NARG

Românii de succesdin marile afaceriinternaţionale -ambasadori ai ţăriinoastre

Pagina 2

Abilităţile deprezentare ne ajutăîn evidenţiereacalităţilor personale

Pagina 4

Sãptãmânal editat deUniversitatea Constantin Brâncoveanuîn colaborare cu Brio Star.Se distribuieGRATUIT în cotidianulCURIERUL ZILEI

JOI // 20 FEBRUABRIE 2014// ANUL XI // NR. 651 // www.univcb.ro // dsb@univcb.ro

DIALOGstudenþesc brâncovenesc

Particularităţi şiexperienţe alepromovării prinsocial media Pagina 3

Pe 24 februarie se sărbătoreşte Ziua luiDragobete, zeul tinereţii, veseliei şi patronuldragostei în mitologia românească, comparat,deseori, cu Eros sau Cupidon.

Dragobetele este identificat şi cu o altăreprezentare mitică, Năvalnicul, fecior frumoscare ia minţile fetelor şi al nevestelor tinere şicare a fost transformat în plantă „de leac”.

Etimologia cuvântului Dragobete sepresupune că provine din slava veche: dragubiti - a fi drag. Dragobete este un personajpreluat de la vechii daci si transformat ulteriorintr-un protector al iubirii tinerilor.

Culegătorii de folclor au mai înregistrat şialte denumiri pentru această sărbătoare,precum „Dragostiţele”, „Sântion deprimăvară” sau „Cap de primăvară”. În uneletradiţii, Dragobetele este considerat fiul BabeiDochia. Ziua de Dragobete reprezintă, înacelaşi timp începutul şi sfârşitul - începutulunui nou anotimp şi al renaşterii naturii şisfârşitul desfătărilor lumeşti, prin începereaPostului Paştelui.

Tradiţia românească spune că în ziua deDragobete, fetele şi băieţii se îmbrăcau în hainede sărbătoare şi porneau prin lunci şi păduri,cântând şi căutând primele flori de primăvară.Cei care participau la sărbătoare şi respectautradiţia aveau parte de belşug tot anul şi erauferiţi de boli. Cei care nu sărbătoreau această zi

erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an şi sănu îşi găsească perechea. De obicei, tinerii, feteşi băieţi, se adunau mai mulţi la o casă, pentrua-şi „face de Dragobete”, iar întâlnirea setransforma, adesea, într-o petrecere.

Este un semn de rău augur dacă un tânărsau o fată nu întâlneşte de Dragobete unreprezentant de sex opus, pentru că, până laanul viitor, acea persoană rămâne singură şiiubirea adevărată o ocoleşte.

În dimineaţa de Dragobete, fetelenemăritate trebuie să strângă zăpada, să otopească şi, apoi, să se spele pe faţă şi pe cap cu

ea, pentru ca cel iubit să le considere cele maifrumoase. În unele zone ale ţării, în această zi,tinerii îşi unesc destinele prin logodnă,promiţându-şi credinţă şi iubire, iar tinerii careformează deja un cuplu trebuie să se sărute,dacă vor ca iubirea lor să reziste de-a lungulîntregului an. Altă cerinţă a ritualurilor deDragobete era ca jurământul de fidelitate pecare şi-l făceau tinerii în această zi să fierespectat tot anul.

Sursa:www.historia.ro,www.crestinortodox.ro

DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE

JOI //20 FEBRUARIE 2014 // ANUL X I // NR. 651

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro2Români care au„cucerit” lumea afacerilor internaţionale

Statutul pe care angajaţii români îl au în afaragraniţelor ţării este greu de definit, puternic dezbătutşi chiar controversat. Unii ne consideră potriviţinumai pentru munca de jos, alţii însă au acordatromânilor suficient credit încât să-i numească înpoziţii de top management din companiile lor.În ultimii ani, câteva mii de români au intrat în

echipele internaţionale de conducere ale unor afaceride succes. Au fost aleşi din zeci, sute sau chiar mii decandidaţi din alte ţări, după ce au demonstrat înRomânia că pot face faţă unor responsabilităţi aşa demari.Aproximativ 99% dintre managerii români care

ajung pe poziţii importante în companii dinstrăinătate sunt trimişi prin filiala din România afirmei respective, după ce au avut o experienţă demulţi ani, o ascensiune constantă şi au confirmat căsunt compatibili cu modelul corporatist central.Cazurile în care astfel de manageri ajung direct dinRomânia în aceste ţări dezvoltate, pe o poziţiemanagerială semnificativă, pe altă filieră decât ceadescrisă mai sus sunt rare, foarte rare excepţii,

