Studiu CCIR - Perceptia Mediului de Afaceri Asupra Economiei

15
©TNS CSOP 2015 Percepţia mediului de afaceri asupra economiei Raport de cercetare Pregătit pentru Camera de Comerţ şi Industrie a României Martie 2015 tudiu desfăşurat pe un eşantion naţional reprezentativ de 500 de societăţi comerciale, cu respondenţi cu funcţii de conducere în cadrul societăţii. arja de eroare ± 4.4% la un nivel de încredere de 95% erioada de culegere a datelor: 12-26 Martie 2015.

description

Perceptia Mediului de Afaceri Asupra Economiei

Transcript of Studiu CCIR - Perceptia Mediului de Afaceri Asupra Economiei

©TNS CSOP 2015

Percepţia mediului de afaceri asupra economiei

Raport de cercetare

Pregătit pentru

Camera de Comerţ şi Industrie a României

Martie 2015

•Studiu desfăşurat pe un eşantion naţional reprezentativ de 500 de societăţi comerciale, cu respondenţi cu funcţii de conducere în cadrul societăţii.

•Marja de eroare ± 4.4% la un nivel de încredere de 95%

•Perioada de culegere a datelor: 12-26 Martie 2015.

©TNS CSOP 2015

Concurenţa

Q2. Cine este principalul competitor pentru afacerea dvs.? Dar al doilea competitor al afacerii dvs.? Şi al treilea?

1 din 2 agenţi economici văd în firmele locale cu operaţiuni în cadrul aceleiaşi regiuni şi domeniu de activitate, principalul competitor (51%) al afacerii lor. Pentru acest indicator, a fost înregistrată o frecvenţă mai mare la companiile cu cifră de afaceri până într-un milion de euro decât pentru cele cu cifră peste 1 milion de euro. În schimb, companiile străine din ţara noastră (multinaţionalele) au fost indicate de 31% dintre respondenţi drept principali competitori şi vorbim aici despre companii cu cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro. De asemenea, companiile din comerţ şi transporturi au indicat mai degrabă firmele străine drept principali competitori decât companiile din sectorul producţiei.

I. Principalul competitorTOTAL Competitori

©TNS CSOP 2015

Impactul factorilor externi asupra activităţii companiilor (I)

Q3. Cât de mult afectează negativ activitatea firmei dumneavoastră următoarele…? Un singur răspuns pe linie!

Principalii factori cu impact negativ (mult/foarte mult) asupra activităţii companiilor sunt modificările frecvente ale legislaţie (82%), nivelul ridicat de fiscalitate (81%) şi situatia infrastructurii (68%).Corupţia din administraţie este un factor de influenţă negativă ca şi nivelul de calificare al forţei de muncă. 63% dintre companii consideră corupția din administrație drept un factor care le afectează negativ activitatea.

©TNS CSOP 2015

Impactul factorilor externi asupra activităţii companiilor

Q4. Cât de mult afectează negativ activitatea firmei dumneavoastră următoarele…? Un singur raspuns pe linie!

58% dintre companii consideră că statul menține numeroase reglementări inutile şi costisitoare, de ex. „Obligativitatea ca fiecare angajat să urmeze cursuri de 4 zile a 8 ore pentru PSI” sau „Securitate fizică” sau „Nivelul redus al diurnei pentru deplasări în ţară şi străinătate”. La un nivel similar se situează și necorelarea bazelor de date ale instituţiilor publice (58%). Vorbim practic de o ineficiență a statului, de care firmele se lovesc. Aceasta se poate traduce în mult timp pierdut, în loc ca statul să reușească să se coordoneze mai bine la nivelul bazelor de date.

