x Creaza cont nou

ALTE DOCUMENTE

LUCRARE DE DIPLOMA - PERCEPTIA RELATIEI PARINTI-ADOLESCENTI SI DEZVOLTAREA PERSONALITATIIPsihologie

a

Universitatea " Andrei saguna "Facultatea de PsihosociologieSpecializarea: Psihologie

Legea Reciprocitatii a gandi este o munca grea CUM SE DEZVOLTA CONSTIINTA INCRCRI AMNEZIILE GENERALE Este bine sa fii ambitios la locul de m Autocontrolul emotional PLANIFICAREA SI MANAGEMENT INVATARII - MANAGEMENTUL TIM RESURSELOR Evolutia copilului in plan motor, cogn socio-afectiv Lucrare de diploma - Invatarea

nta atriePsihologieComunicareResurse

a

PERCEPIA RELAIEI PRINIADOLESCENI sI DEZVOLTAREA PERSONALITIIConstanta 2008

CuprinsCapitolul I

I. Aspecte generale privind familia I.1. Definirea familiei.................... 18318k109s .....2 I.2. Structura si functiile familiei contemporane.................3 I.3. Statutul social al familiei n tara noastra.................5 I.4. Responsabilitati specifice ale educatiei copilului n familie.........6 Capitolul II II. Dezvoltarea personalitatii II.1. Definirea personalitatii.................... 18318k109s ...10 II.2. Formarea si dezvoltarea personalitatii..................11 II.3. Dialogul familial, factor important n dezvoltarea personalitatii copilului....13 Capitolul III III. Adolescenta III.1. Adaptologia adolescentului.................... 18318k109s .17 III.2. Adolescenta.................... 18318k109s .......18 III.3. Relatia parinti- adolescenti.................... 18318k109s ..19 Capitolul IV IV. Perceptia

IV.1. Locul perceptiei n cadrul mecanismelor cognitive............................................21 Capitolul V

V. Metodologia cercetarii........................................................................................23

V.1. Obiectiv general..................................................................................................23

V.2. Obiective specifice...............................................................................................23

V.3. Ipoteze..................................................................................................................23

V.4. Participanti la studiu.............................................................................................24

V.5. Instrumente de cercetare.......................................................................................2 V.6. Procedura de lucru..........................30 Capitolul VI

VI. Analiza si interpretarea datelor .........................................................................3

Verificarea ipotezelor...................................................................................................40

Concluzii .....................................................................................................................44

Bibliografie ..................................................................................................................4

Anexa...........................................................................................................................48

ARGUMENT

Considernd ca dezvoltarea personalitatii este o problema de actualitate datorit tot mai multi adolescenti si formeaza o personalitate deficitara, n paginile cerce doresc sa descopar si sa evidentiez care sunt motivele pentru care acest fenomen are

Diferite studii si cercetari au demonstrat faptul ca dezvoltarea personalitatii ad nu poate fi realizata dect n cadrul matricei familiale, att modelele de educatie c afective si instrumentale ale mediului familial creeaza premise puternice pen armonioasa a adolescentului, fata de care parintii au o responsabilitate fundamentala.

Fiziologia copilului poate fi profund marcata de modul n care pari trebuintelor sale de hrana, protectie, afectiune si ngrijire, dupa cum dezvoltarea ap atitudinilor sale nu se poate face dect n prezenta ambilor parinti. Daca unul din e

din camin sau ntre parinti exista conflicte, copilul va dezvolta tendinte si norme c care vor mpiedica evolutia sa corespunzatoare.

Prin prezenta lucrare doresc sa subliniez rolul important care-l joaca familia n personalitatii adolescentului, parintii fiind persoanele care trebuie sa se impl clarificarea problemelor si framntarilor adolescentilor, specifice perioadei adolescen

La nivel empiric este cunoscut faptul ca mama are o mai strnsa relatie cu adolescent dect tatal, dar n paginile urmatoare doresc sa evidentiez faptul ca o rel pozitiva cu ambii parintii duce la dezvoltarea armonioasa a personalitatii la totodata, voi ncerca sa validez aceasta afirmatie printr-o cercetare stiintifica.

CAPITOLUL II. ASPECTE GENERALE PRIVIND FAMILIA I.1. Definirea familiei

Constituind cea mai veche dintre institutiile create de om de-a lungul existente istorice, familia reprezinta o forma de comunicare umana ale carei relatii ntre mem esenta natural-biologica, spiritual-afectiva si moral-juridica, permit continuitatea spec evolutia societatii. Familia este considerata elementul natural si fundamental a principiu care apare att n cadrul actelor noastre legislative, ct si n actele internatio drepturile omului.

ntreaga dezvoltare a umanitatii este indisolubil legata de constituirea si evolu de colectivitatea umana, dintre care familia reprezinta una dintre verigile sociale cele mai specifice n asigurarea continuitatii si afirmarii depline a fiintei umane. independenta n raport cu societatea n interiorul careia se formeaza, familia este de ultima instanta si conditionata, n organizarea si evolutia sa, de modul de organizare pe care o reflecta.

Studiul familiei s-a impus ca necesitate n epoca moderna, desi preocuparile sunt foarte vechi, iar multiplele definitii date pna acum familiei au ncercat sa eviden de aspecte att de ordin structural ct si functional.

Dupa Levi- Strauss, familia este un grup care si are originea n casatorie, fiind sot, sotie si copiii nascuti din unirea lor pe care-i unesc drepturi si obligatii mor

economice, religioase si sociale.1

Vincent defineste familia ca fiind un grup nzestrat cu caracteristici proprii, obiceiuri, care respecta anumite traditii, chiar inconstient, care aplica anumite reguli d

Berge3 afirma ca familia este un fel de personalitate colectiva a carei armo influenteaza armonia fiecareia dintre parti. Familia este unitate de interactiuni si inte personale, cuprinznd rolurile sociale de sot si sotie, mama si tata, fiu si fiica, frate si

I.2. Structura si functiile familiei contemporane

Perenitatea oricarei societati este asigurata prin reproducere biologica si socia functii, de importanta fundamentala pentru viitorul, ei sunt ndeplinite n cadrul fam casatoria si actul procreerii ofera continuitatea speciei biologice, iar procesul de descendentilor ofera continuitate structurii sociale si modelului cultural care ca societatea respectiva.

Pentru orice societate, familia ca institutie nu este doar o simpla existenta ext mai ales coexistenta, definita prin caracterul comun al relatiilor dintre membri.

n toate societatile cunoscute, indivizii participa n comun la procese biologic dezvolta relatii ntre ei si manifesta tendinte de adeziune la viata de grup facilitata d ansamblul lor, raporturile familiale reprezinta un tip specific de solidaritate si integ care implica indivizii aflati intr-o interactiune reciproca si permanenta. Pentru ace relatiile biologice, desi foarte importante, ci relatiile sociale definesc esenta vietii Aceasta idee nu si-a facut loc prea usor n gndirea istoricilor, psihologilor si a soc de-a lungul timpului. Conceptiile mai vechi sunt marcate, de pilda, de o serie de prej acorda fie factorului biologic, fie celui spiritual, rolul de baza n structura familiei4.

Att pentru Le Play ct si pentru Proudhon[5], familia este ,,celula de baza a s la care emana ntreaga ordine sau dezordine sociala. Familia constituie deci temeli edifica celelalte forme de organizare a vietii sociale si care, la rndul lor influente facnd-o sa se transforme si sa evolueze n permanenta.

Ca grup natural caracterizat printr-o mare stabilitate structurala si evolutie reuneste femei si barbati, parinti si copIii, bunici, nepoti si unchi prin legaturi casatorie, snge sau rudenie, ca si prin forme specifice de organizare a relatiilor dintre Reprezentnd cea mai importanta si dinamica structura a vietii sociale,

determinata de legile generale de dezvoltare a societatii si de ntreg procesul is transforma si o face sa evolueze n forme particulare, dar care nu-i modifica esenta. clar faptul ca nu relatiile biologice determina esenta grupului familial, ci n primul sociale care influenteaza att caracterul istoric al legaturilor familiale, ct si organiza a acestora, n raport cu modelul social si cultural al societatii n ansamblul sau.

