DIAGNOSTICUL DE LABORATOR

AL INFECTIILOR PRODUSE

DE

STREPTOCOCI

DEFINITIE Streptococii sunt coci sferici, pretentioşi nutritiv, Gram-pozitivi, care formează perechi sau lanturi în cursul diviziunii celulare.

• Sunt imobili şi nesporulati, unele specii au capsulă.

• Cresc bine la presiuni reduse ale oxigenului, unele

specii chiar în prezenta de 5% CO2.

• Sunt catalază şi oxidază negativi, majoritatea sunt hemolitici.

• Descompun glucoza cu formare de acid lactic şi fără eliberare de gaz.

ClasificareDupă aspectul hemolizei

pe geloza sange:

1. Streptococi β-hemolitici: zonă clară de hemoliză completă în jurul coloniei.

2. Streptococi α-hemolitici: zonă de hemoliză verzuie, incompletă.

3. Streptococi α’-hemolitici: zonă îngustă de beta-hemoliză înconjurată de o zonă de hemoliză alfa.

4. Streptococi -hemolitici: nehemolitici.

Clasificarea antigenică

1. Streptococi grupabili (încadrati în 20 grupe

serologice notate cu A – H şi K – W)

2. Streptococi negrupabili ( nu au antigenul

de grup; se încadrează Streptococcus pneumoniae şi majoritatea streptococilor comensali ai mucoasei orofaringiene şi bucale)

Clasificare

În raport cu patogenitatea:

1. Streptococi patogeni

2. Streptococi conditionat sau

accidental patogeni

INFECTII ACUTE

1. TRACT RESPIRATOR

- ERUPTIVE: SCARLATINA

- NONERUPTIVE: FARINGITA, ANGINA ERITEMATOASA, PULTACEE, ULCERO-NECROTICA

2. CUTANATE

- IMPETIGO

- INTERTRIGO

- PLAGI INFECTATE: CELULITE, FLEGMOANE, MIOZITE, LIMFANGITE, FLEBITE, FASCIITE NECROZANTE

- ERIZIPEL

3. GENITALE: ENDOMETRITE, SEPTICEMII POSTPARTUM, POSTABORTUM

COMPLICATII PRECOCE SUPURATIVE

- LIMFADENITA CERVICALA

- SINUZITA, OTITA MEDIE, MASTOIDITA

- ABCESE PERITONSILARE

- PNEUMONII, BRONHOPNEUMONII, PLURITE

- ENDOCARDITE SUBACUTE

- MENINGITE

COMPLICATII TARDIVE NESUPURATIVE

1.POSTINFECTIA STREPTOCOCICA RESPIRATORIE SI/SAU CUTANATA GLOMERULONEFRITA ACUTA

2. POSTINFECTIA STREPTOCOCICA RESPIRATORIE

REUMATISM ARTICULAR ACUT CARDITA REUMATISMALA COREE ERITEM NODOS PURPURA REUMATOIDA

COMPLICATII TOXICE PRECOCE

- FASCIITE NECROZANTE- MIOZITE- SINDROM TOXIC

Caractere morfotinctoriale

Streptococii sunt coci gram-pozitivi, sferici sau ovoidali, cu diametrul de circa 1m. Se divid într-un plan perpendicular pe axa lor lungă şi sunt aranjati în lanturi a căror lungime variază şi este conditionată de factori de mediu.

Unii streptococi elaborează o capsulă polizaharidică comparabilă cu cea pneumococică

Caractere de cultură- bulion-

Variantele virulente produc opacifierea mediului si depozit foarte redus.

Variantele rough se dezvolta sub forma de grunji mari, disociabili la agitare, lasand bulionul limpede.

Caractere de cultură

Cei mai multi streptococi cresc pe medii solide şi formează colonii mici, cu diametrul de 1-2 mm.

Tulpinile necapsulate formează colonii S („glossy”), mici, rotunde, opace, strălucitoare.

Speciile care produc material capsular produc colonii mucoide (de tip M), rotunde, strălucitoare,

cu tendintă la confluare. • Acestea devin colonii

„matt” adică turtite, cu suprafata mamelonată, contur nereglat (colonii R) datorită lizării acidului hialuronic capsular.

