PRINCIPII DE BAZĂ ŞI METODE DE

EPIDEMIOLOGIE ORALĂ

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi

Facultatea de Medicină Dentară

Conf. Dr. Stela Carmen Hanganu

Disciplina – Stomatologie Comunitară

STUDII DESCRIPTIVE

Studii observaţionaleRaportări de cazuriSerii de cazuriStudii corelaţionale (populaţionale);Studii epidemiolofice transversale (Cross-sectional surveys)

Studii analiticeStudii observaţionale„Case-control studies” – studii de tipul caz-martor„Cohort studies” (prospectiv şi retrospectiv)

Studii intervenţionale„Clinical trials” – trialuri clinice

RAPORTĂRI DE CAZURI Descriind o observaţie neobişnuită, constituie adesea prima etapă de recunoaştere a unei noi maladii sau a unui nou factor de risc.

SERII DE CAZURI

Reprezintă etapa următoare, prin regruparea diferitelor observaţii similare şi stabilirea, în acest fel a probabilităţii existenţei unei entităţi patologice. Ele pot, în anumite situaţii, să sugereze în mod foarte pregnant existenţa unui factor etiologic.

Limite:

seriile de cazuri şi cazurile raportate traduc, înainte de toate, experienţa şi capacitatea de observaţie a unui cercetător;

nu permit stabilirea concluziilor care pot fi generalizate şi la alte cazuri;

în pofida indiscutabilei lor utilităţi, seriile de cazuri, şi cu atât mai mult cazurile raportate, nu permit stabilirea frecvenţei unei boli : ar fi necesar pentru aceasta un studiu de incidenţă sau de prevalenţă;

seriile de cazuri nu înlesnesc nici aprecierea importanţei în mod statistic a unui factor de risc, pe care aceste serii pot eventual să-l sugereze; în acest caz ar fi necesar un grup de comparaţie.

STUDIILE DE CORELAŢIE (STUDII ECOLOGICE)

Permit efectuarea unei analize la o scară mai largă.

Ele stabilesc comparaţia dintre importanţa (sau frecvenţa) unui factor de risc presupus a exista în interiorul unei populaţii și prevalenţa sau incidenţa bolii, plecând de la date deja disponibile la nivelul acestei populaţii (incidenţa cancerului pulmonar în diverse regiuni ale lumii este proporţională cu cantitatea de ţigarete fumate din aceste zone? Incidenţa bolilor cardiovasculare este proporţională cu cantitatea de grăsimi animale consumată?).

Studiile ecologice utilizează datele care reprezintă mediile calculate la nivelul unei populaţii şi nu informaţiile culese la scară individuală.

STUDIILE DE CORELAŢIE (STUDII ECOLOGICE)

Studiile ecologice introduc, pe de o parte, noţiunea de comparaţie : trebuie să deţinem date referitoare la diferite populaţii pentru a putea stabili o corelaţie între importanţa unui factor de risc şi importanţa bolii studiate în fiecare populaţie. Ele folosesc, pe de altă parte, noţiunea de frecvenţă a factorului de risc şi a bolii.

Sunt transversale în măsura în care ele suprapun două tipuri de date (frecvenţa factorului de risc şi frecvenţa bolii), culese în aceeaşi perioadă.

Sunt uşor de realizat într-un timp limitat căci fac apel la date de statistică descriptivă, deja colectate şi publicate.

Limitele studiilor de corelaţie

- Datele sunt mediile care descriu caracteristicile unei populaţii. Ele nu ne permit să cunoaştem dacă o persoană expusă este efectiv cea care a făcut boala şi deci dacă factorul de risc urmează să fie interpretat ca atare.

- Studiile ecologice nu permit controlul factorilor de confuzie. Un factor de risc real poate să nu fie identificat printr-un studiu ecologic dacă este „diluat" de către caracteristicile specifice unei populaţii (frecvenţa mai mare a aceleaşi boli la o vârsta mai înaintată)?

- Studiile ecologice, care permit efectuarea unei comparaţii la scară mare, suferă totuşi prin lipsa informaţiei individuale. Ce şi cine se studiază în mod precis ? Care sunt factorii de confuzie care pot explica asocierea observată prin relaţia lor cu fiecare din variabilele corelate? În ce măsură asocierea mediilor calculate, la nivelul unei populaţii, descrie relaţia dintre factorul de risc şi maladia prezentă, în mod efectiv la individul bolnav ?

STUDII EPIDEMIOLOGICE TRANSVERSALE(STUDII DE PREVALENŢĂ)

analizează prezenţa unui factor dat sau a unei boli, în mod particular, într-o populaţie P, la un moment precis t, fără să se facă referire la trecut, sau fără să se urmărească evoluţia lor în viitor.

reprezintă echivalentul unui sondaj riguros şi ştiinţific construit, sau instantaneul fotografic al unei situaţii precise, în populaţia studiată.

sunt deosebit de utile prin:

- aportul de informaţii cantitative, precise, asupra răspândirii unei boli sau a unui factor de risc într-o populaţie; - a frecvenţei lor;- subgrupele din populaţie în mod special afectate.

Rezulatele studiilor transversale sunt importante în două direcţii principale de aplicare:

Demararea programelor de sănătate publică, preventive sau curative, care permit includerea grupelor din populaţia în care acel program trebuie să fie aplicat cu prioritate (grupe de vârstă, populaţie urbană sau rurală, bărbaţi sau femei, zone geografice....)

Constatarea, prin studiul transversal, a asocierii între o stare patologică şi una sau mai multe condiţii presupuse cauzale, care conduc la formularea ipotezelor etiologice ce urmează a fi testate în alte studii cu structură diferită (biologice sau epidemiologice).

STUDIILE DE PREVALENŢĂ CARE REPREZINTĂ UN TIP DEOSEBIT DE CERCETARE DESCRIPTIVĂ, SUNT LA FRONTIERA CU STUDIILE ANALITICE