STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALA -...

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALAGRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU

DOSAR DE CANDIDATURA

TERITORIUL


TITU-BRANISTEA-CORBII MARI-

COSTESTII DIN VALE-ODOBESTI-

POTLOGI-POIANA

OPIS

NR.CRT. DOCUMENT PAGINA

0 INTRODUCERE 1

1 LISTA LOCALITATILOR CUPRINSE IN TERITORIU 2

2 PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALA A TERITORIULUI 10

2.1. REZUMAT 10

2.2. PARTEA I:PREZENTAREA TERITORIULUI-ANALIZA DIAGNOSTIC 12

2.3. PARTEA A II-A :ANALIZA SWOT 143

2.4. PARTEA A III-A :PRIORITATI 153

2.5. PARTEA A –IV-A: PREZENTAREA MASURILOR 157

2.6. PARTEA A V-A : PARTENERIATUL 231

2.7. PARTEA A VI-A :ORGANIZAREA GAL-ULUI 245

2.8. PARTEA A VII-A :MECANISMUL DE IMPLEMENTARE 274

3 PARTEA A –VIII-A:ACTIUNI DE COOPERARE SI FUNCTIONARE IN

CADRUL RNDR

289

4 ANEXA 1: LISTA LOCALITATILOR CUPRINSE IN TERITORIU 299

5 ANEXA 2:FORMULARUL G2 – ACORD DE PARTENERIAT PRIVIND

PARTICIPAREA LA PROCESUL DE SELECTIE A GAL

301


6 ANEXA 3:FORMULARUL G3 – DECLARATIE-ANGAJAMANT AL

REPREZENTANTULUI GAL DE NEMODIFICARE A STRATEGIEI

313

7 ANEXA 4: COPIE C.I. REPREZENTANT LEGAL GAL TITU 325

8 ANEXA 5: ACTE CONSTITUTIVE SI C.I. PARTENERI GAL TITU 327

9 ANEXA 6:ADEVERINTA APM DAMBOVITA CONFIRMARE SIT

NATURA 2000

529

10 ANEXA 7: PROCESE VERBALE ALE CARAVANEI INFORMATIVE SI

MATERIALE AUXILIARE

531

11 ANEXA 8: MODEL CHESTIONAR DE IDENTIFICARE A

POTENTIALULUI DE DEZVOLTARE A ZONEI SI MATERIALE

AUXILIARE

551

12 ANEXA 9: C.V.-URI PERSOANE RESURSA SI MEMBRII COMITET DE

SELECTIE

579

13 ANEXA 10: PROCESE VERBALE ALE GRUPURILOR DE LUCRU

(INTALNIRI, SEMINARII) SDI MATERIALE AUXILIARE

603

14 ANEXA 11:DOCUMENTE INS, DAJ, ORC FOLOSITE LA REALIZAREA

ANALIZEI DIAGNOSTIC

641

15 ANEXA 12: DECLARATIE PARTENERI- ANGAJAMENT DE

MOBILIZARE A COFINANTARII NECESARE IMPLEMENTARII

STRATEGIEI

821

16 ANEXA 13:ATESTAT SCHIMB DE EXPERIENTA GAL FRANTA 833

17 ANEXA 14: PLAN DE FINANTARE 837

18 ANEXA 15:PROCES VERBAL DE VALIDARE A DOSARULUI DE

CANDIDATURA FINAL

839

INTRODUCERE

Spatiul rural romanesc se confrunta cu numeroase carente, acestea

constituind un motiv pentru care exista diferente intre urban – rural


prin prisma tuturor componentelor sale: economie rurala, potentialul

demografic, sanatate , scoala, cultura , etc.

Pentru reducerea acestor diferente intre spatiul urban si cel rural

una dintre solutii consta in elaborarea si implementarea unor strategii

integrate de dezvoltare de catre parteneriate public – private locale,

avand ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local si potentialul

endogen.

Implicarea actorilor locali in dezvoltarea propriilor zone va contribui

la realizarea unei dezvoltari dinamice, dezvoltare sprijinita de o strategie

de dezvoltare locala ce va fi elaborata si administrata de reprezentantii

Grupului de Actiune Locala, reprezentanti ai populatiei din respectivele

teritorii , in vederea imbunatatirii continue a strategiei si a actiunilor

ce vor fi implementate

Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea

LEADER, va fi programată şi coordonată de actorii locali ce vor

reprezenta factorul decizional şi, de asemenea, vor purta

responsabilitatea evoluţiei în timp.

Pentru a putea beneficia de fondurile comunitare alocate prin

Programul National De Dezvoltare Rurala, program derulat prin

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale perioada 2007 -2013,

parteneriatele public - private (potentiale GAL-uri) au participat la un

proces de selectie, organizat de Autoritatea de Management pentru

PNDR.Dupa procesul de selectie , parteneriatele public – private

(selectate) vor deveni oficial Grupuri de Actiune Locala .Pentru a putea

gestiona fondurile FEADR , GAL-urile vor trebui sa se organizeze din

punct de vedere juridic in conformitate cu prevederile og 26/2000 cu

privire la asociatii si fundatii.

Proiectele ce au fost realizate pana in prezent in Romania , in

special in comunele Branistea, Corbii Mari, Costesti Vale, Odobesti,


Potlogi, Poiana , respectiv orasul Titu, s-au realizat intr-o oarecare

masura de la nevoi de dezvoltare la nivel local, nevoi ce au fost

identificate de catre autoritatile locale.

Parteneriatul public privat, folosind abordarea specifica axei

LEADER, permite factorilor locali sa determine nevoile zonei din care

provin, potentialul de dezvoltare al acestei zone atat din punct de

vedere economic, demografic , educational , dar si cultural.

I. DOSAR DE CANDIDATURA-PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

1. LISTA LOCALITATILOR CUPRINSE IN TERITORIU

Din punct de vedere administrativ, Grupul de Acţiune Locală Titu se

află situat în partea de sud a judeţului Dâmboviţa, Regiunea de

Dezvoltare Sud – Muntenia. Are în componenţă un oraş – Orasul Titu

şi şase comune - Braniştea, Odobeşti, Corbii Mari, Costestii din Vale,

Potlogi şi Poiana.

Pe teritoriul eligibil LEADER exista un singur GAL si anume GAL

Titu , iar localitatile (oras/comuna) fac parte doar din acest Grup de

Actiune Locala.

Totodata, se precizeaza faptul ca includerea Orasului Titu ca

partener s-a facut pentru ca problemele cu care se confrunta locuitorii

acestui oras sunt similare cu cele intalnite in sate si comune,

diferentiindu-se doar prin numarul ridicat de locuitori, fapt ce duce


spre dependenta locuitorilor din spatiul rural de acest oras, mai ales

pentru a pune in valoare mai bine rodul muncii lor.

Prezentam o baza de date (conform Anexei nr. D – Prezentareateritoriului si a populatiei, format excel, din ghidul solicitantului) privind

componenta teritoriului. A se vedea Anexa 1 la PDL.

In continuare, este prezentata o scurta descriere a localitatilor Titu,

Branistea, Corbii Mari, Costesti Vale, Odobesti, Potlogi si Poiana,

parteneriatul cuprinzand teritoriul reprezentat de limitele

administrative ale acestora.

Orasul Titu

Oraşul Titu este situat în partea de sud a ţării şi a judeţului

Dâmboviţa, la intersecţia paralelei 440 40’ latitudine nordică cu

meridianul 25035’, aproximativ la 50 km NV de capitala ţării, ceea ce

corespunde unei poziţii central-nordice în cadrul Câmpiei Române şi

unei amplasări aproape mediane între localităţile Bucureşti – Piteşti –

Târgovişte, în mijlocul unei câmpii mănoase ce-i poartă numele,


cunoscut nod feroviar şi punct de concurenţă pentru importante

drumuri naţionale ori judeţene (DN 7, DJ 700 etc.).

Suprafaţa totala a oraşului este de 42.51 km2 si o populatie

10.422 locuitori. Titu are în componenţa sa satele(cartierele): Titu-Târg,

Titu-Gară, Mereni, Sălcuţa, Fusea, Hagioaica şi Plop.

Ca aspect exterior, câmpia Titului este similară unui plan neted, dar

uşor înclinat pe direcţia NV-SE, are o altitudine medie de 150 m

deasupra nivelului mării şi o fragmentare destul de redusă a reliefului

care e lipsit de forme majore.

Teritoriul administrativ al oraşului se învecinează cu următoarele

localităţi:

- Nord – comuna Produleşti şi comuna Braniştea;

- Sud – comuna Odobeşti şi comuna Potlogi;

- Est – comuna Conţeşti şi comuna Lunguleţu;

- Vest – comuna Costeşti – Vale.

Oraşul Titu este nod feroviar prin liniile ferate Bucureşti – Piteşti

şi Titu – Târgovişte şi punct de concurenţă pentru importante drumuri

naţionale

ori judeţene:

- DN 7 – Bucureşti – Piteşti;

- DJ 701 – Dobra – Braniştea – Titu;

- DC 62 – Braniştea – Titu-Târg – Titu-Gară;

- DC 42 – Boteni – Sălcuţa;

- DC 69 – Costeşti-Vale – Fusea;

Titu are o reţea deasă de străzi, drumuri vicinale şi de exploatare.

Prima atestare documentară a orasului Titu, datează din anul

1635 fiind menţionat într-un hrisov domnesc al voievodului Matei

Basarab, domnul Ţării Româneşti, prin care întărea stăpânirea lui

„Stoica logofăt din Titu” peste moşia Voineşti.


Localitatea Titu este datată documentar din anul 1635 şi are în

componenţa sa: satul Sălcuţa, satul Fusea, satul Plopu, satul Hagioaica,

cartierele: Titu – Târg, Titu – Nou, Titu – Gară şi Atârnaţi.

Localităţile componente ale actualului oraş au cunoscut în timp

evoluţii diferite care au mers de la mutarea vetrei ori spargerea satului

până la înglobarea în alt perimetru. Individualizarea evoluţiei lor,

potrivit unor documente, oameni ori evenimente, este complementară

pentru întreaga istorie a acestei zone, a judeţului Dâmboviţa şi chiar a

României.

În iunie 1968, prin Hotărârea Consiliului de Miniştrii, alături de

alte 51 de localităţi din ţară, Titu este declarat oraş.

Comuna Branistea

Este situata în sudul judeţului Dâmboviţa, la o distanţă de 32 de

km faţă de oraşul Târgovişte şi 3 km faţă de oraşul cel mai apropiat,

Titu.

Relieful localităţii este specific zonei de câmpie, străbătut de apele

râului Dâmboviţa şi pârâului Negrişoara.


Comuna Braniştea este compusă din satele : Braniştea – reşedinţă,

Dâmbovicioara şi Săveşti, aşezare care, faţă de centrul administrativ al

comunei este situată la 5 km

Prin drumul naţional Bucureşti – Târgovişte se face legătura

localităţii cu reşedinţa judeţului, iar pe calea ferată, cea mai apropiată

staţie CFR este Titu la o depărtare de 3 km.

Satul Braniştea este atestat documentar în anul 1649.

Suprafaţa totală a comunei este de 20,13 km2, şi o populaţie de

4373 locuitori.

Comuna Corbii Mari

A luat fiinţă în 1968, prin comasarea a trei localităţi şi a fost

arondată judeţului Dâmboviţa., regiunea Sud - Muntenia, România.

Comuna se află lao distanţă de 44 de km de oraşul Târgovişte şi la

18 km distanţă de oraşul Titu, ocupând o suprafaţă de 106.17 km2 şi

având 8165 locuitori. Este udată de apele râului Argeş şi Neajlov.


În componenţa comunei intră satele : Corbii Mari, atestat

documentar la 1456, centrul piolitico-administrativ al comunei,

Bărăceni, Grozaveşti, Moara din Groapă, Petreşti, Podul Corbencii, Satu

Nou, Ungureni şi Vadz Stanchii.

Drumurile naţionale : Piteşti-Bucureşti, Bucureşti-Târgovişte,

asigură legătura comunei cu oraşul reşedinţă de judeţ, Târgovişte, iar pe

calea ferată Titu-Târgovişte, prin gara Titu, situată la 18 km de centrul

comunei.

Teritoriul comunei este traversat de autostrada Bucureşti-Piteşti.

Comuna Costeşti-Vale

Comuna Costeştii din Vale este situata la S de Paralela 45, în

mijlocul unei câmpii manoase - Câmpia Titului (care la rândul său se

încadrează în vasta Câmpie Română), la intersecţia unor stravechi

drumuri comerciale ce au străbătut zona (drumul sării, al olacului).

Suprafaţa totală a comunei este de 27.76 km2 , având un total de

3429 locuitori.

Amplasarea în zonă a fost favorabilă, având în vedere situarea la 8

km de Titu, 18 km de Găesti si 51 km de Târgovişte, reşedinţa

judeţului Dâmboviţa, faţă de care se subordonează administrativ.

Prin drumul judeţean Târgovişte-Titu-Costeştii din Vale se asigură

legătura cu reşedinţa de judeţ, iar pe calea ferată, prin staţia CFR Titu.

Comuna Costeştii din Vale cunoscută şi sub numele de Costeştii din

Vale cuprinde satele Costeşti Vale (fost Costeşti Vatră), Tomşani,

Maruntişu si Merişu (fost Ursari, Corunca, Ursoaia).

Comuna este strabatută de pârâul Răstoaca, ce se desparte în mai

multe braţe, pentru a se vărsa în albia râului Argeş, situat pe latura

dinspre S la circa 4 km de vatra satului.


Climatul este temperat-continental, iar temperatura medie

multianuala a aerului este de 10,5 °C. Comuna Costestii din Vale, fiind

asezata pe un relief de campie, fara protectie in calea vanturilor, i-a

determinat pe taranii localnici sa-si organizeze astfel activitatile agricole,

anticipand modificarea climatica.

Comuna Odobesti

Comuna Odobeşti este situată în partea de sud a judeţului Dâmboviţa,

în imediata apropiere a oraşului Titu şi la 40 km de municipiul

Târgovişte.

Suprafata totala a comunei este de 37,53 km2, iar cele şase sate

componenteale comunei , şi anume Odobeşti, Crovu, Zidurile,

Brîncoveanu, Miuleşti, Posta, au o populaţie de 5096 de locuitori.

Căi de acces: autostrada A1 Bucureşti-Piteşti (la 6 km depărtare) şi

drumurile judeţene 701 şi 401A.

Locuitorii comunei se ocupă cu legumicultura, cultivarea terenurilor,

apicultura (1000 familii de albine), dar şi cu creşterea animalelor. Cele

2800 ha de teren arabil sunt cultivate cu grâu şi porumb. În

gospodăriile particulare din Odobeşti se cresc porcine, bovine, ovine şi

cabaline.

De asemenea, aici funcţionează o fermă de creştere a păsărilor

specializată pe producţia de ouă, având 70 de angajaţi.

Comuna Potlogi


Este asezata in sud - vestul judetului

Dambovita, in campia Titului, tranversata

de raul Sabar, paraul Suta si delimitata la

vest de raul Arges.

Suprafaţa totală a comunei este de

51.99 km2 , având un total de 8184

locuitori.

Se invecineaza cu judetul Giurgiu la

sud, comunele Poiana si Lunguletu la est,

comuna Odobesti la nord, comuna Corbi

Mari la vest.

Este situata la intersectia DJ 711 A (Bilciuresti -DN 71-DN 7 - A

1/E - Corbii Mari DN 61) cu DJ 401 A ( Bolintin Vale - A 1/E - DN 7

Gaesti ).

Denumirea comunei „POTLOGI" isi trage numele de la cuvantul

„potlog" care înseamna bucata de piele cu care se carpeste si se peticeste

incaltamintea, potlogarul fiind cizmarul carpaci.

Atestarea documentara a comunei este 6 februarie 1580, si a avut

in sec al XVII lea si al XVIII lea o situate privilegiata. Aflata pe drumul ce

leaga fosta capitala a Tarii Romanesti - Targoviste si actuala capitala -

Bucuresti, intr-o zona fertila, partial impadurita, udata de apele

Argesului ai ale Sabarului, propice agriculturii, cresterii animalelor, dar

si a comertului si mestesugurilor, mica noastra localitate atrage atentia

Domnitorului Constantin Brancoveanu, care ridica aici un mandru palat.

Pe teritoriul comunei Potlogi functioneaza un numar de 6 biserici

ortodoxe, doua dintre ele fiind declarate monumente istorice.

In satul PITARU localitate componenta a comunei Potlogi s-a nascut

cel mai mare pictor al romanilor Nicolae Grigorescu.


Domeniile principale de activitate sunt agricultura comertul si

industria.

Comertul este reprezentat prin targul saptamanal desfasurat intr-

un spatiu nou amenajat pe o suprafata de 10.000 mp, targ ce

deserveste o paleta mare de comercianti, facilitandu-le locuitorilor

comunei noastre dar si a comunelor invecinate comertul cu produsele

agricole proprii si animale. De asemenea la nivelul comunei exista sub

forma de magazin mixt aproximativ 20 de unitati comerciale, peste 50

de meseriasi sunt autorizati sa practice meserii de: fierari, vopsitori fibre

textile si de lana, sudori, vopsitori auto,constructori, etc.

Agricultura puternic remarcata in acesta zona se impune prin

prezenta unui numar de 3228 proprietari de terenuri si animale, care

detin in proprietate un numar de 4200 ha teren agricol si un insemnat

numar de utilaje si tractoare agricole.

De mentionat faptul ca in comuna Potlogi exista un puternic bazin

legumicol (legumele se cultiva atât in camp cat si in sere si solarii),

productiile obtinute depasesc cu mult necesarul de consum al populatiei,

iar producatorii vand plusul de productie pe pietele capitalei si ale

oraselor Titu, Gaiesti si Pitesti.

In ceea ce priveste activitaea social culturala putem spune ca la

nivelul comunei exista doua camine culturale, o biblioteca publica cu un

numar de 30 locuri cu un volum de carte in jur de 12.000 exemplare.

Activitatea sportiva se desfasoara pe 3 terenuri de sport in satele

Potlogi, Pitaru si Romanesti,iar cele doua echipe de fotbal ocupa un loc

fruntas in divizia judeteana.

Pe malul raului Arges in puctul „Balta" este amenajata o plaja

naturala in suprafata de 1,5 ha flancata de un frumos parc natural,

unde turistii si cetatenii comunei isi petrec in sezonul de vara, timpul


liber, avand asigurat un cadru natural deosebit si unitati comerciale

volante cu produse de patiserie si bauturi racoritoare.

Fauna si flora sunt specifice zonei forestiere cu soluri argilo-fluviale

si brune argiloase compacte. In suprafata de padure care se mai

pastreaza intalnim de regula gorunetele, fagul, ulmul, teiul si frasinul,

iepurele, vulpea, veverita si in iernile geroase si cu precipitatii

abundente lupul.

Florile ocrotite in zona sunt: bujorul romanesc cu flori mari, rosii

sangerii, ce se deschid in lunile mai-iunie, facând din el o planta

atractiva care se intalneste prin poienile insorite de la marginea

padurilor;brandusa galbena, planta perena cu flori de culoare galben -

portocaliu.

Resursele minerale cele mai des intalnite sunt gazele de sonda si

petrolul.

Comuna Poiana

Este asezata in Campia Romana in partea sudica a judetului

Dambovita, la o departare de aproximativ 20Km de statia CFR Titu, la

65 Km fata de resedinta judetului – municipiul Targoviste si la 40 Km

fata de Bucuresti.

In anul 1950, odata cu impartirea teritoriului tarii in regiuni si

raioane, comuna Poiana a apartinut de raionul Racari, regiunea

Bucuresti, iar dupa impartirea administrativ- teritoriala din anul 1968,

comuna a trecut la judetul Dambovita.

La momentul actual cele doua sate, Poiana si Poienita au o

suprafata totala de 27.06 si un numar total de 3817 locuitori.

Teritoriul administrativ al comunei se invecineaza azi cu

urmatoarele localitati:


La Nord – Comuna Lunguletu

La Sud – comuna Floresti- Stoenesti, judetul Giurgiu;

La Est – comuna Brezoaele;

La Vest – satul Romanesti, comuna Potlogi;

La Nord-Est – comuna Slobozia – Moara

Asezarea interioara a comunei nu este aglomerata, casele fiind

asezate simetric de o parte si de alta a drumului comunal si a strazilor

aferente, avand suficiente spatii libere, folosite preponderent pentru

cultura pomilor fructiferi, a vitei de vie si a legumelor .

Comuna Poiana este strabatuta de drumul judetean DJ711D, care

se ramifica din drumul national DN7 pe raza comunei Lunguletu si care

asigura legatura cu autostrada Bucuresti- Pitesti , implicit cu comuna

Potlogi unde se afla un important edificiu architectonic si istoric –

Palatul Brancovenesc- ctitorit de Constantin Brancoveanu si care

reprezinta un monument istoric de importanta nationala.

Drumurile de legatura ale comunei sunt:

Drumul judetean 711D – 5Km ,drum asfaltat, cu iesire la soseaua

nationala Bucuresti- Pitesti;

Drumul comunal Poiana- Floresti, 3Km, asfaltat, cu iesire la

Autostrada Bucuresti - Pitesti; Drumul judetean 711D Poiana-

Romanesti –Potlogi, cu iesire la autostrada Bucuresti – Pitesti.

Teritoriul comunei este asezat in zona de divagare Titu – Potlogi ,

subunitatea Campiei Romane.Aceasta este o campie aluviala rezultata

din conjurarea a doua lunci , a Argesului si a Dambovitei , dar datorita

aluviunilor si solurilor aluviale are un caracter de lunca inalta cu un

interval de panta de 0,5% si strabatuta de mai multe privaluri, dintre

care cele mai importante sunt cele ale Baiului si Izvorului Negru.


Solurile din comuna Poiana sunt soluri fertile, cernoziom, soluri

cenusii, putand fi folosite pentru cultivarea tuturor culturilor specifice

zonei de campie.

Principalele ramuri ale economiei comunei Poiana sunt: cultura

plantelor si cresterea animalelor, practicate inca de la asezarea

locuitorilor comunei pe aceste locuri. Dintre culturi, cele mai importante,

ca pondere sunt : cartoful, varza, porumbul, graul, lucerna, iar pe

alocuri intalnim culturi de floarea soarelui, orz, ovaz, pepeni.

In ceea ce priveste cresterea animalelor, existenta suprafetelor de

pasune si cultivarea unor plante furajere au actionat ca un imbold, multi

dintre locuitorii comunei avand in gospodarie porci, vaci, oi, cai.

In localitatea noastra exista un numar de 1283 de microferme (cei

inscrisi in registrul fermelor), dar si un punct de colectare a laptelui

provenit de la cetatenii care au vaci.

Numarul mare de produse obtinute din cultura plantelor si

cresterea animalelor, nevoile locuitorilor de a-si procura diferite produse

mestesugaresti au condus la practicarea unui comert intens in zona, dar

si la functionarea saptamanala a unui targ in localitatea noastra in

fiecare zi de joi. Acest targ este organizat in zona centrala a comunei si

functioneaza in aer liber.

Exista in localitatea noastra un numar de 18 magazine de desfacere

cu amanuntul de unde oamenii isi pot procura hrana zilnica.

Realizarea transportului de persoane este posibila datorita

operatorilor economici in numar de 5, care au in exploatare un numar

de 6 autovehicule, pe ruta Poiana- Bucuresti, cu un numar total de

locuri de 190, toate necesare pentru transportarea cetatenilor .


2. PLANUL DE DEZVOLTAREA LOCALA A TERITORIULUI

REZUMAT

Numarul de locuitori cuprinsi in

teritoriu pentru care se depune

candidatura

43.486 locuitori

Densitatea populatiei teritoriului

respectiv

139 loc./km2

Situatia zonelor sarace/defavorizate

(zone Natura 2000, zone cu valoare

naturala ridicata (HNV), zone afectate

de restructurare industriala) cuprinse

in teritoriu

Pe teritoriul GAL Titu se afla aria naturala

protejata de importanta comunitara, sit

Natura 2000 ROSCI0106 “Lunca Mijlocie a

Argesului” (conform Adeverinta APM

Dambovita nr. 2699/784/16.03.2012

Totodata, prin consultarea anexei nr. 6 la

Ghidul solicitantului pentru Masura 322

toate comunele din GAL Titu sunt incadrate

cu grad de saracie.

Existenta in componenta teritoriului a

unor zone cuprinse in judete diferite

nu


(da sau nu)

Denumirea grupurilor minoritatilor

entice cuprinse in parteneriat

Asociatia Romanes Dambovita

Ponderea (%) reprezentantilor legali

tineri ( cu varsta pana in 40 de ani) in

cadrul organizatiilor ce formeaza

parteneriatul

29,16 %

Ponderea (%) femeilor ca reprezentanti

legali in cadrul organizatiilor ce

formeaza parteneriatul

29,16 %

Denumirea grupurilor ce includ

reprezentanti ai organizatiilor

agricole/a grupurilor de producatori/

reprezentanti ai sectorului forestier ,

reprezentanti ai sectorului economic/ai

organizatiilor de mediu cuprinse in

cadrul parteneriatului

Organizatii agricole: Eco Legume Poiana

cooperativa Agricola;S.C. Agromec Potlogi SA

Reprezentanti ai sectorului forestier:DirectiaSilvica Dambovita

Reprezentanti ai sectorului economic:S.C. PortTrans S.R.L.; S.C. Revismar 2011 S.R.L. etc.

Organizatii de mediu: S.C. Supercom S.A. si

S.C. Port Trans S.R.L. ce au ca domeniu

principal de activitate “Colectarea deseurilor”

Ponderea (%) grupurilor care includ

parteneri privati si reprezentanti ai

societatii civile in cadrul parteneriatului

66,66 %

Denumirea actiunilor inovative

prevazute in cadrul planului de

dezvoltare locala

Infiintare grup de producatori;

Denumirea actiunilor de cooperare

prevazute in cadrul planului de

dezvoltare locala

Crearea unui parteneriat, intre GAL TITU si

un GAL din ROMANIA, pentru realizarea

unui instrument modern de promovare a

potentialului local la nivel regional si


national

Denumirea obiectivelor operationale

care sunt adresate fermierilor de semi -

subzistenta

Masura 112 “Instalarea tinerilor fermieri”


adresate tinerilor

Masura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”

Masura 125 „Imbunatatirea si dezvoltarea

infrastructurii legate de dezvoltarea si

adaptarea agriculturii si silviculturii”

Masura 312 „Sprijin pentru crearea şi

dezvoltarea de micro-întreprinderi”

Masura 322 “Renovarea, dezvoltarea

satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază

pentru economia şi populaţia rurală şi

punerea în valoare a moştenirii rurale”


legate de mediu

Masura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”




Masura 312 „Sprijin pentru crearea şi

dezvoltarea de micro-întreprinderi”






adresate grupurilor de producatori,

asociatii, parteneriate

Masura 142 “Infiintare grupuri de

producatori”









Masura 421 “Implementarea proiectelor de

cooperare”

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI–ANALIZA DIAGNOSTIC

Partea I contine prezentarea sintetica a teritoriului prin situarea

acestuia in contextul in care se afla si intr-un ansamblu mai larg, cu o

descriere generala a caracteristicilor georgrafice si fizice. Toate aceste

elemente vor permite demonstrarea coerentei teritoriale si a

omogenitatii economice si sociale.

1 Prezentarea geografică si fizică

1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice (amplasament,

relief, altitudine)

Amplasarea teritoriului

Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locală Titu este

demarcat de limitele teritorial administrative ale oraşului Titu si


comunelor : Braniştea, Corbii Mari, Costeştii din Vale, Odobeşti , Potlogi

si Poiana fiind situat in partea de sud a judeţului Dâmboviţa, Regiunea

de Dezvoltare Sud – Muntenia.

Conform Datelor furnizate de Institutul National de Statistica -

Judetului Dambovita pentru anul 2002 suprafaţa totala a teritoriului

acoperit de GAL Titu este de 313.15 km2. din care :

42.51 km ² aferent oraşului Titu;

20.13 km ² aferent comunei Braniştea

106.17 km ² aferent comunei Corbii Mari

27.76 km ² aferent comunei Costeştii din Vale

37.53 km ² aferent comunei Odobeşti

51.99 km ² aferent comunei Potlogi

27.06 km ² aferent comunei Poiana

Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locală Titu se invecinează cu :

Comuna Mătăsaru la nord – vest;

Comuna Ulieşti la vest;

Comuna Racari la est;

Comuna Conţeşti la nord est;

Judeţul Giurgiu la sud.

Din punct de vedere al localizarii, oraşul Titu, respectiv comunele

care alcătuiesc teritoriul Grupului de Actiune Locală au urmatoarele

coordonate:

Titu – Latitudine 44.65; Longitudine 25.5333

Braniştea – Latitudine 44.68 ; Longitudine 25.58

Corbii Mari – Latitudine 44.55 ; Longitudine 25.5

Costeştii din Vale – Latitudine 44.65; Longitudine 25.48


Odobeşti – Latitudine 44.62; Longitudine 25.57

Potlogi – Latitudine 44.55; Longitudine 25.58

Poiana – Latitudine 44.57; Longitudine 25.68

Teritoriul este traversat prin dreptul comunei Corbii Mari de

autostrada A1 (Bucureşti – Piteşti), de drumul national DN7 prin

dreptul oraşului Titu şi face legătura între Bucureşti si Gaeşti, drumul

naţional DN61 care face lagătura intre Piteşti si Giurgiu .


şi Titu – Târgovişte.

Relieful (forme, pondere-suprafata etc.)

GAL Titu este situat in partea estică a Câmpiei Române, având

doua componente majore :

Câmpia de divagare care se desfâşoara la est de râul Argeş

sub forma unei câmpii joase, bine individualizată faţa de unitaţile din

jur . Trecerea de la Câmpia Piciorului de Munte din nord se face foarte

lent si fără denivelări, fiind mai mult o prelungire a acesteia .

Campia Găvanu – Burdea este o unitate morfologică cu

relief sub forma unor poduri întinse , cu mici diferenţe de nivel, limitate

de principalele văi, care au aceeaşi orientare generală. Pe alocuri, aceste

interfluvii , acoperite cu o pătură de loess, sunt presărate cu mici

depresiuni de crovuri.

Principalele râuri care străbat GAL Titu sunt : Argeşul, cu o

luncă extinsă, meandrată şi cu vegetaţie specifică, Neajlovul si Sabarul.

Acestora l-i se adaugă o serie de râuri de importanţa locală : Bai, Suta,

Spalătura, Frasin, Tinoasa, Holboca, Baracu, Chiricanu, Crevedia si Valea

Seacă.


In partea sud – vestica a GAL Titu, la sud de lunca Argeşului, in

sectorul aferent Câmpiei Găvanu – Burdea, apele freatice au condiţii

foarte bune de înmagazinare, pietrişurile si nisipurile fiind prezente la o

mică adâncime sub cuvertura de loess. Aceleaşi depozite cu o

granulometrie foarte favorabilă infiltraţiei şi în consecinţă cu un orizont

freatic foarte bine dezvoltat se întâlneşte şi în lunca Argeşului.

Clima predominanta (temperatura, umiditate etc.)

Climatul temperat continental ce se regaseşte pe teritoriul GAL

Titu, se caracterizează prin temperaturi medii anuale care se situează în

jurul valorii de + 10 ˚C .Temperatura medie a lunii iulie are valori

cuprinse între 21 ˚C şi 22˚ C. Cantitaţile de precipitaţii sunt reduse .

Astfel, precipitaţiile medii anuale au valori sub 600 mm.

La staţia meteorologică Titu cele mai mari frecvenţe ale vântului,

care coincid cu direcţia principalelor mase de aer, se înregistrează din

nord – est ( 15,6%) şi din vest ( 14,9 %), în timp ce vânturile din sud

au o pondere nesemnificativă (1,1 %).


Luna Indicatori climatici

Tempe

-

ratura

medie

Vizibilit

atea

medie

(Km)

Viteza

medie

a

vântu-

lui

(Km/h)

Viteza

max. a

vântu-

lui

(Km/h)

Indica-

torul

pentru

produ-

cerea

ploilor

Indica-

torul

pentru

produ-

cerea

zăpezii

Indica-

torul

pentru

produ-

cerea

trăsne

-telor

Indica-

torul

pentru

produ-

cerea

ceţei

Tempe

-

ratura

maxim

ă

Tempe

-

ratura

minim

ă

Presiu-

nea

medie

(mb)

Umidi-

tatea

medie

(%)

Cantit

atea

de

precipi

taţii

(mm)

1 0.6 7.2 7.8 16.8 1 2 0 5 3 -1 1023.

6

88.2 0.51

2 1.7 8.2 8.4 18.3 3 5 1 1 6.3 -1.4 1019.

2

82.8 0.25

3 7.4 9.3 11.5 21.2 9 1 1 2 14 2.8 1014 76.5 5.07

4 10.5 9.9 8.4 17.6 6 0 3 1 15.6 5.8 1013.

8

74.2 27.18

5 16.3 10 6.1 14.2 4 0 1 0 22.1 11.4 1017.

8

71.9 0


Sursa : http://www.tutiempo.net/en/Climate/TITU/05-2001/154190.htm

6 17 10 5.9 13.3 7 0 6 0 23.4 13 1013.

6

80.4 14.22

7 22.8 10 5.2 12.8 6 0 4 0 29.5 17.4 1014 72.6 14.99

8 21.9 9.9 5.1 12.2 4 0 2 0 29.9 17.2 1016.

5

71.5 13.21

9 16.3 9.9 9.4 16.7 11 0 4 0 22.5 12.3 1014.

8

75 17.02

10 12.3 9.7 5.3 15.4 2 0 0 0 20.2 7.1 1022.

5

72.3 0

11 3.1 9.4 5.8 16.5 11 3 2 3 9.1 -1.1 1019.

6

78.1 6.09

12 -3.6 7 5.4 14.6 5 9 0 8 -0.3 -6.8 1023.

7

87.4 5.83

http://www.tutiempo.net/en/Climate/TITU/05-2001/154190.htm


Principalele tipuri de sol predominante

Din punct de vedere edafic, GAL Titu beneficiază de condiţii

propice dezvoltării sectorului agricol .

Solurile brun – eumezobazice deţin cea mai importantă pondere

( 44% ) fiind urmate de cele brun – feriiluviale şi aluviale. Solurile

argiloiluviale brun – roşcate au cea mai mare pondere in Corbii Mari .

Aceste soluri sunt specifice suprafeţelor ocupate, în prezent sau în trecut,

de pădurile de cvercinee şi acoperite cu loessuri sau luturi loessoide.

Existenţa unui orizont de humus de 25 – 40 cm le confera acestor

soluri o fertilitate buna pentru plantele de cultură. Cernoziomurile, din

clasa solurilor zonale , sunt slab reprezentate şi apar doar la sud de

Braniştea, sub forma unei insule de cernoziomuri levigate.

Dintre solurile intrazonale remarcăm prezenţa lacoviştilor,

solurilor gleice si gleice aluviale, formate din materiale luto – argiloase

sau argiloase sub care, apa freatică se gaseşte la o adâncime mai mică

de un metru. În perioadele cu exces de umiditate ( in special primăvara),

aceste suprafeţe sunt in general înmlăştinite. În luncile raurilor o

suprafata destul de mare este ocupata de solurile aluviale in formare.

Resursele naturale (din sol, apa, aer etc.)

Resursele naturale se caracterizeaza prin varietate si

complementaritate ( relief, clima, ape, vegetatie, fauna, soluri) favorabile

dezvoltarii. Cea mai importanta resursa naturala de pe teritoriul

Grupului de Actiune Locala Titu sunt solurile fertile, valorificate intens

in scop agricol, dovada constituind-o si extinderea mare a terenurilor

arabile.


Padurile din zona, desi au caracter insular, constituie o resursa

de atractie paisagistica pentru dezvoltarea unor activitati turistice, iar

cele prezente in Lunca Argesului (Odobesti, Costestii din Vale, Potlogi si

Corbii Mari) fac parte dintr-un areal protejat Natura 2000. Din luncile

principalelor rauri pot fi exploatate roci de constructie ( nisip, pietris,

balast), iar orizonturile acvifere subterana sunt cantonate la adancimi

mici, in state de Fratesti.

Pe teritoriul GAL Titu exista suprafete piscicole , deasemenea in

zona sunt semnalate resurse de petrol.

Vegetatie si faună (peisajul natural si cultivat etc.)

Teritoriul GAL Titu a fost puternic modificata antropic, cea mai

mare extindere avand-o in prezent terenurile agricole, predominant cele

arabile, iar in partea sudica a comunei Corbii Mari sunt prezente

suprafete ocupate de livezi.

Activitatea antropica a substituit terenurile forestiere; in mare

parte, padurile care apar au un aspect insular fiind compuse din cer

(Querqus Cerris) si garnita ( Querqus Frainetto). Principalele paduri ale

zonei sunt : Udeni, Gratia, Cretuleasca, Stejaret si Nuceteanca, la care se

adauga padurile ce se intind in lungul luncii Argesului.

Subarboretul acestor paduri este compus din paducel, lemn

cainesc, maces, porumbar, sanger, corn, fiind bine dezvoltata si patura

erbacee. Dintre asociatiile azonale exista, in primul rand padurile de

esente moi ( zavoaiele) dezvoltate in luncile din lungul principalelor

cursuri de apa. Aceste zavoaie sunt alcatuite din anin alb, anin negru,

plop si salcie.


In paduri se pot intalni pasari specifice zonei de campie cum ar

fi : cotofana, graurele, botgrosul, privighetoarea mare, pupaza, sitarul

sau potarnichea.

Reptilele sunt reprezentate prin gusteri si diferite specii de serpi .

In cadrul faunei acvatice specific este cleanul.

1.2 Harti – planul localizarii teritoriului

Pentru o mai buna reprezentare a aspectelor fizico – geografice

expuse in acest capitol, in paginile urmatoare sunt prezentate doua harti,

si anume:

- O harta a teritoriului care cuprinde delimitarea comunelor,

reteaua principalelor cai de comunicare, raurile principale, localitatilor

principale, punctele de concentrare economica si turistica, etc. (Harta

nr.1)


Harta nr. 1


- O harta a localizarii teritoriului in cadrul judetului si in raport

cu marile orase din apropiere si cu alti vecini importanti din punct de

vedere geografic, economic, social, etc. (Harta nr. 2)


Harta nr. 2


Din punct de vedere administrativ, Grupul de Actiune Locala

Titu se afla situat in judetul Dambovita, Regiunea de Dezvoltare Sud-

Muntenia.

Acesta are in componenta 7 localitati, dintre care una are

statut de oras.

• Orasul Titu este format din 6 localitati componente si anume:

Titu, Fusea, Hagioaica, Mereni, Plopu si Salcuta.

Relatii in teritoriu:


şi Titu – Târgovişte şi punct de concurenţă pentru importante drumuri

naţionale

ori judeţene:

- DN 7 – Bucureşti – Piteşti;

- DJ 701 – Dobra – Braniştea – Titu;

- DC 62 – Braniştea – Titu-Târg – Titu-Gară;

- DC 42 – Boteni – Sălcuţa;

- DC 69 – Costeşti-Vale – Fusea;

Titu are o reţea deasă de străzi, drumuri vicinale şi de exploatare.

