Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si...

Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra

pasarilor si liliecilor din zona parcului eolian

Dorobantu-Topolog

2013 PROPRIETATE INTELECTUALA

Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog

S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]

1

Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra

pasarilor si liliecilor din zona parcului eolian

Dorobantu-Topolog

ELABORAT DE: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. COMANDAT DE: S.C. LAND POWER S.R.L.

2013 PROPRIETATE INTELECTUALA

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara aprobarea scrisa a autorului. Beneficiarul poate publica acest studiu pe website-ul propriu si pe cel al institutiei care

finanteaza proiectul.



2

CUPRINS

1. INTRODUCERE 4

1.1. Descrierea structurii documentului 4

2. DESCRIEREA PROIECTULUI 5

2.1. Locatia parcului eolian 5

2.2. Caracteristicile de mediu existente in parcul eolian 10

2.2.1. Caracteristicile geologice si de relief din zona site-ului 10

2.2.2. Caracteristici climatice 11

2.2.3. Caracteristici hidrologice 13

2.2.4. Principalele tipuri de habitat 13

2.2.5. Pozitionarea parcului eolian fata de siturile Natura 2000 18

3. DESCRIERE A SITURILOR NATURA 2000 (bazata pe Formularul Standard Natura

2000) 20

3.1. ROSCI 0201 Platoul Dobrogei de Nord 20

3.2. ROSPA0091 Padurea Babadag 25

4. DESIGNUL STUDIULUI DE TEREN 29

4.1. Pasari 31

4.1.1. Definirea speciilor tinta 31

4.1.2. Definirea metodologiei de studiu 38

Pasarile migratoare 42

Pasari cuibaritoare 43

4.2. Lilieci 48

4.2.1. Definirea speciilor tinta 48

4.2.2. Definirea metodologiei de studiu 50

4.3. Bilantul activitatilor desfasurate in practica 55

5.1. Pasari 60

5.1.1. Specii incluse in lista Site-urilor Natura 2000 60

5.1.2. Specii de interes national 72

5.1.3. Specii migratoare de interes conservativ 76

5.1.4. Consideratii generale privind structura comunitatilor de pasari din zona analizata 80



3

5.2 Lilieci 99

6. EVALUAREA IMPACTULUI 103

6.1. Pasari 103

6.1.1. Lista speciilor potential afectate 103

6.1.2. Evaluarea impactului asupra speciilor tinta 105

6.1.3. Evaluarea impactului asupra speciilor secundare 132

6.2. Lilieci 142

6.2.1. Lista speciilor tinta potential afectate 143

6.2.2. Evaluarea impactului asupra speciilor tinta 143

6.3. Analiza impactului cumulat 148

7. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 154

8. MONITORIZAREA IMPACTULUI 160

BIBLIOGRAFIE 167

CALIFICARI ALE COLABORATORILOR IMPLICATI IN PROCESU L DE

MONITORIZARE 170



4

1. INTRODUCERE

Scopul acestui studiu este evaluarea impactului asupra avifaunei si chiropterofaunei,

rezultat in urma dezvoltarii proiectului intitulat „CONSTRUCTIA PARCULUI EOLIAN

DOROBANTU-TOPOLOG in extravilanul comunelor Dorobantu, Topolog, Casimcea,

Judetul Tulcea, Romania”.

Prezentul studiu isi bazeaza concluziile pe observatii de teren desfasurate intre ianuarie

2012 si iunie 2013, si pe informatiile incluse in formularele standard NATURA2000 aferente

siturilor de interes comunitar aflate in zona studiata, dar si pe rapoarte si studii privind zona

studiata publicate de-a lungul anilor.

In elaborarea studiului, echipa a luat in considerare conformarea cu legislatia europeana

privind mediul, Ghidul UE privind dezvoltarea de proiecte energetice eoliene in acord cu legislatia

UE privind natura, politicile de mediu ale BERD, si Scottish Natural Heritage Guidance,

„Metodologie de studiu a fi utilizata in evaluarea impacturilor parcurilor eoliene de uscat asupra

comunitatilor de pasari”.

Importanta acestui studiu provine din utilitatea sa in luarea deciziilor de catre autoritatile

legislative si institutiile financiare, si de asemenea in informarea publicului interesat asupra

impactului proiectului analizat asupra avifaunei.

Gasim necesar de mentionat faptul ca prezentul studiu vine in continuarea proiectului de

evaluare privind impactul asupra biodiversitatii inceput deja in 2008, desfasurat in paralel cu

Rapoartele de Impact asupra Mediului, ca parte a procedurilor pentru obtinerea Accodrului de

Mediu. Un aspect de asemenea important in evaluarea impactului parcului eolian Dorobantu-

Topolog asupra biodiversitatii sunt studiul de Evaluare Adecvata si Raportul de Mediu elaborate

in 2010, pe baza carora a fost acordat Avizul de Mediu de catre autoritatile competente.

Recomandarile si propunerile acestor studii au format baza rapoartelor de mediu cerute de, si

depuse la, Agentia Locala de Protectia Mediului, in concordanta cu procedurile de protectia

mediului de la nivel national.

1.1. Descrierea structurii documentului

Caracteristicile parcului eolian sunt expuse in Capitolul 2, in timp ce caracteristicile

generale ale sit-utilor Natura2000 potential afectate sunt expuse in Capitolul 3.

Criteriile adoptate pentru designul studiulu de teren sunt descrise in Capitolul 4, cu

identificarea speciilor tinta si prezentarea generala a activitatilor de teren desfasurate in practica.

In Capitolul 5 sunt descrise materialele care au stat la baza studiului, cu evaluarea fiecarei specii



5

de interes si raportarea atat a rezultatelor analizei de birou / consultarea literaturii de specialitate,

cat si rezultatele din studiul de teren.

In fine, evaluarea impactului face obiectul Capitolului 6.

2. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1. Locatia parcului eolian

Parcul eolian Dorobantu-Topolog este situat in regiunea Dobrogea, in sud-vestul Tulcei, in

zona dintre satele: Dorobantu Mesteru si Luminita. Distantele aproximative, masurate in linie

dreapta, fata de principalele zone urbane din regiune sunt:

- aprox. 44 km de Tulcea;

- aprox 77 km de Constanta.

Imaginea 1. Locatia parcului – nationala (sursa hartii: Google Earth)

Imaginea 2. Locatia amplasamentului – local (Judetul Tulcea) sursa hartii: www.biodiversitate.mmediu.ro



6

Proiectul “CONSTRUCTIA PARCULUI EOLIAN DOROBANTU-TOPOLOG in

extravilanul comunelor Dorobantu, Topolog, Casimcea, Judetul Tulcea, Romania” are ca scop

dezvoltarea unui parc eolian constand din 42 de turbine VESTAS V 90 – 2 MW, care produc

energie electrica din surse neconventionale de energie (eoliana), cu o putere totala de 84 MW, cu

instalatiile aditionale aferente. Proiectul este divizat in trei sub-parcuri:

- Sub-parcul Mesteru (ME) – 16 turbine eoliene;

- Sub-parcul Luminita (LU) - 11 turbine eoliene;

- Sub-parcul Topolog (TO) - 15 turbine eoliene.

Vor fi, de asemenea, construite retele electrice subterane de 30 kV si 110 kV si o statie de

transformare in Topolog de 30/110 kV.

Imaginea 3. Vedere din satelit a locatiei turbinelor eoliene (sursa hartii: Google Earth)

Accesul la locatie se realizeaza pe drumul judetean 222 B si prin reteaua de drumuri

comunale si de drumuri de exploatare.

Turbinele eoliene se vor amplasa pe un teren in suprafata totala de 497 ha.

Suprafata de teren afectata se va constitui din:

- 10,08 ha, corespunzatoare platformelor tehnologice

- 714 mp corespunzatori turbinelor, deoarece fundatiile sunt ingropate, iar la suprafata

terenului ramane doar inelul suprateran cu diametrul de 4,65 m

- 191,52 mp, suprafata afectata de statiile electrice

- 56.895 mp corespunzatori drumurilor noi de acces turbine

- 7.300 mp, suprafata statiei electrice de transformare 30/110 kV Topolog.



7

Specificatii generale ale turbinei eoliene V90 2 MW

Turbina eoliana Vestas V90-1.8/2.0 MW este o turbina eoliana in amonte cu reglare a

pasului elicei, pivotare activa si rotor cu trei pale. Turbina eoliana Vestas V90-1.8/2.0 MW are

diametrul rotorului de 90 m, iar generatorul are capacitatea nominala de 1,8 MW sau 2,0 MW, in

functie de conditiile de vant. Turbina utilizeaza conceptele OptiTip® si OptiSpeedTM. Cu aceste

caracteristici, turbina eoliana poate opera rotorul la viteza variabila (RPM), ajutand la

mentinerea puterii la sau aproape de puterea nominala.