Caractere enzimatice

Caractere biochimice

Sensibilitatea la bacitracină

S.pyogenes

PYR Test

Identificare serologica

Identificare serologica

Diagnostic serologic

• Dozarea anticorpilor anti streptolizină O (ASLO) pentru zona noastră geografică acceptându-se ca normal un titru de 200 (maxim 250) unităti ASLO.

• Teste serologice pentru evidentierea prezentei şi titrului anticorpilor fată de alte structuri antigenice (ex. streptodornază,

hialuronidază, streptokinază).

ANTIBIOGRAMA

Tratamentul de electie al infectiilor cu

Strepococcus pyogenes

este

penicilina

Pentru persoanele alergice pot fi utilizate eritromicina,

claritromicina,

azitromicina, cefalosporine

(sub controlul antibiogramei)

ALGORITMUL DE DIAGNOSTICal faringitei streptococice

TRANSPORTUL SI CONSERVAREA PROBELOR

BULION TOOOD-HEWITT

2 ORE

METODE RAPIDE DE DEPISTARE ANTIGENICA LATEX-AGLUTINARE, ELISA, COAGLUTINARE

CULTIVAREA

IDENTIFICAREA

ANTIBIOGRAMA

S.agalactiae

Streptococul grup B : comensal intestinal si vaginal.

Poate produce boli severe ale a nounascutului, la varstnici si imunodeprimati.

Caractere biochimice

Caractere biochimice

Hidroliza hipuratului 

ANTIBIOGRAMA

STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE

DEFINITIE Se prezintă sub formă de coci Gram-pozitivi, alungiti, lanceolati,

dispuşi în diplo pe axul longitudinal, înconjurati de capsulă -hemolitici Nesporulati, imobili, aerobi şi facultativ anaerobi Creşterea este favorizată în atmosferă de 5% CO2 la o

temperatură de 37°C

STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE

În anumite condiții, poate provoca boli: Infecții prin propagare în regiuni anatomice învecinate nazo-faringelui

(otite, sinuzite, infecții ale căilor respiratorii inferioare, inclusiv pneumonie)

Infecții invazive prin diseminare în sânge (bacteriemie) și apariția de focare infecțioase la distanță: septicemie,meningită, endocardită, pericardită, osteomielită, artrite septice, pneumonie

Caractere morfotinctoriale

Caractere de cultură

Necesită medii îmbogătite cu sânge, ser, lichid de ascită,glucoză.

Sunt aerobi şi facultativ anaerobi, multiplicarea lor fiind favorizată de o atmosferă de 5% CO2

la o temperatură de 37°C. În mediile de cultură lichide

tulbură omogen mediul.

Caractere de cultură

Pe geloză-sânge formează colonii de tip:- R pentru tulpinile necapsulate - M pentru tulpinile încapsulateînconjurate de o zonă de α-hemoliză asemănătoare cu cea a tulpinilor de Streptococcus viridans. - După 18-24 de ore coloniile mucoide vor prezenta în centru o deprimare ceea ce conferă aspect crateriform coloniei, datorită fenomenului de autoliză.

S.viridans

S.pneumoniae vs S.viridans

Caractere biochimice

Sensibilitatea la optochin (etil-hidrocupreină)

Caractere biochimice

Testul bilolizei

Producerea de enzime autolitice, fenomen indus şi accelerat de bilă, săruri biliare, acizi biliari

Testul la Optochin

Structură antigenică

Identificare serologica

Antibiograma

EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE. CONTROL

Infectiile pneumococice evoluează endemic iar în colectivitătile închise au evolutie epidemică, de obicei în paralel cu o epidemie de gripă.

Actualmente este posibilă imunizarea cu polizaharide capsulare specifice, vaccinurile disponibile continând 14 sau, după 1983, 23 de antigene capsulare ce corespund serotipurilor circulante într-un teritoriu.

GENUL ENTEROCOCCUS

DEFINITIE. ÎNCADRARE Germenii din genul Enterococcus sunt coci Gram

pozitivi, ovali sau coco-bacili, dispuşi izolat, în perechi sau lanturi scurte.

Sunt aerobi facultativ anaerobi, imobili, nesporulati, catalazo-negativi, oxidazo-negativi.

În prezent genul Enterococcus cuprinde 19 specii dintre care 3 sunt mai frecvent implicate în patologia umană: E.faecalis, E.faecium şi E.durans.