• Comuna Branistea este formata din 3 localitati si anume:

Branistea, Dambovicioara si Savesti;

Relatii:Prin drumul naţional Bucureşti – Târgovişte se face legătura

localităţii cu reşedinţa judeţului, iar pe calea ferată, cea mai apropiată

staţie CFR este Titu la o depărtare de 3 km.

• Comuna Corbii Mari este formata din 9 localitati si anume:

Corbii Mari, Baraceni, Grozavesti, Moara din Groapa, Petresti, Podul

Corbencii, satul Nou, Ungureni si Vadu Stanchii;


Relatii:Drumurile naţionale : Piteşti-Bucureşti, Bucureşti-Târgovişte,

asigură legătura comunei cu oraşul reşedinţă de judeţ, Târgovişte, iar pe

calea ferată Titu-Târgovişte, prin gara Titu, situată la 18 km de centrul

comunei.

Teritoriul comunei este traversat de autostrada Bucureşti-Piteşti.

• Comuna Costestii din Vale este formata din 3 localitati sia

nume: Costestii din Vale, Maruntisu si Tomsani;

Relatii:Principalele cai de comunicatie rutiera care strabat comuna sunt: DJ

401 A (Giurgiu-Mogosani-DN 7), DJ 701 A (Tomsani-DN 7) si DC 69

(Costestii din Vale - DN 7).

Linia de cale ferata Pitesti-Titu-Bucuresti delimiteza teritotiul

comunei in zona de Nord; cea mai apropiata statie este Fusea (la limita

comunei)

Satele sunt dezvoltate in prelungire pe DJ 401 A, distantele pana la

dotarile de nivel comunal fiind mici.

• Comuna Odobesti:

Relatii:Căi de acces: autostrada A1 Bucureşti-Piteşti (la 6 km

depărtare) şi drumurile judeţene 701 şi 401A.

Comuna Potlogi este formata din 5 sate si anume: Potlogi,

Pitaru, Podu Cristinii, Romanesti, Vlasceni

Relatii:Principalele căi de comunicaţii sunt reprezentate de autostrada

Bucuresti –Pitesti , DN 7 şi DJ 711 A , DJ 401 A , DJ 411D.


Localitatea Potlogi este traversată de drumul judetean DJ 711

A , DJ 401 A , DJ 411D , de-a lungul căruia sunt amplasate instituţiile

aflate în responsabilitatea administraţiei publice locale, precum şi alte

dotări de interes public.

Comuna Poiana este formata din doua sate si anume: Poiana

si Poienita.

Relatii :Comuna Poiana este strabatuta de drumul judetean DJ711D,

care se ramifica din drumul national DN7 pe raza comunei Lunguletu si

care asigura legatura cu autostrada Bucuresti- Pitesti , implicit cu

comuna Potlogi unde se afla un important edificiu architectonic si

istoric – Palatul Brancovenesc- ctitorit de Constantin Brancoveanu si

care reprezinta un monument istoric de importanta nationala.

Drumurile de legatura ale comunei sunt:

Drumul judetean 711D – 5Km ,drum asfaltat, cu iesire la soseaua

nationala Bucuresti- Pitesti;

Drumul comunal Poiana- Floresti, 3Km, asfaltat, cu iesire la

Autostrada Bucuresti - Pitesti;

Drumul judetean 711D Poiana- Romanesti –Potlogi, cu iesire la

autostrada Bucuresti – Pitesti.

1.3 Populatie – demografie

Volumul populatiei cuprinse in Grupul de Actiune Locala Titu este

unul insemnat – 43. 486 conform ultimului recensamant efectuat in

anul 2002, populaţia oraşului Titu reprezentând un procent de 23,96 %

din totalul populaţiei GAL.


In tabelul de mai jos sunt prezentate datele absolute si relative (%)

ale principalilor indicatori pentru a scoate in evidenta unele aspecte

privind evolutia populatiei din teritoriu.


Populatie

An de

referinta

2002

Soldul

migrarii

2002

Soldul

natural

(natalitate-

mortalite)

2002

Sub 20

ani

2010

Peste 60 ani

2010

Populatia activa

(persoane intre 14-

60 de ani)

Somaj

2010

(numar someri)

Titu10422

-105 -9 2110 1434 7054 242

Braniştea4373

47 -40 902 924 2844 170

Odobeşti5096

-9 -31 1379 1173 2727 202

Corbii Mari8165

12 -27 2298 1593 5235 235

Costeştii din Vale3429

29 -19 947 630 2232 204

Potlogi 8184-20 3 2440 1632 5023 311


Date furnizate de INS, 2012

Densitatea populatiei la nivelul intregului Teritoriu GAL este de 139 loc./km2.

Soldul natural (natalitate-mortalitate) pe total teritoriu este unul negativ.

Deasemenea, este de observat faptul ca soldul migrarii, respectiv diferenta dintre stabiliri de

domiciliu in localitate si plecari cu domiciliul din localitate pentru anul 2002 este unul negativ.

Totusi, fisele localitatilor arata ca la nivelul anului 2010 atat soldul natural cat si soldul migrarii

prezinta un caracter pozitiv, ceea ce nu poate fi decat imbucurator.

Poiana3817

-12 -11 926 842 2260 174

Total 43486 -58 -124 11002 8228 27375 1334

% 100 - - 25.30 18.92 62.95 3.06


Informatii privind comunitatile prezente (denumire, pondere etc.) la nivelul teritoriului Titu –

Branistea – Corbii Mari – Costestii din Vale – Odobesti – Potlogi – Poiana.

Conform datelor furnizate de INS – Judetul Dambovita puplatia stabila dupa etnie la

Recensamantul Pupulatiei din 20 octombrie 2011 este repartizata astfel:

LOCALITATEA Populatia stabila,

din care:

Romana Roma Italiana Turca Etnie

nedeclarata

Alte

etnii

TITU 9355 9023 323 4 - 3 -

BRANISTEA 4265 4161 99 - 3 - -

CORBII MARI 8085 7233 838 - - 11 -

COSTESTII DIN

VALE

3393 2666 720 - - - 4

ODOBESTI 5090 4655 434 - - - -

POTLOGI 8496 5765 2726 - - - -

POIANA 3660 3289 371 - - - -


In cele ce urmeaza vom prezenta tendintele demografice (imbatranire-intinerire, exod rural etc.)

inregistrate pentru anul 2010 la nivelul localitatilor partenere GAL.

1.Natalitatea este un fenomen demografic care are în vedere numărul născutilor vii în cadrul

unei colectivităti umane într-o anumită perioadă de timp stabilită (de regulă un an de zile).

Conform Fisei localitatii eliberata de Insitutul National de Statistica –Judetul Dambovita

pentru anul 2010 mentionam urmatoarele date:

Nr. Crt. Localitate Populatia totala

(2010)

Numarul

nascutiilor vii

(2010)

Rata generala a

natalitatii %

1 Oras Titu 10085 115 11.40

2 Comuna Branistea 4395 31 7.05

3 Comuna Corbii Mari 8502 89 10.46

4 Comuna Costestii din Vale 3563 48 13.47

5 Comuna Odobesti 4988 69 13.83


6 Comuna Potlogi 8549 156 18.24

7 Comuna Poiana 3768 40 10.61

8 Total Grup de Actiune Locala 43850 548 12.49

La nivelul GAL Titu se inregistreaza o rata generala a natalitatii de 12.49%, respectiv:- Orasul Titu inregistreaza 115 nascuti vii, ceea ce conduce la o rata generala a natalitatii de

11.40% ;

- Comuna Branistea inregistreaza 31 nascuti vii, ceea ce conduce la o rata generala a natalitatii

de 7.05% ;

- Comuna Corbii Mari inregistreaza 89 nascuti vii, ceea ce conduce la o rata generala a

natalitatii de 17.84% ;

- Comuna Costestii din Vale inregistreaza 48 de nascuti vii, ceea ce conduce la o rata generala a

natalitatii de 5.64% ;

- Comuna Odobesti inregistreaza 69 nascuti vii, ceea ce conduce la o rata generala a natalitatii

de 19.36% ;

- Comuna Potlogi inregistreaza 156 nascuti vii, ceea ce conduce la o rata generala a natalitatii

de 18.24% ;


- Comuna Poiana inregsitreaza 40 nascuti vii, ceea ce conduce la o rata generala a natalitatii de

10.61% ;

2.Mortalitatea este un fenomen demografic care are în vedere numărul decedatiilor din

cadrul unei colectivități umane într-o anumită perioadă de timp stabilită (de regulă un an de zile).

Conform Fisei localitatii eliberata de Insitutul National de Statistica –Judetul Dambovita pentru

anul

2010 mentionam urmatoarele date:

Nr. Crt. Localitate Populatia totala

(2010)

Numar

decedati

(2010)

Rata generala a

mortalitatii %

1 Oras Titu 10085 117 11.60

2 Comuna Branistea 4395 62 14.10

3 Comuna Corbii Mari 8502 102 20.44

4 Comuna Costestii din Vale 3563 52 6.11

5 Comuna Odobesti 4988 79 22.17

6 Comuna Potlogi 8549 99 11.58

7 Comuna Poiana 3768 56 14.86


8 Total Grup de Actiune Locala 43850 567 12.93

La nivelul GAL Titu se inregistreaza o rata generala a mortalitatii de 12.93%, respectiv:

- Orasul Titu inregistreaza 117 decedati, ceea ce conduce la o rata generala a mortalitatii de

11.60% ;

- Comuna Branistea inregistreaza 62 decedati, ceea ce conduce la o rata generala a

mortalitatii de 14.10% ;

- Comuna Corbii Mari inregistreaza 102 decedati, ceea ce conduce la o rata generala a


- Comuna Costestii din Vale inregistreaza 52 decedati, ceea ce conduce la o rata generala a


- Comuna Odobesti inregistreaza 79 decedati , ceea ce conduce la o rata generala a mortalitatii

de 22.17% ;

- Comuna Potlogi inregistreaza 99 decedati, ceea ce conduce la o rata generala a mortalitatii

de 11.58% ;


- Comuna Poiana inregsitreaza 56 decedati, ceea ce conduce la o rata generala a mortalitatii

de 14.86% ;

Asadar, la nivelul intregului teritoriu GAL Titu-Branistea- Corbii Mari-Costestii din Vale-

Odobesti-Potlogi-Poiana se inregistreaza un Spor Natural negativ, respectiv -19.

Un element al sporului natural este si rata mortalitătii infantile, care ia în calcul numărul de copii

decedati la vârta de sub un an la 1000 de născuti-vii. Legat de acest aspect putem spune ca la nivelul

GAL rata mortalitatii infantile este de 7.29%.

3.Miscarea migratorie (exodul rural), respectiv migratia rural-urban este o forma tipica a

migratiilor interne si este caracterizată prin procesele de emigrare şi imigrare a populaţiei.

Sporul migratoriu reprezinta diferenta dintre numărul de imigranţilor şi cel al emigranţilor.


anul 2010 mentionam urmatoarele date:

Nr. Localitate Emigranti Imigranti Spor migratoriu


Crt.

1 Oras Titu 1 0 -1

2 Comuna Branistea 1 0 -1

3 Comuna Corbii Mari 1 0 -1

4 Comuna Costestii din Vale 0 0 0

5 Comuna Odobesti 0 0 0

6 Comuna Potlogi 0 1 1

7 Comuna Poiana 0 0 0

8 Total Grup de Actiune Locala 3 1 -2

Concluzia este ca la nivelul GAL sporul migratoriu este unul negativ.

4.Tendintele demografice in ceea ce priveste imbatranirea-intinerirea sunt exprimate prin

imbatranirea populatiei , respectiv prin fenomenul opus acesteia- intinerirea populatiei.

Îmbătrânirea demografică, precum şi procesul opus de întinerire demografică sunt determinate de

evoluţia natalităţii, mortalităţii şi migraţiei.


anul 2010 mentionam urmatoarele date:


Nr. Crt. Localitate Populatia

totala (2010)

Persoane

peste 60 de

ani (2010)

Coeficientul

imbatranirii

populatiei %

Persoane sub

14 ani

(2010)

Coeficientul

intineririi

populatiei %

1 Oras Titu 10085 1434 14.21 1597 15.67

2 Comuna

Branistea

4395 924 21.02 627 14.26

3 Comuna Corbii

Mari

4988 1593 31.93 1674 33.56

4 Comuna Costestii

din Vale

8502 630 7.41 701 8.24

5 Comuna Odobesti 3563 1173 32.92 1088 30.53

6 Comuna Potlogi 8549 1632 19.08 1894 22.15


7 Comuna Poiana 3768 842 22.34 666 17.67

8 Total Grup de

Actiune Locala

43850 8228 18.76 8247 18.80

Conform datelor prezentate in tabelul de mai sus se poate observa faptul ca exista o intinerire

usor crescuta fata de imbatranirea populatiei, insa chiar daca diferenta nu este foarte mare este de

apreciat caracterul pozitiv al raportului imbatranire/intinerire.


1.4 Patrimoniu de mediu

Lunca Mijlocie a Argeşului

O parte din teritoriul Grupului de Actiune Locala Titu este localizata

in Lunca Mijlocie a Argesului .

Lunca Mijlocie a Argesului este incadrata in categoria siturilor de

importanta comunitara, parte integrata a retelei Natura 2000 . (Cf.

Ordinul 1.964/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile privind

instituirea regimului de arie naturalăprotejată a siturilor de importanţă

comunitară, ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000

înRomânia – publicat în M.Of. nr. 98/7 febr.2008) - A se vedea si

Adeverinta eliberata de Agentia Pentru Protectia Mediului care certifica

acest aspect- ANEXA .....

Principalele elemente:

Cod: ROSCI0106Tip: SCICoordonate:Longitudine N 44º 35' 29''; Latitudine E 25º 30' 20''Supratafața: 3.635 haJudețul: Dâmboviţa (83%), Giurgiu (17%)Descriere generală sit: Luncă a unui râu mare din regiunea de câmpie

înaltă, cu zăvoaie de plop şi salcie, această regiune este puţin afectată deimpactul antropic.

Clase de habitate: plaje de nisip, râuri, lacuri, mlaştini, turbării,păşuni, păduri de foioase, habitate de păduri (păduri în tranziţie).

Calitate și importanță: Situl este important pentru speciile de peştireofili.


Vulnerabilitate: pescuit abuziv, poluare, inundaţii, secetă.Situl are o suprafata totala de 3634,08 ha, din care 1344,58 ha pe

teritoriul judetului Giurgiu si 2289,5 ha se afla pe teritoriul judetului

Dambovita

Pe teritoriul GAL Titu se afla, in total, 663,94 ha (18,25 %) din

suprafata sitului, aferenta comunelor : Odobesti – 343, 42 ha, Costestii

din Vale – 137, 36 ha, Potlogi – 114,47 ha si Corbii Mari – 68,68 ha.

Prezentare sintetică a sit-ului Lunca Mijlocie a Argeşului (Reţeaua Natura

2000) şi a rezervaţiei naturale Izvoarele de la Corbii Ciungi

Numele zonei Suprafaţa in ha Caracteristici principale

(clasificarea directivelor

privind Habitatele,

Pasari, Habitate si Pasari)

ROSCI0106 Lunca

Mijlocie a Argeşului:

3634,08 ha în

judeţele Dâmboviţa şi

Giurgiu

Două tipuri de habitate

de interes european:

91E0 şi 92A0


Judeţul Giurgiu

Găieşti <1%

Mătăsaru (5%)

Mogoşani (11%)

Petreşti (10%)

Ulieşti (7%)

Judeţul Dîmboviţa

Corbii Mari - 3%

Costesti Vale - 6%

Odobeşti - 15%

Potlogi - 5%

Specii de amfibieni :1188

Specii de peşti: 1130,

1138, 2151, 1146

2289,47 ha în

judeţul Dâmboviţa

663,94 ha pe

teritoriul comunelor

Corbii Mari, Costesti

Vale, Odobeşti şi

Potlogi

Rezervaţia Izvoarele de

la Corbii Ciungi, pe

teritoriul comunei Corbii

Mari

5 ha

110 m altitudine

Rezervaţie mixtă

faunistică şi floristică

In Lunca mijlocie a Argesului se intalnesc doua tipuri de habitate de

interes european : 91E0 SI 92A0 si specii de amfibieni si pesti ce se

regasesc in Anexa II a Directivei Habitate, motiv pentru care aceasta a fost

declarata sit Natura 2000.

Specii de amfibieni:

1188 – Bombina bombina ( Buhai de balta cu burta rosie)

Specii de pesti:

1130 – Aspius aspius (Avat);

1138 – Barbus meridionalis( Moioaga);


2511 – Gobio kessleri ( Potroc );

1148 – sabanejewia aurata ( Dunarita ).

Tipuri de habitate de interes european :

91E0 – paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior

( Alno-Ppadion, Alnion incanae, Salicion albae);

92A0 – Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

Figura 4.1. Situl 2000 „Lunca Mijlocie a Argeşului”

Izvoarele de la Corbii CiungiPe teritoriul comunei Corbii Mari exista o rezervatie naturala ,

Izvoarele de la Corbii Ciungi, conform legii 5/2000 privind Planul de

Amenajare a Teritoriului National – Sectiunea III – zone protejate.


Aceasta rezervatie este situata pe partea stanga a Neajlovului, in

comuna Corbii Mari.

Cai de acces : Rezervatia este accesibila ruland pe autostrada

Bucuresti - Pitesti pana in dreptul localitatii Corbii Mari. De la ramificatia

spre localitatea Potlogi se urmareste drumul DN 61 spre Corbii Mari, care

merge paralel cu autostrada. La cca. 2 Km dupa iesirea din com.Corbii

Mari spre com. Izvoru (fost Corbii Ciungi, jud. Giurgiu), pe partea dreapta a

soselei, ( la cca. 200 m de sosea) se afla rezervatia Complexul de izvoare de

la Corbii Ciungi.. Reprezinta o rezervatie naturala mixta, de interes stiintific.

Consta intr-un complex de izvoare de 800-1.000 m lungime, mlastini de

izvor si paraiase ce curg spre Valea Neajlovului, pentru a se varsa in Neajlov.

Particularitatea acestei rezervatii consta in speciile de flora si fauna

acvatica, ce au supravietuit erelor geologice si se pastreaza si astazi, specii

care apartin de fapt unui climat nordic sau de peste 800 m altidudine si se

regasesc in special in apele reci de munte sau in apele subterane,

reprezentand o curiozitate faptul ca au drept habitat un spatiu aflat la

110 m altitudine. Ceea ce le-a asigurat supravietuirea o reprezinta

conditiile atipice pe care le ofera izvoarele de la Corbii Ciungi si anume o

temperatura ce se mentine in jurul a 10 grade C, pe timp de vara.

Complexul de izvoare de la Corbii Ciungi reprezinta o adevarata oaza

cu flora si fauna relicta in Campia Romana. In urma numeroaselor studii

faunistico – ecologice efectuate s-a semnalat prezenta a numeroase grupe

de hidrobioniti. Dintre aceste grupe, cele mai remarcabile din punct de

vedere ecologic si arealistic, al elementelor edemice si relicte, s-au dovedit a


fi turberaliatele, rotiferele, caldocerele, ostracodele, amphpodele,

tardigradele, trichopterele si hidrahnelele.

Complexul de izvoare, mlastinile de izvor si paraiasele colectoare din

zona adapostesc o variata fauna, caracteristica apelor reci de munte si

apelor subterane,specifice tinuturilor nordice, multe dintre populatiile unice

prezente de aici fiind prezente aici fii pe cale de disparitie : turbelariatul

Dugestia gonocephala, trichopterele Adicela filicornis, Lithax obscurus si

Notidobia ciliaris, hidrachnelele Sperchon clupeiferm, Arrenurus octagonus,

Thartarothyas romanica, rotiferele Habrotrocha elegans, Lecane mira,

Cephalodella nana,.

Din abundenta de alge ce se dezvolta in complex, cea mai interesanta

este rodoficeul nordic Hildenbrandtia rivularis ( alga rosie ).

Deasemenea in poienile insorite din comuna Potlogi creste bujorul

romanesc ( Paeonia peregrina), planta ocrotita de lege.Un alt element ce

tine de patrimoniul de mediu este reprezentat de prezenta a doi ulmi

seculari in comuna Corbii Mari.

Asadar, putem spune ca avem de a face cu un patrimoniu de cea mai

mare importanţă şi diversitate a cărui misiune este una la fel de complexă

şi importantă. A reduce tema unei strategii doar la una dintre dimensiunile

şi rolul patrimoniului ar fi neproductiv. Studiul nostru a arătat că resursa

turistică a judeţului Dâmboviţa depăşeşte sensibil potenţialul infrastructurii

şi resursei tehnice. Nu în ultimul rând, trebuie luat în calcul faptul că

promovarea turistică a judeţului Dâmboviţa se face într-un context de

mare competiţie cu vecinii. Pentru a fi pus în valoare patrimoniul natural şi

construit trebuie în primul rând făcut cunoscut beneficiarilor şi anume

turiştilor, vizitatorilor şi identificat prin calităţi şi specific. Nu este de

neglijat faptul ca Patrimoniul natural şi construit al judeţului Dâmboviţa

beneficiază de avantajul apropierii de Bucureşti, principalul rezervor de

turişti al României, avantaj ce trebuie fructificat.


Tinand cont de avantajele oferite de natura pe teritoriul GAL exista

un potential de promovare a groturismului ridicat.

Agroturismul, componentǎ a turismului rural, are cele mai mari

implicatii în valorificarea resurselor turistice locale si în ridicarea nivelului

de viatǎ al locuitorilor, în dezvoltarea socio-economicǎ a localitǎtii rurale si

comunitǎtii în general si nu în ultimul rând, în protejarea si conservarea

mediului natural si construit, în contextul unei activitǎti economice pe

principii ecologice (turismul incitǎ la protejarea mediului). De aceea,

interesul comunitǎtii si autoritǎtii locale este acela de a elabora o strategie

de organizare si dezvoltare durabilǎ si de promovare a turismului rural, cu

precǎdere a agroturismului, la nivel local, cu concursul tuturor agentilor

economici implicati în desfǎsurarea acestei activitǎti.

1.5. Patrimoniul arhitectural si cultural

La nivelul teritoriului reprezentat de Grupul de Actiune Locala Titu

exista un insemnat patrimoniu arhitectural distribuit in aproape toate

localitatile.

Cel mai important reper de patrimoniu arhitectural si cultural este

situat in comuna Potlogi. Este vorba despre ansamblul Curtea

Brancoveneasca costruita in 1698, este imprejmuita din trei parti de un

zid inalt de caramida cu laturile de 300 pe 118 metri. Ansamblul

cuprinde :Ruinele casei vechi, Biserica „Sf. Dumitru”, palatul Brancovenesc,

ruinele caselor slujitorilor, ruine cuhnie, ruine droscarie, corp de inrare cu

camere de garda, zid de incinta, fostul elesteu artificial.

In satul Pitaru, localitate componenta a comunei Potlogi, s-a nascut

cel mai mare pictor al romanilor Nicolae Grigorescu si casa Constantin Ene,

din satul Potlogi ce dateaza din prima jum. a sec. XIX.

Cel de-al doilea reper de arhitectura este reprezentat de biserici, a

caror vechime merge pana in secolul XVI-LEA . Cea mai veche biserica eset


biserica Sf. Nicolae, a curtii Socol Cornateanu din satul Vadu Stanchii,

comuna Corbii Mari.Amintim, deasemenea si: Biserica de lemn Sf. Nicolae

Cornetu, din Salcuta ( oras Titu), Biserica Sfanta Treime din comuna Corbii

Mari. In comuna Potlogi : biserica Adormirea Maicii Domnului –

Strambeanu, din satul Pitaru, Biserica Sf. Dumitru si Biserica Sf. Nicolae.In

comuna Poiana exista doua Biserici declarate monument istoric: Biserica

din Poiana de Sus, cu hramul “Adormirea Maicii Domnuluice a fost

construita in anul 1815 pe locul unei vechi biserici din lemn naruita la

vremea constructiei noului lacas de cult si Biserica din Poiana de Jos cu

hramul “Treimea cea nedespartita” ce a fost construita intre anii 1935-

1941 pe locul unei vechi biserici care se naruise. Fatada pridvorului de o

parte si de alta a usii de la intrare este pictata cu doua mari picturi ce

simbolizeaza Raiul si Iadul.

Din punct de vedere arheologic, semnalam numeroasele monumente

si situri arheologice. Amintim monumentele si situri arheologicele din satul

Brancoveanu, situat in comuna Odobesti, pe terasa raului Rastoaca,

reprezentand asezari din secolele II – I a. Ch.. Siliste, sec. XV XIX Epoca

Medievala, cimitir din secolul XV – XIX Epoca Medievala (epoca bronzului

timpuriu, cultura Glina.

In comuna Branistea exista deasemenea un monumet istoric – tumuli

grupati ( movile artificiale de pamant sau din piatra pe careunele popoare

din antichitate le inaltau deasupra mormintelor), ce se intalnesc pe ambele

parti ale drumului Branistea – Dambovicioara.

In comuna Corbii Mari se regaseste o asezare pe tersa înaltă dreaptă

a Neajlovului, lângă DC Bărăceni-Moara din Groapă, asezare ce dateaza

din sec. III - IV p. Chr., epoca daco-romană.

In comuna Costestii din Vale se afla o necropolă birituală pe malul

drept al pârâului Tinoasa, laconfluenţa cu Sabarul , ce dateaza din epoca la

Tene.


In orasul Titu intalnim Fostele ateliere de căi ferate si fostul depozit

C.A.M., declarate monumte istorice , iar in satele ce apartin de orasul Titu

se regasesc tumuli si necropole tumulare ce dateaza din Epoca bronzului.

In comuna Potlogi , sat Vlasceni, se afla situl arheologic de la Vlasceni

si numeroase asezari si tumuli ce dateaza din neolitic si Epoca

bronzului .Monumentul eroilor din razboiul ce a vaut loc in anul 1877,

monument ce dateaza din anul 1910, Pulberaria ce dateaza din anul

1698.

In comuna Poiana exista 2 biserici, una in Poiana de Sus, si alta in

Poiana de Jos.

Biserica din Poiana de Sus, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”

are o varsta mai mare fiind construita in anul 1815 pe locul unei vechi

biserici din lemn naruita la vremea constructiei noului lacas de cult.

In memoria eroilor comunei cazuti in timpul razboiului din 1916-

1918 s-a ridicat in centrul comunei in apropiere de biserica, scoala si

caminul cultural un monument ce reprezinta statuia unui luptator.

Biserica din Poiana de Jos cu hramul “Treimea cea nedespartita” a

fost construita intre anii 1935-1941 pe locul unei vechi biserici care se

naruise. Fatada pridvorului de o parte si de alta a usii de la intrare este

pictata cu doua mari picturi ce simbolizeaza Raiul si Iadul.

In Poiana de Jos vis-a –vis de biserica s-a ridicat in anii imediat

urmatori revolutiei anticomuniste din iarna lui 1989 un monument

inchinat celor care si-au dat viata pentru libertate si pentru a trai cu totii

intr-un stat de drept, democratic.

Obiectivelor de patrimoniu cultural si arhitectural l-i se adauga

arhitectura rurala, traditionala, prin prezenta caselor vechi, batranesti, ce

inca mai pastreaza imaginea straveche a satului romanesc.

Este cunoscut faptul ca tara noastra este una bogata in traditii si

obiceiuri, in spacial zona rurala.


Amintim cateva obiceiuri practicate pe teritoriul GAL Titu :

Calusul

Obiceiul Calusului a fost de-a lungul timpului amplu analizat si

discutat. Trasaturile sale definitorii: dans ritual complex cu valente legate

de fertilitate si vindecare, drama rituala, Männerbunde etc. au fost

reliefate in mod constant. Adeseori, in studiul acestui obicei s-a tinut

seama mai mult de forma lui exterioara, decat de sensul lui, de rostul pe

care il are in viata colectivitatii, de functie. Nu se poate neglija nici viata

reala a obiceiului, studierea lui in ansamblul vietii sociale. Sistematic

cercetatorii au trecut cu vederea insa faptul ca obiceiul Calusului este

performat de un grup de oameni, care la randul lor faceau parte dintr-o

comunitate mai vasta, si isi exprimau in acest mod credinte aparute din

anumite necesitati cotidiene.

Inca din Evul Mediu, obiceiul Calusului a uimit prin maiestria dansului

si frumusetea costumatiei, fiind recunoscuti ca emblema si nota distinctiva

a romanilor 1. In secolele trecute, Calusul a fost atestat in toate spatiile

locuite de romani. Desi regasit in toate teritoriile locuite de romani,

geografia acestui obicei arata varietate de la o regiune la alta si de la un

secol la altul.

Conducatorul cetei, vataful, este cel care conduce si supravegheaza

intrega ceremonie. Era recunoscut ca cel mai bun jucator “jucatorul cel mai

iute de picior era ales vataf”. Odata ales, vataful devenea un personaj sacru,

respectat si temut, considerandu-se ca are o “putere magica asupra

Calusarilor”. Respectul si autoritatea indiscutabila a vatafului se prelungeste,

in forme diferite, in comunitate si dupa ultima secventa ceremoniala,

Spartul Calusului.


Celalalt personaj de prima importanta in ceata este Mutul Calusului

considerat de Ion Ghinoiu drept un substitut al divinitatii cabaline. Barbatul

care joaca acest rol nu este ales, ci se impune prin calitati exceptionale de

dansator, artist, acrobat. In timpul jocului ii este interzis sa vorbeasca.

Autoritatea Mutului care provine din sacralitatea sa ridicata se manifesta

la nivelul cetei si al obstei satesti pe parcursul intregului an, insa cu

deosebire in perioada Rusaliilor.

In ansamblul manifestarilor traditonale romanesti, Calusul cuprinde

elemente specifice cu conotatii distincte, fapt care-i confera o pozitie unica.

Scenariul ritual cuprinde trei secvente semnificative, in care relatiile dintre

interpreti (calusari) si colectivitate difera. Astfel secventa de inceput,

Ridicarea Steagului - Juramantul si cea finala Spargerea Calusului se

desfasoara in cadrul restrans al cetei. Aceste parti ale ritualului sunt

inconjurate de mister, satenilor fiindu-le interzisa participarea, de teama

ca ar atrage spiritele malefice. Secventa mediana, Jocul Calusului a avut si

are drept cadru de manifestare satul, “scena” pe care ceata evolueaza si

intra in relatie cu colectivitatea.

Ridicarea Steagului, Juramantul, ca si Spargerea Calusului au loc

obligatoriu in zone liminale de spatiu si timp. Pe cand ziua se transforma in

noapte, Calusarii merg la o magura de la marginea satului sau la marginea

unui rau, spatii unde vor intalni puterea supranaturala si ei insisi se vor

transforma in supraoameni. Drumurile lor in zone de frontiera ii separa pe

Calusari de ceilalti oameni, ii definesc ca grup ezoteric. Ca atare, toate

actele rituale ce servesc pentru a-i distinge pe Calusari de oamenii de rand

se desfasoara in spatii neobisnuite.

Printr-un contact repetat cu un simbol al puterii supranaturale,

Steagul Calusului, Calusarii sunt introdusi treptat in lumea supranaturala.


Ei considera ca daca steagul, inaltat in public (semn al puterii falice), cade,

isi pierd puterile si vor fi supusi dominarii de catre iele.

Eficienta mare a jocului Calusarilor rezida din caracterul ermetic si

misterios care invaluie ceata.

Toate aceste aspecte au facut ca in straturile populare ceata

calusarilor sa capete o aureola deosebita, pozitia de calusari sa fie privita si

tratata de restul lumii ca o stare deosebita. A fi calusar insemna a fi om

ales, inzestrat cu o serie de insusiri si calitati, precum si cu o tarie

spirituala care il facea apt sa se supuna in totalitate restrictiilor impuse de

o traditie ancestrala. De altfel, se crede ca insasi virtuozitatea la joc este

data de o forta supranaturala care ii patroneaza si conduce.

Tesutul

Meşteşugurile ţesutului şi cusutului în ţara noastră au o origine

îndepărtată. Strămoşii noştri, înainte de a îmblânzi animalele, şi-au ţesut

aşternuturi din plante. După secole, reuşind să domesticească animalele, au

obţinut de la ele materia primă necesară (lână, păr), din care au ţesut

îmbrăcăminte şi, apoi, podoabe pentru ei şi locuinţe.

Pe vremuri, pentru confecţionarea textilelor de casã şi a ţesăturilor

pentru îmbrăcăminte în satele noastre s-a dezvoltat o adevărată „industrie

casnică”, în centrul acesteia aflându-se, cel mai adesea, femeia. Costumul

popular este un factor fundamental în comunităţile arhaice, care reflectă

starea socială, ocupaţiile, trecutul istoric şi inovaţiile, raporturile cu zonele

învecinate sau cu alte etnii etc. Ca element strict utilitar, costumul popular

este legat de condiţiile geografico-climatice, de ocupaţii şi mai ales de

meşteşuguri; ca element de podoabă, ele este legat de cele mai importante

ceremonii şi obiceiuri, devenind prin aceasta purtătorul unor vechi tradiţii,


în care se reflectă concepţia societăţii respective cu privire la starea socială,

la vârstă etc.

Materiile prime pentru ţesut în casă erau cânepa, inul, lâna şi, mai

recent, bumbacul.

Pentru regãtirea firelor de lânã sau cânepã în vederea ţesutului se

folosesc diferite instalaţii care pot fi uşor manevrate: vârtelniţa, rãşchitorul,

urzitorul şi sucala cu care se fac ţevi din soc lungi de aproximativ 20 cm.

Din firele de in, cânepã, lânã şi bumbac se obţin diferite ţesãturi: pânzã

pentru cãmãşi (de lucru sau de sãrbãtoare), iţari, sumane, cioareci, plocãzi,

covoare, cergi, macaturi, prosoape, bârneţe, brâie ş.a.

Incondeierea oualor

Incondeierea oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia

romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si

obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific

romaneasca.

Deoarece oul rosu este purtatorul unor semnificatii profunde legate

de invierea lui Hristos si de reinnoirea naturii, crestinii s-au ostenit sa-l

incondeieze, desenand cu ceara motive decorative ancestrale, de o rara

frumusete.

Oul vazut ca un simbol primordial, samanta vietii, potrivit traditiei,

este vopsit si incondeiat in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare,

indeletnicirea inrosirii oualor fiind rezervata aproape in exclusivitate

femeilor.

Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza si ca o

reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea.

Motivele ornamentale sunt naturaliste, dar cu mai putine culori.


Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinde

simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase.

In comunele Corbii Mari si Odobesti se organizeaza calusul, iar fiecare

localitate componenta a GAL-ului organizeaza si serbeaza ziua localitatii.In

comuna Poiana se organizeaza Târgul Artelor Meşteşugăreşti. La acest târg

participa numerosi comercianti care isi prezinta si chiar vand lucrarile:

sculpturi, picturi, vase din ceramica.

Teritoriul cuprins de Grupul de Actiune Locala Titu are un imens

potential cultural si natural. Numeroasa populaţie rurală ce şi-a păstrat

tradiţiile reflectate în gastronomie, folclor, artă şi meşteşuguri tradiţionale,

obiceiuri cunoscute de generaţii întregi, sărbători strămoşeşti, reprezinta un

adevarat produs turistic.

Teritoriul nu a fost amenajat in vederea exploatarii si valorificarii

agroturismului. Promovarea acestor asezaminte in scopuri turistice poate

duce la cresterea nivelului de trai local, avand un puternic impact atat

economic cat si social la nivelul teritoriului .

2. Economia locala

2.1. Repartizarea populatiei active


Conform fisei localitatii pentru anul 2010 Populatia activa

( personalul salariat ) a teritoriul cuprins de Grupul de Actiune Locala Titu

in principalele domenii de activitate este repartizata conform tabelului de

mai jos:

Populatia

activa

(personalul

salariat)

Sector

agricol

Sector

industrial si

de artizanat

Sector

de

comert

Sector

privind

serviciile

Titu 3.805 695 968 443 1.699

Braniste

a

2.247 1.253 226 92 676

Corbii

Mari

3.758 2.564 305 120 769

Costestii

din Vale

1.382 794 262 53 273

Odobesti 1.621 946 192 87 396

Potlogi 3.171 1.795 315 108 953

Poiana 2.105 1.693 71 45 296

Total

teritoriu

18.089 9.740 2.339 948 5.062

% 100 53.8 12.9 5.2 27.9


Pentru o buna detaliere a structurii populatiei active pe sectoare

economice la nivelul teritoriului Grupului de Actiune Locala Titu au fost

analizate datele existente la nivelul fiecarei primarii si datele furnizate de

catre Institutul de Statistica Dambovita ( precizam ca ultimul recensamant

in judetul Dambovita a fost realizat in anul 2002).

Structura populatiei active din comuna Titu

Cea mai mare parte din populatia activa a orasului Titu, respectiv

44.6 % este concentrata in sectorul privind serviciile, iar cea mai mica

pondere , de 11.6% revine sectorului privind comertul.

Structura populatiei active din comuna Branistea

Cea mai mare parte din populatia activa a comunei, respectiv 55,7%

este concentrata in sectorul agricol, iar cea mai mica pondere de 4,09% se

regaseste in sectorul de comert.

Structura populatiei active din comuna Corbii Mari


La nivelul Comunei Corbii Mari, cea mai mare parte din populatia

activa, respectiv 68,2% se regaseste deasemenea in sectorul agricol, iar cea

mai mica ponder, de 3,19 % se regaseste in sectorul de comert.

Structura populatiei active din comuna Costestii din Vale

La nivelul comunei Costestii din Vale, ca si in cazul celorlalte comune

cea mai mare parte din populati activa , respectiv 57,4 % reprezinta

sectorul agricol , iar 3,83 % , cea mai mica pondere se regaseste in

sectorul de comert.

Structura populatiei active din comuna Odobesti




Structura populatiei active din comuna Potlogi




Structura populatiei active din comuna Poiana

La nivelul comunei Poiana, majoritatea populatiei active, respectiv

80,4% se regaseste tot in sectorul agricol, iar cea mai mica pondere se

regaseste atat in sectorul de comert 2,12%, cat si in sectorul industrial si

de artizanat 3,3 %.