Turbina V90-1.8/2.0 MW este dotata cu un rotor cu diametrul de 90 de metri constand din

trei pale si un butuc. In functie de conditiile de vant dominante, palele sunt pozitionate continuu

pentru a se optimiza gradul de inclinare.

Rotor

Diametru 90 m Zona de acoperire 6362 m2 Viteza de rotatie, static, rotor 14,9 rpm Viteza, intervalul de functionare dinamica

9,6 – 17,0 rpm

Directia de rotatie In sens orar (vedere frontala)

Orientare Amonte Inclinare 6° Conicitatea butucului 2° Numar de pale 3 Frane aerodinamice Plasare in drapel

Palele 44 m Prepreg (PP) sunt fabricate din fibra de carbon si de sticla. Acestea constau in

doua aripi fixate pe grinda de suport.

Palele PP

Descrierea tipului Aripi fixate pe grinda de suport Lungime pala 44 m

Material Rasina epoxidica armata cu fibre de sticla si fibre de carbon

Conecarea palelor Fixari cu otel Aripile RISØ P + FFA – W3 Talpa maxima 3,512 m Varful palei (R44.5) 0,391 m Rasucire (fixarea palei/ varful palei)

27°

Greutate 6750 kg



8

Sistemul de reglare al gradului de inclinare

Energia absorbita prin actiunea vantului si transmisa turbinei este reglata prin controlarea

gradului de inclinare a palelor, conform procedurii de control. Sistemul de reglare a gradului de

inclinare functioneaza, de asemenea, si ca sistem de franare principal, prin reglarea gradului de

inclinare in afara vantului. Acest lucru produce rotirea la relanti a rotorului. Rulmentii cu doua

randuri de bile cu contact in 4 puncte sunt utilizati pentru a conecta palele la butuc. Sistemul de

reglare a gradului de inclinare se bazeaza pe un sistem hidraulic si utilizeaza un cilindru pentru a

regla gradul de inclinare a fiecarei pale. Cilindrul este alimentat cu energie hidraulica de catre

unitatea hidraulica din nacela prin cutia de transmisie principala si catre arborele principal prin

transferul rotatiei. Acumulatorii hidraulici din interiorul butucului rotorului asigura o cantitate

suficienta de energie necesara reglarii gradului de anclinare a turbinei in caz de defectiune.

Sistemul de reglare al gradului de inclinare

Tip Hidraulic

Cilindru Ø125/80 – 760

Numar 1 buc./ pala

Interval -5º to 90º

Sistemul hidraulic

Capacitatea pompei 44 l/min.

Presiune de lucru 180 – 200 bari

Cantitate de ulei 260 l

Motor 18,5 kW

Butucul

Axul sustine cele 3 pale si transfera fortele de reactie catre lagarul principal. Structura

butucului sustine, de asemenea, lagarele palelor si cilindrul de reglare a gradului de inclinare.

Butucul

Tip Butuc cu colivie turnata

Material Fonta EN GJS 400-18U-LT/EN 1560



9

Domeniul de functionare – temperatura si vantul

Valorile se refera la inaltimea butucului si sunt determinate de senzorii turbinei si de

sistemul de control al acesteia.

Domeniul de functionare – Temperatura si vantul

Intervalul de temperatura ambientala

(Turbina la temperatura normala)

Intre -20° si +40° C

Cuplare (medie de 10 min.) 4 m/s

Decuplare (medie exponentiala de 100 sec.) 25 m/s

Decuplare (medie exponentiala de 100 sec.) 20 m/s

Design Structural – Reprezentarea dimensiunilor exterioare

Figura 4. Diagrama generala a turbinei eoliene

Figura 5. Curba de putere a Vestas V90



10

2.2. Caracteristicile de mediu existente in parcul eolian

2.2.1. Caracteristicile geologice si de relief din zona site-ului

Locatia parcului eolian Dorobantu-Topolog este in regiunea Dobrogea (Romania), la

limita dintre Podisul Dobrogei de Nord (Comuna Dorobantu) si Podisul Central al Dobrogei

(Comuna Topolog), cu sub-diviziunile Podisul Babadag si Podisul Casimcei.

Imaginea 6. Harta fizica– Locatia parcului eolian – sursa hartii: tulcea-county.map2web.eu

Podisul Casimcei include culmi si platouri usor convexe, uneori sub forma unor domuri

largi separate de inseuari largi, situate in partea nordica, unde formeaza interfluviile catre bazinele

hidrografice ale Aiormanului si Slavei, si in partea centrala a podisului, unde constituie

interfluviile principale din bazinele hidrografie ale Raurilor Topolog si Casimcea.

Pe unele sectoare, vaile puternic adancite in masa sisturilor verzi capata aspect de canion,

asa cum este Valea Topologului, intre Haidar si Calfa. La obarsia Topologului, amonte de sectorul

de vale in canion, se contureaza Depresiunea Topolog-Sambata Noua, relativ inalta (200-250 m),



11

redusa ca suprafata, si in care se impun versanti prelungi, cu pante reduse, de tipul glacisurilor de

eroziune.

Baza calcarelor jurasice, prezente in extremitatea sudica a podisului, introduce in peisajul

geomorfologic o nota cu totul aparte, ce contrasteaza cu imaginea de ansamblu a acestuia.

Podisul Babadag este similar unei platforme masiva, partial fragmentata de vai nu foarte

adanci si scurte, orientate catre Nord-Est. Este delimitata in Nord de Depresiunea Cernei si apoi

de Coridorul Taitei si de Lacul Babadag, iar in Sud de falia Pecineaga-Camena. Platformele inalte

ale Dunarii pot fi intalnite in Vest si in Est nu foarte inalta Depresiune Jurilovca.

Depozitele Podisului Babadag apartin in principal Cretacicului superior, fiind reprezentata

de calcare nisipoase, calcare conglomeratice, gresii calcaroase si calcare marnoase. Aceste

formatiuni sunt acoperite de o patura care se termina la suprafata cu un strat de loess.

Zona Dorobantu – Mesteru – Topolog prezinta un relief characteristic, sub forma unor

formatiuni deluroase, avand ca element characteristic un fundament reprezentat de depozite

Proterozoice vechi, erodate, si un strat sedimentar reprezentat de o patura de depozite cuaternare,

reprezentate in cea mai mare parte de loess depus de vant.

Tipurile de sol prezente in cadrul amplasamentului sunt reprezentate in mare parte de

cernoziomuri (carbonatice, levigate, castanii si ciocolatii).

2.2.2. Caracteristici climatice

Comunele Dorobantu si Topolog au un climat continental, cu veri calde si uscate, ierni

geroase cu vanturi permanente, cu diferente mari de temperature de la o zi la alta. Temperatura

medie anuala este de 100 – 110C, temperatura maxima vara este de 370C. Cantitatea medie de

precipitatii este de 400 mm/m2 pe an.

Amplasamentul este localizat intr-o zona cu vanturi puternice, pe directia N-S.

Comuna Casimcea este caracterizata de un climat continental cu temperaturi ridicate in

Iulie si ierni friguroase. Temperatura medie anuala este de 110 C, iar cantitatea medie de

precipitatii este de 480 mm/m2 pe an.

Miscarile convective ale maselor de aer instabile produse in furtunile atmosferice

genereaza fenomene electrice acompaniate de fulgere si tunete. Media anuala de zile cu fulgere si

tunete este de aproximativ 12. Aceste procese sunt frecvente in lunile Mai-Iunie.

Urmatorii parametric meteorologici au fost inregistrati in zona parcului eolian in perioada

de studiu (Ianuarie 20122 – Iunie 2013).

- Temperature minima a fost inregistrata in Ianuarie 2012 si maxima in Iulie 2012;



12

Imaginea 7. Media lunara a temperaturilor

- Media cea mai redusa a volumului de precipitatii a fost inregistrata in Iulie 2012, si maxima

in Ianuarie 2012;

Imaginea 8. Media lunara a precipitatiilor

Imaginea 8 a fost completata prin calcularea mediei aritmetice a valorilor zilnice ale

precipitatiilor, masurate in mm (unde 1 mm = 1l/m2), separate pentru fiecare luna intre Ianuarie

2012 si Iunie 2013.

