Dinamica periferiilor urbane

7/28/2019 Dinamica periferiilor urbane

1/37

DINAMICA PERIFERIILOR URBANE - Lect.dr.arh. Angelica STAN @ U A U I M _ 2011

RELAIILE PERIFERIILOR CU ELEMENTELE

CONSTITUTIVE ALE STRUCTURII URBANE

(continuare)

CURS 6 +7


2/37


Schimbari in evoluia tramei stradale i a infrastructurii

de transport n cadrul periferiilor actuale

TRAMA STRADALA - rol inversfa de rolul jucat de trama stradala

n cadrul oraului de-a lungul istoriei


3/37


TRAMA STRADALA

- de la poziia structurant, fondatoare a teritoriului,

la postura deelement de dispersie i destructurare


4/37


Acaparare spatiala

Crestere a volumului / suprafetei

Extindere a dominatiei/ influentei

Detenta

Difuzie

Crestere anarhica

Periferie/ periferizare

Urban sprawl

DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE TRANSPORT SI CRESTEREA GENERALA A

MOBILITATII AU CONDUS LA AMPLIFICAREA EXPANSIUNII URBANE


5/37



6/37



7/37


ciorchine

Tipuri de forme spatiale produse prin expansiune urbana


8/37


fasii / tentacule


9/37


pete/petice


10/37


franjuri

punti


11/37


fermoare


12/37


Tipologii de forme spatiale in zonele de expansiune raport

fata de suprafata orasului / aglometratiei urbane

- in 7 orase selectate

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Braila

Bucuresti

Ploiesti

Paris

Londra

Berlin

Sofia

Varsovia

Braila 20 55 5 10 10

Bucuresti 15 13 55 12 5

Ploiesti 5 60 15 10 10

Paris 8 7 70 3 12

Londra 8 80 12

Berlin 15 10 65 10

Sofia 55 25 10 10

Varsovia 33 25 2 25 15

t ip 1-ciorchine t ip 2-t ent acule t ip 3-pet e t ip 4-f ranjuri t ip 5-f ermoare

DINAMICA PERIFERIILOR URBANE L t d h A li STAN @ U A U I M 2011


13/37


Creste importanta studierii si reglementarii intrrilor n ora

- spaii cu rol de carte de vizitpentru oraul aflat n competiie

- elemente simbolice care trebuiesc re-semantizate

Acum: Desfigurare spatiala

De-valorizare

Dezastru estetic

Pierdere de identitate a orasuluinon- locuri

Mercantizare

Fenomenul cutiilor (zonele de depozitare, retail)

Standardizare arhitecturala la nivel foarte scazut

Proliferarea necontrolata a publicitatiiSpecializarea unor tronsoane de penetratii rutiere

Cresterea nesigurantei pentru pieton



14/37


- la nivel funcionalsi al circulatiilor- necesiti de soluionare a unor disfuncii privind diferitele

fluxuri din trafic (trafic greu, pietonal, auto)

- necesitati de relationare a tramei stradale vechi cu cea noua

(autostrazi, drumuri rapide)

- prezena unor funciuni incompatibile si a locuirii

- prezenta unitatilor industriale (uneori poluante) agravand

relatiile cu vecinatatile

Problematica principalelor penetraii rutiere

Obiectiv principal: cresterea calitatii spatiului urban



15/37


- la nivel reglementar- juridic

- cresterea controlului asupra spatiului public

- reglementari asupra constructiilor fronturi,

inaltimi, gabarite, stilistica arhitecturala

- reglementari asupra modului de expunere publicitara

- reglementari asupra spatiilor plantate

Cazul amendamentului Dupont(asupra articolului LIII-1-4 din Legea Barnier)privitor la intrrile n ora poarta titlul Les entrees de ville ou reddoner le gout de

lurbanisme

- a declansat n 1994-1995, dezbaterile n jurul chestiunii intrrilor iniial

intele majore ale proiectelor fiind protecia mpotriva factorilor poluani, securitatea,

calitatea urban, arhitectural i peisager.

Legea urbanismului din 2000 din Franta are un capitol special dedicat intrarilor in

orase

DINAMICA PERIFERIILOR URBANE Lect dr arh Angelica STAN @ U A U I M 2011


16/37


- la nivel simbolic- estetic

- necesitatea reinventrii porilor oraului noi formule

stilistice si morfologice

- necesitatea re-semantizarii parcursului / caii - ca element

de cristalizare a imaginii urbane

- la nivel spatial- configurativ

- necesitatea ameliorarii disfunctionalitatilor legate de

spatiul urban: destructurare, spatii vagi, lipsa de consistenta ,

poluare vizuala

- necesiatea integrarii diferitelor tipologii spatiale (inchise,

deschice, poliorientate/monoorientate, alveolare - introvertite,

extrovertitelineare, etc.)

