Strategii Si Politici in Industria Petroliera2

8/2/2019 Strategii Si Politici in Industria Petroliera2

1/49

UPG PLOIESTIFacultatea : IPG

Specializarea : mine, petrol si gazE

STRATEGII SI POLITICI IN INDUSTRIA PETROLULUI

Profesor coordonator :


2/49

1

Generalitati

Poluareareprezint contaminarea mediului cu materiale care duneazsntii, calitii vieii sau funcionrii naturale a ecosistemelor. Cu toatec o parte din poluarea mediului este un rezultat al aciunii naturii, cum arfi erupiile vulcanice, cea mai mare parte este cauzat de activitateaomului.

Privit istoric, poluarea mediului a aprut odat cu omul, dar s-a

dezvoltat i s-a diversificat pe msura evoluiei societii umane, ajungndastzi una dintre importantele preocupri ale specialitilor din diferitedomenii ale tiinei i tehnicii, ale statelor i guvernelor, ale ntregii

populaii a pmntului. Aceasta, pentru c primejdia reprezentat de poluare a crescut i crete

nencetat, impunnd msuri urgente pe plan naional i internaional, nspiritul ideilor pentru combaterea polurii.

Exist dou mari categorii de materiale poluante sau altfel spus poluani.Acetia pot fi biodegradabili, cum ar fi murdria provenit de lacanalizri, care se descompune prin procese naturale. Aceti poluanidevin o problem atunci cnd apar n atmosfer mai repede dect pot ei sse descompun. Poluanii nedegradabili sunt materiale care fie nu se potdescompune, fie se descompun mult prea ncet. O dat aprutcontaminarea, este foarte greu sau imposibil de a ndeprta aceti poluanidin mediu.

Ameninrile pentru sntatea i bunstarea uman rezultate sau transmiseprin factori de mediu constituie n zilele noastre o motivaie pentrucreterea preocuprii lumii medicale, a publicului general i a guvernelorcare se ndreapt ctre cercettori pentru sfaturi.

Dezvoltarea rapid a industriei i a multor tehnologii, extinderea tehnicilori reelelor de monitorizare a riscurilor, creterea preocuprii publicului ia mass-mediei fa de aceste riscuri i efecte motiveaz cercetrile pentrucunoaterea efectelor polurii mediului asupra sntii.

Poluarea are de altfel un efect dramatic asupra resurselornaturale.Ecosisteme ca pdurile, lacurile, insulele de corali sau rurile aducmari avantaje mediului nconjurtor. Ele mbuntesc apa i calitateaaerului, sunt un habitat pentru plante i animale i produc alimente imedicamente.

Aceste ecosisteme pot fi oricnd distruse din cauza polurii. Mai mult,datorit relaiilor complexe dintre diferitele tipuri de organisme i


3/49

2

ecosisteme, contaminarea mediului poate avea efecte care nu sunt imediatdescoperite sau care sunt greu de prevzut. De exemplu, oamenii de tiin

pot doar s speculeze pe marginea posibilelor efecte ale micorrii stratuluide ozon, singurul protector al Pmntului mpotriva duntoarelor raze ale

Soarelui.

Ploaia acid este format atunci cnd emisiile industriale se amestec cu

stratul atmosferic. Poluanii pot fi dui n nori distane lungi pn a

ncepe ploaia, ceea ce nseamn c pdurile i lacurile destul de

ndeprtate de fabrici sau uzine pot fi afectate.

Poluarea exist n multe forme i afecteaz mai multe aspecte alemediului. Punctele-surs ale polurii vin de la surse specifice, identificate

cum ar fi conductele canalizrilor sau courile fabricilor. Exist ns isurse ale polurii care vin din diferite locuri, cum ar fi contaminarea unuiru dintr-o zon urban sau fumul de la evile de eapament.

Efectele acestor poluani pot fi imediate sau n timp. Efectele primare

apar imediat dup ce s-a produs contaminarea, cum ar fi moartea

plantelor i speciilor marine dup vrsarea unei cantiti de petrol n

ap. Efectele secundare pot fi ntrziate sau pot persista n mediu,

poate chiar rmnnd neobservate pentru mult timp. Aceste efecte,publicate de Rachel Carson n cartea ei aprut n 1962, amenin

supravieuirea speciilor contaminate i au zeci de efecte chimice despre

care nu se tie nc.

Smogul este cauzat de poluarea de la fabrici i autoturisme. Este

compus din variaii de temperatur, care fac ca aerul poluat s fie

pstrat ntr-o anumit zon pentru perioade mari de timp. Expunerea

continu la smog poate produce probleme respiratorii, iritaii aleochilor i uneori moartea.

Canalizarea, deeurile industriale i chimicalele folosite n agricultur

sunt cauze ale polurii apei. n 1995, Agenia pentru Protecia Mediului

din Statele Unite a demonstrat c aproape 37% din lacurile i estuarele

rii i 36% din ruri sunt mult prea poluate pentru nevoile obinuite,

cum ar fi pescuitul sau notul, pe toat durata anului.


4/49

3

O alt problem din domeniul agriculturii sunt pesticidele i

insecticidile. Cu toate c distrug momentan insectele sau gndacii

duntori, ele pot fi periculoase pentru sursele de ap i hran.

Din cauza numeroaselor accidente ecologice produse n ultimii ani, maimulte ri europene au instituit amenzi i pedepse drastice mpotriva

celor care nu respect legea. nelegerile internaionale au ajutat extrem

de mult n reducerea polurii. Au fost nfiinate mai multe organizaii

non-guvernamentale menite s opreasc pe ct posibil poluarea. Printre

acestea s-a afirmat n mod deosebit organizaia englez Greenpeace.

Strategii antipoluare adoptate pe plan mondial

Diferite tari au impus standarde in legislatie cu privire la nivelele deconcentratie ce se cred a fi suficient de scazute pentru a proteja sanatateapublica. Standardele privind sursele de emisie au de asemenea specificatelimitele de emisie a substantelor poluante in atmosfera astfel incatstandardele de calitate ale aerului sa fie atinse.

Cu toate acestea insa, natura problemei necesita implementarea tratatelorinternationale ale mediului, si pana in acest moment 49 de tari au aprobat


5/49

4

in Martie 1985 conventia Natiunilor Unite cu privire la stratul de ozon."Protocolul de la Montreal", ata cum a fost numita aceasta conventierenegociata in 1990 apela la indepartarea anumitor clorocarburi sifluorocarburi pana la sfarsitul secolului si asigura ajutor in vederea

dezvoltarii tarilor in realizarea acestor tranzitii. in plus, mai multe tratateinternationale au fost semnate in scopul reducerii incidentei ploii acide.

In Statele Unite, Actul Aerului Curat din 1967, asa cum a fost amendat in1970, 1977 si 1990 este baza legala a controlarii poluarii atmosferice.Agentia de Protectie a Mediului are ca responsabilitate primaraindeplinirea cererilor acestui act, care specifica sa se stabileasca standardeprivind calitatea aerului in cazul diferitelor substante.

Actul a fost de asemenea destinat prevenirii deteriorarii calitatii aerului inarealele unde aerul este in prezent mai curat decat impun standardele.Amendamentele din 1990 identifica ozonul, monoxidul de carbon, ploaiaacida si noxele atmosferice ca fiind cele mai grave probleme ale poluariiaerului.

Din cauza multor tragedii ale mediului nconjurator, de la jumatatea

secolului XX, multe natiuni au instituit legi cuprinzatoare proiectatepentru a repara distrugerile anterioare ale poluarii necontrolate si pentru apreveni viitoarele contaminari ale mediului. n Statele Unite a fost creatActul pentru Aer Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se reduceausemnificativ anumite tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile dedioxid de sulf.

Actul pentru Apa Curata (Clean Water Act - 1977) si Actul pentru Apa

Potabila Curata (Safe Drinking Water Act - 1974) au stabilit norme pentrudeversarea poluantilor n ape si standarde pentru calitatea apei potabile.Actul pentru Controlul Substantelor Toxice (Toxic Substance Control Act- 1976) si Actul pentru Conservarea si Recuperarea Resurselor (ResourceConservation and Recovery Act - 1976) au fost create pentru asupraveghea si controla deseurile periculoase. Dupa 1980 au fost createprograme care alocau fonduri pentru curatarea celor mai contaminateterenuri de depozitare a deseurilor. Aceste acte si alte cteva legi federaleale unor state individuale au ajutat limitarea poluarii dar progresele au fost

lente si au ramas multe probleme cu privire la zonele cu contaminari


6/49

5

severe din cauza lipsei fondurilor pentru curatare si din cauza problemelorn aplicarea legilor.

Din anul 1992 reprezentantii a mai mult de 160 de tari s-au ntlnit nmod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor desubstante poluante care produc efectul de sera. n 1997 a fost creatProtocolul de la Kyto, chemnd celelalte tari sa adereze la el pentru areduce pna n anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990.Pna la sfarsitul anului 2000 Protocolul de la Kyto nu fusese ncaratificat; negociatorii ncercau nca sa ajunga la un consens n legatura curegulile, metodele si penalitatile care ar trebui sa fie folosite pentru aaplica tratatul.

Regulamentul si legislatia au dus la un considerabil progres n diminuareapoluarii aerului si apelor n tarile dezvoltate. Vehiculele din 1990 emitmai putini oxizi de azot dect cele din 1970; centralele electrice ard acummai putini combustibili pe baza de sulf; cosurile industriale au acum filtreprin care se reduc emisiile si nu se mai foloseste benzina cu plumb. arile

n curs de dezvoltare continua sa se lupte cu poluarea fiindca nu autehnologii pentru filtrare si curatare si trebuie sa si mareasca putereaeconomica, de cele mai multe ori cu costul poluarii mediului.

Problema este ca tarile n curs de dezvoltare atrag investitorii straini prinforta de munca mai ieftina, materiale brute mai ieftine si mai putinerestrictii pentru substante poluante. Maquiladoras, uzine de asamblare de-a lungul granitei dintre S.U.A. si Mexic, pe partea mexicana, creeazaindustrie si locuri de munca pentru Mexic dar majoritatea lor apartin unorcorporatii non-mexicane care au fost atrase de forta de munca ieftina si delipsa legilor cu privire la poluanti. Ca rezultat, aceasta regiune de granita,incluznd Rio Grande este una din cele mai poluate zone din America de

Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice si saracia, tarile n curs dedezvoltare necesita ajutor si tehnologie de la tarile si corporatiile straine,participarea comunitatii n initiativele de dezvoltare si crearea dereglementari mai aspre cu privire la poluare.

Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, national siinternational pentru a combate problemele create de poluare din toatalumea. Multe din aceste organizatii raspndesc informatii si ajuta oameni

si alte organizatii, care nu sunt implicate n procesul luarii deciziilor.Reteaua Actiunii Pesticidelor raspndeste informatii tehnice cu privire la


7/49

6

efectele pesticidelor asupra agricultorilor care le folosesc. O miscare bineorganizata de justitie pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentruprotectia echitabila a mediului nconjurator. Greenpeace este o organizatieactivista care concentreaza atentia internationala asupra industriilor si

guvernelor care contamineaza terenul, apele sau atmosfera cu deseuritoxice.