Se poate considera ca familia reprezinta o componenta de baza a oricar functionarea acesteia depinznd n buna parte de realizarea unei functionalitati grupului familial.

n societatea contemporana unele din functiile familiei au disparut, altele ssau au fost preluate de alte institutii sociale, ca de exemplu functiile pedagogicomorale[6].

Cea mai importanta functie, evaluata astfel de mai multi autori este socializar deoarece familia constituie mediul cel mai propice pentru educatia acestuia, ntr-o care este susceptibil de a fi influentat. Caldura si afectiunea oferite de parinti precum informale stabilite ntre parinti si copiii reprezinta stimulente puternice pent deprinderilor si aptitudinilor copilului, pentru dobndirea capacitatilor sale de integ adecvata[7].

Socializarea copilului si stabilizarea personalitatii adultului sunt d microsociologice principale, care definesc esenta si importanta familiei conjuga Specializarea rolurilor masculine si feminine n cadrul familiei are drept scop formar de actiune pentru socializarea copilului si pentru dezvoltarea personalitatii tuturo grupului familial de-a lungul ntregului ciclu al vietii[8].

Consacrnd principalele functii ale familiei (biologic-sanitara, pedagogic-e solidaritate familiala, de asigurare a nivelului de trai al membrilor sai, de integrar familial n societate) statul romn reglementeaza statutul acesteia ca fiind institut Codul familiei, printr-o serie de acte normative cu privire la casatorie, drepturile sot parinti-copiii, raporturile de mostenire, adoptiune, alte relatii personale si matr izvorasc din actul de casatorie.

I.3. Statutul social al familiei n tara noastra

Constituind principalul factor al dezvoltarii fizice si intelectuale a popula influenteaza n mod direct si semnificativ, mai ales prin intermediul functiei sale de nivelul si profunzimea constiintei morale a descendetilor n acord cu normele

idealurile societatii noastre.

Familia este cea care modeleaza personalitatea copilului, contribuie la fo atitudini pozitive fata de munca, viata si valorile sociale si cultiva responsabilitatea f proprii n raport cu imperativele participarii la viata sociala. Sarcini de mare raspund acest sens familiei si celorlalte institutii de ocrotire si supraveghere, chemate sa c mentinerea climatului vietii de familie, la puritatea morala a relatiilor dintre mem familial, la asigurarea unor conditii materiale adecvate si a unei ambiante psihosoc favorizeze pe deplin personalitatea copilului, formarea sa n conformitate cu cele m si dezirabile modele de conduita sociala.

I.4. Responsabilitati specifice ale educatiei copilului n fam

ntreaga actiune de modelare a personalitatii copilului constituie o opera e anvergura care antreneaza toate directiile cresterii si dezvoltarii sale: fizica, psihi morala si sociala. n aceasta actiune, rolul parintilor are o importanta fundamenta nici un copil nu poate fi dirijat si educat dect ntr-o ambianta definita de afectivitate

Relatia parinti-copiii detine un rol deosebit att n fixarea celor mai adecvat comportamentale, ct si n asigurarea unei conditii psihologice normale. Dar o asem presupune norme precise care corespund unor obiective ce stau la baza rolurilor asteptarilor copilului, precum:

Dragostea, concretizata n asigurarea protectiei, securitatii si orientarii c formarea unor aptitudini si atitudini pozitive pornind de la calitatile sale propri parinteasca presupune ncredere si siguranta din partea copilului, afectiune si n partea parintilor, dar ea nu trebuie exagerata fara riscul de a provoca o serie d evolutiei psihologice normale. Cel mai adesea, copiii lipsiti de dragostea parinteasca instabili, interiorizati si complexati, n timp ce capriciul, rasfatul, lipsa de vointa carac cele mai multe relatiile exagerate din punct de vedere afectiv ntre parinti si copiii;

Asigurarea unor raporturi relationale juste si echilibrate. Parintii trebuie sa o de conduita corespunzatoare, calitatile si atitudinile lor avnd o influenta formati dimpotriva, divergenta ntre act si cuvinte, ntre atitudine si conduita antreneaza in lipsa de discernamnt n aprecierea raului sau a binelui de catre copil. Fiind primele f copiii se identifica si fata de care si manifesta afectivitatea, parintii trebuie sa fie ceea ce spun, ct si la ceea ce fac, deoarece eventualele divergente sau neconcordan

dezorientare si deruta cu efecte negative asupra dezvoltarii personalitatii copilului;

Complementaritatea rolurilor parentale. n calitate de ghizi, educatori si mode parintii trebuie sa alcatuiasca n raport cu copilul o unitate inseparabila care si rolurile si sarcinile. Diferite, dar nu divergente, rolurile tatalui si ale mamei tr completeze reciproc: mama n calitate de factor afectiv al caminului, iar tatal n calit instrumental nzestrat cu deplina autoritate. Inversarea rolurilor parentale apare p deoarece nu mai corespunde imaginii ideale pe care copilul si-o formeaza n comportamentul si actele obisnuite ale mamei sau tatalui, acesta fiind o sursa d psihologice care se imprima si comportamentului ulterior al copilului. Daca aceste sunt ndeplinite sau daca sunt aplicate n mod unilateral de parinti, procesul educat serie de sinuozitati.

Se releva astfel ca nu simpla existenta a familiei permite un proces adecvat de personalitatii copilului, ci doar acea familie ale carei functii sunt ndeplinite n mo ambii parinti. O familie normala nseamna pentru copil un mediu afectiv, ocrotit alcatuire si o structura unitara, omogena.[9]

Dezvoltarea personalitatii copilului nu poate fi realizata dect n cadrul matric Att modelele de educatie, ct si calitatile afective si instrumentale ale mediului fam premise puternice pentru evolutia armonioasa a copilului, fata de care pa responsabilitate fundamentala[10]. Fiziologia copilului poate fi profund marcata care parintii raspund trebuintelor sale de hrana, protectie, afectiune si ngrijire dezvoltarea aptitudinilor si atitudinilor sale nu se poate face dect n prezenta am Daca unul din ei absenteaza din camin sau ntre parinti exista conflicte, copilul tendinte si norme contradictorii care vor mpiedica evolutia sa corespunzatoare[11].

De asemenea, numeroase studii de psihologie a copilului evidentiaza faptul c achizitiei limbajului poate influenta negativ capacitatea sa de a percepe, a gndi s dupa cum interiorizarea de timpuriu a sensului si continutului normelor si valoril determina sa actioneze si sa se comporte ca individ integrat social.[12]

In societatea moderna responsabilitatile familiale ale parintilor sunt defini specifice care reglementeaza conditiile si modul lor particular de ndeplinire n fiec trei etape de dezvoltare (dependenta absoluta, dependenta relativa si independent trece copilul n cursul formarii personalitatii sale. Att parintii, ct si familia c misiunea extrem de importanta de a transmite copiilor norme si reguli morale de con asigura internalizarea acestora sub forma de convingeri, atitudini si motivatii. n a lnga comunicarea verbala nemijlocita care favorizeaza dezvoltarea unor

responsabilitati corespunzatoare asupra notiunilor de " bine" si ,, rau", com nemijlocit al parintilor, exemplele personale oferite de acestia, exercita o influenta importanta asupra conduitei copilului.

Se poate considera, din acest punct de vedere, ca totalitatea m comportamentale adecvate ale copilului este n functie de integralitatea functionalit iar conduita morala pozitiva prezentata de copil poarta pecetea influentelor favorabi de anturajul sau familial.

