Anchete Epidemiologice Descriptive

ANCHETE ANCHETE EPIDEMIOLOGICE EPIDEMIOLOGICE

DESCRIPTIVEDESCRIPTIVEDr. Moleavin IoanDr. Moleavin Ioan

OBIECTIVE EDUCAOBIECTIVE EDUCAŢŢIONALE:IONALE:• Definirea noDefinirea noţţiunilor de baziunilor de bazăă ale ale

epidemiologieiepidemiologiei• SusSusţţinerea caracterului cauzal al inerea caracterului cauzal al

unor asociaunor asociaţţiiii• Definirea domeniilor de aplicare Definirea domeniilor de aplicare

ale epidemiologieiale epidemiologiei

DeDefinifiniţţiiaa datdatăă de MacMahon de MacMahon îîn 1960 n 1960 este: este: stiinstiinţţa care studiaza care studiazăă distribu distribuţţia ia şşi determinani determinanţţii bolii ii bolii îîn populan populaţţiile iile umane.umane.

1983 Last a definit epidemiologia ca fiind: 1983 Last a definit epidemiologia ca fiind: studiul distribustudiul distribuţţiei iei şşi i determinandeterminanţţilor stilor stăărilor rilor şşi i evenimentelor din populaevenimentelor din populaţţii diferite, ii diferite, precum şi aplicarea rezultatelor la precum şi aplicarea rezultatelor la controlul problemelor de scontrolul problemelor de săănnăătate.tate.

OBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEIOBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEI (1) (1) I.I. Descrierea distribuDescrierea distribuţţiei bolilor sau a factorilor de iei bolilor sau a factorilor de

risc risc îîn populan populaţţiile umaneiile umane1. Descrierea distribu1. Descrierea distribuţţiei bolilor sau a factorilor de iei bolilor sau a factorilor de risc în funcrisc în funcţţie de caracteristicile personale ale ie de caracteristicile personale ale indivizilor grupului uman luat în studiuindivizilor grupului uman luat în studiu2. Descrierea tendin2. Descrierea tendinţţelor sau a evoluelor sau a evoluţţiei temporale a iei temporale a bolilor sau factorilor de risc în populabolilor sau factorilor de risc în populaţţieie3. Descrierea distributiei geografice ( spatiale ) a 3. Descrierea distributiei geografice ( spatiale ) a bolilor sau a factorilor de risc.bolilor sau a factorilor de risc.

II.II. ExplicExplicăă etiologia bolilor sau a modului de etiologia bolilor sau a modului de transmitere a acestoratransmitere a acestora. Dovedirea unor rela. Dovedirea unor relaţţii dintre ii dintre factorii explicativi şi rezultatele pe care le genereazfactorii explicativi şi rezultatele pe care le genereazăă aceaceşşti factori (factor de risc – boalti factori (factor de risc – boalăă))

OBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEIOBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEI (2) (2)III.III. PredicPredicţţia în legaturia în legaturăă cu num cu număărul probabil al bolilor într-rul probabil al bolilor într-

o populao populaţţie datie datăă şi cu caracterul distribu şi cu caracterul distribuţţiilor bolilor în iilor bolilor în acea populaacea populaţţieie..

IV.IV. Fundamentarea programelor de prevenire şi combatere a Fundamentarea programelor de prevenire şi combatere a bolilorbolilor îîntr-o populantr-o populaţţie datie datăă

• ameliorare a serviciilor de sameliorare a serviciilor de săănnăătate destinate populaţietate destinate populaţieii..

• ultimele douultimele douăă obiectivobiectivau un caracter practicau un caracter practic • EEpidemiologia pidemiologia este este utilizatutilizatăă în toate în toate ţăţărilerile::

– în cele în curs de dezvoltare pentru bolile infecto-parazitareîn cele în curs de dezvoltare pentru bolile infecto-parazitare– în în ţăţările dezvoltate pentru bolile cronicerile dezvoltate pentru bolile cronice

Obiectul şi nivelele de cercetare Obiectul şi nivelele de cercetare epidemiologiceepidemiologice

Se ocupa de Se ocupa de grupurile populagrupurile populaţţionaleionale: : • populapopulaţţia ia ţţintintăă, de referin, de referinţăţă - - popula populaţţia care ia care

locuielocuieşşte într-un teritoriu delimitat te într-un teritoriu delimitat • grup particular de bolnavigrup particular de bolnavi - - epidemiologia epidemiologia

clinicăclinică

• CerCercetare epidemiologiccetare epidemiologicăă este diferen este diferenţţiatiatăă pe doupe douăă nivele: nivele:

I.I. Nivelul cunoaNivelul cunoaşşterii (explicaterii (explicaţţiei)iei) cercetarea cercetarea fundamentalfundamentalăă

II.II. Nivelul intervenNivelul intervenţţiei (aciei (acţţiunii)iunii) cercetarea cercetarea aplicativaplicativăă

• Epidemiologia se adreseaza procesului de Epidemiologia se adreseaza procesului de apariţie a bolii care are 4 etape şi 3 nivele apariţie a bolii care are 4 etape şi 3 nivele de intervenţiede intervenţie

APLICAREA EPIDEMIOLOGIEI ÎN SĂNĂTATEA APLICAREA EPIDEMIOLOGIEI ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ ŞI ÎN MEDICINA CLINICĂPUBLICĂ ŞI ÎN MEDICINA CLINICĂ