In cele ce urmeaza vom prezenta structura populatieri active pe

sectoare economice conform fisei localitatii pe ultimii 5 ani (2010, 2009,

2008, 2007, 2006):

Structura populatiei active pe sectoare economice a Orasului Titu pe ultimii

5 ani


Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Numar mediu salariati

in agricultura

28 20 3 8 8


in industrie

1157 1380 1460 1319 999


in constructii

120 100 91 84 85


in comert

78 79 317 295 235


in servicii

845 1019 1039 799 785

Salariati-total-numar

mediu

2228 2598 2910 2515 2112

Structura populatiei active pe sectoare economice a Comunei Branistea pe

ultimii 5 ani

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010


in agricultura

23 19 18 10 8


in industrie

0 3 1 0 0


in constructii

0 0 9 0 0


in comert

16 17 17 15 11

Numar mediu salariati 81 80 91 71 68


in servicii


mediu

120 119 136 96 87

Structura populatiei active pe sectoare economice a Comunei Corbii Mari pe

ultimii 5 ani

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010


in agricultura

3 9 48 43 38


in industrie

220 207 220 201 160


in constructii

15 15 34 31 29


in comert

19 19 30 28 25


in servicii

140 137 196 191 189


mediu

397 387 528 494 441

Structura populatiei active pe sectoare economice a Comunei Costestii din

Vale pe ultimii 5 ani

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010


in agricultura

0 0 4 8 8

Numar mediu salariati 0 27 14 1 1


in industrie


in constructii

0 0 4 0 0


in comert

12 14 4 5 5


in servicii

85 78 73 57 55


mediu

97 119 99 71 69

Structura populatiei active pe sectoare economice a Comunei Odobesti in

ultimii 5 ani

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010


in agricultura

23 19 18 10 8


in industrie

0 3 1 0 0


in constructii

0 0 9 0 0


in comert

16 17 17 15 11


in servicii

81 80 91 71 68


mediu

120 119 136 96 87


Structura populatiei active pe sectoare economice a Comunei Potlogi in

ultimii 5 ani

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010


in agricultura

0 0 2 1 1


in industrie

237 275 220 190 175


in constructii

0 0 215 58 51


in comert

16 17 47 40 35


in servicii

121 115 136 117 116


mediu

374 407 620 406 378

Structura populatiei active pe sectoare economice a Comunei Poiana in

ultimii 5 ani

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010


in agricultura

0 0 0 0 0


in industrie

12 10 0 1 1


in constructii

0 0 37 2 2



in comert

17 18 5 5 5


in servicii

69 69 79 83 80


mediu

98 97 121 91 88

2.2. Agricultura

Intrucat majoritatea actorilor rurali au legatura (in diferite proportii)

cu sectorul agricol vom evidentia structura fondului funciar (la nivelul

anului 2010 conform datelor INS) pe fiecare localitate componenta a

Grupului de Actiune Locala cat si global pentru Grupul de Actiune Locala

conform tabelului de mai jos:

ORASUL TITU

Categoria suprafetei agricole ha %

Total fond funciar 4038 100

Suprafata agricola totala 2604 64.48

d.c. Arabil 2417 59.85

Fanete - -

Pasuni 184 4.55

Vii si pepiniere viticole 1 0.02

Livezi si pepiniere pomicole 2 0.04

Paduri si alte terenuri cu vegetatie

forestiera

270 6.68

d.c. Paduri - -


Constructii 903 22.36

Drumuri si cai ferate 189 4.68

Ape si balti 72 1.78

Alte suprafete - -

COMUNA BRANISTEA




d.c. Arabil 1639 81.42

Fanete - -

Pasuni 113 5.61

Vii si pepiniere viticole - -

Livezi si pepiniere pomicole - -


forestiera

48 2.38

d.c. Paduri - -




Alte suprafete - -

COMUNA CORBII MARI





d.c. Arabil 8235 77.56

Fanete 15 0.14

Pasuni 510 4.80




forestiera

980 9.23

d.c. Paduri - -




Alte suprafete 36 0.33

COMUNA COSTESTII DIN VALE




d.c. Arabil 2126 76.58

Fanete - -

Pasuni 215 7.74




forestiera

80 2.88

d.c. Paduri - -






COMUNA ODOBESTI




d.c. Arabil 2960 74.63

Fanete - -

Pasuni 108 2.72




forestiera

379 9.55

d.c. Paduri - -





COMUNA POTLOGI




d.c. Arabil 4220 81.16

Fanete - -


Pasuni 190 3.65




forestiera

167 3.21

d.c. Paduri - -





COMUNA POIANA




d.c. Arabil 2372 87.65

Fanete - -

Pasuni 106 3.91


Livezi si pepiniere pomicole - -



forestiera

- -

d.c. Paduri - -

Constructii 94 3.47



Alte suprafete - -

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU




d.c. Arabil 23969 76.54

Fanete 15 0.04

Pasuni 1426 4.55




forestiera

1924 6.14

d.c. Paduri - -





Comentarii privind economia locala


Exploataţiile agricole

Conform Recesamantului general agricol – 2010 numarul exploatatiilor

agricole care detin/utilizeaza terenuri si/sau animale pe teritoriul GAL sunt

evidentiate conform tabelului de mai jos:

Localitate Exploatatii

agricole fara

personalitate

juridica, cu

domiciliul in

localitate, care

detin/utilizeaza

terenuri si/sau

animale, pe

raza localitatii

Persoane fizice,

cu domiciliul in

alte localitati,

care

detin/utilizeaza

terenuri si/sau

animale, pe

raza localitatii

Unitati cu

peronalitate

juridica , cu

sediul in

localitate, care

detin/utilizeaza

terenuri si/sau

animale pe raza

localitatii

Unitati cu

personalitate

juridica, cu

sediul in alta

localitate, care

detin/utilizeaza

terenuri si /sau

animale, pe

raza localitatii

Oras Titu 1951 363 10 22

Comuna Bransitea 1351 441 10 5

Comuna Corbii Mari 2882 196 10 2

Comuna Costestii

din Vale

1121 317 7 12

Comuna Odobesti 1702 569 2 6

Comuna Potlogi 2366 879 15 25

Comuna Poiana 1214 161 4 5

TOTAL GAL 12587 2926 58 67


Agricultura ecologica este un sector dinamic in Romania care a

cunoscut in ultimii ani o evolutie ascendenta, atat in sectorul vegetal cat si

in sectorul de productie animaliera. Conform datelor oferite de Directia

pentru Agricultura Dambovita, pe teritoriul GAL Titu, in anul 2009 nu

exista operatori inscrisi in agricultura ecologica. In anul 2010 exista un

singur operator inscris in agricultura ecologica, respectiv SC VLADIMIR

COM SRL din localitatea Corbii Mari cu o cultura de lucerna in suprafata

de 5 ha. In anul 2011 nu exista operatori inscrisi in agricultura ecologica.

Rolul sistemului de agricultura ecologica este de a produce hrana mai

curata, mai potrivita metabolismului uman, in deplina corelatie cu

conservarea si dezvoltarea mediului. Unul din principalele scopuri ale

agriculturii ecologice este producerea de produse agricole si alimentare

proaspete si autentice, prin procese create sa respecte natura si sistemele

acesteia.

In Romania, controlul si certificarea produselor ecologice este

asigurata in prezent de organisme de inspectie si certificare private. Acestea

sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, pe

baza criteriilor de indepenedenta , impartialitate si competenta stabilite in

Ordinul nr. 65/2010 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea

sistemului de inspectie si certificare, de aprobare a organismelor de inspectie

si certificare si de supraveghere activitatii organismelor de control.

Structura exploataţiilor agricole - GAL Titu

Localitatea Total

exploataţii

Exploataţii

agricole

individuale

Unităţi cu

personalita

te juridică

Suprafaţa

agricolă

utilizată

(ha)

Dimensi

unea

medie

(ha)


Titu 1953 1947 6 2447 1.25Braniştea 1404 1398 6 2410 1.75Corbii Mari 2536 2526 10 6265 2.47Costesti Vale 1162 1157 5 1871 1.61Odobeşti 1756 1747 9 2981 1.70Potlogi 2618 2610 8 4429 1.69Poiana 1158 1157 1 2534 2.18GAL Titu 12587 12542 45 22937 1.80

Sursa: Recensământul general agricol 2002, INS

Localitatea Total

exploataţii

Exploataţii

agricole

individuale

Unităţi cu

personalitate

juridică

Suprafaţa

agricolă

utilizată

(ha)

Dimensi

unea

medie

(ha)

Titu 2018 1983 35 2791 1.38Braniştea 1529 1525 4 1826 1.19Corbii Mari 2874 2850 24 8633 3.00Costesti Vale 1181 1162 19 2293 1.94Odobeşti 1827 1815 12 2810 1.54Potlogi 2729 2720 9 3909 1.43Poiana 1285 1282 3 2457 1.91GAL Titu 13443 13337 106 24719 1.77Sursa: Datele provizorii ale Recesamantului General Agricol 2010, INS

GAL Titu are un sector agricol caracterizat de exploataţii agricole de

mici dimensiuni, aflate majoritatea sub limita viabilităţii economice:

suprafaţa medie a exploataţiei agricole este redusă , intre 1.77 ha - 1,80

ha. Majoritatea exploataţiilor individuale au un caracter de subzistenţă sau

semisubzistenţă. Această situaţie implică faptul că ele nu produc, în general,


venituri care să fie potenţial investite, iar viabilitatea lor ca parteneri

comerciali pare să fi fie limitată din această cauză.

În general, sunt lipsite de mijloace de producţie şi resurse băneşti,

ceea ce le face vulnerabile la presiunile pieţei şi le oferă şanse reduse de a se

capitaliza şi moderniza. Majoritatea sunt orientate, cu precădere, spre

satisfacerea nevoilor proprii de consum. Lipsa posibilităţilor de capitalizare,

productivitatea scăzută şi vârsta înaintată a majorităţii proprietarilor

explică, în parte, practicarea strategiilor de subzistenţă şi semisubzistenţă,

fără preocupări majore privind dezvoltarea viitoare.

Din anul 2002 si pana in anul 2010 exploatatiile agricole au

inregistrat cresteri importante ca total numar cat si ca suprafata agricola

utilizata.

Din datele inregistrate la INS se poate observa faptul ca din 2002 si

pana in 2010 avem o evolutie a numarului de exploatatii agricole cu

personalitate juridica de peste 100%, respectiv de la 45 de exploatatii cu

personalitate juridica in anul 2002 la 106 exploatatii in anul 2010.

Referitor la culturile dominante si productiile obtinute pe teritoriul

GAL Titu prezentam in cele ce urmeaza situatia la nivelul fiecarei localitati

componente a GAL Titu in anii 2006-2007 si anii 2010-2011(date

furnizate de DAJ Dambovita):


2006-2007

LOCALITATEA

total

arabil

(ha) cultura

Tot.supraf.

(ha)

Pondere

% din arabil

Prod med.

(kg/ha)

Prod tot.

(tone)

Titu 2967 grau comun 470 15.84 1904 895

orz+orzoaica 130 4.38 1815 236

ovaz

primavara 200 6.74 1425 285

porumb boabe 950 32.02 2000 1900

floarea

soarelui 0

cartofi 150 5.05 15333 2300

legume 101 3.40 8653 874

plante nutret 617 20.79 19173 11830

Branistea 1605 grau comun 290 18.07 1800 522

orz+orzoaica 80 4.98 1150 92

ovaz

primavara 100 6.23 1000 100

porumb boabe 850 52.96 1300 1105

cartofi 40 2.49 10000 400

legume 76 4.73 13724 1043

plante nutret 125 7.79 30960 3870

Corbii Mari 8235 grau comun 1500 18.21 1500 2250

orz+ orzoaica 570 6.92 1175 670

ovaz primav. 300 3.64 1200 360


porumb boabe 1905 23.13 1050 2000

floarea

soarelui 120 1.46 500 60

cartofi 100 1.21 15000 1500

legume 495 6.01 19070 9440

plante nutret 1050 12.75 26428 27750

Costesti Vale 2126 grau comun 305 14.35 1508 460

orz+ orzoaica 45 2.12 1311 59

ovaz primav. 50 2.35 1200 60

porumb boabe 1255 59.03 1251 1570

floarea

soarelui 10 0.47 600 6

cartofi 60 2.82 12500 750

legume 50 2.35 8820 441

plante nutret 290 13.64 9172 2660

Odobesti 2747 grau comun 330 12.01 1606 530

orz+orzoaica 70 2.55 1228 86

ovaz

primavara 150 5.46 1200 180

porumb boabe 1110 40.41 1350 1498

floarea

soarelui 0

cartofi 200 7.28 12500 2500

legume 130 4.73 8038 1045

plante nutret 657 23.92 8478 5570

Potlogi 4140 grau comun 700 16.91 1500 1050

orz+orzoaica 20 0.48 1200 24

ovaz

primavara 200 4.83 1200 240

porumb boabe 1230 29.71 1200 1476

cartofi 300 7.25 15000 4500

legume 395 9.54 21088 8330

plante nutret 1100 26.57 20545 22600

Poiana 2372 grau comun 275 11.59 1702 468

orz+orzoaica 100 4.21 1420 142

ovaz

primavara 120 5.06 1300 156


porumb boabe 509 21.46 1598 812

floarea

soarelui 0

cartofi 550 23.19 16000 8800

legume total 12515

d.c.ogor

propriu 79 3.33 11075 875

plante nutret 660 27.82 42273 27900

2010-2011

LOCALITATEA

total

arabil

(ha) cultura

Tot.supraf.

(ha)

Pondere

% din arabil

Prod med.

(kg/ha)

Prod tot.

(tone)

Titu 2417 grau comun 356 14.73 5500 1958

orz+orzoaica 135 5.58 2630 355

ovaz

primavara 130 5.38 3000 390

porumb boabe 793 32.81 6053 4800

floarea

soarelui 0

cartofi 175 7.24 21143 3700

legume 179 7.41 12168 2178

plante nutret 420 17.38 28810 12100

Branistea 1639 grau comun 170 10.37 3000 510

orz+orzoaica 25 1.52 3280 82

ovaz

primavara 30 1.83 2166 65

porumb boabe 998 60.89 3500 3493

cartofi 40 2.44 12500 500

legume 75 4.57 10413 781

plante nutret 245 14.95 14245 3490

Corbii Mari 8235 grau comun 1633 19.83 3233 5279

orz+ orzoaica 1225 14.87 2326 2850


ovaz primav. 329 3.99 2501 823

porumb boabe 1271 15.43 4641 5899

floarea

soarelui 1086 13.19 1197 1300

cartofi 200 2.43 17200 3440

legume 510 6.19 16459 8394

plante nutret 1010 12.26 13535 13670

Costesti Vale 2126 grau comun 250 11.76 2600 650

orz+ orzoaica 50 2.35 2780 139

ovaz primav. 50 2.35 2000 100

porumb boabe 1101 51.79 5994 6600

floarea

soarelui 0

cartofi 30 1.41 15000 450

legume 65 3.06 10754 699

plante nutret 280 13.17 10000 2800

Odobesti 2960 grau comun 320 10.81 3200 1024

orz+orzoaica 80 2.7 2550 204

ovaz

primavara 100 3.38 2400 240

porumb boabe 1080 36.48 4800 5184

floarea

soarelui 0

cartofi 200 6.76 25000 5000

legume 120 4.05 8325 999

plante nutret 600 20.27 10000 6000

Potlogi 4220 grau comun 450 10.66 2500 1125

orz+orzoaica 10 0.24 2700 27

ovaz

primavara 350 8.29 1900 665

porumb boabe 1450 34.36 6500 9425

cartofi 260 6.16 16346 4250

legume 437 10.35 22625 9887

plante nutret 720 17.06 13333 9600

Poiana 2372 grau comun 217 9.15 3599 781

orz+orzoaica 65 2.74 3154 205

ovaz 150 6.32 3000 450


primavara

porumb boabe 500 21.08 3000 1500

floarea

soarelui 0

cartofi 800 33.73 23125 18500

legume total 1468

d.c.ogor

propriu 81 3.41 18123 1468

plante nutret 282 11.89 23936 6750

Culturile dominante la nivelul teritoriului GAL Titu sunt

reprezentate de cultura mare, respectiv porumb boabe, grau comun, plante

nutret dar sunt si localitatati, ca de exemplu Corbii Mari, Costestii din Vale,

Poiana, Potlogi unde se cultiva si legume, respectiv cea mai preoponderenta

leguma cultivata fiind cartoful.

In comuna Corbii Mari cultura de floarea soarelui a inregistrat o

crestere foarte mare din 2002 pana in 2010, de la 120 ha cultivate in

2002 la 1086 ha in anul 2010.

Agricultura reprezinta una din cela mai importanta resurse ale

dezvoltarii locale prin prisma productiei agricole obtinute, prin participarea

sa la schimburile comerciale, prin furnizarea de forta de munca si capital

celorlalte sectoare ale economiei nationale, etc..

Agricultura nu este numai o ramura care furnizeaza produse

alimentare pentru consulmul populatiei, ea reprezentand si un furnizor

important de materii prime pentru industriile prelucratoare. Agricultura

este, in acelasi timp, si o piata importanta de desfacere pentru produsele

obtinute in alte sectoare ale economiei .

Agricultura, indeplineste si o importanta functie ecologica,

contribuind la conservarea mediului inconjurator.


Prin structura fondului funciar agricol si prin traditie, agricultura

reprezinta un sector important pentru locuitorii celor sapte localitati ce fac

parte din Grupul de Actiune Locala Titu. Productia agricola nu reprezinta

numai un suport important pentru asigurarea existentei populatiei care

participa la realizarea ei, ci si o baza a diversificarii ocupationale. Existenta

unor cantitati mari de produse agricole, potential disponibile pentru

prelucrare, creste atractivitatea pentru initierea si dezvoltareaunor afaceri

vizand prelucrarea acestor materii prime.

2.3. Industrie – IMM – Micro – Intreprinderi

In cele ce urmeaza vom scoate in evidenta structura intreprinderilor

active din industrie, constructii, comert si alte servicii din zona acoperita

de Grup de Actiune Locala Titu:

Totalintreprinderi

Micro-intreprinderi

cu 1-9salariati

Intreprindericu 10-49salariati

Intreprinderi cu 50-249

salariati

Intreprinderi cupeste250

salariati

Titu 173 150 16 5 2Branistea 21 21 - - -

Corbii Mari 49 46 3 - -

Costestii dinVale

18 17 1 - -

Odobesti 33 30 3 - -

Potlogi 72 68 3 1 -Poiana 14 14 - - -


Total GAL 380 346 26 6 2

% 100 91.05 6.84 1.57 0.54Sursa: date furnizate de INS -2010

Structura intreprinderilor active repartizate pe sectoarele industrie,constructii, comert si alte servicii

1 Total intreprinderiactive

Industrie Constructii Comert Alte servicii

Oras Titu 173 22 18 85 48

% 100 12.72 10.40 49.13 27.75



Comuna Branistea 21 1 2 13 5

% 100 4.76 9.52 61.91 23.81



Comuna CorbiiMari

49 3 13 14 19

% 100 6.12 26.53 28.57 38.78



Comuna Costestiidin Vale

18 3 1 10 4

% 100 16.66 5.56 55.56 22.22



Comuna Odobesti 33 2 10 14 7

% 100 6.07 30.30 42.42 21.21



Comuna Potlogi 72 10 26 26 10


% 100 13.89 36.11 36.11 13.89



Comuna Poiana 14 - 2 4 8

% 100 - 14.29 28.57 57.14Sursa: date furnizate de INS -2010

Structura intreprinderilor active din Sectorul INDUSTRIETitu Branistea Corbii

Mari

Costestii

din Vale

Odobesti Potlogi Poiana

INDUSTRIE-

TOTAL

22 1 3 3 2 10 -

0-9 salariati 11 1 2 2 1 7 -

10-49 salariati 4 - 1 1 1 2 -

50-249 salariati 5 - - - - 1 -

peste 250

salariati

2 - - - - - -

Structura intreprinderilor active din Sectorul CONSTRUCTIITitu Branistea Corbii

Mari

Costestii

din Vale


CONSTRUCTII-

TOTAL

18 2 13 1 10 26 2

0-9 salariati 16 2 13 1 9 26 2

10-49 salariati 2 - - - 1 - -

50-249

salariati

- - - - - - -


peste 250

salariati

- - - - - - -

Structura intreprinderilor active din Sectorul COMERTTitu Branistea Corbii

Mari

Costestii

din Vale


COMERT-

TOTAL

85 13 14 10 14 26 4

0-9 salariati 78 13 14 10 14 25 4

10-49 salariati 7 - - - - 1 -

50-249

salariati

- - - - - - -

peste 250

salariati

- - - - - - -

Structura intreprinderilor active din ALTE SERVICIITitu Branistea Corbii

Mari

Costestii

din Vale


ALTE SERVICII-

TOTAL

48 5 19 4 7 10 8

0-9 salariati 45 5 17 4 6 10 8

10-49 salariati 3 - 2 - 1 - -

50-249

salariati

- - - - - - -

peste 250

salariati

- - - - - - -

Comentarii privind industria locala:


La nivelul ansamblului localitatilor care intra in componenta GAL-

ului Titu erau inregistrate in anul 2010 un numar de 380 de intreprinderi

(agenti economici), concentrati teritorial la nivelul a doua dintre

structurile administrativ teritoriale componente si anume: in orasul Titu

45.52 % din intreprinderi si in comuna Potlogi 18.94 % din intreprinderi.

La nivelul GAL-ului Titu, structura dimensionala este dominata de

microintreprinderi, respectiv cu o pondere de 91.05 %. Importanta

intreprinderilor de mici dimensiuni este in crestere la nivelul ansamblului

economiei zonei analizate. Aceasta situatie poate fi partial explicata prin

aparitia de noi agenti economici care au imbogatit peisajul de afaceri al

zonei si care au debutat cu volum redus al capitalurilor investite si cu un

numar mic de angajati. Practica a demostrat ca noile intreprinderi sunt

mai vulnerabile in fata riscurilor generate de crizele economice deoarece nu

au nici experienta si nici acumulari sufieciente pentru a afce fata

dificultatilor economice, pe termen lung.

Exista o concentrare relativa a agentilor economici cu profil

industrial la nivelul Orasului Titu, unde functioneaza Centrul Tehnic Titu -

Parte a Renault Technologie Roumanie (RTR). Centrul de la Titu este

singurul centru de acest fel din Europa de Est şi vine în completarea

centrelor Renault de la Aubevoye şi Lardy (Franţa).Cu o suprafaţă de peste

350 de hectare şi peste 300 de angajaţi la sfârşitul anului 2010, Centrul

Tehnic pune la dispoziţia inginerilor RTR din departamentele de inginerie

vehicul şi inginerie mecanică mijloacele necesare pentru a testa vehiculele şi

componentele, în diverse faze ale proiectelor. Testele pe piste alternează cu

simulările virtuale şi cu încercările efectuate cu ajutorul bancurilor, pentru

a garanta un nivel ridicat de calitate al prestaţiilor pentru viitoarele

modele Renault şi Dacia.


Sectorul constructiilor este si el dominat de microintreprinderi, fiind

cel mai dinamic, atat ca numar de firme active cat si ca numar de salariati.

Unitatile industriale din comune Potlogi inregistreaza si ele o

dinamica ascendenta ca numar, ca si in comuna Costestii din Vale. In

ambele comune si-au inceput activitatea noi microintreprinderi, avand ca

obiect de activitate , in special, producerea unor bunuri destinate utilizarii

in constructii ( extractia pietrisului si nisipului si fabricarea articolelor din

fibre metalice). In comuna Branistea numarul de agenti economici activi cu

profil industraial este redus, respectiv o singura firma si ramane stationar.

In comuna Potlogi functioneaza 10 intreprinderi cu profil industrial.

Ceea ce claseaza comuna pe locul doi in cadrul partenerilor.

Referitor la comuna Potlogi putem spune ca in prezent potentialul

economic existent in industrie, comet, agricultura, presari-servicii, etc,

impreuna cu elemente si functiile sociale si culturale definesc localitatea ca

o localitate foarte puternica, ceea ce o situeaza printre cele mai mari

localitatii ai judetului Dambovita.

In

dustria este reprezentata prin fabrica de mobila SC Exploit SRL - fabrica


ce confectioneaza mobilier pentru casa si birouri din materie prima

romanesca avand tehnologie si dotare cu echipamente din Italia,

majoritatea produselor sale fiind pentru piata externa, o sectie de confectii

metalice, o fabrica de vopseluri, o sectie de extractie petrol si gaze naturale,

o sectie confectii metalice, o sectie de tors lana, 3 brutarii, un laborator de

patiserie, 4 mori pentru cereale, 2 balastiere, o societate de presari servicii

agricole.

2.4. Comert si sector de servicii

In tabelul de mai jos vor fi prezentate principalele tipuri de comert

( industrial, agricol, piscicol etc.) practicate pe teritoriul GAL Titu. De

asemenea , vor fi enuntate principalele tipuri de intreprinderi care practica

prelucrarea tertiara ( a treia faza-studiu-de prelucrare) a produselor:


Tipuri de comert Numar

total

% din

numarul

total

Intreprinderi din sectorul tertiar Numa

r total

% din

numarul

total

c.1. Comert cu ridicata si cu

amanuntul;intretinerea si repararea

autovehiculelor si motocicletelor

32 7.86 s.1. Activitati de servicii administrative si

activitati de servicii suport

18 2.70

c.2. Comert cu ridicata 44 9.88 s.2. Activitati de spectacole , culturale si

recreative

7 1.05

c. 2.1. Activitati de intermediere in

comert cu ridicata

9 2.02 s.3. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 23 3.45

c. 2.2. Comert cu ridicata al produselor

alimentare, al bauturilor si al tutunului

5 11.11 s.5. Alte activitati de servicii 24 3.60

c. 2.3. Comert cu ridicata al bunurilor

de consum

5 1.12 a.6. Comert cu ridicata si cu

amanuntul;intretinerea si repararea


445 66.91

c. 2.4. Comert cu ridicata specializat al

altor produse

22 4.94 a.7. Distributia apei , salubritate, gestionarea

deseurilor, activitati de decontaminare

12 1.80

c. 2.5. Comert cu ridicata nespecializat 3 0.67 a.8. Hoteluri si restaurante 34 5.11

c. 3. Comert cu amanuntul , cu exceptia


369 82.26 a.9. Informatii si comunicatii 12 1.80

c. 3.1. Comert cu amanuntul in

magazine nespecializate

284 63.82 a.10. Intermedieri financiare si asigurari 4 0.60

c. 3.2. Comert cu amanuntul al altor 35 7.86 a.11. Sanatate si asistenta sociala 3 0.45


bunuri, in magazine specializate

c.3.3. Comert cu amanuntul efectuat

prin standuri, chioscuri si piete

40 8.98 a.12. Transport si depozitare 56 8.42

c. 3.4. Comert cu amanuntul al

produselor farmaceutice, in magazine

specializate

10 2.24 a.13. Tranzactii imobiliare 24 3.60

a.14. Invatamant 3 0.45

TOTAL 445 100 TOTAL 665 100

Sursa: date furnizate de Oficul Registrului Comertului Dambovita (2012)

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU

Comentarii privind comertul si serviciile

La nivelul intregului teritoriu GAL Titu isi desfasoara activitatea in

sectorul de comert un numar foarte ridicat de agenti, respectiv 445 de firme

(conform informatiilor furnizate de ORC Dambovita). Comertul cu amanuntul in

magazine nespecializate detine procentul cel mai mare, urmat de comertul cu

ridicata.

Cele 44 unităţi specializate în comerţul cu ridicata reprezintă numai

9.88% din numărul total al agenţilor economici activi cu profil comercial. Slaba

dezvoltare a acestei forme de comerţ afectează şansele de aprovizionare

continuă cu materii prime şi capacitatea de distribuţie a produselor oferite pe

piaţă de întreprinderile ce operează în sectoarele primar şi secundar al

economiei zonale.

Structura sectorului terţiar este diversificată şi orientată spre serviciile

prestate populaţiei, singurul domeniu adresat cu precădere serviciilor pentru

întreprinderi fiind cel al transporturilor si depozitare, unde activeaza 56 de

agenti economici.

3. Servicii pentru populatie si infrastructuri medico - sociale

3.1. Echipamentele prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste servicii

In tabelul de mai jos se vor prezenta principalele servicii de sanatate,

educatie, recreere care functioneaza pentru populatie si infrastructura medico-

sociala existenta.

Medical Invatamant Dotari sportive

Spital Medic Dentist Primar Secundar Universitate Teren

de

fotbal

Sala

de

sport

Existenta

DA/NUDA DA DA DA DA NU DA DA

Daca NU,

indicati

distanta in

40


km de la

centrul

teritoriului

pana la cel

mai

apropiat

obiectiv

mentionat

Comentarii privind serviciile si infrastructura medico-sociala:

Analiza privind infrastructura si serviciile educationale:

Conform fisei localitatii pe 2010 eliberata de INS putem trage concluzia

ca numarul unitatilor de invatamant este de 15 , dintre care 13 invatamant

primar si gimnazial si 3 licee, 2 in oras Titu si o Scoala de arte si meserii in

comuna Potlogi.

Copii inscrisi in gradinite in anul 2010 sunt in numar de 326 in oras

Titu, 126 in comuna Branistea, 290 in comuna Corbii Mari, 97 in comuna

Costestii din Vale, 173 in comuna Odobesti, 75 in comuna Poiana si 256 in

comuna Potlogi, rezultand un total de 1343 copii inscrisi in gradinite la nivelul

teritoriului GAL Titu.

Elevii inscrisi in invatamant - total la nivelul Grupului de Actiune Locala

in anul 2010 sunt in numar de 6361, cei mai multi fiind inscrisi in orasul

Titu, urmat de Comuna Potlogi si comuna Corbii Mari.

Ponderea populatiei scolare in totalul populatiei este de 14,62% la nivel

GAL 2010.

Structura populatiei scolare pe niveluri educationale:

Nr.

Crt.

Localitatea Numar

total

elevi

inscrisi

Elevi inscrisi

in invatamant

primar

Elevi inscrisi in

invatamant

gimnazial

Elevi inscrisi

in

invatamant

liceal

Elevi

inscrisi in

invatamant

ul de arte si

meserii

1 TITU 2594 452 564 1520 58


2 BRANISTEA 295 158 137 - -

3 CORBII

MARI

1031 472 467 92 -

4 COSTESTII

DIN VALE

368 208 160 - -

5 ODOBESTI 599 306 293 - -

6 POIANA 390 186 204 - -

7 POTLOGI 1084 498 483 103 -

8 TOTAL 6361 2280 2308 1715 58

Sursa: Fisa localitatii 2010

Asadar, structura populatiei scolare este urmatoarea:

1. Elevi inscrisi in invatamantul primar: 35,84 %.

2. Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial: 36.28%.

3. Elevi inscrisi in invatamantul liceal: 26.96

4. Elevi inscrisi in invatamantul de arte si meserii: 0,92 %.

In orasul Titu este de remarcat faptul ca in anul 2008 exista un numar

de 259 de elevi inscrisi in invatamantul de arte si meserii, iar in anii urmatori,

respectiv in anul 2009 a scazut la 150 iar la nivelul anului 2010 doar 58 de

elevi a ales scoala de arte si meserii.

Personalul didactic la nivelul GAL Titu este de 493 de cadre didactice,

dintre care Personal didactic in invatamant prescolar 108 cadre, in

invatamantul primar 153 cadre , in invatamantul gimnazial 212 cadre iar in

cel liceeal 103 cadre.


Numarul de cadre didactice in 2005 si 2010 – GAL Titu:

Localitate Invatamant

Prescolar

Invatamant

primar

Invatamant gimnazial

2005 2010 2005 2010 2005 2010

TITU 16 17 27 17 51 42

BRANISTEA 4 6 11 9 19 16

CORBII MARI 14 48 32 66 40 50

COSTESTII

DIN VALE

4 15 12 12 18 15

ODOBESTI 9 8 19 18 22 25

POIANA 3 3 12 10 15 15

POTLOGI 10 11 22 21 51 49

Total 60 108 135 153 196 212

Se poate observa ca numarul cadrelor didactice a crescut la nivelul anului

2010 fata de anul 2005, insa sunt anumite localitati care au o scadere a

numarului de cadre didactice, respectiv Titu, Poiana etc. , insa la nivelul

comunei Corbii Mari s-a inregistrat o crestere semnificativa a cadrelor didactice.

Aceasta situatie evidentiaza un numar satisfacator de cadre didactice la

nivelul GAL. In ceea ce priveste nivelul scazut de calificare a cadrelor didactice

se considera ca acesta determina reducerea calitatii procesului educational.

Sali de clasa si cabinete scolare 2010 – GAL Titu- numar:

Localitate Sali

de

clasa

Laboratoare

scolare

Ateliere

scolare

Numar

computere

Sali de

gimnastica

Terenur

i de

sport

TITU 75 12 1 201 4 5

BRANISTE

A

10 2 - 25 - -

CORBII

MARI

29 3 2 97 1 2

COSTESTII

DIN VALE

13 3 - 38 1 1

ODOBESTI 26 1 - 60 1 -


POIANA 13 1 - 29 - -

POTLOGI 30 3 2 78 1 1

Total 184 25 5 528 8 9

In cadrul grupurilor de lucru s-a desprins opinia ca in sectorul educatiei

exista o serie de probleme legate de materialele didactice insuficiente, baza

materiala nesatisfacatoare (numarul insuficient de ateliere si laboratoare scolare)

etc.

Problemele educationale au fost si au ramas in atentia autoritatilor locale,

care au implementat sau urmeza sa implementeze o serie de proiecte legate de

construirea, modernizarea, reabilitarea si dotarea unor unitati de invatamant.

Infrastructura si servicii medicale:Infrastructura medicala, la niveul anului 2010 avea urmatoarea

reprezentare teritoriala:

-1 spital orasenesc (orasul Titu);

-Dispensare medicale - 1: 1 in oras Titu,

-Cabinete medicale scolare- 1: 1 in oras Titu

-Cabinete medicale individuale ( de familie) - 16 : 1 in oras Titu, 1 in comuna

Branistea, 4 in comuna Corbii Mari, 1 in comuna Costestii din Vale, 2 in

comuna Odobesti, 3 in comuna Poiana, 4 in comuna Potlogi

- Farmacii - 11: 3 in oras Titu, 1 in comuna Branistea, 2 in comuna Corbii

Mari, in comuna Costestii din Vale, 1 in comuna Odobesti, 1 in comuna Poiana,

3 in comuna Potlogi.

-Cabinete stomatologice- 9 : 2 in oras Titu, 1 in comuna Corbii Mari, 1 in

comuna Costestii din Vale, 1 in comuna Poiana, 4 in comuna Potlogi

-Laboratoare medicale - 4: 1 in oras Titu, 3 in comuna Odobesti.

Concluzii


Principalele probleme ale serviciilor sanitare, la nivelul GAL – ului, sunt

legate de infrastructura de sanatate redusa si de conditiile modeste de

desfasurare a activitatilor medicale.

Activitatile culturale sunt slab reprezentate desi in ultimii ani, la nivelul

localitatilor componente ale Grupului de Actiune Locala Titu au fost derulate

proiecte de reabilitare a caminelor culturale.

4. Activitati sociale si Institutii Locale

La nivelul GAL-ului Titu există o reţea funcţională, conturată de instituţii

locale, care poate fi considerată un liant social de integrare comunitară a

entităţilor componente.

Activităţile care reunesc participanţi din toate localităţile componente sunt de:

natură socială: zilele comunelor la care participă nu numai localnici dar şi

persoane din comunele învecinate: exemplu-21 mai ziua oraşului Titu, 01

iunie ziua comunei Poiana,15 august ziua comunei Potlogi;

natură culturală: în lunile mai - iunie, Moşii de Vară, în comuna Corbii

Mari; 15 mai în comuna Potlogi, sat Pitaru sărbătorirea zilei de naştere

a pictorului Nicolae Grigorescu;

natură economică: în oraşul Titu, în perioada 13-15 septembrie, se

organizează un târg tradiţional şi în fiecare săptămână, în ziua de vineri,

are loc un târg; în comuna Potlogi pe o suprafaţă de 10.000 mp. are loc

un târg săptămânal.

Instituţiile locale cu implicare directă în viaţa comunităţilor locale

componente ale GAL Titu sunt următoarele:

Primăriile realizează:

la nivel de comunitate: furnizarea de servicii, îmbunătăţirea calităţii vieţii

prin implementarea programelor de infrastructură, sociale şi culturale;


la nivel de instituţii publice: formarea şi gestionarea întregului personal ca

o echipă; adoptarea unei comunicări transparente atât în interiorul

instituţiei cât şi în raport cu membrii comunităţii;

la nivel intercomunal: implementare programelor de dezvoltare împreună

cu primăriile învecinate/din apropiere; de exemplu Sistemul

hidroameliorativ Titu-Ogrezeni cuprinde şi satul Zidurile al comunei

Odobeşti sau realizarea Drumului Comunal 68 Podu Cristinii, Potlogi-

Odobeşti în perioada 2002-2004.

Continuarea relaţiilor intracomunitare este unul dintre obiectivele GAL-ului,

de exemplu: Drumul Sudului va fi realizat cu fonduri europene structurale în

cadrul proiectului Ranforsarea şi modernizarea drumurilor judeţene DJ 701,DJ 401A şi DJ 711A pe traseul Dobra – Cornăţelu - Braniştea – Titu –Sălcuţa – Odobeşti – Potlogi - Corbii Mari, depus de Consiliul Judeţean

Dâmboviţa pe Programul Operaţional Regional, Axa 2 - Îmbunătăţirea

infrastructurii de transport regionale şi locale.

Consiliile locale au o serie de funcţii economice şi sociale realizabile prin serviciile

pe care le coordonează.

Consiliul local Titu dispune de :

Serviciul de monitorizare asistenţi

Beneficiari: persoane aparţinând grupelor de vârstă 0-18 ani şi familii.

Tipuri de situaţii: handicap, boli rare, boli cronice.Tipuri de locaţii: servicii publice specializate.Tipuri de servicii oferite: identificare şi evaluare, informare în domeniu,

consiliere socială cu asistenţi sociali şi lucrători sociali.

Serviciul de informare şi consiliere

Beneficiari: persoane din grupele de vârstă 0-26 ani, familii, persoane vârstnice,

adulţi.

Tipuri de situaţii: handicap, boli cronice, izolare socială, situaţii de dificultate înfamilie, risc de separare părinţi, sărăcie, urgenţă socială, lipsă de acces la

drepturi sociale.

Tipuri de locaţii: servicii publice specializate


Tipuri de servicii oferite: identificare şi evaluare, informare în domeniu,

consiliere socială, orientare şcolară, promovare şi cooperare socială, alte servicii

suport pentru diferite situaţii de dificultate cu asistenţi sociali şi lucrători sociali.

Serviciul de îngrijire la domiciliu persoane

Beneficiari: persoane vârstniceTipuri de situaţii: boli cronice, vârstă, izolare socială, handicap, alte situaţii.Tipuri de locaţii: domiciliu

Tipuri de servicii oferite: servicii de bază pentru activităţi zilnice, servicii suport

pentru activităţi instrumentale de activităţi de zi, servicii de îngrijare socio-

medicală de natură socială cu îngrijitor la domiciliu.

Consiliul local Potlogi dispune de:

Centrul educativ şi de formare a sănătăţii

Beneficiari: persoane cu vârsta între 7 şi 16 ani

Tipuri de situaţii: situaţie de dificultate în familie, risc de separare părinţi,

abandon, alte situaţii.

Tipuri de locaţii: servicii publice specializateTipuri de servicii oferite: identificare şi evaluare, consiliere socială, educaţie

socială, servicii de asigurare hrană şi suplimente nutritive (preparare, servire şi

distribuire) cu asistenţi sociali şi lucrători sociali.

Serviciul monitorizare asistenţi sociali

Beneficiari: persoane 0-6ani, 7-16 ani, 17-18 ani, 18-26 ani; familii, adulţi.

Tipuri de situaţii: handicap, boli cronice, HIV/SIDA, abuz(violenţă)şi neglijare,vârstă, situaţii de dificultate în familie, risc de separare părinţi, situaţie

conflictuală, sărăcie, discriminare, urgenţă socială, lipsă de acces la locuri de

muncă, lipsă acces la drepturi sociale.

Tipuri de locaţii: servicii publice specializate şi alte locaţii.Tipuri de servicii oferite: identificare şi evaluare, informare în domeniu,

consiliere socială, orientare şcolară, promovare şi cooperare socială, alte servicii

suport pentru diferite situaţii de dificultate, educaţie socială cu asistenţi sociali

şi lucrători sociali.