Exista nsa si situatii n care absenta realizarii unor functii ale familiei, n sp pedagogic-formative, determina tendinte neconforme cu normele de conduita valor de societate, copilul manifestnd tendinte de marginalizare si devianta care au un im asupra dezvoltarii armonioase a conduitei[13]. Majoritatea anomaliilor sale psihice, caracteriale provin din absenta realizarii functiilor familiei si responsabilitatii parin reprezentnd din acest punct de vedere un fel de ,,personalitate colectiva,, a carei dizarmonie are rezonanta n structura personalitatii copilului, n sanatatea si echilibru

CAPITOLUL II II. DEZVOLTAREA PERSONALITIIII.1. Definirea personalitatii

Personalitatea[14] este organizarea dinamica n cadrul individului a ace psihofizice care determina gndirea si comportamentul sau caracteristic. Voi examina pe scurt conceptele- cheie din aceasta definitie:

Organizarea dinamica. Problema centrala a psihologiei este formarea stru ierarhiilor de idei si deprinderi care ghideaza n mod dinamic activitatea. Integ procese organizationale sunt necesare pentru a explica dezvoltarea si structura p Termenul "organizarea" pe care l intlnim n definitie implica si procesul dezorganizare, mai ales la acele personalitati anormale care sunt marcate de o progresiva.

Sisteme. Un sistem este un complex de elemente ntr-o interactiune r deprindere este un sistem, la fel si un sentiment, o trasatura, un concept, un stil de Aceste sisteme exista n mod latent n organism chiar cnd nu actioneaza. Sistemel latente motiveaza sau directioneaza o activitate si o gndire specifica atunci cnd intr

Toate sistemele care compun personalitatea trebuie considerate tendinte determ exercita o influenta directoare asupra tuturor actelor adaptative si expresive personalitatea ajunge sa fie cunoscuta.

Psihofizic. Acest termen ne aminteste ca personalitatea nu este exclusiv exclusiv nervoasa, ci atrage dupa sine functionarea att a "spiritului" ct si a "trupului

Comportament si gndire. Orice comportament si orice gndire sunt carac persoanei si sunt unice pentru aceasta. Acesti doi termeni constituie o eticheta pentru tot ceea ce poate un individ sa faca; ceea ce el face n principal este sa se adapteze m reflecteze asupra lui, sa ncerce a-l stapnii.

II.2. Formarea si dezvoltarea personalitatii

Personalitatea, dupa cum afirma Allport[15], e prezenta n viata individulu numai potential din momentul nasterii, n mod concret ncepnd sa dea primel existentei sale n jurul vrstei de trei ani, contur precis capatnd abia la maturitate. prin intermediul factorului genetic si congenital fiinta umana constituie un a virtualitati, ca expresie a unei programari, nou-nascutul nu e o persoana si nu are, mult, o personalitate. Personalitatea consta ntr-un tot de trasaturi.

n formarea personalitatii, care e o constructie, factorul genetic serveste temelie, si dupa cum se stie orice constructie are o baza solida, o temelie. D ambianta, ndeosebi cea sociala, capata o pondere din ce n ce mai mare n personalitatii, implicit a persoanei[16]. Tot dupa nastere, n procesul de personalizare factorul psihic, acesta avndu-si geneza n raportul organismului cu mediul, dar con n factor independent[17]. La formarea personalitatii concureaza deci factorul orga social si factorul psihic, factorul organic actionnd ca potentialitate. Factorul socia psihic sunt factori de ntretinere,de actualizare sau de reprimare si de modelare.

Principalul mijloc de construire a personalitatii este constituit din nvata ajungndu-se la diferentierea progresiva a comportamentului; prin crearea un comportament, a unei stereotipii dinamice, a unui sistem prin intermediul carui persoana, se realizeaza o anumita personalitate. n realizarea sa aceasta parcurge principale: stadiul personalitatii de baza care se formeaza prin interactiunea primar cu familia; si stadiul personalitatii individuale care se formeaza prin interactiunea

sociale.

n prezent personalitatea a devenit un ideal al pedagogiei, scopul educatiei mare parte n formarea si dezvoltarea personalitatii. Dar formarea personalitat modelare nu doar pasiva, ci una activa, iar acest proces angajeaza doi factori: factor si factorul de modelat; factorul modelator implica la rndu-i: modelatorul si modelul

n primi ani ai copilului, modelatorul si modelul constau n aceleasi persoan parintii copilului. Odata cu vrsta scolara modelul se schimba: acesta e acum nvat trziu profesorul, iar odata cu pubertatea modelul poate fi luat dintr-un roman, d dintr-o piesa de teatru. Odata cu cresterea, copilul modelat se comporta ca un implicndu-se din ce n ce mai mult n procesul de modelare. n toate cazurile, personalitatii, n afara modelatorului propriu-zis, actioneaza ntreaga ambianta fizic perioada n care nu mai intra n discutie numai formarea, ci si dezvoltarea personalit

Dezvoltarea personalitatii are loc din exterior prin actiunea sustinuta a un concomitent cu actiunea din interior, prin autodezvoltare, stiut fiind faptul ca autodezvoltare e continuu.

Perioada de pubertate, urmata de cea a adolescentei, este perioada cnd cop cresterii spiritului de observatie si maturizarii gndirii, nu mai ia ad literam ceea ce i ncepe sa-si formeze pareri care foarte adesea nu mai concorda cu cele ale parintilor acestora de a-si impune punctul de vedere facnd apel la autoritate parinteasca nu zdruncine nsasi temelia autoritatii[20].

Eliberati de sub tutela invatatorului si obligati sa raspunda cerintelor mai multo fiecare reprezentata de un profesor de specialitate, puberii si largesc mult orizontu faca aprecieri critice si comparative n ceea ce priveste felul de predare si la fiecaruia. Memorarea devine din ce n ce mai logica, iar reprezentarile despre fenomenele despre care nvata devin si ele din ce n ce mai bine conturate. Paralel cu se dezvolta si cel autocritic, dar nu n egala masura deoarece au tendinta sa fie foarte cu ei nsisi si foarte severi cu ceilalti. Uneori li se pare fie ca adultii exagereaza, fie acestia nu apreciaza la justa valoare actiunile lor, ncercnd sa le minimalizeze impor

Apar din ce in ce mai des autoaprecierile relative la felul de a se purta si a Demarcatia dintre baieti si fete devine mai precisa, fiecare avnd constiinta sexu anumitor particularitati psihice si fizice care decurg de aici.

Personalitatea puberului ncepe sa se desavrseasca de la vrsta de 11- 12 ani

poate fi influentata negativ daca educatia o va mutila din punct de vedere afec germenii egoismului, timiditatii, fricii si nencrederii gasesc un teren propice. Depind mare masura de adulti sa impiedice aparitia acestor sentimente, sa ncerce delicatetea, sensibilitatea si nu n ultimul rnd siguranta n fortele proprii.

Copiii sunt n general receptivi la frumos, motiv pentru care, pentru ating scop, unul din mijloacele cele mai bune l constituie sentimentul estetic care treb copilului, sentiment prin intermediul caruia se poate obtine o modelare a personalitat pe plan afectiv, de acea mai nalta calitate. Ordinea si curatenia, muzica, desenul, pas colectii, literatura, traforajul, excursiile sunt o parte din formele frumosului accesib pentru ca adolescentul sa-si dezvolte personalitatea normal si armonios.

II.3. Dialogul familial, factor important n dezvoltarea perso adolescentului

Cercetarea problemelor implicate n dialogul familial vizeaza ameliorarea dintre membrii unor familii, evidentierea efectelor negative ale unora dintre masurile pedagogice folosite de parinti, si recomanda noi atitudini parintesti. Raportarea adol familie urmareste precizarea att a locului pe care adolescentul l ocupa n viata grupu ct si a functiilor normale ale acestui grup prin care acesta devine factor de securitate a sentimentelor, de initiere n viata sociala si spirituala.[21]

Tulburarile de adaptare de origine familiala care se datoreaza carentelor m actiune educativa a unor familii, impun gasirea unor raspunsuri adecvate la o serie referitoare la exercitarea autoritatii parintesti, la consecintele pe care actele si atitudin le pot avea asupra personalitatii n formare a adolescentului. Severitatea excesiva, de care recurg n mod frecvent unii parinti n raporturile lor cu adolescentii, are drep cresterea unor adolescenti fie apatici, indiferenti, lipsiti de initiativa, fie impulsivi, revoltati. Acesti parinti care nu reusesc sa rezolve probleme curente ale educatiei ad lor altfel dect prin aplicarea unor aspre pedepse si masuri de interdictie, se afla de esecului propriei lor autoritati. Ca si parintii prea severi, cei indiferenti nu-si dau bine seama de faptul ca n raporturile lor cu adolescentii trebuie sa stie sa se apropi dar n acelasi timp sa pastreze o oarecare distanta, deoarece numai atunci cnd anumite limite n apropierea de adolescenti se poate asigura mentinerea prestigiului parintesti.

