 1 -

Auditor principal treapta 2 -

Auditor principal treapta 3 -

Consilier asistent treapta 1 -

Consilier asistent treapta 2 -

Consilier asistent treapta 3 2 2

Expert asistent treapta 1 -

Expert asistent treapta 2 -

Expert asistent treapta 3 1 1

Inspector asistent treapta 1 -

Inspector asistent treapta 2 1 1

Inspector asistent treapta 3 -

Consilier juridic asistent treapta 1 -

Consilier juridic asistent treapta 2 1 1

Consilier juridic asistent treapta 3 -

Auditor asistent treapta 1 -



Consilier debutant -

Expert debutant -

Inspector debutant -

Consilier juridic debutant -

b) Clasa II - Total - studii superioare de scurtă durată - - -Referent de specialitate superior treapta 1 -

Referent de specialitate superior treapta 2 -

Referent de specialitate superior treapta 3 -

Referent de specialitate principal treapta 1 -



Referent de specialitate asistent treapta 1 -



Referent de specialitate debutant -

c) Clasa III - Total - studii medii 13 0 13

Referent superior treapta 1 8 8Referent superior treapta 2 -

17




Referent superior treapta 3 3 3

Referent principal treapta 1 -



Referent asistent treapta 1 2 2

Referent asistent treapta 2 -

Referent asistent treapta 3 -

Referent debutant -

II. PERSONAL CONTRACTUAL - TOTAL 11 0 11

dintre care :

B. Func ii de execuț ție de specialitate - total 2 0 2

Consilier, expert, inspector de specialitate gr. IA 2 2

Cconsilier, expert, inspector de specialitate gr. I -

Consilier, expert, inspector de specialitate gr. II -

Referent de specialitate,insp.de spec.,revizor contabil, gr.III -

Referent de specialitate,insp.de spec.,revizor contabil, gr.IV -

Referent, inspector,revizor contabil, debutant -

Tehn.- econ.,referent, interpret relatii, subinginer gr.IA -Tehn.- econ.,referent, interpret relatii, subinginer gr.I -

Tehn.- econ.,referent, interpret relatii, subinginer gr.II -

Tehn.- econ.,referent, interpret relatii, subinginer gr.III -

Tehn.- econ.,referent, interpret relatii, subinginer, debutant -

Consilier juridic gr.IA -

Consilier juridic gr.I -

Consilier juridic gr.II -

Consilier juridic gr.III -

Consilier juridic gr.IV -

Consilier juridic debutant -

Referent tr.IA -

Referent tr.I -

Referent tr.II -

Referent tr.III -

Referent tr.IV -

Referent debutant -

C. Func

ții comune - total 9 0 9

Administrator tr.I -

Secretar - dactilograf, dactilograf tr.I -

Secretar - dactilograf, dactilograf tr.II -

Casier, magaziner, tr.I 1 1

Casier, magaziner, tr.II -

Functionar, arhivar, tr.I -Functionar, arhivar, tr.II 1 1

Functionar, arhivar, tr.III -

Portar, paznic, îngrijitor, curier, tr.I 2 2

Portar, paznic, îngrijitor, curier, tr.II 1 1

Șofer 3 3

Muncitor calificat tr.I 1 1

Muncitor calificat tr.II -

Muncitor calificat tr.III -

Muncitor calificat tr.IV -

Muncitor calificat tr.V -

Muncitor calificat tr.VI -

Muncitor necalificat -TOTAL GENERAL 100 0 100

18




Fiecare dintre aceste posturi este subordonat unui compartiment respectiv birou sau

serviciu i î i desfă oară activitatea în func ie de atribu iile corespunzătoare. Posturileș ș ș ț ț

func iilor publice prezentate în tabelul de mai sus, sunt structurate în func ie de anumiteț ț

criterii3 cum ar fi:

după studiile necesare ocupării posturilor există 3 clase:

- clasa I = func ii publice ce cer studii superioare de lungă durată;ț

- clasa II = func ii publice ce cer studii superioare de scurtă durată;ț

- clasa III = func ii publice ce cer studii liceale.ț

după atribu iile titularului func iei publice apar 3 categorii:ț ț

- categ. I = func ii publice corespunzătoare înal ilor func ionari publici;ț ț ț

- categ. II = func ii corespunzătoare func ionarilor publici de conducere;ț ț

- categ. III = func ii corespunzătoare func ionarilor publici de execu ie.ț ț ț

în func ie de vechimea înregistrată în postul ocupat:ț

- func ionari publici debutan i = care au promovat concursul pentruț ț

ocuparea unui post de func ie publică debutantă;ț

- func ionari publici definitivi = cu o vechime pe post de minimum 12ț

luni sau care au finalizat perioada stagiul prevăzut de lege.

Func iile publice de execu ie din cadrul unită ii sunt structurate pe grade profesionale astfel:ț ț ț

→ superior (nivel maxim);

→ principal;

→ asistent;

→ debutant.

Conform Legii nr.188/1999, func ionarii publici au o serie de îndatoriri i drepturi, respectiv:ț ș

dreptul la opinie;

interzicerea discriminărilor de ordin politic, material, religios, etc.;

dreptul la asociere sindicală;

dreptul la concedii medicale, de odihnă;

dreptul de a primi o despăgubire de la institu ie în cazul unui prejudiciu material dinț

culpa institu iei;ț

dreptul la salariu, prime i alte drepturi salariale;ș

3 Legea nr.188/1999 privind Statutul func ionarilor publici cu modificările i completările ulterioare, art.9, art.11ț ș

19




dreptul la grevă (cei care se află în grevă nu beneficiază de salariu sau alte drepturi

salariale);

obliga ia de a purta uniforma primită gratuit, în timpul orarului de lucru;ț

durata normală de muncă este de 8 ore/zi i 40 ore/săptămână,ș

obliga ia de a respecta normele de conduită profesională;ț

func ionarilor publice le este interzis să facă parte dintr-un partid politic, săț

favorizeze un anume partid politic.

Ocuparea unui post de func ionar public are loc în trepte, în sistem piramidal, a a cum esteț ș

prezentat în figura nr.3 de mai jos:

IV

III

II

I

Recrutarea în vederea ocupării unui post de func ionar public se face prin concurs, în limitaț

func iilor publice vacante, iar examenul de promovare într-o func ie publică este organizat deț ț

către institu ie, cu avziul Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici.ț ț ț ț

1.6. Rela ii cu exteriorul ț

Casa de Asigurări de Sănătate Ia i între ine rela ii economico-financiare nu numai cuș ț ț

statul ci i cu alte institu ii publice, furnizorii, asigura ii i altele. Pentru a- i îndeplini cât maiș ț ț ș ș

bine atribu iile i a- i duce la bun sfâr it obiectivele propuse, CAS Ia i colaborează cu Casaț ș ș ș ș

Na ională de Asigurări de Sănătate, cu Agen ia Na ională a Func ionarilor Publici, Casaț ț ț ț

20

Promovare

Transfer

Redistribuire

Recrutare




Na ională de Pensii, cu trezoreria, cu furnizorii de servicii medicale, cu spitale, cu asigura ii,ț ț

cu Agen ia Jude eană de Ocupare a For ei de Muncă Iaşi, cu Ministerul Sănătăţii Publice.ț ț ț

În relaţia CAS Iaşi cu CNAS, apare un flux informaţional cu dublu sens, şi anume:

CNAS cere CAS-ului proiectul de buget, situa iile financiare finale, cererea de credite, iar ț

după o analiză a acestor documente, va transmite Casei Jude ene de Asigurări: bugetulț

aprobat, creditele aprobate i deschise, diverse alte instruc iuni privind aplicarea legisla iei dinș ț ț

domeniul sănătă ii în rela iile cu ceilal i parteneri.ț ț ț

Casa Na ională de Asigurări de Sănătate are rolul i misiunea de a administraț ș

FNUASS4, în colaborare cu casele de asigurări jude ene, institu ii subordonate CNAS. CNASț ț

propune acte normative cu avizul Ministerul Sănătă ii Publice pentru asigurarea func ionăriiț ț

sistemului de asigurări sociale de sănătate, elaborează i actualizează Registrul unic deș

eviden ă a asigura ilor, stabile te împreună cu Minsterul Sănătă ii Publice metologia deț ț ș ț

evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale i medicamente, participăș

alături de Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaci tilor din Româniaș (vezi anexa 2

– Distribu ia farmaciilor pe raza jude ului Ia i)ț ț ș , Ministerul Sănătă ii Publice, reprezentan iiț ț

spitalelor, sindicatelor, patronatelor, clinicilor universitare la stabilirea programelor de

sănătate publică.

Casa Jude eană de Asigurări de Sănătate Ia i are obliga ia de a transmite dateț ș ț

informative privind persoanele asigurate către Ministerul Sănătă ii Publice, iar la Casaț

Na ională de Pensii i la Agen ia Jude eană de Ocupare a For ei de Muncă, va depunde o serieț ș ț ț ț

de declara ii privitoare la sumele restante ale angaja ilor către BASS, respectiv sumeleț ț

restante la fondul de omaj.ș

Rela ii ce se stabilesc între CAS Ia i i asigura i se bazează pe obliga ia acestora dinț ș ș ț ț

urmă de a contribui la constituirea Fondului Na ional Unic de Asigurări de Sănătate.ț

Categoriile de asigura i se împart astfel:ț

1. persoane care beneficiază de asigurare, fără plata contribu iei = copiiț <18 ani,

studen i, uceniciț 5, tineri de până la 26 ani care provin din sistemul de protec ie aț

copilului, persoane cu handicap, femeile însărcinate care nu venituri sau acestea sunt

mai mici decât venitul brut pe ară;ț

2. persoane care beneficiază de asigurare, cu plata contribu iei din alte surse = persoaneț

care efectuează serviciul militar, peroanele aflate în concediu pentru incapacitate

4 Conform O.U.G. nr.150/2002 privind organizarea i func ionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cuș ț modificările i completările ulterioare, art.2.,alin.(3).ș5 Situa ie valabilă în cazul în care nu realizează venituri din muncăț

21




temporară de muncă sau pentru cre terea copilului, persoanele care beneficiază deș

indemniza ie de omaj, ajutor social, pensionarii militari;ț ș

3. persoane care beneficiază de asigurare, cu plata contribu iei = salaria i, persoanele careț ț

realizează venituri din activită i independente, din agricultură, din dividende, dobânzi,ț

alte persoane asigurate facultativ6.

Numărul de asigura i pe categorii este prezentat în figura nr. 4 de mai jos.ț

Figura nr.4. Structurarea categoriilor de asigura i la 31/12/2008ț

Sursa: Raport de activitate al CAS Ia i pe anul 2008ș

Asigura ii au dreptul la îngrijire medicală din prima zi de îmbolnăvire, au dreptul de aț beneficia de medicamente gratuite i compensate, de dispozitive medicale. De asemenea,ș

asigura ii au dreptul de a- i alege medicul de familie, i îl pot schimba, dar numai după 6 luniț ș ș

de la ultima înscriere. Un alt aspect foarte important cu privire la drepturile asigura ilor poateț

fi cel privitor la dreptul de a fi informa i în legătură cu sistemul asigurărilor sociale deț

sănătate. Pe lângă drepturile cuvenite, asigura ii trebuie să îndeplinească i o serie de obliga iiț ș ț

ce se referă la următoarele aspecte: obliga ia de a respecta toate indica iile medicului căruia iț ț

se adresează, trebuie să fie înscri i la un medic de familie, trebuie să contribuie la constituireaș FNUASS, în caz contrat li se poate anula calitatea de asigura i. Persoanele fizice sau juridiceț

care au calitatea de angajatori trebuie să re ină i să vireze contribu ia de asigurări de sănătateț ș ț

aferentă salaria ilor, de 5,2%, în vederea constituirii fondului.ț

Casa de Asigurări de Sănătate Ia i intră în rela ii contractuale i cu furnizorii deș ț ș

servicii medicale, dispozitive medicale i medicamente, dintre care pot fi enumera i următorii:ș ț

• cabinetele medicale, spitalele, centrele universitare, medicii de familie, personalul

sanitar;6 Valabil pentru cetă enii străini afla i temporar în ară sau cetă enii români cu domiciliul în străinătateț ț ț ț

22

Structura categoriilor de asigura i la data de 31/12/2008ț

183.067186.235

125.00049.739

15.570

20.044

20.392

copii salaria iț pension ari pentru limită de vârstă

al iiț elevi i studen i (între 18-26 ani)ș ț persoane cu handicap

pensiona ri de invaliditate




• farmaciile, laboratoarele, distribuitorii de medicamente i materiale sanitare,ș

producătorii de medicamente;

• alte peroane fizice/juridice aprobate de către Ministerul Sănătă ii Publice.ț

Raporturile ce se stabilesc între CAS Ia i i furnizorii de servicii medicale,ș ș medicamente i dispozitive medicale sunt raporturi juridice civileș 7, care vizează ac iuniț

multianuale i care se desfă oară pe bază de contract. Îm cazul în care, apare necesitateaș ș

modificării sau completării clauzelor, acestea vor fi negociate i stipulate în acte adi ionaleș ț

Contractului Cadru. Angajamentele asumate nu pot depă i credite bugetare aprobate.ș

Un contract dintre CAS Ia i i furnizorii de servicii medicale poate înceta înș ș

următoarele condi iiț 8:

a.dacă furnizorul de servicii medicale nu î i începe activitatea în termen de cel mult 30ș

zile calendaristice de la data semnării contractului de furnizare servicii medicale;

b. dacă din motive imputabile furnizorului, acesta î i întrerupe activitatea pe o perioadăș

mai mare de 30 zile calendaristice;

c.la expirarea perioadei de 30 zile calendaristice de la revocarea de către organele

autoriza iei sanitare de func ionare, respectiv la încetarea termenului de valabilitate aț ț

acestora;

d. în cazul revocării de către organele de drept a dovezii de evaluare a furnizorului;

e. nerespectarea termenelor de depunere a facturilor privind activită ile desfă urateț ș

conform contractului, în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate a

serviciilor realizate, pentru o perioadă de 2 luni consecutive;

f. refuzul furnizorilor de a pune la dispozi ia organelor de control ale CNAS i ale CASț ș

Ia i actele de eviden ă financiar-contabilă privitoare la serviciile furnizate conformș ț

contractelor încheiate.