1. Taxonomia bolilor 1. Taxonomia bolilor -- clasificarea clasificarea bolilorbolilor.. Bolile sunt codificate dup Bolile sunt codificate dupăă un sistem internaun sistem internaţţional în funcional în funcţţie ie de caracteristicile lor (de caracteristicile lor (bbolile olile pe pe aparateaparate) şi dup) şi dupăă modul lor de modul lor de producere (accidentele)producere (accidentele)

2. Descrierea tabloului real al bolii 2. Descrierea tabloului real al bolii în populaţieîn populaţieii

3. Determinarea frecven3. Determinarea frecvenţţei ei factorilor de riscfactorilor de risc

4. Descrierea şi explicarea 4. Descrierea şi explicarea metodelor de morbiditate şi metodelor de morbiditate şi mortalitatemortalitate

5. 5. DDepistarea şi supravegherea de epistarea şi supravegherea de masa a bolilormasa a bolilor

6. Prevenirea şi controlul comunitar 6. Prevenirea şi controlul comunitar al boliloral bolilor

7. Planificarea sanitar7. Planificarea sanitarăă şi şi promovarea acpromovarea acţţiunilor de iunilor de ssăănnăătatetate

8. Evaluarea ac8. Evaluarea acţţiunilor, procedeelor iunilor, procedeelor şi serviciilor de sşi serviciilor de săănnăătatetate

1. Descrierea istoriei naturale 1. Descrierea istoriei naturale a boliia bolii

2. Determinarea valorilor 2. Determinarea valorilor normalenormale

3. Completarea tabloului 3. Completarea tabloului clinic şi identificarea de clinic şi identificarea de sindroame noisindroame noi

4. Studiul etiologiei bolilor4. Studiul etiologiei bolilor5. Ameliorarea perspectivelor 5. Ameliorarea perspectivelor

clinice (ameliorarea clinice (ameliorarea eficacitatii interventiei prin eficacitatii interventiei prin evaluarea procedeelor evaluarea procedeelor diagnostice şi terapeutice)diagnostice şi terapeutice)

6. Evaluarea tehnologiilor 6. Evaluarea tehnologiilor medicale vechi şi noimedicale vechi şi noi

7. Studiul prognosticului bolii7. Studiul prognosticului bolii8.8. Citirea critica a literaturii Citirea critica a literaturii

de specialitatede specialitate

CARACTERISTICI ŞI METODE CARACTERISTICI ŞI METODE FOLOSITE ÎN EPIDEMIOLOGIEFOLOSITE ÎN EPIDEMIOLOGIE

• Caracteristicile metodelor folosite în epidemiologie:Caracteristicile metodelor folosite în epidemiologie:• empiricempiricăă• numericnumericăă• probabilisticprobabilisticăă• comparativcomparativăă

• Metode Metode utilizate în epidemiologieutilizate în epidemiologie• sistemul curent de informasistemul curent de informaţţii sanitareii sanitare• biostatisticabiostatistica• eeşşantionajulantionajul• metode speciale de definire şi determinare a loturilor de studiumetode speciale de definire şi determinare a loturilor de studiu• tehnici de mtehnici de măăsurare a riscurilorsurare a riscurilor• tehnici de mtehnici de măăsurare a supraviesurare a supravieţţuiriiuirii• standardizarea, etc.standardizarea, etc.

CARACTERISTICILE BOLILOR CARACTERISTICILE BOLILOR CRONICECRONICE

• de cele mai multe ori lipsede cele mai multe ori lipseşşte cunoate cunoaşşterea unui agent cauzalterea unui agent cauzal• caracter plurifactorialcaracter plurifactorial• între factorii care explicîntre factorii care explicăă frecven frecvenţţa şi distribua şi distribuţţia bolilor într-ia bolilor într-

o populaţie pot exista relao populaţie pot exista relaţţii de tip antagonist sau relaii de tip antagonist sau relaţţii de ii de tip aditiv sau multiplicativtip aditiv sau multiplicativ

• între factori existîntre factori existăă o interac o interacţţiune care are efecte diferite în iune care are efecte diferite în raport cu bolnavulraport cu bolnavul

• perioada de latenperioada de latenţăţă relativ mare relativ mare• debutul bolii cronice este dificil de reperat în timpdebutul bolii cronice este dificil de reperat în timp• exista un efect de diferenexista un efect de diferenţţiere exercitat de factori iere exercitat de factori

concomitent asupra incidenconcomitent asupra incidenţţei şi evoluei şi evoluţţiei bolii iei bolii

NONOŢŢIUNI DE BAZA IUNI DE BAZA ÎNÎN EPIDEMIOLOGIE EPIDEMIOLOGIE• EpidemiaEpidemia == apari apariţţia unui numia unui număăr de evenimente cu o frecvenr de evenimente cu o frecvenţăţă

superioarsuperioarăă frecven frecvenţţei aei aşşteptate.teptate.• AsociaAsociaţţia epidemiologicia epidemiologicăă::• RelaRelaţţia dintre douia dintre douăă categorii diferite de evenimente, în care o categorie categorii diferite de evenimente, în care o categorie

este reprezentateste reprezentatăă de a de aşşa numia numiţţii factori de risc, iar alta o constituie ii factori de risc, iar alta o constituie boala.boala.