©TNS CSOP 2015

Domeniile cu reglementări legale cu un real impact asupra activităţii economice a societăţilor comerciale

Q5. În care dintre următoarele domenii sunt reglementările legale cele mai împovărătoare pentru firma dvs. … ? (se pot bifa mai multe variante, maxim 3)

Continuând acelaşi trend, principalele domenii cu reglementări legale împovărătoare pentru companii sunt cele ce vizează Fiscalitatea (80%), Concurenţa (30%) şi Forţa de muncă (29%).

Factorii cu impact negativ asupra activităţii companiilor

Q6. Enumeraţi primii 5 factorii negativi care afectează activitatea companiei Dvs. Raspuns deschis.

Aproape 60% (3 din 5 factori de decizie) din companii au menţionat spontan Fiscalitatea ca fiind un factor care afectează negativ activitatea companiei. În acelaşi timp se menţionează spontan atât instabilitatea cât şi ambiguitatea legislaţiei de cca. 20% dintre respondenţi.Nivelul de pregătire al forţei de muncă este un factor cu impact negativ asupra companiilor româneşti, în special pentru cele din domeniile de producţie (Producţie Industrială, Agricultură, Construcţii).

©TNS CSOP 2015

Evaluarea anului 2014 (I)

Q7. Care din următorii indicatori, relevanţi în activitatea dvs., au scăzut, au rămas neschimbaţi sau au crescut în ultimul an în compania dumneavoastră? Un singur răspuns pe linie!

Dacă costurile directe sunt apreciate că au crescut în 2014, proporţia celor care apreciază că profitul a crescut este doar cu 1% mai mare decât a celor care apreciază că acesta a scăzut. Profituri în creştere au fost menţionate în special de firmele cu cifra de afaceri de peste 10 milioane de Euro. Ponderea cea mai mare a celor care au resimţit creşterea costurilor directe (forţa de muncă şi materiale) este dată de companiile din domeniul producţiei, faţă de companiile din comerţ sau

transporturi.

Principalii indicatori Creştere netă(„A crescut” – „A scăzut”)

Baza 500 respondenti

©TNS CSOP 2015

Evaluarea anului 2014 (II)

Q8. Pentru fiecare dintre următorii factori, aţi spune că ei s-au îmbunătăţit, au rămas neschimbaţi sau s-au deteriorat în ultimul an? Un singur răspuns pe linie!

Percepţia factorilor de decizie din companii este că în anul 2014 vânzările au avut o creştere pozitivă în 45% din cazuri şi una negativă pentru cca. 30%. De asemenea, se poate observa deschiderea mai mare a băncilor spre creditare (33%). Per ansamblu însă, nu este percepută o îmbunătăţire a situaţiei economice generale decât de 30% dintre respondenţi, companiile cu activităţi de comerţ şi transport fiind mai degrabă de părere că situaţia s-a înrăutăţit faţă de cele din domeniul serviciilor.

Principalii indicatoriÎmbunătăţire netă

(„S-a îmbunătăţit” – „S-a înrăutăţit”)

Baza 500 respondenti

©TNS CSOP 2015

Evaluarea anului 2014 si aşteptările anului 2015

Q9. În ultimul an, cât de mult a crescut firma dvs. în ceea ce priveşte…? Un singur răspuns pe linie!Q10. În următorul an, cât de mult estimaţi că va creşte firma dvs. în ceea ce priveşte…? Un singur răspuns pe linie!

Privind comparativ situaţia anului 2014 cu aşteptările pentru anul 2015, se remarcă un optimism moderat în ceea ce priveşte evoluţia pozitivă a situaţiei companiilor, ratele de creştere fiind foarte mici, iar în cazul numărului de angajaţi fiind chiar uşor pesimiste.Cei din sectorul productiv se aşteaptă ca în anul 2015 să aibă o creştere de personal în timp ce companiile din comerţ şi transporturi sunt mai rezervate în această privinţă.

2014* 2015

Cifra de afaceri

2014 2015

Profitabilitatea

2014 2015

Numărul de angajaţi

* Diferenţa de până la 100% este dată de Nu ştiu/ Nu răspund

©TNS CSOP 2015

Încrederea în instituţii

Q11. Dvs. personal câtă încredere aveţi în … ? Un singur răspuns pe linie!