Cadrul legislativ actual privind politica mediului inRomania

Politica mediului este o forma a politicii generale avand ca sarcina

stabilirea strategiilor, obiectivelor si prioritatilor, metodelor si mijloacelorimplicate in actiunile desfasurate pe plan national in scopul prevenirii sicombaterii poluarii, pentru ameliorarea conditiilor de mediu. Politicamediului inseamna in acelasi timp si evaluarea situatiilor reale alemediului (pe plan local, national sau international) , constatareainfluentelor negative asupra calitatii mediului, stabilirea institutionalizataa masurilor necesare organelor statale si protejarea mediului, stabilireasistemelor de sanctionare in caz de poluare, cuantumul sanctiuniloraplicabile.

Politica mediului, ca politica speciala este parte integranta a politiciieconomice (nationale si internationale) ce exprima activitatea careantreneaza intreaga colectivitate a societatii in scopul protectiei mediului.Politica social-economica reprezinta ansamblul masurilor luate la nivelmacro si microeconomic in scopul administrarii vietii economice, iarpolitica de mediu reprezinta ansamblul de masuri luate in scopulprevenirii poluarii mediului, a reducerii procesului de deteriorare acalitatii vietii si sanatatii umane, a calitatii naturii si a calitatii tuturor

factorilor de mediu. Asadar, intre politica de mediu si politica social-economica exista o interferare politica de mediu fiind parte esentiala apoliticii social-economice.

Sarcinile politice de protectie a mediului sunt dificile si complexe. Celedoua Conferinte mondiale de protectie a mediului21 au stabilitprincipalele sarcini politice de protectie a mediului pentru stateleparticipante.

Pentru ca prevenirea poluarii si imbunatatirea calitatii mediului sa se

poata realiza, este necesar ca intreaga colectivitate a socie 555j99f tatii(cetateni, agenti economici, institutii) sa-si asume raspunderi si sarcini in


8/49

7

acest sens. Principala raspundere a politicii mediului o au insa guvernelefiecarei tari precum si autoritatile centrale si locale de specialitate.

Prin sistemul de politici de mediu in tara noastra se defineste ansamblulde politici privind protectia resurselor naturale si conservarea

biodiversitatii, protectia solului si subsolului, regimul protectiei apelor si aecosistemelor acvatice, regimul protectiei atmosferice, a ariilor protejate,regimul protectiei asezarilor umane, regimul substantelor si deseurilorpericuloase, al asigurarii protectiei impotriva radiatiilor, precum si alteactivitati.

Formularea de conceptii stiintific fundamentate cu privire la realizarea uneieconomii nepoluante presupune o politica de mediu proprie in cadrul

politicii globale a statului, aflata in stransa legatura cu celelalte forme alepoliticii globale. Elaborarea si aplicarea eficienta a politicilor de mediu intara noastra, impune luarea in considerare in primul rand, a urmatoareloraspecte esentiale:o elaborarea si aplicarea politicilor de mediu tinand cont de

caracteristicile temporale si spatiale;o stabilirea rolului tehnologiei si cercetarii tehnico-stiintifice ;o coordonarea si cooperarea internationala;o stabilirea de instrumente monetare eficiente;

Procesul de fundamentare si elaborare a politicilor de mediu este deosebitde complex, conditionat de caracterul restrictiv al resurselor economice(naturale, materiale, financiare etc.), corelat cu un cadru legislativcorespunzator.

Legea nr.137/1995 privind protectia mediului, republicata in 2000, estedominata de ideea necesitatii dezvoltarii economice pe baza valorificariisuperioare a resurselor materiale si umane, a cuceririlor tehnico-stiintifice ,

cu respectarea cerintelor de protejare a mediului. Aceasta legereglementeaza activitatile economice si sociale cu impact negativ asupramediului, precum si conditiile si procedura de autorizare a acestora,urmarindu-se astfel dirijarea acestor activitati inca din faza lor incipienta, inscopul cunoasterii impactului lor negativ asupra mediului.

Elaborarea unei politici legislative in privinta protectiei si dezvoltariimediului, constituie o sarcina fundamentala a statului, atat prin adoptareaunei legislatii nationale corespunzatoare, cat si prin aderarea la documentele

si reglementarile internationale existente in acest sens.


9/49

8

Pornind de la faptul ca activitatea de protectie a mediului are efecte beneficeasupra intregii omeniri, s-a ajuns la concluzia ca prevenirea poluariimediului, imbunatatirea si refacerea calitatii este o problema si o sarcina afiecarui stat. Aceasta concluzie se bazeaza pe o serie de argumente cum ar

fi: poluarea mediului si lupta contra poluarii este o problema nationala;o statul stabileste regulile de conduita in toate domeniile, deci si in domeniul

protectiei si dezvoltarii mediului;o statul urmareste respectarea regulilor de conduita juridica impuse si poate

aplica sanctiuni;o statul prin organele sale specializate solutioneaza litigiile nascute in acest

domeniu;o statul finanteaza prin bugetul de stat activitatile de protectie si dezvoltarea

mediului.

Astfel, Constitutia Romaniei din 200323 prevede ca: 'Statul trebuie saasigure refacerea si ocrotirea mediului inconjurator precum si mentinereaechilibrului ecologic', stabilindu-se totodata in sarcina statului obligatia de aasigura conditiile necesare cresterii calitatii vietii si luarea masurilorcorespunazatoare pentru asigurarea unui trai decent. Articolul 6 din Legeanr.137/1995 consacra obligatii in sarcina statului in acest sens, dar si

responsabilitati astfel: 'Protectia mediului constituie o obligatie aautoritatilor administratiei publice centrale si locale precum si a tuturorpersoanelor fizice si juridice' atribuind responsabilitatea protectiei mediuluiatat autoritatilor centrale pentru protectia mediului cat si agentiilor saleteritoriale.

Situatia actuala privind poluarea in Romania

n perioada de dup anul 1990, n Romnia activitatea de protecie amediului a nregistrat evoluii sinuoase datorit complexitii problemelorde mediu, lipsei resurselor materiale i umane, structurilor industrialemotenite, lipsei capacitii instituionale, lipsei de experien etc.Esteimportant de menionat c, n urma nceperii procesului de aderare la UE ia negocierii, sunt vizibile semne de schimbare n privina atitudinii i a

modului de abordare a problemelor de protecie a mediului.


10/49

9

Ca i n cazul multor altor ri din Europa de Est, n Romnia s-a acordat oatenie limitat problemelor de protecia mediuluii nu au fost luate dectmsuri sporadice de control pentru reducerea efectelor polurii produse deindustria chimic, metalurgie, energetic, activiti extractive, industria

cimentului etc. Apele uzate deversate de industrie i municipaliti coninniveluri ridicate de metale grele, ali poluani toxici i substaneconsumatoare de oxigen. Aerul din orae este poluat de particule solide,monoxid de carbon, dioxid de sulf i ali poluani duntori sntii.

O dat cu trecerea la principiile pieei libere a serviciilor municipale(cldur, ap, canal i colectarea deeurilor), administraia local a motenito mulime de proiecte neterminate, infrastructur n diferite stadii dedegradare i o reducere a finanrii de la bugetul de stat pentru investiii noii de nlocuire. Dei unele dintre localiti au sisteme de canalizare, cel

puin 40% dintre oraele din Romnia nu au nici un fel de sistem de epurarea apelor menajere, altele neputnd probabil funciona n regim normal.Depozitele de deeuri nu au sisteme de control pentru materialele

periculoase ce se pot depozita la un loc cu deeurile menajere i prea puinedispun de sisteme de protecie a apei subterane sau de suprafa iar nici unanu are sistem de extragere a biogazului.

Multe dintre practicile agricole din trecut se bazau din plin pe folosireasubstanelor chimice (ngrminte i ageni de protecie a culturilor) pentrumrirea produciei. Dar practicile de aplicare a substanelor chimice au

condus la apariia unor efecte semnificative asupra mediului ce au afectataprovizionarea cu ap, sigurana alimentar etc. ngrmintele cu azotaplicae pe cmp, fr adoptarea precauiilor necesare, au dus la poluareasolului i a apelor de suprafa. Deversrile de la combinatele de cretere aanimalelor au contribuit considerabil la suprancrcarea cu substaneorganice a fluxurilor de ap, determinnd nflorirea algelor i eutrofizarea.n plus, deeurile animale concentrate determin scderea cantitii deoxigen din ap i uneori distrug biosistemele ce pot susine viaa.

Trebuie menionat c, dup anul 1990, n agricultur a sczut drasticcantitatea de ngrminte chimice i amendamente aplicate ceea ce acondus la scderea polurii cu nitrai. O problem important ce trebuiesoluionat este cea a cantitilor mari de pesticide expirate, rmase ncustodia autoritilor locale i care trebuie eliminate rapid, n condiiisiguran.

Infrastructura de mediu din Romnia, dei a fost considerat mult mai bundect cea din fosta Uniune Sovietic, se afl mult n urma celei existente noccident. nainte de colapsul economic, numai 60 - 65% dintre investiiile

planificate pentru staii de epurare i controlul emisiilor atmosferice au fost


11/49

10

terminate. Cnd s-au introdus restricii de utilizare a energiei, staiile deepurare au fost printre primii consumatori debranai.

Reducerea semnificativ a emisiilor poluante a fost unul dintre efectelesecundare pozitive ale economiei n declin. Dar acest declin a nsemnat c i

alte investiii semnificative necesare pentru controlul polurii au trebuit sfie sistate. Dei n perioada 1992-2001 s-a nregistrat o cretere constant acheltuielilor pentru protecia mediului (calculate n Euro), nivelul lor armas la valori foarte mici fa de nevoile curente.

Astfel, n anul 1998 cheltuielile de protecie a mediului au nregistrat ovaloare maxim, reprezentnd 1,6% din PIB (571 milioane Euro) fa de 1%n anul 1992 (1< milioane Euro). Din totalul cheltuielilor de protecie amediului, investiiile au reprezentat mai puin de 1/3, fiind cu totulinsuficiente fa de necesiti (50-milioane Euro n 1992 i 238 milioaneEuro n anul 1999). Dup cum se va arta n continuare, aceste sume sunttotal insuficiente pentru modernizarea infrastructurii de protecie a mediului.

Cheltuielile pentru protecia mediului au crescut n Romnia n ultimii ani.Oricum, aceste cheltuieli reprezint doar o parte din investiiile necesare

pentru conformarea la legislaia european. Serviciile Comisiei Europene auestimat c fostele ri candidate au trebuit s aloce pentru protecia mediuluio cota ntre 2% i 3% din PIB, pentru implementarea complet a legislaieide mediu a UE. Pentru mai multe ri, aceasta nu reprezint o problemmajor neosebi datorit nivelului PIB.

Dar nevoile de investiii difer considerabil ntre ri: un studiu recent

estimeaz c proporia din PIB necesar pentru investiii este de 2% pentruRepublica Ceh i de 11 % pentru Bulgaria.