- necesitatea aducerii spatiilor la o scara comprehensibila



17/37




18/37




19/37


De la strada ....la autostrada

scar

msur

identitate spatiala

perceptie unitara

a-scalaritate

non- identitate

perceptie secventiala

expunerea ampla

Cristalizarea

spatiului urban

(peisaj urban)

Dezvaluirea peisajului

(peisaj- urbanism)

compactitate dispersare

DINAMICA PERIFERIILOR URBANE - Lect dr arh Angelica STAN @ U A U I M 2011


20/37




21/37




22/37

DINAMICA PERIFERIILOR URBANE Lect.dr.arh. Angelica STAN @ U A U I M _ 2011

Aspectul scenografic al strazii/ autostrazii

>> scenic road

Viteza ca actor al peisajului creat

>> ritmuri, secventialitatea planurilor vizuale,modelare altimetrica, culoare, vegetatie,etc

Peisajul ca mediu

Continut si continator al spectacolului

calatorieiNu e doar un decor, ci participa la

spectacol

DINAMICA PERIFERIILOR URBANE - Lect.dr.arh. Angelica STAN @ U A U I M 2011


23/37


- a favorizat extensia oraelori implicit formarea unor periferii

- a introdus asupra spaiuluiproaspt urbanizat o modificare a centralitiii

a semnificaiei locului central: gara devine centru, n detrimentul bisericii,

primriei,colii, acest lucru fiind considerat oarecum firesc.

- prezena grii a fost completat cu funciuni conexe - hoteluri, centre

comerciale, birouri - transformndu-se practic din element mutant, strin decorpul urban n care se implantase, n element de polarizare de maxim

interes la scara oraului.

CALEA FERATA



24/37




25/37




26/37

g @ _



27/37

g @ _



28/37

g @ _

Evoluia modului de locuire in zonele de expansiune

Factoriimplicai (modelatori)

- factori cu caracter general (fizico-geografici, economici,sociali, culturalipreul terenului, locul de munc, venitul familiei,

dezvoltarea orasului, etc)

- factori morfo-tipologici particulari (forma/mrimea parcelei,relaia cu strada, dimensiunile i aezarea locuinei pe parcel,

relaiile spaiale cu vecintile i cu peisajul, arhitectura, decoraia,

etc).

- factori antropologici (arhetipuri asimilate, tradiiile familialesau de grup orientari ale gustului/modei, evolutii pe plan simbolic)


PERIFERIA URBANA IN CADRUL MORFOLOGIEI SISTEMULUI SPATIAL


29/37

Locuina provizorie/de tranziie (de trecere de la un statut social inferior la unul

superior): aparinnd n special celor venii din teritoriul extraurban sau din cel

extranaional (prin migraii sau imigraie), genernd un model imitativ desubzisten, adesea n condiii fizice precare

Locuina permanent tip cvasi-rural,remanent n zone insularizate, nglobate sau

integrate noilor dezvoltri, genernd un model tradiional persistent n condiiile

cresterii urbane

Locuina mediedin periferie, aprut, aa cum am artat anterior, prin operaiuniimobilare speculative, insensibile la trsturile cu specific local, fiind, deasemenea

expresia trecerii de la un statut social inferior la unul superior, genernd un model

imitativ uniformizant

Locuina permanent de lux,legat de schimbarea modului de via ntr-unul care

exhib individualismul n opoziie cu spiritul comunitar, adesea purtnd sechelele

unui mod mai vechi de via, genernd astfel un model deopotriv segregativ i

etalant al statutului social

Locuina sezonier de lux(casa de vacan sau a doua locuin), urmrind

specularea unor condiii privilegiate de amplasare i fiind legat de fenomenul

evadrii din ora, genernd un model de prestigiu, etalant al statutului social

...cateva tipologii ale locuintei de periferie



30/37



31/37

Evoluia activitilor industriale n cadrul periferiilor urbane

Industria (localizata cu precadere la periferii)

= factor de progres / regres in dezvoltarea orasului

-necesitatea adoptrii unor strategii privitoare la re-conversia

zonelor

industriale inactive, a f r ish- urilor industriale provenite dintr-o epocrevolut.

Brownfields Amendments - Ontario, Canada Greenbelt Protection Act

Metaleurop Nord- Pas-de-Calais,Franta

Echirolles - Grenoble

Docklands - Londra

Exemple:



32/37



33/37

Evoluia zonelor comerciale n cadrul periferiei

! Conflict:marile suprafee comerciale versusmicul comer tradiional.

- tendina comertului de a specula amplasamente optimale

- mercantilismul marilor implanturi comerciale uneori sfidand logicatesutului in care se implanteaza

- legate de evolutia clasei de mijloc

-managementul implanturilor comerciale periferice

(scurtcircuitarea drumului de la productor la

cumprtor, eficientizare, profit, externaliti minime,

design particularizat, re-gndirea ideii de galerie

comercial)

- revitalizarea centrelor comerciale tradiionale

(pietonizare, mixitate funcional, re-aducerea locuirii

alturi de alte funciuni)

Doua directii strategice majore



34/37

Marile implanturi comercialede tip mall- supermaket

= surse / poli de atraciepentru funciuni similare

= elemente de semnalizare a locurilor periferice

= elemente de polarizare/ concentrare a spaiului urban

= spatiu public interior( in detrimentul celui exterior)

= strada comerciala devine strada interioara

= surse ale exercitrii unui control social,adevrate dispozitivede control social[1], capabile de a urmri individul, pn la nivelul

opiunilor personale.



35/37

[1] FOUCAULT, Michel ,Surveiller et Punir, Paris, Gallimard, 1975

Productivitate i acumulare

coerciie

educare (disciplinar), panoptic a vieii individului



36/37



37/37

Dinamica periferiilor urbane

Documents

Transcript of Dinamica periferiilor urbane