Mecanisme Psihice Cognitive

Asist.dr. Mihaela Chraif

Seria 1 Grupa 4

Perceptia extrasensoriala (ESP)

Definirea conceptului

Perceptia senzoriala implica receptia unor informatii obtinute prin altceva decat unul dintre cele cinci simturi, excluzand totodata informatiile rezultate din urma experientei concrete.

Termenul de ESP(extrasensory perception) a fost introdus de parapsihologul Rudolf Tischner si preluat apoi de psihologul,botanist la origine, J.B.Rhine pentru a desemna abilitati psihice precum clarviziunea, telepatia,precognitia, postcognitia,clarauditia, referindu-se la cognitia non-senzorial si impartindu-se in doua categorii: metagnomia, ca fiind cunoasterea prezentului obtinuta prin cai diferite de cele senzoriale si precognitia, ca fiind investigarea viitorului.

Repere istorice

J.B.Rhine, recunoscut ca fiind parintele parapsihologiei, propune utilizarea simbolurilor lui Zener pentru testarea subiectilor in laboratoarele din cadrul universitatii Duke, in jurul anilor 1930, obtinand rezultate relevante legate de experimentele telepatice sau de clarvizune.

Cel mai notabil dintre efectele interne pe care el le observa, este acela de focusare( cunoscut si sub nume de anchoring sau focusing illusion), identificat pe unul dintre cei mai testati participanti, Pavel Stepanek.

Parapsihologia Parapsihologia reprezintă unul din

domeniile psihologiei de cunoaştere a unor fenomene pe care percepţia noastră uzuală nu le poate explica imediat şi care se derulează într-un alt plan decât cel al universului newtonian. Descrierea şi definirea acestor fenomene stau la baza parapsihologiei.

Termenul a fost introdus de filozoful Max Dessoin in anul 1889 si dezvoltat prin varietatea experimentelor care au urmat si care incorporau utilizarea generatorului de numere la intamplare( RNG , metoda care genera o serie de numere sau de simboluri a caror identitate nu era completa- lipsa unei anume pattern), in scopul testarii precognitiei si a psihokinesteziei ( atat pe oameni, cat si pe animale, in special caini), dar in special a experimentelor Ganzfeld ( termen utilizat de psihologii gestaltisti pentru a desemna intreg campul vizual).

Experimentul Ganzfeld

Tehnica Ganzfeld a rezultat din experimentele telepatice din timpul visului puse la cale de psihiatrul Montague Ullman si psihologul Stanley Krippner in perioada 1966-1972. In tehnica Ganzfeld, persoana care trebuie sa primeasca comunicarea psihica este plasata intr-o camera izolata fonica pe un scaun confortabil inclinat. Jumatati de mingi de ping-pong translucide, albe, sunt lipite peste ochii lor, si o lumina este directionata exact acolo, producand un camp vizual uniform si mat. Castile, prin care se trasmite zgomotul alb sunt puse la urechi, destinatarul fiind ghidat prin exercitii de relaxare pentru reducerea tensiunilor interioare. Cand receptorul se afla in starea ganzfeld, un emitator din alta locatie se uita la intamplare la o imagine tinta si trimite mental imaginea receptorului.Sesiunea dureaza 30 de minute, timp in care receptorul raporteaza cu voce tare impresiile, gandurile si emotiile sale. La sfarsitul sesiunii, patru imagini sunt aratate receptorului si este pus sa o aleaga pe cea tinta; el o alege pe cea care se potriveste cel mai bine fluxului sau de constiinta. Sansa de a alege imaginea cea buna este de 25%, insa studiile au aratat ca receptorii sunt capabili sa aleaga imaginea tinta la p rata multa mai mare de 25%.

Diviziunile parapsihologiei Parapsihologia este impartita in doua

ramuri esentiale: Perceptiile extra-senzoriale:

-telepatia -clarvizunea -clarauditia -precognitia -postcognitia -psihometria Capacitati paranormale: -psihokinestezia -pirokinezia -experientele extracorporale -experientele in apropierea mortii -reincarnarea -capacitati mediumice

Telepatia

Telepatia (însemnând literal simţire la distanţă) vine din greacă tele ("distanţă") şi pathe "sentiment" şi se referă la abilitatea de a comunica informaţie de la o minte la alta, fiind o formă de percepţie extra-senzorială sau cogniţie anormală. Telepatia este procesul care permite ca fiinţele să transmită informaţii de la unele la altele, fără a se folosi de limbajul verbal. Cei care au descoperit că telepatia se află printre fenomenele paranormalului erau adepţii mesmerismului (teoria magnetismului animal). Aceştia au observat că unele persoane cu capacităţi magnetice pot citi gânduri şi pot executa comenzi nerostite.