Pe msur ce economia se redreseaz i industriile potenial poluatoare i-aurenceput activitatea i s-au dezvoltat industrii noi, este esenial ca actorulindustrial s preia obligaiile ce i revin privind managementul mediului,

pentru a nu se confrunta n viitor cu probleme de poluare i mai complexe. Dup Conferina Interministerial Un Mediu pentru Europa" de la Lucerna,

din aprilie 1993, Romnia i alte ri din Europa Central i Estic auntocmit Planuri Naionale de Aciune pentru Protecia Mediului (PNAPM)

pentru a-i prioritiza problemele din domeniul mediului. Accentul principalal primului PNAPM i al planurilor ulterioare s-a pus pe punctelefierbini"ntre punctele fierbiniidentificate iniial se regsesc: Copa Mic,Baia Mare, Zlatna, Ploieti,Borzeti, Bacu, Suceava, Piteti, Tg.Mure,Tulcea, Ialnia, Rovinari, Braov i Govora. Au fost de asemeneaidentificate nivelur foarte mari de poluare a aerului n Municipiul Bucuresti.Situaia punctelor fierbini a rmas neschimbat i n anul 2003.

Ultima revizuire a PNAPM, din anul 2003, enumera 160 de propuneri deproiecte ce se doreau a fi abordate n urmtorii ani n domeniul dezvoltrii

instituionale i legislaiei orizontale (7 proiecte), conservarea biodiversitiiprotecia naturii (30 proiecte), calitii apelor (28 proiecte), gestiunii


12/49

11

deeurilor 40 proiecte) i calitii aerului, schimbrilor climatice i IPPC (50de proiecte).

Cadrul instituional creat dup 1990 a evoluat sinuos, fiind vorba de maimulte ncercri de ntrire a capacitii administrative. Dac n anul 1990 se

crea primul Minister al Mediului din Romnia, n anul 1992 acesta devineMinisterul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului (MAPPM). MAPPMfuncioneaz vreme de opt ani, pn n anul 2000. Dup doi ani, n anul2002, Ministerul Apelor i Proteciei Mediului este desfiinat complet. nschimb s-au creat dou Departamente - Departamentul Apelor iDepartamentul de Protecie a Mediulului, conduse de cte un secretar de stat- n cadrul unui uria Minister al Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului(MAPAM). n martie 2004 se reface Ministerul Mediului i GospodririiApelor prin desprinderea de MAPAM a celor dou departamenteresponsabile cu apele i mediul.

Ageniile au funcionat i s-au consolidat vreme de 10 ani, pn n anul2000, cnd au fost transformate n inspectorate. n anul 2003, potrivit noiiversiuni a Legii Mediului, s-a trecut din nou la organizarea teritorial aAgeniilor de protecie a mediului. n anul 2004 a fost creat Agenia

Naional de Protecie a Mediului i Ageniile judeene au devenit AgeniiRegionale de protecie a mediului.

Se poate constata c, n Romnia, cadrul instituional al proteciei mediuluieste deconcentrat sub form piramidal, cu Ministerul Mediului i ProtecieiApelor la vrf. n acelai timp implicarea autoritilor locale este minim.

Protecia mediului constituie o prioritate a dezvoltrii economico-sociale areca scop obinerea unui mediu curat i sntos care s nu afecteze

posibilitile de dezvoltare a generaiilor viitoare, este necesar asigurareaproteciei mediului nconjurtor i conservarea resurselor naturale, nconcordan cu cerinele unei dezvoltri economice i sociale durabile,

precum i creterea nivelului de educaie i contientizare a populaieiprivind realizarea acestor obiective.

Pentru o eficien a proteciei mediului este necesar un complex de activitii aciuni judicios corelate n vederea mbuntirii condiiilor de mediu isntate a populaiei i implic dezvoltarea unei mentaliti adecvate acomunitii, evaluarea cu realism a problemelor de mediu, stabilirea

prioritilor i elaborarea strategiilor corespunztoare de rezolvare aacestora i, nu n ultimul rnd, schimbarea atitudinii i comportamentuluifa de mediul nconjurtor i responsabilizarea civic, pentru transmiterea


13/49

12

ctre generaiile viitoare a unui mediu curat i sntos cu respectarea celortrei dimensiuni ale dezvoltrii durabile economic, ecologic i social.

n Romnia, problemele de protecie a mediului se pun cu acuitate, nspecial ca urmare a polurilor locale, produse n principal n sectoarele

exploatrilor petroliere i de minerit, n industriile de prelucrare aminereurilor i petrolului, termoenergetic, industria chimic, de prelucrarea lemnului i celulozei, metalurgie, siderurgie, industria electrotehnic i aconstruciilor de maini, industria cimentului, transporturi, gospodriacomunal i agricultur.

Finanarea investiiilor pentru mediu n Romnia

n perioada de dup anul 1990, fie c este vorba de construcia

infrastructurii de mediu (staii de tratare a apei potabile, staii de epurare,instalaii de eliminare a deeurilor etc), de instalarea unor sisteme eficienteenergetico-materiale pentru evitarea risipei de cldur sau materii prime, deretehnologizarea industriei pentru stoparea produciei de deeuri, sau chiarde mbuntirea monitorizrii i managementului pentru mbuntireacalitii mediului, motivul cel mai frecvent invocat pentru lipsa de progreseste insuficiena banilor .

n Romnia nu a existat o tradiie real de conformare la cerinele de mediui nici surse semnificative de stimulare care s oblige ntreprinderile de statsau particulare s respecte standardele de mediu.

Pe de alt parte, sunt foarte ndreptite justificrile legate de lipsafondurilor necesare pentru aceste investiii. Necesitatea acestor investiii de

protecie a mediului este indiscutabil, dar pe pia nu exist nici cerere inici ofert de fonduri pentru susinerea lor. Lipsa stimulentelor pentruinvestiii n protecia mediului a devenit de neacceptat cu att mai mult cuct accesul la credite pentru astfel de investiii este prohibitiv n Romnia.

Spre exemplu, pentru o investiie de reducere a polurii un industria romntrebuie s plteasc bncilor aceeai dobnd cu care se acord creditelecomerciale, chiar dac respectiva investiie nu aduce un plus n fluxul de

numerar, ci doar reduce poluarea. Ca majoritatea celorlalte fonduri de mediu, cel propus pentru Romnia este

o structur cu dou pri: o unitate de management i un for de decizie.Legea prevede un organ de conducere cu larg reprezentare guvernamentali participarea ONG-urilor, dar nu a soluionat o serie de incertitudini nceea ce privete celelalte elemente administrative ale fondului de mediu.ntre altele, acestea privesc modul n care fondul se va achita de o serie desarcini, cum ar fi: a) colectarea veniturilor; b) managementul financiar; c)

programul anual i elaborarea bugetului operaional; d) stabilirea criteriilor

de eligibilitate pentru diferite tipuri de proiecte; e) identificarea proiectelorpoteniale i solicitarea de oferte; f) aprecierea proiectelor; evaluarea final


14/49

13

i alocarea fondurilor; g) monitorizarea i evaluarea proiectelor iprogramelor. Toate aceste lipsuri au fcut ca legea s nu poat fi aplicat laun an de la promulgare.

Legea a fost redactat n mod rapid i fr atenie la detalii" lucru care,

ulterior, a fcut-o inaplicabil n practic. A fost foarte ru c s-a ntmplataa, avnd n vedere faptul c n Romnia discuiile despre crearea unuifond de mediu se purtau deja de peste 10 ani (din anul 1992) i c n regiuneexista deja suficient experien privind att avantajele ct i neajunsurileunor astfel de fonduri.

Din perspectiva experienei internaionale, cteva dintre problemelefundamentale nerezolvate sunt: veniturile neclare, mecanismul defectuos defuncionare a fondului, mecanismul dificil de efectuare a plilor.

Veniturile din Ordonana de Urgen 93/Iunie 2000.Ordonana de UrgenNr. 93/21.06.2001 trebuia s corecteze cteva erori i s opereze unelemodificri n Lege, dar ea nu a rezolvat dect unele probleme din textuliniiali a introdus probleme cu totul noi.Prevederile referitoare la claritatearesponsabilizrii i transparen nu au fost incluse n ordonan. Nu a fostclarificat nici mecanismul decizional n cadrul Fondului.

O mare i spectaculoas schimbare, nemaintlnit n alte ri ale ECE,estecea privitoare la venituri.Acum, cea mai mare contribuie la Fond consta ncota de 20% din exporturile de fier vechi i 30% cherestea (i buteni) ideeuri neferoase.Este important de observat c primele trei surse reprezintcea mai mare contribuie. Pe lng acestea mai exist cteva surse nesigure

cum ar fi donaiile, cadourile i alte contribuii. Potrivit datelor din 2000 s-a estimat c n 2001 se pot ncasa 93 milioane

USD(6 luni) i peste 187 milioane USD n 2002 dac volumul de exporturi,rmne constant. Aceast ipotez este foarte puin probabil, avnd nvedere elasticitatea acestor produse la suprataxe.

Datorit faptului c prevederile acestei Ordonane nu au fost discutate dereprezentanii sectorului de afaceri, a aprut imediat un masiv protest n

pres din partea exportatorilor. ncasarea veniturilor ar fi devenit o sarcin foarte dificil dac inem seama

c nici o ar din Europa nu a prevzut aa ceva pentru un Fond de mediu.De asemenea, nu era stabilit nici mecanismul de ncasare astfel c, n ciudafaptului c pe hrtie potenialul acestor venituri este substanial obinereaefectiv a banilor devenea dificil. O alt problem inea de faptul c

produsele preconizate a fi taxate sunt foarte elastice i deci aplicarea acesteitaxe va reduce exporturile i deci i veniturile.

Extrem de delicat era i problema ngustimii i instabilitii bazei deimpozitare. Pare c, alegnd aceste venituri, intenia ar fi fost de a reduceexporturile materiilor prime respective i nu aceea de a obine venituri

pentru Fond.


15/49

14

Noua reglementare nu a rezolvat problema scutirilor de TVA sau aimpozitului pe venit pentru activitile Fondului. mbuntirea se regseten mecanismul de efectuare a plilor; au fost adugate mai multe opiuni ca:mprumuturi nerambursabile, cofinanare a proiectelor finanate din surse

strine, subvenii la dobnd, transferuri din anii anteriori. Din nefericire,prevederea referitoare la garanii oferite de fond nu a fost modificat dectprin limitarea garaniei la 60% din valoarea mprumutului.

Calitatea aerului

Supravegherea sistematic a calitii aerului, prin laboratoarele

Reelei Naionale de Supraveghere a Calitii Aerului, relev faptul canivelul de poluare a atmosferei se menine ridicat n mai multe zone de peteritoriul rii, depindu-se concentraia maxim admisibil pentru multedintre noxele evacuate n mediu. Cele mai semnificative depiri suntnregistrate la pulberile n suspensie i pulberile sedimentabile, dar i lamulte noxe periculoase cum sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalelegrele, fenolii, acidul clorhidric i altele.

Cele mai mari valori ale pulberilor n suspensie s-au nregistrat la Arad,Rm. Vlcea, Miercurea Ciuc, Baia Mare, Ploieti i Zalu. Au fost situaii,ca cele nregistrate la Baia Mare, cnd frecvena de depire a limiteimaxime admisibile a fost de aproape 40%. Pulberile sedimentabile audepit concentraia maxim admisibil n multe localiti din ar cum sunt:Galai, Brila, Zlatna, Hunedoara, Braov, Ploieti, Rovinari, Fieni,Comarnic, Brseti. Unele dintre cele mai nalte valori au fost observate laHunedoara unde s-a determinat o concentraie de circa 670 g/mp./lun.Concentraii crescute ale pulberilor de plumb i cadmiu au fost nregistratela Baia Mare i Copa Mic, unde frecvenele de depire a limitelormaxime admisibile au peste 85% la Baia Mare respectiv peste 69% la Copa

Mic.


