STUDIU...2015/11/01 · Prezentul studiu și-a fixat ca scop tocmai efectuarea unei analize asupra...
Transcript of STUDIU...2015/11/01 · Prezentul studiu și-a fixat ca scop tocmai efectuarea unei analize asupra...
Colaboratori: MMFPSPV - DirecConsiliul Local al OraFundația Light in
STUDIU
Dizabilitatea în presă
Direcția pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilită
Consiliul Local al Orașului Simeria - Serviciul Public de Asistență SocialăLight into Europe
STUDIU
Dizabilitatea în presă
izabilități ă Socială
Dizabilitatea în presă
2
3
Autori:
Emil Sabău – resposabil comunicare Fundația Transilvană Alpha
Szász Tünde – asistent manager proiect TOATE drepturile pentru TOATE persoanele cu
dizabilități
Documentare:
Emil Sabău – resposabil comunicare Fundația Transilvană Alpha
Szasz Tünde – asistent manager proiect TOATE drepturile pentru TOATE persoanele cu
dizabilități
Contribuții:
Andreia Moraru – manager proiect TOATE drepturile pentru TOATE persoanele cu dizabilități
Horațiu Ludu – consilier Serviciul Politici, Strategii, Metodologie din cadrul Agenției Naționale
pentru Persoane cu Dizabilităţi
Ioana Avadani – director Centrul pentru Jurnalism Independent
Monica Stanciu – responsabil comunicare proiect TOATE drepturile pentru TOATE persoanele
cu dizabilități
Ovidiu Damian – realizator al emisiunii Fără prejudecăți, la Studioul Teritorial TVR Cluj și
director executiv la Asociația Hans Spalinger filiala Cluj-Napoca
Sursa de documentare:
Monitorizarea de presă realizată de Serviciul Politici, Strategii, Metodologie din cadrul DPPD /
Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități* în perioada 1 septembrie 2014 -31
martie 2015
* la momentul depunerii proiectului, partener a fost Direcția Protecția Persoanelor cu Handicap (DPPH) din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Proteției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV). Ulterior, DPPH și-a schimbat denumirea în DPPD (Direcția Protecția Persoanelor cu Dizabilități). In baza OUG nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, s-a înființat Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD) ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin preluarea activităţii din domeniul protecţiei persoanelor cu dizabilităţi de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
4
5
CUPRINS
DIZABILITATEA ÎN PRESĂ. DE CE? .......................................................................... 6
METODOLOGIA DE LUCRU ........................................................................................ 7
2.1 Sursele .................................................................................................................................................... 7
Metodologia de lucru .................................................................................................................................... 7
DIZABILITATEA ÎN PRESĂ – ANALIZA PE REGIUNI ................................................. 9
3.1 Regiunea Nord Est (județele: Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui) ............... 9
3.2 Regiunea Sud Est (județele: Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea și Constanța) ........ 13
3.3 Regiunea Sud Muntenia (județele: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Teleorman, Giurgiu,
Ialomița și Călărași) ......................................................................................................................................... 17
3.4 Regiunea Sud-Vest Oltenia (județele: Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Dolj și Olt) ...................... 21
3.5 Regiunea Vest (județele: Arad, Hunedoara, Timiș și Caraș Severin) ................................... 24
3.6 Regiunea Nord-Vest (județele: Satu Mare, Maramureș, Bihor, Sălaj, Bistrița-Năsăud și
Cluj) ........................................................................................................................................................................ 27
3.7 Regiunea Centru (județele: Mureș, Harghita, Covasna, Alba, Sibiu și Brașov) ................ 31
3.8 Dizabilitatea în media națională .......................................................................................................... 35
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ............................................................................... 39
4.1 Concluzii ........................................................................................................................................................ 39
Recomandări – Cum comunicăm? Cum scriem despre dizabilitate? ............................................. 40
Anexă: Resurse pentru raportarea responsabilă la dizabilitate şi difuzarea comprehensivă
în mass-media asupra problemelor persoanelor cu dizabilităţi ....................................................... 42
6
DIZABILITATEA ÎN PRESĂ. DE CE?
Dizabilitate, handicap, nevoi speciale sunt cuvinte utilizate adesea pentru a defini ori
caracteriza condiția medico-socială a membrilor comunității care, în aparență, nu sunt „la fel
cu ceilalți”. Adesea această diferențiere capătă conotații cu caracter discriminatoriu la adresa
persoanelor cu dizabilități, care sunt automat asimilate categoriilor sociale beneficiare de
ajutoare fără a avea vreun rol activ în comunitate și, în sens mai larg, în societate. Cei care
se confruntă cu dizabilitatea în viața cotidiană dovedesc însă contrariul: își cer drepturile prin
importante acțiuni de lobby și advocacy atât la nivelul comunităților în care trăiesc cât și la
nivel național și chiar european; solicită ca „unitatea în diversitate”, principiu de bază al
Uniunii Europene să se aplice fără alte condiționalități, arătând că sunt membri activi ai
societății pe toate planurile; persoanele cu dizabilități sunt o voce care spune „nimic despre
noi fără noi”, ceea ce denotă dorința unei conlucrări permanente cu toți actorii sociali în
vederea îmbunătățirii permanente a condiției persoanelor cu dizabilități și, în final, a
societății în ansamblul ei.
Persoanele cu dizabilități au drepturi la fel ca orice alt cetățean. Informarea corectă,
exprimarea în mod liber în public a opiniilor, dar și reflectarea problematicii dizabilității de
către mijloacele de informare în masă sunt drepturi fundamentale și pentru persoanele cu
dizabilități. Problemele în materia drepturilor și libertăților dar și a cadrului legislativ sunt
încă numeroase, de aceea persoanele cu dizabilități au nevoie de un acces corespunzător la
mijloacele de informare pentru a putea face cunoscute dificultățile cu care se confruntă.
Prezentul studiu și-a fixat ca scop tocmai efectuarea unei analize asupra reflectării de
către instituțiile de presă a subiectelor ce țin de persoanele cu dizabilități, dar și asupra
modului și a frecvenței cu care organizațiile persoanelor cu dizabilități formulează mesaje cu
caracter public. Ipoteza de la care am pornit a fost că presa nu reflectă în mod
corespunzător problematica dizabilității. Până în final, după analiza a peste 750 de articole
din presa locală și națională pe o perioadă de 7 luni (septembrie 2014 – martie 2015), am
constatat că scăpările din presa scrisă sunt mai degrabă datorate lipsei de formare a
jurnaliștilor pe acest domeniu, decât dezinteresului sau promovării unei imagini negative
deliberate. Astfel încât ipoteza de lucru de la care am pornit a fost parțial infirmată. Însă
rămâne importat de subliniat că ratificarea de către România a Convenției ONU privind
drepturile persoanelor cu dizabilități (decembrie 2010) are implicații majore asupra
paradigmei în care sunt văzute și tratate persoanele cu dizabilități în societate în ansamblul
7
său, prin urmare și mass-media trebuie să treacă printr-un efort de adaptare conceptuală și
legislativă la noul tip de abordare.
“Dizabilitatea în presă” se dorește a fi un punct de pornire pentru realizarea unui
ghid de bune practici în comunicare atât dinspre organizațiile persoanelor cu dizabilități
(OPD-uri) înspre mass media cât și dinspre jurnaliști înspre publicul larg. Considerăm că în
acest mod vom putea contribui în mod substanțial la sporirea gradului de comunicare publică
din partea organizațiilor persoanelor cu dizabilități și la o legătură mai strânsă între acestea
și instituțiile media.
De ce „Dizabilitatea în presă”? Pentru că o bună cunoaștere, în mod corect, a
problematicii dizabilității în spațiul public va putea avea ca finalitate TOATE drepturile
pentru TOATE persoanele cu dizabilități!
METODOLOGIA DE LUCRU
2.1 Sursele
Studiul „Dizabilitatea în presă” reprezintă rezultatul colaborării dintre promotorul de
proiect, Fundația Transilvană Alpha din Tîrgu-Mureș și Agenția Națională pentru Persoanele
cu Dizabilități care a furnizat materialele de presă din arhiva instituției aferente perioadei de
monitorizare septembrie 2014 – martie 2015.
Metodologia de lucru
Au fost studiate individual toate materialele aferente perioadei de monitorizare și s-a
întocmit o bază de date a tuturor articolelor de presă având ca subiect dizabilitatea. Baza de
date cu subiecte a fost structurată astfel încât să permită selecția și sortarea titlurilor în
funcție de cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. Prin această metodă s-a reușit
întocmirea de baze de date distincte pe fiecare regiune în parte astfel încât atât studiul, cât
și materialele ulterioare ce vor avea la bază prezentul document să poată fi personalizate pe
fiecare regiune în parte. De asemenea, prin defalcarea subiectelor de presă în funcție de
zona de apariție s-a avut în vedere identificarea, cât mai exact cu putință, a tipului de relații
pe care organizațiile persoanelor cu dizabilități (OPD-urile) din România le au cu instituțiile
de presă precum și analiza cât mai în detaliu a tipului de mesaje care apar în spațiul public
pe subiectul dizabilității în toate zonele din țară.
În urma ierarhizării subiectelor fiecare regiune de dezvoltare în parte beneficiază, în
cadrul prezentului studiu, de o analiză distinctă în cadrul căreia s-au identificat subiectele
8
majore reflectate în presă pe tema dizabilității. Nu în ultimul rând, au fost identificate și o
serie de instituții de presă cu o mai mare aplecare înspre subiectele din domeniul social cu
accent pe reflectarea problematicii persoanelor cu dizabilități. De asemenea, s-a insistat pe
identificarea elementelor de limbaj și a terminologiei utilizate în redactarea materialelor ce
au ca subiect dizabilitatea.
Materialele de presă furnizate de Agenția Națională pentru Persoanele cu Dizabilități
au fost analizate atât din perspectivă cantitativă, cât și din punct de vedere al calității
informației. Prin cuantificarea cantitativă a aparițiilor ne-am dorit măsurarea frecvenței
subiectelor de presă având ca temă dizabilitatea. Ne-am propus ca, astfel, să creionăm o
imagine clară atât a numărului de mesaje publice formulate de organizațiile persoanelor cu
dizabilități sau de către instituțiile publice de profil, cât și a gradului de reflectare a acestora
în media. Abordarea din punct de vedere calitativ a subiectelor a avut drept scop strângerea
de informații cu privire la acuratețea mesajelor și comunicărilor formulate de OPD-uri,
respectiv a transmiterii acestora către public. Au fost supuse analizei texte apărute pe toate
canalele de comunicare media: radio, TV, presă scrisă și on-line.
Studiul de față nu se dorește a fi unul exhaustiv în abordarea temei dizabilității în
presă ci, mai degrabă, are drept scop primordial identificarea unor fenomene și tendințe ce
se regăsesc în comunicarea externă a OPD-urilor, precum și în transpunerea în știri și
reportaje a informațiilor ce au ca subiect dizabilitatea.
Toate elementele identificate și enumerate mai sus vor reprezenta suportul unei
ample analize care va avea drept finalitate ghidul de comunicare între jurnaliști și
organizațiile persoanelor cu dizabilități. În același timp, studiul de față reprezintă un
document de lucru esențial în sesiunile de informare ce se derulează în cadrul proiectului
TOATE drepturile pentru TOATE persoanele cu dizabilități!, fiind o bază a optimizării
dialogului dintre OPD-uri, mass-media, instituții publice și nu în ultimul rând publicul larg.