Contractele încheiate între păr i, respectiv CAS Ia i i furnizorii de servicii medicale,ț ș ș

cuprind i specifica ii cu privire la drepturile i obliga iile păr ilor, precum i clauzeș ț ș ț ț ș

referitoare la condi iile i modalită ile de plată a serviciilor furnizate. CAS Ia i are obliga iaț ș ț ș ț

de a controla modul în care furnizorii de servicii medicale respectă clauzele contractuale.

Există a adar mai multe modalită i de decontare a serviiciilor medicale furnizate de cătreș ț

furnizorii de servicii, respectiv:

7 În conformitate cu Contractul Cadru – H.G. nr.1714 din 17/12/2008, pentru anul 2009 întemeiat în baza Legiinr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătă ii cu modificările i completările ulterioareț ș8 Idem, capitolul II, sec . a 4 a, art. 18ț

23




în cazul asisten ei medicale primare i ambulatorie de specialitate plata se faceț ș

prin:

- tarif pe persoană asigurată – „per capita”

- tarif pe serviciu medical pentru asigura iț

în cazul serviciilor medicale spitalice ti plata se realizează astfel:ș

- tarif pe caz rezolvat

- tarif pe zi de spitalizare

- tarif pe caz rezolvat/tarif pe serviciu medical pentru

serviciile medicale de tip spitalicesc aordate în regim de

spitalizare de zi

în cazul furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu plata se realizează prin

tariful pe serviciul medical, care este stabilit prin norme i care este exprimatș

în puncte sau RON.

în cazul decontării dispozitivelor medicale, CAS Ia i suportă o sumă maximăș

pentru fiecare dispozitiv medical din Fond, sumă numită pre de referin ă sauț ț

pre de închiriere. CAS Ia i poate deconta integral pre ul de vânzare cuț ș ț

amanuntul al dispozitivului medical, numai dacă acesta este mai mc decât

pre ul de referin ă.ț ț

În anul 2008, în rela ii contractuale cu CAS Ia i se aflau un număr total de 1.725 deț ș

furnizori de servicii medicale, medicamente i dispozitive medicale, prezenta i pe categorii înș ț

tabelul nr. 5 de mai jos.

Tabel nr.5. Situa ia furnizorilor afla i în rela ii contractuale cu CAS Ia i în 2008ț ț ț ș

Tipul asisten ei medicaleț Număr de furnizori

Produse farmaceutice, materiale sanitare i dispozitive medicaleș 267Medicamente cu i fără contribu ie persoanlăș ț 205

Medicamente pentru boli cronice utilizate în programele naț. cu scop

curativ

4

Materiale sanitare utilizate în programele na ionale cu scop curativț 5Servicii medicale de hemodializă 1

Dispozitive i echipamente medicaleș 52Servicii medicale în ambulator 955

Asisten ă medicală primarăț 411Asisten ă medicală pentru specialită i cliniceț ț 168

Asisten ă medicală stomatologicăț 296Asisten ă medicală pentru specialită i paracliniceț ț 54

Asisten ă medicală în centre medicalemultifunc ionale (de recuperare)ț ț 25

24




Servicii de urgen ă prespitalice ti i transport sanitarț ș ș 1Servicii medicale în unită i sanitare cu paturiț 19

Spitale generale 18Unită i de recuperare-reabilitare a sănătă iiț ț 1

Îngrijiri medicale la domiciliu 18

Programe na ionale de evaluare a sănătă ii popula ieiț ț ț 465TOTAL 1.725

Sursa: Raport de activitate pe anul 2008 al CAS Ia iș

În 2008, contractarea serviciilor medicale a dispozitivelor i a medicamentelor s-aș

realizat în baza H.G. nr.324/2008 de aprobare a Contractului Cadru privind condi iileț

acordării asisten ei medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2008 i aț ș

Ordinului Ministerului Sănătă ii Publice i al CNAS nr. 522/236/2008 pentru aprobareaț ș

normelor metodologice de aplicare a Contractului Cadru în anul 2008.

În efectuarea acestor opera iuni de plă i către furnizorii de servicii medicale, intervinț ț

institu iile financiar-bancare. În cadrul unită ii, atribu ia verificării autenticită ii i realită iiț ț ț ț ș ț

ordinelor de plată înaintate la plată, a semnăturilor, revine Serviciului BFCDE. Totalitatea

plă ilor către furnizorii de servicii medicale se realizează de către CAS Ia i prin intermediulț ș

Trezoreriei statului, respectiv prin unită ile operative ale Trezoreriei Finan elor Publice.ț ț

Prin unită ile operative, plă ile sunt efectuate prin ordine de plată, iar acestea la rândul lor ț ț

înaintează un extras de cont pentru a justifica decontarea realizată. CAS Ia i între ine pu ineș ț ț

rela ii cu băncile comerciale.ț

1.7. Structura i evolu ia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la CAS Ia i înș ț ș

perioada 2005 – 2007

În cadrul unită ii se realizează atât venituri bugetare cât i cheltuieli. În veniturileț ș

bugetare sunt incluse: venituri curente i anume contribu ii ale angajatorilor i ale asigura ilor;ș ț ș ț

venituri nefiscale cum ar fi venituri din proprietate, din dobânzi, din vânzări de bunuri iș

servicii, alte venituri; transferuri voluntare i subven ii de la alte nivele ale administra ieiș ț ț

publice i de la bugetul de stat. În cadrul cheltuielilor bugetare sunt incluse următoareleș

categorii: cheltuieli de personal, cheltuieli cu bunuri i servicii, asisten ă socială i cheltuieliș ț ș

de capital. Evolu ia cateogiilor de cheltuieli (plă i efectuate) de-a lungul perioadei 2005 – ț ț

2007, este schi ată în tabelul de mai jos.ț

Tabel nr.6. Evolu ia cheltuielilor (plă i efectuate) CAS Ia i în perioada 2005-2007 ț ț ș

25




Titlu Denumire indicator

Anul 2005

(RON)

Anul 2006

(RON)

Anul 2007

(RON)

10 Cheltuieli de personal1.940.160 2.717.648 3.412.342

20 Cheltuieli cu bunuri iș

servicii

827.167 772.407 990.578

57.00 Asisten ă socialăț

- 10.169.43

010.252.560

70 Cheltuieli de capital270.398 175.943 144.999

- Total 3.037.725 13.835.428

14.800.479

Specific domeniului de activitate al CAS Ia i, se poate observa că nivelul cel maiș

ridicat al cheltuielilor înregistrează cele cu bunuri i servicii. De-a lungul perioadei 2005-2007ș

nivelul tuturor cheltuielilor au înregsitrat o evolu ie ascendentă, ce se datorează mai multor ț

motive cum ar fi:

cre tereaș

cheltuielilor de personal de la un an la altul se datorează în special

cre terii numărului de posturi aprobat de CNAS i anume 94 posturi înș ș

2005, 99 în 2006 i 100 posturi aprobate în 2007, un alt motiv înș

constituie acordarea de premii anuale, cre terea cheltuielilor de deplasareș

dar i datorită majorărilor salariale din lunile ianuarie, aprilie iș ș

octombrie conform O.G. nr.6/2007 privind drepturile salariale în anul

2007 pentru func ionarii publici i O.G. nr.10/2007 privind cre terileț ș ș

salariale în sectorul bugetar pentru personalul contractual;

cheltuielile cu

bunuri i servicii se structurează în cheltuieli de administrare i cheltuieliș ș

cu servicii medicale i medicamente, dintre care cea mai mare valoare iș ș

pondere o înregistrează cele din urmă;

cheltuielile de

capital au înregistrat o scădere, deoarece nu au fost aprobate solicitările

unită ii privind efectuarea de investi ii majore în obiecte de mare valoareț ț

(de peste 18.000 RON) cum ar fi: generator electric, calculatoare,autoturisme.

26




În anul 20059, în ceea ce prive te execu ia bugetară, a fost de 100% pe totalulș ț

Cheltuielilor de Servicii medicale i medicamente i 99,86% pe totalul Cheltuielilor deș ș

administrare. Din totalul cheltuielilor de administrare, o valoare de 1.941,73 mii RON a

reprezentat-o cheltuielile de personal – 99,87% i 797,90 mii RON cheltuieli materiale iș ș

servicii – 99,79%. De asemenea, de-a lungul anului 2005, unitatea nu a acordat avansuri

furnizorilor de servicii medicale, ci numai personalului propriu pentru acoperirea cheltuielilor

de deplasare i de achizi ie de materiale. Plă ile către furnizorii de servicii medicale au fostș ț ț

efectuate din dispozi ia ordonatorului de credite, pentru acele documente ce prezentau viza deț

control financiar preventiv, respectiv certificate pentru realitate, regularitate i legalitate. Înș

anul 2005 nu s-au înregistrat refuzuri de viză de control financiar preventiv.

În anul 2006, execu ia bugetară, a fost de 99,98% pe totalul Cheltuielilor de Serviciiț

medicale i medicamente i de 98,87% în cazul Cheltuielilor de administrare. Pentru aș ș

observa evolu ia cheltuielilor efectuate de CAS Ia i în decursul anilor 2005-2007 esteț ș

prezentat mai jos un grafic cu evolu ia cheltuielilor de personal efective.ț

Grafic nr.1. Evolu ia cheltuielilor de personal (plă i efective) în perioada 2005 - 2007 ț ț

Din graficul de mai sus se poate observa o evolu ie ascendentă a cheltuielilor de personal aleț

unită ii în perioada 2005-2007, evolu ie ce se datorează cumulativ mai multor motive:ț ț

cre terea numărului de posturi aprobate (100 în 2007), aplicarea unor majorări salariale înș

2007, acordarea de premii anuale i efectuarea de cheltuieli cu deplasările func ionarilor ș ț

publici.

Grafic nr.2. Evolu ia cheltuielilor cu bunuri i serviciiț ș (de administrare) în perioada 2005-

2007

9 http://www.hih.ro/W_CAS_IS/Despre-CAS/rap_act/rap_2005/rap_an_05.pdf - Raport de activitate al CAS Ia iș pe anul 2005

27

Cheltuieli de person

1.940.160,0

2.717.648,0

3.412.342,0

1.500.000,00

1.800.000,00

2.100.000,00

2.400.000,00

2.700.000,00

3.000.000,00

3.300.000,00

3.600.000,00

2005 2006 2007

Perioada

R O N

500.000,00

650.000,00

800.000,00

950.000,00

1.100.000,00

RON

2005 2006 2007

Perioada

Cheltuieli cu bunuri i servicii (de adminis trare)ș

http://www.hih.ro/W_CAS_IS/Despre-CAS/rap_act/rap_2005/rap_an_05.pdf






Conform graficului de mai sus, cheltuielile cu bunuri i servicii înregistrate efectiv de unitate,ș

au cea mai mare pondere i valoare din totalul cheltuielilor efectuate, cheltuieli ce au cunoscutș

o evolu ie crescătoare de-a lungul anilor, explicată prin cre terea serviciilor medicale prestateț ș

ia medicamentelor necesare, în concordan ă i cu cre terea numărului de angaja i. Înș ț ș ș ț

următorul grafic este prezentată evolu ia cheltuielilor ț 10 unită ii în decursul anilor 2005 – 2007.ț

Grafic nr.3. Evolu ia cheltuielilor ț (plă ilor efectuate) unită ii în perioada 2005 – 2007 ț ț

Din graficul de mai sus, se poate observa, ponderea ridicată pe care o înregistrează cheltuielile

de personal ale unită ii, comparativ cu cele de administrare sau cele de capital. i cheltuielileț Ș de administrare prezintă o evolu ie crescătoare, iar o cre tere mai nesemnificativă apare laț ș

cele de capital, ca urmare a lipsei aprobării sumelor în vederea realizării de către CAS Ia i aș

unor investi ii majore în diverse bunuri de mare valoare (autoturisme, calculatoare). i înț Ș

următorii ani, unitatea a prevăzut o cre tere a tuturor celor 3 categorii de cheltuieli la care seș

adaugă i cele privitoare la cheltuielile cu asigurările i asisten a socială. În ceea ce prive teș ș ț ș

cheltuielile de personal, unitatea previzionează o cre tere de aproximativ 1.000.000 RON,ș

10 Cu excep ia cheltuielilor cu asisten ă socială, care abia începând cu anul 2006, în conformitate cu O.G.ț ț nr.158/2005, casele de asigurări de sănătate au preluat de la casele teritoriale de pensii, plata concediilor i aș indemniza iilor de asigurări sociale de sănătate.ț

28

Evoluia cheltuielilor CAS Ia i în perioada 2005-2007ț ș

0,00

500.000,00

1.000.000,00

1.500.000,00

2.000.000,00

2.500.000,00

3.000.000,00

3.500.000,00

4.000.000,00

2005 2006 2007

Perioada

RON

Cheltuieli de personal Cheltuieli cu bunuri i servicii (de administrare)ș Cheltuieli de capital




cheltuielile cu bunuri i servicii reprezentând cheltuielile de administrare a fondului suntș

previzionate a cre te u or , în schimb în cazul cheltuielilor de capital CAS Ia i prevede oș ș ș

scădere semnificativă în următorii 3 ani, i anume de la 710.000 RON în 2010 la circa 60.000ș

RON în 2012.