Parintii indiferenti sunt dezamagiti atunci cnd vad cum proprii adolescenti se de ei cautnd n alta parte satisfactii si mpliniri, de aceea este deosebit de important fie n pas cu dezvoltarea psihica actuala a adolescentilor lor, sa mentina un dialog

afectiv mereu deschis.

Parintii tematori sau chiar anxiosi, depresivi sau cei egocentrici, nu reusesc acest dialog deoarece nu vor sau nu sunt capabili de empatie vis-a-vis de proprii pentru a adopta la nevoie punctul de vedere al acestora, pentru a ntelege trairile si specifice vrstei si firii lor.

De felul n care se desfasoara dialogul familial depinde, n mare masura, sentimentului de siguranta al adolescentului att de important pentru dezvoltarea a personalitatii sale, pentru formarea unor raporturi echilibrate ale acestuia cu lumea. unui mediu familial excesiv de autoritar sau de indulgent, echilibrul psihic al adole zdruncina ivindu-se pericolul dezvoltarii unor nevroze. Astfel, ,,supraprotectia aut prin frecvente interdictii impuse adolescentului, primejduieste dezvoltarea s independenta si de responsabilitate ale acestuia, transformndu-l ntr-o personalita dominata de sentimentul fricii si al inferioritatii personale. Adolescentul trebuie acceptat n familie, iar a se simti acceptat nseamna a se sti iubit, fapt ce presupun dovezile de tandrete din partea parintilor, dar mai ales acea tonalitate generala a binevoitoare care trebuie sa impregneze toate raporturile dintre adolescent si a familial.

De-a lungul cercetarii pe care am efectuat-o n sprijinul prezentei lucrari, am c parte dintre adolescentii care sunt n mod frecvent coplesiti cu daruri de catre p convingerea intima ca sunt iubiti de catre acestia. Adolescentul are nevoie de ce parintii sunt bucurosi de existenta sa. Faptul de a se simti iubit, de a fi izvor de bu parinti si pentru toti ceilalti din grupul familial, constituie un factor securiza importanta. A respinge un adolescent care se prinde afectuos de gtul parintelui, tacere n momentul n care el arde de dorinta de a-si expune propriile framntari sufl primi mngierile si sarutarile, nseamna a-i arata ca te poti foarte bine dispensa de a-i refuza dragostea si a-i arata ca nu-l iubesti.

Alaturi de scoala, familia reprezinta un principal instrument de reglare adolescentului cu mediul, ea urmnd sa contribuie la formarea sentimentului solidari n vederea unei corespunzatoare integrari viitoare n mediul profesional si n n sociala n general.

Nu mai putin importante pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii ad sunt si influentele exercitate de tata care, prin intermediul autoritatii pe care o detine, de a echilibra relatiile din interiorul familiei, de a ntretine sentimentul de siguran familial, de a conduce adolescentul catre acceptarea regulilor educative, n specia

baietilor deoarece tatal reprezinta un model cu privire la felul n care un barbat t comporte n viata. n ochii adolescentului tatal este fiinta care domina lumea exteri decizii n problemele cele mai importante ale familiei, din acest motiv adolesce prezenta acestuia, un sentiment de siguranta, sentiment care-i va inspira adolescentul a deveni ,,ca tata". Cum autoritatea tatalui nu exprima o dovada a lipsei de afectiune, asteapta si de la tatal sau, nu doar de la mama, tandretea si afectiunea att de dezvoltarea armonioasa a personalitatii adolescentului. Din nefericire nsa, sunt caz familii, n care rolul tatalui este complet denaturat, unde se relateaza cu satisfactie adolescentii lor ,,stiu de frica tatalui"[23]. Tatal nu trebuie sa devina un mijloc de asperia pe adolescent, ntruct tatal care nspaimnta risca sa formeze la fete frica de b baieti refuzul de a-i semana.

Tensiunile, nentelegerile din mediile familiale influenteaza, n spe preadolescenti (10-11, 14-15 ani) care, datorita reactivitatii lor afective crescute, lipse experiente de viata si a unui spirit critic insuficient dezvoltat, resimt foarte puter conflictuale, traumatizante din mediul familial. Observatiile scolare curente evidenti multi dintre elevii adolescenti cu dificultati de integrare scolara provin n mare parte familiale cu deficiente grave de ordin educativ, deficiente determinate de necorespunzatoare dintre parinti, de lipsa de autoritate morala, de dezacordul dintr afisate de ei si conduita reala manifestata. Acesti parinti prezinta de regula atitudini dezinteres total pentru problemele scolii si educatiei, fie suprasolicitarea capacitatilor scopul mplinirii propriilor ambitii si vanitati.

CAPITOLUL III III. ADOLESCENAIII.1. Adaptologia adolescentului

Adolescenta este o perioada de tranzitie ntre vrsta copilariei si adulta, peri caracterizeaza prin importante modificari fizice, dar mai ales psihice (emotionale), sociale[24]. Fara a fi bine delimitata, se considera ca se sfrseste odata cu nceta organismului, adica ntre 18-20 chiar 24 de ani.

Modificarile fizice ncepute n timpul pubertatii se continua n aceasta perioada, evidente n ceea ce priveste cresterea staturala si ponderala, precum si n dezvoltarea sexuale secundare, fiind mai putin evidente modificarile fiziologice si ale matur

gonadale, nsotite de capacitatea de procreare.

Cresterea cunoaste unele particularitati legate de sex, realizndu-se n fi masculin sau feminin al tipului constitutional. Este perioada n care capacitatea im de adaptare la stres atinge maturitatea caracteristica adultului. Adaptarile la solicitari efortul fizic, n special la baieti, sunt foarte eficiente si adecvate. Capacitate progreseaza, culminnd cu capacitatea pentru gndirea abstracta, care se extinde si persoane; se produce maturizarea dezvoltarii morale, spirituale si emotionale si apar interpersonale n relatiile cu parintii si cu alte persoane.

III.2. Adolescenta

Parintilor le este uneori greu sa creada n capacitatea tinerilor lor de a act independent. n realitate, adolescentii sunt foarte rar expansivi n prezenta lor si com dificil cu ei. Aceasta dificultate de a comunica provine din faptul ca n toata acea tinerii acumuleaza noi capacitati mintale si si doresc sa se desprinda de caminul ofer sa se afirme si sa devina autonomi[25].

n pofida aerului independent, adolescentul are nevoie de dragoste, nteleger Toate aceste necesitati sunt, nsa, ascunse si de aceea este necesara o deosebita atenti n care se comunica cu adolescentul. Pentru ca adolescentul sa-si dezvolte respec ambii parinti trebuie sa-l accepte asa cum este, cu fortele si limitele personale. Ac mpiedica pe parintii sa aiba asteptari, numai ca asteptarile trebuie sa se ti personalitatea care se dezvolta n fiecare zi sub ochii lor. Tnarul ncearca con defineasca, o face uneori ntr-un mod neasteptat, dar ntotdeauna plin de energie si Adolescentii simt nevoia de a pastra o distanta fizica ntre ei si parinti lor, deoarec imprima si caracterul sexual raporturilor dintre oameni si deschide calea fantasmelo Din acest moment, micile dragalasenii de familie pot aparea oricnd sunt mpreuna, d de fata cu prietenii, de aceea parintii trebuie sa gaseasca noi mijloace de a-si exprim pentru copilul lor, desi le este greu sa depaseasca acest moment si sa renunte la anum intimitate cu copiii[26].

Pentru un adolescent este foarte important sa cunoasca trecutul familiei sale, i ce fel de familie traieste, traditionala, monoparentala sau recompusa. Este regretabi adolescentii sunt rupti de trecutul lor doar pentru ca parintii se simt vinovati de u personale sau pentru ca nu reusesc sa gaseasca explicatii ale acestor alegeri. Adolesc sa-si nteleaga trecutul, nainte de a-si construi viitorul. Pentru a crea legaturi ntre m familii, acestia trebuie sa desfasoare mpreuna ct mai multe lucruri.