• Deci, asociaDeci, asociaţţia epidemiologicia epidemiologicăă: rela: relaţţia dintre factorii de risc şi boalia dintre factorii de risc şi boalăă..• Factor de riscFactor de risc:: orice condi orice condiţţie care poate fi descrisie care poate fi descrisăă şi dovedit şi dovedităă ca se ca se

asociazasociazăă unei frecven unei frecvenţţe crescute a bolii.e crescute a bolii.• Factor de protecFactor de protecţţieie:: orice factor care prin prezen orice factor care prin prezenţţa sa asigura sa asigurăă o stare o stare

de sde săănnăătate mai buntate mai bunăă unei popula unei populaţţii.ii.• RisculRiscul:: este o probabilitate care exprim este o probabilitate care exprimăă în cifre frecven în cifre frecvenţţa aparia apariţţiei iei

unei boli la o populaţie a cunei boli la o populaţie a căărei expunere este definitrei expunere este definităă..• Pe baza investigaPe baza investigaţţiilor epidemiologice se fac iilor epidemiologice se fac infereninferenţţee (generaliz (generalizăări) ri)

de tip cauzal. Pentru ca inferende tip cauzal. Pentru ca inferenţţa sa săă fie valabil fie valabilăă este necesar s este necesar săă se se respecte anumite procedee de alegere a subiectilor şi de culegere a respecte anumite procedee de alegere a subiectilor şi de culegere a informainformaţţiilor.iilor.

În cazul asocierii epidemiologice se ţine cont de:În cazul asocierii epidemiologice se ţine cont de:

• riscul posibil al întriscul posibil al întââmplmplăăriirii• examinarea rolului altor variabile explicative decexaminarea rolului altor variabile explicative decâât cea fixatt cea fixatăă• posibilitatea unor asociaposibilitatea unor asociaţţii false, date de variabile care se leagii false, date de variabile care se leagăă

concomitent de factorul cauzalconcomitent de factorul cauzal• prezenprezenţţa asociaa asociaţţiei în mai multe straturi ale colectivitiei în mai multe straturi ale colectivităţăţiiii• ipoteza trebuie sa fie plauzibilipoteza trebuie sa fie plauzibilăă

RelaRelaţţia de cauzalitate între un factor şi boalia de cauzalitate între un factor şi boalăă ar trebui ar trebui doveditdovedităă printr-un experiment. printr-un experiment.

ÎÎn lipsa posibilitn lipsa posibilităţăţii efectuii efectuăării experimetului (situarii experimetului (situaţţie ie frecventfrecventăă în epidemiologia bolilor cronice) se folosesc argumente în epidemiologia bolilor cronice) se folosesc argumente incluse în urmincluse în urmăătoarea listtoarea listăă::

1. For1. Forţţa asociaa asociaţţieiiei: : mmăăsuratsuratăă cu riscul relativ cu riscul relativ2. Consecin2. Consecinţţa asociaa asociaţţieiiei: : asociaasociaţţia este prezentia este prezentăă în în

momente diferite în aceeaşi populaţie sau la momente diferite în aceeaşi populaţie sau la populapopulaţţii diferite în acelaşi momentii diferite în acelaşi moment

3. Specificitatea3. Specificitatea: : efectul apare numai în prezenefectul apare numai în prezenţţa unor a unor anumianumiţţi factorii factori

4. Rela4. Relaţţia temporalia temporalăă: : factorul cauzal precede aparifactorul cauzal precede apariţţia ia efectului.efectului.

5. Rela5. Relaţţia de tip dozia de tip dozăă – efect – efect: : crecreşşterea riscului în terea riscului în funcfuncţţie de intensitatea acie de intensitatea acţţiunii factorilor de risciunii factorilor de risc

6. Plauzibilitatea6. Plauzibilitatea 7. Coeren7. Coerenţţaa cu datele din biologie şi experimentalecu datele din biologie şi experimentale8. Insuficien8. Insuficienţţa altor explicaa altor explicaţţiiii9.9. Dovada experimentalDovada experimentalăă

MODELE DE STUDII EPIDEMIOLOGICEMODELE DE STUDII EPIDEMIOLOGICE• se pot clasificase pot clasifica în : în :• studii observaţionalestudii observaţionale în care cercetătorul măsoară riscul, dar nu în care cercetătorul măsoară riscul, dar nu

intervine pentru ameliorarea fenomenului studiat sănătatea, boala sau intervine pentru ameliorarea fenomenului studiat sănătatea, boala sau decesul decesul - - studiile descriptivestudiile descriptive: primul pas în cercetarea epidemiologică - : primul pas în cercetarea epidemiologică -

descrieredescriere -- studii studii analiticeanalitice verifică relaţia cauza-efect; dintre FR sau protecţie verifică relaţia cauza-efect; dintre FR sau protecţie respectiv sănătate, boală sau decesrespectiv sănătate, boală sau deces

• studii experimentalestudii experimentale operaţionale sau de intervenţieoperaţionale sau de intervenţie - - confirmă sau infirmă asociaţiile epidemiologice dintre FR şi efectele confirmă sau infirmă asociaţiile epidemiologice dintre FR şi efectele

acestora în comunitateacestora în comunitate - - încearcă activ să schimbe un element determinant al boliiîncearcă activ să schimbe un element determinant al bolii::

• o expunere o expunere • un comportament sau un tratament în evoluţia unei boliun comportament sau un tratament în evoluţia unei boli

- - sunt restricţionsunt restricţiontete deoarece po deoarece pot t pupunene în joc sănătatea persoanelor din în joc sănătatea persoanelor din grupul investigatgrupul investigat

STUDII EXPERIMENTALE OPERAŢIONALE STUDII EXPERIMENTALE OPERAŢIONALE SAU DE INTERVENŢIESAU DE INTERVENŢIE

• MModelul de experiment cel mai utilizat este trialul controlat randomizat odelul de experiment cel mai utilizat este trialul controlat randomizat care are drept subiecţi pacienţiicare are drept subiecţi pacienţii