9
DIZABILITATEA ÎN PRESĂ – ANALIZA PE REGIUNI
3.1 Regiunea Nord Est (județele: Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui)
Perioada de referință 01 Septembrie 2014 - 31 Martie 2015
Surse În perioada de referință au fost supuse analizei 69 de articole de
presă publicate în județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași,
Bacău și Vaslui, ca urmare atât a unor comunicări venite din
partea autorităților publice și a organizațiilor persoanelor cu
dizabilități cât și ca rezultat al unor inițiative jurnalistice.
Monitorizarea și selecția materialelor de presă a fost realizată de
Serviciul Politici, Strategii, Metodologie din cadrul Agenției
Naționale pentru Persoane cu Dizabilităţi.
Teme majore Accesibilizarea spațiului public
Nerespectarea de către autorități a drepturilor persoanelor
cu dizabilități
Activități desfășurate în cadrul proiectelor cu finanțare
europeană
Marcarea de zile internaționale consacrate persoanelor cu
dizabilități
Dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități
Subiecte recurente Nerespectarea legislației privind accesibilizarea clădirilor
publice și a transportului în comun pentru persoanele cu
dizabilități (ex. Suceava: Instituţiile publice nu respectă
legislaţia privind facilitarea accesului persoanelor cu
dizabilităţi - Crai nou, 29.08.2014; Iași: Revoltător!
Persoanele cu handicap sunt umilite în mijloace de transport
în comun din Iași - Bună Ziua Iași, 25.03.2015)
Accesul greu al persoanelor cu dizabilități la serviciile
publice. Nerespectarea de către instituțiile publice a
drepturilor persoanelor cu dizabilități (ex. Iași: Bataie de
joc la adresa persoanelor cu dizabilitati. Inspectorii sociali au
gasit grave nereguli. Specialistii au constatat ca majoritatea
institutiilor publice nu respecta drepturile persoanelor cu
handicap - Bună Ziua Iași, 02.09.2014)
Întârzieri la acordarea indemnizațiilor pentru persoanele cu
dizabilități și a salariilor pentru asistenții personali ai
acestora acestora (ex. Suceava: Statul înfometează
persoanele cu dizabilităţi – Evenimentul Suceava,
04.10.2014)
Abuzuri ale autorităților în situații ce au avut drept victime
persoane cu dizabilități (ex. Suceava: Fostă angajată a unui
10
orfelinat, acuzată că exploata copii cu dizabilităţi - Antena 3,
05.11.2014; Botoșani: Copii cu handicap, „educaţi“ cu
palmele şi cu sârma. Un profesor de la o şcoală specială a
fost sancţionat fiindcă îşi bătea crunt elevii – comisarul.ro,
30.09.2014)
Proiecte de economie socială având ca beneficiari persoane
cu dizabilități (ex. Suceava: În comuna Cornu Luncii vor
funcționa două cooperative sociale pentru a sprijini accesul
pe piața muncii persoanelor vulnerabile - newsbucovina.ro,
11.03.2015; Suceava: Persoanele cu dizabilități de la Sasca
Mică vor face mobilier de exterior - Suceava News,
15.03.2015)
Inaugurări de centre de terapie și reabilitare destinate
persoanelor cu dizabilități, finanțate prin proiecte derulate
de autorități publice (DGASPC-uri și consilii județene) și
organizații neguvernamentale (ex. Botoșani: Centru de 1
milion $ pentru persoane cu dizabilităţi - Somaxbotosani.ro,
16.10.2014; Botoșani: „Casă“ nouă pentru Asociaţia
Părinţilor Copiilor cu Autism din Botoşani -
Somaxbotosani.ro, 14.10.2014)
Campania electorală pentru alagerile prezindențiale în raport
cu problemele persoanelor cu dizabilități (ex. Suceava:
Panouri de afişaj electoral, achiziţionate din Fondul de
handicap - Crai nou, 07.09.2014 Bacău: Banii pentru
persoanele cu handicap se găsesc în campanie electorală,
dar şi acum rezolvarea e parţială - Bacău Info, 22.10.2014;
Vaslui: Bani pentru campania electorala SUNT, dar pentru
persoanele cu dizabilitati, NU - Bună dimineața Vaslui,
17.10.2014)
Dificultăți în exercitarea dreptului la vot al persoanelor cu
dizabilități (ex. Botoșani: Vot interzis pentru un botosanean
cu dizabilitati - Telembt.ro, 18.11.2014)
Fapte de corupție în sistemul public de pensii (ex. Suceava:
92 de persoane și 954 de infracțiuni, cercetare în dosarul
pensiilor de boală și handicap obținute ilegal - Monitorul
Suceava, 24.03.2015)
Majorarea indemnizației persoanelor încadrate în grad de
handicap (ex. Neamț: Indemnizaţiile persoanelor cu
handicap, majorate cu 16% din 2015 - Ziarul Ceahlăul,
03.11.2014)
Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități (ex. Neamț:
Astăzi este Ziua Internaţională a persoanelor cu handicap -
11
03.12.2014, Ziarul Ceahlăul)
Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat
(ex. Iași: Lagărele României moderne. Statistica groazei:
1.500 de copii cu dizabilități au murit sub ochii „protecției
sociale” - 7est.ro, 10.12.2014)
Subiecte neabordate Noutățile legislative: Strategia Națională Drepturile
Persoanelor cu Dizabilități; noile standarde în domeniul
serviciilor sociale
Incluziunea școlară a persoanelor cu dizabilități
Condițiile din școlile speciale
Campanii CSR
Campanii de strângere de fonduri (Campania 2%, Campania
privind redirecționarea a 20% din impozitul pe profit către
entități nonprofit)
Subiecte pe teme de lobby și advocacy în domeniul
dizabilității
Voluntariatul în beneficiul persoanelor cu dizabilități
Limbaj Cuvinte și sintagme cheie: dizabilități, handicap, însoțitor,
indemnizație, drepturi, vot, stat, bătaie de joc, piața muncii,
persoane vulnerabile
Tonul folosit de jurnaliști în redactarea meterialelor este în
totalitate pozitiv la adresa persoanelor cu dizabilități.
Derapaje Derapaje de limbaj:
Banii pentru persoanele cu handicap se găsesc în campanie
electorală, dar şi acum rezolvarea e parţială
Sunt ani de când persoanele cu handicap şi însoţitorii acestora
trag mâţa de coadă. Anual, de prin iunie-iulie, autorităţile locale
rămân fără bani pentru plata indemnizaţiilor şi salariilor. Văzute de
aproape, dramele acestor oameni bătuţi de soartă sunt sfâşietoare.
Sunt copii cu diagnostice care umplu foi A4, care nu pot să-şi ţină
capul pe umeri, care nu sunt capabili să ducă linguriţa la gură, să
meargă la toaletă, care au nevoie de părinţii lor – angajaţi la stat
ca însoţitori – 24 din 24 ore. Sunt oameni mari imobilizaţi,
incapabili să muncească pentru o farfurie de mâncare, pentru care
indemnizaţia aia e totul, iar în aceste condiţii oamenii de la putere
speculează (...) BACAU INFO, 22.10.2014
ANALIZA TEXTULUI: În materialul de mai sus, prezentat în
publicația Bacău Info, în data de 22.10.2014 se constată multiple
derapaje de limbaj care plasează persoanele cu dizabilități în sfera
asistaților, a membrilor comunității lipsiți de orice speranță ori
motivație. Condiția persoanelor cu dizabilități este astfel, frecvent
redată prin folosirea unui limbaj plin de patetism menit să genereze
reacții emoționale. De asemenea în materialul de publicația
amintită se poate constata și utilizarea în context greșit a unor
expresii populare (A trage mâța de coadă) ceea ce aduce prejudicii
12
de credibilitate publicației și autorului materialului.
Derapaje informaționale:
Nechifor a deschis anul școlar și la Grădinița Specială din Fălticeni unde învață copii din mai multe județe 16.09.2014 Newsbucovina.ro ANALIZA TEXTULUI: Materialul apărut pe pagina web
newsbucovina.ro are drept subiect deschiderea anului școlar. Încă
din titlu se poate însă constata un derapaj informațional evident.
Potrivit articolului anul școlar este deschis de președintele
Consiliului Județean Suceava, prezența oficialului la eveniment fiind
mai importantă decât evenimentul în sine.
Concluzii La nivelul Regiunii Nord Est putem constata o preocupare
importantă din partea instituțiilor media pe domeniul social pe
tema dizabilității. Varietatea subiectelor abordate de presă din
regiune atestă acest fapt.
De asemenea, este de remarcat aplecarea jurnaliștilor către
subiectele sensibile, în special legate de drepturile persoanelor cu
dizabilități, care beneficiază de spații editoriale ample.
Se poate constata și prezența unor materiale cu accente politice
dat fiind contextul campaniei electorale pentru alegerile
prezidențiale din anul 2014.
Pentru o mai largă reflectare a problematicii dizabilității în
regiunea Nord Est ar fi de recomandat abordarea atât de către
OPD-uri și autorități publice, cât și de către jurnaliști a listei cu
subiecte neabordate.
Județele cele mai active din punct de vedere al abordării
subiectelor pe tema dizabilității sunt Succeava, Botoșani și Iași.
În aceea ce privește aria de difuzare a știrilor din materiale
studiate, se constată că subiectele au avut aproape în totalitate
acoperire locală, județeană ori cel mult regională.
13
3.2 Regiunea Sud Est (județele: Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea și Constanța)
Perioada de referință 01 Septembrie 2014 - 31 Martie 2015
Surse În perioada de referință au fost supuse analizei 72 de articole de
presă publicate în județele Vrancea, Galați, Buzău, Brăila,
Tulcea și Constanța, ca urmare atât a unor comunicări venite din
partea autorităților publice și a organizațiilor persoanelor cu
dizabilități cât și ca rezultat al unor inițiative jurnalistice.
Monitorizarea și selecția materialelor de presă a fost realizată de
Serviciul Politici, Strategii, Metodologie din cadrul Agenției Naționale
pentru Persoane cu Dizabilităţi
Teme majore Accesibilizarea spațiului public
Nerespectarea de către autorități a drepturilor persoanelor
cu dizabilități
Activități desfășurate în cadrul proiectelor cu finanțare
europeană
Marcarea de zile internaționale consacrate persoanelor cu
dizabilități
Dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități
Proiecte de economie și incluziune socială
Campanii caritabile și proiecte CSR
Voluntariatul în beneficiul persoanelor cu dizabilități
Noutățile legislative
Acte de discriminare la adresa persoanelor cu dizabilități
Campanii de conștientizare, lobby și advocacy
Fapte de corupție la instituțiile de stat și OPD-uri
Subiecte recurente Nerespectarea legislației privind accesibilizarea clădirilor
publice și a transportului în comun pentru persoanele cu
dizabilități (ex. Galați: Administraţia locală ÎNCALCĂ LEGEA!