ONRC (68%), CCIR (60%) si DNA (60%) beneficiază de încrederea mediului de afaceri românesc.

Baza 500 respondenti

©TNS CSOP 2015

Interacţiunea companiilor cu instituţiile publice

Q12. Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 = Foarte dificil şi 5 = Foarte uşor, cum evaluaţi că se desfăşoara următoarele activităţi în România? Un singur raspuns pe linie!

În relaţia antreprenorilor cu instituţiile, se poate observa că cea mai facilă interacţiune este apreciată cea cu ONRC (60%) iar la polul opus pare a fi obţinerea avizelor şi autorizaţiilor în general (49%) urmată de Închiderea unei firme, Deblocarea conturilor/ ridicarea popririi şi Accesarea Fondurilor Europene (~40%)

Baza 500 respondenti

©TNS CSOP 2015

Organele de control

Q13. Consideraţi că existenţa unui singur organ de control care să le grupeze pe toate cele existente, după modelul german, ar fi un lucru … ? Raspuns unic.

87% dintre antreprenorii intervievaţi precizează că introducerea unui organ unic de control, care să le grupeze pe cele existente, după modelul german, ar reprezenta o măsură bună şi foarte bună.

Comasarea organelor de control

Baza 500 respondenti

©TNS CSOP 2015

Impactul măsurilor legislative de stimulare economică

Q14. Ce efect au avut asupra firmei dvs. următoarele măsuri luate de Guvern? Un singur raspuns pe linie!

Dintre măsurile legislative luate în domeniul economic, reducerea CAS a fost percepută ca benefică de cca. ¾ dintre respondenţi. Aceştia provin mai curând din rândul companiilor cu cifra de afaceri sub 1 milion Euro, în timp ce firmele cu cifra de afaceri de peste 1 milion de Euro consideră că măsură nu a avut nici un efect asupra activităţii lor.Supra acciza la combustibil este evaluata ca având impact negativ (75%) urmată de taxa pe mijloace fixe (taxa pe stâlp)- 39%. De asemenea, companiile mici, cu cifra de afaceri de până la 1 milion de euro, au fost mai afectate de taxa pe stâlp decât companiile mari, în vreme ce supra-acciza la combustibil a afectat mai degrabă sectoarele producţiei, comerţului şi transporturilor decât pe cel al serviciilor, pentru care nu a avut, mai degrabă, niciun efect.

Principalele masuri

Baza 500 respondenti

©TNS CSOP 2015

Promovarea potenţialului mediului de afaceri românesc

Q15. Cât de mulţumit sunteţi de modul în care statul român promovează potenţialul mediului de afaceri român în străinătate? Raspuns unic.

Promovarea mediului de afaceri românesc în străinatate este percepută ca fiind bună de doar 21% dintre respondenţi, peste jumătate (54%) apreciind că este nesatisfăcătoare şi 24% declarând ca nu pot aprecia.

Promovarea mediului de afaceri Societatile cu activitati externe

Baza 500 respondenti

©TNS CSOP 2015

Aderarea la moneda Euro

Q16. După cum stiţi, România îşi propune în viitor să adere la moneda Euro. Credeţi că acest lucru va fi pozitiv sau negativ pentru afacerea dvs.? Raspuns unic.Q17. Dvs.vă doriţi că aderarea la moneda Euro să se producă … ? Raspuns unic.

Aderarea la moneda Euro ar avea un impact pozitiv pentru 40% dintre firme, 30% consideră că aderarea nu ar influența în niciun fel afacerea, iar 24% spun că efectul ar fi negativ. 60% dintre cei intervievați spun că aderarea la euro ar fi bine să se petreacă după 2019.

Aderarea la moneda Euro Anul aderarii la moneda Euro

Baza 500 respondenti