Serviciul de îngrijire la domiciliu persoane vârstnice

Beneficiari: persoane vârstnice.


Tipuri de situaţii: boli cronice, vârstă, izolare socială, handicap, alte situaţii.Tipuri de locaţii: domiciliu

Tipuri de servicii oferite: servicii de bază pentru activităţi zilnice, servicii suport

pentru activităţi instrumentale de activităţi de zi, servicii de îngrijare socio-

medicală de natură socială cu îngrijitor la domiciliu.

Bisericile reprezintă în comunităţile care alcătuiesc GAL-ul Titu, instituţii

importante în special prin dimensiunea lor culturală şi morală; 25 de biserici

sunt potenţiali parteneri ai instituţiilor locale în promovarea şi implementarea

proiectelor sociale la nivelul comunităţilor locale şi dar şi intracomunal.

In comuna Poiana exista 2 biserici, una in Poiana de Sus, si alta in Poiana

de Jos. Biserica din Poiana de Sus, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” are

o varsta mai mare fiind construita in anul 1815 pe locul unei vechi biserici din

lemn naruita la vremea constructiei noului lacas de cult.

Pe teritoriul comunei Potlogi functioneaza un numar de 6 biserici

ortodoxe, doua dintre ele fiind declarate monumente istorice.

In comuna Costestii din Vale Biserica "Sf. Nicolae, Sf.Stefan si Sf.Gheorghe".

Biserica era mica si asezata langa conacul mosiei Buzestilor, in mijlocul satului.

Dupa spusele batranilor din sat, pisania ar fi fost ingropata in pridvor cu ocazia

restaurarii bisericii in anul 1896, altii spun ca in afara, langa zidul bisericii.

Instituţiile financiare sunt cele care promovează şi stabilizează raporturi

formale necesare modernizării structurilor economice şi sociale; ele reuşesc să

impună raţionamente eficiente economice şi sociale, fundamentale pentru

dezvoltarea durabilă a spaţiului intracomunitar. Reţeaua financiară nu este


vastă dar poate asigura fundamental emanciparea spaţiului economic al GAL-

ului Titu, prin realizarea de parteneriate cu autorităţile locale pentru derularea

programelor operaţionale (de exemplu POS); în oraşul Titu sunt prezente B.C.R.,

Raiffeisen şi Cooperativa de credit - Banca Populară; în comuna Corbii Mari

există o filială a Băncii Populare – Cooperativa de Credit; în comuna Potlogi

există 2 filiale ale C.E.C. Bank şi Cooperativa de Credit Mihai Viteazu.

Instituţiile culturale sunt cele care susţin relaţiile sociale intracomunitare;

dincolo de scopurile culturale, aceste instituţii rurale asigură coerenţa relaţiilor

dintre grupurile sociale. Există la nivelul întregului GAL TITU sase cămineculturale şi “Clubul Tineretului” din oraşul Titu. Totodata, in fiecare localitate

functioneaza una sau mai multe biblioteci, iar la nivelul intregului GAL exista un

numar de 44 biblioteci publice si Muzeul Palatul brancovenesc de la Potlogi,

Dambovita.

Asociaţiile sunt actori instituţionali puternici datorită funcţionării lor prin

concretizarea unor programe de anvergură. În GAL Titu tipologia asociativă

este reprezentată prin:

asociaţii de consilii locale: Asociaţia de Dezvoltare intercomunitară “ApaDâmboviţei”- alcătuită din 27 de localităţi din care fac parte şi oraşul

Titu alături de comuna Potlogi;

asociaţii intercomunitare:

Asociaţia intercomunitară Brâncoveanu: comunele Odobeşti şi

Potlogi;


Asociaţia de dezvoltare intercomunitară “Lavitas Titu”: comunele

Costesti Vale, Nucet, Gura-Şuţii, Produleşti, Sălcioara, Branişt,

Odobeşti, Corbii Mari, Potlogi, Poiana, Brezoaele, Slobozia Moară,

Lunguleţu. Obiectivele, o parte dintre ele funcţionabile, sunt

următoarele : 1. sprijinirea dezvoltării infrastructurii locale şi

zonale; 2. reprezentarea intereselor zonei în relaţiile cu alte

organizaţii similare; 3. susţinerea iniţiativei locale urmând

sistematizarea propunerilor în domeniile economice, socio-culturale

în contextual dezvoltării regionale, a dezvoltării durabile şi

coerente; 4. întocmirea de studii şi proiecte pentru prevenirea

dezastrelor; 5. participarea la programele de dezvoltare locală,

zonală sau regională; 6. participarea activă şi eficientă la procesul

de modernizare şi descentralizare a administraţiei publice în

România; 7. consolidarea parteneriatului public şi a

parteneriatelor public-private; 8. reprezentarea unitară a

intereselor comune ale colectivităţilor locale în raporturile cu

administraţia publică centrală, organizaţii neguvernamentale şi terţi,

pe plan intern şi internaţional; 9. promovarea unor forme de

colaborare si întrajutorare reciprocă a colectivităţii locale în

domeniul economic, financiar , social, cultural si instituţional; 10.

crearea şi întreţinerea unui sistem informaţional integrat, precum şi

a unor corpuri de specialişti capabili să analizeze şi să ofere soluţii

pentru rezolvarea problemelor colectivităţilor locale; 11.

participarea împreună cu alte structuri ale societăţii civile pentru

realizarea de sarcinii de interes comun, în beneficiul comunităţilor

asociate; 12. promovarea valorilor locale şi zonale, a potenţialului

economic, turistic şi de patrimoniu al zonei.

Asociaţia comunelor din România – din care face parte comuna

Costesti Vale.

asociaţii sportive: la Potlogi funcţionează o asociaţie sportivă pentru

echipa de fotbal;

asociaţii agricole:


asociaţii de producţie - în comuna Corbii Mari există “Aurora

Ungureni” şi “Corbeanu Ungureni”, cu suprafeţe de 177 hectare şi

respective 430 hectare. Ambele s-au înfiinţat în anul 1992.

sindicat al proprietarilor de pământ existent în comuna Potlogi.

Organizaţiile neguvernamentale asigură, în dimensiuni foarte reduse, o

reţea socială rurală: în comuna Potlogi există “Ovidiu Rom” organizaţie care se

ocupă de copii cu probleme şcolare şi “Clubul Insieme Grant Resort”, în care se

desfăşoară activităţi turistice, de recreere şi odihnă. În comuna Odobeşti există

un organism privat, “Iubire şi cămin pentru copii”, care funcţionează din anul

1977 şi care se ocupă de protecţia copilului. Totodata, pe teritoriul GAL isi

desfasoara activitatea si Asociatia Romanes Dambovita, asociatie care este

infiintata la nivel judetean , insa dat fiind ca ponderea minoritatii rome este

chiar insemnata in GAL Titu, aceasta asociatie acorda un inters deosebit

privind afirmarea identitatii rome prin emanciparea socio-culturala, educativa,

lingvistica si religioasa a minoritatii.

5. Bilantul politicilor intreprinse in teritoriu

In ceea ce priveste politicile de dezvoltare intreprinse, activitatea

autoritatilor administratiilor publice locale din teritoriul acoperit de Grupul de

Actiune Locala Titu detine o serie de proiecte finalizate sau in curs de realizare.

În localităţile componente ale GAL-ului Titu au fost implementate sau se

află în curs de implementare un număr însemnat de proiecte cu finanţare din

fonduri guvernamentale şi/sau locale. Principalele domenii de adresare ale

acestora sunt infrastructura rutieră şi infrastructura din domeniul educaţiei.

Există la nivelul autorităţilor locale un cumul de aspecte restrictive referitoare la

accesarea şi implementarea atât a proiectelor cu finanţare internă cât şi a celor

cu finanţare externă, grupate astfel:

salarizarea necorespunzătoare a personalului din primării care este

angrenat în diverse faze ale unui proiect;


volumul personalului angajat este prea mic în raport cu numărul

activităţilor pe care acesta trebuie sa-l depună;

lipsa de pregătire a personalului în domeniul specific accesării de fonduri

şi implementării proiectelor;

în anumite localităţi, dotarea materială, în special cea cu tehnică de calcul,

este deficitară; în general, primăriile nu au evidenţe şi baze de date în

formă electronică;

informarea privind oportunităţile de finanţare europene, pe cale

instituţională, se realizează adesea cu dificultate;

principala sursă de informare în ceea ce priveşte oportunităţile de

finanţare pentru comunităţile locale o reprezintă internetul. Broşurile şi

pliantele împreună cu seminariile şi conferinţele, forme clasice de

informare, deţin o poziţie secundară. De asemenea, informarea se

realizează şi prin firme, persoane specializate şi funcţionari ai

administraţiei publice judeţene.

In ultimii ani, in functie de oportunitatile aparute, localitatile membre ale

GAL Titu au avut in vedere politicile de atragere de fonduri europene sau alte

fonduri: - finduri SAPARD, fonduri PHARE, etc.

Situatia proiectelor implementate si in curs de implementare din ORAS Titu:

Nr.

crt

.

Denumirea proiectuluiNatura de

finanţare

Observaţi

i

1

Găsirea alternativelor de reintegrare socială

a tinerilor cu risc de abandon şcolar –

GASCA (2003- 2005)

PHARE 2001

- Coeziune

Economica si

Sociala -

Schema de

investitii in

servicii sociale

Finalizat

2 Reabilitarea si extinderea retelei de POR Masura Finalizat


canalizare Titu-Gara, Salcuta. Reabilitarea

statiei de epurare a apelor uzate in orasul

Titu, Salcuta (2004 - 2006)

3.4

3

Implementarea unui sistem informatic

pentru gestionarea si rezolvarea problemelor

sociale ale comunitatii locale (2005 -

2006)

POR Masura

3.4Finalizat

4

Elaborarea strategiei de dezvoltare locala

pentru teritoriul Titu-Branistea-Corbii

Mari-Costestii din Vale-Odobesti-Potlogi

(2010)

PNDR, Masura

431 Submas.

431.1

Finalizat

5

Modernizare strazi Titu-sector Fusea si

Titu-Gara (str.Liliacului, Nucilor, Nicolae

Balcescu, Emil Racovita, Infratirii, Tudor

Vladimirescu, Nicolae Iorga, Stefan cel

Mare, Teiului) - 2010

CJD-ta + CL

TituFinalizare

6

Reabiltare şi modernizare DJ 701A

Branistea- Dâmbovicioara-Hagioaica DN7

(2010-2011)

CJD-ta + CL

Titu

7Extindere reţele distribuţie apă Plopu

(201-2011)

Buget (HG

577/1977)Finalizat

8Reabilitare termică blocuri de locuinţe

collective

MDRT + CL

TituFinalizat

9 Amenajare Parc Orăşenesc (2010-2011) A.F.M. Finalizat

10Reabilitare, modernizare şi dotare Casa de

Cultură Titu (2010-2011)C.N.I. Finalizat

11Amenajare Baza Sportiva în oraşul Titu

(Hagioaica)Buget local Finalizat

12

Sală de Sport cu nivel de practică sportivă

compeiţională locală, 150 locuri (2010-

2011)

CNI Finalizat

13 Extindere Scoala Generala nr. 1 Titu POR Masura Finalizat


(2009 – 2011) 3.4

14

Construire şcoală cu 22 săli de clasă şi

Reabilitare şi modernizare clădire internat

la Grupul Şcolar Goga Ionescu din oraşul

Titu jud. Dâmboviţa (2009 – 2011)

POR Masura

3.4Finalizat

15

Reabilitare si mansardare corp vechi si

reabilitare baza sportive la Scoala nr. 2

Titu, jud. Dambovita (2009 – 2011)

POR, Masura

3.4Finalizat

16

Modernizare camine, modernizare sala de

festivitati, amenajare baza sportiva – Liceul

teoretic Iancu C. Vissarion, oras Titu

(2009 – 2012)

POR Masura

3.4

În

derulare

17

Inlocuirea sistemului de incalzire clasic şi a

sistemului de producere a apei calde

menajere, cu sisteme ce utilizează energia

produsa din surse regenerabile, la cladirea

Spitalului ce apartine Oraşului Titu (2010-

2011)

A.F.M. Finalizat

18 Amenajare Staţie U.P.U. (2010) Buget local Finalizat

19Modernizare drum DE 24 şi drum de acces

Hagioaica – Titu (2011)Buget Local Finalizat

20 Modernizare blocul 12, sc. A şi B A.N.L. Finalizat

21 Bazin de înot didactic CNIÎn

derulare

22 Construire bloc de locuinte sociale Buget localÎn

derulare

23 Amenajare Parc Sălcuţa (2011 – 2012) A.F.M.În

derulare

24Sală de educaţie – fizică şcolară la Şcoala

Nr. 2 Titu

În

derulare

25 Construire sediu administrative Buget localÎn

derulare


Proiecte depuse si aflate în evaluare

Nr.

crt

.

Denumirea proiectuluiNatura de

finanţare

1Centrul de îngrijire de zi pentru copiii aflaţi în

situatii de risc din oraşul Titu jud. DâmboviţaMMPS -UMP

2 Piste pentru biciclişti în oraşul Titu AFM

3

Dezvoltarea capacităţii administrative pentru

administraţia publică locală din oraşul Titu, judeţul

Dâmboviţa

PODCA

4Construire grădiniţă cu program prelungit 4 grupe

în oraşul Titu, zona Titu-NouMDRT

5Proiectare şi execuţie creşe şi gradiniţe din judeţele

Dâmboviţa – TeleormanMDRT

6

Completarea sistemului de producere a apei calde

menajere cu sisteme ce utilizează energia solară în

cadrul şcolii Titu – Gară şi Centrul pentru Tineret

Titu

AFM

7Eficientizarea consumului de energie termică

(Policlinica Titu)AFM

Alte proiecte realizate în perioada 2004 – 2008:

119 locuinţe pentru tineri construite prin Programul ANL;

Modernizare Şcoala Plopu;

Modernizare Grădiniţa Nr. 2 Plopu şi amenajare loc de joacă pentru copii;

Construire sală de sport la Grupul Şcolar „Goga Ionescu”;

Modernizare cantină Grup Şcolar „Goga Ionescu”

Modernizare iluminat public;

Modernizare străzi în satele Hagioaica şi Plopu;

Modernizare Piaţa Agroalimentară “Complex Modern”

Construire şi amenajare Centrul pentru Tineret

Construire şi amenajare Cămin de Bătrâni


Reabilitarea şi dotarea cu mobilier şi material didactic a următoarelor

instituţii de învăţământ: Şcoala Nr. 1 Titu, Şcoala Fusea, Şcoala Plopu,

Şcoala Sălcuţa, Liceul Teoretic „I.C. Vissarion” Titu.

Modernizarea şi dotarea sălilor de sport de la Şcoala Nr. 1 şi Liceul

Teoretic „I.C. Vissarion” Titu.

Asfaltarea drumurilor în: Fusea, Plopu, Hagioaica, Titu – Gară.

Modernizarea reţelei de trotuare pe principalele străzi ale oraşului: Nicolae

Grigorescu, Nouă, I.C. Vissarion, Cuza – Vodă, Mihai Eminescu.

Reţea de canalizare modernizare si extindere în Titu şi modernizarea

staţiei de epurare în conformitate cu normele europene

Situatia proiectelor implementate si in curs de implementare din comuna CorbiiMari:

Nr.

crt.Denumirea proiectului

Natura de

finanţareObservaţii

1Construire baza sportiva in comuna

Corbii Mari, sat Ungureni

Fonduri

locale+Fonduri

guvernamental

e –OG 7

Finalizat

2Construire parc in satul Ungureni,

comuna Corbii Mari

Fonduri

locale+Fonduri

guvernamental

e

Finalizat

3 Asfaltare strazi in comuna Corbii Mari

Fonduri

locale+Fonduri

guvernamental

e

Finalizat

4Alimentare cu apa in Comuna Corbii

Mari

Fonduri

locale+Fonduri

guvernamental

e

In

derulare

5Sistem de canalizare si statie de epurare

a apelor uzateFonduri locale Finalizat


6

Modernizare infrastructura de acces la

exploatatiile agricole de pe teritoriul

comunei Corbii Mari

PNDR-Masura

125

In

derulare

7

Construire sala de sport cu 300 de

locuri si bloc de garsoniere-15 unitati

locative

Fonduri

guvernamental

e

In

derulare

8 Reabilitare Scoala de Arte si Meserii

Fonduri

guvernamental

e

In

derulare

Situatia proiectelor implementate si in curs de implementare din comunaCostestii din Vale:

Nr.


Natura de


1 Pod peste paraul Sabar, sat Maruntisu

Fonduri

locale+Fonduri

guvernamental

e –OG 7

Finalizat

2 Modernizare Drum comunal DC9 Fonduri locale Finalizat


Costestii din Vale

Fonduri

locale+Fonduri

guvernamental

e –OG 7

Finalizat

4Retea de alimentare cu apa in comuna

Costestii din ValeHG 577/1997

In

derulare

5Modernizare camin cultural in comuna

Costestii din ValeFonduri locale

In

derulare

6 Gradinita in sat Merisu

Programul

Ministerului

Educatiei,

Cercetarii si

Inovarii

In

derulare


Situatia proiectelor implementate si in curs de implementare din comunaOdobesti:

Nr.


Natura de



Odobesti

Fonduri

locale+Fonduri

guvernamental

e –OG 7

Finalizat

2

Retea de alimentare cu apa, retea de

apa menajera si statii de epurare,

Centru de zi pentru personae care

necesita ajutor social, extindere retele

publice locale de alimentare cu gaze

natural, modernizare drumuri satesti,

pastrarea traditiei culturale in ADI

Brancoveanu

PNDR, Masura

322

In

derulare

Situatia proiectelor implementate si in curs de implementare din comunaPotlogi:

Nr.


Natura de


1

Reabilitarea drumurilor comunale si

satesti in comunitatile de romi din

comuna Potlogi, judetul Dambovita

Programul

Phare 2006Finalizat

2 Centrul educative PotlogiProgramul

Phare 2006Finalizat

3Modernizare drum communal 68

Odobesti-Potlogi

Programul

SapardFinalizat

4Servicii sociale de informare si consiliere

in comuna Potlogi

Programul

Phare 2006Finalizat

5Construire Baza sportive in comuna

Potlogi, judetul Dambovita

Fonduri

locale+Fonduri

In

derulare


guvernamental

e –OG 7

6

Retea de alimentare cu apa, retea de

apa menajera si statii de epurare ,

centru de zi pentru persoane care

necesita ajutor social, extindere retele

publice locale pentru alimentare cu gaze

natural, modernizare drumuri satesti,

pastrarea traditiei culturale in ADI

Brancoveanu

PNDR- Masura

322

In

derulare

7

Centrul local de informare turistica si

dezvoltarea serviciilor turistice in

comuna Potlogi, judetul Dambovita

PNDR- Masura

313

In

derulare

Situatia proiectelor implementate si in curs de implementare din comunaPoiana:

Nr.


Natura de


1

“Infiintare centru de zi pentru copiii

aflati in situatii de risc din comuna

Poiana, judetul Dambovita

In

derulare

2Instalatie termica la Centrul

multifunctional de zi din comuna PoianaFonduri locale Finalizat

3 Reabilitare dispensar uman Fonduri locale Finalizat

4Refacere invelitoare acoperis la

dispensarul uman din comuna PoianaFonduri locale Finalizat

5Lucrari de reparatii la Sala de sport

scolaraFonduri locale Finalizat

6Modernizare baza sportiva in comuna

Poiana

Fonduri

locale+Fonduri

guvernamental

In

derulare


e –OG 7

7

Reabilitare drumuri de interes local,

reabilitare si dotare camin cultural si

infiintare si dotare centru de zi pentru

copii(pentru servicii de tip after-

school )in comuna Poiana, judetul

Dambovita

PNDR- Masura

322

In

derulare

8Modernizarea drumurilor satesti din

comuna PoianaPNDI

In

derulare

9Realizarea de noi spatii verzi cu

destinatia parc in comuna Poiana

Fonduri

guvernamental

e

In

derulare

10

Modernizare drumuri de exploatare

Agricola in comuna Poiana, judetul

Dambovita

PNDR- Masura

125

In

derulare

6. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului :

Pe langa faptul ca teritoriul acoperit de GAL Titu cuprinde zone Natura

2000 este de mentionat faptul ca acesta cuprinde si zone sarace. Astfel, prin

consultarea anexei nr. 6 la Ghidul solicitantului pentru Masura 322

urmatoarele comune sunt incadrate ca si zone ce prezinta un anumit grad de

saracie:

Localitatea Rata saraciei Profunzimea

saraciei

Severitatea

saraciei

Branistea 29.2 % 8.4 % 3.6 %

Corbii Mari 38.2 % 11.7 % 5.3 %

Costestii din Vale 35.8 % 11.0 % 4.9 %

Odobesti 33.9 % 10.4 % 4.7 %

Poiana 36.8 % 11.0 % 4.9 %

Potlogi 38.2 % 12.4 % 5.8 %


În vederea identificării potenţialului teritoriului, s-a optat pentru

realizarea unei anchete sociologice, anchetă indirectă, ce reprezintă o tehnică de

cercetare specifică sociologiei.Aceasta se realizeaza cu precădere cu ajutorul

chestionarului şi al interviului.

Ancheta are drept scop căutarea de informaţii referitoare la un grup social dat

( un stat, un grup etnic, o regiune, o clasă socială etc.). Aceste informaţii trebuie

să poată fi prezentate sub formă cuantificabilă.

Etapele unei anchete sociologice :

Unul dintre momentele importante ale planificării unei anchete sociologice

este alegerea tehnicii care va fi folosită. Modalitatea de administrare defineşte

tehnicile de anchetă, care sunt următoarele:

- Anchetă directă

- Anchetă indirectă

Diferenţa dintre cele două modalităţi constă în modalitatea de colectare a

datelor. În cazul anchetei indirecte instrumentul de cercetare, chestionarul, este

completat de către subiect, în timp ce la ancheta directă, operaţiunea aceasta îi

revine operatorului de anchetă, care poate realiza comunicarea cu subiectul pe

diferite căi.

Tehnica de anchetă este aleasă în funcţie de obiective de

reprezentativitate, validitate şi fidelitate constrânse de tema cercetării şi de


populaţia cercetării, pe de o parte, şi de considerente de fezabilitate a culegerii

datelor.

Ceea ce diferenţiază ancheta de alte metode de investigare ştiinţifică este

faptul că este necesară construcţia unui instrument de colectare a datelor nou

cu ocazia fiecărei investigaţii.

Chestionarul reprezintă o listă de întrebări. Întrebările corespund

indicatorilor identificaţi pentru conceptele pe care dorim să le măsurăm .

Eşantionarea se referă la metode sistematice de selecţie a subiecţilor care

vor fi studiaţi. Precum am menţionat într-un capitol anterior, cel mai adesea

este necesară selecţia unităţilor de înregistrare din universul cercetării, deoarece

mărimea populaţiei investigate depăşeşte interesul ori resursele cercetătorului.

Cel mai frecvent, eşantionarea se aplică în cazul anchetelor sau al sondajelor,

când unităţile de înregistrarea sunt indivizi. Alte metode (analiza de conţinut,

observaţia, analiza de reţea) pretind şi ele selecţia subiecţilor din universul

cercetat.

În vederea identificării potenţialului teritoriului acoperit de Grupul de

Acţiune Locală Titu, au fost concepute chestionare structurate pe patru

categorii de întrebări:

1. Teritoriul ;

2. Populaţia ;

3. Activitaţile economice ;

4. Organizarea sociala şi instituţională.

Următoarea etapă a fost distribuirea acestora in teritoriu.

Întrebările din cadrul chestionarelor au fost elaborate diferenţiat, în

funcţie de specificul fiecărei categorii de respondenţi şi au vizat colectarea de

date necesare realizării Strategiei de Dezvoltare Locală. În urma analizării

acestora, au fost obţinute informaţii privind caracteristicile principale,potenţialul de dezvoltare a zonei şi domeniile de activitate locale specifice.Totodată, au fost obţinute informaţii privind oportunităţi şi idei de dezvoltare azonei prin realizarea de proiecte, care au fost cuprinse în cadrul analizei SWOT.

Întrebările din cadrul chestionarelor au fost create în vederea realizării

analizei diagnostic a teritoriului, pentru care au fost elaborate răspunsuri

împărţite în două mari categorii: Răspuns favorabil/ Răspuns nefavorabil.


Răspunsul favorabil a fost împărţit în două grupe, Foarte bun/ Da – Bun/Într-o măsură limitată, iar Răspunsul nefavorabil a fost împărţit de asemenea în

două grupe, Nu este bun(ă)/ În mică măsură – Foarte prost/ Nu, deloc, astfelîncât să se poată diferenţia cu exactitate opiniile respondenţilor.

În urma analizei chestionarelor transmise de către respondenţi au rezultat

următoarele:

A. Pentru sectorul public reprezentat de administraţia publică

Obiectivul acestui studiu l-a reprezentat obţinerea de informaţii reale privind

teritoriul, populaţia, activităţile economice, organizarea socială şi instituţională,

furnizate de către lucrătorii din cadrul primăriilor Titu-Branistea-Corbii Mari-

Costestii din Vale-Odobesti-Potlogi-Poiana prin intermediul Chestionarului de

identificare a potenţialului teritoriului. Chestionarul a fost completat de aceştia

în luna ianuarie a anului 2012.

Grup tinta: Administratia publica

Numar repondenti: 65

Nr.

Crt

.

Intrebarea RaspunsulTotal

raspunsuri

%

raspunsuri

I. 1

Cum apreciati starea

infrastructurii (drumuri si

utilitati) de pe teritoriul

Titu-Branistea-Corbii

Mari-Costestii din Vale-

Odobesti-Potlogi-Poiana?

Este foarte

buna6 9.2

Este buna 23 35.4

Nu este buna 34 52.3

Este foarte

proasta2 3.1

Subtotal 65 100.0


Conform acestor date, se poate observa ca majoritatea repondentilor la

aceasta intrebare (52,3%), considera că starea infrastructurii nu este buna.

Doar putin peste 35 % dintre respondenti apreciaza starea drumurilor si a

utilitatilor la nivelul teritoriului ca fiind buna.

ConcluziiAvand in vedere domeniul in care activeaza repondentii acestui chestionar,respectiv in administratia publica, raspunsurile ar putea fi influentate decatre anumiti factori externi. Cu toate acestea, se observa ca stareainfrastructurii de drumuri si utilitati existenta este precara si necesitareabilitari in cazul drumurilor, precum si extinderi de utilitati.

Nr.

Crt

.


raspunsuri

%

raspunsuri

I.2

Cum apreciati gradul de

asigurare a serviciilor

sociale in comuna

(medicale, de invatamant,

salubritate, transport in

comun, posta, telefonie

etc.)?

Este foarte bun 2 3.1

Este bun 29 44.6

Nu este bun 31 47.7

Este foarte

prost3 4.6

Subtotal 65 100.0

In aprecierea serviciilor sociale ca nefiind bune de catre majoritatea

repondentilor chestionarului, trebuie avuta in vedere ca acestea sunt

asigurate in principal cu ajutorul administatiilor locale, prin punerea la

dispozitie a spatiilor necesare sau prestarea efectivă a acestor servicii.

ConcluziiCa si in cazul de mai sus, se poate considera ca starea serviciilor esteprecara sau inexistenta in cazul serviciilor de salubrizare, iar asigurareaserviciilor medicale si de invatamant necesita retehnologizari saumodernizari atat ale sediilor, cat si dotărilor.

Nr. Intrebarea Raspunsul Total %


Crt

.

raspunsuri raspunsuri

I.3.

Daca la intrebarea 2 ati

bifat unul dintre ultimele

doua raspunsuri, care

sunt motivele?

Lipsa

infrastructurii si

dotarilor

31 55.4

Lipsa locurilor

de munca in

domeniu

22 39.3

Lipsa de interes

a autoritatilor

Lipsa

personalului

calificat

3 5.4

Altele 9

Subtotal 65 100.0

Aşa cum se observă din răspunsurile primate, principalele cauze ale

gradului scăzut de asigurare a serviciilor pentru populaţie sunt

infrastructura şi utilităţile deficitare, precum şi lipsa locurilor de muncă în

domeniu

ConcluziiAsigurarea serviciilor medicale si de invatamant necesita retehnologizarisau modernizari atat ale sediilor, cat si dotărilor. Mai mult decât atât,anumite servicii pentru populaţie inexistente în prezent pot fi înfiinţate decătre autorităţile publice sau operatori privaţi, creând atât locuri demuncă în domeniu, cât şi baza pentru un nivel de trai ridicat.

Nr.

Crt

.


raspunsuri

%

raspunsuri

I.4.

Teritoriul Titu-Branistea-

Corbii Mari-Costestii din

Vale-Odobesti-Potlogi-

Poiana este atractiv pentru

Da 13 20.0

Intr-o masura

limitata20 30.8

In mica masura 31 47.7


locuitori/turisti? Nu, deloc 1 1.5

Subtotal 65 100.0

Procentul ridicat de respondenti care considera ca teritoriul este in mică

masura atractiv pentru locuitori sau turisti, este dat in principal de lipsa

investitiilor pe plan local, ce ar putea adauga valoare nivelul de trai.

Limitarea atractivitatii teritoriului pentru locuitori este influentata in

principal de lipsa conditiilor necesare asigurarii acestui trai decent.

Limitarea atractivitatii teritoriului pentru turisti este influentata in

principal de lipsa conditiilor pentru asigurarea serviciilor turistice, luand

in considerare faptul ca pe cuprinsul teritoriului se afla atat monumene

istorice, cat si situri arheologice daco-getice de mare importanta si

insemnatate istorica, care reprezintă atracţii turistice.

ConcluziiAtractivitatea teritoriului pentru locuitori poate fi crescuta in masura incare ar fi asigurat un nivel de trai care sa permita atat mentinerealocuitorilor in localitatile de bastina. Un prim pas spre acest lucru poate fireprezentat de asigurarea utilitatilor necesare si a serviciilor elementarepentru populatie.Atractivitatea teritoriului pentru turisti poate fi crescuta prin asigurareautilitatilor si infrastructurii de bază, care să permită dezvoltarea serviciilorde turism pe cuprinsul teritoriului.

Nr.

Crt

.


raspunsuri

%

raspunsuri

I.5.




sunt motivele?

Lipsa

infrastructurii

si/sau utilitatilor

10 22.7

Mediul natural

de pe teritoriul

comunei nu este

atractiv

2 0.8


Lipsa de spatii

de recreere15 20.2

Lipsa de

atractivitate a

aspectului

comunei

1 0.8

Lipsa de

locuinte/spatii

de cazare

10 18.5

Lipsa unor

servicii pentru

asigurarea

confortului zilnic

5 18.5

Lipsa unor

centre

comerciale

pentru

asigurarea

aprovizionarii

22 18.5

Altele:

Subtotal 65 100.0

Principalele motive pentru care teritoriul nu este atractiv pentru locuitori

şi turişti sunt lipsa infrastructurii si utilităţilor, dar şi lipsa spaţiilor de

recreere. Cu un procent egal, repondenţii consideră ca motive colaterale

pentru lipsa atractivităţii teritoriului lipsa de locuinte, lipsa unor servicii

pentru asigurarea confortului zilnic şi lipsa unor centre comerciale pentru

asigurarea aprovizionarii.


ConcluziiAtractivitatea teritoriului pentru locuitori poate fi crescuta in masura incare ar fi asigurat un nivel de trai care sa permita atat mentinerealocuitorilor in localitatile de bastina. Aşa cun reiese şi din raspunsurileprimite, un prim pas spre acest lucru poate fi reprezentat de asigurareautilitatilor necesare si a serviciilor elementare pentru populatie.Atractivitatea teritoriului pentru turisti poate fi crescuta prin asigurareautilitatilor si infrastructurii de bază, care să permită dezvoltarea serviciilorde turism pe cuprinsul teritoriului. Aceste servicii pot fi realizatefructificând potenţialul natural al teritoriului.

Nr.

Crt

.


raspunsuri

%

raspunsuri

I.6.

In apropierea localitatilor



Odobesti-Potlogi-Poiana

exista surse de materiale

de constructii (balastiere,

statii de betoane, depozite

de material de constructii

etc.)?

Da 18 27.7

Intr-o masura

limitata20 30.8


Nu, deloc 1 1.5

Subtotal 65 100.0

Procentajul maxim al raspunsurilor indreptate catre masura limitata sau

mica a existentei surselor de material de constructii pe raza teritoriului

GAL este dat de catre limitarea in sine a constructiilor pe plan local.


ConcluziiIn situatia in care se propune a se finanta crearea de noi constructii,drumuri, lucrari de asfaltare, etc, costurile pot deveni usor ridicatedatorita distanţelor de transport pentru asigurarea materialelor deconstrucţii. Crearea de surse de materiale de constructii poate deveniatractivă pentru investitori/comercianti, in situatia in care pe razateritoriala ar creste numarul de cereri de astfel de materiale. Totodată, lainstrumentarea proiectelor care implică realizarea de construcţii, trebuierealizată o analiză a costurilor implicate de transportul materialelor de lasursele existente sau înfiinţarea de surse de materiale de construcţii pecuprinsul teritoriului.

Nr.

Crt

.


raspunsuri

%

raspunsuri

I.7.




Poiana se afla in

apropierea unor centre de

interes (orase, obiective

turistice)?

Da 19 29.2

Intr-o masura

limitata15 23.1


Nu, deloc 8 12.3

Subtotal 65 100.0

Procentul majoritar alocat răspunsului „în mică măsură” de catre

repondenti la aceasta intrebare, indica faptul ca centrele de interes

reprezentate de orase si obiective turistice, sunt la o distanta acceptabilă

faţă de teritoriul GAL. Oraşele sunt reprezentate in principal de municipiul

Targoviste , dar si de Bucuresti.

ConcluziiApropierea centrelor de interes fata de teritoriul GAL poate fi soluţionatăprin transformarea teritoriului in sine intr-un centru de interes, atât dinpunct de vedere al asigurării unui nivel de trai satisfăcător, cât şi aldezvoltării din punct de vedere turistic, datorită siturilor arheologice şi amonumentelor istorice, cat si a sitului Natura 2000 de la Corbii Mari.


Nr.

Crt.Intrebarea Raspunsul

Total

raspunsuri

%

raspunsuri

II.1.

Majoritatea locuitorilor au

un loc de munca stabil in

comuna?

Da

Intr-o masura

limitata11 16.9


Nu, deloc 10 15.4

Subtotal 65 100.0

Conform acestor date, reiese faptul ca 67,7% dintre repondentii

chestionarelor considera ca au un loc de munca stabil in mica măsură la

nivelul teritoriului. In interpretarea acestor date, trebuie luat in

considerare domeniul de activitate al repondentilor, respectiv

administratia publica locala, care de regulă asigură locuri de muncă stabile.

Totodată, trebuie avut în vedere faptul că majoritatea populaţiei din zonă

este ocupată în agricultură, domeniu care implică muncă sezonieră şi

instabilitate din punct de vedere al asigurării unei remuneraţii constante.

ConcluziiStabilitatea locului de munca este considerata incertă de catreadministratiile publice. Venind din partea unor respondenţi care au un locde muncă relativ stabil, acest lucru denotă lipsa locurilor de muncă stabilepe cuprinsul teritoriului, raportata la numarul IMM-urilor inregistrate peplan local şi la domeniile în care majoritatea populaţiei îşi desfăşoarăactivitatea (ex: agricultura).

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

II.2.




Poiana este atractiv

pentru tineri?

Da 6 9.2

Intr-o masura

limitata33 50.8


Nu, deloc 16 24.6

Subtotal 65 100.0


Procentajul majoritar al raspunsurilor indreptate catre „intr-o masura

limitata” la intrebarea referitoare la atractivitatea teritoriului pentru

tineri este influentat în primul rând de lipsa utilităţiilor şi serviciilor

pentru populaţie care să asigure un trai decent, precum şi de numarul

mic de IMM-uri care asigură stabilitatea locului de munca. Aceste

aspecte crează disparităţi între mediile rural şi urban, care au ca

rezultat migratia tinerilor catre centrele urbane sau strainatate.

ConcluziiAtractivitatea teritoriului pentru tineri poate fi realizata prin asigurareautilităţilor, serviciilor pentru populaţie şi a unor locuri de muncă stabile,care să permită un trai decent pentru tineri. Astfel, prin stimulareainvestitiilor private pe plan local rezulta locuri de munca, iar acestea pot fisusţinute prin asigurarea utilităţilor şi infrastructurii de bază necesare.Totodată, atractivitatea teritoriului pentru populaţia tânără poate ficrescută si prin facilitarea acestora de a accesa masura 112 din cadrulPNDR privind instalarea tinerilor fermieri.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

II.3.




sunt motivele?

Lipsa locurilor

de munca20 30.76

Lipsa de

locuinte5 7.69

Lipsa de spatii

de recreere15 23.08

Lipsa unor

servicii pentru

asigurarea

confortului zilnic

10 15.39


Lipsa unor

centre

comerciale

pentru

asigurarea

aprovizionarii

15 23.08

Altele:

Subtotal 65 100.0

Dupa cum se poate observa din aceste date, majoritatea repondentilor

considera ca principalul motiv al lipsei de atractivitate a teritoriului pentru

tineri este dificultatea de a gasi un loc de munca, 30.76 % dintre

repondenti afirmand ca motivul este lipsa spaţiilor de recreere.

ConcluziiProcentul repondentilor majoritar care considera ca lipsa de atractivitateeste dată de dificultatea de a gasi un loc de munca la nivelul teritoriuluiocupat de GAL, prezinta relevanta prin prisma faptului ca repondenţiisunt reprezentanţi ai administraţiei publice, care au un loc de muncăasigurat.Crearea de locuri de muncă pentru tineri implica asigurarea acestora dinpartea operatorilor economici sau a institutiilor publice, precum siconformarea cu cerintele locului de munca, respectiv a nivelului de educatiesi experienta. Raportul dintre acesti factori determinanti confera practicgradul de facilitare in gasirea unui loc de munca. Corelând răspunsurilemajoritare, se poate afirma că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor,infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentrucresterea atractivităţii teritoriului pentru tineri şi investitorii care potasigura locuri de muncă. Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază,se crează locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, câtşi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.Totodată, prin diversificarea domeniilor de activitate din cadrul economieizonale (activităţi non-agricole sau înfiinţarea de IMM), numărul locurilorde muncă va creşte, iar spectrul domeniilor de activitate se va diversifica,permiţând tinerilor opţiuni mult mai largi privind obţinerea unui loc demuncă.


Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

II.4.

Considerati ca nivelul de

trai al populatiei (asigurat

de venituri, utilitati,

servicii) este satisfacator?

Da 5 7.7

Intr-o masura

limitata17 26.2


Nu, deloc 14 21.5

Subtotal 65 100.0

Analizand raspunsurile la aceasta intrebare, doar 7,7% dintre

respondenti considera ca nivelul de trai al populatiei este pe deplin

satisfacator. Acest rezultat poate fi influentat de domeniul de activitate

al respondenţilor. Procentul de 44,6% indreptat catre „în mică

măsură”, poate fi considerat reprezentativ, in conditiile in care

veniturile populatiei sunt corelate cu utilitatile si serviciile sociale pentru

asigurarea unui nivel de trai corespunzător. 21,5% dintre respondenti

considera ca nivelul de trai al populatiei din cadrul teritoriului nu este

deloc satisfacator.