consideră George Butunoiu,specialist în resurse umane.Importul şi exportul de

manageri a devenit un fenomenfiresc. Mulţi văd în mandateleinternaţionale pe care le primesccel mai bun stagiu de pregătirepentru o poziţie mai importantăşi, de multe ori, evoluţiile ierarhiceulterioare le confirmă supoziţiile.Industria bunurilor de larg

consum s-a transformat, în ultimiiani, într-unul dintre cei mai activiexportatori de manageri.O ierarhizare a celor mai

generoase companii din acestpunct de vedere şi, implicit, a

industriilor de care aparţin este limitată şi dependentăde investiţiile străine dintr-un anumit domeniu. Însectorul serviciilor financiare, al bunurilor de largconsum sau al producţiei farmaceutice, lucrurile staubine datorită intrării pe piaţă a unui număr mare dejucători internaţionali.Harta ţărilor unde românii ocupă funcţii de

management are marcată în cea mai mare parteEuropa, însă nici Statele Unite ale Americii sau Asianu sunt ocolite. În SUA, cei mai mulţi români sunt ceicare lucrează în domeniul IT, Adobe, Microsoft sauElectronic Arts fiind numai câteva dintre companiilecare au angajat români ca oameni de bază. În Asialucrează români la Metro, iar Europa este destinaţiamanagerilor din industria bunurilor de larg consum,farmaceutice sau servicii financiare. Xerox, JTI,Procter & Gamble, UniCredit sau Pfizer sunt câtevadintre companiile care, în general, încurajeazătransferul de talente de pe o piaţă pe alta. Britanicii dela GlaxoSmithKline au trimis manageri români şi înEgipt, aşa că se adaugă pe hartă şi Africa. Între ţărileeuropene în care companiile multinaţionale au numit

manageri români, se numără: Austria, Bulgaria,Cehia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Olanda,Rusia, Serbia, Ucraina, Ungaria.În condiţiile în care imaginea românilor peste

hotare a suferit mult în ultimii ani, rolul unor expaţicare au abilităţi de lider şi care au făcut dovada că potconduce afaceri de cel mai înalt nivel este foarteimportant pentru România. Cornelia Coman,director general, ING Asigurări de Viaţă şi PensiiUngaria consideră că orice român aflat peste hotareeste „ambasadorul” ţării sale. „Mă bucură, măonorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fiun ambasador al României”.Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia, a observat

managerii români de-a lungul a 15 ani şi a încercat sătraseze un portret al acestora: „sunt foarte muncitori,se adaptează şi învaţă repede, produc rezultate şi nusunt pretenţioşi. Aceste calităţi explică de ce unnumăr din ce în ce mai mare de români ajung săocupe poziţii foarte înalte în multe companii înstrăinătate”.Ulrik Rasmussen, partener în cadrul firmei de

executive search Pedersen & Partners, spune că acestfenomen al exportului de talente era foarte rar întâlnitîn urmă cu aproximativ zece ani, atunci când a venitîn România el însuşi ca manager expatriat, însă a luatamploare în ultimii patru-cinci ani. Acesta cunoaştebine stilul de business şi caracteristicile managerilorromâni şi apreciază că: „România are cel mai mare şimai bun bazin de talente din Europa Centrală şi deEst, aşa că dacă un grup are nevoie de un manager dinaceastă zonă, se uită în primul rând la România. Îngeneral, managerii români sunt recunoscuţi pentrucompetenţele lor tehnice deosebite.”

Iuliana TalmaciuSursa: www.businessmagazin.ro,

www.business24.roSursa imagine:www.4shared.com

Dicţionarul săptămâniiA ACCIZĂ, accize, s. n. - denumire dată taxei

de consum instituită şi percepută în unele state cutitlu de impozit indirect asupra anumitor produseprecum: mărfuri de lux, tutun, băuturi alcoolice,produse petroliere etc. – Din fr. accise.A ACQUIS COMUNITAR s. n. - ansamblul

de drepturi şi obligaţii asumate de statele membre aleUniunii Europene, normele juridice ce reglementeazăactivitatea Comunităţilor Europene şi a instituţiilorUE, acţiunile şi politicile comunitare. – Din fr. acquis(ceea ce s-a dobândit).A ACREDITIV, acreditive, s. n. 1. Modalitate

