STUDIU PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI ÎN RÂNDUL ELEVILOR DE LICEU

Prof. EMESE CÎMPEAN Colegiul Naţional “Petru Rareş” Beclean

P a g i n a 4 0 E c o u r i d i d a c t i c e

Studiul de faţă este o evaluare

a situaţiei concrete a consumului de

substanţe etnobotanice în rândul elevi-

lor de liceu, având drept scop realizarea

unei evaluări privind dimensiunile con-

sumului de droguri, pentru identificarea

strategiilor de prevenţie şi intervenţie la

nivelul unităţii noastre şcolare.

Eşantionul de subiecţi: 152

de elevi de la Colegiul Naţional “Petru

Rareş” Beclean, 60% elevi cuprinşi

între 16-17 ani, 31% elevi cu vârsta

cuprinsă între 18-19 ani şi 9% elevi cu

vârsta cuprinsă între 14-15 ani.

Studiul a fost realizat în anul

2013 (colectarea datelor făcându-se în

perioada martie-aprilie 2013). Chestio-

narele au fost aplicate prin intermediul

echipei de proiect “Împreună” 2013, cu

sprijinul profesorilor diriginţi şi al con-

ducerii unităţii şcolare.

. Tehnica de anchetă utilizată

pentru acest studiu a fost chestionarul

autoaplicat, completat simultan de mai

multe persoane.

Obiectivul a fost obţinerea de

informaţii legate de prevalenţa consu-

mului de droguri în rândul liceenilor.

Analiza datelor:

Conform răspunsurilor furni-

zate de elevi, marijuana este cel mai

răspândit drog (50% dintre cei chestio-

naţi indicându-l), 23% au răspuns că

este cannabis-ul; 20% au indicat heroi-

na, 3% LSD, 2% morfină, respectiv

amfetamine.

Fiind o întrebare la care puteau

indica şi alt răspuns, am omis intenţionat

dintre răspunsurile pe care le puteau alege

alcoolul şi tutunul, aşteptându-ne să le

regăsim la “alt răspuns”. Nu s-a întâmplat

acest lucru, semn că nu le consideră dro-

guri.

Întrebaţi fiind câte persoane care

consumă droguri cunosc 35% au răspuns

că nu cunosc niciuna, 26% au spus că ştiu

între 1-2 persoane care consumă droguri,

24% au indicat cunoaşterea a peste 5 per-

soane consumatoare de droguri, iar 15%

între 3-4, semn că acest fenomen devine

unul îngrijorător şi că este nevoie de foarte

multă muncă de prevenţie, deoarece ştim

cât de puternică este puterea anturajului,

iar faptul că elevii ştiu despre consumul de

droguri nu doar de la TV, de la lecţiile de

dirigenţie sau din campaniile de prevenţie,

ci cunosc persoane consumatoa-

re/dependente de droguri, îi face foarte

vulnerabili, aşadar, nu avem voie să igno-

răm acest fenomen.

91% dintre cei chestionaţi au

răspuns că nu ar consuma droguri dacă

li s-ar oferi, doar 9% spunând că ar

încerca. Nu ştim cât de relevant este

răspunsul, având în vedere că în cazul

consumului de tutun sunt mai mult de

9% care recunosc că fumează sau au

experimentat. De asemenea, faptul că

acest chestionar a fost aplicat în mediul

şcolar, e posibil ca respondenţii, în

ciuda faptului că li s-a specificat că

răspunsurile vor rămâne confidenţiale

(erau anonime) să fi dorit să dea răs-

punsu l “co rec t” , a ş t ep ta t de

adulţi/profesori. Facem această obser-

vaţie din dorinţa de a ne păstra obiecti-

vitatea şi a fi pregătiţi, dată fiind am-

ploarea acestui fenomen la nivel euro-

pean şi naţional..

La întrebarea următoare, lega-

tă de experimentarea directă a acestor

substanţe, 94% dintre elevi au spus că

nu au încercat niciodată să consume,

iar 6% dintre elevi recunosc că au

consumat substanţe etnobotani-

ce/droguri.

Considerăm că este nevoie

de o foarte bună informare a elevilor

legat de pericolele la care s-ar expune

prin consumul de droguri, pentru ca

P a g i n a 4 1 A n u l I V , N u m ă r u l 4 – 6 ( 1 3 ) 2 0 1 3

cei care sunt curioşi să reziste tentaţiei,

mai ales că munca de prevenţie făcută

din timp este mult mai eficientă şi mai

uşoară decât intervenţia în cazul consu-

matorilor.