Valorile mai mari sunt cele zilnice, precum cele din lunile Ianuarie si Octombrie, cu valori

de 15 mm si cu o maxima de 49 mm in luna Mai 2012. In general, precipitatiile lunare din judetul

Tulcea pentru anul 2012 au fost reduse, acest an fiind unul uscat pentru judetul Tulcea. Pentru

anul 2013, valorile zilnice maxime de precipitatii au fost inregistrate in lunile: Mai, cu 18 mm si

Iunie cu 41 mm.



13

2.2.3. Caracteristici hidrologice

Nu exista cursuri importante de apa, permanente sau temporare, in cadrul locatiei

propuse pentru operarea parcului eolian.

Exista multe cursuri de apa cu un character permanent in vecinatatea parcului eolian,

Topolog, Valea Rostilor, Peceneaga, precum si multe parauri cu apa intermitenta, conditionata de

volumul precipitatiilor.

Imaginea 9. Reteaua hidrografica din Sud-Vestul Judetului Tulcea

Cel mai important curs de apa este raul Topolog, care izvoraste din Platoul Casimcei,

in apropierea satului Topolog, judetul Tulcea, cu un regim permanent in general, dar cu un

caracter torential.

Cursul raului este initial orientat de la Nord-Vest catre Sud-Est, isi schimba directia catre

Vest, in aval, si are o lungime totala de 38 km, dintre care 20 km se afla in cadrul judetului

Tulcea, si restul in judetul Constanta. Suprafata totala a bazinului hidrografic este de 343 km2,

dintre care 165 km2 se afla in judetul Tulcea si restul in judetul Constanta.

Locatia parcului eolian analizat este situate la o distanta de aproximativ 13,5 km de fluviul

Dunarea – cel mai important curs de apa care delimiteaza regiunea Dobrogea.

2.2.4. Principalele tipuri de habitat

Zona studiata combina elemente caracteristice peisajului pastoral, rural si forestier care,

impreuna cu un peisaj deluros, creaza un peisaj unic si complex, afectat doar pe anumite parcele

de prezenta drumurilor si a liniilor electrice.



14

Imaginea 10. Principalele tipuri de utilizare a terenului din zona studiata si din vecinatatile sale (luata din Corine

Land Cover 2006)

Structura vegetatiei din zona studiata este rezultatul actiunii factorilor de mediu de-a

lungul timpului, dintre care mentionam: climatul continental, reteaua hidrografica saraca,

competitia interspecifica si factorul antropic.

Zonele pentru implementarea parcului eolian sunt reprezentate de teren arabil si folosit

pentru pasunat, habitate antropice (de tipul agro-ecosistemelor), care alterneaza din loc in loc cu

habitate semi-naturale, respectiv pasuni de stepa secundare, antropozoogene, cu o structura

floristica apropiata habitatului romanesc R3415 Pasuni Ponto-Balcanice de Botriochloa

ischaemum si Festuca valesiaca corespunzand habitatului Natura 2000: 6240* Pajisti stepice

subpanonice (D.Gafta, O.Mountford, 2008) si R3420 Pajisti Vest-Pontice cu Poa bulbosa,

Artemisia austriaca, Cynodon dactylon si Poa angustifolia corespunzand habitatului Natura 2000

62C0* Stepe ponto-sarmatice (D.Gafta, O.Mountford, 2008).

Trebuie sa notam faptul ca vegetatia stepica se afla intr-un stadiu avansat de degradare,

datorita pasunatului prelungit si nerestrictionat, alterand in mod profund structura cenotica a

habitatelor.



15

Imaginea 11. Vedere asupra agro-ecosistemelor

Habitatul Ponto-Balcanic al Botriochloa ischaemum si Festuca valesiaca reprezinta

pasunile joase din stepele si silvostepele din dealurile zonei de paduri de stejari din Dobrogea,

Muntenia si Sudul Moldovei. Caracteristic pentru acest tip de habitat sunt gramineele xerofile

stepice, care formeaza etajul superior de 50-65 cm, cu o acoperire de 60-85%. Dintre aceste

plante, cele care sunt prezente in fitocenoze sunt: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca,

Bromus hordeaceus, Agropyron cristatum, A. repens, Chrysopogon gryllus, Stipa capillata, S.

lessingiana, Astragalus onobrychis, Artemisia austriaca, Achillea setacea. Compozitia floristica a

habitatului R3415 consta din urmatoarele specii edificatoare: Festuca valesiaca, Botriochloa

ischaemum si speciile caracteristice: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, F. rupicola. Alte

specii importante pentru acest tip de habitat pot fi considerate: Taraxacum serotinum, Daucus

guttatus, Galium humifusum, Artemisia austriaca, Chrysopogon gryllus, Adonis vernalis,

Veronica austriaca ssp. jacquinii, Salvia nutans, Inula oculus-christi, Centaurea rutifolia ssp.

jurineifolia, Teucrium polium, Asperula cynanchica, Eryngium campestre, Euphorbia

seguieriana, Achillea setacea, Potentilla argentea, Astragalus onobrychis, Trifolium campestre,

Medicago lupulina, Cynodon dactylon, Kochia prostrata.

Imaginea 12. Pasuni cu Botriochloa iscaemum



16

Habitatul de pajiste Vest-Pontica cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon

dactylon si Poa angustifolia reprezinta cele 500-600 ha de pasuni, raspandit in Estul Munteniei,

Dobrogea, Sudul Moldovei si vegetatie ce atinge maximul de dezvoltare in primavara, cand solul

are suficienta umiditate pentru cresterea vegetatiei. La inceputul primaverii, specia principala intra

in vegetatie dupa care este succedata de Artemisia austriaca, o specie xerofila, care apare in mod

masiv si dureaza pana toamna. Plantele insotitoare sunt numeroase si apartin vegetatiei originale

care a existat pe aceste terenuri (Donita N., 2005), precum Coronilla varia, Euphorbia glareosa,

E. seguieriana, Lotus corniculatus, Galium humifusum, Ceratocarpus arenarius.

Imaginea 13. Pasune cu Poa bulbosa

In vecinatatea locatiei, in afara de habitatele specificae agroecosistemelor, o serie de

habitate forestiere naturale si semi-naturale au fost identificate. Dintre habitatele naturale de

importanta comunitara, mentionam habitatul 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun,

foarte extinse in zona Podisului Babadag, cu asociatiile reprezentative Querco pedunculiflorae-

Tilietum tomentosae Donita 1970 si Nectaroscordo - Tilietum tomentosae Donita 1970, si de

asemenea habitatul 91AA* Paduri din Est cu stejar pufos reprezentate de asociatia Galio

dasypodi - Quercetum pubescentis Donita 1970 (Petrescu, M., 2007).



17

Imaginea 14. Vedere cu ecosistemului forestier – habitatul 91M0

Asociatia Querco pedunculiflorae-Tilietum tomentosae corespunde habitatului din

Romania R4158 Paduri danubian-vest-pontice mixte de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora)

si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola jordanii. Acest habitat este reprezentat de Quercus

pedunculiflora si specii xero-mezofile mixte, neutrofile, acompaniate de specii din stratul

arborescent: Tilia tomentosa, Carpinus orientalis, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Fraxinus

ornus.

Asociatia Nectaroscordo-Tilietum tomentosae corespunde habitatului R4136 Paduri vest-

pontice mixte gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) si carpinita (Carpinus

orientalis) cu Nectaroscordum siculum. Acest habitat este reprezentat de xero-mezofile mixte,

neutrofile, paduri cu Quercus dalechampii si Q. polycarpa din podisurile Dobrogei de Nord, cu

Tilia tomentosa, Carpinus orientalis, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Fraxinus coriariifolia,

Fraxinus ornus, acompaniate de numeroase specii mediteraneene in stratul ierbos.

Asociatia Galio dasypodi-Quercetum pubescentis corespunde habitatului romanesc R4161

Paduri-raristi vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium si este

reprezentativa pentru padurile xerofile, neutrofile de Quercus pubescens din podisurile calcaroase

ale Dobrogei.

De asemenea, in vecinatatea parcului eolian, marginind habitatele forestiere deja

mentonate, au fost identificate zone de tufarisuri, pentru care este reprezentativa asociatia Pruno

spinosae - Crataegetum (Soo 1927) Hueck 1931, inclusa in habitatul 40CO* Tufarisuri de

foioase Ponto-Sarmatice sau habitatul R3122, corespunzand clasificarii romanesti a habitatelor

(N. Donita et al., 2005).