ConcluziiAtractivitatea teritoriului este influentata de veniturile populatiei in ceamai mare masura, iar utilitatile si serviciile sociale sunt consideratelimitate pentru a putea avea un nivel de trai satisfacator. În acelaşi timp,veniturile populatiei sunt direct proportionale cu locurile de muncadisponibile/create in cadrul teritoriului de către investitori. Corelândrezultatele cu răspunsurile de la întrebările anterioare, se poate afirma că,prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilorpentru populaţie, se crează baza pentru crearea unui nivel de trai decent,iar prin stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea deinvestitori se pot asigura locuri de muncă şi venituri satisfăcătoare. Prinrealizarea acestor elemente de bază se ating două obiective principale, princare se poate creşte nivelul de trai, respectiv asigurarea unui confort zilnicdecent şi crearea de locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în moddirect, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediuluide afaceri.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

II.5.

Considerati ca populatia

comunei pastreaza datinile

si obiceiurile?

Da 20 30.8

Intr-o masura

limitata21 32.3


Nu, deloc 3 4.6

Subtotal 65 100.0

Dat fiind faptul ca repondentii considera ca datinile si obiceiurile la

nivelul teritoriului GAL inca se mai pastreaza, se demonstreaza astfel

viabilitatea investitiilor in conservarea patrimoniului cultural. In acelasi

timp, 32,3% dintre repondenti considera ca aceste obiceiuri se pastreaza

intr-o masura limitata sau în mică măsură, iar acest lucru poate fi

influentat de gradul de asigurare al nivelului de trai, care creează un

stress zilnic pentru locuitori. Numai 4,6% dintre repondenti considera ca

datinile si obiceiurile nu se pastreaza deloc.


ConcluziiConservarea patrimoniului cultural al teritoriului GAL şi transmitereadatinilor şi obiceiurilor poate reprezenta o prioritate sociala la nivelulteritoriului. Totodata, prin atragerea de investitii, atat publice cat siprivate in astfel de evenimente culturale, teritoriul poate deveni o atractieturistica, si pot creste sentimentul populatiei locale in aprecierea sidezvoltarea durabila a teritoriului.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

II.6.

Majoritatea locuitorilor

care au un loc de munca

stabil lucreaza:

In localitate 3 4.6

In alte orase

din tara55 84.6

In strainatate 7 10.8

Subtotal 65 100.0

Conform acestor date oferite de catre respondenti, locuitorii teritoriului

GAL care au un loc de munca stabil lucreaza in alte localitati din afara

acestuia. Acest rezultat poate fi influentat de numarul tinerilor care au

migrat cu locul de munca in afara teritoriului, precum si de restul

pupulatiei active care nu au găsit un loc de muncă stabil, datorită

dezvoltării de afaceri sezoniere sau fără intenţie de dezvoltare.


ConcluziiOperatorii care asigură stabilitatea locului de munca trebuie sa ofereconditiile necesare mentinerii populatiei active in teritoriu. Se poateconsidera ca procentajul majoritar al locuitorilor care lucreaza atat inafara teritoriului nu este deloc acceptabil din punct de vedere economic sisocial. Acest lucru poate fi influentat de factori interni, precum lipsa deatractivitate a teritoriului pentru investitorii care crează locuri de munca,dar si de factori externi, precum facilităţile specifice centrelor urbane dinapropierea teritoriului. Factorii externi pot fi compensaţi de crearea unuimediu atractiv în cadrul teritoriului, care să echivaleze într-o măsură câtmai mare facilităţile oferite de mediul urban.Acest deficit poate fi corectat prin crearea locurilor de munca din parteaoperatorilor economici sau a institutiilor publice, precum si conformarea cucerintele locului de munca, respectiv a nivelului de educatie si experienta.Raportul dintre acesti factori determinanti confera practic gradul defacilitare in gasirea unui loc de muncă pe cuprinsul teritoriului. Corelândrăspunsurile cu cele de la întrebările anterioare, se poate afirma că, prindezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentrupopulaţie, se crează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentrupopulaţie şi investitorii care pot asigura locuri de muncă. Astfel, prinrealizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de muncăasiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragereainvestitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Acest aspect este evident,luand in considerare si opiniile repondentilor la chestionarele adresateoperatorilor economici şi personalului care activeaza in administratiilepublice. Totodată, prin diversificarea domeniilor de activitate din cadruleconomiei zonale (activităţi non-agricole sau înfiinţarea de IMM), numărullocurilor de muncă va creşte, iar spectrul domeniilor de activitate se vadiversifica, permiţând populaţiei opţiuni mult mai largi privind obţinereaunui loc de muncă.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri


II.7.

Exista facilitati de

orientare profesionala,

reconversie, formare

continua, pe teritoriul

comunei?

Da 2 3.1

Intr-o masura

limitata4 6.2


Nu, deloc 45 69.2

Subtotal 65 100.0

Majoritatea repondentilor acestei intrebari considera ca facilitatile de

orientare profesionala pe teritoriul GAL nu exista. Acest lucru poate fi

influentat de catre preponderenta sectorului agricol şi dezvoltarea slabă

a activităţilor non-agricole in cadrul teritoriului, dar şi de nivelul de

educatie al populatiei. In general, aceste facilitati de orientare

profesionala se regasesc in cadrul centrelor urbane invecinate, iar

urmarea acestora poate creste migratia persoanelor calificate in

locatilitatile care ofera un nivel de trai şi oportunităţi superioare

localitatilor de bastina.

ConcluziiFacilitatile de orientare profesionala, reconversie si formare continua suntstrâns legate de diversitatea şi cerinţele pieţei muncii de pe teritoriul GAL.Această diversificare poate fi creată prin asigurarea facilităţilor necesarepentru atragerea investitorilor din diverse domenii de activitate saudezvoltarea de noi domenii prin acţiunea GAL, iar acestea pot sa fie legateşi de specificitatea zonei cu privire la traditii si mestesuguri. Crearea deastfel de facilitati va contribui şi la cresterea nivelului de trai al populatieilocale pe termen mediu si lung, in conditiile in care atat sectorul public catsi cel privat vor colabora si se vor fi implica in diversificarea domeniilor deactivitate şi activităţilor şi implicit dezvoltarea resurselor umane de peplan local.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

II.8.

Considerati ca majoritatea

locuitorilor au un nivel de

educatie peste mediu (8

Da 19 29.2

Intr-o masura

limitata32 49.2


clase)? In mica masura 14 21.5

Nu, deloc -

Subtotal 65 100.0

Procentajul ridicat de repondenti care considera ca majoritatea

locuitorilor au un nivel de educatie peste mediu intr-o masura limitata

este influentat de faptul ca peste 30% din populatia teritoriului are cel

putin studii gimnaziale.

ConcluziiLuand in considerare ca nivelul de educatie la nivelul unei zone predefiniteare implicatii in asigurarea unei bunăstări sociale asociate cu nivelul detrai, se poate afirma ca din punct de vedere educational, teritoriul GALdispune de resurse umane propice care pot contribui la crestereaeconomica a teritoriului. Totodată, populaţia care are un nivel ridicat deeducaţie migrează către mediul urban, iar acest lucru poate fi contracaratprin crearea unui mediu atractiv pentru investiţii şi implicit crearealocurilor de muncă cu cerinţe de educaţie ridicate în cadrul teritoriului,care să echivaleze într-o măsură cât mai mare facilităţile oferite de mediulurban.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

III.1.

Cum apreciati dezvoltarea

economica a teritoriului




Este foarte

buna1 1.5

Este buna 14 21.5


Este foarte

proasta8 12.3

Subtotal 65 100.0


Luand in considerare domeniul de activitate al repondentilor la aceasta

intrebare, este apreciabil că 64,6% dintre repondenţi recunosc faptul că

dezvoltarea economică a teritoriului nu este bună. Pentru a putea avea

un raspuns cat mai real la aceasta intrebare, trebuie avuta in vedere

opinia societatii civile, din cadrul careia se pot desprinde actiunile care

vor trebui intreprinse de colaborarea sectorului public cu cel privat si

civil.

Concluzii

In aprecierea dezvoltarii economice a unei zone cat mai concret, trebuieavuta in vedere opinia sectorului privat si a societatii civile in modmajoritar, intrucat anumiti factori externi pot influenta in mod negativ oapreciere reala a dezvoltarii economice la nivel de teritoriu. Totuşi,majoritatea repondenţilor consideră că dezvoltarea economică ateritoriului nu este bună, iar acest aspect este firesc, în corelare curăspunsurile la înrebările anterioare. Astfel, se poate considera că, prindezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se creazăbaza pentru stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea deinvestitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiectiveprincipale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectivasigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect ainvestitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

III.2.

Daca la intrebarea 2

ati bifat unul dintre

ultimele doua

raspunsuri, care sunt

motivele?

Cai de acces si

utilitati deficitare15 23.08

Resurse financiare

insuficiente25 38.46

Investiţii

autohtone/străine

limitate

5 7.69

Echipamente,

tehnologii învechite15 23.08


Tendinţe de

monoindustrializar

e

5 7.69

Altele: - -

Subtotal 65 100.0

Aşa cum este firesc, principalul motiv al dezvoltării economice deficitare

este insuficienţa resurselor financiare. Totodată, la îngreunarea dezvoltării

economice a teritoriului concordă investiţiile limitate şi căile de acces şi

utilităţile deficitare.

ConcluziiIn aprecierea dezvoltarii economice a unei zone cat mai concret, trebuieavuta in vedere opinia sectorului privat si a societatii civile in modmajoritar. Totuşi, majoritatea repondenţilor consideră că dezvoltareaeconomică a teritoriului este împiedicată de insuficienţa resurselorfinanciare.Pentru a susţine dezvoltarea afacerilor existente, partenerii GAL vor trebuisă asigure facilităţi financiare şi să creeze mediul necesar, prin asigurareautilităţilor, creşterea nivelului de trai în vederea menţinerii resurselorumane calificate pe cuprinsul teritoriului, dar şi sprijinirea producătorilorpentru accesul pe o piaţă concurenţială. Totodată, prin diversificareaeconomiei zonei, sectoarele agricol şi comercial va fi indirect susţinute, atâtprin existenţa unor parteneri de afaceri, cât şi prin diversificarea surselorde venit. Astfel, trebuie avută în vedere incurajarea activităţilor non-agricole şi dezvoltarea de IMM. Pentru stimularea dezvoltării acestoractivităţi economice este necesară crearea utilităţilor şi infrastructurii debază care să permită o investiţie eficientă, precum şi sprijinireainvestitorilor în vederea dezvoltării de afaceri în zonă.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

III.3.Care este cel mai

important sectorAgricol 25 38.46

Pomicultura 2 3.08


economic de pe raza

localitatilor Titu-

Branistea-Corbii Mari-

Costestii din Vale-


Agricultura de

subzistenta12 18.46

Comert 21 32.30

Balastiera

(constructii)1 1.54

Mici ateliere

mestesugaresti2 3.08

Exploatatiile

forestiere2 3.08

Subtotal 65 100.0

Conform acestor date, 38.46 % dintre repondenti considera ca cel mai

important sector economic de pe raza teritotiului GAL este cel agricol.

32.30% dintre respondenti considera ca sectorul agricol si comercial este

cel mai important, acest lucru fiind influentat de activitatile de

desfacere a produselor agricole si de comertul cu amanuntul.

ConcluziiTinand cont de specificul teritoriului din punct de vedere agricol, precumşi de faptul că pe cuprinsul teritoriului există foarte puţini producătorimari, producţia agricolă poate fi eficientizată prin infiintarea grupurilor deproducatori si asigurarea unei piete de desfacere si comercializare aproduselor agricole.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

III.4.

Ce activitati economice ar

trebui incurajate pentru a

se dezvolta teritoriul




Agricole 25 38.46

Non-agricole 15 23.08

Industriale 5 7.69

Crearea si

dezvoltarea de

IMM

15 23.08

Altele: 5 7.69

Subtotal 65 100.0


Conform acestor informatii, ponderea cea mai ridicata a activitatilor

economice ce ar trebui incurajate pentru a se dezvolta teritoriul GAL

este reprezentata de catre sectorul agricol. Însă, suma răspunsurilor

privind activitatile non-agricole, industriale si crearea de IMM este

superioară răspunsurilor vizând sectorul agricol. Prin urmare, aceste

activităţi economice reprezinta de asemenea sectoare ce ar trebui

incurajate, dat fiind faptul ca acestea se regasesc intr-o pondere

limitata la nivelul teritoriului.

ConcluziiIncurajarea echilibrată a celor 4 sectoare economice va crea avantajeconsiderabile in cresterea potentialului economic pe plan local şi asustenabilităţii economiei teritoriului. Sectorul agricol fiind preponderent casi activitate economica, trebuie incurajat prin realizarea de producţii mari,mult mai viabile din punct de vedere economic, precum şi prin creareainfrastructurilor necesare, astfel incat acest sector sa devina cat maieficient. Activitatile non-agricole, industriale si crearea de IMM asigura noilocuri de munca, si implicit contribuie la bunastarea economica pe planlocal. Pentru stimularea dezvoltării acestor activităţi economice estenecesară crearea utilităţilor şi infrastructurii de bază care să permită oinvestiţie eficientă, precum şi sprijinirea investitorilor în vederea dezvoltăriide afaceri în zonă.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

IV.1.

In institutiile publice din

comuna (primarie, unitati

scolare, unitati medicale

etc.) exista personal

calificat?

Da 39 60.0

Intr-o masura

limitata22 33.8


Nu, deloc

Subtotal 65 100.0


Conform acestor date, majoritatea repondeţilor la aceasta intrebare

considera ca in institutiile publice din cadrul teritoriului exista personal

calificat. Acest lucru confera acestor institutii eficienta maxima a

serviciilor pe care le presteaza.

ConcluziiDesi exista personal calificat in fiecare institutie publica de la nivelulteritoriului GAL, formarea continua a adultilor ramane o prioritateesentiala in domeniul resurselor umane. Schimburile de experienta si debune practici, precum si cursurile de specializare ofera acestor institutiipublice o imbunatatire continua a serviciilor pe care le presteaza pentrulocuitorii teritoriului.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

IV.2.

Cum apreciati dotarea cu

echipamente şi materiale

in institutiile publice din

comuna?

Este foarte

buna1 1.5

Este buna 27 41.5


Este foarte

proasta5 7.7

Subtotal 65 100.0

Dotarea cu echipamente si materiale la nivelul teritoriului GAL, este

considerata doar de 1,5% dintre repondenti foarte buna, iar 41,5%

dintre acestia considera buna aceasta dotare. Totuşi, maloritatea

repondenţilor consideră că instituţiile publice nu sunt dotate cu

echipamente şi materiale, inclusiv unităţile de învăţământ şi autorităţile

publice locale.

ConcluziiEste evidentă necesitatea dotării instituţiilor publice cu echipamente simateriale, pentru a permite acestora indeplinirea atributiilor specifice cumaxima eficienta, luand in considerare si personalul calificat din cadrulacestora.


Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

IV.3.

Exista ONG-uri sau alte

asociatii care isi

desfasoara activitatea pe

teritoriul comunei?

Da 9 13.8

Intr-o masura

limitata5 7.7


Nu, deloc 18 27.7

Subtotal 65 100.0

Conform acestor date, peste 50% dintre repondenti considera ca pe

teritoriul GAL exista în mică măsură ONG si asociatii care isi desfasoara

activitatea. Acest lucru confirma existenta lor, dar nu si faptul ca

acestea isi desfasoara activitatea specifica. 27,7% dintre persoanele

chestionate considera ca pe teritoriul GAL nu isi desfasoara activitatea

nicio ONG sau alta asociatie.

ConcluziiExistenta ONG si a asociatiilor pe teritoriul GAL poate conferi mediuluieconomic si social avantaje calitative, de care poate beneficia populatiaintregului teritoriu. Mai mult decat atat, prin desfasurarea activitatilorstatutare de catre acestea, se confera posibilitatea societatii civile si asectorului economic de a se exprima, dezvolta si adapta nevoilor interneale teritoriului.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

IV.4.

Exista parteneriate (cu

exceptia potentialului

GAL) intre institutiile

publice, agenti economici,

ONG-uri?

Da 4 6.2

Intr-o masura

limitata5 7.7


Nu, deloc 29 44.6

Subtotal 65 100.0


Doar 6,2% dintre repondenti considera ca la nivelul teritoriului exista

parteneriate intre institutiile publice, agenti economici si ONG-uri, iar

44,6% dintre acestia considera ca aceste parteneriate nu exista.

Analizand aceste date, se poate considera ca existenta acestor

parteneriate publice-private este influentata de gradul de cunoastere si

intelegere intre actorii locali. Doar 41,5% dintre repondenti considera ca

aceste parteneriate exista la nivelul teritoriului intr-o mica masura, si

numai 7,7% consideră existenta parteneriatelor publice-private într-o

măsură limitată.

ConcluziiExistenta parteneriatelor intre institutiile publice, agenti economici siONG-uri la nivelul teritoriului GAL, confirma colaborarea actorilor localiin scopul dezvoltarii economico-sociale ale teritoriului. Totuşi, gradul deinformare a lucrătorilor din sectorul public ar trebui crescut.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

IV.5.

Exista asociatii de

producatori pe teritoriul

comunei?

Da 1 1.5

Intr-o masura

limitata1 1.5


Nu, deloc 49 75.4

Subtotal 65 100.0

Confirmarea inexistentei asociatiilor de producatori de catre 75,4% dintre

repondenti reprezintă un deficit al economiei locale, tinand cont de

potentialul agricol si zootehnic de care dispune teritoriul GAL. Procentul de

21,5% de repondenti care considera ca asociatiile de producatori de pe

raza teritoriului exista in mică masura, sunt reprezentate in principal de

catre persoanele care au in atributii sau sunt implicati in alte domenii de

activitate decat cel agricol sau zootehnic.


ConcluziiInexistenta asociatiilor de producatori pe teritoriul creează un deficitimportant în dezvoltarea sectorului agricol, in principal in desfacerea sicomercializarea produselor agricole. Incurajarea asociatiilor de producatorişi transformarea lor în grupuri de producători va trebui sa reprezinte oprioritate, dat fiind faptul ca acestea contribuie substanţial la bunastareaeconomica a teritoriului. Prin iniţiativa parteneriatului GAL este sprijinităinteracţiunea dintre ONG şi operatorii economici, iar prin iniţiativeleviitoare ar trebui sprijinită asocierea dintre operatorii economici privaţidin diferite sectoare de activitate (crearea de grupuri de producători însectorul agricol).

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

IV.6.

Cum apreciati implicarea

comunitatii in activitatile

desfasurate de scoala,

biserica, primarie, alte

institutii si organizatii?

Este foarte

mare4 6.2

Este limitata 50 76.9

Este foarte

scazuta10 15.4

Nu exista 1 1.5

Subtotal 65 100.0

Implicarea comunitatii in activitatile desfasurate de scoala, biserica,

primarie, precum si alte institutii si organizatii, este limitată conform a

76,9% dintre repondenti. Peste 15,4% dintre acestia considera foarte

scăzută implicarea comunitatii in astfel de activitati.

ConcluziiImplicarea comunitatii in activitatile desfasurate de scoala, biserica,primarie, precum si alte institutii si organizatii, reprezinta un aspectnecesar pentru existenţa vietii sociale de la nivelul teritoriului. Activitatilede voluntariat prestate de catre comunitatea teritoriului denotă stareade armonie sociala de la nivelul acestuia. Activitatile recreativedesfasurate in spatii special amenajate incurajeaza comunitatea sa seimplice mai mult in evenimentele specifice acelor institutii.


Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

IV.7.

Exista proiecte/programe

pentru sprijinirea

persoanelor defavorizate,

pe teritoriul Titu-


Costestii din Vale-


Da 4 6.2

Intr-o masura

limitata19 29.2

In mica

masura26 40.0

Nu, deloc 16 24.6

Subtotal 65 100.0

Dupa cum se poate observa din aceasta analiza, majoritatea

repondentilor confirma existenta în mică măsură a

proiectelor/programelor pentru sprijinirea persoanelor defavorizate pe

teritoriul GAL. Conform a 29,2% dintre repondenti, proiectele pentru

spriinirea persoanelor defavorizate sunt intr-o masura limitata.

ConcluziiConfirmarea existentei în mică măsură de catre 40% dintre repondentiiacestui chestionar a proiectelor sau programelor de asistenta sociala pentrusprijinirea persoanelor defavorizate, reprezinta un deficit pentru institutiilepublice de pe raza teritoriului GAL. Masura limitată sau inexistenţa acestorprograme, poate fi influentata de neimplicarea acestora in astfel deactivitati. Actiunile privind sprijinirea persoanelor defavorizate trebuiemenţinute şi incurajate pentru eliminarea decalajelor semnificative dinviata sociala a fiecarei categorii sociale.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

IV.8.

Care consideraţi că sunt

principalele probleme la

nivelul localitatilor Titu-


Lipsa locurilor

de munca20 30.78

Starea proasta

a drumurilor5 7.69


Costestii din Vale-


Imbatranirea

populatiei2 3.07

Infrastructura 8 12.30

Lipsa resurselor

financiare7 10.77

Migratia

somerilor1 1.54

Migratia

tinerilor2 3.08

Imbatranirea

populatiei1 1.54

Scaderea

numarului de

locuitori

1 1.54

Scaderea

natalitatii1 1.54

Lipsa

profesorilor

titulari

1 1.54

Lipsa canalizarii 5 7.69

Dotarea

unitatilor de

invatamant

4 6.15

Lipsa unei retele

de gaze naturale3 4.61

Colectarea

deseurilor1 1.54

Dezvoltarea

economica

scazuta

1 1.54

Lipsa dotarilor

in institutiile

publice

2 3.08


Subtotal 65 100.0

Dupa cum se poate observa din analiza de mai sus, reprezentantii

autoritatilor locale considera lipsa locurilor de munca principala

problema la nivelul teritoriului GAL. Utilitatile si infrastructura sunt

considerate alte probleme la nivel local, acestea necesitând extindere sau

modernizare. Lipsa dispensarelor si a caminelor culturale se refera la

inexistenta acestora in fiecare localitate arondata teritoriului. Cresterea

nivelului de trai in mediul rural face parte din strategia de dezvoltare a

Romaniei, insa aceasta poate fi indeplinita pe termen mediu si lung prin

cumularea simultana a mai multor acţiuni.

ConcluziiAceasta lista de probleme identificate la nivelul autoritatilor publicereprezinta prioritatile acestora, insa lipsa sau insuficienta fondurilormentin aceste probleme. Atragerea de fonduri nationale sau externe poateconduce la indeplinirea treptata a acestor probleme, insa acest lucru sepoate realiza intr-un mod eficient prin colaborarea actorilor locali sau afactorilor de decizie de la nivelul teritoriuliu. Prin dezvoltarea utilităţilor,infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie se crează baza pentrucresterea atractivităţii teritoriului pentru investitori. Astfel, prin realizareaacestor elemente de bază, se crează locuri de muncă atât în mod direct,cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului deafaceri.

B. Pentru sectorul reprezentat de serviciile publice

Obiectivul acestui studiu l-a reprezentat obtinerea de informatii reale privind

teritoriul, populatia, activitatile economice, organizarea sociala si institutionala,

furnizate de catre lucratorii din sectorul serviciilor publice aferente teritoriului

GAL prin intermediul Chestionarului de identificare a potentialului teritoriului

Titu-Branistea-Corbii Mari-Costestii din Vale-Odobesti-Potlogi-Poiana (Anexa

2). Chestionarul a fost completat de acestia in luna ianuarie a anului 2012.

Chestionarul a fost adresat către 50 de repondenţi din sectorul serviciilor publice.

Chestionar privind serviciile publice



Nr.

Crt

.


raspunsuri

%

raspunsuri

I. 1



sociale in comuna

(medicale, ecumenice, de

invatamant, salubritate,

transport in comun,

posta, telefonie etc.)?

Este foarte bun

Este bun 30 60.0

Nu este bun 16 32.0

Este foarte prost

4 8.0

Subtotal 50 100.0

Conform acestor date, 60% dintre repondentii la aceasta intrebare

apreciaza gradul de asigurare a serviciilor sociale la nivelul teritoriului

(medicale, ecumenice, de invatamant, salubritate, transport in comun,

posta, telefonie etc.) ca fiind foarte bun. 32% dintre repondenti apreciaza

gradul de asigurare a serviciilor sociale la nivelul teritoriului ca fiind nu

prea bun, datorită stării precare a clădirilor şi dotărilor, dar şi a lipsei

telefoniei mobile.

ConcluziiTinand cont de aprecierea pozitiva a gradului de asigurare a serviciilorsociale la nivelul teritoriului GAL de majoritatea repondentilor acestuichestionar, trebuie avuta in vedere mentinerea şi dezvoltarea acestorservicii sociale, astfel incat starea lor sa nu fie periclitata de anumitifactori. Trebuie avută în vedere asigurarea în condiţii satisfăcătoare aservicilor de bază pentru populaţie, astfel încât să se creeze fundamentulnecesar unui nivel de trai decent şi implicit un mediu propice pentrudezvoltarea echilibrată a teritoriului, atât din punct de vedere alinvestiţiilor, cât şi din punct de vedere social.

Nr.

Crt

.


raspunsuri

%

raspunsuri

I.2.Daca la intrebarea 1 ati


Lipsa

infrastructurii 26 52.0


doua raspunsuri, care sunt

motivele?

si dotarilor

Lipsa locurilor

de munca in

domeniu 12 24.0

Lipsa de interes

a autoritatilor 4 8.0

Lipsa

personalului

calificat 6 12.0

Altele 2 4.0

Subtotal 50 100.0

Mai mult de jumătate dintre repondenţii care consideră că gradul de

asigurare a serviciilor sociale nu este bun, identifică drept problemă

principală lipsa infrastructurii şi dotărilor, iar 24% dintre aceştia lipsa

locurilor de muncă şi a personalului calificat în domeniu.

ConcluziiÎn vederea asigurării fundamentului pe care se poate realiza dezvoltareaeconomico-socială a teritoriului, parteneriatul va trebui să considere caprioritate asigurarea în condiţii satisfăcătoare a servicilor de bază pentrupopulaţie, astfel încât să se creeze premisa elementară pentru atingerea unuinivel de trai decent şi implicit un mediu propice pentru dezvoltareaechilibrată a teritoriului, atât din punct de vedere al investiţiilor, cât şi dinpunct de vedere social. Între toate deficienţele identificate de cătrerepondenţi există o conexiune evidentă, asigurarea deficitară a serviciilorpentru populaţie fiind una dintre cauzele majore a lipsei de atractivitate ateritoriului pentru populaţie şi investitori, implicând lipsa locurilor de muncăşi a personalului calificat, migrarea tinerilor şi a populaţiei active în afarateritoriului şi imposibilitatea dezvoltării teritoriului din punct de vedereeconomic.

Nr.

Crt

.


raspunsuri

%

raspunsuri


I.3.

Teritoriul comunelor



Odobesti-Potlogi-Poiana

este atractiv pentru

locuitori?

Da 12 24.0

Intr-o masura

limitata 13 26.0


Nu, deloc4 8.0

Subtotal 50 100.0

Procentul ridicat de repondenti (42,0%) care consideră teritoriul GAL ca

fiind atractiv în mică măsură pentru locuitori este influentata in

principal de lipsa investitiilor in crearea unui mediu care să asigure un

nivel de trai satisfăcător şi care să stimuleze dezvoltarea investiţiilor. Se

observă că procentul celor care consideră teritoriul neatractiv este foarte

mic, fiind compensat de potenţialul natural şi uman al teritoriului.

ConcluziiAtractivitatea teritoriului pentru locuitori poate fi crescuta in masura incare poate fi asigurat un nivel de trai decent. Un prim pas spre acest lucrupoate fi reprezentat de asigurarea utilităţilor şi serviciilor de bază pentrupopulaţie, precum şi dezvoltarea de activităţi economice şi sociale care săofere alernative viabile pentru populaţie. Prin asigurarea acestor elementeesenţiale unui nivel de trai decent, atractivitatea teritoriului va creşte atâtpentru locuitori, cât şi pentru potenţialii investitori.

Nr.

Crt

.


raspunsuri

%

raspunsuri

I.4.




sunt motivele?

Lipsa

infrastructurii

si/sau utilitatilor 10 20.0

Mediul natural de

pe teritoriul

comunei nu este

atractiv 1 2.0

Lipsa de spatii de

recreere 11 22.0


Lipsa de

atractivitate a

aspectului

comunei 5 10.0

Lipsa de

locuinte/spatii de

cazare 8 16.0

Lipsa unor servicii

pentru asigurarea

confortului zilnic 9 18.0

Lipsa unor centre

comerciale pentru

asigurarea

aprovizionarii 6 12.0

Altele:

Subtotal 50 100.0

– Dupa cum se poate observa din analiza de mai sus, principalele

probleme de dezvoltare la nivelul teritoriului sunt reprezentate de

insuficienta utilitatilor si a infrastructurii, precum si de lipsa spaţiilor de

recreere. Serviciile pentru asigurarea unui confort zilnic (salubritate,

telefonie mobilă) sunt considerate alte aspecte care împiedică dezvoltarea

la nivel local.

Alte elemente care pot distorsiona dezvoltarea teritoriului GAL sunt

reprezentate de limitarea facilitatilor de creditare/finantare pentru

operatorii economici, dar si insuficienta investitiilor realizate pe plan

local.

Concluzii

Problemele majore identificate la nivelul reprezentantilor sectorului social(utilitati, salubrizare si lucrari de renovare/reabilitare), reprezinta practicprioritatile autoritatilor publice in general. De asemenea, lipsa sauinformarea ponderata a operatorilor economici cu privire la posibilitatile definantare conduc la diminuarea ponderata a procesului de dezvoltare locala.Prin aceste răspunsuri se poate trage concluzia clară (care rezultă


indirect şi din corelarea tuturor celorlaltor răspunsuri) că, pentrusectorul social, dezvoltarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentrupopulaţie, reprezintă premisele pentru asigurarea unui nivel de traidecent şi implicit cresterea atractivităţii teritoriului pentru locuitori.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

II.1.

Considerati ca nivelul de

trai al populatiei

(asigurat de venituri,

utilitati, servicii) este

satisfacator?

Da 0 0

Intr-o masura

limitata 13 26.0


Nu, deloc 10 20.0

Subtotal 50 100.0

Analizand raspunsurile la aceasta intrebare, majoritatea respondentilor

considera ca nivelul de trai al populatiei este satisfacator în mică măsură.

Procentul de 54% poate fi considerat reprezentativ, in conditiile in care

veniturile populatiei sunt corelate cu utilitatile si serviciile sociale pentru

asigurarea unui nivel de trai corespunzător. O parte dintre respondenti

considera ca nivelul de trai al populatiei din cadrul teritoriului este

satisfacator în măsură limitată, iar 20% dintre aceştia consideră că

nivelul de trai nu este deloc satisfăcător.

ConcluziiNivelul de trai este influenţat in cea mai mare masura de veniturilepopulatiei, iar insuficienţa utilităţilor si serviciilor sociale limiteazăasigurarea unui nivel de trai decent. În acelaşi timp, veniturile populatieisunt direct proportionale cu locurile de munca disponibile/ create in cadrulteritoriului de către investitori. Creşterea nivelului de trai poate fi realizatăpornind de la asigurarea utilităţilor, infrastructurii de bază şi a serviciilorpentru populaţie, care contribuie atât direct prin asigurarea fundaţieipentru un trai decent şi crearea de locuri de muncă, cât şi indirect, prinatragerea de investitori şi dezvoltarea de afaceri care să creeze noi locuri demuncă şi să crească gradul de satisfacţie al populaţiei.


Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

II.2.




sunt motivele?

Lipsa utilitatilor 15 30.00

Lipsa de locuinte 5 10.00

Lipsa de spatii de

recreere 13 26.00

Lipsa unor servicii

pentru asigurarea

confortului zilnic 12 24.00

Lipsa unor centre

comerciale pentru

asigurarea

aprovizionarii 5 10.00

Altele -

Subtotal 50 100.0

Majoritatea repondenţilor consideră că principalele cauze ale nivelului de

trai nesatisfăcător sunt lipsa utilităţilor, a spaţiilor de recreere şi a

serviciilor pentru populaţie. Aceste răspunsuri reiterează elementele

identificate ca limitative pentru atractivitatea teritoriului pentru locuitori.

ConcluziiAşa cum se observă din răspunsurile primite, poate fi considerat că nivelulde trai al populaţiei trebuie să fie cel puţin decent, dacă nu satisfăcător. Pecuprinsul teritoriului nu există elementele esenţiale pentru asigurarea unuinivel de trai decent, utilităţile, spaţiile de recreere şi serviciile pentrupopulaţie fiind fundamentul pentru aceasta, dar şi pentru dezvoltareaefectivă a teritoriului. Insuficienţa/lipsa utilităţilor si serviciilor pentrupopulaţie limitează asigurarea unui nivel de trai decent, iar creştereanivelului de trai poate fi realizată pornind de la asigurarea acestornecesităţi de bază, care contribuie atât direct prin asigurarea fundaţieipentru un trai decent, cât şi indirect, prin atragerea de investitori şidezvoltarea de afaceri care să creeze noi locuri de muncă şi să creascăgradul de satisfacţie al populaţiei.


Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

II.3.

Considerati ca populatia

comunei pastreaza

datinile si obiceiurile?

Da 9 18.0

Intr-o masura

limitata 14 28.0


Nu, deloc 11 22.0

Subtotal 50 100.0

Datorită faptulului ca 60% dintre repondenti considera ca datinile si

obiceiurile la nivelul teritoriului Titu-Branistea-Corbii Mari-Costestii din

Vale-Odobesti-Potlogi-Poiana inca se mai pastreaza, se demonstreaza

astfel viabilitatea investitiilor in conservarea patrimoniului cultural. In

acelasi timp, 22% dintre repondenti considera ca aceste obiceiuri nu se

pastreaza, iar acest lucru poate fi influentat de gradul de satisfactie al

nivelului de trai care crează un stress zilnic, populaţia nealocând timp şi

importanţă acestor aspecte ale vieţii.

ConcluziiConservarea patrimoniului cultural şi reînvierea unor tradiţii şi obiceiuri peteritoriul GAL poate reprezenta o prioritate sociala. Totodata, princreşterea nivelului de rai şi stimularea investitiilor, atat publice cat siprivate in astfel de evenimente culturale, teritoriul poate crea un climatsocial plăcut şi poate deveni chiar o atractie turistica. Astfel, sentimentul desatisfacţie al populatiei locale poate creste odată cu aprecierea sidezvoltarea durabila a teritoriului.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

II.4.

Exista facilitati de




comunei?

Da

Intr-o masura

limitata 6 12.0


Nu, deloc 35 70.0

Subtotal 50 100.0


Majoritatea respondentilor la aceasta intrebare considera ca nu există

facilitati de orientare profesionala pe teritoriul GAL. Acest lucru poate fi

influentat de catre preponderenta sectorului agricol şi dezvoltarea slabă a

activităţilor non-agricole in cadrul teritoriului, precum şi de nivelul de

educatie al populatiei. In general, aceste facilitati de orientare

profesionala se regasesc in cadrul centrelor urbane invecinate, iar

urmarea acestora poate creste migratia persoanelor calificate in

locatilitatile care ofera un nivel de trai şi oportunităţi superioare

localitatilor de bastina.

ConcluziiFacilitatile de orientare profesionala, reconversie si formare continua suntstrâns legate de diversitatea şi cerinţele pieţei muncii de pe teritoriul GAL.Această diversificare poate fi creată prin asigurarea facilităţilor necesarepentru atragerea investitorilor din diverse domenii de activitate saudezvoltarea de noi domenii, iar acestea pot sa fie legate şi de specificitateazonei cu privire la traditii si mestesuguri. Crearea de astfel de facilitati vacontribui şi la cresterea nivelului de trai al populatiei locale pe termenmediu si lung, in conditiile in care atat sectorul public cat si cel privat vorcolabora si se vor fi implica in diversificarea domeniilor de activitate şiactivităţilor şi implicit dezvoltarea resurselor umane de pe plan local.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

II.5.

Considerati ca

majoritatea locuitorilor

au un nivel de educatie

peste mediu (8 clase)?

Da 10 20.0

Intr-o masura

limitata 22 44.0


Nu, deloc 3 6.0

Subtotal 50 100.0

La fel ca repondentii din cadrul autoritatilor publice, persoanele care

activeaza in domeniul serviciilor sociale consideră ca majoritatea

locuitorilor au un nivel de educatie peste mediu. Această impresie apare

datorită faptului că peste 30% din populatia teritoriului are cel putin


studii gimnaziale.

ConcluziiLuand in considerare ca nivelul de educatie la nivelul unei zone predefiniteare implicatii in asigurarea unei bunăstări sociale asociate cu nivelul de trai,se poate afirma ca din punct de vedere educational, teritoriul GAL dispunede resurse umane propice care pot contribui la cresterea economica ateritoriului. Totodată, populaţia care are un nivel ridicat de educaţiemigrează către mediul urban, iar acest lucru poate fi contracarat princrearea unui mediu atractiv pentru investiţii şi implicit crearea locurilor demuncă cu cerinţe de educaţie ridicate în cadrul teritoriului, care săechivaleze într-o măsură cât mai mare facilităţile oferite de mediul urban.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

III.1.

Cum apreciati

dezvoltarea economica a

teritoriului Titu-


Costestii din Vale-

Odobesti-Potlogi-

Poiana?

Este foarte buna

Este buna 7 14.0


Este foarte

proasta

12 24.0

Subtotal 50 100.0

La fel ca în cazul personalului din cadrul autorităţilor publice, peste 60%

dintre repondenţii din acest sector consideră că dezvoltarea economică a

teritoriului nu este bună. Mai mult, 24% consideră dezvoltarea economică

fiind foarte proastă. Luand in considerare domeniul de activitate al

repondentilor la aceasta intrebare, pentru a putea avea o imagine cat

mai reală, trebuie avuta in vedere opinia societatii civile, din cadrul

careia se pot desprinde actiunile care vor trebui intreprinse de

colaborarea sectorului public cu cel privat si civil.

Concluzii

In aprecierea dezvoltarii economice a unei zone cat mai concret, trebuieavuta in vedere opinia sectorului privat si a societatii civile in mod


majoritar, intrucat anumiti factori externi pot influenta in mod negativ oapreciere reala a dezvoltarii economice la nivel de teritoriu. Totuşi,majoritatea repondenţilor consideră că dezvoltarea economică a teritoriuluinu este bună sau foarte proastă, iar acest aspect este firesc, în corelare curăspunsurile la înrebările anterioare. Astfel, se poate considera că, prindezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se creazăbaza pentru stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea deinvestitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiectiveprincipale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectivasigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect ainvestitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

III.2.

Daca la intrebarea 2

ati bifat unul dintre

ultimele doua


motivele?

Cai de acces si

utilitati deficitare 9 18.00

Resurse financiare

insuficiente 18 36.00

Investiţii

autohtone/străine

limitate 15 30.00

Echipamente,

tehnologii învechite 5 10.00

Tendinţe de

monoindustrializar

e 3 6.00

Altele:

Subtotal 50 100.0

În opinia majorităţii repondenţilor, dezvoltarea economică a teritoriului

este precară datorită resurselor financiare insuficiente, a investiţiilor

limitate şi infrastructurii şi utilităţilor deficitare.