III.3. Relatia parinti- adolescenti

Adolescenta reprezinta o cotitura n dezvoltarea unui individ, domeniu sale de pna atunci amplificndu-se si deplasndu-se spre alte zone de interes. Pn vrsta adolescentul nu dovedea preocupari pentru rolul pe care-l putea juca n adolescent remarcndu-se aparitia constiintei sociale, moment n care el devine cons membru al unei colectivitati. Din acest moment se straduieste sa cstige stim profesorilor, a parintilor si fratilor mai mari si devine extrem de sensibil la influenta

Adolescentul se defineste prin comparatie cu ceilalti membri ai societati frecventeaza; capata sentimentul responsabilitatii, al datoriei si de obicei, include nv sensurile vietii. Este momentul n care adolescentul si alege un idol, devine personalitatea altuia dar si de propria personalitate; apar hobby-urile precum filate electronica, cinematograf, sport, Internet, valoarea morala si estetica a acestor ncepnd sa depaseasca interesul pur intelectual[27].

Adolescenta este perioada n care apare preocuparea pentru tinerii de sex op suprem tel dorinta de a placea. n acest scop se modifica interesul pentru mbracam si, n general, pentru felul n care arata. Ei trebuie sa se adapteze noii imagini a silue obicei, nu sunt satisfacuti de felul cum arata.

Unii adolescenti devin brusc hiperindependenti si din acest motiv intra n scoala si parintii. Alterneaza perioade n care se cred omnipotenti, cu perioade n car de calitatile si posibilitatile lor, mai ales, cnd compararea cu performantele grupulu n inferioritate. Adolescentii sunt intransigenti, emit judecati aspre despre parinti idolatrizeaza vedete ale vietii sportive si muzicale, carora ar dori sa le reedite Afirmarea cu orice pret n fata grupului constituie o preocupare de adolescentului. Caracteristica acestei perioade de dezvoltare este scaderea com membrii familiei si crearea de relatii n medii extrafamiliale, cnd adolescentul psihologic de familie si si stabileste propria identitate, prefernd compania prietenilor n locul familiei. Initial, cel mai bun prieten fata de care si testea competentele este de acelasi sex, fata de acesta si manifesta atasamentul mbracn imitndu-i gesturile, prelund din preocuparile lui.

In acest timp parintii se obisnuiesc greu cu noul tip de relatii ale adolescentilor de frustrare si se simt marginalizati de catre proprii adolescenti.

CAPITOLUL IV

IV. PERCEPIA

IV.1. Locul perceptiei n cadrul mecanismelor cogniti

Perceptia ocupa locul central n cadrul mecanismelor psihice informational-op prelucrare primara a informatiilor, si aceasta deoarece senzatiile n stare pura nu ex primele zile ale existentei sau n cazurile patologice, iar reprezentarile, care urmea ontogenetica dupa ele, nu sunt, n extremis, dect tot perceptii trecute, reactualizate n functie de necesitatiile prezentului.

La fel de importante sunt perceptiile si pentru mecanismele psihice in operationale de prelucrare secundara a informatiilor. Gndirea, memoria, imaginatia conceput n afara perceptiei. Trecnd dincolo de sfera mecanismelor psihice si intr activitatii psihice, este aproape imposibil sa se desfasoare o activitate psihica, oric sau orict de complexa ar fi aceasta, fara suportul perceptiv. Perceptia permite a lua c mediu si a interactiona cu acesta sau a actiona asupra lui. Mai mult, se afirma ca p punctul de plecare al oricarei activitati umane, inclusiv al construtiei unei civilizatii.

Astazi studiul perceptiei a depasit cu mult granitele psihologiei generale, p psihologia sociala, nu doar pentru simplu fapt ca exista si o perceptie sociala, ci mai ca percetia joaca un rol cu totul deosebit n planul interactional si integrativ-grupa muncii si ndeosebi psihologia inginereasca ar fi pur si simplu "pierdute" fara perceptiei n sarcinile si activitatile de munca. De fapt, cele patru faze ale percepti detectarea, discriminarea, identificarea, interpretarea, au fost descoperite si amplu c ntai n psihologia inginereasca, ele fiind legate de sarcinile de supraveghere ale p tablourilor din industria automatizata.

Cu toate ca perceptia este extrem de importanta pentru ntreaga cunoastere um varietatea comportamentelor umane, destinul ei n psihologie a fost destul de sinuo mai nti, nu ca o problema de sine statatoare, distincta, ci n cadrul alteia mai larg problematicii nvatarii, abordata multa vreme la nivel intrauman, ipostaziata de une orientari psihologice, minimalizata sau chiar negata de altele, perceptia si-a cstiga statut propriu n psihologie.

V. METODOLOGIA CERCETRIIV.1. Obiectiv general

Lucrarea de fata si propune sa evidentieze faptul ca o relatie pozitiva parinte conduce la dezvoltarea armonioasa a personalitatii adolescentului .

V.2. Obiective specifice- Evidentierea caracteristicilor de personalitate la adolescentii investigati

- Evidentierea aspectelor unei relatii afective pozitiva cu parintii, care ajuta la ncrederii n propria persoana la adolescenti.

- Evidentierea aspectelor de perceptie a relatiei dintre, parinti-adolescenti n func biologic al parintelui.

V.3. Ipoteze

Hs1- Se prezuma ca o relatie pozitiva parinte-adolescent se coreleaza direct cu i personalitate ai adolescentului. Hs2 -Se prezuma ca existenta unei relatii afective pozitiva cu parintii conduce la ncrederii n propria persoana la adolescenti. Hs3- Se prezuma ca exista diferente n ce priveste perceptia relatiei parinti-a functie de genul biologic al parintelui.

V.4. Participanti la studiu

Lotul de subiecti a fost alcatuit din N = 60, 30 subiecti de gen feminin si 30 sub masculin ( Tabel 1.Figura 1). Categoriile de vrsta se ncadreaza ntre, 35/65 de a Figura 2).

n ceea ce priveste nivelul de studii avem 2 participanti cu studii gimnaziale, 3 absolventi ai scolii profesionale, 27 absolventi de liceu cu diploma de bacalaureat s cu studii superioare. (Tabel 3, Figura 3).Tabel 1-Frecventa de aparitie in functie de genul biologic

Figura1 - Diagrama de structura in functie de genul biologic

n sprijinul cercetarii efectuate, am chestionat un lot de subiecti N = 60, dintre subiecti au vrste cuprinse ntre 35/45, 18 subiecti se incadreaza n grupa de vrsta 4 de-a treia grupa alcatuita din 27 subiecti ncadrndu-se n categoria de vrsta 55/65 de 2, Figura 2).Tabel 2-Frecventa de aparitie n functie de vrsta

Figura 2 - Diagrama de bare n functie de vrsta

Tabel 3 -Frecventa de aparitie n functie de nivelul de studii

n ceea ce priveste nivelul de studii avem 2 participanti cu studii gimnaziale, 3 part absolventi ai scolii profesionale, 27 absolventi de liceu cu diploma de bacalaureat si 2 cu studii superioare. (Tabel 3, Figura 3).

Figura 3 - Diagrama de structura n functie de nivelul de studii

V.5. Instrumente de cercetare

n cadrul cercetarii efectuate am construit un chestionar avnd ca tema Perce parinti-adolescenti, chestionar continnd 2 dimensiuni (prima dimensiune cuprinde 1 la 15 si se numeste Relatia afectiva cu adolescentii iar a doua dimensiune cuprin la 16 la 30 si se numeste Relatiile interpersonale si rolurile asumate familiei). Modalitatea de a raspunde a subiectilor investigati este sub forma de sca cinci puncte si anume: 1.niciodata 2.rareori 3.uneori 4.deseori 5. ntotdeauna

Validarea chestionarului s-a facut prin: 1. Metoda expertilor - chestionarul a fost realizat la nceput din 35 de urma verificarii lui de catre experti, si anume:

Lector universitar doctorand Rus Mihaela, Lector universitar doctor Fratiman Livica,

si Asistent universitar Bentu Doinita, au fost eliminati 5 itemi deoarece s-a consta corespuns nici uneia dintre dimensiunile respective, ramannd astfel 30 de itemi.