Cap.2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

În vederea angajării de cheltuieli bugetare, apare mai întâi necesară o fundamentare

reală, concretă a respectivelor cheltuieli pe baza unor documente specifice cum ar fi: bugetul

29




de venituri i cheltuieli, planul de finan are a investi iilor, calculul indicatorilor reprezentativiș ț ț

de fundamentare potrivit cu subdiviziunea clasifica iei bugetare în care se încadrează.ț

Fundamentarea cheltuielilor bugetare este structurată pe 4 niveluri, potrivit cu

responsabilită ile i competen ele pe care le implică, respectiv:ț ș ț

1. la bază se regăsesc institu iile publice ce au calitatea de ordonatori ter iari de crediteț ț

bugetare care întorcmesc bugete proprii de venituri i cheltuieli;ș

2. la următorul nivel, apar unită ile administrativ-teritoriale, institu iile publice ce auț ț

calitatea de ordonatori secundari de credite bugetare ce compară calculele înscrise în

bugetele transmise de institu iile subordonate cu limitele aprobate i le consemnează înț ș

proiecte provizorii de bugete de venituri i cheltuieli;ș

3. la nivelul III, apar ministerele i institu iile publice ca i ordonatori principali deș ț ș

credite bugetare (CNAS) care înscriu datele primite în bugetele centralizatoare de

venituri i cheltuieli;ș

4. iar la ultimul nivel, se regăse te Ministerul Finan elor Publice care are misiunea de aș ț

realiza i aviza lucrările pregătitoare privind proiectele de bugete publice.ș

În fundamentarea cheltuielilor bugetare sunt utilizate o serie de repere i anume:ș

identificarea indicatorilor specifici fiecărui domeniu de activitate, luarea în considerare a

anului de bază, compararea rezultatelor cu cele din norme i normative specifice,ș

fundamentarea pe o bază juridică cu caracter general i mai ales specific.ș

Cadrul juridic avut la baza fundamentării cheltuielilor bugetare ale CAS Ia i esteș

reprezentat de următoarele:

• Legea nr. 500/2002 privind finan ele publice – stabilirea principiilor, procedurilor ț

privind formarea, administrarea, angajarea i utilizarea fondurilor publice precum iș ș

responsabilită ile institu iilor publice în derularea procesului bugetar;ț ț

• Legea nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, conform căreia Ministerul

Sănătă ii Publice aprobă i implementează programe na ionale de sănătate publicăț ș ț

împreună cu toate institu iile ce activează în domeniul sănătă ii, i anume: Casaț ț ș

Na ională de Asigurări de Sănătate, Colegiul Medicilor din România, reprezentan iiț ț

spitalelelor generale, centrele universitare, sindicatele, patronatele, lege care a fost

abrogată de O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea i func ionarea sistemului deș ț

asigurări sociale de sănătate.

• Legea nr. 273/2006 privind finan ele publice locale ce prevede informa ii privindț ț

responsabilită i în procesul bugetar, deschiderea de credite bugetare.ț

30




• Din 2006, a fost aprobată Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanitar.

• Ordinul nr. 1781/558 din 27 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice

de aplicare a Contractului cadru privind condi iile asigurării asisten ei medicale înț ț

cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2007.• Ordinul nr. 1211/325 din 4 octombrie 2006 emis de Ministerul Sănătă ii Publice pentruț

aprobarea regulamentelor de organizare i func ionare a comisiei na ionale, comisiilor ș ț ț

de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de

medicamente i materiale sanitare precum i a nomelor metodologice de evaluare aș ș

furnizorilor.

• Ordinul nr. 1954/2005 privind clasifica ia indicatorilor privind finan ele publice cuț ț

modificările i completările ulterioare prin Ordinul nr. 121.886/14.08.2006.șÎn fundamentarea cheltuielilor bugetare apar importante cinci repere de ac iune i anume:ț ș

identificarea i individualizarea indicatorilor specifici fiecărei ac iuni,ș ț

execu ia materială,ț

situa ia anului de bază,ț

nome i normative de cheltuieli luate în considerare în vederea dimensionăriiș

cheltuielilor,

cadrul juridic de ac iune cu caracter general i specific.ț ș

A adar, activitatea de fundamentare a cheltuielilor se realizează pe baza unor documenteș

specifice: bugetul de venituri i cheltuieli, planul de finan are a investi iilor, indicatoriș ț ț

specifici reprezentativi, identificarea de cheltuieli pe păr i, capitole. Determinarea cheltuielilor ț

se face prin intermediul acestor indicatori specifici i cu ajutorul calculelor de fundamentareș

care sunt reglementate prin diverse acte normative i legi particulare. La baza fundamentăriiș

cheltuielilor bugetare stă clasifica ia bugetară care reprezintă o grupare judicioasă iț ș

sistematică a veniturilor i mai ales a cheltuielilor bugetare prin intermediul balan elor ș ț financiare operative. Utilizarea clasifica iei bugetare vizează toate etapele procesului bugetar,ț

contribuind la elaborarea i execu ia bugetelor publiceș ț 11.

2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare

11 tefura, G. – Ș Proces bugetar public, Ed. Universită ii Al.I.Cuza, Ia i, 2008, pg. 39ț ș

31




Cheltuielile bugetare cuprind acele sume aprobate atât din bugetul de stat, din

bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, din fonduri speciale, bugetul propiu al

institu iilor publice autonome i care sunt clasificate economic, respectiv detaliate dupăț ș

criteriul financiar 12, servind ordonatorilor de credite să urmărească fluxurile de numerar ce au

loc în cadrul unită ilor conduse i subordonate. Fundamentarea, dimensionarea i desigur ț ș ș

repartizarea cheltuielilor bugetare, pe ordonatori de credite, destina ii, ac iuni, programe,ț ț

proiecte, obiective se află în strânsă concordan ă cu atribu iile i responsabilită ileț ț ș ț

autorită ilor, institu iilor în cauză.ț ț

Rolul clasifica iei bugetare este conturat în sensul gestionării mai eficiente aț

constituirii, reaprtizării i utilizării banilor publici, analizării evolu iei veniturilor iș ț ș

cheltuielilor pe fiecare buget, pe fiecare categorie de contribuabil, pe fiecare categorie de

ordonatori de credite bugetare. La venituri, apar ca subdiviziuni capitole, subcapitole iar la

cheltuieli apar păr i i capitole. Clasifica ia bugetară trebuie să îndeplinească mai multeț ș ț

cerin e, de pildă: să fie simplă, concisă i clară pentru a fi în eleasă de toate persoanele,ț ș ț

gruparea veniturilor să se facă după provenien ă iar a cheltuielilor după destina ie. Clasifica iaț ț ț

este elaborată de către Ministerul Finan elor Publice i are drept subdiviziuni: păr i, capitole,ț ș ț

subcapitole, paragrafe, articole i alineate.ș

Fondurile Casei Na ionale de Asigurări de Sănătate i ale caselor de sănătate jude eneț ș ț

provin din următoarele surse: contribu ii ale persoanelor fizice i juridice, transferuri de sumeț ș

de la bugetul de stat i de la bugetele locale, alte venituri.ș

Principalele categorii de cheltuieli care sunt realizate în cadrul Case Jude ene deț

Asigurări de Sănătate Ia i sunt clasificate după cum urmează:ș

I. Cheltuieli de personal Cheltuieli

II. Cheltuieli cu bunuri i servicii dintre care: de administrareș

Servicii medicale

i medicamenteș

III. Asisten ă socialăț

IV. Cheltuieli de capital

Dintre toate categoriile de cheltuieli ale unită ii ponderea cea mai ridicată i de maiț ș

mare valoare o înregistrează cheltuielile cu bunuri i servicii, mai exact cele cu Serviciiș

medicale i medicamente.ș

Însă, pentru a putea evalua importan a fiecărei cheltuieli efectuate în cadrul acestor ț

Servicii medicale i medicamente este necesară o detaliere concisă, după cum urmează:ș

12 tefura, G.,Ș op.cit ., pg.42

32




1. Cod: 66.05.03 – Produse farmaceutice, materiale sanitare specifice i dispozitive medicaleș

din care fac parte:

a. Medicamente cu i fără contribu ie personalăș ț

b. Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programe na ionale cuț

scop curativ

c. Materiale sanitare specifice utilizate în programe na ionale cu scop curativț

d. Servicii medicale de hemodializă i dializă peritonealăș

e. Dispozitive i echipamente medicaleș

2. Cod: 66.05.04 – Servicii medicale în ambulator dintre care:

a. Asisten ă medicală primară (altfel spus medici de familie – ț vezi anexa nr.3 cu

distribu ia medicilor de familie pe localită i pe raza jude ului Ia iț ț ț ș )

b. Asisten ă medicală pentru specialită i clinice (de pildă cabinetele medicale)ț ț

c. Asisten ă medicală pentru specialită i paraclinice (laboratoare de analize medicale)ț ț

d. Asisten ă medicală stomatologicăț

e. Asisten ă medicală în centre medicale multifunc ionale – de recuperareț ț

3. Cod: 66.05.05 – Servicii de urgen ă prespitalice ti i transport sanitar ț ș ș (ambulan ele)ț

4. Cod: 66.05.06 – Servicii medicale în unită i sanitare cu paturiț i anume:ș

a. Spitale generale

b. Unită i de recuperare – reabilitare a sănătă ii (Sanatoriul Deleni)ț ț

5. Cod: 66.05.07 – Îngrijiri medicale la domiciliu

6. Cod: 66.05.11 – Presta ii medicale acordate într-un stat membru al Uniunii Europeneț

Estimarea veniturilor i a cheltuielilor în cadrul fiecărei componente de mai sus s-a realizat înș

baza mai multor indicatori:

structurarea popula iei pe grupe de vârstă (0-1 an, 1-4 ani, 5-59 ani, 60 ani i peste);ț ș

numărul de puncte estimat a se realiza „per capita” în func ie de structura pe vârsteț 13;

numărul copiilor afla i în centre de plasament;ț

numărul de puncte aferent plă ii pentru serviciul medical;ț

valoarea sumelor cuvenite a medicilor de familie nou – veni i într-o localitate.ț

Cheltuielile estimate a fi efectuate de către un cabinet medical cuprind: cheltuielile de

personal i cheltuielile materiale, respectiv cele cu medicamente, materiale sanitare, utilităti.ș

În cazul Serviciilor de urgen ă prespitalice ti i transport sanitar, estimarea s-a bazat peț ș ș

următorii indicatori:

13 În anul 2008, în trimestrul IV, un punct „per capita” însuma 4,66 RON iar un punct aferent plă ii unui serviciuț medical însuma 2,34 RON.