Răspunsul la întrebarea urmă-

toare ne-a alarmat un pic, deoarece, în-

trebaţi fiind de locurile în care se consu-

mă aceste substanţe, 41% au spus că în

baruri, 38% spun că la prieteni, 12%

cred că acasă, dar 9% răspund “la şcoa-

lă”. Este un procent care ar trebui să ne

îngrijoreze şi să ne facă să fim mult mai

vigilenţi în legătură cu tot ceea ce se

întâmplă în curtea sau dincolo de gardul

şcolii. Din răspunsurile oferite de elevi,

expunerea este mare în toate locurile

frecventate de ei, aşadar, este nevoie de

un efort unit din partea părinţilor, a diri-

ginţilor, a consilierului şcolar, a poliţiei

de proximitate, a comunităţii, pentru a

limita consumul şi pentru a-i educa pe

tineri să spună nu tentaţiei.

50% dintre respondenţi nu

fumează, 9% fumează zilnic; 26% fu-

mează ocazional iar 15% spun că au

încercat o dată. Aici este un nou motiv

de îngrijorare, deoarece nicotina dă de-

pendenţă, iar faptul că 26% dintre elevi

fumează ocazional şi că există elevi care

au fumat cel puţin o dată, poate face

ca procentul fumătorilor să crească.

Ar trebui să avem grijă constant şi să

găsim nişte programe de consiliere şi

intervenţie pentru a-i învăţa pe elevi

să se ferească şi de aceste droguri

“uşoare” (care, aparent sunt inofensi-

ve: “toată lumea fumează”, “şi părin-

ţii fumează” etc…).

85% dintre elevi spun că nu au

încercat niciodată un drog (la întrebarea

anterioară procentul era 94%), 6% dintre

elevi spun că între 10-13 ani (!), respectiv

între 13-16 ani; iar 3% spun că între 16-19

ani. Este îngrijorător faptul că a scăzut

simţitor vârsta la care elevii cad pradă ten-

taţiei. Am derulat întotdeauna proiecte

pentru liceeni pe aceste teme, dar vedem că

tentaţia poate apărea şi în jurul vârstei de

10 ani (ceea ce e îngrijorător, deoarece

suntem încă la nivelul claselor primare).

Pericolul este la fel de mare şi în gimnaziu

ca şi în liceu. Aşadar, ar trebui extinsă raza

de acţiune a proiectelor de prevenţie şi

educaţie împotriva consumului de droguri

şi la clasele mai mici, pentru a preveni

extinderea acestui fenomen.

76% dintre elevi spun că antura-

jul este motivul pentru care se consumă

droguri; 12% cred că e curiozitatea; 3%

indică problemele din familie iar 9% din-

tre cei care au răspuns la întrebările din

chestionar spun că nu ştiu care este moti-

vul consumului. E cert că şi elevii sunt

conştienţi de presiunea grupului şi de

influenţa acestuia. De aceea, credem că şi

şcoala ar fi nevoie să ofere cât mai multe

alternative, să includă în oferta de opţio-

nale sau de activităţi extraşcolare cât mai

multe activităţi care să încurajeze comu-

nicarea şi să le ofere elevilor exemple

pozitive. Să-i învăţăm să caute acele

prietenii care să îi ajute să evolueze, să-i

învăţăm să fie altruişti, să îşi găsească un

hobby/o preocupare care să le dea încre-

dere în sine, nu să le-o zdruncine.

Drogurile te fac să te simţi

independent, spun 18 % dintre cei ches-

tionaţi; te fac să te simţi important, măr-

turisesc 20% dintre elevi; te scapă de

probleme, menţionează 4% dintre ei;

29% recunosc că drogurile aduc proble-

me în plus, iar 29% spun că afectează

relaţiile cu familia şi prietenii.

Echipa proiectului antidrog

“Împreună” 2013, formată din elevele:

Afrim Denisa, Andreica Anamaria, Ma-

rica Andreea şi Rus Anca a încercat să

arate exact acele alternative care ne pot

ajuta să ducem o viaţă mai bună, departe

de droguri, implicându-ne în activităţi în

folosul comunităţii şi al nostru - până la

urmă. Am vrut să fim noi schimbarea pe

care o vrem în lume. În ce măsură am

reuşit să îi schimbăm pe alţii, ne-o va

spune timpul. Pe noi însă, acest proiect

ne-a unit şi ne-a încurajat să mergem

mai departe: “ÎMPREUNĂ PENTRU

VIAŢĂ!”