• persoanele sănătoase sau comunităţile de persoane pot intra în studiile persoanele sănătoase sau comunităţile de persoane pot intra în studiile epidemiepidemioologice experimentale numite trialuri de teren şi trialuri comunitarelogice experimentale numite trialuri de teren şi trialuri comunitare

• Important pentru mediciImportant pentru medici::• a înţelege natura problemelor din colectivitate a înţelege natura problemelor din colectivitate • a consecinţelor aplicării tratamentului în boală a consecinţelor aplicării tratamentului în boală

• EpidemiologiaEpidemiologia permite înţelegerea etiologiei şi istoriei naturale abolii permite înţelegerea etiologiei şi istoriei naturale abolii • înţelegerea impactului factorilor psihosociali şi de mediu asupra bolii înţelegerea impactului factorilor psihosociali şi de mediu asupra bolii • a impactului bolii asupra pacientului a impactului bolii asupra pacientului • a impactului bolnavului asupra familiei şi comunităţiia impactului bolnavului asupra familiei şi comunităţii

1987 Jenicek clasifică studiile epidemiologice 1987 Jenicek clasifică studiile epidemiologice astfel:astfel:

a.a. După timp:După timp: - studii transversale- studii transversale - studii longitudinale - studii longitudinale - studii semilongitudinale- studii semilongitudinale

b.b. După fluctuaţia subiecţilor în interiorul grupurilor de studiu:După fluctuaţia subiecţilor în interiorul grupurilor de studiu:- studii pure - studii pure - studii mixte- studii mixte

c.c. După obiectivul urmărit:După obiectivul urmărit: - studii descriptive- studii descriptive - studii - studii analiticeanalitice

STUDIILE EPIDEMIOLOGICE DESCRIPTIVESTUDIILE EPIDEMIOLOGICE DESCRIPTIVE

• studii epidemiologice observaţionale studii epidemiologice observaţionale • descriu starea de sănătate sau de boală a unei comunităţi descriu starea de sănătate sau de boală a unei comunităţi • au la au la bază date care sunt disponibile în mod obişnuitbază date care sunt disponibile în mod obişnuit• sau date obţinute în cadrul unei anchete specialesau date obţinute în cadrul unei anchete speciale• constituie primul pas în efectuarea unei cercetări epidemiologice constituie primul pas în efectuarea unei cercetări epidemiologice • aau ca obiectiv studiul variaţiei distribuţiei FR şi de protecţie în populaţieu ca obiectiv studiul variaţiei distribuţiei FR şi de protecţie în populaţie• în funcţie de variaţia unor caracteristici în funcţie de variaţia unor caracteristici • personale, personale, • timp şi spaţiu. timp şi spaţiu. • Studiile descriptive nu încearcă să analizeze legăturile dintre expunere şi efecStudiile descriptive nu încearcă să analizeze legăturile dintre expunere şi efectt• se bazează în mod curent pe modelele de morbiditate sau mortalitate din diferite se bazează în mod curent pe modelele de morbiditate sau mortalitate din diferite

alte zone sau ţări, în aceiaşi perioadă de timp pe diferite criterii alte zone sau ţări, în aceiaşi perioadă de timp pe diferite criterii • vârsta vârsta • sexul sexul • eetniatnia• care vor fi comparate cu grupul supus studiului nostrucare vor fi comparate cu grupul supus studiului nostru

ÎNTREBĂRIÎNTREBĂRI• Studiile epidemiologice descriptive Studiile epidemiologice descriptive

răspund la întrebările: răspund la întrebările: la cine, unde şi la cine, unde şi cândcând s-a produs fenomenul. s-a produs fenomenul.

• În funcţie de datele obţinute studiul În funcţie de datele obţinute studiul contribuie la:contribuie la:– elaborarea de ipoteze asupra cauzelor elaborarea de ipoteze asupra cauzelor

boliibolii– planificarea substructurii sistemelor de planificarea substructurii sistemelor de

sănătatesănătate– în funcţie de informaţii se studiază starea în funcţie de informaţii se studiază starea

de sănătate a populaţieide sănătate a populaţiei

OBIECTIVEOBIECTIVEAnchetele descriptive au următoarele Anchetele descriptive au următoarele

obiective:obiective:• de a prezenta de a prezenta tabloul boliitabloul bolii cât mai precis posibil, cât mai precis posibil,

în vederea elaborării unui program de sănătateîn vederea elaborării unui program de sănătate• să studieze să studieze FRFR şi să emită şi să emită ipoteze asupra etiologieiipoteze asupra etiologiei

bolii care ulterior vor fi verificate prin studii bolii care ulterior vor fi verificate prin studii analitice; este deci „generator de ipoteze” care analitice; este deci „generator de ipoteze” care conduc la studii analitice şi operaţionaleconduc la studii analitice şi operaţionale

• utilizarea metodologiei permite utilizarea metodologiei permite fundamentarea fundamentarea planificării sanitare şi evaluarea serviciilor de planificării sanitare şi evaluarea serviciilor de sănătatesănătate

• evaluarea evoluţiei stării de sănătateevaluarea evoluţiei stării de sănătate a unei a unei populaţii şi a face comparaţii între judeţe, ţări în populaţii şi a face comparaţii între judeţe, ţări în acelaşi interval de timpacelaşi interval de timp

• Informaţiile care stau la baza anchetelor epidemiologice descriptive:

• sistemul sanitar curent • obţinute din studii speciale în populaţie

• cunoaşterea distribuţiei FR • tendinţa în evoluţie a bolilor • rol de a mări eficacitatea programelor de sănătate • conducând la identificarea grupurilor ţintă din populaţie

• starea de sănătate şi boală este descrisă şi analizată prin indicatorii care au fost arătaţi anterior

• o comunitate are caracteristici şi atribute specifice cu repercusiuni directe • membrilor acesteia ce influenţează distribuţia sănătăţii şi a bolii în

populaţie

• Procedeul în anchetele epidemiologice descriptive:– identificarea persoanele care prezintă sau nu, caracteristica sănătos respectiv

bolnav– în vederea comparării lor după caracteristici personale: vârstă, sex, ocupaţie,

etnie, – după reşedinţă şi momentul apariţiei fenomenului.

CARACTERISTICI PERSONALE CARACTERISTICI PERSONALE (1)(1)

a. variabile demograficea. variabile demograficeb. variabile socialeb. variabile socialec. variabile ce ţin de c. variabile ce ţin de

comportament cu referire la stilul comportament cu referire la stilul de viaţăde viaţă

CARACTERISTICI PERSONALE (2)CARACTERISTICI PERSONALE (2)Variabile demografice Variabile sociale Variabile

comportamentale

vârsta status socio-economic fumat

sex caracteristici familiare nutriţie

naţionalitate alcoolism

etnie stare matrimonială droguri

reşedinţă activitate fizică

religie dimensiunea familiei violenţă

caracteristici endogene

-constituţia fizică -rezistenţa

individului

rangul născutului stress

vârsta prinţilor la naşterea copilului satisfacţia anilor trăiţi

VARIABILE DEMOGRAFICEVARIABILE DEMOGRAFICESe ia considerare:Se ia considerare:• VârstaVârsta• SexulSexul• Categoria socialăCategoria socială sunt variabile care influenţează sunt variabile care influenţează

distribuţia bolii sau a sănătăţii în distribuţia bolii sau a sănătăţii în populaţiepopulaţie

VÂRSTA (1)VÂRSTA (1)• Ratele de morbiditate şi Ratele de morbiditate şi

mortalitate variază în mortalitate variază în funcţie de grupa de funcţie de grupa de vârstă, aceasta vârstă, aceasta reprezintă o reprezintă o caracteristică importantă caracteristică importantă în relaţie cu boala. Prin în relaţie cu boala. Prin standardizare se elimină standardizare se elimină efectele legate de efectele legate de grupele de vârstă în grupele de vârstă în comparaţiile care se fac comparaţiile care se fac între populaţii. între populaţii.

• De exemplu ratele de De exemplu ratele de mortalitate prin AVC mortalitate prin AVC standardizate pentru standardizate pentru vârsta la bărbaţii de 40 şi vârsta la bărbaţii de 40 şi 69 ani din trei ţări69 ani din trei ţări

VÂRSTA (2)VÂRSTA (2)• Cauzele de deces variază în funcţie de vârstă, Cauzele de deces variază în funcţie de vârstă,

exemplificăm principalele cauze de deces la noi exemplificăm principalele cauze de deces la noi în tară pe grupe de vârstă.în tară pe grupe de vârstă.GRUPA DE VÂRSTĂ CAUZA DE DECES

0 – 1 an

pneumonieboli perinatale

boli infecto parazitareaccidente, traumatisme, otrăviri

15 – 34 ani

accidente, traumatisme, otrăviritumori maligne

avorturipneumonie

boli cardiovasculare

VÂRSTA (3)VÂRSTA (3)• Pentru a evita diluţia fenomenului se va utiliza la Pentru a evita diluţia fenomenului se va utiliza la

numitor în cadrul calculului statistic numitor în cadrul calculului statistic populaţia de populaţia de referinţăreferinţă şi nu populaţia în întregime. Vârsta şi nu populaţia în întregime. Vârsta influenţează distribuţia bolii şi a deceselor în influenţează distribuţia bolii şi a deceselor în populaţie, cunoscându-se faptul că odată cu populaţie, cunoscându-se faptul că odată cu înaintarea în vârstă apar fenomene de uzură, se înaintarea în vârstă apar fenomene de uzură, se produc modificări metabolice şi schimbări ale produc modificări metabolice şi schimbări ale receptivităţii organismului.receptivităţii organismului.

• Măsurarea distribuţiei bolilor şi a deceselor în Măsurarea distribuţiei bolilor şi a deceselor în populaţie în funcţie de vârstă se face în optică populaţie în funcţie de vârstă se face în optică transversală dar rezultatul este influenţat de efectul transversală dar rezultatul este influenţat de efectul unor factori care acţionează asupra unor generaţii unor factori care acţionează asupra unor generaţii cum ar fi cum ar fi efectul de cohortăefectul de cohortă, reprezentând acţiunea , reprezentând acţiunea pe care o exercită o generaţie asupra distribuţiei pe care o exercită o generaţie asupra distribuţiei transversale pe grupe de vârstă a unui anumit atribut.transversale pe grupe de vârstă a unui anumit atribut.

SEXSEX• SexulSexul este influenţat în mod diferit de factorii este influenţat în mod diferit de factorii

genetici, biologici, economici, culturali, ocupaţionali genetici, biologici, economici, culturali, ocupaţionali prin modele caracteristice de morbiditate sau prin modele caracteristice de morbiditate sau mortalitate diferite la femei faţă de bărbaţi. mortalitate diferite la femei faţă de bărbaţi.