33




număr de kilometri efectua i/zi;ț

număr de solicitări/zi;

tarif pe solicitare în func ie de mijloacele de transport utilizate.ț

În cazul Asisten ei medicale stomatologice, estimarea s-a realizat pe baza:ț

numărul de medici denti ti afla i în contact cu CAS Ia i;ș ț ș

gradele medicale ale medicilor prestatori;

programul de activitate (normă întreagă/par ială);ț

nivelul creditelor bugetare cu destina ia asisten ă medicală dentară.ț ț

Cheltuielile de personal ale unită ii CAS Ia i, se determină luând în calcul reducerea laț ș

strictul necesar a personalului de specialitate, administrativ, contractual. Fundamentarea

cheltuielilor de personal se bazează pe legisla ia specifică privind drepturile salariale aleț func ionarilor publici cât i ale personalului contractual din cadrul unită ii. Determinareaț ș ț

cheltuielilor de personal înregistrate are la bază organigrama unită ii, care permite elaborareaț

statului de func ii din cadrul institu iei.ț ț

În fundamentarea cheltuielilor de personal pentru anul 2008, unitatea a solicitat o

suplimentare de posturi în următoarele domenii:

Servciul Sisteme Informatice

Biroul Evidenţă AsiguraţiCompartimentul Contractare, decontare farmacii, verificare, raportări

Serviciul contractare, statistică asistenţă spitalicească şi urgenţă,

prespitalicească, ambulatorii de specialitate, verificare, raportări

Biroul logistică

Serviciul Control

Serviciul contractare, statistică asistenţă primară, stomatologie şi

dispozitive medicale, îngrijiri la domiciliu, verificare, raportări.

Titlul cheltuielilor de personal cuprinde o serie de indicatori- articole bugetare care, însumate

duc la estimarea, respectiv stabilirea dimensiunilor cheltuielilor de personal.

Indicatorii care se regăsesc în cadrul acestei categorii de cheltuieli se împart în 2

categorii cu următoarea clasifica ie:ț

66.05.10 - Cheltuieli de personal10.01 – Cheltuieli de salarii în bani

34




10.01.01 - Salarii de bază

10.01.02 - Salarii de merit

10.01.03 - Indemniza ii de conducereț

10.01.04 - Spor de vechime

10.01.06 - Alte sporuri

10.01.07 - Ore suplimentare (din anul 2009 nu se mai acordă)

10.01.08 - Fond de premii

10.01.09 - Primă de vacan ăț

10.01.12 - Indemniza ii plătite unor persoane din afara unită iiț ț

10.01.13 - Indemniza ii de delegareț

10.01.30 - Alte drepturi salariale.

10.03 – Contribu iiț

10.03.01 – Contribu ii de asigurări sociale de stat (20,8%)ț

10.03.02 – Contribu ii de asigurări de omaj (0,5%)ț ș

10.03.03 – Contribu ii de asigurări sociale de sănătate (5,2%)ț

10.03.04 – Contribu ii de asigurare pentru accidente de muncă i boli profesionaleț ș

(0,168%14)

10.03.06 – Contribu ii pentru concedii i indemniza ii (0,85%)ț ș ț

10.03.07 – Contribu ii la Fondul de garantare a crean elor salariale (0,25%)ț ț

Func ionarii publici i personalul contractual din cadrul unită ii CAS Ia i au obliga iaț ș ț ș ț

de a vărsa contribu iile obligatorii impuse de lege către bugetul de stat, bugetul asigurărilor ț

sociale de stat. Cotele de contribu iiț 15 sunt următoarele:

contribu ii de asigurări de omaj (0,5%)ț ș

contribu ii de asigurări sociale de stat (10,5%ț 16)

contribu ii de asigurări sociale de sănătate (5,5%)ț

impozitul pe venit (16%)

Partea a doua a structurii prezentate, respectiv contribu iile unită ii la bugetul de stat suntț ț

stabilite i efectuate în baza legii bugetului de stat în vigoare.ș

Func ionarii publici au dreptulț 17 la un salariu compus din următorii indicatori:

14 Cote aplicate veniturilor aferente lunii februarie 2009 potrivit Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentruaccidente de muncă i boli profesionaleș15 Conform Proiectului bugetului de stat16 În cota de contribu ii este inclusă i cota de 2% a fondurilor de pensii administrate privat conform Legiiț ș

nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările i completările ulterioareș17 Legea nr.188/1999 privind statutul func ionarilor publici cu modificările i completările ulterioare, cap.V,ț ș sec .1., art.31., alin.(1) – (2).ț

35




salariu de bază

sporuri

premii

stimulenteDeterminarea i acordareaș salariilor de bază are drept cadru juridic următoarele:

⇒ O.G. nr.9/2008 – anexa 3 privind salarizarea func ionarilor publiciț

⇒ O.G. nr.10/2008 – anexa VI2a privind salarizarea personalului contractual

Salariul de bază se stabile te i calculează în func ie de categorie, clasă (respectivș ș ț

studiile necesare exercitării atribu iilor), iar pentru fiecare grad profesional există 3 trepte deț

salarizare. Postul de func ionar public debutant – post de execu ie are doar o singură treaptăț ț

de salarizare. Func ionarii publici care au un post de conducere î i păstrează salariul de bazăț ș aferent postului anterior ocupat la care se va adăuga indemniza ia de conducere. În cadrulț

fiecărei func ii, salariile de bază se diferen iază pe 3 categorii, respectiv pe 3 clase, în vedereaț ț

asigurării unei corecte delimitări a salariilor în raport cu pregătirea profesională, experien aț

angaja ilor, vechimea la locul de muncă.ț

Tabel nr. 7. Stat de func ii valabil pentru anul 2008ț

EXPLICA IIȚ

Număr maxim

deposturi în anul

2008

Salariu debază mediu

în lunadecembrie

2008- lei -

Fond aferentsalariilor debază pe anul

2008- mii lei -

0 1 2 3=1*2*12 luni

I. FUNCTIONARI PUBLICI - TOTAL 89 1.715

din care:

A. Func

ționari publici de conducere - Total 10 230

din care:

Director executiv 2 1.920 46

Medic șef 1 1.920 23

Șef serviciu 7 1.920 161

Șef birou 0 1.920 0

B. Func ionari publici de execuț ție - Total 79 1.485

din care:

a) Clasa I - Total - studii superioare 66 1.339

Consilier superior treapta 1 37 1.920 852



Consilier juridic superior treapta 1 2 1.920 46

Auditor superior treapta 1 2 1.920 46Consilier principal treapta 2 2 1.256 30

36




Consilier principal treapta 3 4 1.163 56

Expert principal treapta 3 1 1.163 14

Inspector principal treapta 1 1 1.397 17



Consilier asistent treapta 3 2 908 22

Expert asistent treapta 3 1 908 11

Inspector asistent treapta 2 1 978 12

Consilier juridic asistent treapta 2 1 978 12

c) Clasa III - Total - studii medii 13 146

Referent superior treapta 1 8 1.054 101

Referent superior treapta 3 3 798 29

Referent asistent treapta 1 2 651 16

II. PERSONAL CONTRACTUAL - TOTAL 11 130

din care :

B. Func ii de execu ie de specialitate - total

ț ț 2 42

Consilier, expert, inspector de specialitate gr. I A 2 1.739 42

C. Funcții comune - total 9 88Casier, magaziner, tr.I 1 829 10

Funcționar, arhivar, tr.II 1 744 9

Portar, paznic, îngrijitor, curier, tr.I 2 675 16

Portar, paznic, îngrijitor, curier, tr.II 1 657 8

Șofer 3 933 34

Muncitor calificat tr.I 1 894 11

TOTAL GENERAL 100 1.845Sursa: Proiect propunere buget 2009 al CAS Ia iș

În ceea ce prive te câ tigurile salariale, în anul 2008 au fost efectuate pă i aferenteș ș ț

salariilor de bază în valoare de 1.620 mii RON.

Mărimea salariilor de bază se calculează la nivelul unită ii după următoarea formulă:ț

Sb=∑Npi * Smb0 * Nr.luni *(1+i) unde:

Sb – salariu de bază

Npi – număr posturi din anul de plan din categoria i

Smb0 – salariu mediu de bază din anul de bază

Nr. luni – numărul de luni pentru care se calculează salariul (poate fi 12/13)

(1+i ) – indicele prognozat de cre tere a salariilor ș

Salariile de merit sunt reglementate în baza O.G. nr.6/2007 modificată prin O.G.

nr.9/2008, art.18., privind acordarea de salarii de merit angaja ilor unită ii.ț ț

Salariile de merit pot fi aprobate i acordate de către unitate numai pentru 20% dintreș

angaja i care au înregistrat rezultate deosebite în desfă urarea activită ii, având o valoare deț ș ț

15% din salariul de bază. Pot beneficia de salarii de merit acei func ionari publici care nu auț

fost sanc iona i dar i cei a căror sanc iune a fost radiată de drept. Pentru func ionarii nou-ț ț ș ț ț

angaja i se poate acorda un salariu de merit numai după cel pu in 6 luni de la angajare, iar ț ț

func ionarii publici debutan i nu pot beneficia de salariu de merit.ț ț

37




În anul 2008, de salarii de merit au beneficiat un număr mediu de 16 angaja i, valoareaț

plă ilor aferente însumând 53.000 RON.ț

Stabilirea mărimii salariilor de merit acordate la nivel de unitate se utilizează următoarea

formulă:

Sm=%∑Np * %Smb0 *Nr.luni * (1+i) unde:

Sm – salariu de merit

%∑Npi – procentul din numărul de posturi care beneficiază de salariu de merit

%Smb0 – procentul de 15% ce se aplică la salariul de bază

Nr.luni – numărul de luni pentru care se acordă salariul de merit

(1+i ) – indicele prognozat de cre tere a salariilor ș

Fundamentarea indemniza iilor de conducereț are la bază O.G. nr.6/2007 cu

modificările ulterioare prin O.G. nr.9/2008, art.5.

Indemniza iile de conducereț 18 se acordă numai func iilor de conducere din cadrulț

unită ii i poate înregistra valori ce variază între 55% (în cazul Directorului General) i 25%ț ș ș

(în cazul efului de birou) din salariul de bază.ș

În tabelul nr.7 de mai jos sunt prezentate procentele indemniza iei de conducere pentruț

func iile de conducere din cadrul unită ii CAS Ia i.ț ț ș

Tabel nr.7. Indemniza ia de conducere în procente din salariu de bază ț

Sursa: O.G.

nr.9/2008 – anexa 3 privind drepturile salariale ale func ionarilor publiciț

Determinarea mărimii indemniza iilor de conducere acordate la nivel de unitate se aplicăț

următoarea formulă:

Ic=∑Npi * imc0 * Nr.luni *(1+i) unde:

Ic – indemniza ia de conducereț

∑Npi - numărul de posturi de conducere care beneficiază de indemniza ii de conducereț

imc0 – indemniza ia medie de conducere ca % din salariu de bazăț

Nr.luni – numărul de luni în care se acordă indemniza ia de conducereț

(1+i) – indicele prognozat de cre tere a salariilor ș

18 O.U.G. nr. 9 din 2008 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale ale func ionarilor publiciț

Nr.crt. Func ia publicăț Indemniza ia de conducereț

în procente din Sb1 Director general 55%2 Inspector ef ș 50%3 Director executiv 50%4 Inspector ef ș

adjunct50%

5 ef serviciuȘ 30%

38




În anul 2008, în cadrul CAS Ia i, au existat 11 beneficiari de indemniza ii deș ț

conducere, plată care a însumat o valoare totală de 77.000 RON.

Sporurile de vechime sunt reglementate în baza O.G. nr.9/2008, art.11 privind

drepturile salariale ale func ionarilor publici, respectiv în baza O.G. nr.10/2008, art.22,ț

privind drepturile salariale ale personalului contractual al CAS Ia i.ș

Sporurile de vechime19 se acordă pe tran e de vechime i pot atinge valori de până laș ș

25% din valoarea salariului de bază. Tran ele sunt structurate astfel:ș

⇒ între 3 – 5 ani = 5%*Sb

⇒ între 5 – 10 ani = 10%*Sb

⇒ între 10 – 15 ani = 15%*Sb

⇒

între 15 – 20 ani = 20%*Sb⇒ peste 20 ani = 25%*Sb

În anul 2008, au beneficiat de sporuri de vechime un număr de 96 de angaja i ai CASț

Ia i, sporuri care totalizau o valoare de 311.000 RON.ș

La nivelul unită ii, cheltuielile privind acordarea de sporuri de vechime se calculeazăț

pe baza următoarei formule:

Sv=∑Npî * %Smb * Nr. luni * (1+i) unde:

Sv – spor de vechime∑Npî – număr posturi încadrate în cele 5 categorii

%Smb – procentul aplicat la salariu mediu de bază

Nr. luni – numărul de luni pentru care se acordă sporul de vechime

(1+i) – indicele prognozat de cre tere a salariilor ș

Indicatorul alte sporuri curpinde o serie de sume suplimentare acordate în contextul

unor diferite situa ii, de pildă:ț

sporuri pentru controlul financiar

preventiv – reglementata în baza O.G.

nr.119/1999, art.9, alin. 7., privind

controlul intern i auditul financiar ș

preventiv, ce prevede acordarea a 25% *

Sb;

sporuri de complexitate pentru auditori –

ce are la bază Legea nr. 672/2002, art.18,

19 O.U.G. nr. 6 din 2007 privind drepturile salariale ale func ionarilor publici cu modificările i completărileț ș ulterioare

39




alin.3., privind auditul public intern, ce

prevede acordarea unui spor în valoare de

25%* Sb;

sproruri de complexitate pentru corpul decontrol20 – ce are la bază Legea nr.