16/49

15

Calitatea apelor

Calitatea apelor din Romnia este urmrit conform structurii i principiilor

metodologice ale Sistemului Naional de Supraveghere a Calitii Apelor,care cuprinde 5 subsisteme, dintre care primele 4 se refer la surselenaturale de ap (apele curgtoare de suprafa, lacuri naturale i deacumulare, ape subterane i ape marine litorale), iar ultimul, la sursele de

poluare a apelor i la apele uzate. Din lungimea total a principalelor ruri investigate n ultimii ani, 12.862

km (circa 57,5%) s-au ncadrat n categoria I-a de calitate; 6.104 km (circa30%) n categoria a II-a; 1.252 km (circa 6%) n categoria a III-a i 1.879

km (circa 8,6%) n categoria apelor degradate. Situaiile cele mai defavorabile s-au nregistrat n bazinele hidrografice:Ialomia cu circa 45% ape degradate, Prut cu circa 21% ape degradate.Starea calitii apelor fluviului Dunrea a evideniat c, din cei 1.371kilometri investigai, 830 km ( circa 60,5% ) s-au ncadrat n categoria I decalitate i 541 km ( circa 39,5% ) n categoria II.

n ceea ce privete calitatea apei de pe litoral, din lungimea investigat decirca 245 km litoral, 86 km (circa 35%) s-a ncadrat n categoria I-a de

calitate i 159 km (circa 65%) n categoria a II-a de calitate. n funcie de factorii care produc poluarea apei subterane, din analizareadatelor existente la nivelul fiecrui bazin hidrografic, se constaturmtoarele categorii de poluare mai importante:o poluarea cu produse petroliere i compui fenolici ai acviferului freatic

din conul aluvionar Prahova-Teleajen, pe o suprafa de cca 70 kmp,datorit rafinriilor;

o poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare i combatereaduntorilor n agricultur (compui cu azot, compui cu fosfor, pesticide

etc.);o poluarea cu produse rezultate din procesele industriale, n care sunt

cuprini o gam variat de poluani, a zonelor din jurul marilor platformeindustriale;

o poluarea cu produse menajere i produse rezultate din activitateazootehnic (substane organice, compui azotici, bacterii etc.) a apelorsubterane din zona unor mari orae (Piteti, Oradea, Bucureti, Cluj,Suceava etc.) i din zona marilor complexe zootehnice.


17/49

16

Starea solurilor

Dei, n ultimii ani, o serie de uniti industriale au fost nchise, iar altelei-au redus activitatea, poluarea solului se menine ridicat n multe zone

fierbini (Borzeti-Oneti, Bacu, Ploieti, Braov, Isalnia, Piteti,Govora, Suceava, Tg. Mure, Turnu Mgurele, Tulcea).

problem care trebuie avut n vedere este cea a celor 973 de depoziteindustriale i oreneti, care ocup 11.086 ha teren i care polueaz solul,apele subterane i n unele cazuri i apele de suprafa.

Folosirea ngrmintelor chimice, a pesticidelor i ierbicidelor polueazsolul i produsele agricole. Poluarea cu petrol i ap srat de laexploatrile petroliere i transport este prezent pe circa 50.000 ha.Alunecrile de teren (circa 0,7 milioane ha) provoac pierderi de sol de

pn la 41,5 t/ha/an.

Starea pdurilor n scopul evalurii i supravegherii strii de sntate a pdurilor, s-a

organizat un sistem de monitorizare a pdurilor din Romnia, bine pus lapunct i conectat la sistemul european. n ultimii ani, datorit ploilor

abundente starea de sntate a pdurilor s-a mbuntit manifestandu-seprin reducerea defolierii. n anul 1999, din numrul total de arbori evaluai, 87,3% au fost santoi

i 12,7% vtmai. Rinoasele au nregistrat o stare de sntate mai bundect foioasele, procentul arborilor sntoi fiind de90,9% fa de 86,0%.Dintre rinoase, cele mai afectate specii sunt: bradul (cu 11,6% din arborivtmai), urmat de pini (11,3%). Dintre foioase, cele mai vtmate speciisunt: stejarul brumariu i stejarul pufos (33,5%), garnia (25,0%), stejarul

pedunculat (23,8%), salcmul (21,1%). Fagul este specia cea mai puinafectat dintre foioase (9,9%), iar dintre rainoase molidul (8,2%). Comparativ cu anul 1998, n anul 1999 starea de sntate a pdurilor, att

la nivel naional, ct i regional, nu s-a modificat semnificativ,meninndu-se tendina de ameliorare, care se face simit ncepnd cuanul 1995. Romania se ncadreaz, n continuare, n rndul riloreuropene cu pduri de la slab la mediu afectate.

Pe plan internaional, n funcie de rezultatele privind starea de sntate a

pdurilor n anul 1999, Romnia a fost considerat ca ar cu pduri


18/49

17

moderat afectate, depind cu puin pragul de ncadrare n grupa rilor cupduri slab vtmate.

mpdurirea terenurilor degradate, crearea de perdele forestiere n zonelesupuse secetei ngrijirea pdurilor, realizarea de amenajamente silvice

sunt msuri de importan strategic n ara noastr, pentru creterearolului pdurilor n redresarea mediului.

n anul 1999 s-au executat lucrri de regenerare a pdurilor n fondulforestier, pe terenuri degradate preluate n fond forestier i pe terenuri dinafara acestuia, pe o suprafa de 21,18 mii hectare, la fel ca i n anulprecedent.


19/49

18

Poluarea atmosferei Ameninrile pentru sntatea i bunstarea uman rezultate sau transmise

prin factori de mediu constituie n zilele noastre o motivaie pentrucreterea preocuprii lumii medicale, a publicului general i a guvernelor

care se ndreapt ctre cercettori pentru sfaturi. Dezvoltarea rapid a industriei i a multor tehnologii, extinderea tehnicilor

i reelelor de monitorizare a riscurilor, creterea preocuprii publicului ia mass-mediei fa de aceste riscuri i efecte motiveaz cercetrile pentrucunoaterea efectelor polurii mediului asupra sntii.

Poluarea atmosferic, in special cu iritani a creat zone cu risc crescut nteritoriul locuit din Moldova. Una din acestea este zona periuzinal aCombinatului Chimic Borzeti n care determinri ale poluanilor iritaniau artat concentraii mari ale acestora. Efectele asupra sntii copiilor se

pot evidenia n timp i sunt n special asupra morbiditii respiratorii. Lucrarea dorete s evidenieze aceste efecte la colarii de 10-14 ani

nscui i crescui in zone rurale nvecinate Combinatului Chimic Borzetii care au fost expui polurii o perioad de timp egal cu vrsta lor.

Dovada relaiei cauzale a unor mbolnviri respiratorii cu poluarea iritanteste suportul unor recomandri pentru ameliorarea riscurilor.

Poluanii atmosferici iritani reprezint categoria cea mai rspndit, cu cel

mai mare numr de reprezentani i cu trecutul cel mai ndeprtat. Ei suntcei care afecteaz cu precdere mucoasa respiratorie i alveolelepulmonare, iar la concentraii mai mari conjunctiva i eventual corneea.

Poluanii iritani pot fi gazoi gazele iritante - dintre care cei mai frecventintlnii sunt SO2, NO2, substane oxidante, NH3, clor. Efecte iritante potavea i ali compui gazoi la care efectul iritant se asociaza altor efecte

predominante (HF) , precum i pulberile cu efecte dependente de naturalor, dar i efect iritant care este variabil n funcie de natur, dimensiuni,concentraia lor n atmosfer. Dimensiunea condiioneaz nivelul din

aparatul respirator, la care se realizeaza efectul iritant, iar concentraia maimare suprasolicit mecanismele de clearance pulmonar.

Sursele de emisie a principalilor poluani pot fi clasificate n:

Surse naturale : vulcanice, aciunea de erodare a solului de ctre vnturi itransportul particolelor de pe suprafaa solului la mari distane, incendiilespontane ale pdurilor, descompunerea natural a materiei organice .a.

Vulcanii arunc n atmosfer n timpul erupiilor mari cantiti de pulberi,

CO, CO2, SO2 i NOx totui nu pun probleme deosebite de poluare dectn zonele apropiate, care de obicei sunt puin populate.


20/49

19

Pulberile rezultate din erodarea solului de ctre vnturi pot produce nunele zone o poluare masiv; astfel, un atare fenomen s-a produs n aranoastr n 1960 n luna aprilie, cnd aproape o sptmn, cantitatea de

praf din atmosfer a depit cu mult normele sanitare, radiaia solar fiind

diminuat iarvizibilitatea redus cu 50-60%. Descompunerea natural a materiei organice poate produce un volum depoluani mare, dar acetia sunt rspndii uniform pe glob; de exemplu NOprodus prin aciunea anumitor bacterii asupra compuilor organici naturalieste estimat la cantitatea de cca. 10 ori mai mare dect cel produs de toatesursele industriale, totui concentraia acestuia n teritoriile ndeprtate desursele industriale nu depete 3,3 microgr./mc. aer (poluare de fond).

Incendiile spontane ale pdurilor, n special de conifere, care apar n uneleteritorii n anotimpuri secetoase produc mari cantiti de fum, cenu,hidrocarburi.

Cu toate acestea, principalele surse de poluare sunt cele artificiale.

Surse artificiale

n 1966, n SUA, emisia principalilor 5 poluani era dat de (tab.1).

Tabel 1. Emisia principalilor 5 poluani primari n SUA

n 1966 (mil. tone).

Surs / poluant CO Part. HC NOx SOx Total

Transporturi

Comb. ins. fixe

64

2

1

9

18

1

8

7

0,5

23,0

91,5

42,0


21/49

20

Procese ind.

Trat. deeuri

Diverse

11

8

10

8

1

3

4

1,5

6

0,2

0,5

0,5

7,0

0,1

0,5

30,2

11,1

20,0

TOTAL 95 22 30,5 16,2 13,1 194,8

Alte statistici ale SUA precizeaz proporiile n care diferite surseparticip la poluarea aerului: industriile 16,8% , termocentralele14,1% , automobilele80,6% , nclzirea spaiilor 5,6% , depozitarea iincinerarea deeurilor 3,5%.

Numrul poluanilor emii de aceste surse este enorm, iar gradul lor denocivitate extrem de variat. Dup o evaluare efectuat n SUA, cca.500.000 substane duntoare sntii ar exista n mediul ambiant alomului care triete ntr-o ar puternic industrializat. Din acest numr desubstane cunoatem doar 5-10 . Unii dintre aceti poluani sunt invizibilii inodori, alii vizibili i suprtori, din fiecare categorie putnd fi uniifoarte nocivi.