ConcluziiAspectele considerate de către repondenţi ca fiind motivele dezvoltării slabe


a economiei teritoriului sunt în mare măsură recurente. Astfe, utilităţile şiinfrastructura deficitară împiedică realizarea de investiţii importante, carepot asigura venituri şi resurse financiare atât pentru economia zonei, cât şipentru populaţie. Astfel, se poate considera că, prindezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se creazăbaza pentru stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea deinvestitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiectiveprincipale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectivasigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect ainvestitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Iniţiativa GAL va încerca săsprijine şi să asigure o parte din resursele financiare necesare dezvoltăriiteritoriului, atât din punct de vedere economic, cât şi socio-cultural.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

III.3.

Ce activitati economice

ar trebui incurajate

pentru a se dezvolta

teritoriul Titu-


Costestii din Vale-

Odobesti-Potlogi-

Poiana?

Agricole 12 24.00


Industriale 7 14.00

Crearea si

dezvoltarea de

IMM 16 32.00

Altele:

Subtotal 50 100.0

Crearea şi dezvoltarea de IMM, precum si activitatile non-agricole sunt

considerate cele mai importante in dezvoltarea teritoriului. Suma

răspunsurilor privind activităţile non-agricole şi dezvoltarea de IMM-uri

este net majoritară faţă de sectorul agricol, ceea ce arată dorinţa de

diversificare a economiei zonei.

ConcluziiLuand in considerare activitatea predominanta la nivelul teritoriului,respectiv agricultura, dat fiind si potentialul agricol, se poate considera caagricultura va ramane sectorul principal de activitate la nivelul teritoriului.Tinand cont de specificul teritoriului din punct de vedere agricol, precum şi


de faptul că pe cuprinsul teritoriului există foarte puţini producători mari,producţia agricolă poate fi eficientizată prin infiintarea grupurilor deproducatori si asigurarea unei piete de desfacere si comercializare aproduselor agricole. Totuşi, trebuie avută în vedere în principaldiversificarea economiei zonei, prin incurajarea activităţilor non-agricole şidezvoltarea de IMM. Pentru stimularea dezvoltării acestor activităţieconomice este necesară crearea utilităţilor şi infrastructurii de bază caresă permită o investiţie eficientă, precum şi sprijinirea investitorilor învederea dezvoltării de afaceri în zonă. Mai mult decât atât, prin corelareacu faptul că serviciile pentru populaţie sunt deficitar asigurate, poate fistimulată dezvoltarea de IMM care să aibă ca domeniu de activitateprestarea acestor servicii.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

IV.1.

Cum apreciati dotarea

cu echipamente şi

materiale in institutiile

publice din comuna?

Este foarte buna

Este buna 26 52.0


Este foarte

proasta 2 4.0

Subtotal 50 100.0

Ca si in cazul intrebarii similare adresată lucratorilor din administratia

publica, majoritatea repondentilor (52%) au apreciat dotarea cu

echipamente si materiale ca fiind buna, iar restul repondetilor au

apreciat-o ca inferior. Acest fapt este relativ benefic serviciilor sociale, si

permite indeplinirea atributiilor specifice eficient de catre personalul de

specialitate.

ConcluziiDesi dotarea cu echipamente si materiale in cadrul acestor unitati socialeeste in general buna, suplimentarea acestora cu echipamente si materialeva eficientiza functiile specifice, aferente fiecarei institutii, realizându-seasigurarea serviciilor medico-sociale într-o manieră decentă.


Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

IV.2.


asociatii care isi

desfasoara activitatea pe

teritoriul comunei?

Da

Intr-o masura

limitata 5 10.0


Nu, deloc 2 4.0

Subtotal 50 100.0

Conform acestor date, 86% dintre repondenti considera ca pe teritoriul

GAL exista intr-o mica masura ONG si asociatii care isi desfasoara

activitatea. Totuşi, din informaţiile furnizate de autorităţile publice

locale, există mai multe asociatii de consilii locale, intercomunitare,

sportive, turistice etc.

ConcluziiExistenta ONG si a asociatiilor pe teritoriul GAL poate conferi mediuluieconomic si social avantaje calitative, de care poate beneficia populatiaintregului teritoriu. Mai mult decat atat, prin desfasurarea activitatilorstatutare de catre acestea, se confera posibilitatea societatii civile si asectorului economic de a se dezvolta si adapta nevoilor interne aleteritoriului. Datorită diferenţei dintre răspunsurile primite şi situaţia reală,se constată necesitatea comunicării eficiente între reprezentanţii serviciilorsociale şi cei ai ONG, precum şi creşterea gradului de implicare a ONG înactivităţile socio-culturale.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

IV.3.

Cum apreciati

implicarea comunitatii

in activitatile

desfasurate de scoala,

biserica, primarie, alte

institutii si organizatii?

Este foarte mare 5 10.0

Este limitata 31 62.0

Este foarte

scazuta 12 24.0

Nu exista2 4.0

Subtotal 50 100.0


Implicarea comunitatii in activitatile desfasurate de scoala, biserica,

primarie, precum si alte institutii si organizatii, este foarte mare

conform a 10% dintre repondenti. Peste 60% dintre acestia considera

limitata implicarea comunitatii in astfel de activitati, iar 12% o

apreciaza ca fiind foarte scazuta

ConcluziiImplicarea comunitatii in activitatile desfasurate de scoala, biserica,primarie, precum si alte institutii si organizatii, reprezinta un aspectpozitiv asupra vietii sociale de la nivelul teritoriului. Activitatile devoluntariat prestate de catre comunitatea teritoriului confirma starea dearmonie sociala de la nivelul acestuia. Activitatile recreative desfasuratein spatii special amenajate incurajeaza comunitatea sa se implice maimult in evenimentele specifice acelor institutii.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

IV.4.

Exista

proiecte/programe

pentru sprijinirea

persoanelor defavorizate,

pe teritoriul Titu-


Costestii din Vale-

Odobesti-Potlogi-

Poiana?

Da 5 10.0

Intr-o masura

limitata 13 26.0


Nu, deloc

14 28.0

Subtotal 50 100.0

Dupa cum se poate observa din aceasta analiza, doar 10% dintre

repondenti confirma existenta proiectelor/programelor pentru sprijinirea

persoanelor defavorizate pe teritoriul GAL. Ca şi în cazul repondentilor

care activeaza in administratiile publice, majoritatea repondentilor

confirmă că proiectele pentru spriinirea persoanelor defavorizate există

in mică masură, iar 28% dintre repondenti consideră ca acestea nu

exista.

Concluzii


Actiunile privind sprijinirea persoanelor defavorizate trebuie menţinute,dezvoltate şi incurajate pentru eliminarea decalajelor semnificative dinviata sociala a fiecarei categorii sociale. Dupa cum se poate observa, gradulde comunicare in randul persoanelor care activeaza in domeniul serviciilorsociale este ridicat, rezultatele sondajului fiind foarte apropiate de celepentru administraţiile publice. Acest lucru permite incurajarea actiunilor deanimare a teritoriului, ce implica activitati de comunicare si informarecatre intreaga populatie de la nivelul teritoriului.

Nr.


Total

raspunsuri

%

raspunsuri

IV.5.



nivelul comunelor Titu-


Costestii din Vale-

Odobesti-Potlogi-

Poiana?

Infrastructura

deficitara 8 16.00

Lipsa spatiilor de

recreere 4 8.00

Resurse financiare

insuficiente,

investitii scazute 7 14.00

Lipsa utilitatilor 2 4.00

Nu exista o retea

de gaze naturale 2 4.00


Starea

drumurilor 2 4.00

Lipsa releului de

telefonie mobila 1 2.00

Lipsa locurilor de

munca 4 4.00

Imposibilitatea

valorificarii

produselor

agricole 1 2.00

Lipsa unui 1 2.00


laborator de

analiza a calitatii

alimentelor

Lipsa unui

cabinet

stomatologic 1 2.00

Valorificarea

apelor sulfuroase

de pe teritoriul

comunei 1 2.00

Interesul scazut al

tinerilor pentru a

initia activitati

economice pe

teritoriul comunei 2 4.00

Imbatranirea

populatiei 2 4.00

Nivelul de trai

scazut 1 2.00

Consum excesiv

de alcool datorat

somajului si

plafonarii

locuitorilor 1 2.00

Lipsa spatiilor

comerciale 1 2.00

Lipsa unui teren

de sport in cadrul

in cadrul scolii 1 2.00

Implicarea

scazuta a

populatiei in

proiecte de

dezvoltare 2 4.00


Iresponsabilitatea

cetatenilor fata

de mediu

(depozitarea

gunoaielor in

spatii nepermise,

santuri

neamenajate) 1 2.00

Probleme sociale 1 2.00

Dotari si servicii

inexistente 1 2.00

Lipsa locuintelor 1 2.00

Subtotal 50 100.0


serviciilor sociale considera într-o proporţie aproape egală că principalele

probleme de pe cuprinsul teritoriului sunt lipsa locurilor de munca,

resursele financiare insuficiente şi infrastructura deficitară. Serviciile

pentru populaţie, utilitatile si infrastructura necesita extindere sau

modernizare.

Concluzii

Problemele identificate la nivelul teritoriului sunt identice cu motivelepentru care teritoriul nu este atractiv, nivelul de trai este nesatisfăcător,iar dezvoltarea economică a zonei este îmcetinită. Comparând acesterezultate cu cele ale sondajului adresat autorităţilor publice, se observă înmod clar coerenţa răspunsurilor, ceea ce indică în mod evident că acesteasunt problemele reale ale comunităţii şi mediului social.

Aceasta lista de probleme identificate la nivelul reprezentantilor serviciilorsociale reprezinta prioritatile comunităţii in general, insa lipsa sauinsuficienta fondurilor mentin aceste deficienţe. Atragerea de fondurinationale sau externe poate conduce la indeplinirea treptata a acestorprobleme, insa acest lucru se poate realiza intr-un mod eficient princolaborarea actorilor locali sau a factorilor de decizie de la nivelulteritoriului. Prin dezvoltarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru


populaţie se crează baza pentru cresterea atractivităţii pentru investitori.Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de muncăatât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şidezvoltarea mediului de afaceri.

C. Pentru sectorul privat

Obiectivul acestui studiu l-a reprezentat obtinerea de informatii reale prvind

teritorul, populatia, activitatile economice, organizarea sociala si institutionala,

furnizate de catre sectorul privat aferent comunelor din teritoriul GAL, prin

intermediul Chestionarului de identificare a potentialului teritoriului (Anexa 3).

Chestionarul a fost completat de acestia in luna ianuarie 2012.

Grup tinta: Sector Privat


Nr.

Crt

.

Intrebarea Raspunsul Total %

I.1.



comunitare si sociale in

comuna (servicii ale

primariei, medicale, de

invatamant, salubritate,

transport in comun, posta,

telefonie etc.)?

Este foarte bun

Este bun 14 40.0

Nu este bun 20 57.1

Este foarte prost

1 2.9

Subtotal 35 100.0

Conform acestor date, 57,1% dintre repondentii la aceasta intrebare

apreciaza gradul de asigurare a serviciilor sociale la nivelul teritoriului


(medicale, ecumenice, de invatamant, salubritate, transport in comun,

posta, telefonie etc.) ca nefiind bun. 40% dintre repondenti apreciaza

gradul de asigurare a serviciilor sociale la nivelul teritoriului ca fiind bun,

datorită stării precare a clădirilor şi dotărilor, dar şi a lipsei telefoniei

mobile.

ConcluziiTinand cont de aprecierea negativă a gradului de asigurare a serviciilorsociale la nivelul teritoriului GAL de majoritatea repondentilor acestuichestionar, trebuie avuta in vedere dezvoltarea acestor servicii sociale, astfelincat starea lor sa nu fie periclitata de anumiti factori. Se observă odiferenţă între gradul de apreciere a acestor servicii de către mediul deafaceri, faţă de reprezentanţii serviciilor sociale. Trebuie avută în vedereasigurarea în condiţii satisfăcătoare a servicilor de bază pentru populaţie,astfel încât să se creeze fundamentul necesar unui nivel de trai decent şiimplicit un mediu propice pentru dezvoltarea echilibrată a teritoriului, atâtdin punct de vedere al investiţiilor, cât şi din punct de vedere social.

Nr.

Crt

.


I.2.

Daca la intrebarea 1 ati bifat

unul dintre ultimele doua


motivele?

Lipsa

infrastructurii si

dotarilor

12 34.28

Lipsa locurilor de

munca in

domeniu

10 28.57

Lipsa de interes a

autoritatilor5 14.28

Lipsa personalului

calificat8 16.00

Altele

Subtotal 35 100.0

Aproape 35% dintre respondenţii care consideră că gradul de asigurare a


serviciilor sociale nu este bun, identifică drept problemă principală lipsa

infrastructurii şi dotărilor, iar 28.57% dintre aceştia lipsa locurilor de

muncă şi a personalului calificat în domeniu.

ConcluziiRăspunsurile reprezentanţilor operatorilor economici este similar celor aleautorităţilor publice şi reprezentanţilor serviciilor sociale, relevând claradevăratele deficienţe ale asigurării serviciilor pentru populaţie. În vedereaasigurării fundamentului pe care se poate realiza dezvoltarea economico-socială a teritoriului, parteneriatul va trebui să considere ca prioritateasigurarea în condiţii satisfăcătoare a servicilor de bază pentru populaţie,astfel încât să se creeze premisa elementară pentru atingerea unui nivel detrai decent şi implicit un mediu propice pentru dezvoltarea echilibrată ateritoriului, atât din punct de vedere al investiţiilor, cât şi din punct devedere social. Între toate deficienţele identificate de către repondenţi existăo conexiune evidentă, asigurarea deficitară a serviciilor pentru populaţiefiind una dintre cauzele majore a lipsei de atractivitate a teritoriului pentrupopulaţie şi investitori, implicând lipsa locurilor de muncă şi a personaluluicalificat, migrarea tinerilor şi a populaţiei active în afara teritoriului şiimposibilitatea dezvoltării teritoriului din punct de vedere economic.

Nr.

Crt

.


I.3.

Teritoriul comunelor Titu-


Costestii din Vale-Odobesti-

Potlogi-Poiana ofera

posibilitati de afaceri pentru

operatori economici /

investitori?

Da 4 11.4

Intr-o masura

limitata4 11.4


Nu, deloc

9 25.7

Subtotal 35 100.0

Majoritatea repondenţilor consideră că teritoriul GAL oferă în mică măsură

posibilităţi de afaceri. Mai mult decât atât, 25,7% consideră că teritoriul nu

oferă nicio posibilitate pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi realizarea


de investiţii private.

ConcluziiRăspunsurile reprezentanţilor operatorilor economici relevă în mod clardeficienţe ale teritoriului privind atractivitatea acestuia pentru dezvoltareade afaceri. În vederea asigurării fundamentului pe care se poate realizadezvoltarea economico-socială a teritoriului, parteneriatul va trebui săconsidere ca prioritate asigurarea unui mediu propice pentru dezvoltareaechilibrată a teritoriului, atât din punct de vedere al atragerii deinvestitori, cât şi din punct de vedere al dezvoltării investiţiilor existente.

Nr.

Crt

.


I.4.




motivele?

Lipsa accesului

(infrastructurii)

si/sau utilitatilor

11 31.42

Resursele

naturale de pe

teritoriul

comunelor sunt

insuficiente

3 8.57

Lipsa de

atractivitate a

aspectului

comunei

2 5.71

Lipsa de spatii

pentru

desfasurarea de

activitati

economice

8 22.85

Lipsa unor surse

de materii prime9 25.71

Lipsa unor servicii

comunitare2 5.71


Altele:

Subtotal 35 100.0

Mai mult de jumătate dintre repondenţi consideră că principalele probleme

care stau în calea dezvoltării mediului de afaceri şi atragerea de investitori

sunt infrastructura şi utilităţile deficitare, precum şi lipsa spaţiilor pentru

desfăşurarea de activităţi economice. 25.71% dintre respondenţi consideră

lipsa unor surse de materii prime ca fiind o altă deficienţă a teritoriului,

care împiedică dezvoltarea de investiţii private.

ConcluziiAceste probleme semnalate de catre sectorul privat de la nivelul teritoriuluiGAL reprezinta de fapt situatia existenta cu care operatorii economici seconfrunta. In rezolvarea acestora, membrii GAL trebuie sa ia in consideraresi sa faciliteze mediului de afaceri posibilitatile de dezvoltare ce depind deastfel de probleme, intrucat rolul acestui sector in cadrul teritoriuluiinfluenteaza practic gradul de satisfactie economica si sociala de la nivellocal. Între toate deficienţele identificate de către repondenţi există oconexiune evidentă, asigurarea deficitară a infrastructurii şi utilităţilornecesare fiind una dintre cauzele majore a lipsei de atractivitate ateritoriului pentru investitori, implicând dezvoltarea teritoriului din punctde vedere economic. Utilităţile şi infrastructura deficitară, precum şi lipsaspaţiilor pentru desfăşurarea de activităţi economice împiedică realizarea deinvestiţii importante. Astfel, se poate considera că, prindezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se creazăbaza pentru stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea deinvestitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se poate stimuladezvoltarea economică a zonei prin atragerea de investitori care să poatăînfiinţa spaţii de lucru prin resurse proprii. Totodată, parteneriatul vatrebui să sprijine investiţiile prin care se asigură şi serviciile de bază pentrupopulaţie şi care folosesc materiile prime existente la nivelul teritoriului,inclusiv turismul sau utilizarea potenţialului cultural.


Nr.

Crt.Intrebarea Raspunsul Total %

II.1.

Societatea dumneavoastra

asigura un loc de munca

stabil?

Da 11 31.4

Intr-o masura

limitata11 31.4


Nu, deloc 8 22.9

Subtotal 35 100.0

Dupa cum se poate observa din aceste date, repondentii confirma în

proporţie de 62,8% faptul ca societatea comerciala asigura locuri de

munca stabile pentru locuitorii teritoriului. Stabilitatea locului de munca

considerata de catre sectorul privat confera practic informatii cu privire

la capacitatea economica la nivel de intreprindere. Astfel, se poate

considera ca peste 60% dintre aceste intreprinderi au o piata in cadrul

careia activeaza, avand totodata un impact social asupra fortei de munca

de la nivel local.

ConcluziiRolul societatilor comerciale este important, deoarece acesta poate oferi oserie de indicatori socio-economici, mai ales daca acestea activeaza intr-oanumita zona. Stabilitatea locului de munca depinde in mare masura decapacitatea societatii de a face fata presiunii concurentiale de pe o piatapredeterminata, ce are ca efect un dublu impact: asigurarea de venituriconstante la bugetul local prin taxe si impozite, si asigurarea bunastariisociale prin crearea de noi locuri de munca. Faptul ca stabilitatealocurilor de munca la nivelul societatilor comerciale sunt asigurate intr-omasura limitata, ofera informatii cu privire la posibilitatile de impasfinanciar pe care aceste societati il pot avea in orice moment.

Nr.


II.2.Societatea dumneavoastra

asigura locuri de munca

Da 7 20.0

Intr-o masura 6 17.1


pentru tineri? limitata


Nu, deloc 15 42.9

Subtotal 35 100.0

Conform acestor date, 20% dintre repondenti asigura locuri de munca

pentru tineri, iar peste 40% nu asigură locuri de munca pentru tineri.

ConcluziiFaptul ca tinerii nu reprezinta o prioritate in angajari reprezinta unaspect negativ la nivelul teritoriului GAL, intrucat rata migrarii fortei demunca activa este influentata in mare parte de numarul societatilorcomerciale raportat la numarul populatiei active. Societatile comercialecare nu asigură locuri de munca pentru tineri sunt la randul lor limitatedin punct de vedere financiar si prefera angajati cu experienta saupretenţii financiare scăzute. Actiunile de constientizare a sectorului privatprivind angajarea tinerilor in cadrul societatilor comerciale ar trebuiincurajate la nivelul teritoriului GAL, oferindu-se astfel informatii cuprivire la rolul pe care il au tinerii in aceasta zona, dar si prezentareabeneficiilor pe care atat societatile comerciale cat si teritoriul peransamblu le pot avea. Totodată, activităţile întreprinse de către GAL vortrebui să prioritizeze crearea de locuri de muncă stabile pentru tineri, învederea împiedicării migraţiei acestora.

Nr.


II.3.

In cadrul societatii

dumneavoastra exista locuri

de munca vacante?

Da

Intr-o masura

limitata2 5.7

In mica masura

Nu, deloc 33 94.3

Subtotal 35 100.0

Dupa cum se poate observa, putin peste 6% dintre societatile comerciale

dispun de locuri de munca vacante, iar 94,3% dintre acestea nu dispun

de locuri de munca vacante. Acest lucru poate fi influentat de experienta


şi cerinţele potenţialilor candidaţi pentru pozitia respectivă. Lipsa

locurilor de munca la nivelul societatilor comerciale poate fi influentata

de faptul că acestea detin un numar limitat de angajati si activeaza in

domenii care nu presupun angajarea de personal permanent (agricultură)

sau în domeniul comertului cu amanuntul.

ConcluziiDisponibilitatea locurilor de munca la nivelul societatilor comerciale dincadrul teritoriului GAL este conditionata de numarul IMM-urilor caredesfasoara activitati economice. Avand in vedere ca sectorul industrialeste in declin la nivelul teritoriului, majoritatea societatilor comercialeactiveaza in domeniul agriculturii şi al comertului cu amanuntul, ceimplica un numar limitat de angajati permanenţi, iar acestia suntreprezentati in principal de membrii familiei. Incurajarea crearii de IMMla nivelul teritoriului stimuleaza in aceeasi masura numarul locurilor demunca disponibile, ceea ce va conduce la cresterea competitivitatii forteide munca. Prin dezvoltarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor secrează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru investitori.Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri demuncă atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şidezvoltarea mediului de afaceri.

Nr.


II.4.

Pe teritoriul Titu-Branistea-


Vale-Odobesti-Potlogi-Poiana

exista personal calificat

pentru activitatea economica

pe care o desfasurati?

Da 9 25.7

Intr-o masura

limitata9 25.7


Nu, deloc5 14.3

Subtotal 35 100.0

Conform acestor date, 25,7% dintre repondenti considera ca la nivelul

teritoriului exista personal calificat pentru activitatile economice ale

societatilor comerciale, iar 60% dintre acestia considera ca personalul


calificat la nivelul teritoriului este limitat sau există în mică măsură.

14,3% dintre repondenti considera ca acest personal calificat pentru

activitatile economice desfasurate de societatile comerciale nu se regaseste

deloc. In acest context, se poate considera ca personalul calificat ce poate

fi angajat la nivelul teritoriului prefera sa migreze in marile centre

urbane, dat fiind gradul de satisfactie al nivelului de trai. In sprijinirea

acestor afirmatii, trebuie luata in considerare intentia acestei intrebari,

respectiv existenta personalului calificat, si nu detinerea de personal

calificat angajat.

ConcluziiDin randul populatiei active de la nivelul teritoriului GAL, personalulcalificat se regaseste in mica masura, tinand cont de faptul ca acesta aretendinta de migrare in zone in care nivelul de trai este satisfacator.Personalul calificat nu trebuie privit ca fiind numai acel personal care aabsolvit cel putin studii profesionale, ci acel personal care a urmat celputin o scoala de meserii. Înfiinţarea facilităţilor de formare saureconversie profesională pe teritoriul Dobra-Baleni, ce include meseriilegate de traditii si mestesuguri aferente specificului zonal, va spori ratapersonalului calificat de care acest teritoriu va dispune. Totodată, aceastămăsură trebuie aplicată împreună cu celelalte măsuri pentru creştereanivelului de trai şi dezvoltarea de afaceri care să asigure veniturisatisfăcătoare, aceste lucruri diminuând rata migrarii personaluluicalificat per ansamblu, iar contributia acestor persoane va contribui ladezvoltarea teritoriului, atat din punct de vedere economic cat si social.

Nr.


II.5.

Considerati ca puterea de

cumparare a locuitorilor

comunei acopera necesarul

pentru afacerea dvs?

Da

Intr-o masura

limitata5 14.3


Nu, deloc 13 37.1

Subtotal 35 100.0


Doar 14,3% dintre repondenti considera ca puterea de cumparare a

locuitorilor din cadrul teritoriului ocupat de cele patru comune acopera

relativ (în măsură liminată) necesarul activitatilor economice pe care

societatile le desfasoara. Aceasta putere de cumparare este foarte slabă

conform opiniei a 48,6% dintre repondenti si nu exista conform opiniei a

37,1% dintre repondenti.

ConcluziiDat fiind faptul ca puterea de cumparare a locuitorilor este directproportionala cu gradul de satisfactie al nivelului de trai, se poateconsidera ca acesta este nefavorabil in proportie de mai mult de 85%, inconditiile in care factorii economici si sociali se regasesc in aceeasi masura.Astfel, colaborarea actorilor locali, precum si implicarea autoritatilorpublice locale si a sectorului privat in actiuni de interes comun, potconduce la dezvoltarea puterii de cumparare a locuitorilor teritoriului peransamblu. Prin dezvoltarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor, secrează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru investitori.Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri demuncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prinatragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Puterea decumparare poate fi influentata de asemenea favorabil prin utilizarea sivalorificarea resurselor teritoriului, precum practicarea si dezvoltareaturismului local.

Nr.


II.6.

Pentru sectorul economic in

care va desfasurati

activitatea, exista facilitati de




comunei?

Da 1 2.9

Intr-o masura

limitata1 2.9


Nu, deloc

16 45.7

Subtotal 35 100.0


Conform opiniei a 45,7% dintre repondenti, nu exista facilitati de

orientare profesionala, reconversie sau formare continua pe teritoriul

acoperit de GAL. Acest considerent poate fi influentat de specificul zonal

si ponderea sectorului agricol in economia locala. 48,6% dintre

repondenti considera ca aceste facilitati exista in mica masura si numai

2,9% dintre repondenti confirma existenta acestor facilitati.

Concluzii

Conform acestor date, si tinand cont de opinia a jumătate dintre ceichestionati, se evidentiaza dorinta de continuitate a domeniului deactivitate al societatilor comerciale de la nivelul teritoriului. In acest sens,se poate presupune ca in egala masura exista si riscul de adaptabilitate la„nou” din partea sectorului privat. Dezvoltarea facilitatilor de orientareprofesionala, reconversie si formare continua la nivelul teritoriului GAL sepoate realiza cu usurinta in conditiile in care sectorul privat este dispusca in dezvoltarea proprie sa ia in considerare si sa isi asume eventualeleriscuri. Mai mult decât atât, crearea de facilităţi deorientare/reconversie/formare profesională devine rentabilă atunci cândexistă o diversificare a domeniilor de activitate de pe piaţa muncii.Această diversificare poate fi creată prin asigurarea facilităţilor necesarepentru atragerea investitorilor din diverse domenii de activitate saudezvoltarea de noi domenii prin acţiunea parteneriatului, iar acestea pot safie legate şi de specificitatea zonei cu privire la traditii si mestesuguri.Crearea de astfel de facilitati va contribui şi la cresterea nivelului de trai alpopulatiei locale pe termen mediu si lung, in conditiile in care atat sectorulpublic cat si cel privat vor colabora si se vor fi implica in diversificareadomeniilor de activitate şi activităţilor şi implicit dezvoltarea resurselorumane pe cuprinsul teritoriului.

Nr.


III.1.


desfasurati?

Agricole 5 14.3

Non-agricole 3 8.6

Industriale


Constructii

Comerciale 24 68.6

Altele: 3 8.6

Subtotal 35 100.0

Dupa cum se poate observa din aceste date, majoritatea repondentilor

desfasoara activitati comerciale, iar sectorul industrial si al constructiilor

este inexistent la nivelul teritoriului. Tinand cont de ponderea activitatilor

comerciale, se poate deduce faptul ca celelalte sectoare de activitate sunt

în declin datorită disfuncţionalităţilor existente la nivelul teritoriului.

Activitatile non-agricole sunt reprezentate de foarte puţini repondenţi,

ceea ce denota faptul ca astfel de activitati tind sa dispara de pe raza

teritului acoperit de GAL.

ConcluziiLuand in considerare datele oficiale de la nivelul teritoriului, se observă căagricultura este un sector slab dezvoltat, chiar dacă există potential agricol.Faptul ca exista posibilitatea comercializarii produselor, presupune siexistenta unei piete de desfacere. Acest lucru denotă ca, intrucat exista opiata de desfacere la nivelul teritoriului, eforturile de a o sustine si dezvoltaar fi mult mai mici decat decât crearea uneia noi sau concurenţa pe o piatade desfacere mult mai mare. Cu toate acestea, datele arată că tipul decomerţ practicat este comerţul cu amănuntul, care nu este sustenabil şicontribuie în mică măsură la dezvoltarea zonei. Din datele statistice rezultăde asemenea că în zonă sectorul industrial este bine reprezentat, deşiniciunul dintre repondenti nu aparţine acestui sector. Se pot formula douăconcluzii: ori datele sunt neactualizate, ori industria este reprezentată demari industriaşi, fără reprezentanţi la nivelul teritoriului. Totodată, este desemnalat faptul că datele oficiale indică principala ocupaţie a populaţieiactive ca fiind agricultura. Acest lucru arată că agricultura practicată estesub cea de semisubzistenţă, populaţia producând în special pentru consumulpropriu. Este necesar în acest sens stimularea asocierilor în vederea obţineriide produse comercializabile. Activitatile non-agricole, aflate in descrestere,trebuie sa fie reprezentate la nivel local in pondere mult mai mare,datorita specificului si potentialului de care teritoriul dispun, si pot adaugavaloare nivelului de trai in randul populatiei. Totodată, prin diversificarea


economiei zonei, sectorul agricol va fi indirect susţinut, atât prin existenţaunor parteneri de afaceri, cât şi prin diversificarea surselor de venit.

Nr.


III.2.

Piata de desfacere pentru

afacerea dumneavoastra este

reprezentata de teritoriul

Titu-Branistea-Corbii Mari-


Potlogi-Poiana?

Da 26 74.3

Nu

9 25.7

Subtotal 35 100.0

Pentru 74,3% dintre repondenti, piata de desfacere pentru afacerile

proprii este reprezentata de teritoriul GAL, acest lucru fiind determinat

de producţia mică din punct de vedere cantitativ, dar şi de faptul că

sectorul comercial majoritar este reprezentat de comerţul cu amănuntul.

Pentru 25,7% din totalul repondentilor piata de desfacere a produselor

este in afara teritoriului.

ConcluziiAvand un raspuns clar asupra pietelor de desafacere pentru operatoriieconomici care au ca domeniu de activitate cu precadere sectorul decomercializare a produselor, se poate desprinde cu usurinta concluzia camajoritatea repondentilor utilizeaza piata de desfacere cea mai apropiata,respectiv cea de la nivelul teritoriului. Pe de altă parte, se poate presupuneca ponderea de 25,7% este reprezentata de operatorii economici ce dispunde puterea economica necesară accesării unei piete din afara teritoriului. Seobservă astfel nevoia obţinerii de produse în cantităţile necesare şi la nivelulcalitativ solicitat, astfel încât producătorii să poată comercializa produseleîn afara graniţelor teritoriului, pe o piaţă concurenţială. Acest lucru sepoate realiza prin încurajarea asocierilor între producători, dar şi prinsprijinirea şi reprezentarea acestora în relaţiile cu marile reţele dedistribuţie şi desfacere.


Nr.


III.3.

Cu ce alt sector economic

aveti legaturi de afaceri pe

teritoriul Titu-Branistea-



Poiana?

Agricol 6 17.1

Non-agricol 3 8.6

Industrial

IMM

Nici unul 26 74.3

Subtotal 35 100.0

Dupa cum se poate observa, sectorul economic preponderent ce are

legaturi cu mediul de afaceri de la nivelul teritoriului acoperit de cele

patru comune, este reprezentat de sectorul comerţului. Legaturile de

afaceri pe teritoriul GAL sunt indreptate catre sectoarele agricol si non-

agricol in mica masura, ceea ce ofera detalii cu privire la ponderea

acestor sectoare de activitate la nivelul teritoriului. Faptul ca nu exista

legaturi de afaceri cu niciun alt sector de activitate, poate fi interpretat

sub prisma faptului ca repondentii care activeaza in sectorul comercial

desfac produsele aduse din afara teritoriului direct către populaţie.

Totodată, micii producători agricoli sunt constituiti sub forma de

intreprinderi individuale sau asociatii familiale care utilizeaza produsele

cu precadere in scopuri proprii.

ConcluziiSectorul agricol reprezinta principala legatura a mediului de afaceri lanivelul teritoriului, data fiind ocuparea populaţiei active în acest sector fatade celelalte sectoare economice. Aceste activitati trebuie sustinute siincurajate de catre autoritatile locale, atat prin atragerea de investitori şidiversificarea mediului economic, cat si prin actiunui de informare aproducatorilor agricoli cu privire la posibilitatile de finantare nationale sicomunitare în vederea dezvoltării acestora

Nr.


III.4. Exista posibilitati de Da 5 14.3


dezvoltare a afacerii

dumneavoastra?

Intr-o masura

limitata5 14.3


Nu, deloc 9 25.7

Subtotal 35 100.0

Conform opiniei a peste 70% dintre repondenti, la nivelul teritoriului

acoperit de GAL exita posibilitati de dezvoltare a societatilor în mică

măsură sau deloc. Aceste posibilitati sunt limitate, conform opiniei a

14,3% dintre repondenti, iar numai 14,3% dintre acestia considera ca

posibilitatile de dezvoltare exista.

ConcluziiDatorită faptului ca posibilitatile de dezvoltare ale afacerilor desfasuratede sectorul privat sunt infirmate de peste 70% dintre reprezentantiiacestui sector, se poate considera că impedimentul principal estereprezentat de lipsa fondurilor sau a utilităţilor şi facilităţilor necesare.Aceste posibilitati de dezvoltare sunt strans legate de colaborareasectorului privat cu autoritatile publice locale, recunoscuta de majoritatearepondentilor, dar şi de rentabilitatea dezvoltării unei afaceri. Pentru asusţine dezvoltarea afacerilor existente, partenerii GAL vor trebui săasigure facilităţi financiare şi să creeze mediul necesar, prin asigurareautilităţilor, creşterea nivelului de trai în vederea menţinerii resurselorumane calificate pe cuprinsul teritoriului, dar şi sprijinirea producătorilorpentru accesul pe o piaţă concurenţială.

Nr.


III.5.




motivele?

Cai de acces si

utilitati

deficitare

10 28.57

Resurse 10


financiare

insuficiente 28.57

Lipsa pietei de

desfacere in

zona

11 31.42

Echipamente şi

tehnologii

învechite

2 5.71

Altele: 2 5.71

Subtotal 35 100.0

Dupa cum se poate observa, lipsa pietei de desfacere a produselor in zona

reprezinta aspectul principal care contribuie la imposibilitatea dezvoltarii

afacerilor de catre sectorul privat. Totodată, impedimente esenţiale sunt

şi lipsa fondurilor sau a utilităţilor şi facilităţilor necesare.

ConcluziiAspectele considerate de către repondenţi ca fiind motivele imposibilităţiide dezvoltării a afacerii în teritoriu sunt în mare măsură recurente. Astfe,utilităţile şi infrastructura deficitară împiedică realizarea de investiţiiimportante, care pot asigura venituri şi resurse financiare atât pentrueconomia zonei, cât şi pentru populaţie, care reprezintă principala piaţă dedesfacere. Astfel, se poate considera că, prin dezvoltarea/modernizareautilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru stimulareadezvoltării investiţiilor private şi atragerea de investitori. Prin realizareaacestor elemente de bază se ating două biective principale, prin care sepoate stimula dezvoltarea economică, respectiv asigurarea unui nivel de traidecent şi atragerea în mod indirect a investitorilor şi dezvoltarea mediuluide afaceri. Iniţiativa GAL va încerca să sprijine şi să asigure o parte dinresursele financiare necesare dezvoltării teritoriului, atât din punct devedere economic, cât şi socio-cultural.

Nr.


III.6. Cum apreciati dezvoltarea Este foarte buna


economica a teritoriului

Titu-Branistea-Corbii Mari-


Potlogi-Poiana?

Este buna 1 2.9


Este foarte

proasta6 17.1

Subtotal 35 100.0

La fel ca în cazul personalului din cadrul autorităţilor publice şi al

serviciilor sociale, peste 80% dintre repondenţii din acest sector consideră

că dezvoltarea economică a teritoriului nu este bună. Mai mult, 17,1%

consideră dezvoltarea economică fiind foarte proastă. Luand in

considerare domeniul de activitate al repondentilor la aceasta intrebare,

se realizează o imagine reală asupra situaţiei existente.

Concluzii

In aprecierea dezvoltarii economice a unei zone cat mai concret, trebuieavuta in vedere opinia sectorului privat si a societatii civile in modmajoritar, intrucat anumiti factori externi pot influenta in mod negativ oapreciere reala a dezvoltarii economice la nivel de teritoriu. Totuşi,majoritatea repondenţilor consideră că dezvoltarea economică a teritoriuluinu este bună sau foarte proastă, iar acest aspect este firesc, în corelare curăspunsurile la înrebările anterioare. Astfel, se poate considera că, prindezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se creazăbaza pentru stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea deinvestitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiectiveprincipale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectivasigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect ainvestitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Nr.


III.7.




motivele?

Cai de acces si


Resurse financiare

insuficiente10 34.4

Investiţii 7 21.9


autohtone/străine

limitate

Echipamente,

tehnologii învechite6 9.4

Tendinţe de

monoindustrializar

e

10 15.6

Altele:

Subtotal 35 100.0

Dupa cum se poate observa, impedimente esenţiale sunt şi lipsa

fondurilor, utilităţile şi infrastructura deficitare, dar şi lipsa de investiţii.

Aceste răspunsuri sunt în perfectă legătură cu aspectele pe care le-au

identificat celelalte categorii de repondenţi, dar şi cu răspunsurile

reprezentanţilor mediului de afaceri privind imposibilitatea dezvoltării

investiţiilor proprii.

ConcluziiAspectele considerate de către repondenţi ca fiind motivele imposibilităţiide dezvoltare a teritoriului sunt similare cu cele care inhibă dezvoltareaafacerii proprii şi sunt în mare măsură recurente. Astfe, utilităţile şiinfrastructura deficitară împiedică realizarea de investiţii importante, carepot asigura venituri şi resurse financiare atât pentru economia zonei. Astfel,se poate considera că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor,infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru stimularea dezvoltăriiinvestiţiilor private şi atragerea de investitori. Prin realizarea acestorelemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poatestimula dezvoltarea economică, respectiv asigurarea unui nivel de traidecent şi atragerea în mod indirect a investitorilor şi dezvoltarea mediuluide afaceri. Iniţiativa GAL va încerca să sprijine şi să asigure o parte dinresursele financiare necesare dezvoltării teritoriului, atât din punct devedere economic, cât şi socio-cultural. Totodată, este necesară crestereagradului de constientizare si informare a acestui sector cu privire laposibilitatile de finantare nationale si comunitare aferente domeniului deactivitate.


Nr.


IV.1.

Institutiile publice din

comuna asigura toate

serviciile necesare pentru

desfasurarea eficienta a

activitatii dumneavoastra?