GENUL ENTEROCOCCUS

Habitat Sunt componenti ai florei

comensale a tractului digestiv şi genito-urinar,

al omului şi animalelor de unde ajung în mediul extern.

• Pot fi prezenti de asemenea în tractul biliar ceea ce atestă capacitatea lor de a supravietui la concentratii mari de bilă.

• Supravietuiesc în apă, sol, alimente, insecte.

Caractere morfotinctoriale

Sunt coci sferici, ovalari sau coco-bacilari, Gram pozitivi, dispuşi în diplo, lanturi scurte sau izolat.

Sunt imobili, necapsulati, nesporulati.

Caractere de cultură

Cresc pe medii suplimentate cu 5%

sânge de berbec, incubate aerob la 37ºC,

cu limite ale temperaturii

de creştere între 10ºC şi 45ºC

Colonii de tip S, α-, β- sau nehemolitice

Caractere de cultură

Pe agar cu bilă-esculină-azid formează

colonii albcenuşii cu halou negru

Caractere de cultură

Pe mediile selective coloniile sunt mai mici

Caractere biochimice

Sunt bacterii catalază şi oxidază negative

negativ

Caractere biochimice

Hidrolizează esculina în prezenta a 40% bilă sau săruri biliare

Black indicates Enterococcus spp.

Caractere biochimice

Cresc în bulion îmbogătit cu 6,5% NaCl Purple indicates Enterococcus spp

E. faecium: mov

E. faecalis: albastru

Brilliance VRE Agar (OXOID)

Caractere biochimice

Antibiograma

Se testeaza ab.beta-lactamice, aminoglicozide, glicopeptide

Streptococii viridans

Grupul anginosus Cuprinde specii care au ca habitat organismul uman:

Streptococcus anginosus (grup G, C, A), Streptococcus constellatus (grup C), Streptococcus intermedius (grup G).

Coloniile sunt mici, pulverulente, înconjurate de zonă îngustă de hemoliză α sau β.

Fac parte din microbiota orală, intestinală, genitală. Determină infecţii purulente ale cavităţii bucale, tractului

digestiv şi genito-urinar, ale căilor respiratorii superioare, tegumentului, ţesuturilor moi şi osului.

Streptococcus anginosus de grup C a fost izolat ca agent etiologic al faringitelor.

Streptococii viridans

Grupul mitis Reuneşte specii rezidente ale cavităţii bucale şi

orofaringiene ale omului, cunoscute şi sub numele generic de „streptococi viridans” pentru că sunt α hemolitice: Streptococcus mitis, Streptococcus oralis, Streptococcus gordonii, Streptococcus sanguis etc.

Prin leziuni ale mucoasei bucale (ex: extracţii dentare) pătrund în sânge cauzând endocardită subacută la pacienţi cu leziuni ale endocardului valvular sau cu disfuncţii ale dinamicii sanguine cardiace.

Rareori pot cauza meningită, pneumonie, septicemie.

Streptococii viridans

Grupul salivarius Cuprinde Streptococcus salivarius şi Streptococcus

vestibularis. Specii rezidente ale cavităţii bucale şi oro- faringelui,

accidental patogene, cu implicaţii clinice asemănătoare cu cele ale streptococilor viridans.

Streptococii viridans

Grupul bovis Are în componenţă 3 specii găzduite în microbiota intestinală

a animalelor dintre care S.bovis prezintă interes medical. S.bovis este izolat de la bovine, ovine, porci, câini, porumbei

de la care se poate transmite accidental la om. Face parte din streptococii de grup D. Aparţine florei normale a colonului. Ocazional produce endocardită subacută sau bacteriemie la pacienţii cu leziuni ale colonului. Sunt nonhemolitici, PYR-negativi şi dau o reacţie pozitivă la biIă-esculină.

Streptococii viridans

Grupul mutans Reuneşte specii care au ca habitat omul şi unele animale

(hamsteri, şobolani, maimuţe). Importanţă în patologia umană au speciile Streptococcus

mutans şi Streptococcus sobrinus, rezidente în gură, implicate în formarea plăcii dentare şi în cariogeneză. Sunt izolate rar de la pacienţi cu endocardită subacută.