La Simpozionul Internaional care a avut loc la Geneva n 1970, experiiOMS n problema combaterii polurii consider c dintre poluanii aerului

trebuie acordat atenie urmtorilor 6 cei mai rspndii n prezent carenecesit a fi studiai separat, ca i n combinarea lor unii cu alii, n scopulstabilirii criteriilor i indicilor de calitate a aerului:

* anhidrida sulfuroas degajat de arderea crbunelui i reziduurilor petroliereutilizatepentru nclzire;* particolele n suspensie, pulberi, funingine, ciment, provenind din instalaii denclzire i din industrie;* oxidul de carbon, gaz cu aciune asfixiant, care reprezint pn la 11% dinvolumul gazelor de eapament ale vehicolelor cu motor;

* oxidanii care iau natere prin aciunea razelor solare asupra gazelor deeapament n prezena oxizilor de azot. Ei se ntlnesc cu predilecie n centrelecare beneficiaz de o nsorire puternic i prelungit i unde exist o circulaieauto foarte intens, din care rezult cantitai mari de gaze de eapament ce coninhidrocarburi;* oxizii de azotemii de vehicolele cu motor, deosebi de cele prevzute cumotoare Diesel, din instalaii de nclzire centrale i din unele industrii. Acetia

joac un rol important n formarea oxidanilor i totodat sunt i nsi nocivi;* plumbulprodus toxic care cumuleaz n organism i se adaug celui ingerat

cu ap si alimente.


22/49

21

Toate polurile altereaz sntatea factorilor de mediu i a omului. Celemasive i brute dau evenimente acute sau supraacute, imediat sesizabile

ce declaneaz intervenii urgente din partea omului. Acestea suntspectaculoase prin schimbarea brusc a calitii factorilor de mediu i prinefectele imediate ce le provoac asupra sntii omului i mediului.

Durata unor asemenea evenimente este n general scurt i depinde decantitatea poluantului la surs, de degradarea instalaiilor i de

promptitudinea interveniilor omului. Polurile n cantiti reduse, sub limitele acceptabile sunt nesesizabile i

nu pretind msuri de prevenire, dar devin periculoase pentru c poluantuli aciunea lui se cumuleaz n sol, ap, vegetaie, crend alterriireversibile la om i animale, de unde apare o patologie ataatpoluantului.

Poluarea mediului i a aerului atmosferic n particular reprezint astzi oproblem de mare ngrijorare i rspundere pentru toate structurilesocietii umane. Influiena polurii asupra sntii este tot mai neleasi resimit de un public care i dtot mai bine seama c poluareamediului nu este numai o incomodare.

n societatea noastr, poluarea mediului trebuie s constituie preocupareade prim ordin pentru toi cei care particip la poluare i sufer de pe urmaei. Dac s-au nregistrat progrese remarcabile n nelegerea i cunoaterea

polurii mediului i a repercursiunilor asupra organismului, nu s-au fcutaceleai progrese i pentru dezvoltarea mijloacelor eficiente pentru

prevenire i combatere. Simpla dimensionare a poluanilor n elementele de mediu nu poate avea

relevan, mai ales pentru serviciile medicale, dect n msura n care seface dovada impactului ei nefavorabil asupra strii de sntate a populaieiexpuse.


23/49

22

Poluarea apelor Poluarea apei a fost definita la Conferina Internaionala privind situaia

polurii apelor din Europa de la Geneva din 1961 ca fiind "modificareadirecta sau indirecta a compoziiei sau strii apelor unei surse oarecare, caurmare a activitii omului, in aa msura nct ele devin mai puinadecvate tuturor sau numai unora din utilizrile pe care le poate capt instare generala". Ulterior s-au fcut o serie de modificri la aceastadefiniie cu scopul .lrgirii accepiunii de poluare, avndu-se in vedere siaspecte extraeconomice, degradarea peisajului, depopularea apelor etc.

Legea apelor nr. 107/1996 prevede ca prin poluare se nelege orice"alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o limita

admisibila, inclusiv depirea nivelului natural de radioactivitate produsadirect sau indirect de activiti umane, care o fac improprie pentru ofolosire normala in scopurile in care aceasta folosire era posibila naintede a interveni alterarea".

Stabilirea categoriilor si condiiilor tehnice de calitate a apelor desuprafaa seface in funcie de domeniul lor de utilizare conform STAS4706 - 88.

Aa, de pild, 80% din polurile marine provin de pe uscat, pe caleafluviilor, deversrilor de pe coast, din atmosfer etc.


24/49

23

Formele de poluare a apei

Principalele forme de poluare a apei, n funcie de sursele i de natura lor,sunt:

a) Poluarea organic. Principala surs a acestei forme de poluare acvatic oconstituie deversrile menajere din marile orae i o serie de industrii precumcea a celulozei i hrtiei ori industria agroalimentar.

Poluarea organic are un mecanism propriu de producere: deversate n ap,materiile organice sunt consumate ori degradate de ctre bacterii, avnd loc un

proces de "autoaprare". Dar aceste bacterii au nevoie de oxigen. Aa c, ocantitate nsemnat de materii organice care trebuie degradate favorizeaznmulirea bacteriilor i, n consecin, un masiv consum de oxigen caredetermin, la rndul su, moartea petilor i a altor vieuitoare acvatice prinaxfisie.

b) Poluarea toxic provine n mod exclusiv din surse industriale i, n special,din industria chimic, extractiv i prelucrtoare a metalelor .a. Una dintre

problemele importante ale acestei forme de poluare o reprezint msurareatoxicitii produselor.

Astfel, la nceputul anilor '70 a fost pus la punct textul "dafhiei" (Dafhia este unminuscul crustaceu de ap dulce. Se dilueaz apa poluat pn cnd aceasta nuucide dect 50% din dafhiile prezente. Cu ct trebuie s dilum apa, cu att apaeste toxic la nceput.).

Dar prin aceasta nu se msoar dect toxicitatea pe termen lung, care poaterezulta din fenomene de acumulare. Unele substane pot s fie nchise nsedimente i s fie liberate dup depunere; n cazul altora, poate avea locfenomenul de bioacumulare etc.

c) Materiile n suspensie. Diferite particule, datorate eroziunii naturale orideversrii artificiale ale localitilor sau industriilor, pot schimba calitatea apei,genernd o poluare estetic (tulburarea apei), jennd viaa petilor (prinintroducerea de particule n branhii) ori contribuind la poluarea organic sautoxic. La nivelul rilor occidentale, circa trei sferturi din materiile n suspensie

proveneau din orae i numai un sfert din industrie.

Eliminarea acestor particule n suspensie are loc, n general, prin simpladecantare, prin depunere pe rundul marilor bazine.


25/49

24

Oraele au uneori probleme cu apele de furtun care spal solul, drumurile,canalele de scurgere, crnd ntr-un scurt rstimp cantiti considerabile dematerii diverse.

d)Materiile nutritive (nitrai, fosfai). Acest tip de substane nutritive, respectiv

nitrai i fosfai, provoac fenomenul de eutrofizare a apelor curgtoare line,lacurilor ori mrilor.

Acesta se datoreaz faptului c excesul de nutrimente favorizeaz oproliferare, chiar o explozie de alge care se descompun rapid, consumndenorme cantiti de oxigen. Fr oxigen apa devine locul unor procese defermentaie i putrefacie. Trebuie adugat faptul c pnzele de algesuperficiale pot priva mediul acvatic de lumin i c unele alge, n special

n mediul marin, pot fi ele nsele toxice.

Aa, de exemplu, n 1988, o maree galben de alge toxice a decimat de-alungul coastelor scandinave somonii i cresctoriile de pstrvi. Pe de alt parte, nitraii prezint i un alt inconvenient n ce privete apa

potabil. In aceasta, n mod normal, nitraii nu trebuie s depeasc 50mg/litru.

Nitraii transformai n nitrii provoac sugarilor ori fetuilor femeilorgravide o boal a sngelui numit "maladia albastr"; totodat, producereade nitrosamine cancerigene este nc controversat (Unele legume,

precum elina, spanacul, sfecla sau morcovul sunt o surs important denitrai. Unele mezeluri, conserve de carne i petele afumat sunt, deasemenea, surse de nitrai).

e)Poluarea bacterian.

Aceast form de poluare genereaz multiple probleme de ordin sanitar. Eapoate afecta, n primul rnd, apa de but, fapt pentru care aceasta este supusunor forme speciale de protecie. Astfel, de regul, alturi de dezinfectareaacesteia sunt prevzute n jurul puurilor de captare a apei potabile "perimetre de

protecie", pentru a beneficia de marea putere epuratoare a solului.

Aa se face c, n general, aceast categorie de ape este bine protejat, mai alesn rile occidentale, probleme ridicnd mai ales apele de baie.

Chiar dac oamenii de tiin afirm c apa are o important putere bactericid,se pare c acest lucru nu este valabil pentru streptococi, salmonella ori virui, iarpoluarea prin materii organice ori prin materii n suspensie poate servi ca suport

pentru o poluare bacterian. Protecia apelor de coast mpotriva poluriibacteriene este ngreunat de faptul c staiile de epurare "clasice" nu rein i nuevacueaz bacteriile.

Clorurarea deeurilor constituie cea mai bun soluie, dar,cel puin pentrumoment, este deosebit de costisitoare. Tehnicile naturale (lagunajul intens al


26/49

25

apelor uzate, redarea solului) sunt mult mai eficace, utiliznd puterea epuratoarea aerului, soarelui i solurilor.

f) Poluarea termic. O mare parte a apelorutilizate n industrie sunt ape de rcirecare apoi se evacueaz, n stare cald. Ca atare, acestea vor degaja cldur, fie natmosfer, fie n ape.Acest fenomen de nclzire a apelor poate avea douconsecine principale:

o influen direct asupra vieiiunor specii vegetale i animale;o activitate bacterian mai intens i astfel un foarte mare consum de

oxigen (se observ frecvent, n perioadele foarte calde,peti pe mal,asfixiai, victime ale unui "oc de cldur").

Poluanii apelor

CCO (Cererea chimic de oxigen) . Poluarea prin materii organice(compui de hidrai de carbon, materii proteice, lipide etc.), degradabileori nu este datorat mai ales surselor industriale (industrie chimic, deceluloz i hrtie, petrolier, agroalimentar) i reziduurilor provenite dela populaia urban.

Aceti poluani deversai n cursurile de ap antreneaz, n urmadegradrii, un consum suplimentar de oxigen n detrimentul organismelorvii din mediul acvatic. Importana acestei poluri ntr-un efluent poate fievaluat prin cererea chimic de oxigen (CCO). care reprezint cantitateade oxigen necesar degradrii pe cale chimic a totalitii polurii.

Micropoluanii organici sunt reprezentai de numeroasele substaneorganice din ap care traverseaz staiile de epurare fr a fi alterate isunt astfel susceptibile de acumulare n lanul alimentar.

Materiile n suspensie, deja prezentate, constituie din ce n ce mai mult oproblem i din perspectiva posibilitii de a provoca o descompunereanaerobic a materiilor organice, nsoit de degajarea de gaze, cuconsecine dezastruoase pentru cursurile de ap.

Azotul. In ap se ntlnesc ptai categorii principale de compui azotai:nitrai, nitrii, azotul organic i amoniacul, care pot avea surse na turale

(ploi, zpad, degradarea deeurilor vegetale, animale etc.) ori suntseninul unei poluri. Coninutul ridicat de azot antreneaz o cretereexcesiv a algelor i plantelor pe fundul rurilor.

Srurile nutritive, precum compuii azotai, sulfai, fosfai, cloruriaccelereaz fenomenul de eutrofizare a rurilor (proliferarea masiv aanumitor alge n detrimentul altor specii). O serie de industrii evacueazcantiti importante de sruri, precum unitile de producere a oxidului detitan, a fosfogipsului, fabricile de ngrminte etc.