Da 2 5.7

Intr-o masura

limitata6 17.1


Nu, deloc 2 5.7

Subtotal 35 100.0

Conform opiniei a 71,4% dintre repondenti, institutiile publice de pe

teritoriul GAL asigura în mică măsură serviciile necesare desfasurarii

eficiente ale activitatilor economice. Aceste servicii sunt limitate in opinia

a 17,3% dintre repondenti, iar 5,7% dintre acestia considera ca

institutiile publice nu asigura toate serviciile necesare unei desfasurari

eficiente economice.

ConcluziiIn interpretarea acestor date, trebuie luata in considerare relevanta sporitaa raspunsului sectorului privat referitor la implicarea institutiilor publice indesfasurarea eficienta a afacerilor derulate. Astfel, se observa camajoritatea repondentilor confirma faptul ca institutiile publice localeasigura în mică măsură serviciile aferente dezvoltarii activitatilor la nivelulsectorului privat. Limitarea asigurarii acestor servicii de catre institutiilepublice poate fi datorata aplicarii diminuate, din partea sectorului privat, adrepturilor de care beneficiaza acesta privind serviciile oferite de institutiilepublice. Sentimentul de neîncredere a sectorului privat faţă de autorităţilepublice este firesc, dar trebuie intervenit în mod pozitiv pentru colaborareaviitoare în cadrul parteneriatului.

Nr.


IV.2.




Lipsa

infrastructurii si

dotarilor

15 42.85


motivele? Interesul scazut al

autoritatilor

pentru

dezvoltarea

mediului de

afaceri

3 8.57

Lipsa personalului

calificat5 14.28

Lipsa resurselor

financiare12 34.28

Altele:

Subtotal 35 100.0

Majoritatea repondenţilor consideră că îndeplinirea deficitară a atribuţiilor

autorităţilor publice pentru asigurarea serviciilor necesare pentru

desfasurarea eficienta a activitatii antreprenoriale este datorată lipsei

infrastructurii şi dotărilor, dar şi resurselor financiare insuficiente.

ConcluziiDupa cum se poate observa din datele de mai sus, serviciile necesaredesfasurarii eficiente a activitatilor din cadrul sectorului privat nu suntasigurate de catre institutiile publice din motive ce tin de lipsainfrastructurii si dotarilor, lipsa resurselor financiare, precum si lipsapersonalului calificat Lipsa asigurarii acestor servicii catre mediul deafaceri este determinată de aceeaşi factori care împiedică dezvoltareamediului de afaceri. Astfel, utilităţile şi infrastructura deficitară împiedicărealizarea de investiţii importante, care pot asigura venituri şi resursefinanciare atât pentru economia zonei. Se poate considera că, prindezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se creazăbaza pentru stimularea dezvoltării investiţiilor private şi atragerea deinvestitori. Totodată, este necesară cresterea gradului de constientizare siinformare a acestui sector cu privire la posibilitatile de finantare nationalesi comunitare aferente domeniului de activitate.

Nr. Intrebarea Raspunsul Total %


Crt.

IV.3.


asociatii pe teritoriul

comunei care sprijina

dezvoltarea economica si a

mediului de afaceri?

Da 1 2.9

Intr-o masura

limitata1 2.9


Nu, deloc 28 80.0

Subtotal 35 100.0

Conform acestor date, 80% dintre repondenti considera ca pe teritoriul

GAL nu exista ONG si asociatii care sprijina dezvoltarea economica si a

mediului de afaceri la nivelul teritoriului. Acest lucru este confirmat şi de

situaţia reală, deoarece singurele ONG de pe cuprinsul teritoriului au în

statul dezvoltarea de activităţi socio-culturale sau sportive.

ConcluziiFaptul ca nu existenţa ONG si asociatiile pe GAL care să sprijine dezvoltareaeconomica si a mediului de afaceri se datoreaza in principal rolului statutarlimitat pe care il au asociaţiile existente (socio-cultural sau sportiv). Chiardaca aceste organizatii se incadreaza tot in sectorul privat de activitate,mediul de afaceri este reprezentat majoritar de operatorii economici. Prininiţiativa parteneriatului GAL este sprijinită interacţiunea dintre ONG şioperatorii economici, iar prin iniţiativele viitoare ar trebui sprijinităasocierea dintre operatorii economici privaţi din diferite sectoare deactivitate.

Nr.


IV.4.

Exista parteneriate (cu

exceptia potentialului GAL)

intre institutiile publice,

agenti economici, ONG-uri?

Da

Intr-o masura

limitata1 2.9


Nu, deloc 33 94.3

Subtotal 35 100.0

Majoritatea repondenţilor considera ca la nivelul teritoriului nu exista

parteneriate intre institutiile publice, agenti economici si ONG-uri, fapt


confirmat şi de datele oficiale şi situaţia reală, ONG existente neimplicând

agenţii economici în activităţile lor.

ConcluziiFaptul ca majoritatea raspunsurilor sunt indreptate catre inexistenţaparteneriatelor public-private, crează un oarecare dezavantaj datoritălipsei de experienţă privind interacţiunea dintre mediul de afaceri,autorităţile publice şi sectorul social. Parteneriatele public-privat trebuie sareprezinte un punct de interes pentru ambele sectoare, tinand cont caaceastea au ca scop principal reprezentarea teritoriului in afara acestuia.Grupul de Acţiune Locală este cel mai ambiţios proiect din teritoriu, deasociere între reprezentanţi ai domeniilor public, privat, ONG şireprezentanţi ai societăţii civile. În viitor, acţiunile GAL ar trebui să vizezeîncurajarea de asocieri între agenţi economici din acelaşi sector deactivitate (ex: grupuri de producători) sau bresle profesionale.

Nr.


IV.5.

Exista proiecte/programe

pentru sprijinirea

operatorilor economici pe

teritoriul comunei?

Da

Intr-o masura

limitata1 2.9


Nu, deloc 33 94.3

Subtotal 35 100.0

Dupa cum se poate observa din aceste date, 94,3% dintre repondenti

confirma inexistenta proiectelor/programelor pentru sprijinirea

operatorilor economici pe teritoriul GAL. Acest lucru arată colaborarea

deficitară dintre sectorul public şi cel privat.

ConcluziiProcentul ridicat al repondenţilor care afirma inexistenţa programelorpentru sprijinirea agenţilor economici presupune faptul ca număruloperatorilor economici care au beneficiat de astfel de programe este foarteredus. Astfel de programe sau proiecte cu finantare nationala saucomunitara se considera ca au fost accesate de operatorii economici, cu


posibila implicare a autoritatilor publice locale, ceea ce reprezinta in fapt unprecedent in accesarea lor. Inexistenta acestor proiecte sau programe,exprimată de 94,3% dintre repondenti este clar influentata de catre lipsade informare, dar şi de impresia eronată a agenţilor economici căautorităţile locale sunt cele care gestionează asemenea programe. Realizareade actiuni privind sprijinirea operatorilor economici trebuie să reprezinte oprioritate pentru viitorul GAL, atat pentru sectorul privat cat si pentruautoritatile locale si ar trebui incurajate direct, prin stabilirea de alocărifinanciare în cadrul strategiei, dar şi indirect, prin acţiuni de informare şisprijinire a operatorilor economici în vederea accesării programelor definanţare.

Nr.


IV.6.



nivelul localitatilor Titu-



Potlogi-Poiana?

Cai de acces si


Resurse financiare

insuficiente9 25.71

Lipsa locurilor de

munca2 5.71


Oportunitati

limitate de

dezvoltare

2 5.71

Distanta mare

fata de zonele cu

potential ridicat

de dezvoltare

(Valea Prahovei,

Ploiesti)

1 2.85


Lipsa retelei de

gaze naturale1 2.85


Lipsa personalului

calificat1 2.85

Lipsa de

comunicare intre

cetateni si

institutii

1 5.70

Lipsa cladiri

utilitare1 2.85

Investiţii

autohtone/străine

limitate

1 2.85

Slaba dezvoltare

a agroturismului1 2.85

Slaba dezvoltare

a industriei

usoare

1 2.85

Dezvoltarea

limitata a

sectorului agricol

1 2.85

Subtotal 35 100.0

– Dupa cum se poate observa din analiza de mai sus, reprezentantii

sectorului privat considera de asemenea ca principalele probleme de

dezvoltare la nivelul teritoriului sunt reprezentate de insuficienta

utilitatilor si a infrastructurii, precum si de lipsa resurselor financiare.

Alte elemente care pot distorsiona dezvoltarea teritoriului GAL sunt

reprezentate de limitarea facilitatilor de creditare/finantare pentru

operatorii economici, dar si insuficienta investitiilor realizate pe plan

local.

Concluzii

Problemele majore identificate la nivelul reprezentantilor sectorului privat(utilitati, salubrizare si lucrari de renovare/reabilitare/extindere),reprezinta practic prioritatile autoritatilor publice in general, insa lipsa sau


insuficienta fondurilor fac ca acestea sa se mentina. Existenta parteriatuluipublic-privat pe teritoriul Titu-Branistea-Corbii Mari-Costestii din Vale-Odobesti-Potlogi-Poiana, poate favoriza atragerea de fonduri nationale sauexterne, existand totodata un proces de informare „vice-versa” intre acestesectoare. De asemenea, lipsa sau informarea a operatorilor economici cuprivire la posibilitatile de finantare conduc la diminuarea ponderata aprocesului de dezvoltare locala. Lipsa asigurarii de co-finantare de catresectorul privat, in cazul accesarii fondurilor comunitare, reprezinta oproblema la nivel national, si reprezinta o prioritate a autoritatilor de lanivel central.Prin aceste răspunsuri se poate trage concluzia clară (care rezultăindirect şi din corelarea tuturor celorlaltor răspunsuri) că, pentrusectorul privat, dezvoltarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor,reprezintă baza pentru menţinerea/dezvoltarea afacerii şi crestereaatractivităţii teritoriului pentru investitori. Astfel, prin realizarea acestorelemente de bază, mediul propice dezvoltării afacerii se crează atât directprin oferirea facilităţilor necesare eficientizării şi diversificării producţiei,cât şi indirect prin creşterea nivelului de trai al populaţiei, diminuareamigraţiei şi existenţa unor resurse umane calificate, care asigură atâtforţa de muncă adecvată, cât şi putere de cumpărare.

D. Pentru societatea civila

Obiectivul acestui studiu l-a reprezentat obtinerea de informatii reale prvind

teritorul, populatia, activitatile economice, organizarea sociala si institutionala,

furnizate de societatea civila aferenta teritoriului GAL prin intermediul

Chestionarului de identificare a potentialului teritoriului (Anexa 4). Chestionarul

a fost completat de acestia in luna ianuarie 2012.

Grup tinta: Societatea Civila


Nr.

crt.Intrebarea Raspunsul ales Total %

I.1. Numiţi trei lucruri care vă Natura 41 40.19


plac cel mai mult în această

localitate?

Oamenii din

localitate 25 24.50

Conducerea locală 26 25.49

Condiţiile de

petrecere a

timpului liber 6 5.88

Am loc stabil de

muncă 4 3.92

Altceva (ce?) 0 0.0

Subtotal 102 100.0

Conform acestor date, se poate observa ca majoritatea repondentilor la

aceasta intrebare apreciaza natura, oamenii din localitate si conducerea

locala. Stabilitatea locului de muncă este aproape deloc apreciată de către

repondenţi.

ConcluziiPentru creşterea atractivităţii teritoriului pentru societatea civila din cadrulteritoriului GAL, este necesar sa se puna accent pe crearea facilităţilornecesare existenţei locurilor de muncă stabile, precum şi pe crearea unuicentru civic, prin care să se îndeplinească simultan mai multe funcţiisociale. Natura, oamenii din localitate şi aprecierea conducerii locale trebuiefructificate de către partenerii GAL în stabilirea obiectivelor şi priorităţilorstrategiei.

Nr.


I.2.

Dar care sunt trei lucruri

care nu va plac?

Starea

drumurilor si

utilitatilor 35 34.31

Nu se păstrează

curăţenia 21 20.58

Conducerea locală 0 0

Condiţii de

petrecere a 20 19.60


timpului liber

Nu sunt locuri de

muncă bine

plătite 24 23.52

Altceva (ce ?) 2 1.96

Subtotal 102 100.0

Starea infrastructurii şi a utilităţilor, asigurarea serviciilor de salubrizare

şi satisfactia financiara a locurilor de munca in cadrul teritoriului GAL

reprezinta principalele deficienţe ale teritoriului, în opinia majoritatii

repondentilor. Totodata, corelat cu raspunsul la prima intrebare,

instabiliatea locurilor de muncă şi condiţiile de petrecere a timpului liber,

reprezinta de asemenea aspecte deficitare la nivelul teritoriului.

ConcluziiPentru societatea civila din cadrul teritoriului GAL, principalele deficienţeale teritoriului sunt reprezentate de neasigurarea serviciilor de salubrizare,lipsa locurilor de muncă plătie corespunzător şi starea infrastructurii detransport şi a utilităţilor. Aceste aspecte sunt principalele elemente carecrează discrepanţele majore între mediul urban şi cel rural şi datorităcărora populaţia din mediul rural migrează în afara teritoriului. Serviciilepentru populaţie şi asigurarea de locuri de muncă remunerate satisfăcătorse pot realiza prin crearea de IMM în domeniul serviciilor sau asigurareaacestora de către autorităţile locale, Prin dezvoltarea/modernizareautilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie, se crează bazapentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru populaţie şi investitoricare pot asigura locuri de muncă remunerate satisfăcător. Astfel, prinrealizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de muncăasiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prinatragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. În consecinţă,investitiile in serviciile de salubrizare şi utilitati trebuie incurajate, cuprecadere cele referitoare la alimentarea cu apa, canalizare si gaze. Acestaspect este evident, luand in considerare si opiniile repondentilor lachestionarele adresate personalului care activeaza in administratiile publice,care considera ca majoritar ca nivelul de trai este satisfacator intr-omasura limitata.


Totodata, investitiile in realizerea de spaţii de recreere trebuie consideratenecesare, acestea putând fi realizate integrat, prin crearea unui centrusocial al comunităţilor sau dezvoltarea de investiţii în zona de agrement şiturism, care vor asigura concomitent locuri de muncă şi modalităţi depetrecere a timpului liber.

I.3. Cât de mulţumit sunteţi de: %

Foarte

mulţumi

t

Destul

de

mulţumi

t

Nici

mulţumit,

nici

nemulţumi

t

Nu prea

mulţumi

t

Deloc

mulţumi

t

Starea drumurilor

din comuna

1,0 5,0 11,0 56,0 27,0

Starea utilitatilor

din comuna

1,0 14,7 28,4 35,3 20,6

Poştă si

funcţionarea

telefoanelor

12,7 51,0 18,6 16,7 1,0

Posibilităţi de a

face cumpărături

în comuna

0,0 22,5 22,5 36,3 18,6

Şcoala / liceul din

comuna

5,9 34,3 41,2 8,8 9,8

Instituţiile

medicale (spital,

policlinică,

farmacie)

1,0 20,6 32,4 28,4 17,6

Primăria comunei 26,5 48,0 17,6 7,8 0,0

Mijloacele de

transport public

0,0 21,6 19,6 50,0 8,8


Curăţenia din

localitate

0,0 2,9 38,2 43,1 15,7

Aşa cum se observă din clasificarea răspunsurilor la această întrebare,

principalele nemulţumiri ale populaţiei sunt reprezentate de starea

infrastructurii, a utilităţilor (apă, gaze, canalizare) şi a asigurării

serviciilor pentru populaţie (salubrizare, transport).

Următoarele deficienţe ale teritoriului sunt reprezentate de starea

instituţiilor medicale şi de învăţământ, asigurarea serviciilor de telefonie

(datorită zonelor fără acoperire pentru telefonia mobilă) şi posibilităţile

de aprovizionare cu alimente şi bunuri de larg consum.

Cel mai înalt punctaj privind gradul de mulţumire îl înregistrează

autorităţile locale, care denotă încrederea populaţiei în autorităţile

publice.

ConcluziiEste evident că principala nemulţumire a populaţiei este stareainfrastructurii, utilităţilor şi serviciilor pentru populaţie, care reprezintăprincipalele deficienţe ale teritoriului. Acest rezultat se corelează în modevident cu răspunsurile la întrebarea anterioară, observându-se că,domeniile infrastructurii şi utilităţilor sunt deficitare pe cuprinsulteritoriului. Totodată, aceeaşi problemă principală este semnalată şi decelelalte categorii de respondenţi, atât reprezentanţii sectorului public,cât şi cei ai sectorului privat. Mai mult decât atât, se observă necesitateaasigurării într-o manieră cel puţin decentă a serviciilor minime pentrupopulaţie, reprezentate cel puţin de salubrizare şi transport.Stareainstituţiilor medicale şi de învăţământ, precum şi asigurareacomunicaţiilor reprezintă de asemenea deficienţe ale teritoriului, careîmpiedică asigurarea unui nivel de trai decent şi dezvoltarea altorsectoare de activitate.Aceste aspecte sunt elementele care crează principalele discrepanţele întremediul urban şi cel rural şi datorită cărora populaţia din mediul ruralmigrează în afara teritoriului, în căutarea unui nivel de trai decent.Infrastructura şi utilităţile (alimentare cu apă, gaze, canalizare) şi serviciile


pentru populaţie (salubritate, transport), se pot realiza prin investiţii înmodernizarea/extinderea utilităţilor şi crearea de IMM în domeniulserviciilor sau asigurarea acestora de către autorităţile publice. Prindezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentrupopulaţie, se crează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriuluipentru populaţie şi investitorii care pot asigura aceste servicii şi locuri demuncă remunerate satisfăcător. În consecinţă, investitiile in utilitati şiservicii pentru populaţie trebuie să reprezinte principala prioritate a GAL.Un mare avantaj al parteneriatului este reprezentat de încredereapopulaţiei în administraţia publică şi gradul de mulţumire ridicat faţă deaceasta, lucru care dovedeşte că investiţiile realizate până în prezent suntîn asentimentul populaţiei, dar acestea nu au putut acoperi integralnecesităţile populaţiei, în special din lipsă de fonduri

Nr.


II.1.

Nivel de studii Medii 31 30.4

Liceale 60 58.8

Superioare 11 10.8

Subtotal 102 100.0

Dupa cum se poate observa, majoritatea repondentilor au studii liceale,

ceea ce reprezinta o pondere la nivelul celor chestionati de 58,8%. Studiile

medii reprezinta 30,4% din totalul repondentilor.

ConcluziiDesi nivelul de educatie la nivelul teritoriului ocupat de comunele Titu-

Branistea-Corbii Mari-Costestii din Vale-Odobesti-Potlogi-Poiana estereprezentat la pct. II.2.1.3 Populaţie – demografie, de unde rezulta canivelul de educatie liceal reprezinta o pondere relativ mică, se poateconsidera ca esantionul reprezentat de societatea civila poate fi relevant inoferirea unei situatii cat mai reale asupra problemelor de la nivelulteritoriului, acoperind populaţie cu diferite nivele de educaţie.

Nr. Intrebarea Raspunsul ales Total %


crt.

II.2. Vârsta

18 – 29 ani 12 11.8

30 – 44 ani 53 52.0

45 – 59 ani 25 24.5

60 şi mai mult 12 11.8

Subtotal 102 100.0

Dupa cum se observa, 52% dintre repondenti au varsta cuprinsa intre 30

si 44 de ani, 24,5% au varsta intre 45 si 59 de ani, iar varsta cuprinsa

intre 18 si 29 de ani este reprezentata de 11,8% dintre repondenti.

ConcluziiSubiectii chestionati fac parte din categoria fortei de munca activa de lanivelul teritoriului ocupat de Titu-Branistea-Corbii Mari-Costestii din Vale-Odobesti-Potlogi-Poiana, astfel incat opiniile acestora oferă informatiirelevante asupra mediului social si economic de la nivel local.

Nr.


II.3.

Sunteţi satisfăcut de nivelul

de dumneavoastra de trai?

Foarte satisfăcut 0 0.0

Destul de

satisfăcut 3 2.9

Satisfăcut 22 21.6

Nici satisfăcut,

nici nesatisfăcut 59 57.8

Deloc satisfăcut 18 17.6

Subtotal 102 100.0

Conform acestor date, doar 2,9% dintre repondentii reprezentand

societatea civila confirma satisfactia nivelului de trai de la nivelul

teritoriului GAL. Totusi, 57,8% dintre acestia se declara relativ satisfacuti

de acest nivel, iar 17,6% din totalul repondentilor au declarat ca nu sunt

deloc satisfacuti de nivelul de trai actual.

ConcluziiRaspunsurile societatii civile reprezinta practic cea mai relevanta statisticacu privire la nivelul de trai pe cuprinsul teritoriului acoperit de GAL. Se


poate observa ca mai mult de 55% dintre repondenti s-au declarat relativsatisfacuti de nivelul de trai pe plan local, iar in sublinierea acestui fapttrebuie evidentiat faptul ca repondentii au fost selectati din mai multesectoare de activitate. Răspunsul la această întrebare trebuie corelat curezultatul evaluării deficienţelor teritoriului realizat mai sus. Astfel,populaţia consideră nivelul de trai nesatisfăcăror mai ales datorităinfrastructurii deficitare şi lipsei utilităţilor, dar şi asigurarea limitată aserviciilor elementare pentru populaţie.

Nr.


II.4.

În localitate este uşor a găsi

un loc de muncă?

Da, poţi găsi uşor

un loc de muncă 1 1.0

Nu, e greu a găsi

un loc de muncă 96 94.1

Nu ştiu 5 4.9

Subtotal 102 100.0

Dupa cum se poate observa din aceste date, peste 90% dintre repondenti

considera ca la nivelul teritoriului GAL este dificil a gasi un loc de munca,

restul de repondenti reprezentat de 4,9% afirmand ca acest subiect nu il

cunosc/nu au fost interesati.

ConcluziiAnalizand din punctul de vedere al celor care au afirmat ca nu stiu daca lanivelul teritoriului este usor a gasi un loc de munca, se poate considera caacest procent este reprezentat de societatea civila care activeaza in numepropriu.Procentul repondentilor majoritar care considera ca este greu a gasi un locde munca la nivelul teritoriului ocupat de localitatile Titu-Branistea-CorbiiMari-Costestii din Vale-Odobesti-Potlogi-Poiana, prezinta relevanta prinprisma faptului ca majoritatea repondenţilor reprezinta forta de muncaactiva, care lucreaza in diferite domenii de activitate. Acest lucru implicaexistenta locurilor de munca din partea operatorilor economici sau ainstitutiilor publice, precum si conformarea cu cerintele locului de munca,


respectiv a nivelului de educatie si experienta. Raportul dintre acesti factorideterminanti confera practic gradul de facilitare in gasirea unui loc demunca. Corelând răspunsurile cu cele de la întrebările anterioare, se poateafirma că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şiserviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru cresterea atractivităţiiteritoriului pentru populaţie şi investitorii care pot asigura locuri de muncă.Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de muncăasiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragereainvestitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Acest aspect este evident,luand in considerare si opiniile repondentilor la chestionarele adresateoperatorilor economici şi personalului care activeaza in administratiilepublice. Totodată, prin diversificarea domeniilor de activitate din cadruleconomiei zonale (activităţi non-agricole sau înfiinţarea de IMM), numărullocurilor de muncă va creşte, iar spectrul domeniilor de activitate se vadiversifica, permiţând populaţiei opţiuni mult mai largi privind obţinereaunui loc de muncă.

Nr.


II.5.Aveti un loc de munca stabil

in comuna?

Da 39 38.2

Nu 63 61.8

Subtotal 102 100.0

Dupa cum se poate observa, procentul reprezentat de 61,8% dintre

repondenti confirma instabilitatea locului de munca la nivelul teritoriului,

iar 38,2% din totalul repondentilor neaga acest fapt.

ConcluziiStabilitatea locului de munca la nivelul teritoriului acoperit de localitatileTitu-Branistea-Corbii Mari-Costestii din Vale-Odobesti-Potlogi-Poianareprezinta unul din factorii determinanţi in aprecierea gradului desatisfactie al nivelul de trai din punct de vedere social. In conditiile in careprocentul majoritar este indreptat catre instabilitatea locului de munca, sepoate considera in aceasi masura ca teritoriul Titu-Branistea-Corbii Mari-Costestii din Vale-Odobesti-Potlogi-Poiana nu asigura prin institutiile


publice si operatorii economici conditiile necesare stabilitatii locului demunca. Procentul ridicat de respondenţi care nu au un loc de muncă stabilpoate fi corelat cu domeniul principal de activitate al populaţiei ocupate dela nivelul teritoriului (agricultura), care implică desfăşurarea de activităţisezoniere sau în funcţie de producţia anuală şi nu crează o stabilitate alocului de muncă. Astfel, prin stimularea investiţiilor în activităţi non-agricole sau crearea de IMM pentru obţinerea de venituri alternative, poatefi influenţată pozitiv siguranţa locurilor de muncă. În consecinţă, corelândacest rezultat cu concluziile anterioare, GAL va trebui să creeze facilităţilenecesare dezvoltării şi altor activităţi economice decât cele agricole, prinasigurarea utilităţilor şi facilităţilor necesare dezvoltării de investiţii privateviabile.

Nr.


II.6.

Considerati ca nivelul de trai

al populatiei (asigurat de

venituri, utilitati, servicii)

este satisfacator?

Da 0 0.0

Intr-o masura

limitata 9 8.8


Nu, deloc 39 38.2

Subtotal 102 100.0

Analizand raspunsurile la aceasta intrebare, niciunul dintre repondenti

nu considera ca nivelul de trai al populatiei este pe deplin satisfacator.

Acest rezultat este influentat de catre starea deficitară a infrastructurii,

utilitatilor şi serviciilor pentru populaţie pe teritoriul GAL. Procentul

majoritar indreptat catre nesatisfăcător, poate fi considerat

reprezentativ, in conditiile in care veniturile populatiei sunt corelate cu

infrastructura, utilitatile si serviciile sociale.

ConcluziiAtractivitatea teritoriului pentru populaţie este influentata de venituri incea mai mare masura, iar utilitatile si serviciile sociale sunt al doilea factorpentru asigurarea unui nivel de trai satisfacator. În acelaşi timp, veniturile


populatiei sunt direct proportionale cu locurile de munca disponibile/createin cadrul teritoriului de către investitori. Corelând rezultatele curăspunsurile de la întrebările anterioare, se poate afirma că, prindezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentrupopulaţie, se crează baza pentru crearea unui nivel de trai decent, iar prinstimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea de investitori se potasigura locuri de muncă şi venituri satisfăcătoare. Prin realizarea acestorelemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poatecreşte nivelul de trai, respectiv asigurarea unui confort zilnic decent şicrearea de locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, câtşi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.Acest aspect este evident, luand in considerare si opiniile repondentilor lachestionarele adresate operatorilor economici şi personalului care activeazain administratiile publice.

Nr.


II.7.

In comuna se pastreaza

datinile si obiceiurile?

Da 13 12.7

Intr-o masura

limitata 32 31.4


Nu, deloc 6 5.9

Subtotal 102 100.0

Doar 12,7% dintre repondenti considera ca datinile si obiceiurile la

nivelul teritoriului GAL inca se mai pastreaza. In acelasi timp, 61,4%

dintre repondenti considera ca aceste obiceiuri se pastreaza intr-o

masura limitata sau scăzută, iar acest lucru poate fi influentat de

migratia tinerilor in centrele urbane, dar si insuficienţa gradului de

asigurare al nivelului de trai. Totodata, in pastrarea acestor datini si

obiceiuri, institutiile publice reprezentate de primarii, scoli si biserici

reprezinta un alt factor care mobilizeaza si sensibilizeaza sociatatea civila.

ConcluziiConservarea patrimoniului cultural al teritoriului GAL şi transmiterea


datinilor şi obiceiurilor poate reprezenta o prioritate sociala la nivelulteritoriului. Totodata, prin atragerea de investitii, atat publice cat siprivate in astfel de evenimente culturale, teritoriul poate deveni o atractieturistica, si pot creste sentimentul populatiei locale in aprecierea sidezvoltarea durabila a teritoriului. Acest lucru este indicat de răspunsurileprimite, care demonstreaza astfel viabilitatea investitiilor in conservareapatrimoniului cultural.

Nr.


III.1.

In ce domeniu vă desfăşuraţi

activitatea?

Agricultură 19 18.6

Industrie,

construcţii 12 11.8

Servicii şi comerţ 30 29.4

Invăţământ,

cultură,

cercetare,

proiectare 2 2.0

Sănătate 1 1.0

Altceva 11 10.8

Nu lucrez (şomer,

student,

pensionar) 27 26.5

Subtotal 102 100.0

Conform acestor date, ponderea cea mai mare a repondentilor lucreaza

in domeniul comerţului, dar si in agricultură. Cea mai mica pondere a

repondentilor lucreaza in invatamant si sanatate, repondenţilor din

aceste sectoare fiindu-le adresat un chestionar specific. Poate fi

considerat că repondenţii care nu lucrează sunt reprezentaţi atât de

studenţi şi pensionari, cât şi de muncitorii sezonieri în agricultură.

ConcluziiData fiind preponderenta populaţiei ocupate în agricultură la nivelulteritoriului acoperit de GAL, esantionul de persoane chestionate curpinde in


mare masura lucratorii din acest domeniu. Totodată, datorită faptului căactivităţile comerciale deţin ponderea cea mai ridicată la nivelul economieizonei, o mare parte dintre repondenţi lucrează în acest sector. Deasemenea, suma celorlaltor domenii este majoritară in cadrul acestuiesantion faţă de sectorul agricol, in vederea unei distributii unitare ainformatiilor colectate. Celelalte sectoare de activitate au fost cuprinse inesantion in functie de gradul acestora de implicare economico-sociala lanivelul teritoriului.

Nr.


III.2.

Cum considerati dezvoltarea

economica a comunei?

Este foarte buna 0 0.0

Este buna 9 8.8


Este foarte

proasta 14 13.7

Subtotal 102 100.0

La fel ca în cazul repondenţilor din celelalte sectoare de interes

(autorităţi publice, servicii sociale, operatori economici), 77,5% dintre

repondenţii din sectorul civil consideră că dezvoltarea economică a

teritoriului nu este bună. Mai mult, 13,7% consideră dezvoltarea

economică fiind foarte proastă. Luand in considerare specificul

repondentilor la aceasta intrebare, se realizează o imagine reală asupra

situaţiei existente, toate tipurile de repondenţi considerând că

dezvoltarea economică a teritoriului nu este bună.

Concluzii

In aprecierea dezvoltarii economice a unei zone cat mai concret, trebuieavuta in vedere opinia sectorului privat si a societatii civile in modmajoritar, intrucat anumiti factori externi pot influenta in mod negativ oapreciere reala a dezvoltarii economice la nivel de teritoriu. Totuşi,majoritatea repondenţilor consideră că dezvoltarea economică a teritoriuluinu este bună sau este foarte proastă, iar acest aspect este firesc, în corelarecu răspunsurile la înrebările anterioare. Astfel, se poate considera că, prin


dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se creazăbaza pentru stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea deinvestitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiectiveprincipale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectivasigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect ainvestitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Nr.


III.3.




motivele?

Cai de acces si

utilitati deficitare 36 35.29

Resurse

financiare


Lipsa de

atractivitate a

comunei 10 9.80

Lipsa de personal

calificat 8 7.84

Lipsa de interes a

autoritatilor

locale 4 3.92

Altele 2 1.96

Subtotal 102 100.0

Dupa cum se poate observa, impedimente esenţiale sunt lipsa fondurilor,

utilităţile şi infrastructura deficitare, dar şi lipsa de atractivitate a

teritoriului pentru investitori. Aceste răspunsuri sunt în perfectă legătură

cu aspectele pe care le-au identificat toate celelalte categorii de

repondenţi, dar şi cu răspunsurile reprezentanţilor mediului de afaceri

privind imposibilitatea dezvoltării investiţiilor proprii.

ConcluziiAspectele considerate de către repondenţi ca fiind motivele imposibilităţiide dezvoltare a teritoriului sunt similare cu cele sesizate de către toţi


ceilalţi repondenţi. Utilităţile şi infrastructura deficitară împiedicărealizarea de investiţii importante, care pot asigura venituri şi resursefinanciare atât pentru economia zonei. Astfel, se poate considera că, prindezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se creazăbaza pentru stimularea dezvoltării investiţiilor private şi atragerea deinvestitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiectiveprincipale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectivasigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect ainvestitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Iniţiativa GAL va încerca săsprijine şi să asigure o parte din resursele financiare necesare dezvoltăriiteritoriului, atât din punct de vedere economic, cât şi socio-cultural.

Nr.


III.4.


credeti ca ar trebui

incurajate in zona?

Agricole 37 36.27


Industriale 7 6.86

Crearea si

dezvoltarea de

IMM 26 25.49

Altele 0 0

Subtotal 102 100.0

Dupa cum se poate observa din aceste date, suma dintre activităţile non-

agricole şi crearea si dezvoltarea de IMM reprezinta opinia majoritatii

repondentilor cu privire la activitatile ce ar trebui incurajate in vederea

dezvoltarii teritoriul. Activitatile agricole sunt considerate de asemenea

importante in dezvoltarea teritoriului, in proportie apropiata celor non-

agricole. In opinia acestora, activitatile industriale detin o pondere destul

de mica pentru a putea fi incurajate.

ConcluziiLuand in considerare aceste informatii corelate cu domeniul de activitate alrepondentilor, se poate considera ca agricultura este sustinuta a fiincurajata de populatia ocupata in acest sector, iar viziunea repondentilor


ce activeaza in alte domenii sustine incurajarea crearii si dezvoltarii de IMMsi a activitatilor non-agricole. Incurajarea echilibrată a celor 4 sectoareeconomice va crea avantaje considerabile in cresterea potentialuluieconomic pe plan local şi a sustenabilităţii economiei teritoriului. Acest lucruprezinta relevanta, insa luand in considerare ocupaţia predominanta lanivelul teritoriului, respectiv agricultura, se poate considera ca agriculturava ramane sectorul principal de activitate la nivelul teritoriului. Sectorulagricol trebuie incurajat prin realizarea de producţii mari, mult mai viabiledin punct de vedere economic, precum şi prin crearea infrastructurilornecesare, astfel incat acest sector sa devina cat mai eficient.Activitatile non-agricole si crearea de IMM asigura noi locuri de munca siimplicit contribuie la bunastarea economica pe plan local. Pentru stimulareadezvoltării acestor activităţi economice este necesară crearea utilităţilor şiinfrastructurii de bază care să permită o investiţie eficientă şi atragereainvestitorilor în vederea dezvoltării de afaceri în zonă. Astfel, pot fiîmbinate atât soluţionarea principalelor necesităţi ale populaţiei, cât şicerinţele esenţiale pentru rentabilizarea unei investiţii în zonă.


IV.1. Câtă încredere aveţi în: %

Am

deplină

încredere

Am

incredere

într-o

oarecare

măsură

Nu prea

am

încredere

Nu am

încredere

deloc

Primarie (Primar si

Consilierii locali)

63,7 26,5 7,8 2,0

Biserică 37,3 39,2 16,7 6,9

Profesori şi învăţători 28,4 52,9 14,7 3,9

Poliţie 11,8 48,0 26,5 13,7

Spital si doctori 11,8 37,3 38,2 12,7

Agenţi economici privati 3,9 51,0 31,4 13,7

Altcineva (cine?) - - - -

Dupa cum se poate observa din acest tabel, cea mai mare incredere

acordata de societatea civila este repartizata Primariilor si Bisericilor,

urmata de unitatile didactice. Totodata politia, unitatile mediale si

operatorii economici privati ofera incredere societatii civile intr-o

oarecare masura, iar ponderea cea mai mare indreptata catre

incertitudinea increderii este acordata unitatilor medicale.

Concluzii

Analizand tipologia repondentilor, se poate confirma ca cea mai mareincredere este acordata autorităţile publice, urmată de Biserici, iar ceamai mica unitatilor medicale. Din aceasta analiza, se pot deprinde unelepuncte tari si puncte slabe de care dispune teritoriul GAL. In raport cuacest lucru, se poate propune si tipologia investitiilor financiare si umanecare pot elimina discrepantele intre aceste entitati. Instituţiile medicalereprezintă deficienţe ale teritoriului, care împiedică asigurarea unui nivelde trai decent, iarîncrederea populaţiei în acest sector este diminuată deincapacitatea asigurării tuturor serviciilor necesare. De asemenea,încrederea scăzută a populaţiei în agenţii economici este strâns legată de


incapacitatea acestora de a asigura un loc de muncă stabil, oremuneraţie satisfăcătoare sau o investiţie prin care să sprijine şicomunitatea, nu numai interesul strict privat. Grupul de Acţiune Locală,prin iniţiativele sale, va trebui să acorde importanţă asigurării eficiente aserviciilor pentru populaţie, dar şi dezvoltării investiţiilor privatesustenabile, care sunt utile în proporţie echilibrată atât interesului deafaceri, cât şi interesului comunităţii.

Nr.


IV.2.

Cine are cea mai mare

influenta in luarea deciziilor

la nivelul comunei

dumneavoastra?

Primăria si

Consiliul local 60 58.82

Consiliul judetean 30 29.41

Agentii economici

din comuna 0 0

Biserica 10 9.80

Doctorul si

invatatorul 2 1.96

Subtotal 102 100.0

Faptul ca Primaria si Consiliul local are cea mai mare influenta in luarea

deciziilor la nivelul comunelor care formeaza teritoriul GAL este opinia

majoritatii repondentilor din cadrul societatii civile. Consiliul Judetean

impreuna cu Biserica sunt considerate a avea putere de decizie la nivelul

teritoriului, insa in pondere mai mica decat autoritatile publice locale.

ConcluziiAvand in vedere acest raspuns indreptat de societatea civila catreautorităţile publice in ceea ce priveste factorul de decizie locala, se poateconsidera ca acest lucru reprezinta un aspect favorabil din punct de vedereeconomic si social, în special datorită faptului că încrederea populaţiei estede asemenea îndreptată către autorităţile publice, iar activitatea acestoraeste apreciată. Acest avantaj este insa favorabil pe termen scurt, sau celmult mediu, pentru o dezvoltare echilibrată şi eficientă a teritoriului fiindnevoie de implicarea sectorului public şi ONG în luarea deciziilor, iar această


posibilitate este oferită în mod evident de formarea Grupului de Acţiunelocală. Totodata, rolul Bisericii devine mai accentuat pe termen lung, inconditiile in care aceasta mentine bunastarea sociala la nivelul teritoriului.

Nr.


IV.3.

Autorităţile din localitate fac

ceea ce trebuie pentru ca

oamenii să trăiască mai

bine?

Da, fac tot ce

este necesar 36 35.3

Fac destul de

multe din ce ar fi

necesar 46 45.1

Fac destul de

puţine din ce ar

fi necesar 14 13.7

Nu fac nimic 2 2.0

Nu ştiu 4 3.9

Subtotal 102 100.0

Societatea civila considera in proportie de 35,3% ca autoritatile din cadrul

teritoriului acoperit de cele doua comune fac ceea ce trebuie pentru ca

populatia sa traiasca mai bine. Totodata, 45,1% dintre repondenti

considera ca aceste autoritati fac destul de multe din ce ar fi necesar, iar

13,7% din totalul repondentilor au declarat ca acestea fac destul de puţine

din ce este necesar.