18

Aceste tufarisuri apartin silvostepei sudice a regiunii Ponto-Sarmatice si sunt raspandite in

zona sa de Sud-Vest si anume, in Moldova, Muntenia si Dobrogea. Compozitia floristica este data

de urmatoarele specii: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, ca specii edificatoare si de alti

taxoni importanti, precum: Rubus caesius, Rosa canina, Evonymus verrucosus, Pyrus pyraster,

Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica, Humulus lupulus, Clematis vitalba, Cornus sanguinea,

Evonymus europaeus, Rosa gallica, Prunus fruticosa, Veronica chamaedrys, Plantago media,

Jasminum fruticans, Amygdalus nana, Cornus mas, Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum

vulgare, Asparagus verticilatus, Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis

glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium chamaedrys.

Imaginea 15. Vedere asupra zonei cu tufarisuri

2.2.5. Pozitionarea parcului eolian fata de siturile Natura 2000

Parcul eolian consta din 42 de turbine, si este localizat partial in cadrul ariilor protejate de

interes comunitar, dupa cum urmeaza:

- 11 turbine in ROSCI0201 Podisul Dobrogei de Nord (LU-03, LU-04, LU-05, LU-

06, LU-07, LU-08, LU-09, LU-10, LU-11, TO 01, ME – 08);

- O turbina in ROSPA0091 Padurea Babadag (ME – 08).



19

Imaginea 16. Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate de Interes Comunitar

Utilizarea terenului din zona analizata

Tipul de utilizare a terenului

Numar total de turbine

Numar turbine in cadrul SCI

Numar turbine in cadrul SPA

Teren arabil neirigat 31 0 0

Pasuni 11 11 1

Descrierea si starea de conservare a pasunilor este descrisa la pag. 77-79 ‘Informatii

referitoare la tendintele si habitatele in schimbare’.

Datorita optimizarilor recente, instalarea turbinei TO01 (in interiorul zonei SCI) a fost

abandonata si, in consecinta, numarul de turbine a fost redus de la 42 la 41. Conform configuratiei

finale, 10 turbine (LU03-LU011 si ME08) sunt localizate in cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean,

si una dintre ele (ME08) in cadrul SPA Padurea Babadag (turbine ME-08 este localizata atat in

SCI cat si in SPA, avand in vedere ca o parte din SPA Padurea Babadag este, de asemenea,

desemnat ca SCI).

Dupa renuntarea la turbine TO1, Land Power a inceput dezvoltarea unei noi turbine

localizate in afara Natura 2000. Procesul este in desfasurare.



20

3. DESCRIERE A SITURILOR NATURA 2000 (bazata pe Formularul Standard

Natura 2000)

Scurta descriere a celor doua situri de Interes Comunitar (SCI si SPA) din zona parcului

eolian a fost bazata pe informatiile incluse in formularele standard, aprobate de legislatia nationala

(Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 modificata si completata de HG nr. 971/2011 si Ordinul

Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007, modificata prin Ordinul Ministerul

Ministerul Mediului si Padurilor nr. 2387/2011).

3.1. ROSCI 0201 Platoul Dobrogei de Nord

Imaginea 17. Sursa hartii: openstreetmap

Relatiile cu alte situri Natura 2000 descrise: ROSPA0040 Dunarea Veche - Bratul

Macin, ROSPA0100 Stepa Casimcea, ROSPA0073 Macin – Niculitel, ROSPA0091 Padurea

Babadag

Regiunea – Dobrogea Judetul - Tulcea Regiunea biogeografica - Stepa Locatia centrului sitului - N 44° 58’ 13”; E 28° 30’ 7” Altitudine (m): min. 0; max. 411; med. 201 Suprafata sitului (ha): 84812 Custode: nu este atribuita unui custode Planul de management: nu este elaborat



21

Informatii ecologice

Tabel 1. Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. Rel. Conserv. Global

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 2 A A B B

91X0 Paduri dobrogene de fag 0.01 B A B B

62C0* Stepe ponto-sarmatice 27.87 A A B A

91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu

Quercus spp. 2.25 A B A A

91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 24.7 A B B A

91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 23.58 A B B A

91AA* Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar

pufos 17.07 A A B A

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 0.02 C C B C

8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0.001 C C B C

8230

Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion

sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe

stancarii silicioase

1 B A B B

LEGEND

REPREZENTATIVIVITATE SUPRAFATA RELATIVA STATUT DE C ONSERVARE EVALUARE GLOBALA

A - reprezentativitate excelenta

A - 100 ≥ p > 15 % A - conservare excelenta A - valoare excelenta

B - reprezentativitate buna B - 15 ≥ p > 2 % B - conservare buna B - valoare buna

C - reprezentativitate semnificativa

C - 2 ≥ p > 0 % C - conservare medie sau redusa

C - valoare considerabila

D - prezenta nesemnificativa

Tabel 2. Specii de mamifere si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie:

Rezidenta Repro ducere

Iernat Pasaj Sit. Pop.

Conserv. Izolare Global

1335 Spermophilus citellus

RC A A C A

1304 Rhinolophus ferrumequinum

P C B C B

2609 Mesocricetus newtoni

R A B A B

2633 Mustela eversmannii

V A B B B

2635 Vormela peregusna

V A B B B

2021 Sicista subtilis P B B A B

Tabel 3. Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta

Repro ducere



1188 Bombina bombina P D 1219 Testudo graeca RC A B B A 1279 Elaphe quatuorlineata V B B A B



22

Tabel 4. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta

Repro ducere



236 Campanula romanica R A A A A

079 Moehringia jankae V A A A A

253 Centaurea jankae P?

327 Himantoglossum caprinum

R A B C B

125 Potentilla emilii-popii P?

067 Echium russicum V C B C B

097 Iris aphylla ssp. hungarica

V C B C B

LEGENDA

STATUT UICN POPULATIE IZOLARE CONSERVARE GLOBAL F - frecvent

EN - Endangered

A - 100 p > 15% A - populatie (aproape) izolata

A - conservare excelenta

A - valoare excelenta

R - rar

NT - Near Threatened

B - 15 p > 2%

B - populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie

B - conservare buna B - valoare buna

RC – relativ comun

VU - Vulnerable

C - 2 p > 0%

C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa

C - conservare medie sau redusa


P – prezenta specie LC - Least concern

D - populatie nesemnificativa

C - comun A - abundent i - indivizi p - perechi IUCN - Uninunea Internationala pentru Conservarea Naturii POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii IZOLARE - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei GLOBAL - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective

Tabel 5. Alte specii importante de flora si fauna

Cat. Specie Populatie Motiv Cat. Specie Populatie Motiv

P Achillea clypeolata

R A P Lunaria annua ssp. pachyrhiza

V A

P Achillea ochroleuca

R A P Mercurialis ovata C A

P Agropyron cristatum ssp. brandzae

P C P Muscari neglectum C A

P Anacamptis pyramidalis

R A P Myrrhoides nodosa C A

P Asparagus verticillatus

C A P Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum

C A

P Asphodeline lutea V A P Neottia nidus-avis V A

P Astragalus ponticus

R A P Ononis pusilla R A

P Asyneuma anthericoides

V A P Orchis morio R A



23

P Celtis glabrata V A P Ornithogalum amphibolum

R A

P Cephalanthera rubra

R A P Paeonia peregrina C A

P Corydalis solida ssp. slivenensis

C A P Paeonia tenuifolia V A

P Crocus chrysanthus

R A P Paliurus spina-christi V A

P Crocus flavus R A P Paronychia cephalotes R A

P Dianthus nardiformis

R C P Pimpinella tragium ssp. lithophila

C A

P Fritillaria orientalis

V A P Piptatherum virescens C A

P Gagea bulbifera V A P Platanthera chlorantha R A

P Gagea szovitsii R A P Rumex tuberosus C A

P Galanthus plicatus

R A P Salvia aethiopis R A

P Globularia bisnagarica

V A P Satureja coerulea R A

P Goniolimon collinum

R A P Scorzonera mollis R A

P Gymnospermium altaicum

R A P Scutellaria orientalis R A

P Himantoglossum hircinum

V A P Silene compacta R A

P Lactuca viminea R A P Spiraea hypericifolia R A

P Lathyrus pannonicus

R A P Stachys angustifolia R A

P Limodorum abortivum

V A P Tanacetum millefolium C A

P Thymus zygioides C A P Veratrum nigrum R A

LEGENDA Populatie Motivare

C= comun; R= rar; V= foarte rar; P= prezent A= Lista Rosie date nationale; B=endemic; C= conventii internatianle (inclusiv cele de la Berna, Bonn si cea privind biodiversitatea); D= alte motive

Descrierea sitului

Caracteristici generale ale sitului (bazat pe informatiile furnizate de proiectul Corine Land Cover)

Cod % CLC Clasa de habitate N09 5 321 Pajisti naturale, stepe N12 4 211- 213 Culturi (teren arabil) N14 10 231 Pasuni N16 73 311 Paduri de foioase N26 8 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Calitate si importanta

La nivel national (dupa toate probabilitatile si la scara europeana) situl este cel mai intins

si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in proportie de 95,5% (85046 ha) din

habitate de interes comunitar, din care habitatele de stepa (24807ha-27,85%). Habitatele de

padure, de asemenea de interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Paduri de

stejar termofil si supra-mediteranean Thermophilous and supra - mediterranean oak woods (ce



24

cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) - 34000 ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat

prin tipul 91YO) - 21000ha (23, 591%), alte habitate forestiere avand o pondere restransa,

respectiv 91XO -1 ha (0,001 %); 92AO - 10ha (0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta

comunitara sunt de asemenea reprezentative, ocupand o suprafata relativa de 35,6% (1780,8ha).