Metalele, ca de pild cadmiul, cuprul, mercurul, plumbul, zincul, titanul,

sunt prezente n deversrile lichide provenite de la diverse industrii:metalurgic, chimic etc. Aceste produse fac parte dintre "materiile


27/49

26

inhibitorii pentru via" fiind, n grade variabile, periculoase pentruorganismele vii. Unele dintre ele, precum mercurul sau plumbul, se potconcentra n lanul alimentar de la plancton pn la om.

Arsenicul este utilizat, n principal, n metalurgie, n industria chimic i

parachimic (industria coloranilor, pesticidelor, fabricrii de acetilenetc.). n fabricarea sticlei i ceramicii .a. Cianurile sunt mai puin toxicepentru organismele inferioare, invers dect n cadrul otrvii.

Fluorul. precum marea majoritate a metal oxizilor, nu este niciodatntlnit n stare natural sub forma sa molecular liber, ci sub form defluoruri (fluorura de aluminiu, de sodiu, de diverse roci sedimentare).Totodat, nici fluorurile nu sunt prezente n mod natural n cantitate

periculoas n mediu. Aportul de fluor n ap provine de la activitileindustriale, n special cele din metalurgia aluminiului, industria aciduluifosforic i ngrmintelor fosfatice.

Fluorurile sunt ageni toxici. Aa, de pild, la om ingestia de ap careconine doze de fluoruri de la 250 la 450 mg/1 conduce la simptomenotabile. Dimpotriv, n doze foarte slabe fluorurile au o aciune beneficasupra dentiiei, contribuind la prevenirea cariei dentare.

Fenolii provin, cel mai frecvent, din poluarea industrial, respectiv dinindustria petrolului, siderurgie, industria chimic i farmaceutic. Datefiind proprietile antiseptice ale numeroilor fenoli, coninutul ridicat defenoli antreneaz o diminuare a fenomenului de biodegradare. n sfrit,gustul deosebit de neplcut generat de prezena fenolilor n ap, face ca

riscul de contaminare s fie practic exclus. Micropoluanii chimici sunt poluanii dificil de decelat prin procedeele

obinuite de analiz, dat fiind concentraia ori complexitatea lor chimic.Ei sunt n general puin degradabili, dificil de eliminat i susceptibili deacumulat n lanul alimentar.

Combaterea polurii apelor Dac substanele poluate ajung n receptori, are loc procesul de poluare a

acestora i transportarea lorn emisari, de unde decurg toate consecinele

privind calitatea mediului i a folosinelor ulterioare a apelor. Din aceastcauz, se impune luarea unor msuri de prevenire sau de limitare apolurii apelor, cum ar fi cele de epurare a celor uzate, care s acionezenaintea deversrii acestora n emisari.

Epurarea apelor reprezint totalitatea tratamentelor aplicate n scopuldiminurii coninutului de poluani, astfel nct cantitile rmase sdetermine concentraii mici n apele receptoare, concentraii care s nuprovoace dezechilibre biologice i s nu poat stnjeni utilizrileulterioare.

Pentru a se cointeresa ntreprinderile industriale n efectuarea unor epurrict mai bune a apelor uzate, n unele ri, aprovizionarea cu ap a multor


28/49

27

uniti se face din aval de staia de epurare. De regul, epurarea apeloruzate necesit dou mari grupe de operaii succesive:

reinerea si neutralizarea substanelor nocive sau valorificarea coninutuluiapelor uzate;

prelucrarea substanelor rezultate din prima operaie(substane denumite,n general, nmoluri). Astfel, consecutiv din procesul de epurare a apelor uzate,rezult: ape

epurate, care sunt evacuate n emisari sau pot fi valorificate direct (ca deexemplu, la irigaii); nmoluri, care sunt ndeprtate din staiile deepurare, uneori putnd fi valorificate ca ngrmnt.

Pentru valorificarea n agricultur a apelor epurate si a nmolurilor pentruirigare i fertilizare, se iau n consideraie caracteristicile lorepizootologice, pentru a se preveni contaminarea solului cu ageni

patogeni, n cazul folosirii nmolurilor oreneti, se urmrete ca acesteas nu conin substane poluante peste limitele admise (n mod specialmetale grele); s nu produc infestarea terenurilor cultivate cu ageni

patogeni; s se asigure respectarea unor tehnologii specifice de aplicare(alegerea solurilor pretabile, a dozelor corespunztoare, a momentului simodului de aplicare s.a.) i s se constituie n perimetrele de aplicare unsistem de monitoring (supraveghere) a factorilor de mediu.

Autoepurarea apelor uzate nepoluate sau epurate n msur mai mic saumai mare, ajunse n emisar, are loc sub aciunea unor procese autonomede natur fizic, chimic i biologic, care le redau calitile lor iniiale.

Fenomenul prin care apa din emisar se debaraseaz de poluanii pe care iconine, este ntlnit n literatura de specialitate sub denumirea deautoeurificare.

Acest proces (autoeurificare) se bazeaz pe autoepurarea fizico-chimic ipe cea biologic i este concretizat n multiple procese fizice, fizico-chimice i biologice.

Diluia, care se realizeaz prin dispersia poluanilor n receptor, poate fimai mult sau mai puin avansat i cu ct coninutul poluanilor este maimic cu att autoepurarea se produce mai repede.

Sedimentarea poluanilor aflai n suspensie depinde de mrimea, masaspecific i forma lor, precum i de temperatura i densitatea apei .a.Astfel, se vor sedimenta mai repede suspensiile de dimensiuni i densitimai mari, i cu form ctmai apropiat de sfer, mai cu seam n cursulinferior al apelor curgtoare, unde viteza apei se reduce.

Asemenea fenomene se produc n zonele de es sau n locurile inundabile,poriunea dinspre malul apei. Sedimentarea se produce mai repede n apamai cald, deoarece vscozitatea sa scade pe msur ce temperaturacrete. Dimpotriv, apele poluate cu sruri au densitatea i vscozitatea

mai mari pe msur ce temperatura lor creste, fapt care determin multviteza de sedimentare.


29/49

28

Ptrunderea radiaiilor solare, n special cele ultraviolete (RUV), are caefect bactericid, n sensul distrugerii bacteriilor si bacteriostatic, prinprocesul de stagnare al dezvoltrii i nmulirii bacteriilor. Cu ctconinutul n suspensii este mai ridicat, deci apa este mai tulbure,

adncimea de ptrundere a RUV este mai mic, cu att efectele debactericid i bacteriostatic sunt mai slabe. Temperatura apei influeneaz viteza reaciilor chimice i biochimice,

care contribuie la procesul de autoepurare, ct i a rezistenei germenilorpatogeni ajuni n ap - periculoi pentru om i animale - care nu potsupravieui mult timp, deoarece temperatura apei este mult sub nivelulcelei a organismelor uman i animal.

Intre elementele poluante si cele naturale din ap, precum i ntrediferitele elemente poluante se produc fenomene de adsorbie i absorbie,

precum i reacii chimice de precipitare, oxidare i reducere .a. nasemenea condiii, oxigenarea i reoxigenarea apei prezint o importandeosebit n procesul de epurare a sa. Principala surs de oxigen oreprezint aerul atmosferic, situaie n care oxigenarea i reoxigenareaapei depind de factorii care favorizeaz contactul apei cu aerul atmosferic,

precum i de posibilitatea dizolvrii oxigenului n ap. Importante n procesele de oxigenare i reoxigenare a apei, sunt condiiile

de curgere (si mai ales a vitezei de curgere), determinate de ctrecaracteristicile albiei de curgere - forma sa n seciune, adncimea, panta,natura stratului litologic subacvatic etc.

Poluarea solului Solul reprezinta patura superficiala de la suprafata litosferei,in grosime

variabila de la cativa cm pana la 2-3m in care se dezvolta viata vegetala.Acesta are deci un rol deosebit de important pentru viata de pePamant,ceea ce determina utilizarea celor mai variate masuri de protectiesi de imbunatatire a activitatilor productive.

Structura mecanica a solului determina o serie de calitati sau proprietetifizice cu rol important sanitaro-igienic. In acest sens,citam proprietatea pe

care o are solul de a fii strabatut de aer si apa cunoscuta sub numele depermeabilitate. Din punct de vedere chimic,putem afirma ca solul continetotalitatea substantelor cunoscute. Poluarea solului se datoreazaindepartarii si depozitarii neigenice a reziduurilor lchide si solide rezultatedin activitatea mediului omului ,a deseurilor industriale sau a utilizariinecorespunzatoare in practica agricola a unor substante chimice.

Metode de depoluare a solului

Poluarea unor suprafete mari de sol atat prin emisii industriale in principal

aeropurtate dar si pe cale agricola ,prin pesticide suprafertilizare.in functie


30/49

29

de natura si intensitatea impacturilor si de natura solurilor si a modului lorde folosinta se vor alege solutii tehnologice diferite.

Poluarea cu petrol si produse petroliere

Poluarea apei cu reziduuri petrolierereprezinta o problema deosebit deimportanta si greu de prevenit si remediat . Afecteaza atat apele de suprafata, cat si pe cele subterane . In prezent , acest gen de poluare a devenitubicvitar , iar consecintele ei asupra proprietatilor organoleptice ale apei ,faunei si florei acvatice sunt deosebit de nocive si durabile .

Reziduurile de petrol ajung in bazinele naturale de apa prin deversarea deape reziduale rezultate de la rafinarii , uzini de cracare si alte instalatii deprelucrare a titeilui . Aceste reziduuri conduc la cresterea temperaturii si

turbiditatii , la formarea unei pelicule de petrol la suprafata apei sau a unoremulsii ( apa- petrol sau petrol-apa ) si la schimbarea compozitiei apei , prindizolvarea in aceasta a substantelor petroliere solubile , toxice in anumiteconcentratii , pentru organismele acvatice , om si animale .

Indicatorii de poluare cu reziduuri petroliere sunt substantele extractibile, caindicatori chimic global, ce evidentiaza totalitatea reziduurilor si germeniipetrol oxidanti , ca indicator bacteriologic care, folosind pentru dezvoltarealor substantele petroliere , se inmultesc cu atat mai puternic, cu cat acestsubstrat este in cantitate mai mare. Germenii petrol-oxidanti sunt in acelasi

timp si indicatori de autopurificare de reziduuri petroliere .


31/49

30

Concentratiile admise in apele de suprafata sunt de 0,1 mg /dm3 .

Analizele necesare cunatificarii efectelor negative asupra mediuluigenerate de contaminarea cu hidrocarburi a nvelisului edafic, seconstituie n analize deosebit de complexe. Astfel au fost utilizate

tehnologii complexe ca: analize spectrale n UV-VIZ, GCMS, analizegravimetrice.

Pentru realizarea acestor analize Centrul de Cercetare a Mediului siEfectuare a Studiilor de Impact a colaborat cu Catedra de ChimieAnalitica a Facultatii de Chimie din Universitatea din Bucuresti.

DESCRIEREA SI REZULTATELE INVESTIGATIILOR Descrierea investigatiilor realizate si justificarea acestora.

n urma analizei preliminare n cadrul Bilantului de nivel I, s-a constatatnecesitatea efectuarii unor analize complexe pentru zona contaminata cu produsepetroliere. Aceasta zona ntinsa pe 300 m2 se gaseste n punctul 1 de descarcarea combustibiluluirampa CFR.