95/2006, art.296 – 297 prvind reforma în

domeniul sănătă ii i care prevedeț ș

acordarea unui spor cu un procent de

25% *Sb;

sporuri pentru condi ii vătămătoare – careț

se acordă acelor angaja i (func ionariț ț

publici i personal contractualș

deopotrivă) ce î i desfă oară activitateaș ș

în institu ii care generează câmpuriț

electromagnetice de radiofrecven ăț

produse de emi ători pentru comunica ii,ț ț

instala ii de microunde, sta ii de bruiaj iț ț ș

care constă într-un procent de 10%

aplicat la Sb;

În anul 2008, s-au acordat sporuri în valoare de 85.000 RON către 106 persoane

angajate ale CAS Ia i. La nivelul întregii unită i, mărimea totală a sporurilor acordate seș ț

determină pe baza următoarei formule:

Sp=∑Npi * %Smb0 * Nr.luni * (1+i) unde:

Sp – alte sporuri

∑Npi – numărul de posturi care beneficiază de sporuri

%Smb0 – procentul aplicat salariului de bază corespunzător tipului de spor acordat

Nr.luni – număr de luni pentru care se acordă

(1+i) – indicele prognozat al cre terii salariilor ș

Orele suplimentare reprezintă acele ore lucrate peste durata normală de lucru într-o

zi de către func ionarii publici i personalul contractual, ce sunt reglementate în baza O.G.ț ș

nr.9/2008, art.13. privind drepturile salariale ale func ionarilor publici i în baza O.G.ț ș

nr.10/2008, art. 18. privind drepturile salariale ale personalului contractual din sectorul

20 Se acordă pentru acei care organizează i efectuează controlul serviciilor medicale ce se acordă asigura ilor peș ț baza contractelor de furnizare servicii încheiate

40




bugetar. În cadrul unită ii, în anul 2008, au beneficiat 6 angaja i de sporuri privind oreleț ț

suplimentare, care însumau 3.000 RON. Orele prestate se plătesc cu: un procent de 50%*Sb

în cazul a două ore peste programul normal de lucru i respectivș 100%*Sb în cazul depă iriiș

programului cu mai mult de 2 ore. În anul 2009, în contextul crizei financiare actuale, iș

rapotrat la hotărărea Guvernului de a reduce pe cât posibil cheltuielile de personal, vor fi

suspendate plă ile pentru orele suplimentare.ț

La constituirea fondului de premii participă atât func ionarii publici cu o valoare deț

10%*Sb, cât i personalul contractual cuș 2%*Sb. Totalul acestui fond se distribuie apoi de

către conducătorii serviciilor, direc iilor în func ie de performan ele atinse de angaja i, deț ț ț ț

aportul acestora la desfă urarea în bune condi ii a activită ii în ansamblu, prezentând totu i unș ț ț ș

caracter mai mult subiectiv în aprecierile efectuate. Procentele aplicate sunt reglementate prin

O.G. nr.9/2008, art.19, respectiv O.G. nr.10/2008, art.11.

În 2008, unitatea a acordat premii anuale pentru 103 persoane angajate, care totaliza o

valoare de 125.000 RON. Formula de calcul a mărimii acestor cheltuieli la nivelul întregii

unită ii este:ț

Fp=∑Npi * %Smb0 * Nr.luni * (1+i) unde:

Fp – alte sporuri

∑Npi – numărul de posturi care beneficiază de premii anuale

%Smb0 – procentul aplicat salariului de bază corespunzător

Nr.luni – număr de luni pentru care se acordă premiul

(1+i) – indicele prognozat al cre terii salariilor ș

Unitatea mai acordă iș prime de vacan ăț personalului angajat, în conformitate cu

O.G. nr.9/2008, art.23. În anul 2008, unitatea a acordat prime de vacan ă pentru 86 dintreț

angaja ii săi, prime ce au însumat o valoare de 158.000 RON.ț

Unitatea acordă pe lângă indemniza iile de conducere iț ș indemniza ii unor persoaneț

din afara unită iiț 21 i anume membrilor Consiliului de Administra ie al CAS Ia i careș ț ș

reprezentă un procent de 20%*salariul Directorului General. Nivelul indemniza ieiț

acordate este reglementată prin Legea nr.95/2006, art.287., privind reforma în domeniul

sănătă ii. În 2008, au fost acordate celor 11 membri ai Consiliului de Administra ie o valoareț ț

a indemniza iilor de 73.000 RON.ț

Indemniza iile de delegareț se acordă în cazul în care un func ionar public este nevoitț

să se deplaseze într-un alt ora , localitate, institu ie, în scop profesional, decontareaș ț

realizându-se numai dacă sunt îndeplinite ni te condi ii: deplasare pentru minim 2 zile,ș ț 21 Conform Statutului Casei de Asigurări de Sănătate Ia i, cap.IV, sec .1, art.15, alin.(1).ș ț

41




deplasare pe o distan ă de minim 5 km. Acest tip de insemniza ie vizează însă numaiț ț

decontarea cheltuielilor de cazare (13 RON/zi), cheltuielile de transport fiind incluse în cadrul

cheltuielilor materiale i servicii. Acordarea indemniza iilor de delegare este reglementatăș ț

prin H.G. nr.543/1995, cap.2, art.8. privind drepturile băne ti ale salaria ilor institu iilor ș ț ț

publice i regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegării. În anul 2008, auș

beneficiat de aceste tipuri de indemniza ii, 136 de persoane, valoarea totală ridicându-se laț

2.000 RON.

Indicatorul alte drepturi salariale cuprinde acele concedii de boală plătite de unitate

angaja ilor, respectiv de materniate. Procentele aplicate în cazul acestor drepturi salariale suntț

reglementate prin O.G. nr.158/2005 privind concediile i indemniza iile de asigurări socialeș ț

de sănătate i anume:ș 25%*Baza de calcul22 iș 85%*Baza de calcul în cazul concediilor de

maternitate. În anul 2008, de aceste tipuri de concedii au beneficiat 39 persoane, valoare lor

atingând 74.000 RON.

Contribu iile către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, etc., apar înț

cadrul documentelor unuită ii sub următoarea clasifica ie bugetară:ț ț

Titlu – 10, Articolul – 03, cu o repartizare pe mai multe alineate i anume:ș

10.03.01 – Contribu ii de asigurări sociale de statț atât pentru unitate cât i pentru fiecareș

angajat în parte, având următoarele cote:

20,8 % * Fond brut salarii - unitate

10,5 % * Salariu brut – salaria iț

10.03.02 – Contribu ii de asigurări de omajț ș cu o cotă comună de 0,5 % aplicată fondului

brut de salarii, respectiv salariului brut.

10.03.03 – Contribu ii de asigurări sociale de sănătateț cu următoarele cote:

5,2% * Fond brut 5 ,5% * Salariu brut

de salarii

10.03.04 – Contribu ii de asigurare pentru accidente de muncă i boli profesionaleț ș

datorate de către unitate i care presupun aplicarea unei cote deș 0,168 % la fondul brut de

salarii.

22 Baza de calcul se determină ca fiind media veniturilor realizate în ultimele 6 luni din cele 12 luni în care seconstituie stagiul de cotizare însă până la limita a 12 salarii minime brute pe ară lunar.ț

42




10.03.06 – Contribu ii pentru concedii i indemniza iiț ș ț datorate de unitate, prin plata unei

cote de 0,85% aplicată la fondul brut de salarii.

10.03.07 – Contribu ii la Fondul de garantare a crean elor salarialeț ț datorate de către

unitate prin aplicarea unei cote de 0,25% la fondul brut de salarii. Aceste contribu ii au fostț

plătite doar în anii 2007 i 2008, evoluând în sens descrescător, respectiv de la o valoare deș

561 lei în 2007 la doar 64 lei în 2008.

În plus, pe lângă aceste contribu ii obligatorii ale salaria ilor, ace tia mai trebuie săț ț ș

verse către bugetul de stat i unș impozit pe venit ob inut (capitol 03), prin aplicarea unei coteț

de 16% la venitul impozabil. Persoanelor fizice în România le este dedusă o sumă din venitul

impozabil, sub forma unei deduceri personale, respectiv deducere suplimentară, ce se acordă

pentru fiecare lună a perioadei impozabile. Deducerea impozabilă se acordă fiecărei persoane

angajate care are un venit cuprins între 1.000 RON – 3.000 RON, astfel:

pentru contribuabilii ce nu au nici

o persoană în între inere – 250 RON;ț

pentru contribuabilii care au o

singură persoană în între inere – 350ț

RON;

pentru cei care au două persoane în

între inere – 450 RON;ț

pentru cei cu trei persoane în

între inere – 550 RON;ț

iar pentru cei cu patru sau mai

multe persoane în între inere – 650ț

RON.

Deducerea personală se aplică la venitul brut între 1.000 – 3.000 RON i se determină dupăș

următoarea formulă:

Dp = Val.d.* [1- (Vbrut-1000)/2000] unde:

Dp – deducere personală

Val.d. – valoarea deducerii din venitul brut

Vbrut – venitul brut din care se scade deducerea

Pentru a exemplifica cum se determină mărimea unui venit net al unui angajat CAS Ia i,ș

respectiv plata de către unitate a contribu iilor datorate statului aferente cheltuielilor deț

personal, sunt prezentate mai jos căteva exemple concrete:

43




Exemplul nr.1. Post: ef serviciu, care are o vechime de muncă de 8 ani, func ie de conducere,ș ț

2 persoane în între inere:ț

- Salariu de bază – 1.920 RON

- Indemniza ie de conducereț – 30%*1.920RON = 576 RON

- Spor de vechime – 10%*1.920 RON=192 RON

- Salariu brut – 2.688 RON/lună

- Deducere personală – 450*[1 – (2.688-1000)/2000] = 70,2 RON

- Contribu ii socialeț : omaj – 0,5% * 2.688 = 13,44 RONș

CAS – 10,5%*2.688 = 282,24 RON

CASS – 5,5%*2.688 = 147,84 RON

Venit impozabil – 2.688-13,44-282,24-147,84-70,2 = 2174,28 RON

Impozit pe profit – 16% * 2.174,28 = 347,88 RON

Venit net – 2.147,28 – 347,88 = 1826,40 RON

Pentru acela i post, unitatea va plăti drept contribu ii către stat, următoarele sume:ș ț

Fond salarii brut pentru posturile de ef serviciu pe anii 2008-2009 =ș

Nr.posturi * Smb * Nr luni = 7 * 1.920 *12= 161.280 RON

La acest fond se vor aplica contribu iile datorate de unitate către stat i anume:ț ș

-CAS – 20,8% * Fond brut salarii = 20,8%*161.280 = 33.546,24 RON

-CASS – 5,2% * 161.280 = 8.386,56 RON

- omaj – 0,5% * 161.280 = 806,40 RONȘ

-Contribu ii pentru accidente de muncă i boli profesionale – 0,168% * 161.280=270,95 RONț ș

-Contribu ii pentru concedii i indemniza ii – 0,85% * 161.280 = 1.370,88 RONț ș ț

-Contribu ii la Fondul de garantare a crean elor salariale – 0,25% * 161.280 = 403,20 RONț ț

Totalul contribu iilor de vărsat către stat de către unitate pentru plata de salarii de bazăț

posturilor de ef serviciu însumează o valoare de: 44.784,23 RON.ș

66.05.20 - Cheltuieli cu bunuri i materialeș

20.01 – Bunuri i serviciiș

20.01.01 – Furnituri de birou

20.01.02 – Materiale pentru cură enieț

20.01.03 – Încălzit, iluminat i for ă motricăș ț

20.01.04 – Apă, canal i salubritateș

20.01.05 – Carburan i i lubrifian iț ș ț

20.01.06 – Piese de schimb

44




20.01.07 – Transport

20.01.08 – Po tă, telecomunica ii, radio, tv, internetș ț

20.01.09 – Materiale i prestări servicii cu caracter func ionalș ț

20.01.09.1 – Materiale i prestări servicii cu caracter medicalș

20.01.09.2 – Materiale i prestări servicii cu caracter func ional pentru cheltuieliș ț

proprii

20.01.30 – Alte bunuri i servicii pentru între inere i func ionareș ț ș ț

20.02 – Repara ii curenteț

20.05 – Bunuri de natura obiectelor de inventar

20.05.01 – Uniforme i echipamentș

20.05.30 – Alte obiecte de inventar

20.06 – Deplasări, deta ări, transferăriș

20.06.01 – Deplasări interne, deta ări, transferăriș

20.06.02 – Deplasări în străinătate

20.11 – Căr i, publica ii i materiale documentareț ț ș

20.12 – Consultan ă i expertizăț ș

20.13 – Pregătire profesională

20.14 – Protec ia munciiț

20.16 – Studii i cercetăriș

20.30 – Alte cheltuieli

20.30.01 – Reclamă i publicitateș

20.30.02 – Protocol i reprezentareș

20.30.04 – Chirii

20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri i serviciiș

Cheltuielile cu bunuri i servicii reprezintă acele cheltuieli efectuate în vedereaș

desfă urării activită ii unită ii cum ar fi: încălzit, iluminat, po tă, telefon, internet, apă, canal,ș ț ț ș

furnituri de birou, materiale pentru între inere etc.ț

Cheltuielile privind furniturile de birou cuprind acele cheltuieli efectuate de unitate

pentru achizi ionarea de recuzitelor de birou, respectiv hârtii de scris, pixuri, formulareț

tipizate, alte materiale.