Galaţiul nu respectă persoanele cu HANDICAP - Viața liberă,
05.09.2014)
Accesibilizarea serviciilor publice pentru persoanele cu
dizabilități (ex. Vrancea: Materiale informative pentru
persoanele cu dizabilități – Materiale informative legate de
activitatea instanțelor din județ puse la dispoziția
persoanelor cu dizabilități de Tribunalul Vrancea - Monitorul
Vrancea, 24.09.2014; Vrancea: Servicii de internet și
telefonie adaptate persoanelor cu dizabilități de vedere,
auditive sau de vorbire - Monitorul Vrancea, 02.12.2014;
Galați: Carnetul, permisul către independenţă. Persoanele
cu handicap vor putea face şcoala de şoferi la Galaţi - Digi
24, 02.09.2014)
Întârzieri la acordarea salariilor pentru asistenții personali ai
persoanelor cu dizabilități (ex. Tulcea: Tulcea nu mai are
14
bani pentru plata persoanelor cu handicap - Radio Romania
Constanța, 21.11.2014; Buzău: Bani de la Guvern pentru
însoţitorii persoanelor cu handicap din Buzău - Strada
19.12.2014)
Abuzuri ale autorităților în situații ce au avut drept victime
persoane cu dizabilități (ex. Constanța: Cum sunt umiliţi şi
uitaţi de stat copiii cu dizabilităţi din Constanţa -
Mangalianews.ro, 07.11.2014; Vrancea: Persoană cu
handicap condamnată să trăiască din nimic, din cauza
legislației aberante! - Monitorul Vrancea, 02.03.2015)
Proiecte de economie socială și incluziune având ca
beneficiari persoane cu dizabilități (ex. Băila: DGASPC Braila
organizeaza cursuri de calificare pentru persoane cu
dizabilitati, persoane de etnie roma si tineri care parasesc
sistemul de protectie - InfoBraila, 23.10.2014; )
Inaugurări de centre de terapie și reabilitare destinate
persoanelor cu dizabilități, finanțate prin proiecte derulate de
autorități publice (DGASPC-uri și consilii județene) și
organizații neguvernamentale (ex. Brăila: Camin modern
pentru persoane cu handicap, inaugurat astazi in Braila - MD
Press, 01.10.2014)
Dificultăți în exprimarea dreptului la vot de persoanele cu
dizabilități (ex. Vrancea: Un focşănean nu a putut vota
pentru că Liceul Pedagogic nu are rampă pentru persoanele
cu handicap - Monitorul Vrancea, 17.11.2014; Constanța:
Câte dintre cele 552 de secţii de votare din Constanţa au
rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii?
- Ziua de Constanța, 10.11.2014; Brăila: Lipsa
infrastructurii adecvate, la sectiile de vot, pentru persoanele
cu dizabilitati - Infoest, 03.11.2014)
Fapte de corupție în care sunt implicați reprezentanți ai
instituțiilor de stat și ai organizațiilor persoanelor cu
dizabilități (ex. Vrancea: Preşedintele unei fundaţii pentru
nevăzători din Focşani, vizat ÎNTR-O ANCHETĂ DNA! -
Regionalpost.ro, 27.11.2014; Buzău: Cum a sprijinit
buzoianca Sabina Bălan –n.r. funcționar public la OIR
POSDRU Sud Est- fraudarea fondurilor europene pentru
nevăzători - Opiniabuzau.ro, 26.11.2014)
Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități (ex.
Constanța: Acţiune caritabilă a Asociaţiei "Carmen Sylva",
de Ziua Internațională a Persoanelor cu Handicap - Ziua de
Constanța, 02.12.2014)
15
Voluntariatul în beneficiul persoanelor cu dizabilități (ex.
Vrancea: Vrei să fii voluntar? DGASPC încurajează
activitățiile de voluntariat! - Ziaru de Vrancea, 20.03.2015
Campanii de conștientizare, lobby și advocacy (ex. Vrancea:
Campania socială ”Schimbă ceva!Învață să înțelegi
persoanele cu dizabilități!” La plimbare cu o persoană cu
dizabilități - Ziarul de Vrancea, 01.03.2015)
Noutățile legislative (ex. Vrancea: Standarde noi pentru
serviciile sociale destinate persoanelor cu handicap Monitorul
Vrancea - 18.11.2014; Constanța: Pentru a doua oară
persoanele cu dizabilități, ignorate în Strategia pentru
persoanele cu dizabilități - Telegraf Constanța, 10.01.2015;)
Campanii CSR (ex. Buzău: Materiale didactice specifice în
lucrul cu copilul cu dizabilităţi - Opinia Buzău, 07.10.2014)
Subiecte neabordate Incluziunea școlară a persoanelor cu dizabilități
Condițiile din școlile speciale
Campanii de strângere de fonduri (Campania 2%, Campania
privind redirecționarea a 20% din impozitul pe profit către
entități nonprofit)
Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat
Campania electorală pentru alegerile prezindențiale în raport
cu problemele persoanelor cu dizabilități
Limbaj Cuvinte și sintagme cheie: persoane cu dizabilități, handicap,
servicii sociale, voluntariat, acțiune caritabilă, fraudă, fonduri
europene, persoane cu handicap, sistem de protecție
Tonul folosit de jurnaliști în redactarea meterialelor este în
totalitate pozitiv la adresa persoanelor cu dizabilități.
Derapaje Derapaje etice:
Anunț la mica publicitate
Caut persoană cu handicap pentru scutire impozit auto. Ofer
50lei/luna sau 6mil pe an. - Anuntul Buzoian, 10.02.2015
ANALIZA TEXTULUI: Textul apărut în pubicația Anunțul Buzoian
poate fi încadrat în categoria derapajelor de ordin etic. În mod
concret, autorul anunțului de mică publicitate este în căutarea unei
persoane cu dizabilități pe numele căreia să înscrie un autoturism
pentru a beneficia de scutirea de impozit prevăzută de lege.
Persoana cu dizabilități care ar accepta să fie proprietar de ocazie ar
urma să primească o suma de bani în schimbul favorului.
Cuantumul ofertei financiare denotă faptul că impozitul pe
autoturism ar avea un cuantum mult mai mare dacă nu ar trece în
proprietatea unei persoane cu dizabilități.
Așadar, în situația de față, persoana cu dizabilități este redusă la
condiția unui mijloc de a se obține facilități. Pe lângă acest fapt,
oferta prezentată în anunț denotă nerespectarea demnității
16
persoanei cu dizabilități, prin oferirea de sume de bani în compesare
pentru „serviciul” oferit.
Derapajul etic constă, așadar, în publicarea însăși a anunțului de
mică publicitate care aduce prejudicii condiției și imaginii publice a
persoanelor cu dizabilități. În situația de față, publicația în care a
apărut anunțul ar fi trebuit să se autosesizeze și să refuze
publicarea textului, care aduce atingere demnității persoanelor cu
dizabilități și instigă la acțiuni aflate la limita legalității.
Concluzii La nivelul Regiunii Sud Est putem constata o preocupare
importantă din partea instituțiilor media pe domeniul social pe
tema dizabilității. Varietatea subiectelor abordate de presă din
regiune atestă acest fapt.
Este de remarcat aplecarea jurnaliștilor către subiectele sensibile, în
special legate de drepturile persoanelor cu dizabilități, care
beneficiază de spații editoriale ample.
Nu în ultimul rând subiectele abordate de jurnaliștii din Regiunea
Sud Est denotă o implicare deosebită în domenii ca: legislația în
domeniul persoanelor cu dizabilități precum și campaniile de
lobby și advocacy ori voluntariatul în sprijinul persoanelor cu
dizabilități.
De notat este și lipsa derapajelor de limbaj ori de ordin
informațional.
În aceea ce privește aria de difuzare a știrilor din materiale
studiate, se constată că subiectele au avut aproape în totalitate
acoperire locală, județeană ori cel mult regională. Cu toate
acestea există cel puțin un subiect în fiecare județ al regiunii Sud
Est care a a apărut în presa centrală.
Județele cele mai active din punct de vedere al abordării
subiectelor pe tema dizabilității sunt Constanța și Vrancea.
Pe o mai largă reflectare a problematicii dizabilității în regiunea
Sud Est ar fi de recomandat abordarea atât de către OPD-uri și
autorități publice cât și de către jurnaliști a listei cu subiecte
neabordate.
17
3.3 Regiunea Sud Muntenia (județele: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Ialomița și Călărași)
Perioada de referință 01 Septembrie 2014 - 31 Martie 2015
Surse În perioada de referință au fost supuse analizei 64 de articole de
presă publicate în județele Argeș, Dâmbovița, Prahova,
Teleorman, Giurgiu, Ialomița și Călărași, ca urmare atât a unor
comunicări venite din partea autorităților publice și a organizațiilor
persoanelor cu dizabilități cât și ca rezultat al unor inițiative
jurnalistice. Monitorizarea și selecția materialelor de presă a fost
realizată de Serviciul Politici, Strategii, Metodologie din cadrul
Agenției Naționale pentru Persoane cu Dizabilităţi
Teme majore Accesibilizarea spațiului public
Nerespectarea de către autorități a drepturilor persoanelor cu
dizabilități
Marcarea de zile internaționale consacrate persoanelor cu
dizabilități
Dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități
Proiecte de economie și incluziune socială
Campanii caritabile și proiecte CSR
Acte de discriminare la adresa persoanelor cu dizabilități
Fapte de corupție la instituțiile de stat
Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat
Statistici privind situația persoanelor cu dizabilități din
regiune
Subiecte recurente Nerespectarea legislației privind accesibilizarea clădirilor
publice și a transportului în comun pentru persoanele cu
dizabilități (ex. Teleorman: Din 162 de instituţii
teleormănene verificate, doar 71 au rampă de acces pentru
persoanele cu dizabilităţi - Ziarul Teleormanul, 02.09.2014;
Argeș: Judecătoria, amendată după de a umilit o persoană
cu handicap - argesenii.ro, 25.03.2015; Argeș:
Câmpulungenii cu handicap nu au acces în instituțiile publice
- Profit Argeșean, 26.03.2015)
Acte de discriminare la adresa persoanelor cu dizabilități.
Nerespectarea dreptului de acces la serviciile publice (ex.