Astfel, n urma campaniei de teren din luna iulie 1999 s-au prelevat probe de solla adtncimile de 5 si 35 cm din 4 puncte din terenul contaminat (figura nr. 1) sidin vecinatatea lui.

Aceste puncte au fost alese pe baza urmatoarelor criterii:o morfologia terenului,

o directia de curgere a freaticului,o gradul de impurificare a nvelisului edafic. S-a urmarit recoltarea unor probe din puncte cu sol contaminat cu

produse petroliere si recoltarea din puncte cu sol aparent necontaminat,considerate ca probe martor.

Tinand seama de utilizarea terenului ca suport al recipientilor pentruproduse petroliere si ca rampa de descarcare a acestora, s-au determinat,ca fiind indicatori de calitate, continutul hidrocarburilor aromaticemononucleare, polinucleare si din petrol.n probe de sol

Investigatiile asupra solurilor infestate cu produse petroliere serealizeaza de obice vizual (prin observare directa) sau prin analizanumai a acelor compusi care sunt prevazuti n tabelul 2 al Anexei laOrdinul 756/3.XI.1997. Datorita complexitatii foarte mari a acestoranalize, inacesibile multor laboratoare din Romtnia, se evita a seevidentia faptul ca infestarea solurilor cu hidrocarburi presupune siprezenta unor derivati ai acestor compusi, deseori mult mai periculosi si

n cantitate mai mare dectt cei considerati de baza. De exemplu ntr-o

cromatograma ce caracterizeaza unul din punctele de prelevare s-au


32/49

31

identificat mai mult de 350 de compusi organici, fata de 20 n tabelul 2al Anexei la Ordinul 756/3.XI.1997.

Aceste doua componente ale mediului sunt deosebit de importantepentru studiul de fata, caracteristicile geologice si hidrogeologice locale

constituind elemente ce pot amplifica sau reduce poluarea solului si aptnzei freatice. Studiile geotehnice executate n acest perimetru indica prezenta

nvelisului edafic ptna la maxim 4 m (incluztnd profilul propriu-zis sistratul de deponii)si un complex de depozite loessoide macroporice peurmatorii 6-8 m. Freaticul este nttlnit nceptnd de la circa 6-7 m, decifoarte aproape de suprafata.

Dispersia poluantilor n sol (mediu solid de dispersie) si mai departe nptnza freatica (mediu lichid de dispersie) depinde de caracteristicile

nvelisului edafic, ale substantei poluante si ale acviferului. Dacapoluarea nvelisului edafic ar putea fi eliminata prin decoprtareamaterialului contaminat, o eventuala poluare a acviferului ar ridicaprobleme attt prin amploare ctt si prin consecinte. Se stie ca apa freaticaare o viteza de curgere mica si un timp de rennoire de ordinulsecolelor. O eventuala infiltrare a produselor petroliere n ptnza freaticaar determina inutilizarea apei pe o foarte lunga perioada de timp sitehnici extrem de costisitoare pentru nlaturarea efectelor.

Sectorul analizat nu mai prezinta caracteristici naturale, aici efectutndu-se frecvent decopertari pentru ndepartarea solului infestat cu produse

petroliere, rambleeri de nlocuire a volumelor astfel eliminate si dereducere ale efectelor tasarii. Toate acestea au afectat regimul natural alpercolatiei si exudatiei pe profil.

Practic n primii 40 de cm nttlnim deponii (pietrisuri, nisipuri cudiferite granulometrii, resturi vegetale n faze mai mult sau mai putinavansate de descompunere, alte detritusuri etc.) depuse aici dupa

ndepartarea frecventa a partii infestate din profilului de sol. Descrierea punctelor de prelevare, analizele efectuate, structurii

geologice si metodele de lucru folosite.

Descrierea punctelor de prelevare

Pentru analiza celor 300 m2 contaminati cu produse petroliere au fostalese 4 puncte de prelevare (a se vedea figura 1). Cele 4 puncte deprelevare, din care s-au recoltat n total 8 probe (notate n anexe si peschita de la 1 la 8) au fost selectate pentru a oferi informatii asupra tuturorsituatiilor nttlnite n teren: sol vizibil contaminat cu produse petroliere,sol aparent necontaminat cu produse petroliere, fenomenulde dispersie apoluantilor etc.


33/49

32

Punctul I de prelevare este localizat n partea de NE a rampei dedescarcare CLU, ltnga aleea betonata pe care se face accesul mijloacelorauto la rezervoare.

n punctul I de prelevare au fost analizate doua probe: proba 1, de la

adtncime cuprinsa ntre 5-10 cm si proba 2, de la adtncimea cuprinsa ntre35-40 cm (ambele din deponii). Dupa primii 30 de cm impregnati cu CLUurmeaza nvelisul edafic propiu zis, aparent curat.

Punctul II este situat n partea de SE, n extremitatea punctului 1 CLU(figura 1). n imediata vecinatate a acestui punct, produsele petroliereimpregneaza diferit suprafata topografica, adesea baltind o perioada detimp.

n punctul II de prelevare au fost luate doua probe: proba 3, de laadtncime cuprinsa ntre 5-10 cm si proba 4, de la adtncimea cuprinsa ntre35-40 cm.

Punctul III este situat n mijlocul depozitului, n zona cea mai infestata cuproduse petroliere. Aici nu s-a nttlnit sol vegetal nici dupa primii 60 cmsapati. Dat fiind faptul ca aici se gasesc ngropate rezervoarele Fabricii deFermentare a Tutunului din Vladuleni, deponiile au caracteristici de soluri

ngropate (exista 4 -5 starturi de material vegetal). n punctul III de prelevare au fost luate doua probe: proba 5, de la

adtncime cuprinsa ntre 5-10 cm si proba 6, de la adtncimea cuprinsa ntre35-40 cm.Punctul IV de prelevare se situeaza n afara depozitului, ltngacalea ferata interna. Aceste probe a fost prelevate dintr-o zona recent

decopertata si rambleeata, pietrisurile de la suprafata fiind extrem decurate. n punctul IV de prelevare au fost luate doua probe: proba 7, de laadtncime cuprinsa ntre 5-10 cm si proba 8, de la adtncimea cuprinsa ntre35-40 cm.

Metode de analiza

Pentru efectuarea analizelor chimice si instrumentale s-au utilizat attt probe

naturale prelevate din punctele de colectare, ctt si extracte hexanice din acesteprobe.

1. Metode gravimetrice

Pentru efectuarea acestor analize s-au luat probe de sol cu masa de 1 gram,ctntarite cu precizie la balanta analitica, si s-au supus calcinarii n cuptor electricla temperatura de peste 650 0C, ptna la masa constanta.

2. Metode instrumentale


34/49

33

n aceasta categorie se nscriu analiza spectrala n UV-VIZ si Cromatografia deGaze cuplata cu Spectrometrie de Masa. Aceste analize s-au efectuat pe extractede sol n n-hexan de puritate cromatografica.

Extractia compusilor hidrocarbonati din probele de sol s-a efectuat prin

ctntarirea a 1g proba de sol si adaugare de 5 ml n-hexan. S-au lasat probele timpde 30 minute, pentru a se evita extractia unor compusi nevolatili, care s-ar fidescompus n coloana cromatografica, compromittnd-o si factnd-o neutilizabilapentru alte separari.

Extractele astfel obtinute au fost mai ntti analizate prin Spectrometrie deAbsorbtie Moleculara n UV-VIZ. Caracterizarea spectrala UV-VIZ s-a efectuatcu ajutorul unui spectrometru UV-VIZ dublufascicul, tip JASCO V530.Domeniul spectral investigat a fost 200-600 nm.

Analiza cromatografica a extractelor din sol s-a efectuat cu ajutorul unuicromatograf de gaze (GC Hewlett-Packard HP5890II) cu detector-spectrometrude masa cu quadrupol (MS 5972).

S-a utilizat o coloana capilara cu lungimea de 25 cm, cu faza mobila mediupolara. Programul de temperatura al separarii gaz-cromatografice a fosturmatorul:

o 600C, timp de 3 minute;o gradient de 40C/minut, ptna la 1800C;o 1800C, timp de 6 minute.o Total separare GC: 39 minute/analiza.o Volumul probelor injectate: 3l.o Gaz purtator: Heliu, cu debit de 1,5 ml/minut.

3. Rezultatele analizelor efectuate si compararea acestora cu valorile pragurilordin "Ordinul 756/3.XI.1997".

n concordanta cu observatiile facute la fata locului, s-a cautat ca dinfiecare punct de prelevare sa se preleveze doua probe, una din orizontulpenetrat vizibil de reziduurile de carburant, iar a doua din celneimpregnatcu carburanti.

Tabel 1. Cantitatea globala de produse petroliere din probele de sol.

Punctul deprelevare

Numarulprobei

Adtcimea deprelevare

Cantitatea de produsepetroliere (mg/kg)

Procentul deproduse petroliere

I 1 5 cm 79 000 7,9%

2 35 cm 0 Neinfestata


35/49

34

II 3 5 cm 12 800 1,28%


III 5 5 cm 350 000 35%

6 35 cm 15 480 15,48%

IV 7 5 cm 0 Neinfestata


n efectuarea analizei gravimetrice a solurilor s-a pornit de la ideea cacompusii petrolieri sunt primii care se elimina ntr-un proces decalcinare. Deci, pierderile la calcinare ale probelor din orizontul

impregnat, comparativ cu cele din orizontul neimpregnat, sunt egale cucontinutrile n produsi petrolieri.

Din tabelul 1 se constata ca poluarea solului cu produsi petrolieri, lasuprafata, poate fi n proportie cuprinsa ntre 1,28 si 35%.

n punctul de prelevare III se observa ca ambele probe (5 si 6) continprodusi petrolieri, fapt ce s-a observat si cu ochiul liber si anume caacestea nu dispar nici dupa adtncimi de peste 1m (prelevarea de la oasemenea adtncime fiind imposibila data fiind aici implantarearezervoarelor de carburanti).

n punctul de prelevare IV, aflat n afara terenului contaminat, nu seobserva prezenta produsilor petrolieri n nici una din probe, faptconfirmat si de analiza vizuala directa.

Exprimarea n mg/kg (vezi tabelul 1) a continutului global dehidrocarburi petroliere arata o evidenta poluare a orizontului de solpeste limitele prevazute n tabelul 2 din Anexa la Ordinul 756 din 3noiembrie 1997

n urma analizei UV-VIZ s-a stabilit ca probele 1, 2, 5 si 6 (punctele I siIII) absorb puternic pe domeniul ultraviolet (figurile 2,3,5,6), fara

evidentierea clara a unor benzi de absorbtie (nu se observa picuriindividuale), fapt explicabil printr-o compozitie extrem de complexa aprobelor de extract. Probele 3, 4, 7 si 8 nu au prezentat semnale deinteres pe domeniul spectral respectiv (vezi figurile 4,5,8,9 ).

Efectuarea acestei analize s-a realizat pornind de la ncercarileexperimentale ale cercetatorilor Grinberg, Bigdash si Leonteva, care auidentificat hidrocarburi derivate de la naftalina folosind un detector UV,acestia lucrtnd nsa pe probe avtnd o compozitie mult mai simpla.