de decontare prin care o bancă îşi asumăresponsabilitatea de a plăti, din ordinulcumpărătorului, în favoarea vânzătorului de mărfurisau servicii, o anumită sumă, cu condiţia ca vânzătorulsă prezinte documentele prevăzute, care atestă livrareamărfurilor sau prestarea serviciilor promise. 2.Document financiar de decontare prin intermediulbăncii sau al unei case de economii. – Din fr.accréditif, germ. akkreditiv.A AD-ÍNTERIM adj. invar. Care ţine locul

titularului, care este provizoriu; inte¬rimar. Ex.Ministru ad-interim. [Scris şi: ad interim]A AMORTIZARE, amortizări, s. f. - sumă de

bani destinată recuperării treptate a cheltuielilor cuachiziţionarea capitalului fix, prin includerea în costulprodusului sau serviciului, la a cărui obţinere

participă, a unei părţi din aceste cheltuieli. – Din fr.amortir.A ANTICVĂ, anticve, s. f.Tip de litere de tipar

asemănătoare cu cele folosite la inscrip¬ţiile de pemonumentele din Roma antică. [Var.: anticva s. f.] –Din lat. antiqua.A ANUITATE, anuităţi, s. f. - sumă de bani

(incluzând o parte din capital şi dobândacorespunzătoare) care se plăteşte periodic (de obiceianual) pentru a rambursa un capitalsau o datorie. – Din fr. annuité.A APLAZÍE, aplazii, s. f.

Atrofiere a unui ţesut sau a unuiorgan prin întreruperea procesului dedezvoltare. – Din fr. aplasie.A ARDÉZIE, ardezii, s. f.

Gresie argiloasă sau argilă cu granulefine, care se poate desface uşor în foisubţiri, utilizate la acoperirea caselor,ca dale pentru pardoseli, în trecut lafabricarea tăbliţelor pentru şcolariiîncepători etc. – Din it. ardesia.A AUDIT, s. n. Examinare

profesională a unor informaţii cuscopul de a exprima o opinieresponsabilă şi independentă înraport cu un anumit standard.Funcţie de control şi de revizie

contabilă a unei firme; proces prin care persoanecompetente, independente, colectează şi evalueazăprobe pentru a-şi forma o opinie asupra gradului decorespondenţă între cele observate şi anumite criteriiprestabilite. – Din engl., fr. audit.

Ramona – Gabriela EanaSursa:www.dexonline.ro

Sursa imagine:www.colorline1.wordpress.com

JOI // 20 FEBRUARIE 2014 // ANULXI // NR. 651

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro3Săptămânal editat de Universitatea Constantin Brâncoveanu.Se distribuie gratuit în cotidianul CURIERUL ZILEI

SOCIAL MEDIA - SUPORT PENTRU PROMOVAREA EFICIENTĂ

În calitate de mijloc de comunicare universal,Internetul concentrează toate caracteristicile mediilortradiţionale, fiind rapid adoptat ca suport publicitar.Mai mult, oferă – spre deosebire de mediatradiţionale – comunicarea în dublu sens: de la unul launul şi de la unul la mai mulţi, astfel încât nu numaiorganizaţia poate transmite mesaje cu conţinutpublicitar, ci şi consumatorii se pot implica.Totodată,Internetul şi noile tehnologii complexe decomunicare fac posibilă o altă abordare completdiferită de publicitatea tradiţională, prin marketingulcu permisiune care individualizează mesajulpublicitar şi aduce în prim-plan intereseleconsumatorului.

Particularităţi ale social media

Reţelele sociale, blogurile şi serviciile demicroblogging aveau, până nu demult, un publicrestrâns şi nu erau relevante pentru anumite afaceriînsă, în ultimii ani, situaţia s-a schimbat - atâtnumărul companiilor interesate să se promoveze prinacest mediu, cât şi bugetele alocate crescând rapid. Înprincipiu, metodele de promovare prin intermediulreţelelor sociale pornesc de la crearea unor aplicaţiiinteractive care să promoveze un anumit produs şicontinuă cu concursuri, pagini special create pentru amotiva consumatorii să înceapă discuţii în legătură cuun brand sau cu acţiuni mai deosebite (difuzare deconţinut online contra cost etc.).Pentru a avea succes de marketing, îndeosebi în

social media, organizaţiile trebuie să construiascămesaje pentru campaniile de comunicare care să aibăîn vedere câteva aspecte: să se bazeze pe simplitate,mesajele uşor de înţeles fiind mai repede acceptate; săatragă atenţia încă de la început, pentru că utilizatorii,

mai ales cei tineri, tind să îşi păstreze concentrarea peun subiect pentru puţină vreme; să fie oferit unconţinut interesant de distribuit în reţelele sociale,folosindu-se acelaşi limbaj.De altfel, studiile internaţionale arată că numele

unui brand va deveni cunoscut în rândul a de două orimai mulţi oameni pe o reţea socială decât pe oricarealt site, în timp ce intenţia de cumpărare a produselorşi serviciilor promovate poate fi de patru ori maimare. În social media contează şi referinţele pozitivefăcute de utilizatori pe bloguri sau pe reţelele socialecătre prieteni, acestea ajungând să valoreze mai multdecât o reclamă tradiţională pe Internet.