Argeș: Concluziile raportului prezentat de Elena Grigorescu,
director al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială
Argeş, subprefectului Ion Burnei. Tema: drepturile
persoanelor cu handicap din judeţ care nu sunt respectate
uneori nici măcar de instituţiile publice - Argeșul,
25.09.2014)
Întârzieri la acordarea indemnizațiilor pentru persoanele cu
18
dizabilități și a salariilor pentru asistenții personali ai
acestora (ex. Argeș: Nu mai sunt bani pentru indemnizaţiile
persoanelor cu handicap - Interes Argeșean, 06.11.2014;
Prahova: Bătaie de joc! Însoţitorii persoanelor cu handicap
nu şi-au primit banii - Observatorul PH, 18.10.2014)
Proiecte de economie socială și incluziune având ca
beneficiari persoane cu dizabilități (ex. Argeș: Locuri de
munca pentru persoanele cu dizabilitati – Top, 16.10.2014)
Inaugurări de centre de terapie și reabilitare destinate
persoanelor cu dizabilități, finanțate prin proiecte derulate de
autorități publice (DGASPC-uri și consilii județene) și
organizații neguvernamentale (ex. Ialomița: Judeţul
Ialomiţa are un nou centru de recuperare
pentru persoanele cu dizabilităţi - Ialomița, 23.09.2014)
Dificultăți în exprimarea dreptului la vot de persoanele cu
dizabilități (ex. Dâmbovița: SEMNAL: În România,
persoanele cu dizabilităţi nu pot vota! Vezi din ce cauză! -
Incomod-media.ro, 03.11.2014)
Fapte de corupție în care sunt implicați reprezentanți ai
instituțiilor de stat (ex. Argeș: Medici din Argeş, trimişi în
judecată pentru mită în cazul pensionărilor anticipate. 1.000
de șpăguitori au scăpat de acuzații! - Evenimentul zilei,
03.09.2014; Teleorman: Şefa Protecţiei Copilului
Teleorman, judcată după ce a primit bani şi aur pentru
influenţă - B1 TV, 22.09.2014)
Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități (ex. Argeș:
În fiecare an, în data de 3 decembrie, este sărbătorită Ziua
Internaţională a Persoanelor cu Handicap - Curierul Zilei,
24.11.2014)
Campanii CSR (ex. Călărași: 300 000 de lei, sprijin pentru
tineri si copii - NOTĂ: Program CSR MOL România -
Realincalarasi.ro, 20.11.2014)
Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat
(ex. Prahova: Pacientă de la Centrul pentru Persoane cu
Handicap din Urlați, victima PROXENEȚILOR de la Bucov -
ph-online.ro, 07.02.2015; Prahova: Centru de reabilitare
neuropsihiatrică modern, fără niciun medic – Telegraf,
12.11.2014)
Statistici privind situația persoanelor cu dizabilități din
regiune (ex. Argeș: Alarmant! Peste 28.000 de argeșeni
suferă de diverse dizabilități - Argeș, 17.03.2015; Ialomița:
19
8000 de persoane cu handicap în Ialomița - Gura Ialomitei,
10.02.2015)
Subiecte neabordate Voluntariatul în beneficiul persoanelor cu dizabilități
Noutățile legislative (Strategia Națională privind drepturile
persoanelor cu dizabilități, noile standarde în domeniul
serviciilor sociale)
Campanii de conștientizare, lobby și advocacy
Incluziunea școlară a persoanelor cu dizabilități
Condițiile din școlile speciale
Campanii de strângere de fonduri (Campania 2%,
Campania privind redirecționarea a 20% din impozitul
pe profit către entități nonprofit)
Activități desfășurate în cadrul proiectelor cu finanțare
europeană
Limbaj Cuvinte și sintagme cheie: persoane cu dizabilități, handicap,
servicii sociale, corupție, șpagă, persoane cu handicap, sistem de
protecție, educație incluzivă
Tonul folosit de jurnaliști în redactarea materialelor este în
totalitate pozitiv la adresa persoanelor cu dizabilități.
Derapaje Derapaje etice:
Liviu Dragnea i-a recomandat lui Orban o consultaţie la Centrul pentru persoane cu handicap Vicepremierul Liviu Dragnea, aflat astăzi într-o vizită de lucru în judeţul Dâmboviţa, a făcut o declaraţie surprinzătoare. Întrebat de ziarişti ce părere are despre mărturisirea preşedintelui interimar PNL, Ludovic Orban, care a spus zilele trecute jurnaliştilor că el, personal, crede că Victor Ponta este ofiţerul acoperit de care tot vorbeşte Băsescu, Dragnea a răspuns scurt, tăios, că nu vrea să comenteze părerile nebunilor şi beţivilor. Ba mai mult, Liviu Dragnea i-a recomandat lui Orban să viziteze Centrul pentru persoane adulte cu handicap Dâmboviţa, tocmai inaugurat. A mai adăugat vicepremierul că Orban poate beneficia de servicii bune în respectiva instituţie. - Incomod-media.ro 26.09.2014
ANALIZA TEXTULUI:
În cazul articolului de față se poate consemna un derapaj etic venit
din partea unui reprezentant al statului la nivel înalt. În declarația
politică acordată cu ocazia inaugurării unui centru de recuperare din
județul Dâmbovița, vicepremierul Liviu Dragnea transpune tema
dizabilității în lupta politică din campania electorală. Pentru a da o
replică dură unui oponent politic sugerând incapacitatea acestuia de
a discerne asupra declarațiilor pe care le face, viceprim-ministrul
Dragnea, îi recomandă să urmeze terapii în cadrul centrului de
recuperare pe care tocmai îl inaugurase. Prin declarația sa,
vicepremierul a luat în derizoriu ideea de dizabilitate, ceea ce
constituie un derapaj evident. Tot la capitolul derapaj de ordin etic
se poate încadra și utilizarea în context inadecvat (campania
electorală) a temei dizabilității. Derapajul etic este întărit în această
20
speță inclusiv de contextul ales pentru formularea declarației
politice (inaugurarea unui centru pentru persoane cu dizabilități).
Concluzii La nivelul Regiunii Sud Muntenia putem constata o preocupare
importantă din partea instituțiilor media pe domeniul social pe
tema dizabilității.
De departe cel mai abordat subiect a fost cel al întârzierilor
privind acordarea indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap
și a salariilor pentru asistenții personali ai acestora.
Nu în ultimul rând subiectele abordate de jurnaliștii din Regiunea
Sud Est denotă o implicare deosebită în domenii ca: faptele de
corupție din instituțiile de stat, accesibilizarea spațiului
public sau discriminarea persoanelor cu dizabilități.
De notat este și lipsa derapajelor de limbaj ori de ordin
informațional.
În aceea ce privește aria de difuzare a știrilor din materiale
studiate, se constată că subiectele au avut în proporție importantă
acoperire națională.
Județele cele mai active din punct de vedere al abordării
subiectelor pe tema dizabilității sunt Prahova și Giurgiu.
Pe o mai largă reflectare a problematicii dizabilității în regiunea
Sud Muntenia ar fi de recomandat abordarea atât de către OPD-uri
și autorități publice cât și de către jurnaliști a listei cu subiecte
neabordate.
21
3.4 Regiunea Sud-Vest Oltenia (județele: Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Dolj și Olt)
Perioada de referință 01 Septembrie 2014 - 31 Martie 2015
Surse În perioada de referință au fost supuse analizei 43 de articole de
presă publicate în județele Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Dolj și Olt,
ca urmare atât a unor comunicări venite din partea autorităților
publice și a organizațiilor persoanelor cu dizabilități cât și ca
rezultat al unor inițiative jurnalistice. Monitorizarea și selecția
materialelor de presă a fost realizată de Serviciul Politici, Strategii,
Metodologie din cadrul Agenției Naționale pentru Persoane cu
Dizabilităţi
Teme majore Accesibilizarea spațiului public
Nerespectarea de către autorități a drepturilor persoanelor
cu dizabilități
Marcarea de zile internaționale consacrate persoanelor cu
dizabilități
Proiecte de economie și incluziune socială
Campanii caritabile
Acte de discriminare la adresa persoanelor cu dizabilități
Fapte de corupție la instituțiile de stat
Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat
Statistici privind situația persoanelor cu dizabilități din
regiune
Subiecte recurente Nerespectarea legislației privind accesibilizarea clădirilor
publice și a transportului în comun pentru persoanele cu
dizabilități (ex. Vâlcea: Primăria Râmnicului şi alte instituţii
îşi bat joc de persoanele cu handicap din oraş - Ziarul de
Vâlcea, 18.12.2014)
Accesibilizarea serviciilor publice pentru persoanele cu
dizabilități (ex. Mehedinți: Site pentru nevazatori - Jurnal
Românesc, 17.10.2014)
Acte de discriminare la adresa persoanelor cu dizabilități.
Nerespectarea dreptului de acces la serviciile publice (ex.
Olt: Instituţiile din Olt, verificate de AJPIS dacă respectă
22
drepturile persoanelor cu handicap - Gazeta Nouă,
23.10.2014)
Întârzieri la acordarea indemnizațiilor pentru persoanele cu
dizabilități și acestora (ex. Gorj: Fără bani în visterie, dar
optimist în rectificare – Impactingorj, 21.09.2014)
Centre de terapie și reabilitare destinate persoanelor cu
dizabilități, finanțate prin proiecte derulate de autorități
publice (DGASPC-uri și consilii județene) și organizații
neguvernamentale (ex. Mehedinți: Comunicat de presă –
DGASPC Mehedinți Centrul de recuperare pentru copilul cu
dizabilități 0-7 ani vine în sprijinul copiilor și familiilor în
dificultate – Agerpres, 23.10.2014; Gorj: Centru pentru
copii cu handicap, construit la Târgu Jiu – Pandurul,
04.03.2015)
Fapte de corupție în care sunt implicați reprezentanți ai
instituțiilor de stat (ex. Gorj: Fosta șefă de la Comisia
pentru persoane cu handicap, judecată toamna aceasta –
Pandurul, 09.09.2014)
Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități (ex. Gorj:
Biblioteca persoanelor cu handicap, inaugurată astăzi –
Pandurul, 03.12.2014)
Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat
(ex. Gorj: Bolnavi psihic, daţi afară din spital din lipsă de
bani – Pandurul, 10.09.2014)
Incluziunea școlară a persoanelor cu dizabilități. Accesul la
educație (ex. Gorj: Facultate pentru persoanele cu handicap
– Impactingorj, 18.11.2014)
Campanii de conștientizare, lobby și advocacy (ex. Dolj:
Asociația Tineretul ONU- filiala Craiova: ”Zero Discriminare”-
Eveniment intercultural despre discriminare - Oltenașul,
26.02.2015; Gorj: Destine de succes – Impactingorj,
19.11.2014)
Proiecte de economie socială și incluziune având ca
beneficiari persoane cu dizabilități (ex. Dolj: Talentul nu
ține cont de dizabilități - Ziarul Libertății, 16.03.2015;)
Accesul persoanelor cu dizabilități pe piața muncii (ex. Olt:
În ultimii doi ani, doar 16 persoane cu handicap au fost
angajate - Gazeta Nouă, 05.05.2015; Gorj: Patronii din Gorj
nu vor angajați cu dizabilități – Gorjeanul, 07.01.2015)
Statistici privind situația persoanelor cu dizabilități din
23
regiune (ex. Vâlcea: 6,2% din populația județului Vâlcea
primește îndemnizație de handicap - Timpul de Vâlcea,
30.03.2015)
Subiecte neabordate Voluntariatul în beneficiul perssoanelor cu dizabilități
Noutățile legislative (Strategia Națională privind drepturile
persoanelor cu dizabilități, noile standarde în domeniul
serviciilor sociale)
Condițiile din școlile speciale
Campanii de strângere de fonduri (Campania 2%, Campania
privind redirecționarea a 20% din impozitul pe profit către
entități nonprofit)
Activități desfășurate în cadrul proiectelor cu finanțare
europeană
Campanii CSR
Dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități
Limbaj Cuvinte și sintagme cheie: persoane cu dizabilități, persoane cu
handicap, centru de recuperare, lipsă de bani, succes, bătaie de
joc, asistiv, indemnizație
Tonul folosit de jurnaliști în redactarea materialelor este în
totalitate pozitiv la adresa persoanelor cu dizabilități.