Din analiza GC-MS au rezultat urmatoarele concluzii: probele de sol contaminate cu produse petroliere au dat nastere unor


36/49

35

cromatograme tipice produselor petroliere si a existentei unorconcentratii attt de mari, nctt nu pot fi estimate prin aceasta procedura.O procedura capabila sa determine cantitativ si sensibil fiecarecomponent din sol ar necesita o aparatura ultraperformanta, inaccesibila

la acest moment laboratoarelor de cercetare din Romtnia (cea maiperformanta metoda de caracterizare a fractiilor petrolier este RMN-C13) si un timp de analiza mult prea ndelungat (analiza completa aunei fractii petroliere dureaza uneori chiar 6 luni);

numarul extrem de mare de componenti din fractiile petroliere faceimposibila

caracterizarea spectrelor de masa atribuite diferitelor picuricromatografice. Aceste spectre de masa sunt rezultatul suprapunerii maimultor spectre corespunzatoare hidrocarburilor, ceea ce face imposibilaatribuirea lor prin consultarea unei biblioteci spectrale. n cazul de fatas-a utilizat una dintre cele mai bogate librarii spectrale si anume librariaWiley, ce contine spectrele de masa a cel putin 125.000 de compusi;

cromatogramele probelor investigate pot fi utilizate n scopulcaracterizarii

poluarii solului cu produse petroliere, mai ales ca semnalele analiticedate de spectrometrul de masa sunt foarte mari; acest fapt esteevidentiat de prezenta n sol a unor compusi ce se regasesc uzual nfractii petroliere;

liniile de baza ("background") din cromatogramele nregistrate sunt

foarte complexe si reprezinta de fapt suprapunerea spectrelor de masa a mai

multor compusi neseparati, existenti n fractiile petroliere, pe o plaja demasa practic continua. ntre acestia, alcanii si alchenele sunt dejaidentificati si raportati n unele din listele nregistrate;

estimarea cantitativa a unora dintre speciile poluante n probeleanalizate nu a fost posibila n lipsa unor etaloane adecvate (produsiiindividuali puri), dar acest lucru nici nu pare necesar avtnd n vederecantitatile foarte mari n care s-au gasit n probele de sol ;

datele si cromatogramele prezente sunt ntr-o foarte buna concordantacu datele din literatura din acest domeniu. Multe din lucrarile stiintificeconsultate se limiteaza, ca si studiul de fata, la "alura" cromatogramei,datorita complexitatii ridicate a fractiilor petroliere.

Numeroase echipe de cercetatori si-au axat eforturile pe caracterizareaprodusilor petrolieri pe fractii si clase de substante. Pot fi citati n acestsens Prof. Takegami (Japonia) si colaboratorii, ce au identificat si izolatprodusi cu lanturi metilenice mai lungi de 12 atomi de carbon, Prof.Deans, care a demonstrat ca Cromatografia de Gaze este metoda optima

de separare a fractiei naftenice, Vorobieva si colaboratorii care au izolat


37/49

36

componentii 1,1,3-trimetil-2-alchilciclohexanului (AnalyticalChemistry, April 1985-Rewiews).

Caracterizarea probelor. Proba 1.Proba extrem de complexa. Spectrul liniei de baza din

cromatograma nregistrata contine practic linie spectrala ltnga liniespectrala (figura 10). Si dupa extragerea "background"-ului dincromatograma initiala (figura 11) nu se obtine o cromatogramainterpretabila.

Figurile 12 si 13 reprezinta o "fereastra" marita din cromatogramainitiala, alaturi de spectrul de masa, de neinterpretat, al backgroundului.

Figurile 14 si 15 reprezinta doua comparatii cu biblioteca spectrala,

pentru compusii cei mai probabili 2,6,10,15,19,23-hexametil-tetracosansi 2,6,10,14-tetrametilpentadecan: sus-spectrul experimental, jos-spectrul de masa "curat" al compusului identificat.

Proba 2. Desi la prelevare nu prezenta urme de produse petroliere,analiza gravimetrica neevidentiind nici ea acest fapt, n urma analizeicromatografice au putut fi identificate totusi urme de produse petrolieresi anume 2,6,10,15,19,23 hexametiltetracosan si 2,6,10,14-tetrametilpentadecan, dar si mentolul (alcool terpenic natural ) si, cuprobabilitate redusa, bromciclohexanul

Punctul II de prelevare Proba 3. Dupa cum arata si analiza gravimetrica, proba relativ poluata,

cu o serie de compusi ce apar n compozitia motorinei. Considertndpunctul de prelevare II, se poate observa o contaminare doar lasuprafata, proba din profunzime fiind necontaminata. Acest lucru sedatoreaza probabil unei deversari limitate pe aceasta portiunea sau uneipermeabilitati mai reduse a solului.

S-au identificat aici attt compusi de natura petroliera (pentacosan,

docosan), ctt si compusi naturali (acid ftalic). Prezenta derivatilorcontintnd sulf (derivatul benzotiazolic ) pare putin probabila deoareceproba ar fi trebuit sa dea un semnal mai puternic n UV-VIS

Proba 4. Proba eminamente "curata". Sistemul de prelucrare a datelornu a identificat dectt trei compusi:

un derivat al mentolului (alcool terpenic de provenienta naturala); unul al colestanolului (alcool terpenic de provenienta naturala); un cicloalcan derivat de la ciclohexan, toti cu aparitii frecvente n sol


38/49

37

Punctul III de prelevare Proba 5. Proba extrem de complexa. Sistemul de prelucrare a datelor a

raportat pentru aceasta cromatograma peste 350 de compusi chimici,factnd imposibila interpretarea lor. La prelevarea probei, pe profil s-a

observat o puternica infiltratie a motorinei ptna la adtncimi de peste 1m,dar si resturi vegetale, probabil datorita acoperirii repetate a reziduurilordeversate cu straturi de sol, tipuri de sol cunoscute sub numele deprotosoluri antropice.

Cromatograma este tipica fractiilor petroliere, fiind asemanatoare celorredate n literatura de specialitate n cazul motorinei.

Proba 6. Este o proba foarte complexa din punct de vedere chimic(figura 19), cei mai probabili dintre compusi fiind 7-hexil-docosanul,2,6,10,14-hexadecanul, 2,6,10-trimetilpentanul, 1-etilenoxi-hexadecanul (toti tipici fractiilor petroliere), dar si eicosanul (feromonsexual), derivati ai acidul 1,2-benzencarboxilic (sau acid ftalic) sau oserie de dione (dicetone) de provenienta naturala

O parte dintre compusi (cei cu probabilitate mica) reprezinta o eroare deinterpretare a sistemului de procesare a datelor, datorat suprapunerii acel putin doua spectre de masa.

Punctul IV de prelevare Proba 7. Proba complexa, n care s-au identificat circa 30 de compusi,

multi dintre ei cu probabilitate mica. Recoltata din exteriorul terenuluicontaminat, nu prezenta urme vizibile de produse petroliere, analizagravimetrica confirmtnd acest lucru.

Cu o mai mare probabilitate s-au identificat docosanul, pentacosanul(alcani superiori corespunzatori fractiilor usoare-CLU), 5-butil-6-hexiloctahidro-1H-indanul (hidrocarbura binucleara specificamotorinei), dar si acidul 2-butil 1,2-dicarboxilic, 9-eicozina si 6, 7-dihidroxiroileanona (compusi naturali).

Proba 8. Proba extrem de simpla. Sistemul a raportat identificarea doara patru compusi chimici (Anexa 6), nu toti de provenienta naturala, ceispecifici motorinei (octacosanul si nonacosanul) provenind, probabil,prin infiltratii din terenul contaminat. Oricum, din naltimea picurilordin cromatograma se observa concentrati mult mai mici (urme) alecompusilor de provenienta petroliera.

Analizele complexe ale esantioanelor de sol de pe cei 300 m2 poluati cuproduse petroliere au relevat faptul ca ntrega arie este impreganta cuproduse petroliere.

Analiza gravimetrica arata o concentratie globala a contaminari cupetrol de ptna la 350 000 mg/kg, superioara limitei de interventie

prevazuta n norme (


39/49

38

Metodele instrumentale au evidentiat prezenta compusilor tipici dinmotorina si CLU. Din pacate, acesti compusi, n contact cu solul, cuacizi humici din sol, cu resturi vegetale etc., timp ndelungat si subinfluenta luminii si fluctuatiilor de temperatura, au suferit numeroase

procese chimice, fotochimice sau de oxido-reducere, astfel ca au aparuto multime de compusi intermediari si secundari, care complica matriceanaturala prin suprapunere spectrala, fapt ce ngreuneaza interpretareacromatogramelor. Asa se explica si faptul ca n unele cromatogrameapar peste 300 de picuri, corespunzatoare la mai mult 300 de compusiindividuali.

Politici de mediu in Romania

Politica de mediu in Uniunea Europeana

Tratatul de la Maastricht evidentiaza protectia mediului ca o prioritate cheiepentru Uniunea Europeana Un mediu inconjurator sanatos reprezinta o conditieesentiala pentru proprietatea pe termen lung si pentru calitatea vietii. De aceea,cetatenii europeni cer un inalt nivel de protectie in acest domeniu.

In viitor, dezvoltarea economica si prosperitatea vor continua sa exercite opresiune puternica asupra capacitatii planetei de a raspunde cerintelor in materie

de resurse si de absorbtie a poluarii. In acelasi timp, standardele ridicate deprotectie a mediului reprezinta un adevarat motor pentru inovatie si pentruoportunitatile de afaceri.

Per ansamblu, societatea trebuie sa faca eforturi pentru a reduce impactulnegativ exercitat de cresterea economica asupra mediului inconjurator.Activitatile economice trebuie derulate eficient din punct de vedere ecologic prinfabricarea cu mai putina energie a unei cantitati egale sau mai mari de produse,avand ca rezultat mai putine deseuri. Modelele de consum trebuie sa devina maisustenabile.

Avand in vedere aspectele mentionate mai sus, politica Uniunii Europene deprotectie a mediului se concentreaza pe urmatoarele aspecte:

conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului protejarea sanatatii populatiei

utilizarea atenta si rationala a resurselor naturale

De asemenea, protectia mediului trebuie integrata in definirea si implementareaaltor politici de sector, de care este strans legata si care au impact asupramediului, cum ar fi agricultura, energia, industria, transporturile, protectiaconsumatorilor etc.


40/49

39

Costurile pentru alinierea la standardele europene de mediu sunt rezultatul zecilor deani de activitati poluatoare si lipsa de interes sau investitii in infrastructura de mediu.Alinierea la standardele de mediu nu inseamna numai costuri, ci si oportunitati dedezvoltare economica, datorita generarii unor activitati noi pe piata romaneasca.

Toate proiectele "structurale" desfasurate in Romania trebuie sa respecte principiiledezvoltarii durabile, care inseamna echilibrul dintre activitatile economice, protectiasociala si protectia mediului, principii regasite si in Strategia Lisabona a UniuniiEuropene.

De altfel, si in cazul proiectelor de mediu, Romania nu isi poate permite dezechilibredeoarece acestea ar implica costuri suplimentare pentru a atinge un standard denormalitate

Strategii Si Politici in Industria Petroliera2

Documents

Transcript of Strategii Si Politici in Industria Petroliera2