In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un caracter endemic pentru

Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999 ; Dihoru, Donita,1970) - asociatiile din aliantele Pimpinello-

Thymion zygioidi, Asparago verticillati - Paliurion, respectiv din subalianta Carpino-Tilienion

tomentosae. Pentru aceste aceste asociatii endemice si pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate in

care se incadreaza situl reuneste cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel national si

mondial (Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0 ; subtipul 34.9211 din habitatul 62C0*;

subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de

date PHYSIS.

Pentru unele tipuri si/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul 34.9213 ; 91YO-

subtipul 41.C22 ; 91AA - subtipul 41.73723 ; 91MO - subtipul 41.76813) situl reuneste cea mai

mare proportie din suprafata de raspandire la nivel national. Acest aspect este valabil , dupa toate

probabilitatile si pentru subtipul 31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului

40C0*, identificat pe Colina Neagra pe suprafata cea mai extinsa din Dobrogea.

Vulnerabilitate:

Cele mai mari amenintari in ceea ce priveste speciile si habitate sitului sunt reprezentate in

ordine descrescatoare :

- vanatoare, mai mult de jumatate din suprafata sitului fiind inclus in fonduri de vanatoare;

- scaderea biodiversitatii padurilor prin derivare (datorita concurentei dintre speciile de

Quercus si cele de amestec) favorizata de managementul

- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene

- plantarea habitatelor stepice

- constructii si amenajari in extravilanul localitatilor



25

3.2. ROSPA0091 Padurea Babadag

Figure 18. sursa hartii: openstreetmap

Relatia cu alte situri Natura 2000: ROSCI0201 Platoul Nord Dobrogean Regiune – Dobrogea Judet- Tulcea Regiune biogeografica- Stepa Localizare centru sit - N 44° 52’ 51”; E 28° 30’ 21” Altitudine (m): min. 0; max. 400; med. 191 Suprafata Sit (ha): 58.473 Custode: nu este atribuita unui custode Planul de management: nu este elaborat

Informatii ecologice

Tabel 6 Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Code Specie Populatie Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop Consevare. Izolare Global

A090 Aquila clanga 2-5 i B B C B

A224 Caprimulgus europaeus

C C B C C

A231 Coracias garrulus 400-500 p

B B C B

A238 Dendrocopos medius

500-620 p B B C B

A236 Dryocopus martius 60-80 p C B C C A103 Falco peregrinus 2-4 i D A320 Ficedula parva 500-2500 i D A338 Lanius collurio C C B C C A339 Lanius minor C C C C B A246 Lullula arborea RC D



26

A234 Picus canus 200-300 p C B C C A402 Accipiter brevipes 60-100p A A C A A215 Bubo bubo 1-4p C B C B A403 Buteo rufinus 15-30p B B C B A083 Circus macrourus 70-100i B B C B A075 Haliaeetus albicilla 1-1p 5-10i C B C C

A242 Melanocorypha calandra

800-1500 p

C B C B

A397 Tadorna ferruginea 3-7 p 15%

A - populatie (aproape) izolata



R - rar

B - 15 p > 2%



RC – relative comun

C - 2 p > 0%




P - prezent D -populatie nesemnificativa C - comun A - abundent i - indivizi p - perechi POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii IZOLARE - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei GLOBAL - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective



27

Tabel 7. Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Pop. Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj

Sit. Pop. Conserv. Izolare Global

A435 Oenanthe isabellina 20-30 p A B C B A088 Buteo lagopus R D A363 Carduelis chloris RC D A208 Columba palumbus C A212 Cuculus canorus C

A299 Hippolais icterina RC

A251 Hirundo rustica P C D A340 Lanius excubitor R D A341 Lanius senator P D A262 Motacilla alba C D A260 Motacilla flava RC D A319 Muscicapa striata RC D A277 Oenanthe oenanthe C D A337 Oriolus oriolus C D A443 Parus lugubris 700-800 p B B C B

A274 Phoenicurus phoenicurus

RC D

A315 Phylloscopus collybita

C C D

A314 Phylloscopus sibilatrix

RC D

A276 Saxicola torquata RC D

A210 Streptopelia turtur C D

A351 Sturnus vulgaris C C D A311 Sylvia atricapilla RC D

A308 Sylvia curruca

RC D

A232 Upupa epops C D

A086 Accipiter nisus 2503-3970 i

C B C B

A087 Buteo buteo 14675-28487 i

C B C C

LEGENDA

STATUT POPULATIE IZOLARE CONSERVARE GLOBAL F - frecvent

A - 100 p > 15%

A - populatie (aproape) izolata



R - rar

B - 15 p > 2%



RC – relaticv comun

C - 2 p > 0%




P - prezent D – populatie nesemnificativa C - comun A - abundent i - indivizi p - perechi POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii IZOLARE - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei GLOBAL - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective



28

Descrierea sitului

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clasa de habitate N09 4 321 Pajisti naturale, stepe N12 16 211-213 Culturi (teren arabil) N14 5 231 Pasuni N16 66 311 Paduri de foioase N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine …) N26 7 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Calitate si importanta:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 61 c) numar de specii periclitate la nivel global: 6 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Falco vespertinus Falco cherrug Coracias garrulus Hieraaetus pennatus Accipiter brevipes Circaetus gallicus Circus pygargus Oenanthe pleschanka Picus canus Milvus migrans Dendrocopos medius

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Haliaeetus albicilla Ficedula parva Ciconia ciconia Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Circus macrourus Circus cyaneus

Vulnerabilitate

Extinderea terenurilor agricole si a dependintelor gospodaresti, constructia de obiective

turistice noi, pasunat intensiv, braconaj. Padurea Babadag este strabatuta de trei drumuri

principale: drumul national 22D, drumul national 22A si drumul national 22 (E87).



29

4. DESIGNUL STUDIULUI DE TEREN

Prezentul studiu este bazat pe observatii de teren desfasurate intre ianuarie 2012 si iunie

2013 si pe informatii incluse in Formularele Standard Natura 2000 pentru sit-urile de intres

comunitar din zona analizata si de asemenea pe rapoarte si studii referitoare la zona analizata

publicate de-a lungul anilor. Pentru analiza impactului asupra avifaunei si chiropterofaunei din

zona analizata au fost luate in considerare rezultatele monitorizarii desfasurate intre 2006 si 2011

pe amplasamentul parcului eolian Dorobantu-Topolog.

Observatiile s-au concentrat pe elementele principale ale biodiversitatii in zona parcului

eolian Dorobantu-Topolog. O atentie deosebita a fost acordata speciilor de pasari care folosesc

zona pentru hranire, adapost, cuibarit sau pasaj si speciilor de lilieci care pot ajunge pe

amplasamentul parcului eolian.

Au existat doua etape in delimitarea zonei studiate, corespunzatoare fazelor de

implementare a proiectului „Parc eolian Dorobantu-Topolog”.

In Etapa 1 (2006 - 2012), corespunzatoare etapei de obtinere a documentatiei din

partea autoritatilor de reglementare, in acord cu legislatia nationala (Avizul de Mediu,

Acordul de Mediu) – a fost luata in considerare configuratia tuturor parcurilor eoliene din

apropierea obiectivului analizat. Asadar, zona studiata a inclus:

- amplasamentul parcului eolian Dorobantu-Topolog;

- amplasamentele parcurilor eoliene din apropierea parcului eolian analizat;

- zonele de teren din imediata apropiere a celor patru parcuri eoliene care au habitate similare cu

cel existent pe amplasamentul parcului eolian Dorobantu-Topolog.

Un motiv suplimentar pentru delimitarea zonei de studiu intiale, ilustrat in Figura 19, a fost

faptul ca, din cele 57 de turbine eoliene apartinand celor patru parcuri eoliene propuse a fi

construite in zona, 23 de turbine se gaseau in SCI Podisul Nord-Dobrogean (ROSCI0201), si doar

una se gasea in interiorul SPA PAdurea Babadag (ROSPA0091).