Derapaje -
Concluzii La nivelul Regiunii Sud Muntenia putem constata o preocupare
moderată din partea instituțiilor media pe domeniul social pe tema
dizabilității. Numărul redus de materiale monitorizate atestă acest
aspect.
Subiectele abordate de jurnaliștii din Regiunea Sud Vest Oltenia
denotă o implicare deosebită în domenii ca: accesibilizarea
spațiului public sau întârzierile la acordarea salariilor
asistenților personali ai persoanelor cu handicap.
De notat este lipsa derapajelor.
În ceea ce privește specificitățile de limbaj în materialele publicate
se observă utilizarea frecventă a termenului de handicap în loc de
dizabilitate.
În ceea ce privește aria de difuzare a știrilor din materiale
studiate, se constată că subiectele au avut în proporție importantă
acoperire locală.
Județul cel mai activ din punct de vedere al abordării subiectelor
pe tema dizabilității este Gorj.
Pe o mai largă reflectare a problematicii dizabilității în regiunea
Sud Muntenia ar fi de recomandat abordarea atât de către OPD-
uri și autorități publice cât și de către jurnaliști a listei cu subiecte
neabordate.
24
3.5 Regiunea Vest (județele: Arad, Hunedoara, Timiș și Caraș Severin)
Perioada de referință 01 Septembrie 2014 - 31 Martie 2015
Surse În perioada de referință au fost supuse analizei 66 de articole de
presă publicate în județele Arad, Hunedoara, Timiș și Caraș
Severin, ca urmare atât a unor comunicări venite din partea
autorităților publice și a organizațiilor persoanelor cu dizabilități cât
și ca rezultat al unor inițiative jurnalistice. Monitorizarea și selecția
materialelor de presă a fost realizată de Serviciul Politici, Strategii,
Metodologie din cadrul Agenției Naționale pentru Persoane cu
Dizabilităţi
Teme majore Accesibilizarea spațiului public
Nerespectarea de către autorități a drepturilor persoanelor cu
dizabilități
Marcarea de zile internaționale consacrate persoanelor cu
dizabilități
Proiecte de economie și incluziune socială
Campanii caritabile și activități de fundraising
Acte de discriminare la adresa persoanelor cu dizabilități
Fapte de corupție la instituțiile de stat
Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat
Dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități
Proiecte cu finanțare europeană
Legislația în domeniul persoanelor cu dizabilități
Subiecte recurente Accesibilizarea spațiilor și serviciilor publice și private pentru
persoanele cu dizabilități (ex. Arad: Covoare tactile pentru
nevăzători, amenajate în Arad - actualitati-arad.ro,
05.02.2015; Arad: Software pentru facilitatea comunicării
copiilor nonverbali - Actualităti-Arad, 25.03.2015; Timiș:
Site-ul Prefecturii Timis va fi mai accesibil pentru nevăzători
– TION, 10.03.2015)
Acte de discriminare la adresa persoanelor cu dizabilități (ex.
Arad: Interzis în restaurant. Max, câinele-ghid al unui cuplu
de nevăzători, ţinut la uşă – Libertatea, 19.09.2014)
Fapte de corupție în care sunt implicați reprezentanți ai
instituțiilor de stat (ex. Hunedoara: Cum s-a fraudat
25
consursul de ocupare a funcției de director la DGASPC
Hunedoara. Candidata a centrat și tot ea a dat cu capul! -
Mesagerul Hunedorean , 10.02.2015)
Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități (ex. Timiș:
Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană marchează
Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi -
Cugetliber.ro, 01.12.2014; Timiș: Ziua Internaţională a
Persoanelor cu Dizabilităţi, marcată în centrele din Lugoj -
redesteptarea.ro, 02.12.2014)
Situația persoanelor aflate în centrele publice de recuperare
(ex. Arad: Tanara exploatata financiar de un angajat al
DGASPC? - Aradonline.ro, 11.10.2014;)
Campanii de conștientizare, lobby și advocacy (ex. Arad:
Autoritățile au aflat cu ce se confruntă arădenii cu dizabilități,
dintr-un studiu făcut de ONG-uri - Ghidularadean.ro,
27.11.2014; Timiș: Tertipuri romanesti cu fonduri europene,
prezentate la Natiunile Unite de o timisoreanca – Timisonline,
19.09.2014; Timiș: Persoanele cu dizabilitati intelectuale din
Timisoara, tinta usoara a escrocilor - Timisonline.ro,
09.11.2014)
Proiecte de economie socială și incluziune având ca
beneficiari persoane cu dizabilități (ex. Timiș: Cinci persoane
cu dizabilitati intelectuale vor munci intr-o unitate protejata
din Sacalaz - Timisonline.ro, 05.11.2014)
Accesul persoanelor cu dizabilități pe piața muncii (ex.
Timiș: Persoanele din grupurile vulnerabile din Timiș își pot
găsi job - Pentrutimisoara.ro, 12.10.2014)
Condițiile din școlile speciale (ex. Timiș: Patru milioane de
lei din bugetul CJ Timis pentru investitii în scolile speciale -
Timiș Online, 12.02.2015)
Activități desfășurate în cadrul proiectelor cu finanțare
europeană (ex. Arad: Se lansează proiectul “ACCES PENTRU
TOTI” destinat persoanelor cu dizabilități - livearad.ro,
26.11.2014;)
Dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități (ex. Hunedoara:
Păclişa. Persoanele cu dizabilităţi monitorizate să voteze cum
trebuie - Ziarul Hunedoreanul, 16.11.2014; Timiș: Secţiile
de votare din Lugoj sunt lipsite de rampe de acces pentru
persoanele cu dizabilităţi dizabilitati – Desteptarea,
02.11.2014; Timiș: Se intampla la Timisoara. Persoane cu
dizabilitati mentale grave au putut vota la alegerile
26
prezidentiale - Timisonline.ro, 05.11.2014; Timiș: Laila Onu
face apel la autorităţi privind incidentul de la alegerile
electorale - Gazeta de Vest, 06.11.2014)
Activități de fundraising (ex. Timiș: Peste 10.000 de euro
profit pentru Asociatia Ceva de Spus in urma Salonului
RoVinHud - timisonline.ro, 27.11.2014)
Legislația deficitară în domeniul persoanelor cu dizabilități
(ex. Arad: O femeie cu handicap este declarată sănătoasă
pentru că…aşa prevede legea - Glasul Aradului, 07.10.2014;
Timiș: DRAMELE persoanelor cu dizabilități intelectuale din
Timișoara: au bani să meargă la restaurant, dar trebuie să
ceară aprobarea primăriei. Care este motivul absurd -
Pressalert.ro, 10.11.2014)
Campanii CSR (ex. Timiș: Concurs natatie pentru copiii
cu dizabilitati - Timișoreni.ro, 12.11.2014)
Subiecte neabordate Voluntariatul în beneficiul persoanelor cu dizabilități
Noutățile legislative (Strategia Națională privind drepturile
persoanelor cu dizabilități, noile standarde în domeniul
serviciilor sociale)
Campanii de strângere de fonduri (Campania 2%, Campania
privind redirecționarea a 20% din impozitul pe profit către
entități nonprofit)
Incluziunea școlară a persoanelor cu dizabilități. Accesul la
educație
Limbaj Cuvinte și sintagme cheie: persoane cu dizabilități, persoane cu
handicap, acces, accesibilizare, grupuri vulnerabile, vot, incluziune,
job, locuri de muncă, fraudă, dramă, alegeri
Tonul folosit de jurnaliști în redactarea materialelor este în
totalitate pozitiv la adresa persoanelor cu dizabilități.
Derapaje -
Concluzii La nivelul Regiunii Vest putem constata o preocupare importantă
din partea instituțiilor media pe domeniul social pe tema dizabilității.
Numărul consistent de materiale monitorizate atestă acest aspect.
Este de remarcat aplecarea jurnaliștilor către subiectele sensibile, în
special legate de drepturile persoanelor cu dizabilități, care
beneficiază de spații editoriale ample. Exemple în acest sens sunt
multiplele abordări pe teme de lobby și advocacy, legislație
deficitară precum și problema accesibilizării serviciilor pentru
persoanele cu dizabilități.
Lipsa derapajelor atestă buna calitate a materialor de presă pe
subiectul dizabilității apărute în Regiunea Vest.
În aceea ce privește aria de difuzare a știrilor din materiale
studiate, se constată că subiectele au avut în proporție importantă
acoperire locală regională și națională.
Județele cele mai active din punct de vedere al abordării
27
subiectelor pe tema dizabilității sunt Timiș și Arad.
Cele mai active organizații: Pentru Voi și Ceva de Spus din
Timișoara.
Pe o și mai largă reflectare a problematicii dizabilității în regiunea
Vest ar fi de recomandat exploatarea atât de către OPD-uri și
autorități publice cât și de către jurnaliști a listei cu subiecte
neabordate.
3.6 Regiunea Nord-Vest (județele: Satu Mare, Maramureș, Bihor, Sălaj, Bistrița-Năsăud și Cluj)
Perioada de referință 01 Septembrie 2014 - 31 Martie 2015
Surse În perioada de referință au fost supuse analizei 77 de articole de
presă publicate în județele Satu Mare, Maramureș, Bihor, Sălaj,
Bistrița-Năsăud și Cluj, ca urmare atât a unor comunicări venite
din partea autorităților publice și a organizațiilor persoanelor cu
dizabilități cât și ca rezultat al unor inițiative jurnalistice.
Monitorizarea și selecția materialelor de presă a fost realizată de
Serviciul Politici, Strategii, Metodologie din cadrul Agenției Naționale
pentru Persoane cu Dizabilităţi
Teme majore Accesibilizarea spațiului public
Nerespectarea de către autorități a drepturilor persoanelor cu
dizabilități
Marcarea de zile internaționale consacrate persoanelor cu
dizabilități
Proiecte de economie și incluziune socială
Campanii caritabile și activități de fundraising
Acte de discriminare la adresa persoanelor cu dizabilități
Fapte de corupție la instituțiile de stat
Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat
Proiecte cu finanțare europeană
Legislația în domeniul persoanelor cu dizabilități
Campanii de conștientizare, lobby și advocacy
Subiecte recurente Nerespectarea legislației privind accesibilizarea clădirilor
publice și a transportului în comun pentru persoanele cu
dizabilități (ex. Satu Mare: Deficiențe la accesibilitatea
persoanelor cu handicap în instituțiile publice -
Stamareanul.net, 18.09.2014)
Accesibilizarea spațiilor și serviciilor publice și private pentru
persoanele cu dizabilități (ex. Bistrița Năsăud: Persoanele
cu dizabilităţi au de astăzi un leagăn special, în Parcul Mare
- Bistrițeanul, 18.11.2014; Cluj: În Haşdeu va fi lansată o
28
hartă interactivă a persoanelor cu dizabilităţi - Citynews.ro,
09.10.2014)
Acte de discriminare la adresa persoanelor cu dizabilități (ex.
Cluj: Băncile din Cluj refuză persoanele cu handicap. Ce
sumă ar schimba viaţa unei familii disperate: „De multe ori
ies, urlu şi plâng” - Citynews.ro, 12.10.2014)
Întârzieri la acordarea indemnizațiilor persoanelor cu
dizabilități (ex. Maramureș: Salariile asistenţilor persoanelor
cu handicap se lasă aşteptate la unele primării din
Maramureş – Adevărul, 30.09.2014; Maramureș: Salariile
asistenţilor persoanelor cu handicap nu pot fi plătite.