Materialele pentru cură enieț cuprind acele cheltuieli efectuate pentru achizi ionareaț

de materiale de cură ire a u ilor, ferestrelor, mobilierului, grupurilor sanitare, pentruț ș

dezinsec ie, materiale igienice i sanitare. Informa ii privitoare la necesarul de consum înț ș ț

45




cadrul acestei arii, oferă Biroul Logistică, care i răspunde de administrarea respectivelor ș

materiale. Indicatorii pe baza cărora se fundamentează aceste cheltuieli sunt următorii:

Număr de săli de cură at;ț

Tipurile i cantitatea de materiale necesare pentru cură enie;ș ț

Pre ul unitar al fiecărui tip de material.ț

Volumul cheltuielilor cu materialele de cură enie se determină prinț : cantitate tip de

material necesar * pre ul unitar pe tip de produs.ț

Cheltuielile privind încălzitul iluminatul i for a motrică vizează acele cheltuieliș ț

efectuate pentru plata furnizorilor de energie electrică, energie termică, gaze naturale. i seș

calculează după formulele corespunzătoare:

1. pentru încălzit – Nr.mc consuma i * tarif/mcț2. pentru iluminat – Nr.ore func ionare aparatură * nr.corpuri de iluminat * consumț

energie/corp * tarif /kw.

În calculul acestor cheltuieli se ine seama de la un an la altul i de indicele infla iei, respectivț ș ț

majorările de pre uri din economie, în vederea ajustării fondurilor.ț

Cheltuielile cu apă, canal i salubritateș includ acele cheltuieli cu alimentarea unită iiț

cu apă potabilă, canalizare. Pentru o estimare corectă a nivelului acestor cheltuieli se folosesc

indicatorii:

mc apă potabilă consuma i/an;ț

mc de gunoi /an;

tarif/mc de apă potabilă;

tarif servicii salubritate i canalizare.ș

Pentru determinarea mărimea cheltuielilor realizate cu aceste utilită i, se aplică formula:ț

mc apă consuma i * (tarif/mc + tarif canalizare/an + tarif salubritate/an)ț

Cheltuielile privitoate la carburan i, lubrifian i, piese de schimb i transportț ț ș vizează acele cheltuieli efectuate pentru între inerea i repara iile aferente autoturismelor dinț ș ț

dotare, i se fundamentează pe bazaș pre urilor pieselor de schimbț , a cantită ii deț

combustibil consumat/an, numărul de repara ii necesare/anț i altor elemente specifice.ș

Cheltuielile cu po ta, telefonul, telecomunica iile, internetulș ț cuprind plă ileț

efectuate de către unitate către furnizorii de telefonie, plata abonamentelor de internet, plata

serviciilor de po tă, i se fundamentează pe baza indicatorilor:ș ș

cheltuieli medii ale convorbirilor telefonice în anul precedent;

număr posturi telefonice în cadrul unită ii;ț

46




tariful abonamentelor de internet;

numărul de televizoare, aparate radio;

cheltuieli de coresponden ă po tală.ț ș

Cheltuielile cu plata convorbirilor telefonice pe un an se poate determina pe bazaurmătoarei formule: Nr.impulsuri telefonice lunare consumate * tarif/impuls * nr luni

La data de 31/12/2005, Trezoreria Municipiului Ia i, a confirmat soldurile caseiș

jude ene, în ceea ce prive te cheltuielile cu telefonia i cu consumul de benzină, afirmândț ș ș

faptul că valorile repsctive s-au încadrat în prevederile Ordonan ei nr.80/2001.ț

Tabel nr.8. Situa ia cheltuielilor materiale unită ii la 31/12/2005 la TMI ț ț

Tip cheltuieli Valoarea normată (RON) Valoarea consumată (RON) Economii (RON)

Telefonie 99.800 87.035 12.765Combustibil 70.350 53.524 16.826Sursa: Raport de activitate al CAS Ia i anul 2005ș

Cheltuielile privitoare la materialele i servicii prestate cu caracter func ionalș ț

includ cheltuielile cu achizi ionarea de materiale, necesare fiecărui domeniu de activitate, înț

vederea desfă urării activită ii în bune condi ii.ș ț ț

În cadrul unită ii se pot efectua iț ș repara ii curenteț , periodice, care se referă la o

serie de lucrări de între inere i repar ii în regie proprie a clădirii în sine, a încăperilor,ț ș ț

mobilierului, precum i o serie de modernizări. Toate aceste lucrări depind deș costulmaterialelor utilizate, cantitatea de materiale necesare finalizării lucrărilor, numărul de

repara iiț ce pot fi efectuate într-un an de zile .

Cheltuielile cu obiectele de inventar ale unită ii se fundamentează în func ie de stareaț ț

fizică a acestora, necesitatea unei dotări suplimentare pentru asigurarea func ionării normale aț

activită ii personalului unită ii. Determinarea mărimii cheltuielilor realizate la nivel de unitateț ț

cu dotarea cu obiecte de inventar se realizează astfel: Nr.obiecte necesare * Pre /obiectț

necesar.

Cheltuielile cu deplasările, deta ările i transferurileș ș cuprind acele tipuri de

cheltuieli efectuate de unii angaja i ai unită ii care trebuie să se deplaseze în alte localită iț ț ț

pentru îndeplinirea unor sarcini de serviciu. Fundamentarea acestor cheltuieli porne te de laș

numărul de km efectua iț , numărul de zile plecate, ce se corectează cu indicele de infla ieț ,

respectiv majorări de pre uri la combustibil, cre terea tarifelor pentru transportul de călători.ț ș

Fundamentarea cheltuielilor unită ii cu publicarea de informa ii, acizi ionarea deț ț ț

publica ii se specialitate, porne te de la costul publica iilor colec ionate, costul abonamentelor ț ș ț ț

la Monitorul Oficial, colec iile de acte normatice pe care le utilizează unitatea.ț

47




66.05.70 - Cheltuieli de personal

În categoria acestor cheltuieli pot fi incluse acele cheltuieli cu achizi ii de bunuri cu oț

valoare de peste 18.000 RON, bunuri pentru care nu se mai justifică repararea lor din punct de

vedere tehnico-economic, bunuri cum ar fi:

o autoturisme;

o calculatoare;

o servere;

o centrală telefonică;

o generato autonom;

o cladire arhivă

În perioada 2005-2007, în cadrul unită ii, s-a înregistrat o evolu ie de sens descendent, dupăț ț cum se observă în graficul de mai jos.

Grafic nr.4. Evolu ia plă ilor efectuate de capital ale unită ii în perioada 2005-2007 ț ț ț

Conform graficului de mai sus, de la un an la altul, nivelul cheltuielilor destinate investi iilor ț

de mare valoare au cunoscut o scădere continuă, ca mai apoi în anul 2008, acestea pur iș

simplu să nu existe, ele nefiind aprobate de către OPC.

2.3. Fluxuri informa ionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetareț

Fluxurile informa ionale cu privire la estimarea i aprobarea limitelor de cheltuieliț ș

bugetare din cadrul unită ii CAS Ia i se prezintă sub următoarea figură:ț ș

(9)

(8)

48

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

RON

2005 2006 2007

Perioada

Cheltuieli de capital

CNAS

MFP

GUVERN




(1) (7)

(2) (6)

(3)

(5) (3) (5) (3) (3) (5)

(4) (4) (4) (4)

Figura nr.4. Fluxul informa ional privind fundamentarea cheltuielilor bugetare la CAS Ia iț ș

Pasul nr.1 se caracterizează printr-un flux informa ional descendent, cu pornire de laț

OPC i anume CNAS, care trimite o solicitare către OSC respectiv CAS Ia i, în vedereaș ș

întocmirii situa iilor financiare - buget venituri i chletuieli pe fiecare copartiment deț ș

specialitate după o serie de machete specifice, solicitare ce este transmisă SBFCDE (pas nr.2).

După primirea machetelor respective de către CAS Ia i – serviciul financiar-contabil, urmeazăș

pasul 3, prin care acestea vor fi repartizate pe compartimentele de specialitate cu răspundere

în colectarea de informa ii necesare fundamentării cheltuielilor bugetare cum ar fi: Serviciulț

Buget, Finan e, Contabilitate i Decontări Externe; Serviciul Resurse Umane, Organizare,ț ș

Salarizare, Evaluare, Perfec ionare; Biroul Logistică, Serviciile Contractare Asisten ăț ț

Primară, stomatologie, spitalicească, Decontare Farmacii. Aceste compartimente la rândul lor,

vor înscrie i completa acele machete cu propriile calcule elaborate privind nivelul de venituriș

de procurat, respectiv cheltuieli de realizat (pas nr.4). Procesul continuă prin ac iunea deț

centralizare a machetelor întocmite i primite de către Serviciul BFCDE din cadrul unită iiș ț

(pas nr.5), care are rolul de a efectua un control asupra corectitudinii datelor înscrise, în

vederea descoperirii eventualelor supradimensionări a cheltuielilor.

Fluxul informa ional continuă cu pasul 6, i anume transmiterea datelor centralizate înț ș

respectivele machete de către Serviciul BFCDE către CNAS, care, prin pasul nr.7, va compara

cheltuielile rezultate prin calculele proprii cu cele primite în propunerile de buget de la CAS

Ia i. După constatarea încadrării în limitele cheltuielilor aprobate, CNAS transmite cătreș

Ministerul Finan elor Publice , bugetul centralizator de venituri i cheltuieli (pasul nr.8), bugetț ș supus aprobării i însu irii de către Guvern (pasul nr.9).ș ș

49

CAS IA IȘ

SBFCDE

SRUOSEP SEAICM

BiroulLogistică

S.ContractareAsisten ă primară,ț

spitalicească, farmacii

Ch. cu serviciimedicale

Ch. dePersonal

Ch. cu bunurii serviciiș

Venituri/ch. cuasisten aț

socială




Cap.3. Finan area cheltuielilor bugetareț

Până în anul 1998, o mare parte din fondurile băne ti necesare func ionării sistemuluiș ț

de ocrotire a sănătă ii au provenit de la bugetul de stat, fiind cunoscut a a numitul sistemț ș

dualist de finan areț 23 – un fond special de sănătate i finan are externă (de la Banca Mondială,ș ț

fonduri PHARE, dona ii). Reforma din domeniul sănătăt ii a adus cu sine un nou sistem iț ț ș

anume asigurările sociale de sănătate, mai exact o reorganizare a serviciilor de sănătate i aș

sistemul de finan are a acestor servicii.ț

Finan area activită ii Casei Jude ene de Asigurări de Sănătate Ia i se realizează peț ț ț ș

baza bugetului propriu de venituri i cheltuieli, dar i pe bază de transferuri de sume deș ș

echilibrare de la stat, bugetele locale.