Au fost eliminati urmatorii itemi: La dimensiunea " Relatia afectiva cu adolescentii"a fost eliminati itemii: Adolescentul meu mi reproseaza ca nu reusesc sa-l nteleg. Conduita fata de adolescentul meu este adecvata. l las pe adolescentul meu sa-si execute pedeapsa pna la sfrsit.

La dimensiunea "Relatiile interpersonale si rolurile asumate n cadrul fami eliminati itemii: Certurile dintre sot-sotie au loc n fata adolescentului nostru. n educatia adolescentului meu se implica ambii parinti. 2. Testul de fidelitate - metoda test-retest

Pentru a evalua gradul n care scorurile obtinute la chestionar sunt stab administrare la alta, am folosit metoda test - retest. Astfel am aplicat chestionarul pe de 60 de subiecti, adica 30 de familii cu vrste cuprinse ntre 35-65 ani.

Dupa un interval de doua saptamni am administrat testul acelorasi subiec doua teste exista un coeficient de concordanta semnificativ:

Rf = 0,757, ceea ce reprezinta ca scorul este mai mare dect 0,70 si ca testul est caracteristicile masurate.

Al doilea instrument de cercetare folosit este chestionarul HSPQ (high school

questionnaire) -pentru investigarea trasaturilor de personalitate la adolescenti. Ace este compus din 142 de itemi, modalitatile de a raspunde sunt n numar de trei, iar trebuie sa aleaga o singura varianta de raspuns. Dimensiunile sunt reprezentate de:

Scala a -schizotimie-ciclotimie apare o crestere a sociabilitatii si o reducere a nsingu Scala b- inteligenta, eficienta intelectuala, o crestere stadiala de la 11 la 15 ani. Scala c-forta eului, cresterea nu este semnificativa pentru nici unul dintre sexe. Scala d-flegmatic-excitabil de la 11 la 17 ani, la ambele sexe se noteaza cresterea suficientei personale, o scadere a excitabilitatii si nesigurantei.

Scala e- submisiv-dominant la ambele sexe de-a lungul perioadei creste dominant model diferit: daca la fete are loc mai nti o crestere ntre 11 si 17 ani, la bai cresterea tendintei de dominare de la 18 la 23 de ani n timp ce la fete se produce o sta o usoara tendinta la unele fete spre submisivitate: pentru toata perioada de vrsta s mai scazute n general ca ale baietilor.

Scala f- taciturn-expansiv, expansivitatea creste de la 11 la 17 ani, apoi apare o t aplatizare ntre 17 si 19 ani apoi apare o perioada de declin. Scala g- ncrederea n propria persoana - nu apare nici o tendinta semnificativa. Scala h- parmia- therectia usor declin al timiditatii de-a lungul vrstei.

Scala i-premsia-harria; n adolescenta timpurie baietii prezinta o crestere clara p devin mai realisti, cu ncredere n sine, mai hotarti; cresterea la fete este mai s ntre15-18 ani . scala j- coasthenia de la 11 la 17 ani usor declin n coasthenia zeppia

Scala o-ncredere-subtilitate o tendinta de crestere a scorurilor n perioada 11-17 ani r Scala q2 -dependenta independenta la fete apare un declin semnificativ. Scala q3-controlat- necontrolat o tendinta de crestere mai semnificativa de la 15 tendinta generala de descrestere; la fete de culpabilizarea nregistreaza scoruri mai

devin de-a lungul adolescentei n mod semnificativ mai putin nelinistiti fete conservatoare si fara a prezenta cu adevarat radicalism, exista tendinta de crestere a s Scala q4- relaxare tensiune n adolescenta timpurie o crestere la ambele sexe.

V.6. Procedura de lucru

Cercetarea a fost efectuata n Municipiul Medgidia pe parcursul a doua s intervalul 14-28 ianuarie, si au fost investigate 30 familii avnd n componenta un co cuprinsa ntre 14- 18 ani, adolescentii investigati fiind n numar de 30.

Datele obtinute n urma aplicarii chestionarelor au fost introduse n programul psihologica SPSS versiunea 14.0, obtinndu-se tabele de frecvente a raspunsurilor indicatorilor statistici, diagrame de structura si histograme.

Chestionarele au fost aplicate prin autoadministrare, pentru evitarea nonraspun Ultima faza a lucrarii a cuprins extragerea concluziilor finale cu privire formulate pentru atingerea obiectivelor initiale.

VI. ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELORAnaliza primara a datelorA. Dimensiunea "Relatia afectiva cu adolescentii"

La dimensiunea 1: "Relatia afectiva cu adolescentii" observam ca avem unimodala, modul avnd valoarea 68. Media este de 62,6 ceea ce nseamna ca subiectilor se ncadreaza n cvartila 2, adica parintii percep ca au o relatie afect adolescentii lor.(tabel 1, figura 1).Tabel 1. Dimensiunea 1 "Relatia afectiva cu adolescentii"

Relatia afectiva cu adolescentii

Figura 1. Histograma pentru dimensiunea 1

Observam ca avem o curba asimetrica negativ (Coeficientul de asimetrie

-1,46) si leptokurtica (Coeficientul de boltire 2,23), ceea ce inseamna ca subiectii au scoruri mari, evidentiind o perceptie buna asupra relatiei cu adolescentii.

Scorurile obtinute de subiecti n ce priveste dimensiunea "Relatia adolescentii" releva faptul ca parintii percep relatia afectiva cu adolescentii lor ca deci se poate afirma ca exista o implicare activa a parintilor n educatia si problemele adolescentei, implicarea n problemele acestora fiind importanta pentru ei.

Parintii sunt interesati sa si ajute adolescentii n rezolvarea problemelor, necesitatile si parerile acestora cnd se iau decizii n cadrul familiei, ceea ce conduc afectiva buna parinte- adolescent, parintii fiind suport afectiv pentru adolescentii percep relatia cu adolescentii lor ca fiind buna.

B. Dimensiunea "Relatiile interpersonale si rolurile asumate n cadrul familie

La dimensiunea 2:"Relatiile interpersonale si rolurile asumate n cad " observam ca avem o distributie unimodala, modul avnd valoarea 70. Media este d ce nseamna ca raspunsurile subiectilor se ncadreaza ntre cvartila 1- 2, adica p perceptie asupra relatiilor interpersonale si rolurilor asumate n cadrul familiei d buna. (tabel 2, figura 2).

Tabel 2. Dimensiunea 2 "Relatiile interpersonale si rolurile asumate n cadrul famil

Relatiile interpersonale si rolurile asumate n cadrul familiei

Relatiile interpersonale si rolurile asumate n cadrul familiei Figura 2. Histograma pentru dimensiunea 2

Observam ca avem o curba asimetrica negativ (Coeficientul de asimetr platikurtica (Coeficientul de boltire -,562), ceea ce inseamna ca subiectii au scoruri medii, evidentiind o perceptie medie asupra relatiilor interpersonale si rolurilo cadrul familei.

Scorurile obtinute de subiecti n ce priveste dimensiunea "Relatiile interp rolurile asumate n cadrul familiei" releva faptul ca n familie exista o perceptie m rolurilor asumate n cadrul acesteia.

Adolescenti nu si mai petrec timpul liber cu parintii lor ci n compania priete deseori se identifica si carora le adopta polii de interes, explicatia fiind aceea ca ado perioada n care copiii vor sa devina independenti de parintii lor, sa ia propriile dec n care rolurile n cadrul familiei nu mai sunt clar stabilite.

