Strategii concurentiale pe piaa condimentelor din Romnia

Iulie 2010 Universitatea ,, Vasile Alexandri Facultatea de Stiinte Economice Specializarea Marketing LUCRARE DE LICEN STRATEGII CONCURENTIALE PE PIATA CONDIMENTELOR DIN ROMANIA

Candidat ...................................

Coordonator tiinific .......................................

Strategii concurentiale pe piaa condimentelor din RomniaCap. I. Particularitati ale pieei condimentelor in RomniaI.1.

Principalele caracteristici ale cererii i ofertei din cadrul pieei produsului

Piata reprezinta saptiul de interactiune a cererii si ofertei, respectiv actul de cerinta a consumatorilor si oferta pusa la dispozitie, formata din condimente fie: Verdeturi( marar, patrunjel, busuioc, maghiran, oregano, etc) Mix-uri( pentru carne de porc, pui, peste) Condimente clasice( piper negru, dafin,boabe mustar, scortisoara) Atat cererea cat si oferta este influentata de factori precum: tehnologia, factorii sezonieri, pretul resurselor, masurile politice. Se regaseste o elasticitate atat a ofertei cat si a cererii.I.2.Conjunctura

actual a pieei produsului

Printre marile companii care domin piaa romneasc de condimente sunt nume precum: Unilever, Nestle

Romnia, Podravka, Kamis, Kotanyi i Fuchs.

Piaa acoperit de acetia este reprezentat de ctre suma urmtoarelor piee: Piaa condimentelor dstinate Hipermarket-urilor, Supermarket-urilor, Market-urilor pentru consumatorii casnici Piaa condimentelor destinate productorilor de Mezeluri precum: SC Aldis Clrai SRL, SC Elite SRL, Unicarm Satu Mare Piaa HORECA, Piaa farmaceutic Ponderea deinut de aceste piee n piaa total este de urmtoarea: 57% piaa de condimente destinate consumatorilor casnici, 13% piaa de condimente destinate productorilor de mezeluri, 23% pieei Horeca i 7% pieei farmaceutice.

Strategii concurentiale pe piaa condimentelor din RomniaI.3.

Dimensiunile pieei produsului

Aspectele generale ale pieei sunt: Aria pieei ( canal direct;producator-utilizator si canal scurt, producator intermediar-utilizator) Structura pieei; categoriile de consumatori fiind determinati de :factorii demografici, venitul, sexul, factorii psihografici) Capacitatea pieei; Cel mai mare juctor de pe piaa de condimente este grupul Fuchs, cu marca Fuchs i Cosmin, avnd o cot de piat de 48%, austriecii de la Kotanyi, cu o cot de pia de 12%, Kamis cu produsele cu acelai nume i gama Galeo , avnd o cot de pia de 30%, i alti productori cu un procent de 10%.I.4.

Posibiliti de extindere a pieei produsului

I.4.1. Ci de dezvoltare a pieei produsului piaa de condimente nu poate dect s urce, punndu-se n joc o vast ofert , care ncetul cu ncetul am asistat la ridicarea calitii produselor, conturarea segmentului Premium, dezvoltarea in segmentul Horeca, si exportul celor de la Fuchs catre zone precum Rep. Moldova, Bulgaria , Serbia. I.4.2.Strategii de dezvoltare a pieei produsului: Strategii de penetrare a pietei( strategii la raft) Strategii de dezvoltare a pietei Horeca( personalizarea retetelor) Strategii a diversificarii concentrice( eliminarea sarii di condimente) Strategii ale diversificarii orizontale si laterale( Ex: Unilever, Nestle, care produc si alte produse decat condimente)

Strategii concurentiale pe piaa condimentelor din Romnia

Cap.II.Analiza concurenei pe piaa de condimente din Romnia II.1. Analiza concurenei la nivel de industrie prin prisma punctelor tari i a celor slabe.

Pe piata de condimente se distinge o concurenta: indirecta, imperfecta, oligopolista diferentiata. Ex. De puncte tari/slabe pentru Fuchs: Puncte forte: -piata este in expansiune si concurenta nu este una acerba, - indreptarea consumatorilor traditionali catre produse cu continut exotic, rafnate; -datorita renumelui, piata este mai usor de penetrat iar canalele de distribitie adanci; - posibilitatea de investire autohtona; Puncte slabe: - neimplicarea statului in acordarea finantarilor, - slaba investitie in producerea de conditii pentru cultivare; - inters slab pentru oamenii de rand

Strategii concurentiale pe piaa condimentelor din Romnia

II.2. Atractivitatea pieei ( prin prisma ratei de cretere a pieei i comportamente de cumprare i consum) i competivitatea organizaiilor din domeniu.ntr-un mediu concurenial puternic, este nevoie de o schimbare, de o difereniere intre aceti coloi ai pieei, unii ncercnd ca dup principiul oceanului albastru s poat oferi prin detaare ceva nou in segmentul activitii sale : S ofere un avantaj real cumprtorilo poeniali S nu fie oferit de loc sau la acelai nivel de vreo firm concurent de pe pia Sa fie uor de comunicat cumprtorilor S fie greu de copiat de ctre concureni S nu aib pre exagerat S genereze profituri pentru companie. Piata de condimente poate creste cu peste 20%, iar in perioada sarbatorilor de iarna sau Paste vanzarile por creste cu pana la 50%. Vanzarile pe condimente universale s-a ridicat in 2009 la 35,5 mil. Euro, o crestere de 17% fata de 2008. Piata condimentelor specializate(herbes&spices) a atins 24,3 mil euro in 2009, o crestere cu 122% fata de 2008.