Restanţe de peste 948 mii lei – Adevarul, 06.11.2014)
Centre de terapie și reabilitare destinate persoanelor cu
dizabilități, finanțate prin proiecte derulate de autorități
publice (DGASPC-uri și consilii județene) și organizații
neguvernamentale (ex. Satu Mare: La Satu Mare s-a
deschis primul centru de recuperare pentru copiii cu
dizabilităţi - Informația zilei, 18.09.2014)
Fapte de corupție în care sunt implicați reprezentanți ai
instituțiilor de stat (ex. Cluj: La DGASPC a venit deja Mosul:
apropiatele conducerii au primit posturi fara a sustine un
examen - ziardecluj.ro, 10.12.2014; Cluj: La Cluj încă se
dau ȚEPE cu certificate de handicap - Stiri de Cluj,
30.03.2015)
Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități (ex.
Maramureș: Asociația Esperando sărbătorește Ziua
Internațională a Persoanelor cu Dizabilități - Graiul
Maramureșului, 03.12.2014; Cluj: Flashmob şi spectacol de
dans canin, de Ziua Internaţională a Persoanelor cu
Dizabilităţi - Ziardecluj.ro, 02.12.2014)
Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat
(ex. Maramureș: Bolile trecutului ajung din urmă. Tinerii din
centrele de protecţie ale persoanelor cu handicap din Baia
Mare, bolnavi de hepatită B – Adevărul, 02.10.2014;
Maramureș: Sistemul romanesc de protectie a persoanelor
cu handicap este ineficient si greoi. Cine spune asta –
ZiarMM, 28.10.2014)
Campanii de conștientizare, lobby și advocacy (ex.
Maramureș: SENSIBILIZARE – Persoanele cu dizabilitati din
Maramures au participat la un mars al tacerii, in incercarea
de a sensibiliza autoritatile vizavi de problemele cu care se
confrunta zilnic - Emaramures.ro, 29.10.2014)
29
Proiecte de economie socială (ex. Maramureș: Arpad
Ciorba, manager restaurant social ASSOC: "Printre angajatii
nostri, sunt sapte oameni cu dizabilitati!" - Realitatea
Românească, 01.11.2014)
Proiecte de incluziune și acces la viață independentă având
ca beneficiari persoane cu dizabilități (ex. Satu Mare:
Nevăzători din trei orașe au învățat cum îi ajută câinii ghizi
să se deplaseze cu mijloacele de transport în comun,
Informația Zilei, 06.11.2014; Cluj: Nevazatorii clujeni isi
depasesc limitele in pasi de tango - Ziar de Cluj, 12.09.2014)
Activități desfășurate în cadrul proiectelor cu finanțare
europeană (ex. Maramureș: Incluziune sociala: Peste 700
de persoane cu dizabilitati ajutate printr-un proiect marca
ASSOC – ZiarMM, 29.10.2014)
Activități de fundraising (ex. Maramureș: SPRIJIN –
Expozitie caritabila cu icoane realizate de tinerii cu dizabilitati
de la ASSOC, organizata in Baia Mare pentru a ajuta o fetita
de doar cinci ani, grav bolnava - Emaramures.ro,
06.10.2014; Cluj: Gest impresionant pentru copiii cu
deficienţe de auz din Cluj. Aproximativ 200 de persoane
costumate în Moş Crăciun au participat, sâmbătă seară, la un
marş pe biciclete pe străzile din Cluj-Napoca şi au dus
cadouri pentru 450 de copii cu deficienţe de auz şi vedere-
Mediafax, 09.12.2014)
Legislația deficitară în domeniul persoanelor cu dizabilități
(ex. Satu Mare: Pacienții sătmăreni sunt nevoiți să-și achite
investigațiile solicitate de Comisia de evaluare a capacității
de muncă - Informația Zilei, 30.03.2015)
Campanii CSR (ex. Bihor: Donație Rotaract: Copiii cu
dizabilități din Oradea beneficiază de o cameră senzorială –
eBihoreanul, 11.03.2015)
Subiecte neabordate Voluntariatul în beneficiul persoanelor cu dizabilități
Noutățile legislative (Strategia Națională privind drepturile
persoanelor cu dizabilități, noile standarde în domeniul
serviciilor sociale)
Campanii de strângere de fonduri (Campania 2%, Campania
privind redirecționarea a 20% din impozitul pe profit către
entități nonprofit)
Incluziunea școlară a persoanelor cu dizabilități. Accesul la
educație
Dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități.
Limbaj Cuvinte și sintagme cheie: persoane cu handicap, persoane cu
dizabilități, incluziune socială, deficiențe, insemnizații, însoțitori
30
Tonul folosit de jurnaliști în redactarea materialelor este în
totalitate pozitiv la adresa persoanelor cu dizabilități.
Derapaje -
Concluzii La nivelul Regiunii Nord Vest putem constata o preocupare
importantă din partea instituțiilor media pe domeniul social pe
tema dizabilității. Numărul consistent de materiale monitorizate
atestă acest aspect.
Este de remarcat aplecarea jurnaliștilor către subiectele sensibile, în
special legate de drepturile persoanelor cu dizabilități, care
beneficiază de spații editoriale ample. Exemple în acest sens sunt
multiplele abordări pe teme de lobby și advocacy, legislație
deficitară precum și problema accesibilizării serviciilor pentru
persoanele cu dizabilități.
Lipsa derapajelor atestă buna calitate a materialor de presă pe
subiectul dizabilității apărute în Regiunea Nord Vest.
În aceea ce privește aria de difuzare a știrilor din materiale
studiate, se constată că subiectele au avut în proporție importantă
acoperire locală regională și națională.
Județele cele mai active din punct de vedere al abordării
subiectelor pe tema dizabilității sunt Maramureș, Cluj și Satu
Mare.
Pe o și mai largă reflectare a problematicii dizabilității în regiunea
Vest ar fi de recomandat exploatarea atât de către OPD-uri și
autorități publice cât și de către jurnaliști a listei cu subiecte
neabordate.
31
3.7 Regiunea Centru (județele: Mureș, Harghita, Covasna, Alba, Sibiu și Brașov)
Perioada de referință 01 Septembrie 2014 - 31 Martie 2015
Surse În perioada de referință au fost suspuse analizei 49 de articole de
presă publicate în județele Mureș, Harghita, Covasna, Alba,
Sibiu și Brașov, ca urmare atât a unor comunicări venite din
partea autorităților publice și a organizațiilor persoanelor cu
dizabilități cât și ca rezultat al unor inițiative jurnalistice.
Monitorizarea și selecția materialelor de presă a fost realizată de
Serviciul Politici, Strategii, Metodologie din cadrul Agenției Naționale
pentru Persoane cu Dizabilităţi
Teme majore Accesibilizarea spațiului public
Nerespectarea de către autorități a drepturilor persoanelor cu
dizabilități
Marcarea de zile internaționale consacrate persoanelor cu
dizabilități
Proiecte de economie și incluziune socială
Campanii caritabile și activități de fundraising
Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat
Proiecte cu finanțare europeană
Legislația în domeniul persoanelor cu dizabilități
Campanii de conștientizare, lobby și advocacy
Subiecte recurente Nerespectarea legislației privind accesibilizarea clădirilor
publice și a transportului în comun pentru persoanele cu
dizabilități (ex. Alba: La Cugir, accesul persoanelor cu
handicap în spaţiul public, doar pe hârtie - Cugirinfo.ro,
24.11.2014)
Accesibilizarea spațiilor și serviciilor publice și private pentru
persoanele cu dizabilități (ex. Covasna: Persoanele
nevăzătoare ar putea beneficia de semafoare sonore, însă nu
există solicitări către Primărie - Mesagerul de Covasna,
08.09.2014; Alba: Investiții în sediul DGASPC Alba –
procurare şi montare lift, rampe de acces pentru persoane cu
dizabilități – Tribuna, 19.11.2014; Brașov: Sistem special de
urgenţă 112 - Brașovul Tău, 03.10.2014)
32
Întârzieri la acordarea salariilor pentru asistenții personali ai
persoanelor cu dizabilități (ex. Brașov: Blocaj în plata
indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi - Newsbv.ro,
23.10.2014)
Centre de terapie și reabilitare destinate persoanelor cu
dizabilități, finanțate prin proiecte derulate de autorități
publice (DGASPC-uri și consilii județene) și organizații
neguvernamentale (ex. Mureș: Casă nouă pentru persoanele
cu dizabilități - Punctul.ro, 28.10.2014; Brașov: Centrul
Respiro din Noua și-a deschis porțile - Brașovul Tău,
11.11.2014)
Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități (ex. Sibiu:
Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități sărbătorită în
centrele DGASPC Sibiu - Cuget Liber, 02.12.2014)
Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat
(ex. Sibiu: Bărbat dintr-un Centru de Recuperare Persoane
cu Handicap, DECEDAT după o ALTERCAȚIE -
Turnulsfatului.ro, 11.09.2014)
Campanii și proiecte de conștientizare, lobby și advocacy
(ex. Mureș: TOATE drepturile pentru TOATE persoanele cu
dizabilităţi - Punctul.ro, 02.09.2014)
Proiecte de economie socială (ex. Brașov: Vom avea o firmă
de servicii pentru persoanele cu dizabilităţi - Brașovul Tău,
14.11.2014)
Proiecte de incluziune și acces la viață independentă având
ca beneficiari persoane cu dizabilități (ex. Mureș: Tineri cu
dizabilități pot și vor să muncească. Cum rupem barierele
prejudecățiilor – Adevărul, 24.02.2015; Brașov: Elevii
brașoveni învață să interacționeze cu colegii lor care au
dizabilități - Transilvania Expres, 27.02.2015)
Activități desfășurate în cadrul proiectelor cu finanțare
europeană (ex. Sibiu: Centrul de Plasament pentru copilul
cu dizabilități din Turnu Roșu va fi reabilitat și modernizat –
Tribuna, 14.10.2014)
Activități de fundraising (ex. Mureș: Balul Speranţei al
Fundaţiei Alpha Transilvană - Un pas important către
achiziţionarea microbuzului destinat copiilor cu dizabilităţi -
24 de ore mureșene, 19.11.2014)
Legislația deficitară în domeniul persoanelor cu dizabilități
33
(ex. Brașov: 68 de lei, ajutor pentru o boală
rară. Autorităţile nu ştiu în ce grad de handicap să încadreze
un copil din Făgăraş - Digi 24, 15.09.2014)
Voluntariatul în beneficiul persoanelor cu dizabilități (ex.