Analiza chestionarului "Perceptia relatiei parinti- adolescenti"In ce priveste "Perceptia relatiei parinti-adolescenti" observam ca avem unimodala, modul avnd valoarea 133. Media este de 121 ceea ce nseamna ca subiectilor se ncadreaza n cvartila 2, adica parintii au o perceptie asupra relatiilor

adolescenti buna. (tabel 3 , figura 3).Tabel 3. Analiza chestionarului "Perceptia relatiei parinti- adolescenti"

Perceptia relatiei parinti- adolescenti

Figura 3. Histograma chestionarului "Perceptia relatiei parinti- adolescenti"

Observam ca avem o curba asimetrica negativ (Coeficientul de asimetrie leptokurtica (Coeficientul de boltire 290), ceea ce nseamna ca subiectii au optat pe

mari, evidentiind o perceptie buna asupra relatiilor cu adolescentii lor. Datele obtinu existenta unei perceptii a relatiei parinti-adolescenti buna, ceea ce conduce la o rel buna parinte-adolescent, parintii fiind suport afectiv pentru acestia.

Existenta unei perceptii bune, a parintilor asupra relatiei cu adolescentii lo existensa unei relatii afective de un nivel bun, parintii prin datele obtinute ne evide ca se implica activ n rezolvarea problemelor adolescentilor .

ANALIZA CHESTIONARULUI HSPQ

(HIGH SCHOOL PERSONALITY QUESTIONNAI

Lotul de subiecti chestionati n ce priveste chestionarul HSPQ, a fost alcatuit d adolescenti, 12 subiecti de gen feminin si 18 subiecti de gen masculin

( Tabel 1.Figura 1). Categoriile de vrsta se ncadreaza ntre 14-18 ani. (Tabel 2, FigTabel 1-Frecventa de aparitie n functie de genul biologic

Figura1 - Diagrama de structura n functie de genul biologic

Lotul chestionat este alcatuit din 12 subiecti de sex feminin si 18 subiecti de sex Tabel 1.Figura 1). Categoriile de vrsta se ncadreaza ntre, 14-18 ani.(Tabel 2, FigurTabel 2- Frecventa de aparitie n functie de vrsta

Figura 2 - Diagrama de bare n functie de vrsta

Categoriile de vrsta se ncadreaza ntre 14-18 ani, aceasta fiind considerata n fata vrsta adolescentei, avnd n vedere ca perioada adolescentei dureaza pna la v ani. (Tabel 2, Figura 2).

Esantionul de adolescenti chestionati este alcatuit din: 3 subiecti cu vrsta de subiecti avnd 15 ani, 10 subiecti avnd 15ani, 9 subiecti avnd 16 ani si 3 subiecti a esantionul chestionat avnd numarul de 30 de adolescenti.

Verificarea ipotezelor

Pentru verificarea ipotezelor 1 si 2 am realizat core "SCALELE CHESTIONARULUI HSPQ" (scala B aceasta reprezentn intelectuala, scala Greprezentnd ncrederea n propria persoana si scala E submisivitatea ) si dimensiunea "RELAIA AFECTIV CU ADOLESC chestionarului "PERCEPIA RELAIEI PRINI-ADOLESCENI".

Observam corelatii semnificative ntre "Scala B aceasta r eficienta intelectuala , Scala G reprezentnd ncrederea n propria per E reprezentnd submisivitatea si Dimensiunea "Relatia afectiva cu adoles chestionarul PERCEPIA RELAIEI PRINI-ADOLESCENI fiind o semnificativa la un prag de 0,05.

De asemenea, se observa ca exista corelatii pozitive "384, 368, 389 " n obtinute de subiecti n ce priveste dimensiunea "Relatia afectiva cu adolescentii" co cele obtinute n ce priveste scalele B aceasta fiind reprezentata de eficienta intelect reprezentata de ncrederea n propria persoana iar scala E fiind reprezentata de s ale chestionarului HSPQ.

Ceea ce evidentiaza ca relatia afectiva pozitiva a parintilor cu adolescenti,conduce la eficienta intelectuala, ncrederea n propria persoana si submisivitatii. Ceea ce duce la concluzionarea ca indicatorii de personalitate se cor cu relatia pozitiva parinte-adolescent, dar si faptul ca relatia afectiva pozitiva a adolescentii conduce la dezvoltarea ncrederii n propria persoana, validndu-se ipot

Pentru validarea ipotezei 3 am realizat testul Levene. Testul Levene s-a realiza chestionarul perceptia relatiei parinti- adolescenti si genul biologic al parintilor adolescentilor.

Testul Levene- Perceptia relatiei parinti-adolescenti / gen biologic

Media (M=59, SD=8,214) pentru valorile testului n ce priveste predispozitia gen masculin asupra relatiei afective cu adolescentii , este mai mica (t=4,579, D=5 p=0,000 ) fata de parintii de gen feminin (M= 66,30, SD=2,842).

Valoarea semnificatiei pentru Testul Levene este p=0,000 , deci mai mica de 0 nseamna ca exista diferente n ceea ce priveste perceptia relatiei parintelui de evidentiind o mai buna perceptie a relatiei cu adolescentii lor, comparativ cu pari masculin, ceea ce duce la confirmarea ipotezei 3, potrivit careia exista diferente s n ce priveste perceptia relatiei parinti-adolescenti n functie de genul biologic al sensul ca mamele au o mai mai buna perceptie a relatiei lor cu copilul adolescent, co parintele de gen masculin.

Concluzii

Pentru verificarea ipotezelor cercetarii, au fost utilizate doua instrumen chestionarul pentru investigarea Perceptiei relatiei parinti-adolescenti si al doile folosit este chestionarul pentru investigarea personalitatii HSPQ (high school

questionnaire).

Dupa analiza chestionarului Perceptia relatiei parinti-adolescenti, a fost efectu scorurilor cu datele obtinute prin aplicarea chestionarului pentru investigarea p HSPQ.

Analiza tabelului de corelatie evidentiaza o corelatie pozitiva ntre dimensiu afectiva cu adolescentii" si: scala B aceasta reprezentnd eficienta intelec Greprezentnd ncrederea n propria persoana, Scala E reprezentnd submisivit fiind scalele chestionarului HSPQ, pentru investigarea personalitatii la adolescen

Existenta acestor corelatii pozitive, demonstreaza ca strnsa legatura ntre rel pozitiva a parintilor cu copiii lor adolescenti, conduce la eficienta intelectuala, n propria persoana si dezvoltarea submisivitatii.

Dezvoltarea personalitatii adolescentului nu poate fi realizata dect n cad familiale. Att modelele de educatie, ct si calitatile afective si instrumentale a familial creeaza premise puternice pentru evolutia armonioasa a adolescentului, parintii au o responsabilitate fundamentala.

Testul Levene evidentiaza existenta unor diferente semnificative n perc parinti-adolescenti n functie de genul biologic al parintelui.

Prin analizarea tabelelor reiese ca exista diferente semnificative ntre parinti, subiectii de gen feminin evidentiaza o mai buna perceptie a relatiei cu copiii lor comparativ cu parintii de gen masculin.

n cercetarea de fata, validarea ipotezelor demonstreaza faptul ca adolescentii plan afectiv de parinti, dezvolta o personalitate normala, parintii reprezentnd su pentru adolescentii lor.

De asemenea, de-a lungul cercetarii efectuate, am observat ca n familiile n sunt interesati si se implica activ n rezolvarea problemelor adolescentilor, si necesitatile si parerile acestora cnd iau decizii n cadrul familiei, aceastea conduc afectiva buna parinti-adolescenti si armonie n familie. VI. Bibliografie 1. Allport, G.: Structura si dezvoltarea personalitatii , Bucuresti, Editura Didactica si

1991.

2. Badiu, Gheorghe, Papari, A. : Adaptologie la stress uman, Editura Fundatiei An 1999, Constanta.

3. Bandiu, Dan, Radulescu, M., Sorin, Voicu, Marin: Adolescentii si familia, Edit si Enciclopedica, 2000, Bucuresti. 4. Ciocan, I., Negret, I.,: Formarea personalitatii umane, Editura Militara, Bucuresti , 5. Ciofu, Carmen: Interactiunea parinti- copii, Bucuresti , Editura Amaltea, reeditata

6. Germain, Duclos, Laporte, Danielle, Ross, Jaques: ncrederea n sine a adolescent House of Guides, 2006.

7. Linton, R.,: Fundamentul cultural al personalitatii, Editura stiintifica, Bucuresti, 20

8. Ilut, Petrut: Sociopsihologia si antropologia familiei, Bucuresti, Editura Polirom, 2 9. Minulescu, Mihaela: Relatia psihologica cu copilul tau, Bucuresti, Editura Psyche,

10. Dr.-Moran de Jouffrey Puline: Psiohologia copilului, Bucuresti, Editura Teora, 20

11. Neamtu, George Coordonator: Tratat de asistenta sociala, Bucuresti, Editura Polit 12. Neculau, A., coordonator: Psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iasi, 2000. 13. Pavelcu, Vasile: Cunoasterea de sine si sunoasterea personalitatii, Editura Pedagogica, Bucuresti, 2001.