De-a lungul perioadei 2006 – 2012, echipa noastra de experti a desfasurat de asemenea

observatii in zona impadurita din parcul eolian (pana la 500 m de locatia turbinelor, catre

interiorul padurii) cu scopul de a identifica cuiburi de specii rapitoare.



30

Nota: turbinele nu sunt redate la scara

S.C. LANDPOWER S.R.L. – “Constructia Parcului Eolian Dorobantu-Topolog”, Comunele Dorobantu, Topolog, Casimcea

S.C. ECOPROD ENERGY S.R.L. - “Constructie Parc Eolian” –Topolog 2, Comuna Topolog

S.C. TOTAL ELECTRIC S.R.L. - “ Constructie Parc Eolian” –Topolog 3, Comuna Topolog

S.C. SEHER EOL S.R.L - “ Constructie parc eolian, drumuri si retele electrice”– Comuna Topolog

Figura 19. Zona studiata pentru monitorizare – Etapa 1



31

In Etapa 2 (martie-iunie 2013), in elaborarea Raportului privind monitorizarea avifaunei

si chiropterofaunei pe amplasamentul si in vecinatatea parcului eolian Dorobantu-Topolog, zona

de monitorizare a fost stabilita in conformitate cu recomandarile Ghidului SNH (Scottish Natural

Heritage). Asadar, zona studiata a fost extinsa pana la 2 km in interiorul padurii (spre deosebire de

500 m in Etapa 1), iar pentru identificarea potentialelor zone de adapost pentru lilieci au fost

realizate trasee la distante de pana la 7,2 km de parcul eolian analizat.

Figura 20. Zona studiata pentru monitorizare – Etapa 2

4.1. Pasari

4.1.1. Definirea speciilor tinta

Speciile tinta de pasari au fost considerate inca de la inceputul monitorizarii biodiversitatii

in zona de studiu acele specii protejate la nivel international, european si national care sunt

susceptibile de a fi supuse impactului parcurilor eoliene.

Astfel, speciile tinta au fost selectate avandu-se in vedere: formularul standard al ariei de

protectie speciala avifaunistica Padurea Babadag (ROSPA 0091 Padurea Babadag), speciile de

interes national care necesita o protectie stricta si speciile migratoare care pot traversa sau ajunge

in zona parcului eolian, urmarind ruta Pontica de migratie (Pontica flyroute).

Subliniem faptul ca numai speciile protejate sau de interes conservativ au fost luate in

considerare in conformitate cu recomandarile ghidului SNH.

Speciile tinta de pasari identificate in cadrul studiului sunt urmatoarele (Tabelul 8):



32

Tabelul 8. Speciile tinta

Speciile Tinta

Accipiter brevipes Aegithalos caudatus (Long-tailed Tit)

Accipiter gentilis Athene noctua (Little Owl)

Accipiter nisus Carduelis cannabina (Linnet)

Anthus campestris Carduelis carduelis

Aquila heliaca Carduelis chloris

Aquila pomarina Carduelis flammea

Asio flammeus Carduelis spinus

Burhinus oedicnemus Coccothraustes coccothraustes

Buteo buteo Coracias garrulous

Buteo lagopus Corvus corax

Buteo rufinus Dendrocopos medius

Calandrella brachydactyla Dryocopus martius

Ciconia ciconia Erithacus rubecula

Ciconia nigra Falco cherrug

Circaetus gallicus Falco peregrines

Circus aeruginosus Falco subbuteo

Circus cyaneus Ficedula parva

Circus macrourus Jynx torquilla

Circus pygargus Lullula arborea

Emberiza hortulana Motacilla alba

Falco tinnunculus Motacilla flava

Falco vespertinus Muscicapa striata

Haliaeetus albicilla Oriolus oriolus

Hieraaetus pennatus Otus scops

Lanius collurio Panurus biarmicus

Lanius minor Passer hispaniolensis

Melanocorypha calandra Phoenicurus ochruros

Merops apiaster Phoenicurus phoenicurus

Miliaria calandra Phylloscopus collybita

Milvus migrans Phylloscopus sibilatrix

Oenanthe pleschanka Picus canus

Pandion haliaetus Picus viridis

Pelecanus crispus Sitta europaea

Pelecanus onocrotalus Strix aluco

Pernis apivorus Sturnus roseus

Tadorna ferruginea Sylvia nisoria

Tyto alba Upupa epops



33

4.1.1.1. Specii incluse pe listele sit-urilor Natura 2000

In conformitate cu Formularele Standard ale ROSPA 0091 Padurea Babadag, urmatoarele

specii de interes pot fi listate in evaluarea impactului (mentionate de asemenea in Anexa I a

Directivei Pasari 2009/147/EC):

Tabelul 9. Importanta sit-ului

Sit-ul este important pentru Specii cuibaritoare Specii migratoare Specii care ierneaza

Accipiter brevipes Ciconia ciconia Circus cyaneus (also migrant/passage) Circaetus gallicus (also migrant/passage) Ficedula parva

Circus macrourus ( also migrant/passage)

Circus pygargus (also migrant/passage)

Haliaeetus albicilla (also breeding)

Coracias garrulous Dendrocopos medius (also resident) Falco cherrug (also migrant/passage) Falco vespertinus (also migrant/passage) Hieraaetus pennatus (also migrant/passage) Milvus migrans Oenanthe pleschanka Picus canus (also resident)

Tabelul 10. Alte specii de pasari ale SPA Padurea Babadag

(Anexa I a Directivei Pasari)

Rezidenta Cuibaritoare Care

ierneaza In pasaj

Anthus campestris x

Aquila clanga x

Aquila heliacal x

Aquila pomarina x x

Bubo bubo x

Burhinus oedicnemus x x

Buteo rufinus x

Calandrella brachydactyla x

Caprimulgus europaeus x

Ciconia nigra x

Circus aeruginosus x

Dryocopus martius x

Emberiza hortulana x

Falco peregrines x

Lanius collurio x

Lanius minor x

Lullula arborea x

Melanocorypha calandra x

Pelecanus onocrotalus x



34

Pernis apivorus x

Sylvia nisoria x

Tadorna ferruginea x x

4.1.1.2 Specii de interes la nivel national

La nivel national a fost stabilit un regim de protectie stricta pentru un numar de specii de

pasari, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si

completari prin Legea Nr. 49/2011. Aceste specii sunt listate in Anexa 4B – SPECII DE INTRES

NATIONAL. Specii de animale si plante pentru care este nevoie de protectie stricta.

Asadar, Anexa 4B a O.U.G. nr. 57/2007 listeaza un total de 67 de specii de pasari care

necesita protectie stricta la nivel national. Dintre acestea, 9 sunt include in Formularul Standard

Padurea Babadag ROSPA 0091 si 22 pot fi considerate, in baza distributiei geografice si

caracteristicile habitatelor ROSPA Padurea Babadag, ca potential prezente pe amplasament.

Tabelul 11. Lista speciilor incluse in Anexa 4B a O.U.G. 57/2007 si prezenta (potentiala sau listata) a acestor specii in ROSPA0091 Padurea Babadag

Specii OUG 57/2007 Anexa 4 B ROSPA0091

Rezidenta In pasaj Care ierneaza Cuibaritoare

Actitis hypoleucos

Aegithalos caudatus x

Anthropoides virgo

Arenaria interpres

Athene noctua x x

Bombycilla garrulus

Carduelis cannabina x x

Carduelis carduelis x x

Carduelis chloris x x

Carduelis flammea x

Carduelis flavirostris

Carduelis hornemanni

Carduelis spinus x

Carpodacus erythrinus

Cettia cetti

Cinclus cinclus

Coccothraustes coccothraustes x

Corvus corax x

Emberiza cia

Emberiza melanocephala

Eremophila alpestris



35

Erithacus rubecula x x

Falco subbuteo x

Falco tinnunculus x x

Grus grus

Jynx torquilla x x

Limicola falcinellus

Locustella naevia

Merops apiaster x

Miliaria calandra x x

Monticola saxatilis

Motacilla alba x

Motacilla cinerea

Motacilla citreola

Motacilla flava x

Muscicapa striata x

Nucifraga caryocatactes

Oriolus oriolus x

Otus scops x x

Panurus biarmicus x

Passer hispaniolensis x

Phoenicurus ochruros x

Phoenicurus phoenicurus x

Phylloscopus bonelli

Phylloscopus collybita x x

Phylloscopus proregulus

Phylloscopus schwarzi

Phylloscopus sibilatrix x

Phylloscopus trochiloides

Phylloscopus trochilus

Picus viridis x x

Prunella collaris

Prunella modularis

Regulus ignicapillus

Regulus regulus

Remiz pendulinus

Serinus serinus

Sitta europaea x x

Stercorarius longicaudus

Stercorarius parasiticus

Stercorarius pomarinus

Stercorarius skua

Sturnus roseus x

Tachybaptus ruficollis

Tichodroma muraria

Tyto alba x x



36

Upupa epops x

Legenda

x deja in SPA

x Potential in SPA

4.1.1.3. Specii migratoare de interes

In acest subcapitol sunt analizate speciile de pasari migratoare considerate a fi amenintate

la nivel global, conform Conventiei privind conservarea speciilor de animale migratoare salbatice

(Conventia de la Bonn, 1979), adoptata de legislatia romaneasca prin Legea nr. 13/1998 privind

Conservarea Speciilor de Animale Migratoare Salbatice.