• Astfel la bărbaţi predomină boala ulceroasă, Astfel la bărbaţi predomină boala ulceroasă, accidentele, herniile, cancerul bronhopulmonar pe accidentele, herniile, cancerul bronhopulmonar pe când la femei întâlnim mai des afecţiuni ale când la femei întâlnim mai des afecţiuni ale colecistului, calculoze, boli endocrine, tumori colecistului, calculoze, boli endocrine, tumori benigne, diabet.benigne, diabet.

• Epidemiologul este interesat de Epidemiologul este interesat de frecvenţa bolilor frecvenţa bolilor întâlniteîntâlnite la cele două sexe şi cum sunt la cele două sexe şi cum sunt distribuite distribuite aceste pe grupe de vârstă prin calcularea unor aceste pe grupe de vârstă prin calcularea unor proporţii simple, indici de masculinitate, indici de proporţii simple, indici de masculinitate, indici de structură sau de frecvenţă.structură sau de frecvenţă.

CARACTERISTICI SOCIALE CARACTERISTICI SOCIALE PERSONALE(1)PERSONALE(1)

• Aici trebuie avute în vedere diferitele Aici trebuie avute în vedere diferitele stiluri de stiluri de viaţăviaţă, , condiţii socio-economice, nivelurile condiţii socio-economice, nivelurile educaţionaleeducaţionale care au influenţă asupra modelelor de care au influenţă asupra modelelor de morbiditate şi mortalitate.morbiditate şi mortalitate.

• Locul naşteriiLocul naşterii este important emigranţii poartă timp este important emigranţii poartă timp de o generaţie modelul morbidităţii din ţara lor, nu de o generaţie modelul morbidităţii din ţara lor, nu trebuie uitată credinţa, anumitele obiceiuri, venitul, trebuie uitată credinţa, anumitele obiceiuri, venitul, starea civilă, etc. starea civilă, etc.

• Astfel Astfel venitul mediu pe familievenitul mediu pe familie influenţează influenţează morbiditatea şi mortalitatea, fiind constatate rate morbiditatea şi mortalitatea, fiind constatate rate ridicate în ţările în curs de dezvoltare în comparaţie ridicate în ţările în curs de dezvoltare în comparaţie cu ţările dezvoltate, lucru evident şi în cazul cu ţările dezvoltate, lucru evident şi în cazul mortalităţii infantile. De asemenea un raport mortalităţii infantile. De asemenea un raport standardizat al mortalităţii pe cauze medicale de standardizat al mortalităţii pe cauze medicale de deces în Anglia arată clar clasele sociale cu venituri deces în Anglia arată clar clasele sociale cu venituri mici prezintă rate ridicate faţă de cele cu venituri mici prezintă rate ridicate faţă de cele cu venituri mai mari.mai mari.

CARACTERISTICI SOCIALE CARACTERISTICI SOCIALE PERSONALE(2)PERSONALE(2)

• Berkman şi Syme explică relaţia dintre nivelul Berkman şi Syme explică relaţia dintre nivelul socio-economic şi sănătate prin:socio-economic şi sănătate prin:– clasele defavorizate lucrează în condiţii cu noxeclasele defavorizate lucrează în condiţii cu noxe– clasele sociale cu venituri mici şi cu nivel clasele sociale cu venituri mici şi cu nivel

educaţional scăzut au accesibilitate redusă la educaţional scăzut au accesibilitate redusă la serviciile de sănătateserviciile de sănătate

• În studiile epidemiologice descriptive unitatea În studiile epidemiologice descriptive unitatea de observaţie o reprezintă de observaţie o reprezintă familiafamilia în mod în mod frecvent, în vederea depistării FR care au frecvent, în vederea depistării FR care au influenţat sănătatea unui membru din acea influenţat sănătatea unui membru din acea familie. Astfel familie. Astfel comportamentul nutriţional, comportamentul nutriţional, tradiţiile, obiceiurile culturale, motivaţii tradiţiile, obiceiurile culturale, motivaţii profesionale comuneprofesionale comune membrilor unei familii membrilor unei familii influenţează starea de sănătate sau boală a influenţează starea de sănătate sau boală a familiei.familiei.

STAREA CIVILĂSTAREA CIVILĂ• Starea civilăStarea civilă împarte subiecţii în împarte subiecţii în căsătoriţi, căsătoriţi,

celibatari, divorţaţi, văduve, văduvi şi celibatari, divorţaţi, văduve, văduvi şi poligamiepoligamie în unele ţări. Rata mortalităţii în unele ţări. Rata mortalităţii generale este mai scăzută la cei căsătoriţi generale este mai scăzută la cei căsătoriţi fată de celelalte categoriifată de celelalte categorii

• Boli precum ciroza, tumorile, afecţiunile Boli precum ciroza, tumorile, afecţiunile cardio-vasculare sunt mai frecvente la cardio-vasculare sunt mai frecvente la celibatari, fenomen explicat de către celibatari, fenomen explicat de către MacMahon şi Rugh astfel:MacMahon şi Rugh astfel:– în interiorul familiei sunt create condiţii favorabile în interiorul familiei sunt create condiţii favorabile

sănătăţii prin intermediul relaţiilor interpersonale, sănătăţii prin intermediul relaţiilor interpersonale, sănătatea familiei fiind un indicator tot mai des sănătatea familiei fiind un indicator tot mai des folosit pentru măsurarea stării de sănătatefolosit pentru măsurarea stării de sănătate

– în general persoanele bolnave nu se căsătorescîn general persoanele bolnave nu se căsătoresc– celibatarii duc un mod de viaţă dezordonatcelibatarii duc un mod de viaţă dezordonat

STIL DE VIAŢĂSTIL DE VIAŢĂ• Stilul de viaţăStilul de viaţă epidemiologia descriptivă epidemiologia descriptivă

elaborează ipoteze de asociere dintre FR şi elaborează ipoteze de asociere dintre FR şi boală reprezentând un punct de plecare al boală reprezentând un punct de plecare al epidemiologiei analitice cu scopul de a epidemiologiei analitice cu scopul de a elabora programe de intervenţie. elabora programe de intervenţie.