Fondul Na ional Unic de Asigurări Sociale de Sănătateț 24, este un fond special,

constituit din contribu iile de asigurări sociale de sănătate ale persoanelor fizice i juridice ceț ș

au calitatea de asigura i, din subven ii de la bugetul de stat, dona ii, sponsorizări, dobânzi,ț ț ț

23 http://www.cnas.ro/?id=11124 Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătă ii, art.209ț

50




exploatarea patrimoniului CNAS i al caselor jude ene de asigurări precum i din sume dinș ț ș

veniturile proprii ale Ministerului Sănătă ii Publiceț 25. Gestionarea fondului are loc prin

intermediul CNAS i al caselor jude ene. Colectarea contribu iilor persoanelor ce au calitateaș ț ț

de angajator, se face de către Ministerul Finan elor Publice, prin ANAF, în contul unicț

deschis pe numele CNAS, iar colectarea contribu iilor persoanelor fizice se efectuează deț

către casele de asigurări. Sumele astfel colectate la dispozi ia CNAS sunt repartizate de cătreț

aceasta propor ional cu sumele aprobate pe subcapitole de cheltuieli pe fiecare domeniu deț

asisten ă medicală.ț

Contribu iile de asigurări de sănătate se plătesc astfelț 26:

lunar – pentru cele care se referă la veniturile realizate din pensii, din salarii ce se

supun impozitului pe venit i indemniza iile de omaj;ș ț ș

trimestrial – pentru persoanele care realizează venituri din activită i independente,ț

respectiv venituri din agricultură, silvicultură;

anual – pentru persoanele care realizează venituri din cedarea folosin ei bunurilor, dinț

dividende, dobânzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

3.1. Surse de finan are a institu iilor publiceț ț

În România, finan area sistemului de asigurări sociale de sănătate se realizează dinț

fondul unic al asigurărilor sociale de sănătate, pentru a fi asigurat acel sistem unitar de

ocrotire i promovare a sănătă ii popula iei.ș ț ț

Principala sursă de costituire a FNUASS o reprezintă contribu iile persoanelor fiziceț

i juridice care au atât calitatea de angaja i cât i de angajatori. Persoanele asigurate auș ț ș

obliga ia de a efectua contribu ii lunare de o valoare procentuală de 5,5% aplicat salariuluiț ț

brut lunar, cu excep ia persoanelor ț 27 care beneficiază de servicii medicale, fără plata

contribu iei aferente. Contribu iile datorate de aceste persoane scutite de la plată, se suportăț ț

din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de omaj.ș

Persoanele fizice i juridice care au calitatea de angajatori, au obliga ia de a plăti către fond oș ț

cotă de 5,2% din fondul brut de salarii. Este important de men ionat faptul că bugetulț

25 Idem, art. 256, alin.(1).26 Idem, art.257, alin.(5).27 http://www.hih.ro/index_cas_w.php - categorii asigura iț

51

http://www.hih.ro/index_cas_w.php






Fondului Na ional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se aprobă prin Legea anuală aț

bugetului de stat i ine cont de:ș ț

• necesarul curent al activită ii medicale;ț

•

sumele reprezentând arieratele înregistrate la nivelul spitalelor i farmaciilor de circuitș deschis;

• resursele financiare existente la nivelul fiecărui jude .ț

Fondurile colectate de către casele jude ene de asigurări de sănătate sunt utilizate înț

următoarele direc ii:ț

1) efectuarea de cheltuieli de personal

2) cheltuieli cu bunuri i servicii adică: cheltuieli de administrare i cheltuieli cu serviciiș ș

medicale i medicamenteș3) cheltuieli cu asisten a socialăț

4) cheltuieli de capital

Banii de la buget alocaţi sănătăţii sunt administraţi de către Ministerul Sănătăţii

Publice, a cărui organizare şi funcţionare sunt reglementate prin H.G. nr. 244/1997. Destinaţia

bugetului alocat sănătăţii mai este prevăzută şi în H.G. 154/1998 (privind reorganizarea şi

finanţarea unităţilor sanitare), Legea asigurărilor sociale de sănătate - art.57, precum şi în

Lgea 100/1998 privind legea sănătăţii publice.

Destinaţia sumelor provenite de la buget, conform Legii asigurărilor sociale de

sănătate :

1. construcţia sau repararea unităţilor sanitare;

2. achiziţionarea de aparatură medicală performantă;

3. activitatea de diagnostic, curativă, reabilitare de importanţă naţională, recuperarea

capacităţii de muncă.

Pe lângă aceste două modalităţii principale de colectare a veniturilor pentru sănătate iș

anume FNUASS i bugetul de stat, mai pot exista şi alte surse de bani :ș

plăţi directe ale pacienţilor către furnizorii de servicii medicale (clinici private, costuri

ale unor servicii ce nu sunt decontate de către casele de asigurări şi care sunt prevăzute

în Contractul Cadru) ;

coplăţi ;

contribuţii voluntare, în viitor, odată cu apariţia caselor de asigurări private.

52




3.2. Modalită i tehnice utilizate în finan area cheltuielilor bugetareț ț

CNAS i casele jude ene de asigurări de sănătate pot efectua cheltuieli în limitaș ț

aprobată prin buget i a creditelor bugetare deschide i aprobate, în conformitate cu O.U.G.ș ș nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, art.27, alin.(3).

Finan area activită ii Casei Jude ene de Asigurări de Sănătate Ia i are la bază douăț ț ț ș

faze:

1. Deschiderea de credite bugetare – care are la bază Ordinul nr.1819/2003 publicat în

Monitorul Oficial nr.938/28.12.2003 privind deschiderea i repartizarea/retragereaș

creditelor bugetare din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru

omaj i bugetul FNUASS.ș ș

2. Angajarea i utilizarea creditelor bugetare – fază care are drept suport juridic Ordinulș

nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea,

ordonan area i plata cheltuielilor institu iilor publice, precum i organizarea, eviden aț ș ț ș ț

i raportarea angajamentelor bugetare i legale, publicat în Monitorul Oficialș ș

nr.37/23.01.2003

3.2.1. Deschiderea i repartizarea de credite bugetare – pentru bugetul de stat ș

Creditele bugetare reprezintă acele limite superioare ale cheltuielilor care urmează a fi

ordonan ate i plătite în cursul exerci iului bugetar, fiind de competen a ordonatorilor deț ș ț ț

credite din cadrul compartimentelor de specialitate ale unită ilor ț 28.

Deschiderea de credite bugetare29 reprezintă autorizarea dată de către institu iaț

gestionară a bugetului public spre unitatea operativă a Trezoreriei Finan elor Publice dinț

Bucure ti, prin care se dispune ca o sumă anume de bani cu titlu de credit bugetar să fie viratăș

din contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite.

Figura nr. 5. Fluxul informa ional privind deschiderea i repartizarea de crediteț ș

bugetare de la nivelul CNAS

28 Ordinul nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonan area iț ș plata cheltuielilor institu iilor publice, Anexa 1ț29 tefura, G., -Ș Proces bugetar public, Ed. Universită ii Al.I.Cuza, Ia i, 2008, pg.159ț ș

53




(1)

(2)

(1)– Ordonatorul principal de credite solicită lunar până la data de 25 a lunii în curs pentru

luna următoare, deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli, pe titluri, atât pentru

activitatea proprie, cât i pentru activitatea institu iilor subordonate, respectiv CAS Ia i;ș ț ș

prezintă totodată exemplarele nr.1 (galben) i nr.3 (roz) din formularul „Cerere pentruș

deschidere de credite”, către MFP. Suma solicitată în cerere, trebuie să fie structurată pe

categoriile de cheltuieli, respectiv de personal, bunuri i materiale, transferuri, subven ii.ș ț

Formularul este înso it de următoarele documente justificative:ț

- Nota justificativă pentru deschiderea creditelor bugetare

- Situa ia centralizatoare a borderourilor privind transmiterea dispozi iilor pentruț ț

repartizarea/retragerea creditelor bugetare

- Borderou privind transmiterea dispozi iilor pentru repartizarea/retragerea creditelor ț

bugetare prin Trezorerie Statului din jude ul/sectorul/municipiul Bucure tiț ș

- Dispozi ii bugetare privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare cătreț

ordonatorii subordona i.ț

(2)– după aprobarea cererii de deschidere de credite bugetare de către Ministerul Finan elor ț

Publice, CNAS are obliga ia de a ridica de la Direc ia generală a contabilită ii publiceț ț ț

exemplarele nr.3 i 4 din dispozi iile bugetare în vederea confirmării deschiderii iș ț ș

repartizării/retragerii creditelor bugetare respective, apoi va transmite către ordonatorii

secundari de credite exemplarul nr.3 din Dispozi ia bugetară privind repartizarea/retragereaț

creditelor bugetare, astfel încât ace tia să ia la cuno tin ă despre creditele bugetare care le-auș ș ț

fost repartizate pentru luna respectivă. Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare se

verifică prin urmărirea următoarelor aspecte30:

30 tefura,G.,Ș op.cit., pg.160

54

MFP

CNAS

CAS Ia iș




încadrarea sumelor solicitate în cuantumul creditelor aprobate i neconsumateș

pe perioada pentru care se solicită creditele respective;

corecta completare a elementelor din formular, existen a tampilei, semnăturiiț ș

persoanelor autorizate; codificarea conturilor corespunzătoare clasifica iei bugetare a cheltuielilor;ț

verificarea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli men ionate înț

cerere;

încadrarea valorii totale a dispozi iilor bugetare atât în totalul credituluiț

bugetar, cât i pe subdivizuinile acestuia.ș

La nivelul CAS Ia i, fluxul informa ional privind solicitarea i deschiderea de screditeș ț ș

bugetare se desfă oară conform figurei de mai jos:ș

Figura nr.6. Fluxul informa ional privind deschiderea de credite la CAS Ia iț ș

(3)

Disp.bug.

(3) (2)

(4) Disp.bug. Necesar de credite lunar centralizat

(4) (1)

Disp.bug. Necesar lunar de credite

55

MFP – „finan ator”țTFP

CNAS

CAS Ia i – ș Serv.BFCDE

TMI




(1) – Din cadrul CAS Ia i, Direc ia Economică, mai exact Serviciul Buget,ș ț

Finan e, Contabilitate i Decontări Externe, trimite către CNAS, necesarulț ș lunar de credite, împreună cu bugetul de venituri i cheltuieli.ș

(2) – CNAS transmite MFP necesarul de credite centralizat + cheltuielile necesare

pentru activitatea proprie sub forma cererii de deschidere de credite bugetare

în 3 exemplare, a notei justificative i a dispozi iei bugetare de repartizare – 1ș ț

exemplar.

(3) – MFP consemnează în eviden ă deschiderea de credite bugetare i informeazăț ș

Trezoreria Finan elor Publice asupra acestui faptț

(4) – Trezoreria Finan elor Publice va emite câte o dispozi ie bugetară cătreț ț

unită ile operative din teritoriu, respectiv Trezoreria Municipiului Ia i, cătreț ș

ordonatorii subordona i asupra repartizării creditelor bugetare.ț

Deschiderea i repartizarea creditelor bugetare pentru cheltuielile aprobate seș

efectuează în limita creditelor bugetare potrivit cu destina iile aprobate prin buget i în raportț ș

cu gradul de folosire a fondurilor disponibile.

În vederea înregistrării în contabilitatea Trezoreriei Statului creditele bugetare

deschise i repartizate/retrase din bugetul FNUASS, este utilizat un cont în afara bilan uluiș ț

cum ar fi: contul „Credite deschise i repartizate din bugetul Fondului unic de asigurăriș

sociale de sănătate” deschis atât pe numele CNAS cât i pe numele caselor jude ene dinș ț

subordine31.

3.2.2. Alimentarea cu fonduri – pentru bugetele locale

Finan area din bugetele locale coincide ca i expresie tehnică cu alimentarea cuț ș

fonduri sau cu mijloace băne ti. Particularitateaș 32 în acest caz constă în faptul că, acoperirea

cheltuielilor se realizează în limita disponibilită ilor din cont. Ini iativa în ac iunea deț ț ț

finan are din bugetele locale o au ordonatorii principali de credite bugetare, care au misiuneaț

de a stabili lunar cheltuielile care urmează a fi efectuate din bugetul propriu, luând în

considerare propunerile de cheltuieli, veniturile proprii i transferurile de echilibarare dinș

bugetul de stat.

31 Conform Ordinului nr.1792/2002 privind nome metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonan area iț ș plata cheltuielilor institu iilor publice, art.6, alin.(1), lit.b.ț32 tefura, G. – Ș Proces bugetar public, Ed. Universită ii Al.I.Cuza, Ia i, 2008, pg.161.ț ș

56




Ordonatorul principal de credite trebuie să determine volumul creditelor bugetare, în

limita cărora se va deschide pentru luna respectivă, pe baza notei privitoare la necesarul de

credite bugetare, prin luarea în calcul a următoarelor elemente: soldul la începutul anului,

veniturile proprii previzionate a se încasa de la începutul exerci iului bugetar precum iț ș

cheltuielile efectuate, creditele bugetare deschide deja de la începutul anului, disponibilită ileț

din creditele bugetare existente i creditele bugetare solicitate.ș

După determinarea necesarului de credite bugetare, ordonatorul principal de credite

întocme te către unitatea operativă a Trezoreriei din teritoriu o comunicare de deschidere deș

credite, ce con ine elementeleț 33: luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare,

suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care va fi vărsată suma, structura cheltuielilor

(de personal, materiale, de capital). Din creditele bugetare aprobate ca limite în alimentarea cu

fonduri băne ti a conturilor corespunzătoare, OPC va repartiza creditele pe institu iileș ț

subordonate, finan ate din bugetul local. Această ac iune de repartizare se realizează prin a aț ț ș

numita dispozi ie bugetară, întocmită pe capitole de cheltuieli cu defalcare pe categoriileț

acestora.

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare i a fondurilor alocate. Plă iș ț

pentru cheltuieli

Creditele bugetare reprezintă acele limite de finan are în care trebuie să se încadrezeț

ordonatorii de credite în efectuarea de cheltuieli i pot fi utilizate la cererea acestora numaiș

după deschiderea de credite de către OPC i repartizarea creditelor bugetare pentru bugetulș

propriu i pentru cele ale OSC i OTC.ș ș

Efectuarea de cheltuieli bugetare de către institu iile publice, respectiv CAS Ia i,ț ș

impune respectarea unor reguli conform Legii nr.500/2002 privind finan ele publice:ț

outilizarea fondurilor potrivit cu destina ia stabilită prin bugetul de venituri i cheltuieli iț ș ș

în limita creditelor bugetare aprobate pe an;

o fiecare cheltuială trebuie să se bazeze pe un cadrul juridic în vigoare astfel încât să se

justifice utilizarea creditelor bugetare;

33 tefura, G. – Ș op.cit., pg.162

57




o aprobarea i efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului compartimentuluiș

financiar-contabil.