Mureș: Apel al Fundaţiei Alpha Transilvană - 24 de ore
mureșene, 09.09.2014; Mureș: Principele Nicolae, zece zile
de voluntariat în beneficiul copiilor cu dizabilități – Agerpres,
19.11.2014)
Statistici privind situația persoanelor cu dizabilități din
regiune (ex. Alba: Fiecare al 25-lea locuitor din județ are
handicap – Unirea, 12.12.2014)
Dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități (ex. Brașov: Un
braşovean imobilizat în scaunul cu rotile, UMILIT la secţia de
votare - Antena 3, 04.11.2014)
Subiecte neabordate Noutățile legislative (Strategia Națională privind drepturile
persoanelor cu dizabilități, noile standarde în domeniul
serviciilor sociale)
Campanii de strângere de fonduri (Campania 2%, Campania
privind redirecționarea a 20% din impozitul pe profit către
entități nonprofit)
Incluziunea școlară a persoanelor cu dizabilități. Accesul la
educație
Campanii CSR
Acte de discriminare la adresa persoanelor cu dizabilități
Fapte de corupție în care sunt implicați reprezentanți ai
instituțiilor de stat
Limbaj Cuvinte și sintagme cheie: persoane cu handicap, persoane cu
dizabilități, incluziune socială, drepturi, voluntar, accesibilizare,
indemnizație
Tonul folosit de jurnaliști în redactarea materialelor este în
totalitate pozitiv la adresa persoanelor cu dizabilități.
Derapaje -
Concluzii La nivelul Regiunii Centru putem constata o preocupare
importantă din partea instituțiilor media pe domeniul social pe
tema dizabilității. Varietatea temelor din materialele monitorizate
atestă acest aspect.
Este de remarcat aplecarea jurnaliștilor către subiectele sensibile, în
special legate de drepturile persoanelor cu dizabilități, care
beneficiază de spații editoriale ample. Exemple în acest sens sunt
multiplele abordări pe teme de lobby și advocacy, problema
accesibilizării serviciilor pentru persoanele cu dizabilități sau
incluziunea socială și voluntariatul în beneficiul persoanelor
cu dizabilități.
Lipsa derapajelor atestă buna calitate a materialor de presă pe
subiectul dizabilității apărute în Regiunea Centru.
În ceea ce privește aria de difuzare a știrilor din materiale
34
studiate, se constată că subiectele au avut în proporție importantă
acoperire locală regională și națională.
Județele cele mai active din punct de vedere al abordării
subiectelor pe tema dizabilității sunt Brașov, Mureș și Alba.
Ca și o particularitate a regiunii studiate se constată lipsa aproape
în totalitate a materialelor monitorizate în județele Harghita și
Covasna unde presa este majoritar de limbă maghiară. Aceeași
particularitate definește și județul Mureș unde presa de limbă
maghiară are o pondere de circa 35-40% în rândul instituțiilor
media. Astfel, pentru a se putea efectua o analiză pertinentă
asupra dizabilității în presă, îndeosebi în județele Harghita și
Covasna, se impune în primul rând luarea de măsuri pentru ca
materialele scrise în limba maghiară să aibă și versiuni în limba
română, astfel încât mesajul să ajungă la categorii mai largi de
public.
Pe o și mai largă reflectare a problematicii dizabilității în regiunea
Centru ar fi de recomandat abordarea atât de către OPD-uri și
autorități publice cât și de către jurnaliști a listei cu subiecte
neabordate.
35
3.8 Dizabilitatea în media națională
Perioada de referință 01 Septembrie 2014 - 31 Martie 2015
Surse În perioada de referință au fost suspuse analizei 302 articole de
presă publicate în media națională, ca urmare atât a unor
comunicări venite din partea autorităților publice și a organizațiilor
persoanelor cu dizabilități cât și ca rezultat al unor inițiative
jurnalistice. Monitorizarea și selecția materialelor de presă a fost
realizată de Serviciul Politici, Strategii, Metodologie din cadrul
Agenției Naționale pentru Persoane cu Dizabilităţi
Teme majore Accesibilizarea spațiului public
Nerespectarea de către autorități a drepturilor persoanelor cu
dizabilități
Marcarea de zile internaționale consacrate persoanelor cu
dizabilități
Proiecte de economie și incluziune socială
Campanii caritabile și activități de fundraising
Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat
Proiecte cu finanțare europeană
Legislația în domeniul persoanelor cu dizabilități
Campanii de conștientizare, lobby și advocacy
Acte de discriminare la adresa persoanalor cu dizabilități
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale
Subiecte recurente Nerespectarea legislației privind accesibilizarea clădirilor
publice și a transportului în comun pentru persoanele cu
dizabilități (ex. Național: Raport: Maşinile, reclamele şi
stâlpii de pe trotuare - bariere în accesibilizarea spaţiului
public – Mediafax, 12.12.2014)
Accesibilizarea spațiilor și serviciilor publice și private pentru
persoanele cu dizabilități (ex. Național: Institutul Clinic
Fundeni, primul spital accesibilizat pentru persoanele cu
deficiențe de vedere - Mediafax, 05.03.2015)
Întârzieri la acordarea și a salariilor pentru asistenții
personali ai persoanelor cu dizabilități (ex. Național:
36
Românii cu handicap, umiliți și lăsați fără bani - Evenimentul
Zilei, 20.11.2014)
Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități (ex.
Național: Comunicat de presă - Mesajul ministrului Rovana
Plumb de Ziua Internațională de Solidaritate cu Persoanele
cu Dizabilități – Agerpres, 03.12.2014)
Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat
(ex. Național: Orfelinatele comuniste au fost transformate
in lagare de concentrare. Povestea celor din sistem, duminica
seara, la "Romania te iubesc" – ProTV, 05.10.2014;
Național: Consiliul Național al Dizabilității din România:
Sistemul românesc de protecție a persoanelor cu handicap
este ineficient și greoi – Agerpres, 27.10.2014; Național:
STUDIU: Tinerii instituţionalizaţi sunt vulnerabili, slab
pregătiţi pentru piaţa muncii şi neîncrezători – Mediafax,
28.10.2014; Național: RAPORT: 43 din cele 51 de centre
pentru adulţi cu dizabilităţi nu îndeplinesc standarde de
calitate – Mediafax, 30.10.2014)
Campanii și proiecte de conștientizare, lobby și advocacy
(ex. Național: Eduard Carol Novak cere ca sportivii
paralimpici să nu mai fie discriminaţi: "Politicienilor le e
ruşine cu noi" – Adevărul, 17.12.2014; Național: IPP:
Reticența mare pentru integrarea copiilor cu dizabilități în
școlile de masă vine din societate – Mediafax, 13.03.2015)
Proiecte de economie socială (ex. Național: Cum găsesc un
serviciu persoanele cu dizabilităţi? – Libertatea, 28.11.2014;
Național: Comunicat de presă- Federația ”Organizația
Națională a Persoanelor cu Handicap din România”- Lansare
proiect ”Susținere Economică și socială pentru persoanele
vulnerabile” – Agerpres, 26.02.2015)
Proiecte de incluziune și acces la viață independentă având
ca beneficiari persoane cu dizabilități (ex. Național: Aplicația
care îi ajută pe surzi să audă. E mai ieftină decât orice
operație! - Playtech.ro, 20.10.2014; Național: Integrarea pe
piața muncii a tinerilor cu handicap vizual, obiectul unui
acord între ANFP și Fundația "Prietenii Nevăzătorilor" –
Agerpres, 12.11.2014)
Activități desfășurate în cadrul proiectelor cu finanțare
europeană (ex. Național: Cursuri gratuite de formare
profesională pentru persoanele cu dizabilități - Jurnalul
Bucureștiului, 14.10.2014)
Legislația deficitară în domeniul persoanelor cu dizabilități
37
(ex. Național: SOCANT. Sufera de HANDICAP de gradul II,
dar legea l-a incadrat in randul persoanelor sanatoase si apte
de munca – Kanal D, 05.11.2014)
Voluntariatul în beneficiul persoanelor cu dizabilități (ex.
Național: Voluntarii vor aprinde vineri 1.000 de lumânări în
Parcul Lumea Copiilor – Puterea, 17.10.2014)
Dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități (ex. Național:
Cum a fost umilită o persoană cu dizabilităţi, cercetător în
biofizică, la secţia de votare - Digi 24, 04.11.2014;
Național: Organizaţia Persoanelor cu Handicap: Persoanele
cu dizabilităţi ar merge la vot, dar secţiile şi cabinele nu
sunt accesibilizate – Mediafax, 30.10.2014)
Acte de discriminare la adresa persoanelor cu dizabilități (ex.
Național: Flanco si BCR au fost amendate pentru
discriminare: au refuzat sa acorde un imprumut si un card de
credit unei persoane cu HIV/SIDA. Care sunt argumentele
tuturor partilor - Hotnews.ro, 03.10.2014)
Incluziunea școlară a persoanelor cu dizabilități. Accesul la
educație (ex. Național: Studentii nevazatori au posibilitatea
sa acceseze cursuri speciale adresate acestora in cinci
universitati din Romania - Stiriong.ro, 04.09.2014)
Majorarea pensiilor și a indemnizațiilor persoanelor cu
dizabilități (ex. Național: Ministrul Muncii, Rovana Plumb:
Pensiile, salariile si indemnizatiile de handicap vor creste in
2015 - Hotnews.ro, 06.10.2014)
Noutățile legislative (ex. Național: Ministerul Muncii: Toate
persoanele care suferă de elefantiazis ar putea fi încadrate în
grad de handicap – Mediafax, 14.10.2014; Național: Centrul
de Resurse Juridice propune un proiect de lege pentru copiii
și tinerii cu dizabilități mintale închiși în instituțiile statului –
Agerpres, 09.12.2014)
Strategia Națională privind drepturile persoanelor cu
dizabilități (ex. Național: ONG-uri: Strategia privind
persoanele cu dizabilități nu a fost discutată cu beneficiarii –
Mediafax, 09.01.2015)
Fapte de corupție (ex. Național: Percheziții DNA în
București și Buzău; Asociația Nevăzătorilor din România,
vizată – Agerpres, 25.11.2014)
Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități (ex.
Național: Scutaru (Ministerul Muncii): Persoanele cu
dizabilități vor fi dezinstituționalizate până în 2020 –
38
Agerpres, 12.12.2014; Național: Corina Crețu sprijină
dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități -
Europunkt.ro, 23.01.2015)
Subiecte neabordate Campanii de strângere de fonduri (Campania 2%, Campania
privind redirecționarea a 20% din impozitul pe profit către
entități nonprofit)
Limbaj Cuvinte și sintagme cheie: persoane cu handicap, persoane cu
dizabilități, incluziune socială, drepturi, voluntar, accesibilizare,
indemnizație, discriminare, dezinstituționalizare
Tonul folosit în materialele de presă este în totalitate pozitiv iar
elementele de limbaj din textele studiate denotă o bună
cunoaștere a problematicii dizabilității, precum și o bună cunoaștere
a exigențelor în ceea ce privește exprimările ce fac referire la
persoanele cu dizabilități.
Derapaje -
Concluzii La nivelul național putem constata o preocupare importantă din
partea instituțiilor media pe domeniul social pe tema dizabilității.
Varietatea temelor din materialele monitorizate precum și numărul
considerabil de apariții atestă acest aspect.
Având în vedere calendarul de evenimente din perioada de
referință, care a inclus și campania electorală pentru alegerile
prezidențiale, monitorizarea realizată de departamentul de
spcialitate din cadrul Agenției Naționale pentru Persoanele cu
Dizabilități include un număr considerabil de declarații politice pe
tema dizabilității.