Experienţe ale promovării prin social media

Cei mai importanţi investitori în promovare dinţara noastră au început să se preocupe din ce în ce maimult de strategiile de comunicare prin social media.Fie că vorbim de companii de telecomunicaţii mobile,de producători şi dealeri auto, dar şi de ofertanţi deservicii financiar-bancare, toate aceste organizaţii şi-au dimensionat mai strict bugetele de promovare şi auabordat social media din raţiuni legate de costuri, deimpactul pozitiv asupra publicului, de posibilitatea dediversificare a modalităţilor prin care ajung să fie maicunoscute şi să convingă consumatorii.Conform studiului „Social Media şi mediul de

afaceri românesc” (realizat de EY România, înperioada august-octombrie 2013) care analizeazărăspunsurile a 173 de reprezentanţi ai unor companiidin diverse industrii (79% dintre acestea avândvenituri anuale care depăşesc 10 milioane de euro), înţara noastră patru din cinci companii folosesc reţelelede socializare pentru promovare, cu precădereFacebook, urmată de Youtube şi Linkedin. Aceasta în

timp ce, la nivel mondial, 97% dintre companii suntprezente pe reţelele sociale.Peste jumătate dintre reprezentanţii companiilor

au declarat că folosesc marketingul pe reţelele desocializare de 1-3 ani (cele mai utilizate reţele fiindFacebook, cu 93% rată de utilizare, YouTube şiLinkedIn, cu câte 43%), ceea ce arată o orientarerapidă spre social media pentru promovarea ofertelor,în timp ce doar 39% au un departament specializat.Pe de altă parte, aproape toţi respondenţii asociazăutilizarea reţelelor sociale cu departamentul demarketing.În privinţa rezultatelor utilizării reţelelor sociale,

reprezentanţii companiilor consideră că se ajunge la:creşterea expunerii pe piaţă (83%), creştereanotorietăţii companiei (79%), fidelizarea clienţilor(52%), creşterea traficului de clienţi (52%), creştereavânzărilor (46%), reducerea cheltuielilor de marketing(37%), dezvoltarea parteneriatelor de afaceri (13%).Administrarea pe cont propriu a campaniilor pereţelele de socializare este realizată de 59% dintrecompaniile respondente, în timp ce 41% utilizeazăservicii externe în acest scop.Pornită ca un experiment, utilizarea reţelelor

sociale pentru comunicarea cu scop promoţional adevenit, în perioada actuală, foarte eficientă peInternet. Chiar dacă intervalul de timp în care începsă se vadă primele rezultate este mare, această formăde promovare este în plină ascensiune, cu atât maimult cu cât o campanie în social media costă destul depuţin, în comparaţie cu una outdoor sau peteleviziune.

Conf. univ. dr. Cristian MorozanSurse: www. smark.ro, www.businesscover.ro

Sursa imagine: www.adeyemiadisa.com

NARG

Sãptãmânal editat deUniversitateaConstantin Brâncoveanu în colaborare cuBrio Star.Se distribuieGRATUIT în cotidianulCURIERULZILEI 4 JOI // 20 FEBRUARIE 2014 // ANULX I // NR. 651

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro

Abilităţile de prezentare sau cum să ne„vindem” calităţile

Ştim cu toţii că în epoca actuală, mai mult decâtoricând, marketingul vinde şi, cu cât te prezinţi maibine, ai mai multe şanse să obţii succesul pe care ţi-ldoreşti. Modul în care vinzi o idee, un proiect sau petine însuţi poate face diferenţa între succes şi eşec,atât în afaceri cât şi în carieră. Mulţi dintre noi amfost puşi în situaţia de a susţine o idee în faţa unuiauditoriu, fie că este vorba de a prezenta un proiect înfaţa şefului şi a colegilor, fie de a susţine o prezentaredespre un nou produs în faţa clienţilor sau chiar de ane prezenta pe noi înşine în cadrul unui interviu deangajare, pentru obţinerea locului de muncă visat.Mihaela Apetrei, senior trainer în cadrul companiei