Strategii concurentiale pe piaa condimentelor din Romnia

II.3. Obinerea avantajului concurenial la nivelul organizaiilor prezente pe acest pia.Definind competivitatea ca i capacitatea firmei de a rezista concurenei pieei, motorul acestei diferenieri este reprezentat de mai muli factori precum: profitabilitatea ( capacitatea de a ctiga bani) investirea n perfecionarea si dezvoltarea activitilor mbuntirea calitii i serviciilor concomitent cu reducerea costurilor raportul pre calitate, avantajos pentru consumator; adaptarea produselor i serviciilor existente la cerinele n schimbare a clienilor Inovatia devine punctul de forte al atractivitatii. Pnetru obtinerea unui avntaj competitiv este nevoie de actul de favorizare sau defavorizare a patru categorii de factori: Dotarea cu factori( avansati, elementari) Caractreisticile pietei interne Legaturile dintre ramuri Mediul concurential intern

Strategii concurentiale pe piaa condimentelor din Romnia

Cap.III. Strategii concurentiale pe piata condimentelor din Romania III.1. Dimensiunea anticoncurentiala a strategiilor de marketing: Concurenta reprezinta un factor determinant al competivitatii.

Competitia desfasurata in cadrul legal, avand la baza perfectionarea propriei activitati, este o concurenta loiala .Mijloacele necinstite si prejudicii aduse in mod direct si cu buna stiinta face obiectul unei concurente neloiale. Practicile neloiale , sanctionate in majoritatea tarilor prin legi special concepute in acest sens sunt variate. Cele mai frcevente practici utilizate sunt urmatoarele: denigrarea concurentilor prin punerea in circulatie a unor afirmatii inexacte despre activitatea acestora; obtinerea de avantaje ca urmare a confuziei care poate fi creata intre activitatea proprie si a concurentilor( confuzie de marci), cunoscuta si sunb denumirea de concurenta parazitara; incalcarea legilor, in special ale celor fiscale si obtinerea pe aceasta baza a unor costuri mai reduse si posibilitatea practicarii unor preturi mai joase - concurenta ilicita, frauda fiscala); practicarea unor preturi joase, cu sacrificarea propriului profit - dumpingul.

Strategii concurentiale pe piaa condimentelor din Romnia

III.2. Strategii concurentiale utilizate de principalii operatori ai pietei (leaderi, chalangeri, urmaritori, nisa / din KOTLER) Liderul: reprezentat de Fuchs Group ( cota de piata de 48%) Tactici: - razboi defensiv - razboi ofensiv Chalangerul: reprezentat de catre Kamis Tactici: - atac frontal - atac lateral ( a slabiciunilor liderului) Urmaritorul: reprezentat de catre Kotanyi Tactici: - imitarea - imbunatatirea cotei de piata Firmele mici: reprezentat de firme autohtone precum Colonial, Alex, Adazia, cu o cota mica dar dar cu o activitate profitabila.

Strategii concurentiale pe piaa condimentelor din Romnia

III.3. Strategii de piata Cele trei dimensiuni ce stau la baza elaborarii strategilor:

-definirea domeniului de activitate adica, stabilirea locului si rolului, a naturii si finalitatii ei; -formularea unui set de obiective care sa reflecte in termen oparational performantele anticipate; definirea macroobiectivelor si microobiectivelor; -elaborarea ansamblului strategiilorde dezvoltare care sa conduca la realizarea obiectivelor stabilite. Factorii determinarii strategiei de piata: Factori exogni Factori endogeni Faza ciclului de viata a companiei ( fondare/dezvoltare)

-

Strategii concurentiale pe piaa condimentelor din Romnia

Tipologia strategiilor de piata: 1. in functie de dinamica pitei( crestere/mentinere/retragere) 2. structura pietei ( nediferntiata/diferentiata/concentrata) 3. schimbarea pietei( activa/pasiva/adptiva) 4. exigenta pietei ( ridicata/medie/redusa) 5. nivelul competitiei pe piata( ofensiva/defensiva) 6. dimensiunea pietei( conevrsie, stimulare, dezvoltare, remarketing, sincromarketing, demarketing, anti-marketing) 7. vectorulde crestere.

Strategii concurentiale pe piaa condimentelor din Romnia

III.4. Stretegii ale mixului de marketing( produs, pret, plasare, promovare) 1. Alternative strategice in politica de produs: - strategii de selectie, stabilirea sortiemtatelor,diversificarea sortimentelor - nivelul calitativ - gradul de innoire 2. Alternative strategice in politica de pret: Strategii in functie de curba de viata a produsului - in faza de introducere pe piata;in faza de crestere;in faza de maturitate;in faza de declin. 3. Alternative strategice in politica de plasare: - numarul canalelor utilizate;dimansiunile canalului;amploarea distributiei;gradul de control, elasticitate, de participare a firmei. 4. Alternative strategice in politica de promovare: - strategii a promovarii imaginii globale a firmei, a promovarii prousului, promovarii extinderii imaginii firmei -desfasurarea activitatii de promovare: permanenta sau intermitenta

Strategii concurentiale pe piaa condimentelor din Romnia

Concluzii:

Piata condimentelor din Romania , din punct de vedere al specialistilor, este o piata cu potential destul de mare, insa interesul de a investi aici este destul de mic, poate si datorita faptului ca rezultatele bune se obtin pe un termen mai lung, si cu destul de multa munca. Din pacate piata condimentelor a fost lasata la o parte , principalele depozite fiind lasate azi in paragina. Principalii producatori prefera sa aduca din India sau China materia prima, ignorand faptul ca s-ar putea scuti mult efort, investind in culturi autohtone, diminuand costurile logisticii , adica a transportului din afara tarii.