Nu în ultimul rând, ca și particularitate în ceea ce privește
difuzarea materialor de presă, într-o proporție considerabilă acestea
sunt consemnate de agențiile de presă (în foarte multe cazuri știrile
sunt difuzate ca informări ori comunicate de presă). Difuzarea în
acest fel comportă un risc major și anume acela ca publicul larg să
nu aibă acces la informații. Explicația constă în faptul că agențiile de
presă difuzează marea majoritate a materialelor pe fluxurile de știri
contra cost. În acest fel, în absența unei preluări a temei/subiectului
de către un alt organ de presă, informația rămâne în arhiva agenției
de presă fără a produce efecte în ceea ce privește informarea
publicului larg.
39
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
4.1 Concluzii
Dizabilitatea există. Dizabilitatea nu este un subiect tabu, ci este o realitate a vieții
cotidiene. Dizabilitatea este un element care nu poate lipsi de pe agenda publică, pentru că
persoanele cu dizabilități sunt membri cu drepturi depline ai comunităților și ai țării în care
locuiesc. Pentru realizarea prezentului material au fost studiate nu mai puțin de 750 de știri
și materiale de presă care atestă pe deplin importanța temei dizabilității.
Instituțiile publice, organizațiile persoanelor cu dizabilități și presa sunt actori
deosebit de importanți în viața persoanelor cu dizabilități. Fără organizații care să susțină
public cauza persoanelor cu dizabilități, fără instituțiile publice datoare să aplice legislația și
chiar să o optimizeze permanent și fără presă care să le semnaleze problemele și
dificultățile, oamenii care au nevoi puțin diferite față de majoritatea membrilor comunității,
ar trăi în anonimat, la marginea societății.
În urma studierii materialelor de presă monitorizate de Serviciul Politici, Strategii,
Metodologie din cadrul Agenției Naționale pentru Persoane cu Dizabilităţi, putem constata o
preocupare evidentă din partea instituțiilor de presă pe domeniul dizabilității. Cu toate că,
de la o regiune la alta există diferențe vizibile între temele și subiectele recurente care
sunt abordate de instituțiile de presă, de notat este prezența cotidiană a temei dizabilități în
spațiul public datorită presei. În mod evident, vizibilitatea diferitelor evenimente ori campanii
depinde nu doar de preocuparea presei, ci și de modul în care OPD-urile sau instituțiile
publice comunică. În absența unei comunicări profesioniste, multichannel, care să combine
canalele clasice de comunicare (comunicat de presă, anunț pe website etc.) cu noile mijloace
(social media, materiale multimedia, campanii interactive on-line și off-line) eficiența
mesajelor nu va avea niciodată efectul scontat. Comunicarea permanentă și de bună calitate
40
între factorii implicați în reflectarea publică a dizabilității poate avea ca efect inclusiv evitarea
derapajelor de limbaj ori de ordin etic.
Pentru a se putea optimiza abordarea pe domeniul dizabilității în presă se impune o
analiză personalizată la nivelul fiecărui județ din fiecare regiune a țării, concluziile și
recomandările obținute urmând să constituie baza unui ghid de bune practici.
Recomandări – Cum comunicăm? Cum scriem despre dizabilitate?
Pentru o reflectare în mod corect a problematicii dizabilității, este nevoie, de
concursul tuturor factorilor implicați. Din acest motiv formulăm o serie de recomandări
pentru fiecare actor în parte.
Instituțiile publice
Trebuie să fie numite persoane responsabile cu comunicarea externă, bune
cunoscătoare a legislației cu privire la persoanele cu dizabilități, precum și a tehnicilor
de comunicare.
Trebuie să dețină platforme și mijloace de comunicare adaptate nevoilor persoanelor
cu dizabilități (ex. website accesibil pentru diferite dizabilități, inclusiv pentru
persoanele cu deficiențe de auz și de vedere).
Este recomandat să încheie parteneriate structurale cu organizațiile persoanelor cu
diverse tipuri de dizabilitate, astfel încât comunicarea să fie conformă cu nevoile și
recomandările acestora.
Organizațiile persoanelor cu dizabilități
Trebuie să aibă persoane responsabile cu comunicarea externă (angajați sau
voluntari) bune cunoscătoare a tehnicilor de comunicare atât on-line, cât și offline.
Mesajele transmise spre publicare de OPD-uri trebuie să prezinte interes, să fie
formulate concis și să aibă relevanță pentru publicul larg.
Organizațiile persoanelor cu dizabilități și organizațiile pentru persoane cu dizabilități
ar trebui să aibă purtători de cuvânt nominalizați, respectiv să fie în măsură să
furnizeze subiecte de știri din domeniul dizabilității. Adesea, jurnaliștii au dificultăți în
a (re)cunoaște organizațiile reprezentative pentru domeniul dizabilității.
Instruirea în relații publice a purtătorilor de cuvânt ai organizațiilor persoanelor cu
dizabilități si ai activiștilor pentru drepturile persoanelor cu dizabilități este necesară
pentru a facilita transmiterea mesajelor ce privesc mișcarea din domeniul dizabilității.
41
A cunoaște cum se lucrează în mass-media este esențial pentru a ne asigura că
subiecte, precum cele legate de domeniul dizabilității, sunt pe ordinea de zi a mass-
media și că prezintă perspectiva persoanelor cu dizabilități.
Organizațiile persoanelor cu dizabilități ar trebui să fie mai pro-active către jurnaliști
și profesioniști în mass-media în oferirea de subiecte privind domeniul dizabilității și a
problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități.
Activiștii pentru drepturile persoanelor cu dizabilități trebuie să menționeze cât mai
des motto-ul persoanelor cu dizabilități: "Nimic despre noi, fără noi!" și să se asigure
că mesajul lor este prezentat cu exactitate.
Instituțiile de presă
Ar fi recomandat să aibă reporteri și redactori specializați pe domeniul social.
Recomandarea de față are însă mai mult un titlu de deziderat, atât timp cât mass-
media traversează o perioadă dificilă din punct de vedere al resurselor umane, multe
instituții de presă fiind nevoite să recurgă la restructurări și disponibilizări în ultimii
ani. Tocmai din acest motiv, ar fi salutară o participare a jurnaliștilor la instruiri /
cursuri organizate pe tema dizabilității.
Ar fi recomandat să documenteze fiecare subiect pentru a evita eventualele derapaje.
Pentru o mai bună reflectare a dizabilității, ar fi recomandat ca instituțiile media să
aibă parteneri în rândul OPD-urilor cu care să facă schimb de know how, astfel încât
calitatea materialelor de presă să fie una ridicată.
Este de recomandat ca persoane cu dizabilități să fie recrutate pentru a lucra sau
pentru a colabora cu mass-media. Imaginile degradante, terminologiile ofensatoare și
paradigmele demodate vor dispărea mai repede atunci când mai multe persoane cu
dizabilități vor lucra în mass-media.
Jurnaliștii și profesioniștii din mass-media ar fi de dorit să beneficieze de formare
specifică, prin care sunt prezentate modelele sociale asupra dizabilității și abordarea
din perspectiva drepturilor omului, precum este, de exemplu, Disability Equality
Training(http://www.leeds.ac.uk/disabilitystudies/archiveuk/GillespieSells/dis%20equality%20train
ing.pdf), respectiv, să beneficieze de formare în domeniul limbii și a utilizării
terminologiilor specifice, pentru a deveni conștienți de impactul folosirii anumitor
noțiuni și să evite folosirea termenilor neadecvați.
Profesioniștii din mass-media ar trebui să se asigure că materialele produse sunt în
formate accesibile tuturor, inclusiv limbajul semnelor pentru persoanele cu deficiențe
de auz, formatele audio pentru persoanele cu deficiențe de vedere, scriere Braille ș.a.
Jurnaliștii ar trebui să apeleze ca surse pentru știri atât către purtătorii de cuvânt ai
organizațiilor persoanelor cu dizabilități, cât și către activiștii pentru drepturile
persoanelor cu dizabilități pentru a se asigura că în știre apare și punctul de vedere al
persoanelor cu dizabilități și organizațiilor acestora.
42
În efectuarea studiului asupra dizabilității în presă a fost evident că sunt necesare
constant analize asupra dizabilității în mass-media pentru a putea monitoriza evoluția /
transformarea modului în care temele legate de dizabilitate, precum și imaginea persoanelor
cu dizabilități sunt prezentate în mass-media. Acum, mai mult ca altădată, susţinătorii
drepturilor persoanelor cu dizabilități au nevoie de mass-media ca un aliat în promovarea
Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cea mai avansată legislație în
domeniul respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități, act de drept internațional care
aduce schimbări profunde de abordare și de perspectivă asupra domeniului dizabilității.
Anexă: Resurse pentru raportarea responsabilă la dizabilitate şi difuzarea
comprehensivă în mass-media asupra problemelor persoanelor cu dizabilităţi
Acest document are intenția de a sprijini jurnaliștii, profesioniştii de presă, susţinătorii
drepturilor persoanelor cu dizabilități în schimbarea modului în care dizabilitatea şi
persoanele cu dizabilități sunt prezentate în mass-media. Informaţia a fost colectată din
surse diferite şi are intenția de a fi un ghid pentru alte cercetări din domeniu pentru cei care
vor cu adevărat să schimbe modul în care mass-media se raportează la problematicile legate
de dizabilitate.
Găsirea limbajului potrivit:
Limbajul are un mare rol în influenţarea gândirii şi în definirea sistemului de valori. Prin
schimbarea cuvintelor pe care le folosim putem avea un impact major asupra modului în
care persoanele cu dizabilități sunt privite şi ne poate ajuta în schimbarea modului în care
societatea se raportează la problemele persoanelor cu dizabilități.
Lista de mai jos conţine câțiva termeni care e de dorit a se evita şi sugestii pentru înlocuirea
terminologiei depreciative la adresa persoanelor cu dizabilități. Intenţia acestei liste este de
a sugera jurnaliştilor și profesioniștilor din mass-media să depășească utilizarea limbajului
pasiv care înfățișează persoanele cu dizabilități ca victime și să îl înlocuiască cu o abordare
pro-activă care să respecte demnitatea persoanelor cu dizabilități.
Lista termenilor a fost elaborată ca parte a unui studiu despre mass-media şi dizabilitate
numit “Stop Press! How the Press Portrays Disabled People” (Cooke, Caroline, Daone, Liz,
Morris, Gwilm, ed. Scope, London, 2000: 35-41).
Evitaţi în exprimare: Folosiţi ca înlocuitor:
43
Handicapat(ul) Persoană cu dizabilitate
Orb(ul), Surd(ul) Persoane nevăzătoare, Persoană cu deficiențe de
auz / Persoane cu deficiențe de vedere
Imobilizat în scaun rulant Utilizator de scaun rulant
Şchiop, Invalid Persoană cu dizabilităţi locomotorii
Handicap / dizabilitate mintală, Retardat
mintal, Dezvoltat mental insuficient
Persoană cu deficiențe de învățare, Persoană cu
dizabilități intelectuale
Paralizat Persoană cu paralizie
Afectat de, Suferă de, Victimă a ... Are… (condiţia sau deficiența)
44
Material realizat în cadrul proiectului „TOATE drepturile fundamentale pentru TOATE persoanele cu dizabilităţi!”, desfășurat în perioada iunie 2014 – aprilie 2016 și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org si www.fondong.fdsc.ro