• Stresul, drogurile, alcoolul, fumatul, Stresul, drogurile, alcoolul, fumatul, comportamente nutriţionale defavorabilecomportamente nutriţionale defavorabile, , reprezintă variabile importante în reprezintă variabile importante în anchetele epidemiologice descriptive care anchetele epidemiologice descriptive care acţionează ca FR sau activitatea fizică care acţionează ca FR sau activitatea fizică care acţionează ca şi factor de protecţie.acţionează ca şi factor de protecţie.

CARACTERISTICI CARACTERISTICI TEMPORALE(1)TEMPORALE(1)

• Caracteristici temporaleCaracteristici temporale arată distribuţia arată distribuţia FR şi a bolilor în timp, acesta se exprimă în FR şi a bolilor în timp, acesta se exprimă în ore, zile, luni, aniore, zile, luni, ani. .

Se iau în considerare următoarele aspecte:Se iau în considerare următoarele aspecte:• modificările instantaneemodificările instantanee ale frecvenţei bolii ale frecvenţei bolii

se produc în perioade scurte de timp indicând se produc în perioade scurte de timp indicând apariţia sau modificarea FR, apar în apariţia sau modificarea FR, apar în toxiinfecţii alimentare sau în bolile toxiinfecţii alimentare sau în bolile infecţioase. Variaţiile instantanee sunt infecţioase. Variaţiile instantanee sunt denumite în literatura de specialitate denumite în literatura de specialitate „elemente de alarmă”. În astfel de situaţii se „elemente de alarmă”. În astfel de situaţii se va lua în considerare incidenţa şi prevalenţa va lua în considerare incidenţa şi prevalenţa bolilor.bolilor.


MODIFICĂRILE CICLICEMODIFICĂRILE CICLICE prezintă aspecte importante prezintă aspecte importante pentru programele de prevenţie în planificarea pentru programele de prevenţie în planificarea serviciilor de sănătate. serviciilor de sănătate.

• Bolile infecţioase au variaţii ciclice scurte acelea cu Bolile infecţioase au variaţii ciclice scurte acelea cu un grad înalt de contagiozitate, mortalitatea infantilă un grad înalt de contagiozitate, mortalitatea infantilă prin infecţii respiratorii acute înregistrează nivele prin infecţii respiratorii acute înregistrează nivele crescute în sezonul de iarnă. Rata de incidenţă şi crescute în sezonul de iarnă. Rata de incidenţă şi mortalitate evoluează strâns cu sezonul evidenţiind mortalitate evoluează strâns cu sezonul evidenţiind astfel modelul ciclic. astfel modelul ciclic.

• Calcularea intervalului de încredere este importantCalcularea intervalului de încredere este important, , valorile cuprinse în interiorul intervalului sunt în valorile cuprinse în interiorul intervalului sunt în limitele normalului, iar valorile situate la limita limitele normalului, iar valorile situate la limita superioară a intervalului indică apariţia unor factori superioară a intervalului indică apariţia unor factori de risc noi sau exacerbarea celor existenţi. de risc noi sau exacerbarea celor existenţi.


• Valorile de la limita Valorile de la limita superioară a superioară a intervalului sunt intervalului sunt denumite denumite „puncte de „puncte de alarmă”.alarmă”. O ciclicitate a O ciclicitate a ratei de incidenţă a ratei de incidenţă a fenomenului va arăta o fenomenului va arăta o frecvenţă crescută ciclic frecvenţă crescută ciclic putându-se organiza putându-se organiza servicii de sănătate servicii de sănătate adecvate situaţiei.adecvate situaţiei.


• VARIAŢII SEZONIEREVARIAŢII SEZONIERE cum ar fi de cum ar fi de exemplu în ulcerul gastric şi diabetul exemplu în ulcerul gastric şi diabetul înregistrează rate crescute ale înregistrează rate crescute ale incidenţei toamna, când va creşte incidenţei toamna, când va creşte consumul de medicamente respectiv consumul de medicamente respectiv internările în spital, aceste variaţii ar internările în spital, aceste variaţii ar depinde de temperatură, umiditate, depinde de temperatură, umiditate, ionizările aerului sau radiaţiile solare.ionizările aerului sau radiaţiile solare.