Din cele 11 specii de pasari incluse in Anexa I a Legii nr. 13/1998, care contine listele

Speciilor migratoare amenintate, 3 specii potential prezente pe ruta de migratie Pontica au fost

evidentiate in acest studiu, pe baza distributiei geografice.

Tabelul 12. Specii de pasari in Anexa I a Legii Nr. 13/1998 Specii in Anexa I a Legii Nr. 13/1998 care sunt prezente in Romania

Potential prezente pe ruta de migratie Pontica

Pelecanus crispus * Pelecanus onocrotalus * Geronticus eremite Oxyura leucocephala Haliaeetus albicilla * Grus leucogeranus Otis tarda Numenius borealis Numenius tenuirostris Larus audouinii Larus leucophthalmus In ceea ce priveste ruta de migratie Pontica, in afara informatiilor desprinse din studiile

bibliografice mentionate deja in Evaluarea Adecvata, elaboratorul a luat in considerare

urmatoarele informatii privind rutele de migratie pentru reprezentarea lor geografica:

In Romania pasarile migreaza pe un front larg, si totusi sute, sau chiar mii de specimene se

aduna pe rute bine stabilite. Carpatii sunt o bariera naturala si influenteaza directia migratiei, ca de

altfel si Marea Neagra a carei coasta este utilizata de specii pradatoare originare din Europa de

Nord sau Asia de Vest. Muntii Macin se gasesc pe ruta de migratie Via Pontica si reprezinta pana

acum singurul lor din tara unde peste 30.000 de specimene de pasari migratoare cu zbor planat pot

fi observate anual, din care peste 10.000 sunt rapitoare si restul sunt berze albe. Numarul de specii



37

pradatoare care pot fi observate in timpul migratiei este mai mare decat oriunde in Europa, cu 29

de specii de rapitoare observate.

Dealurile de la poalele muntilor ofera conditii favorabile pentru formarea curentilor de

convectie termica in zilele insorite, iar piscurile abrupte ale Pricopanului deviaza vantul (in special

vantul dinspre NE si NV), creand curenti verticali utilizati de pasari pentru a-si mentine

altitudinea.

Din informatiile prezentate in surse bibliografice disponibile si actualmente general

acceptate, anume „Migratia Pasarilor” - Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si

migratia pasarilor” - Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica; zona Podisului Babadag

reuneste majoritatea rutelor de migratie (cu exceptia celei Sarmatice) (cf. V. Ciochia 1984).

In analizarea impactului potential al proiectului asupra rutelor de migratie, trebuie pastrat

in vedere ca imaginile conturate in aceste studii sunt doar orientative, avand un caracter specific

autorului, iar reprezentarea geografica este trasata la scara larga, fara suficiente detalii spatiale.

O abordare strict localizata in spatiu a rutelor de migratie, din punctul de vedere al

elaboratorului, nu prezinta un grad ridicat de precizie, asa cum se desprinde din lucrarea „Migratia

pasarilor”, Rudescu L., 1958: „Descrierea drumurilor de pasaj, nu trebuie considerate rigid si

formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate

mai ales de doua fenomene principale:

- Regimul hidrografic al Dunarii;

- Situatia climatica a anului respectiv”

“Stabilirea cu exactitate a cailor de migratie este foarte anevoioasa deoarece aproape

fiecare specie are drumul propriu”.

4.1.1.4. Informatii suplimentare

Tabelul 13. Speciile care sunt listate in Formularul Standard NATURA 2000 al ROSPA0091 precum si cele clasificate ca deosebit de vulnerabile fata de functionarea parcurilor eoliene in Anexa II a Ghidului UE asupra

dezvoltarii proiectelor de energie eoliana in conformitate cu legislatia UE Specii listate atat in SPA Padurea Babadag cat

si in Gidul UE Pierderea habitatului

Coliziunea pasarilor

Efect de bariera

Accipiter nisus

Aquila heliacal

Aquila pomarina

Bubo bubo

Buteo buteo

Buteo lagopus

Caprimulgus europaeus

Ciconia ciconia

Ciconia nigra



38

Circaetus gallicus

Circus aeruginosus

Circus cyaneus

Circus pygargus

Columba palumbus

Cuculus canorus

Falco peregrines

Haliaeetus albicilla

Milvus migrans

Oenanthe oenanthe

Pernis apivorus

Streptopelia turtur

Sturnus vulgaris

Upupa epops

Legenda Exista dovezi privind un risc substantial de impact Exista dovezi sau indicatii privind riscul de impact Risc potential de impact Risc de impact redus sau nesemnificativ dar de luat in considerare in evaluare

4.1.2. Definirea metodologiei de studiu

Pentru zona aferenta parcului eolian Dorobantu - Topolog, au fost efectuate observatii de

teren pe parcursul a 7 ani. Anticipand implementarea parcurilor eoliene in zona comunelor

Topolog, Casimcea si Dorobantu, echipa noastra de specialisti a desfasurat observatii de teren

incepand din 2006 – inaintea stabilirii cadrului legislativ la nivel national pentru Reteaua

Ecologica Europeana Natura 2000.

Metodologia de monitorizare a evoluat in timp, fiind in mod constant imbunatatita si

actualizata potrivit noilor date obtinute din teren.

In paralel cu schimbarile de metodologie, si in virtutea nevoii de a acoperi noi cerinte

metodologice, echipa de specialisti a fost marita si echipamentul a fost diversificat, pentru a

optimiza activitatile specifice cercetarii de teren.

Intregul proces de monitorizare a biodiversitatii in zona parcului eolian analizat, ca si

schimbarile ulterioare in metodologie in conformitate cu Punctul 3.6. din Scottish Guideline,

„procesul de evaluare trebuie sa ramana flexibil pentru a putea raspunde noilor informatii, din

moment ce pot aparea informatii ‚neprevazute’, inclusiv extinderea studiului pentru a garanta ca

exista suficiente informatii, sau in unele cazuri restrangerea lui unde exista dovezi adecvate ca

speciile tinta sunt atat de rar prezente incat un impact semnificativ este improbabil. Eforturi de



39

observare ornitologica nepotrivite sau neadecvate apar deseori din cauza dificultatilor in

adaptarea studiilor ca raspuns la aparitia informatiilor noi”.

4.1.2.1. Metodologia studiului: Perioada 2006-2012

Monitorizarea speciilor de pasari a fost efectuata prin utilizarea metodei transectelor,

impreuna cu metoda punctului fix si metoda punctului favorabil (vantage point method).

Metoda „land use” a fost de asemenea utilizata, aceasta implicand inregistrarea tipurilor de

habitat km cu km de-a lungul unui transect. Pentru a analiza relatia specii-habitat, aceasta metoda

a fost corelata cu datele colectate prin metoda transectelor.

In completarea transectelor efectuate pe amplasamentul parcului eolian, au fost efectuate

transecte in zona Padurii Babadag, pentru a identifica potentiale cuiburi ale pasarilor rapitoare.

Dupa fiecare vizita de teren au fost completate fise de monitorizare care au stat la baza

centralizatoarelor de date – esentiale pentru analiza statistica a datelor obtinute.

a) Metoda transectelor combinata cu metoda punctului fix

Prin aceasta metoda se efectueaza monitorizarea speciilor cuibaritoare si a celor care

ierneaza in zona de studiu.

Numarul de transecte se stabileste in functie de: numarul de turbine si aria totala pe care o

ocupa, particularitatile zonei (topografie, vegetatie, etc.), astfel ca transectele pentru zona studiata

sa surprinda habitatele specifice ale zonei, in vederea analizarii relatiei specie-habitat.