MTW, consideră că abilităţile de prezentarereprezintă un factor-cheie al succesului. Fără abilităţide prezentare nu putem să promovăm produsele şiserviciile companiei pentru care lucrăm şi nici nuputem să ne „vindem” pe noi înşine pe piaţa muncii.Cu ajutorul lor, ne punem în valoare calităţile şi îlconvingem pe recrutor că suntem persoana potrivită.Abilităţile de prezentare reprezintă, de fapt,

marketing personal şi constituie ocomponentă transferabilă, pe care o putem luacu noi oriunde şi care trebuie dezvoltată înpermanenţă. Nu există o reţetă generalvalabilă sau un „drum scurt” pentru a fi unbun prezentator, ci trebuie urmat „drumullung”, care s-a dovedit a fi cel care dărezultate. Fiecare dintre noi trebuie să îşigăsească un stil de prezentare coerent şi înconcordanţă cu ceea ce îl reprezintă. Nu toţiavem abilităţi native de prezentare dar, acesteapot fi educate prin cărţi, cursuri şi exerciţii.Nick Morgan, unul dintre cei mai buni

teoreticieni şi coach-eri în comunicare dinStatele Unite, a întocmit o listă cu cele maifrecvente greşeli comise de cei care facprezentări. Cea mai frecventă greşeală estelegată de prezentările Power Point în care

sunt menţionate o multitudine de idei pe o singurăpagină, grafice cu prea multe date, scrisul foarte mic,astfel audienţa nepuând să citească ceea ce este afişatîn prezentare. Nu se adresează întrebări care săagaseze publicul, iar persoana care face prezentarea nutrebuie să arate că ştie mai bine răspunsurile decâtauditoriul. Acestea fac ca entuziasmul şi nivelul departicipaţie la discuţie al persoanelor din sală să scadădrastic. Morgan îi sfătuieşte pe „vorbitori” săfolosească întrebări deschise, punctuale, care să punăaccent pe experienţa celor prezenţi la eveniment.De asemenea, nu trebuie să se concentreze în

prezentare pe descrierea companiei şi propriapersoană, deoarece un discurs prelungit pe acesteteme pot face ca auditoriul să devină plictisit.Neacordarea unui răstimp suficient de mare pentru

primirea unui răspuns în cazul în care adresezi oîntrebare publicului este o altă gafă des întâlnită înrândul speakerilor. Morgan susţine că din momentulîn care a pus o întrebare, un vorbitor ar trebui săaştepte şase secunde primirea unui răspuns, care, de

cele mai multe ori, va veni.Una dintre cele mai mari greşeli pe care le putem

face în realizarea unei prezentări este să spunem lecţiape care am învăţat-o despre produsul sau ideea pecare o promovăm, fără să ne raportăm la aşteptărileaudienţei şi să folosim prezentări „copy-paste”.O altă greşeală este să apelăm foarte mult la clişee,

fie ele de limbaj sau de atitudine. Este, de multe ori,dificil să faci o prezentare cu naturaleţe, deşispecialiştii spun că şi aceasta se poate exersa.Prezentările trebuie să fie clare şi succinte, pentru

că publicul nu are timpul şi răbdarea necesare pentrua asista la o prezentare prea lungă.Guy Kawasaki, autor al cărţii „The art of the start”,

spunea „nu am auzit să existe o prezentare proastă dinmotiv că era prea scurtă; am văzut însă o grămadă deprezentări proaste din motiv că erau mult prea lungi”.

Pentru a putea realiza o prezentare eficientă, ocondiţie esenţială este să ne cunoaştem audienţa,trebuie să vorbim special pentru cei care sunt înpublic şi să le oferim argumente specifice. Calităţileunui bun prezentator sunt determinate de felulfiecăruia de a fi, însă cele mai importante ar fi:responsabilitatea pentru ceea ce face, dorinţa de a facelucrurile bine, să fie dornic să înveţe în permanenţă şisă se pregătească temeinic pentru fiecare prezentare.Pentru a avea succes, un vorbitor trebuie să ştie

cum să facă o introducere de impact, care să le captezeatenţia celor din audienţă, să fie capabil să păstrezeinteresul la un nivel ridicat, pentru a-i face să-l asculteîn continuare, să îşi gestioneze şi să-şi motivezeascultătorii, astfel încât aceştia să fie convinşi că vorprimi informaţii de valoare.

Sursa: Jurnal de leadership,www.radiolynx.ro

Sursa imagine:www.pucwbling.chicagolandwritingcenters.org.

Burse ERASMUS pentru studenţii UCB