14. Salade, Dumitru: Educatie si personalitate, Cluj- Napoca, Casa Cartii de stiinta, 2

15. Stanciulescu, Elisabeta: Sociologia educatiei, familie si educatie, Bucuresti, Edit 2002.

16. Tiger, Paul D.: Descoperirea propriei personalitati ,Bucuresti, Editura Teora, 2002

17. Rudica, Tiberiu: Dialogul familial, Editura Pedagogica si didactica, Bucuresti 200 18.Verza, U., schiopu: Psihologia vrstelor, Editura EDP, Bucuresti, reeditata 2003.

19. Zlate, Mielu: Eul si personalitatea, Editura Trei, Bucuresti, 2004 (editia a treia). VII. ANEX PERCEPIA RELAIEI PRINI -ADOLESCENI

Va rugam cititi cu atentie fiecare propozitie si indicati prin ncercuire care raspunsuri vi se potrivesc personal. Raspunsurile dumneavoastra sunt confidentiale. I.1 Copilul meu adolescent se simte n siguranta cnd este cu mine . 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

2 Copilul meu adolescent are ncredere sa-mi povesteasca ntmplarile sale. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

3 Copilului meu adolescent, i se ofera atentia de care are nevoie. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

4 Copilul meu adolescent mi spune ca sunt un model de viata pentru el. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

5. Copilul meu adolescent, ma consulta atunci cnd apar situatii n viata lui, ce ne unei decizii importante. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

6. Consider ca-i acord copilului meuadolescent, toata afectiunea de care are nevoie. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

7. Consider ca-i acord copilului meu adolescent, suport cu privire la formarea pozitive. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

8. Consider ca-i acord copilului meu adolescent, suportul necesar pentru formarea

n conformitate cu calitatile sale. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

9. Am ncredere n copilul meu adolescent, sa-i spun anumite confidente. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

10. Copilului meu adolescent i se cere parerea, cnd se iau decizii si consecinte ntreaga familie. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

11. mi ajut copilul meu adolescent cnd are de rezolvat o problema . 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

12. Discut permanent cu copilul meu adolescent, cu privire la situatiile delicate subiecte ce-l framnta. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

13. Consider ca-i satisfac, copilului meu adolescent nevoile financiare . 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

14. Cnd greseste , i aplic copilului meu adolescent pedepse usoare pe care le accepta. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

15. Copilul meu adolescent ma consulta cu privire la cariera pe care doreste s-o urme 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

II.16. Mergem n vacante mpreuna cu adolescentul nostru. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

17. Cnd au loc evenimente importante pentru familie , copilul meu adolescent ele. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

18. Aniversarile copilului meu adolescent au loc n familie si apoi cu prietenii, c oras. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

19. Copilul meu a dolescent mi cere parerea n legatura cu vestimentatia lui . 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

20. Timpul meu liber l petrec mpreuna cu copilul meu adolescent. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

21. Sunt obiectiva atunci cnd analizez nivelul performantei scolare a co adolescent. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

22. Copilul meu adolescent are clar stabilit programul timpului liber. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

23. Copilul meu adolescent ma ajuta la treburile casnice ,atunci cnd este ne riposteaza. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

24. Sarcinile copilului meu adolescent sunt clar stabilite n familie. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

25. Fiecare membru al familiei stie cu exactitate, sarcinile care le are de ndeplin familiei.

1. niciodata 2. rareori 3. uneori

4. deseori

5.ntotdeauna

26. Copilul meu adolescent mi prezinta prietena/prietenul, atunci cnd a afectiva. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

27. Discut cu copilul meu adolescent, problemele aparute n relatia lui afectiva. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

28. Copilul meu adolescent are stabilite clar anumite responsabilitati n familie. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

29. Copilul meu adolescent mi cere parerea atunci cnd si face schimbare de imagin 1. niciodata 2. rareori 3. uneori 4. deseori 5.ntotdeauna

30. n week-and copilul meu adolescent mpreuna cu noi realizeaza unele activitati. 1. niciodata 2. rareori 3. uneori Sex: Vrsta: Mediul de provenienta: Ocupatie: Etnie: Numarul de copiii: Studii: 4. deseori 5.ntotdeauna

1 Petrut Ilut, 2005, Sociopsihologia si antropologia familiei, Editura Polirom, Bucuresti , pag.28

2 Petrut Ilut, 2005, Sociopsihologia si antropologia familiei, Editura Polirom, Bucuresti , pag.29 3 Ibidem 2

4Stanciulescu Elisabeta-2002, Sociologia educatiei, Familie si educatie n societatea romneaca, Editura Polirom Bucuresti, pa

[5] Neamtu George - 2003, Tratat de asistenta sociala, Editura Polirom, Bucuresti, pag. 672. [6] Neamtu George - 2003, Tratat de asistenta sociala, Editura Polirom, Bucuresti, pag. 673. [7] Salade, Dumitru- 2001, Educatie si personalitate , Editura Casa Cartii de stiinta , Cluj- Napoca ,pag. 48. [8] Minulescu Mihaela -2006 , Relatia psihologica cu copilul tau, Editura Psyche Bucuresti, pag. 75. [9]Ciofu Carmen- 2000 Interactiunea parinti- copii, editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti ,pag45 . [10] Ciocan I., Negret, I.,- 2000, Formarea personalitatii umane, Bucuresti ,Editura Militara, pag. 68 [11] Germain Duclos, Laporte Dnielle, Ross Jaques - 2006, ncrederea n sine a adolescentului, Editura House of Guides pag. [12] Dr.Puline Moran de Jouffrey-2005, Psohologia copilului, Bucuresti,Editura Teora pag. 35. [13] Dr.Puline Moran de Jouffrey-2005, Psohologia copilului, Bucuresti,Editura Teora pag. 36. [14] Allport G.- Structura si dezvoltarea personalitatii ,Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica ,1991 p. 60. [15]Allport G.- Structura si dezvoltarea personalitatii ,Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica ,1991 p. 63.

[16] Pavelcu, Vasile-2001, Cunoasterea de sine si cunoasterea personalitatii, Editura Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca, pag. [17] Linton R.- 2004, Fundamentul cultural al personalitatii, Bucuresti ,Editura stiintifica, pag. 38. [18] A., Necula-2000, Psihopedagogie, Iasi, Editura Spiru Haret, pag. 62. [19]Minulescu Mihaela -2006 , Relatia psihologica cu copilul tau, Editura Psyche Bucuresti, pag. 80.

[20]Germain Duclos, Laporte Dnielle, Ross Jaques - 2006, ncrederea n sine a adolescentului, Editura House of Guides pag. 8

[21] Rudica Tiberiu-2000 ,Dialogul familial, Bucuresti., Editura Pedagogica si didactica, pag 63. [22]Tiberiu Rudica- 2000 ,Dialogul familial, Bucuresti., Editura Pedagogica si didactica, pag 62. [23] Dr.Puline Moran de Jouffrey-2005, Psihologia copilului, Bucuresti,Editura Teora pag. 38. [24] Badiu Gheorghe, Papari , A. -1999, Adaptologie la stress uman, Constanta. Editura Fundatiei Andrei saguna,pag.225.

[25] Bandiu ,A Dan, Radulescu Sorin M., , Voicu-Marin- 2000, Adolescentii si familia, Bucuresti , Editura stiintifica si Enciclope [26] Ibidem 25 [27] Germain Duclos, Laporte Dnielle, Ross Jaques - 2006, ncrederea n sine a adolescentului, Editura House of Guides pag.

Document InfoAccesari: Apreciat:

A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codulin pagina web a site-ului tau.

Comenteaza documentul:Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2012 )