Punctele fixe sunt stabilite de-a lungul transectelor din 3 in 3 km. In timpul transectului

sunt inregistrate urmatoarele:

- Specii de pasari observate

- Numar de indivizi pentru fiecare specie

- Activitatile speciei

- Tipul de habitat unde a fost observata specia.

In fiecare punct fix sunt efectuate observatii pentru aproximativ 5 minute si sunt

inregistrate urmatoarele:

- Punctul fix unde a fost facuta observatia;

- Speciile de pasari observate;

- Tipul de activitate a speciilor;

- Tipul de habitat unde au fost observate speciile.

Prin utilizarea metodei punctului fix, sunt obtinute date privind:



40

- Diversitatea speciilor de pasari in perioada de inmultire si iernat (componenta

specifica/evaluare calitativa);

- Analiza relatiei sepcie-habitat;

- Inaltimea de zbor a speciei.

Figura 21. Transecte si puncte fixe pentru monitorizarea pasarilor (2006-2012)

LEGENDA: Transecte Puncte Fixe pentru observatia pasarilor

b) Metoda Vantage Point

Aceasta metoda este aplicata pentru evaluarea riscului de coliziune pentru speciile de

pasari care prezinta interes conservativ. Observatiile din punctele favorabile (Vantage point

survey) implica efectuarea observatiilor din punct fix localizat intr-o pozitie favorabila, care

permite observarea activitatii de zbor a pasarilor fara ca prezenta observatorului sa le afecteze

comportamentul.

Cu cat perioada de observare din punctul fix este mai lunga, cu atat mai bine cunoscut va fi

modelul comportamental de zbor al speciei, iar evaluarea impactului va fi facuta cu precizie mai

mare. Scopul observatiilor din punct favorabil este de a:

1. Colecta date asupra speciilor tinta, privind:

- Timpul petrecut in zbor deasupra zonei studiate;

- Utilizarea relativa (hranire, parada nuptiala, odihna, pasaj) a diferitelor portiuni

din zona studiata;



41

- Procentul din timpul de zbor petrecut dedesubtul sau deasupra rotoarelor

turbinelor – aplicabil dupa instalarea parcului eolian;

2. Calcula indicele activitatilor de zbor pentru specii altele decat cele tinta – specii

secundare.

Figura 22. Vantage Points utilizate pentru monitorizarea avifaunei (2006-2013)

Coordonate ale Vantage Points in sistem WGS 84:

Puncte de observatie Latitudine Longitudine Vantage Point 1 44 54.294 28 21.322 Vantage Point 2 44 54.400 28 20.727 Vantage Point 3 44 55.302 28 19.238

Descrierea metodologiei

Date privind activitatea de zbor a pasarilor au fost colectate in timpul observatiilor facute

din puncte favorabile (VP) selectate strategic. Intentia a fost ca fiecare punct de observatie sa

ofere vizibilitate mare, un arc de cel putin 180 de grade.

Pe parcursul studiului sunt utilizate aceleasi puncte. In timpul observatiilor facute din

aceste puncte, am incercat cat mai mult sa minimizam efectul observatorului asupra

comportamentului pasarilor, pentru a pastra o vizibilitate buna asupra zonei monitorizate si in

acelasi timp sa nu lasam ca prezenta umana sa deranjeze pasarile.

Pentru a obtine date relevante privind activitatea de zbor, pasarile trebuie urmarite pentru o

perioada de timp reprezentativa.



42

Perioada de timp acordata monitorizarii activitatii de zbor a pasarilor din zona

analizata a fost de 2 pana la 3 ore pentru majoritatea speciilor in fiecare punct (2 puncte) si

de 3-6 ore pentru perioada de inmultire (3 puncte) in timpul migratiei de primavara si

toamna.

Observatiile au fost facute in timpul zilei de catre cel putin doi observatori, in conditii de

vizibilitate maxima.

Experienta din teren sugereaza ca acuitatea observatorilor scade dupa 3 ore, sau chiar mai

repede, motiv pentru care s-a preferat formarea echipelor cu cel putin doi observatori.

Am optat pentru impartirea pe perioade de observatie de-a lungul zilei, pentru a capta toate

aspectele si particularitatile comportamentului de zbor al pasarilor.

In timpul perioadei de cuibarit, manifestarile comportamentale care pot indica cuibarirea in

zona (parada nuptiala, lupta pentru teritoriu) au fost urmarite cu atentie deosebita, asa cum a fost

si comportamentul de zbor al tineretului, in virtutea vulnerabilitatii acestuia la coliziune datorita

lipsei de experienta si dezvoltarii insuficiente a penajului atunci cand incepe sa zboare.

In timpul migratiei de primavara, observatiile au fost facute in conditii de vizibilitate slaba

(ceata, cer acoperit), pentru a vedea daca in astfel de conditii continua sau nu activitatea unor

specii cheie de pasari.

4.1.2.2. Metodologia de studiu: Perioada 2013

Pasarile migratoare

Pentru monitorizarea speciilor de pasari migratoare, a fost utilizata metoda Vantage Point

(la fel ca in perioada precedenta 2006-2012). Asadar, observatiile au fost efectuate din trei locatii,

alese pentru a asigura vizibilitate maxima pentru intreaga arie de interes: VP 1 - N44 54.294 E28

21.322, VP 2 - N44 54.400, E28 20.727, VP 3 - N44 55.302 E28 19.238.

Monitorizarea a fost efectuata pentru o perioada de 8 ore, in timpul perioadei de migratie a

pasarilor si cu o frecventa de o etapa de observare per saptamana.

Pentru fiecare observatie, au fost inregistrate urmatoarele: specia, distanta de observator,

directia de zbor si inltimea aproximativa de zbor. Identificarile au fost facute direct la locatie,

utilizand echipamente de specialitate, sau ulterior utilizand fotografii facute in timpul activitatii de

monitorizare. Pentru speciile observate au fost facute poze, in masura in care acest lucru a fost

posibil, care permite o verificare ulterioare a identificarii in situ. Datele au fost inregistrate in fise

speciale. Date privind conditiile meteorologice inregistrate la locatie au fost de asemenea notate



43

pe fise. Datele de pe fise au fost centralizate intr-o baza de date, in format electronic, si au fost

ulterior procesate prin metode statistice.

- binoclu: BAIGISH; NIKON; BUSHNELL; MIL-TEC; EAGLE OPTICS RANGER.

- luneta: CELESTRON Ultima 80; Baighis 32 M (infrared)

- camere fixe: NIKON D7000 lens 70-300mm VR II, NIKON D80 lens 70-300 mm VR

II, NIKON D3000 lens 70-300 mm VR II; NIKON Coolpix L120 ; CANON Easy

Share SX-30; CANON EOS 550 D lens 18-270 mm;

- GPS: GARMIN 60CSx; GARMIN 62S;

- Statie meteoroogica portabila: SKYWATCH ATMOS.

Pasari cuibaritoare

Pentru monitorizarea avifaunei a fost folosita metoda observatiilor pe transecte.

Observatiile au fost efectuate in aprilie si mai, in timpul perioadei de cuibarire, pentru a

observa mai bine aspecte legate de pasarile cuibaritoare. Au fost alese cinci transecte, care acopera

intreaga suprafata de monitorizare:

• Transectul 1. Localizat la granita de NE a zonei de implementare a proiectului, la limita

inferioara a ROSCI Podisul Nord-Dobrogean si ROSPA Padurea Babadag, pe o

distanta de aproximativ 3 km. Observatiile au fost efectuate de la Sud la Nord.

• Transectul 2. Localizat intre localitatea Mesteru la vest si limita de sud a zonei impadurite

la est, pe o distanta de aproximativ 3 km. Observatiile au fost efectuate de la la est.

• Transectul 3. Localizat in zona centrala a amplasamentului viitorului parc eolian, intre

extremitatea sa de vest si limita sudica a zonei impadurite (in interiorul ROSPA

Padurea Babadag). Distanta la care a fost efectuata monitorizarea – aproximativ 4,7

km. Observatiile au fost efectuate de la Vest la Est.

• Transectul 4. Localizat in zona de sud a locatiei viitorului parc eolian, intre localitatea

Lumina la vest si Topolog la est, pe o distanta de aproximativ 3,2 km. Observatiile au

fost efectuate de la est la vest.

• Transectul 5. Localizat in zona de est a locatiei viitorului parc eolian, in zona pasunilor de

la sud de zona impadurita, pe o distanta de aproximativ 2 km. Observatiile au fost

efectuate de la vest la est.

Transectele au fost strabatute de doua persoane dotate cu echipament de observatie si

camere foto. Pasarile observate au fost in general identificate la locatie sau ulterior, in baza

foto

Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si...

Documents

Transcript of Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si...