MODIFICĂRI SECULAREMODIFICĂRI SECULARE se referă la evoluţia se referă la evoluţia bolii în perioade lungi ani, decade, secole, bolii în perioade lungi ani, decade, secole, evoluţie care este influenţată de: evoluţie care este influenţată de:

• descoperirea tehnicilor noi de diagnostic,descoperirea tehnicilor noi de diagnostic,• acces la îngrijiri de sănătate superioarăacces la îngrijiri de sănătate superioară• ameliorarea condiţiilor sanitareameliorarea condiţiilor sanitare• condiţii socio-ecomomice favorabilecondiţii socio-ecomomice favorabile• eradicarea bolilor transmisibileeradicarea bolilor transmisibile• deteriorarea mediului ambiantdeteriorarea mediului ambiant• adaptarea populaţiei la condiţiile de viaţăadaptarea populaţiei la condiţiile de viaţă• tratamente noitratamente noi


• evoluţii neaşteptate aduse de factori evoluţii neaşteptate aduse de factori mai mult sau mai puţin imprevizibili. mai mult sau mai puţin imprevizibili. Reprezentarea grafică care Reprezentarea grafică care evidenţiază frecvenţa bolilor sau a evidenţiază frecvenţa bolilor sau a factorilor de risc în timp este factorilor de risc în timp este diagrama liniarădiagrama liniară.. Graficul Graficul LexisLexis serveşte la interpretarea fenomenelor serveşte la interpretarea fenomenelor în optică longitudinală şi transversală.în optică longitudinală şi transversală.

TRENDUL (1)TRENDUL (1)• TrendulTrendul reflectă schimbări ale modelelor reflectă schimbări ale modelelor

distribuţiei bolilor (deceselor) în evoluţia lor distribuţiei bolilor (deceselor) în evoluţia lor seculară.seculară.

• Trendul arată daca Trendul arată daca tendinţa frecvenţeitendinţa frecvenţei unor unor boli este în creştere sau în descreştere sau, boli este în creştere sau în descreştere sau, dacă apar prăbuşiri sau vârfuri în evoluţie dacă apar prăbuşiri sau vârfuri în evoluţie care prezintă interes pentru explicaţiile care prezintă interes pentru explicaţiile trendului. Trendul este utilizat şi pt. a face trendului. Trendul este utilizat şi pt. a face predicţii în legătură cu evoluţia viitoare a predicţii în legătură cu evoluţia viitoare a frecvenţei unor boli sau decese.frecvenţei unor boli sau decese.

TRENDUL (2)TRENDUL (2)Pot apare Pot apare erori de interpretareerori de interpretare a trendului a trendului

legate de:legate de:• diagnosticarea bolilor care este mai corectă diagnosticarea bolilor care este mai corectă

azi decât în urma cu 10 aniazi decât în urma cu 10 ani• modificarea factorilor care condiţionează modificarea factorilor care condiţionează

unele boliunele boli• schimbări în clasificarea bolilorschimbări în clasificarea bolilor• schimbări în compoziţia populaţiei, cu rol schimbări în compoziţia populaţiei, cu rol

foarte important în modelele morbidităţii şi foarte important în modelele morbidităţii şi mortalităţii şi asupra structurii serviciilor mortalităţii şi asupra structurii serviciilor sanitaresanitare

CARACTERISITICI DE LOC (1)CARACTERISITICI DE LOC (1)• Descrierea bolilor în funcţie de zona Descrierea bolilor în funcţie de zona

geografică a condus la apariţia aşa geografică a condus la apariţia aşa numitei numitei „patologii geografice”.„patologii geografice”.

• Distribuţia geografică a bolii este Distribuţia geografică a bolii este influenţată de factori ca:influenţată de factori ca:– distribuţia diferită a alimentaţieidistribuţia diferită a alimentaţiei– modificările de structură socialămodificările de structură socială– instalaţii sanitare de apă potabilăinstalaţii sanitare de apă potabilă– modificări demograficemodificări demografice– poluarea poluarea – densitatea locuitorilordensitatea locuitorilor

CARACTERISITICI DE LOC (2)CARACTERISITICI DE LOC (2)• Se întocmesc Se întocmesc cartogramecartograme specifice unei anumite specifice unei anumite

arii pentru descrierea comparată cu modelul arii pentru descrierea comparată cu modelul patologic studiat, elaborându-se ipoteze patologic studiat, elaborându-se ipoteze referitoare la etiologia bolii. referitoare la etiologia bolii.

• Aceste studii se fac pe Aceste studii se fac pe arii mari administrativearii mari administrative: : – urban sau rural, urban sau rural, – naţional sau internaţional.naţional sau internaţional.

• Pentru că există diverse sisteme de înregistrare a Pentru că există diverse sisteme de înregistrare a sănătăţii şi a bolii în diverse ţări, comparaţiile se sănătăţii şi a bolii în diverse ţări, comparaţiile se fac uneori dificil, cu toate că aceiaşi factori de risc fac uneori dificil, cu toate că aceiaşi factori de risc acţionează în câteva ţări vecine. Astfel acţionează în câteva ţări vecine. Astfel administrativ sunt de exemplu trei ţări, iar din administrativ sunt de exemplu trei ţări, iar din punct de vedere spaţial o singură arie geografică punct de vedere spaţial o singură arie geografică în care apar aceiaşi factori de risc. în care apar aceiaşi factori de risc.

CARACTERISITICI DE LOC (3)CARACTERISITICI DE LOC (3)• InterpretareaInterpretarea informaţiilor geografice informaţiilor geografice

implică trei întrebări:implică trei întrebări:– sunt rate diferite între regiunisunt rate diferite între regiuni– care regiuni au risc înalt şi care au risc care regiuni au risc înalt şi care au risc

redusredus– există şi alte modele geograficeexistă şi alte modele geografice

• Răspunsul la aceste întrebări va fi Răspunsul la aceste întrebări va fi complectat de studiile complectat de studiile epidemiologice analitice.epidemiologice analitice.

Anchete Epidemiologice Descriptive

Documents

Transcript of Anchete Epidemiologice Descriptive