Pentru efectuarea unei cheltuieli bugetare se parcurg mai multe etape tehnice iș

anume: angajarea, lichidarea, ordonan area i plata.ț ș

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevazute în Legea nr.

500/2002, în cadrul cărora se angajează, se ordonan ează i se efectuează plă i, reprezintăț ș ț

limite maxime care nu pot fi depă ite. Angajarea cheltuielilor bugetare se face numai în limitaș

creditelor bugetare aprobate.

Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de angajamente:

a). angajamentul legal34 – constituie acea fază în procesul execu iei bugetare ce reprezentăț

orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obliga ie pe seama fondurilor publice.ț

Angajamentul legal se prezintă sub formă scrisă i semnat de ordonatorul de credite.ș

Angajamentul legal ia forma unui contract de achizi ie publică, comandă, conven ie, contractț ț

de muncă, acte de control, acord de împrumut etc.

Înainte de a angaja i a utiliza creditele bugetare, respectiv înainte de a lua oriceș

măsură care ar produce o cheltuială, ordonatorii de credite trebuie să se asigure că măsura

luată respectă principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar

sănătos, în special ale economiei i eficien ei cheltuielilor. În acest scop utilizarea creditelor ș ț

bugetare trebuie să fie precedată de o evaluare care să asigure faptul că rezultatele ob inuteț

sunt corespunzătoare resurselor utilizate.

Proiectele angajamentelor legale reprezintă decizii de principiu luate de ordonatorii de

credite, care implică o obliga ie de efectuare a unei cheltuieli fa ă de ter e persoane. Acesteț ț ț

proiecte de angajamente legale nu pot fi aprobate de către ordonatorul de credite decât dacă au

primit în prealabil viza de control financiar preventiv în condi iile legii. Proiectul deț

angajament legal se prezintă pentru viza de control financiar preventiv împreună cu o

propunere de angajare a unei cheltuieli. Angajarea cheltuielilor se efectuează în tot cursul

exerci iului bugetar, astfel încât să existe certitudinea că bunurile i serviciile care fac obiectulț ș

angajamentelor vor fi livrate, respectiv prestate i se vor plăti în exerci iul bugetar respectiv.ș ț

După semnarea angajamentului legal de către ordonatorul de credite, acesta se

transmite compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în eviden a cheltuielilor ț

angajate.

34 Ordinul nr. 1792 din 24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea,lichidarea, ordonan area i plata cheltuielilor institu iilor publice, precum i organizarea, eviden a i raportareaț ș ț ș ț ș angajamentelor bugetare i legale, Anexa 1ș

58




b). angajamentul bugetar – reprezintă orice act prin care o autoritate competentă, potrivit

legii, afectează fonduri publice unor anumite destina ii, în limita creditelor bugetare aprobate.ț

În aplicarea principiului anualită ii, potrivit căruia „plă ile efectuate în cursul unui an bugetar ț ț

în contul unui buget apar in exerci iului corespunzător de execu ie a bugetului respectiv” i aț ț ț ș

prevederilor legale, potrivit cărora pentru a efectua o plată este obligatorie parcurgerea

prealabilă a celor trei faze, respectiv angajarea, lichidarea, ordonan area, se impune punerea înț

rezervă a creditelor bugetare angajate, astfel încât toate angajamentele legale încheiate în

cursul unui exercitiu bugetar sau în exerci iile precedente de ordonatorul de credite sau de alteț

persoane împuternicite să poată fi plătite în cursul exerci iului bugetar respectiv, în limitaț

creditelor bugetare aprobate. În vederea respectării acestei cerin e, angajamentul bugetar prinț

care au fost rezervate fonduri publice unei anumite destinatii, în limita creditelor bugetare

aprobate, precedă angajamentul legal.

Este interzis ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fără

asigurarea că au fost rezervate i fondurile publice necesare plă ii acestora în exerci iulș ț ț

bugetar. Valoarea angajamentelor legale nu poate depă i valoarea angajamentelor bugetare si,ș

respectiv, a creditelor bugetare aprobate. Angajarea cheltuielilor trebuie să se faca întotdeauna

în limita disponibilului de credite bugetare.

Lichidarea cheltuielilor este faza în procesul execu iei bugetare în care se verificăț

existen a angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verificăț

condi iile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care săț

ateste opera iunile respective.ț

Verificarea existen ei obliga iei de plată se realizează prin verificarea documentelor ț ț

justificative din care să rezulte realitatea serviciului efectuat (bunurile au fost livrate, lucrările

executate i serviciile prestate sau, după caz, existen a unui titlu care să justifice plata: titluș ț

executoriu, acord de împrumut, acord de grant). Salariile i indemniza iile vor fi lichidate înș ț

baza statelor de plată colective, întocmite de compartimentul de specialitate, cu excep iaț

cazurilor în care este necesară lichidarea individuală. Documentele care atestă bunurile

livrate, lucrările executate i serviciile prestate sau din care reies obliga ii de plată certe seș ț

vizează pentru „bun de plată” de ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu aceste

atribu ii. Documentele care atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la bazaț

înregistrarii în contabilitatea patrimonială a institu iei publice pentru reflectarea serviciuluiț

efectuat i a obliga iei de plată fa ă de ter ii creditori. La CAS Ia i, în această fază se emitș ț ț ț ș

facturile la care se ata ează ordonan area de plată i se tampilează bonul de plată.ș ț ș ș

59




Ordonan areaț cheltuielilor este faza în procesul execu iei bugetare în care se confirmăț

că livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte crean e au fost verificate i că plata poate fiț ș

realizată. Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că există o obliga ie certă iț ș

o sumă datorată, exigibilă la o anumită dată, i în acest caz ordonatorul de credite bugetareș

poate emite „ordonan area de plată” pentru efectuarea plă ii. Ordonan area de plată esteț ț ț

documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispozi ie conducătoruluiț

compartimentului financiar să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor.

Ordonan area de plată trebuie să con ină date cu privire la:ț ț

exerci iul bugetar în care se înregistrează plata;ț

subdiviziunea bugetară la care se înregistrează plata;

suma de plată (în cifre i litere) exprimată în monedă na ională sau înș ț monedă străină,

datele de identificare a beneficiarului plă ii;ț

natura cheltuielilor;

modalitatea de plată.

Ordonan area de plată va fi însoti ă de documentele justificative în original i va purtaț ț ș

viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care să confirme

corectitudinea sumelor de plată, livrarea i recep ionarea bunurilor, executarea lucrărilor iș ț ș prestarea serviciilor, existen a unui alt titlu care să justifice plată, precum si înregistrareaț

bunurilor în gestiunea institu iei i în contabilitatea acesteia.ț ș

Facturile în original sau alte documente întocmite în vederea plă ii cheltuielilor vor ț

purta obligatoriu numărul, data notei contabile i semnătura persoanei care a înregistrat înș

contabilitate lichidarea cheltuielilor. Înainte de a fi transmisă compartimentului financiar

pentru plată, ordonan area de plată se transmite pentru avizare persoanei împuternicite săț

exercite controlul financiar preventiv. Scopul acestei avizări este de a stabili dacă:

ordonan area de plată a fost emisă corect;ț

ordonan area de plată corespunde cu cheltuielile angajate i suma respectivă este exactă;ț ș

cheltuiala este înscrisă la subdiviziunea corespunzătoare din bugetul aprobat;

există credite bugetare disponibile;

documentele justificative sunt în conformitate cu reglementările în vigoare;

numele i datele de identificare ale creditorului sunt corecte.ș

După aprobare ordonan area de plată împreună cu toate documentele justificative în originalț se înaintează conducătorului compartimentului financiar contabil pentru plată.

60




Plata cheltuielilor este faza finală a execu iei bugetare prin care institu ia publică esteț ț

eliberată de obligatiile sale fa ă de ter ii-creditori. Plata cheltuielilor se efectuează deț ț

persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă denumirea generică de contabil, în limita

creditelor bugetare i potrivit destina iilor aprobate în condi iile dispozi iilor legale, prinș ț ț ț

unită ile de trezorerie.ț

Plata cheltuielilor este asigurată de eful compartimentului financiar contabil în limitaș

creditelor bugetare deschise i neutilizate sau a disponibilită ilor aflate în conturi. În cazulș ț

institu iilor publice care nu au în structura lor un compartiment financiar sau financiar-ț

contabil, plata cheltuielilor se va efectua de către persoana desemnată de ordonatorul de

credite să îndeplinească această atribu ie în cadrul institu iei publice.ț ț

Instrumentele de plată utilizate de institu iile publice, respectiv cecul de numerar iț ș

ordinul de plată pentru trezoreria statului, se semnează de două persoane autorizate în acest

sens, dintre care prima semnatură este cea a conducătorului compartimentului financiar

(financiar-contabil), iar a doua, a persoanei cu atribu ii în efectuarea plă ii.ț ț

Plata se efectuează de conducătorul compartimentului financiar (financiar-contabil) numai

daca sunt îndeplinite următoarele condi ii:ț

cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate i ordonan ate;ș ț

există credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilită i în conturi de disponibil;ț

subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata este cea corectă iș

corespunde naturii cheltuielilor respective;

există toate documentele justificative care să justifice plata;

semnăturile de pe documentele justificative apartin ordonatorului de credite sau

persoanelor desemnate de acesta să exercite atribu ii ce decurg din procesul executăriiț

cheltuielilor bugetare, potrivit legii;

beneficiarul sumelor este cel îndreptă it potrivit documentelor care atestă serviciulț

efectuat;

suma datorată beneficiarului este corectă;

documentele de angajare i ordonan are au primit viza de control financiar preventiv.ș ț

Facturile emise ajung la compartimentul contabil, apoi directorul economic din cadrul

Serviciului BFCDE, va ini ia plă ile prin intermediul ordinelor de plată trimise apoi laț ț

Trezoreria Municipiului Ia i spre decontare. Ordinele de plată se înscriu într-un registruș

distinct, poartă un număr de ordine unic, începând cu numarul 1, în ordine crescătoare pentru

fiecare exerci iu bugetar.ț

61




Ac iunea de a elibera sume din conturile trezoreriei reprezintă o plată de casă sau altfelț

spus utilizarea creditelor bugetare aprobate. Diferen a dintre plă ile de casă i diverseț ț ș

opera iuni reprezintă plă ile de casă nete.ț ț

3.4. Fluxuri informa ionale generate de finan area cheltuielilor bugetareț ț

Ac iunea de a finan a cheltuielile bugetare presupune alocarea unor fonduri băne ti deț ț ș

către „finan ator”, spre consumatorii mijloacelor băne ti respective, i anume ordonatorii deț ș ș

credite bugetare.

Baza juridică în realizarea acestui flux informa ional constă în Legea nr.500/2002ț

privind legea finan elor publice. Mai întâi, MFP va trimite ordonatorului principal de credite oț

scrisoare cadru care con ine metodologiile de elaborare a proiecteleor de buget precum iț ș

limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. Apoi, CNAS va solicita ordonatorului secundar de

credite, respectiv CAS Ia i fundamentarea bugetului de venituri i cheltuieli pe fiecareș ș

compartiment de specialitate în parte. CAS Ia i va întocmi documentul privitor la propunereaș

de buget pornind de la realizările (venituri i cheltuieli) anului precedent, realizările curenteș

până în momentul fundamentării bugetului, rezultatele de ob inut până la sfâr itul perioadei iț ș ș

previziunile pentru următorii 3 ani. După întocmirii propunerii de buget, CAS va trimite acest

document împreună i cu necesarul de credite către CNAS. CNAS va transmite la rândul săuș

necesarul de credite centralizat i sumele necesare pentru activitatea proprie către MFP. Dupăș

aprobarea sumelor de echilibrare de acordat ordonatorilor de credite de către Parlament, MFP

urmează prin intermediul unor prevederi definitive a emite dispozi ii de deschidere de crediteț

bugetare în contul ordonatorilor de credite, dispozi ii înaintate către CNAS i Trezoreriaț ș

Statului, ca în final sumele aprobate să ajungă i la CAS Ia i.ș ș

Figura nr. 7. Fluxul informa ional generat de finan area cheltuielilor bugetareț ț

Scrisoare cadru

Solicitare fundamentare buget

62

MFP„finan ator”ț

CNAS

CASIa iș

CNASMFP CNAS

TMICASIa ișParlament




Trimitere propunere buget i necesar de crediteș

Trimiterenecesar centralizat i Desch.cred. Disp.b.ș

necesar propriu

Destina iiț

Propunere înaintată Desch.cred.i aprobatăș

63

Monografie CAS Iasi

Documents

Transcript of Monografie CAS Iasi