Sigmund Freud a considerat telepatia ca o facultate primitivă, care a fost pierdută de om în cursul evoluţiei sale. Conform afirmaţiilor lui, indivizii legaţi "telepatic" trebuie să aibă o legatură emoţională foarte puternică, iar evenimentul transmis pe această cale trebuie încărcat cu sentimente negative. Pe de altă parte, Carl Gustav Jung i-a acordat o importanţă mai mare, considerând telepatia o funcţie de sincronizare şi a descoperit prin experienţele sale că aceste fenomen ne influenţează visele.

Clarviziunea

Clarviziunea este o forma de perceptie extrasenzoriala a unor indivizi umani de a resimti vibratiile lumii astrale, de a avea viziuni ale unor intamplari petrecute la mare distanta, o capacitate de a vedea mintal depasind granitele obisnuite ale timpului si spatiului. O confuzie relativ des intalnita este cea dintre clarvazator, profet sau ghicitor.

Clarauditia

Clarauditia - posibilitatea de a auzi fara intermediul organelor de simt a unor scene care se petrec la mare distanta sau in alte planuri ale existentei , plus auzirea unor voci misterioase.

Precognitia Parapsihologii folosesc mai degraba termenul de precognitie, pentru a desemna

perceptiile metapsihice care se leaga de un eveniment viitor. Diversi autori vorbesc despre felurite viziuni precognitive: cele au loc in stare de transa – lucru intalnit in relatari despre activitatea unor vraci, samani sau, mai nou, mediumi; visele prevestitoare – despre care relatarile abunda; presentimente, situatie cand prevestirea este resimtita sub forma unei emotii, sau lucruri pe care cei inzestrati cu capacitati precognitive “le vad”, pur si simplu, in stare de veghe, in contexte dintre cele mai obisnuite. Deseori, aceste intrezariri ale realitatii viitoare sunt simtite ca niste avertismente, ele vestind aparitia unor situatii neplacute, a ceva rau.

Psihometria

Psihometria este o ramură mai nouă a parapsihologiei care se ocupă cu măsurarea fenomenelor psihice, utilizând metode experimentale, cum ar fi: descrierea unor persoane sau a unor elemente din trecutul sau viitorul acestora prin simpla atingere a unor obiecte care le-au aparţinut, diagnosticarea pe fotografie în legătură cu anumiţi parametri ai problematicii spirit – suflet – trup în starea de sănătate, karma, soartă şi destin.

ESP in experimente: Exp. Rhine Primul care a reusit insa, sa realizeze experimente privind PE a fost

J.B. Rhine, considerat de multi ca fiind "parintele parapsihologiei". El a devenit renumit in primul rind prin experimentul cu cartile Zener (denumite dupa cel care le-a realizat, Karl Zener). Pachetul Zener era compus din 25 de carti albe fiecare imprimata cu cite un desen, din cele cinci existente in total. Cartile erau impartite in cite un set de cinci (fiecare cu unul din cele cinci desene), asa ca fiecare dintre cei testati avea o sansa de unu la cinci sa ghiceasca un model.

Experimentul lui Rhine era cit se poate de simplu: el le cerea subiectilor sai sa ghiceasca modelul de pe fiecare din setul de cinci carti pe care i-l prezenta si insemna atent rezultatele obtinute. In medie, cei care ghiceau pur si simplu la intimplare aveau o reusita de cinci carti din pachetul de 25. In urma a numeroase experimente de acest gen, Rhine a ajuns la concluzia ca subiectii care ghiceau un numar de carti peste nivelul mediu dadeau dovada de abilitati ale PE.

Bibliografie:

Freud, S, “Vis si telepatie” (2007) , Editura Trei, Bucuresti Manolea, A, “Perceptii extrasenzoriale” (2001), Editura Aldomar,

Bucuresti Robinson & Lynn, “Parapsihologie” (2006), Editura Curtea Veche,

Bucuresti http://ro.wikipedia.org/wiki/Telepatie http://en.wikipedia.org/wiki/Ganzfeld_experiment