ConcluziiAprecierea autoritatilor publice de la nivelul teritoriului de catre societateacivila demostreaza practic eficienta acestora. In aceasta apreciere, seconsidera ca autoritatile publice utilizeaza un sistem transparenta şi relativeficient in diseminarea informatiilor, dar si in luarea deciziilor la nivelulcomunelor din cadrul teritoriului. Se poate deduce că autorităţile locale nuau realizat activităţi doar pentru realizarea unui impact social ridicat, darşi pentru satisfacerea efectivă a nevoilor comunităţii. Limitareaautoritatilor, conform procentului de 13,7%, presupune in principallimitarea resurselor financiare de la nivelul bugetului de stat, si poate


gradul la fel de limitat de identificare a altor surse de finantare externe.Încrederea populaţiei în administraţia publică şi gradul de mulţumireridicat faţă de aceasta reprezintă un mare avantaj al parteneriatului.

IV.4. Care probleme ar trebui rezolvate in regim de urgenţă? %

Foarte

necesar

Necesar Nu e

necesar,

deja exista

Conectarea la utilitati 73,5 15,7 10,8

Întreţinerea şi reconstrucţia

drumurilor85,3 13,7 1,0

Servicii de internet, telefonie etc. 18,6 41,2 40,2

Crearea de servicii publice pentru

locuitori49,0 49,0 2,0

Reparaţia/dotarea instituţiilor de

învăţământ50,5 46,6 2,9

Reparaţia/dotarea instituţiilor

medicale47,1 45,1 7,8

Infiintarea de spatii de recreere 50,0 46,1 3,9

Atragerea oamenilor de afaceri in

localitate53,9 45,1 1,0

Atragerea turistilor 52,9 47,1 0,0

Crearea locurilor de muncă pentru

tineri74,5 25,5 0,0

Asigurarea ajutorului social pentru

bătrâni41,2 58,8 0,0

Salubrizarea localităţii 73,5 24,5 2,0

Stimularea activităţii agenţilor

economici20,6 79,4 0,0

Dupa cum se poate observa, cea mai mare pondere a raspunsurilor la

aceasta intrebare furnizate de catre societatea civila au fost indreptate

catre reabilitarea infrastructurii rutiere, conectarea la utilităţi şi


salubrizare, precum şi crearea locurilor de muncă pentru tineri. Totodata,

este foarte necesara asigurarea serviciilor de salubrizare conform opiniei a

73,5%, atragerea investitiilor si a turiştilor peste 50% dintre repondenti.

Crearea de servicii publice pentru locuitori, reabilitarea instituţiilor

medicale şi de învăţământ, crearea de servicii publice şi crearea de spaţii de

recreere sunt considerate foarte necesare spre necesare a fi realizate. Cea

mai mica pondere a problemelor sesizate de catre societatea civila, o

reprezinta serviciile de internet si telefonie, intrucat acestea exista deja la

nivelul teritoriului, cu excepţia unor zone fără acoperire pentru telefonia

mobilă. De remarcat faptul ca stimularea agenţilor economici şi asigurarea

ajutorului pentru bătrâni nu constituie probleme identificate ca fiind foarte

necesare ce ar trebui rezolvate in regim de urgenta, insa acest lucru se

poate datora categoriilor de vârstă ale repondenţilor.

ConcluziiAceste probleme ordonate in functie de necesitate si care reprezinta opiniasocietatii civile, trebuie luate in considerare de catre partenerii GAL siprioritizate in functie de gradul de clasificare a necesitatii si in functie deresursele financiare de care dispun, corelate cu priorităţile identificate şi decelelalte categorii de repondenţi. În urma acestei corelări, se poateconsidera ca cea mai mare prioritate la nivelul teritoriului acoperit de GALo reprezinta reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii şi autilităţilor, precum şi asigurarea serviciilor minime pentru populaţie. Acesteaspecte au fost exprimate şi ca principalele deficienţe ale teritoriului privindatractivitatea teritoriului, dezvoltarea economică şi asigurarea unui nivel detrai decent. Asigurarea locurilor de muncă pentru tineri implica in modautomat sprijinul parteneriatului in atragerea de investitii la nivelulteritoriului, asigurandu-se astfel rezolvarea simultana a mai multorprobleme cu care teritoriul se confrunta, precum serviciile de salubrizare sicrearea de servicii publice. Lucrarile de reparatii si intretinere ale cladirilorinstitutiilor medicale si de invatamant, precum si cele aferente reabilitării siextinderii infrastructurii şi utilităţilor, pot rezolva problema locurilor demunca, insa pe termen scurt, in conditiile in care in derularea acestoractivitati va fi implicata si forta de munca activa de la nivelul teritoriului.Rezolvarea acestor probleme clasificate de societatea civila in functie de


gradul de urgenta, vor contribui practic la cresterea nivelului de trai alpopulatiei de la nivelul teritoriului, atat din punct de vedere social cat sieconomic, participand efectiv la eliminarea treptata a decalajelor inter-teritoriale. Corelând rezultatele cu răspunsurile de la întrebările anterioare,se poate afirma că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor,infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru creareaunui nivel de trai decent, iar prin stimularea dezvoltării de investiţii privateşi atragerea de investitori se pot asigura locuri de muncă şi veniturisatisfăcătoare pentru tineri. Prin realizarea elementelor de bază se atingdouă obiective principale, prin care se poate creşte nivelul de trai, respectivasigurarea unui confort zilnic decent şi crearea de locuri de muncăasiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragereainvestitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Nr.


IV.5.

Ce aşteptaţi, în mod special,

de la parteneriat (GAL)?

Să discute mai

des cu cetăţenii

problemele locale 20 19.60

Să-şi comunice

planurile şi

intenţiile de a

face ceva în

localitate 27 26.47

Să mobilizeze

comunitatea în

soluţionarea

problemelor

locale 30 29.41

Să nu-şi rezolve

doar problemele

personale 6 5.88

Să fie corecte şi 19 18.62


responsabile

Altceva, ce? 0 0

Subtotal 102 100.0

Dupa cum se poate observa, majoritatea repondentilor din cadrul societatii

civile se asteapta ca parteneriatul din cadrul teritoriului sa comunice

planurile si intentiile de a face ceva la nivelul acestuia. De asemenea, se

asteapta ca parteneriatul sa discute mai des cu cetatenii problemele locale

si sa mobilizeze comunitatea in solutionarea problemelor locale.

Corectitudinea si responsabilitatea parteneriatului fata de societatea civila

reprezinta un alt element pe care populatia il asteapta in mod special din

partea parteneriatului.

ConcluziiSocietatea civila se asteapta in primul rand la transparenta decizională dinpartea parteneriatului cu privire la intentiile pe care acesta le are inrezolvarea problemelor identificate la nivelul teritoriului. In acelasi timp,mobilizarea societatii civile in solutionarea problemelor locale denotaintentia de implicare a acesteia in dezvoltarea teritoriului, insa acest lucrupoate fi influentat de gradul de responsabilitate si corectitudine de careparteneriatul va da dovada. Astfel, se poate considera ca animareateritoriului, prin actiuni de constientizare si informare a societatii civile cuprivire la planurile si intentiile parteneriatului privind dezvoltareateritoriului, vor reprezenta tipurile principale de activitati in vedereaasigurarii unei transparente totale. În acelaşi timp, prin intermediul acestoracţiuni va trebui avută în vedere identificarea de noi domenii şi posibilităţide investiţii, precum şi evaluarea impactului acţiunilor întreprinse de GALpentru dezvoltarea teritoriului.

Nr.


IV.6.

Consideraţi că implicarea

dvs. în luarea deciziilor la

nivel local este:

Foarte

importantă 20 19.6

Importantă 56 54.9

Mai puţin 24 23.5


importantă

Nu ştiu 2 2.0

Subtotal 102 100.0

Conform a 54,9% dintre repondenti, implicarea societatii civile in luarea

deciziilor la nivel local este importanta. Numai 19,6% din totalul

repondentilor considera foarte importanta implicarea societatii civile in

luarea deciziilor de la nivelul teritoriului acoperit de GAL, iar 23,5% dintre

repondenti considera mai putin importanta aceasta implicare.

ConcluziiFaptul ca majoritatea societatii civile considera importantă implicareaacesteia in luarea deciziilor la nivel local, se poate considera ca rolulsocietatii civile de la nivelul teritoriului este cunoscut de catre aceasta,aratand astfel disponibilitatea acesteia in consultarea cu parteneriatulreferitor la intentiile si planurile pe care acesta din urma le are. Tinandcont de tipologia repondentilor referitoare la domeniul de activitate in careactiveaza, se poate considera ca cea mai relevanta opinie a societatii civileeste faptul ca implicarea acesteia in luarea deciziilor la nivel local esteimportanta, reprezentand 54,9% din totalul repondentilor. Prinintermediul acţiunilor de animare va trebui avută în vedere consultareasocietăţii civile pentru identificarea de noi domenii şi posibilităţi deinvestiţii, precum şi evaluarea impactului acţiunilor întreprinse de GALpentru dezvoltarea teritoriului.

Nr.


IV.7.

Sunteti implicat in

activitatile desfasurate de

scoala, biserica, primarie,

alte institutii si organizatii?

In mare masura 7 6.9


Nu35 34.3

Subtotal 102 100.0

Conform opiniei a numai 6,9% dintre repondenti, societatea civila este

implicata in mare masura in activitatile desfasurate de scoala, biserica si

primarie. Totodata, 58,8% din totalul repondentilor considera ca sunt


implicati in mica masura in astfel de activitati, iar 34,3 nu sunt implicaţi

deloc.

ConcluziiIn interpretarea acestor date, se poate considera ca cea mai relevantaopinie cu privire la subiectul acestei intrebari este cea in care societateacivila este implicată în mică măsură in activitatile desfasurate de scoala,biserica si primarie. Acest lucru se datoreaza vârstei şi domeniului deactivitate al repondentilor. Implicarea societatii civile in activitatiledesfasurate de scoala, primarie, primarii sau alte institutii si organizatiiface referire in principal la spiritul civic al populatiei, cu efecte sociale inprincipal. Astfel de activitati sunt in general reprezentate de manifestariculturale, didactice sau religioase, ce presupun actiuni de voluntariat dinpartea societatii civile. Prin incurajarea acestor activitati de catreinstitutiile responsabile se poate contribui in mod eficient la dezvoltareasociala a teritoriului, avand implicatii si asupra asigurarii gradului detransparenta a deciziilor parteneriatului si autoritatilor publice.

Nr.


IV.8.



nivelul comunei?

Starea

drumurilor 36 16.2

Lipsa locurilor de

munca 42 18.9


Atragerea

investitiilor si a

oamenilor de

afaceri 7 3.2

Salubrizarea 9 4.1

Migratia tinerilor 21 9.5

Resurse

financiare



Incurajarea

agriculturii si

cresterii

animalelor 1 0.5

Crearea unui

circuit agro-

turistic 1 0.5

Lipsa telefoniei

mobile 4 1.8

Imbatranirea

populatiei, numar

mic de copii 3 2.8

Lipsa spatiilor de

recreere 13 5.9

Restaurarea

bisericii 1 0.5

Lipsa

programelor

pentru atragerea

fondurilor UE 7 3.2

Neindeplinirea

atributiilor de

catre functionarii

publici 1 0.5

Climatul de

munca existent in

Primarie 1 0.5

Dotarea precara

a institutiilor 3 1.4

Conducerea 1 0.5

Subtotal 102 100.0



societatii civile considera ca principalele probleme de dezvoltare la nivelul

teritoriului GAL sunt reprezentate de insuficienta utilitatilor (racordarea

la sistemul de gaze naturale, extinderea retelei de energie electrica si apa)

si a infrastructurii. In acelasi timp, locurile de munca disponibile la nivelul

teritoriului sunt limitate, iar acest lucru reprezinta un alt aspect care in

opinia societatii civile reprezinta o problema la nivelul teritoriului

acoperit de GAL. Resursele financiare, migraţia tinerilor şi lipsa spaţiilor

de recreere constituie alte probleme semnalate de societatea civila de la

nivelul teritoriului.

ConcluziiProblemele majore identificate la nivelul reprezentantilor societatii civile(asigurarea utilitatilor, lucrari de reabilitare a infrastructurii, existenţaspaţiilor de recreere) reprezinta practic prioritatile pentru dezvoltareanecesităţilor elementare ale unei comunităţi, insa lipsa sau insuficientafondurilor fac ca acestea sa se mentina. Prin realizarea acestor elemente debază se ating două obiective principale, prin care se poate creşte nivelul detrai, respectiv asigurarea unui confort zilnic decent şi crearea de locuri demuncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prinatragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Acest aspect esteevident, luand in considerare si opiniile repondentilor la chestionareleadresate operatorilor economici şi personalului care activeaza inadministratiile publice. Problemele semnalate de societatea civila de lanivelul teritoriului pot fi rezolvate cu implicarea partenerilor GAL inatragerea de investitori autohtoni, precum si identificarea surselor definantare nerambursabile si ulterior accesarea acestora.


PARTEA A II – A : ANALIZA SWOT

ANALIZA SWOT

Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a teritoriului Titu-Branistea-

Corbii Mari-Costestii din Vale-Odobesti-Potlogi-Poiana s-a impus analiza

profundă a situaţiei existente privind teritoriul, populaţia, activităţile economice

şi organizarea socială şi instituţională de la nivelul acestuia. Această analiza

SWOT a fost realizata in concordanta cu analiza diagnostic si totodata s-a

folosit metoda anchetei sociologice.

Dupa elaborarea analizei-diagnostic a teritoriului, pornind de la

informatiile obtinute, s-au identificat principalele puncte tari/sllabe ( interne

teritroiului) si oportunitatile/riscurile ( externe teritoriului) pentru fiecare

categorie.

Astfel, pentru fiecare element analizat din prezentarea teritoriului:

prezentarea geografica si fizica, localizarea teritoriului, populatie-demografie,

patrimoniu de mediu, patrimoniu arhitectural si cultural, economia locala,

repartizarea populatiei active, agricultura, industrie-IMM-microintreprinderi,

comert si sectorul de servicii, servicii pentru populatie si infrastructuri medico-

sociale, activitati sociale si institutii locale, politicile de dezvoltare locala

intreprinse in teritoriu s-a realizat ANALIZA SWOT.

Din analiza SWOT elaborată asupra teritoriului Titu-Branistea-Corbii

Mari-Costestii din Vale-Odobesti-Potlogi-Poiana se desprind următoarele

domenii de interes împărţite în 4 mari categorii: Teritoriul, Populaţia,

Activităţile economice şi Organizarea socială şi instituţională.

TERITORIUL

(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)

(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)


PUNCTE TARI PUNCTE SLABEpoziţie geografică avantajoasă înraport cu principalele fluxuriregionale, teritoriul fiind traversatde importante trasee rutiere;localizare la distanţe relativ redusefaţă de capitală (Bucureşti – Titu52 km), de reşedinţa de judeţ(Târgovişte – Titu 34 km) şi dealte centre urbane majore(Piteşti – Titu 76 km; Ploieşti –Titu 68 km);sistem de aşezări echilibrat, peansamblu, fără tendinţe dehipertrofiere;localităţi cu trecut istoric;varietatea şi complementaritatearesurselor naturale (relief, climă,ape, vegetaţie, faună, soluri)favorabile dezvoltării;condiţii climatice favorabiledesfăşurării anumitor activităţieconomice;diversitate de soluri şi existenţaunor tipuri de soluri cu fertilitateridicată;resurse hidrografice importante;legătura strânsă dintreposibilităţile de dezvoltare urbanăale oraşului Titu, prin extindereaintravilanului şi creşterea roluluisau polarizator;Lunca Argeş – Sabar şi păduriledin zonă pot contribui ladezvoltarea turismului local, maiales a celui de week-end;existenţa sitului de importanţăcomunitară ROSCI0106 - LuncaMijlocie a Argeşului - pe teritoriulcomunelor Corbii Mari, CostestiVale, Odobeşti şi Potlogi;existenţa rezervaţiei Izvoarele de laCorbii Ciungi, pe teritoriul comuneiCorbii Mari;prezenţa, în poienile de peteritoriul comunei Potlogi, a uneiplante ocrotite de lege (bujorul).existenţa unui însemnatpatrimoniu arhitectural de interesnaţional;

poziţia GAL - Titu la interferenţazonelor de puternică influenţă şipolarizare urbană (Târgovişte, Piteşti,Bucureşti);capacitatea relativ redusă aeconomiei locale de a contrabalansaforţele de atracţie externă şi deasigura polarizarea în regiune;cantităţi moderate de precipitaţii;diminuarea biodiversităţii subinfluenţa activităţilor antropice;ponderi însemnate de soluri sărace înhumus, afectate adesea de fenomenerestrictive dezvoltării culturilor;climă continentală de tranziţie cuamplitudine termică mare;număr mare de zile cu îngheţ şiexcesivitatea climei în timpul verii;ape freatice cu nivel oscilant înfuncţie de debitul precipitaţiilor;existeţa solurilor gleice şi gleice-

aluviale care favorizează fenomenul

de înmlăştinire;

nivel redus de conştientizare, la

nivelul populaţiei, a importanţei

existenţei siturilor din teritoriu;

starea precară, de degradare, în carese găsesc o serie de obiectivearhitecturale şi arheologice;desfăşurarea cu întârziere a unorlucrări de consolidare şi punere învaloare a unor obiective depatrimoniu naţional;lipsa panourilor informative, vizibile,referitoare la aceste obiective;lipsa marcajelor indicatoare vizibileale traseelor de urmat pentruajungerea la obiective.


prezenţa unor obiective arheologicede interes naţional;preocupări pentru valorificarea şipăstrarea tradiţiilor culturale

OPORTUNITĂŢI RISCURIimplementarea politicilor dedezvoltare regională şi locală decătre Guvernul Românie, odată cuaderarea la Uniunea Europeanăpoate contribui la dezvoltarea şimodernizarea localităţilor;posibilitatea dezvoltării unui sectoragricol diversificat datorităcondiţiilor naturale;problemele legate de protejareaacestor situri regăsite în strategiilelocalităţilor pe teritoriul cărorasunt localizate;problemele legate de protejareaacestor situri regăsite în PlanulLocal de Acţiune pentru Mediu aljudeţului Dâmboviţa;oportunitatea accesării unorprograme cu finanţare europeană;atragerea obiectivelor depatrimoniu arhitectural şi culturalîn circuitul turistic;problemele legate de protejareaacestor situri regăsite în strategiilelocalităţilor pe teritoriul cărorasunt localizate;oportunitatea accesării unorprograme cu finanţare europeană;

apariţia şi manifestarea unor hazardenaturale: inundaţii, degradareapădurilor, secete;dezvoltarea activităţilor antropice cuefecte negative asupra florei şi maiales a faunei (biodiversităţii) ;schimbări climatice cu efectenegative asupra activităţiloreconomice şi sociale.cunoştinţe insuficiente legate deelaborarea şi implementareaproiectelor finanţate din fondurieuropene;resurse financiare insuficiente pentrucofinanţarea proiectelor europene;deteriorarea condiţiilor de trai alepopulaţiei, cu efecte negative asupramediuluidegradarea obiectivelor depatrimoniu dacă nu se intervine latimp sau lucrările de consolidaredurează mult timp;cunoştinţe insuficiente legate deelaborarea şi implementareaproiectelor finanţate din fondurieuropene;resurse financiare insuficiente pentrucofinanţarea proiectelor europene;

POPULAŢIA

(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe

şi competenţe specifice teritoriului)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABEvolum demografic însemnat(43486 locuitori);sold natural pozitiv la nivelulanului 2010;caracter pozitiv al raportuluiimbatranire/intinerire;structură de gen echilibrată;fluxuri migratorii relativ moderate;

proces continuu de regresiedemografica (excepţie comuneleCorbii Mari şi Potlogi);trend descrescător al natalităţii(excepţie comuna Odobeşti);mortalitate generală ridicată deşi seînscrie pe un trend descendent;spor migratoriu negativ;


trend descrescător al mortalităţiigenerale;pondere semnificativă a minorităţiirrome;pondere semnificativă a forţei demuncă disponibilă;tendinţă de creştere a număruluimediu de salariaţi;creşterea semnificativă anumărului mediu de salariaţi înconstrucţii şi servicii;soldul migrarii este unul pozitiv

raport semnificativ de dependenţădemografică;scăderea numărului de salariaţi înindustrie;fenomenul şomajului accentuat;migrarea unei ponderi importate aforţei de muncă spre mediul urbansau în străinătate;

OPORTUNITĂŢI RISCURIexistenţa programelor deîmbunătăţire a calităţii resurselorumane;creşterea suportului financiarpentru dezvoltarea capitaluluiuman.schimbarea mentalităţii şicreşterea competenţei forţei demuncă emigrante revenită acasă;beneficii ca urmare a accesului laprogramele de pregătireprofesională;

permanentizarea procesului deregresie demografică;accentuarea procesului deîmbătrânire;dificultăţi în susţinerea financiară aproiectelor.

ACTIVITATI ECONOMICE

(primar – secundar – terţiar – servicii – turism)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABEimportante resurse funciareagricole (0,58 ha/locuitor);pondere mare a terenurilorarabile;cresterea continua de la 2002 la2010 a numarului de exploatatiiagricole cu personalitate juridica;pondere moderată a păşunilor şifâneţelor în Costesti Vale,Braniştea şi Titu;suprafeţe importante cultivate cucereale pentru boabe;sector legumicol cu posibilităţi dedezvoltare;preponderenţa exploataţiiloragricole familiale;potenţial piscicol mediu;

reducerea suprafeţelor agricole în

detrimentul suprafeţei construite

(Titu);

reducerea suprafeţelor ocupate cu

păşuni (Titu, Braniştea şi Corbii

Mari);

reducerea suprafeţelor cultivate cu

plante tehnice;


număr mare de agenţi economici,în special în oraşul Titu, comunaPotlogi şi în comuna Corbii Mari;structură diversificată a sectoruluisecundar;tendinţe de consolidare a industrieizonei;densitatea întreprinderilor activeeste în creştere;funcţionează în zonă agenţieconomici care prin gradul despecializare pot participa laîmbunătăţirea infrastructuriitehnico-edilitare din zonă;dinamică ascendentă a sectorului

terţiar;

creşterea gradului de diversificare

a serviciilor oferite agenţilor

economici şi populaţiei din zona

studiată;

dinamica ascendentă a segmentului

agenţilor economici specializaţi în

transporturi şi depozitare;

randamente medii la hectar reduse;

creşterea animalelor în sistem

gospodăresc;

lipsa utilizării de input-uri moderne

de producţie (cantităţi reduse de

îngrăşăminte şi pesticide);

resurse forestiere reduse;

tăieri necontrolate din fondul silvic;

pondere scăzută a culturilor

intensive;

pondere semnificativă a exploataţii

agricole individuale de subzistenţă şi

semisubzistenţă;

dimensiunea medie a exploataţiilor

agricole familiale redusă (1,77 ha);

fenomene asociative slab conturate;

predominanţa microîntreprinderilor(91,5% în 20108) în totalîntreprinderi;localităţi cu structuri slabdiversificate ale sectorului secundar –comunele Braniştea, Costesti Vale şiOdobeşti, necesită măsuri active deatragere de investiţii şi stimulare amediului de afaceri;reducerea numărului de salariaţi încazul unor întreprinderi dedimensiuni mijlocii şi mari;prezenţa slabă a unităţilor

specializate în procesarea produselor


agricole;

structura sectorului terţiar slaborientată spre servicii prestateîntreprinderilor (transport de marfă,depozitare);unităţile specializate în comerţul curidicata şi-au restrâns activitatea;gradul de specializare al comerţuluicu amănuntul este extrem de redus;numărul întreprinderilor specializate

în comercializarea produselor

agroalimentare este foarte mic;

OPORTUNITĂŢI RISCURIposibilitatea dezvoltării a variateramuri agricole pe baza unei largioferte a cadrului natural;posibilitatea valorificării superioarea potenţialului agricol prinorganizarea mai eficientă aproducătorilor (cooperare);existenţa unei politici dedezvoltare agricolă şi rurală(oportunitatea accesării fonduriloreuropene);interes maxim din partea societăţiicivile şi a comunităţiiinternaţionale pentru susţinereadezvoltării rurale;condiţii prielnice practicăriiagriculturii ecologice;diversificarea economică eliminăriscurile pe caremonoindustrializarea le generează;dinamica accelerat ascendentă asectorului secundar al economieiarată că zona Titu oferă un cadrustimulativ pentru iniţiativele deafaceri şi este atractivă pentrupotenţialii investitori;oraşul Titu oferă un mediustimulativ pentru dezvoltareaunităţilor industriale, beneficiindde infrastructură rutieră şiferoviară bine dezvoltată şi deforţă de muncă tânără;şansa de dezvoltare a sectorului

risc semnificativ de inundaţii;degradarea calităţii solului;instabilitatea economică;instabilitate legislativă;interes relativ redus din parteainvestitorilor străini şi români pentruinvestiţii în economia rurală(industria lemnului, industriaalimentară, turism etc.).lipsa fondurilor pentru cofinanţareaproiectelor europene;restricţii pentru dezvoltarea unoractivităţi agricole determinate deanumite caracteristici ale cadruluinatural;schimbări climatice cu efectenegative asupra activităţiloreconomice şi sociale;este în creştere la nivelul industrieizonale ;tendinţă de creştere a concentrăriiteritoriale a industriei la nivel urban;expansiunea economiei zonei a avutdrept element dinamizatordezvoltarea sectorului construcţiilor;cantităţi de materii prime agricolefluctuante şi fragmentate;infrastructură tehnico-edilitarădeficitară în comunităţile rurale carenu permite conectarea la reţele deapă curentă, canalizare, alimentarecu gaze, necesare organizăriiproceselor industriale;


procesării produselor agricole bazatpe potenţialului agricol ridicat alzonei;prezenţa întreprinderilorspecializate în distribuţia apei;salubritate, gestionarea deşeurilor,activităţi de decontaminare carepot avea o contribuţie majoră lasusţinerea acţiunilor de protecţie amediului;dezvoltarea sectoruluitransporturilor de mărfuri este unpunct de sprijin pentru dezvoltareaeconomiei zonale;şansa de dezvoltare a comerţuluicu produse agroalimentare peseama potenţialului agricol alzonei;

dezvoltarea industriei poate generaamplificarea riscurilor de mediu;infrastructura de transport deficitarăîngreunează accesul în anumitecomunităţi ale zonei pentru a derulaactivităţi de aprovizionare/desfacerede mărfuri şi/sau materii prime;slaba dezvoltare a comerţului curidicata afectează şansele deaprovizionare continuă cu materiiprime şi capacitatea de distribuţie aproduselor oferite pe piaţă deîntreprinderile ce operează însectoarele primar şi secundar aleconomiei arealului;

ORGANIZAREA SOCIALA ŞI INSTITUŢIONALĂ

(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABEexistenţa asociaţiilorintercomunale;diversificarea reţelei asociative;existenţa serviciilor sociale lanivelul consiliilor locale;membrii GAL-ului Titu aupregătirea necesară să elaborezeproiecte viabile;strategii de dezvoltare localăexistente;

număr scăzut de asociaţii agricole;număr scăzut de ONG-uri;

OPORTUNITĂŢI RISCURIexistenţa programelor destinatemodernizării instituţionale;creşterea suportului financiar;legislaţie favorabilă descentralizăriişi promovării formelorparteneriale;

dezvoltarea neuniformă a formelorasociative;dificultăţi financiare în susţinereaproiectelor;

Stabilirea priorităţilor pe baza analizei SWOT şi a opţiunilor exprimate de

populaţia locală

Analiza SWOT a scos în evidenţă o serie de puncte tari şi puncte slabe,

oportunităţi şi restricţii caracteristice teritoriului GAL Titu.


Teritoriul GAL Titu, din punct de vedere al amplasării şi accesibilităţii,

are o poziţie avantajoasă fiind situat la o distanţă relativ redusă faţă de oraşele

Bucureşti şi Târgovişte. Teritoriul este traversat de importante trasee rutiere.

Sistemul de aşezări, cu un bogat trecut istoric, este echilibrat fără tendinţe

de hipertrofiere. Accesibilitate rutieră este bună: acces la autostrada A1

Bucureşti – Piteşti, la drumuri naţionale importante – DN7 Bucureşti –Piteşti

şi DN61 Giurgiu - Găeşti. Reţeaua de transport persoane şi mărfuri, rutieră şi

feroviară este dezvoltată. Poziţionarea GAL - Titu la interferenţa zonelor de

puternică influenţă şi polarizare urbană (Târgovişte, Piteşti, Bucureşti)

determină, adesea o capacitatea relativ redusă a economiei locale de a

contrabalansa forţele de atracţie externă. Reţelele de comunicaţii acoperă toate

localităţile din GAL. Teritoriul GAL Titu prezintă şi o serie de puncte negative

care afectează dezvoltarea economică şi socială a zonei; starea precară a

drumurilor judeţene, comunale şi de legătură; reţea de străzi secundare

nemodernizată; intersecţii cu drumurile principale nemodernizate (siguranţă

rutieră scăzută); starea necorespunzătoare a podurilor şi podeţelor.

Resursele naturale se caracterizează prin varietate şi complementaritate

(relief, climă, ape, vegetaţie, faună, soluri) favorabile dezvoltării. Climă este

continentală de tranziţie cu amplitudine termică mare, există un număr mare

de zile cu îngheţ şi o excesivitate a climei în timpul verii. Zona se confruntă cu

cantităţi moderate de precipitaţii care în anii secetoşi necesită prezenţa

irigaţiilor. Resursele hidrografice sunt importante. Condiţii climatice sunt

favorabile desfăşurării activităţilor agricole, activităţi potenţate şi de

diversitatea solurilor şi fertilitatea lor medie spre ridicată (există şi soluri sărace

în humus, afectate adesea de fenomene restrictive dezvoltării culturilor).

Resursele arabile sunt importante, potenţialul piscicol mediu iar resursele

forestiere reduse.

Patrimoniul natural se caracterizează prin existenţa pe teritoriul GAL Titu

a situlului de importanţă comunitară ROSCI0106 - Lunca Mijlocie a Argeşului(în comunele Corbii Mari, Costesti Vale, Odobeşti şi Potlogi) şi Rezervaţia„Izvoarele de la Corbii Ciungi” (pe teritoriul comunei Corbii Mari). Pe aceste

teritorii, adesea, sub influenţa activităţilor antropice necontrolate se produc

deteriorări ale biodiversităţii. Cauza principală o reprezintă, în primul rând,


nivelul redus de conştientizare a importanţei existenţei acestor situri şi a valorii

lor.

Resursele cultural - istorice se caracterizează prin existenţa unui însemnat

patrimoniu arhitectural de interes naţional şi de asemenea prin preocupări

pentru valorificarea şi păstrarea tradiţiilor culturale. O serie de puncte slabe

sunt prezente: starea de degradare, în care se găseşte o serie de obiective

arhitecturale şi arheologice; desfăşurarea cu întârziere a unor lucrări de

consolidare şi punere în valoare a unor obiective de patrimoniu naţional; lipsa

panourilor informative, vizibile, referitoare la aceste obiective; lipsa marcajelor

indicatoare vizibile ale traseelor de urmat pentru ajungerea la obiective;

pierderea unor tradiţii.

Populaţia GAL Titu este însemnată ca volum (43.486 locuitori), cu

structură de gen echilibrată, fluxuri migratorii relativ moderate şi trend

descrescător al mortalităţii generale. Din punct de vedere demografic teritoriul

se confruntă cu următoarele probleme: regres demografic (excepţie comunele

Corbii Mari şi Potlogi); trend descrescător al natalităţii (excepţie comuna

Odobeşti); mortalitate generală ridicată (deşi se înscrie pe un trend descendent);

spor natural negativ; proces accentuat de îmbătrânire a populaţiei (în special,

în Titu, Braniştea şi Potlogi); raport semnificativ de dependenţă demografică.

Există o pondere semnificativă a forţei de muncă disponibilă. În ultimii ani

s-a înregistrat un trend crescător a numărului mediu de salariaţi, în special, în

sectoarele construcţii şi servicii. Fenomenul şomajului este ridicat, însă femeile

sunt afectate într-o pondere mai redusă. Persoanele tinere reprezintă grupa de

vârstă cea mai puternic afectată de şomaj. În aceste condiţii s-a produs o

migrarea a unei ponderi importate a forţei de muncă spre mediul urban sau în

străinătate. Localităţile Titu, Potlogi şi Odobeşti se confruntă cu o creştere a

numărului şomerilor neindemnizaţi.

Economia rurală este dominată de sectorul agricol, bazat pe importante

resurse funciare agricole, în special pe ponderea mare a terenurilor arabile.

Sectorul agricol, este de tip extensiv, suprafeţe importante fiind cultivate cu

cereale pentru boabe. Există, însă, în zonă şi un sector legumicol cu posibilităţi

de dezvoltare. Predomină exploataţiilor agricole familiale în care pondere cea


mai mare o deţin exploataţiile agricole individuale de subzistenţă şi

semisubzistenţă (dimensiunea medie a exploataţiilor agricole familiale -1,77 ha).

Sectorul agricol se confruntă cu o serie de probleme cum ar fi: reducerea

suprafeţelor agricole în detrimentul suprafeţei construite (Titu); reducerea

suprafeţelor ocupate cu păşuni (Titu, Braniştea şi Corbii Mari); pondere scăzută

a culturilor intensive ( reducerea suprafeţelor cultivate cu plante tehnice);

randamente medii la hectar reduse; lipsa utilizării de input-uri moderne de

producţie (cantităţi reduse de îngrăşăminte şi pesticide utilizate); tăieri

necontrolate din fondul silvic.

În ceea ce priveşte diversificarea economiei rurale se manifestă o tendiţă

de consolidare a sectorului secundar şi o dinamică ascendentă a sectorului

terţiar. În zonă există un număr relativ mare de agenţi economici (în special în

oraşul Titu şi în comuna Corbii Mari si Potlogi). În teritoriul GAL Titu se

înregistrează o creştere a gradului de diversificare a serviciilor oferite agenţilor

economici şi populaţiei. Sectorul nonagricol prezintă şi o serie de puncte slabe:

prezenţa slabă a unităţilor specializate în procesarea produselor agricole;

structura sectorului terţiar slab orientată spre servicii prestate întreprinderilor

(transport de marfă, depozitare); unităţile specializate în comerţul cu ridicata

care şi-au restrâns activitatea; gradul de specializare al comerţului cu

amănuntul este extrem de redus; numărul întreprinderilor specializate în

comercializarea produselor agroalimentare este foarte mic; predomină

microîntreprinderile (91,5% în 2010) în total întreprinderi; localităţi cu

structuri slab diversificate ale sectorului secundar – comunele Braniştea,

Costesti Vale şi Odobeşti, necesită măsuri active de atragere de investiţii şi

stimulare a mediului de afaceri.

Infrastructura şi serviciile medico - sociale se caracterizează prin: număr

corespunzător de unităţi de învăţământ; număr satisfăcător de cadre didactice;

apariţia şi dezvoltarea serviciilor medicale private; bază materială pentru

desfăşurarea de activităţi recreative.

În învăţământ se manifestă o tendinţă de scădere a ponderii populaţiei

şcolare (în special în Corbii Mari, Titu şi Braniştea) iar baza materială este

nesatisfăcătoare (materiale didactice insuficiente). Există, de asemenea, unităţi

de învăţământ cu dotare tehnico - sanitară deficitară (grupuri sanitare,

încălzire centrală, apă curentă).


Asistenţa medicală se caracterizează printr-un număr redus de cadre

medicale pentru deservirea întregii populaţii a GAL –ului, inexistenţa dotărilor

pentru tratamentul ambulatoriu şi de urgenţă a pacienţilor şi absenţa educaţiei

sanitare preventive.

Activităţile sociale şi instituţiile locale prezintă un grad ridicat de

diversificare şi se bazează pe: existenţa asociaţiilor intercomunale; diversificarea

reţelei asociative; existenţa serviciilor sociale la nivelul consiliilor locale; strategii

de dezvoltare locală existente sau în curs de elaborare. Totuşi apetenţa pentru

fenomenul asociativ este redusă: număr scăzut de asociaţii agricole; număr

scăzut de ONG-uri.

În condiţiile creşterii oportunităţilor de accesare a fondurilor europene

există o puternică preocupare a autorităţilor locale pentru propunerea şi

implementarea a diferite tipuri de proiecte, activitate materializată prin

dobândirea de competenţe în accesarea şi derularea acestora. În acest domeniu

există o serie de dificultăţi legate de insuficienţa personalului şi remunerarea

acestuia; sincope în procesul de informare, legat de accesarea diferitelor tipuri

de fonduri; absenţa, până în prezent, a unor programe de dezvoltate integrată

între localităţile ce compun GAL-Titu; lipsa durabilităţii unor proiecte din

cauza instabilităţii economice.

Din punct de vedere al mediului teritoriul GAL Titu are probleme minore

de poluare. Se întâlnesc, totuşi suprafeţe agricole afectate de fenomene de

degradare şi fond forestier afectat de fenomene de uscare. Cantitatea de deşeuri

colectată de operatorii autorizaţi este în continuă creştere iar în oraşul Titu a

fost dată în funcţiune o groapă ecologică.

Totodata, este de subliniat faptul ca la nivelul teritoriului GAL Titu isi

desfasoara activitatea organizatia privata de mediu S.C. SUPERCOM, ce are ca

domeniu de activitate principal „Colectarea deseurilor” si care prin calitatea de

operator unic regional al Jud. Dambovita impune locuitorilo o anumita

conduita de protejare a mediului.

Infrastructura tehnico – edilitară prezintă următoarele caracteristici;

lipsa reţelelor de alimentare cu apă potabilă în majoritatea localităţilor

componente; lipsa reţelelor de evacuare a apelor uzate (canalizare); probleme în

alimentarea cu gaze naturale; probleme locale în alimentarea cu energie

electrică a gospodăriilor (comuna Costesti Vale – case izolate neracordate);


sistemul de iluminat public necesită modernizare/extindere. Totusi, se face

precizarea ca autoritatiile locale au reusit sa obtina fondurile necesare rezolvarii

acestor probleme esentiale si deja in unele localitati (de ex. Poiana) sistemul de

canalizare este la faza de executie.

PARTEA A III- A : PRIORITĂŢI

Analiza diagnostic, analiza SWOT şi consultarea actorilor locali indică

necesitatea accelerării proceselor de restructurare, modernizare şi dezvoltare a

teritoriului. Pentru realizarea acestor deziderate este necesară stabilirea unor

obiective şi direcţii de acţiune prioritare care să vizeze dezvoltarea durabilă a

comunităţilor componente ale Grupului de Acţiune Locală Titu. (Schema nr. 1).

În această etapă au fost implicaţi toţi actorii cheie de la nivelul teritoriului

fiind elaborate priorităţile acestuia, obiectivele operaţionale ce se urmăresc a fi

realizate în cadrul fiecărui proiect prioritar stabilit, precum şi măsura/măsurile

din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013 în care

acţiunile proiectului se regăsesc.

PRIORITĂŢI OBIECTIVE OPERAŢIONALE MĂSURI

A. Dezvoltarea

infrastructurii

fizice rurale de

baza- modernizare

si/sau extindere

1. Dezvoltarea

infrastructurii de transport –

modernizarea căilor de acces şi

amenajarea marginilor

(trotuare, borduri, spaţii verzi,

acostamente etc.)

2. Dezvoltarea

infrastructurii rutiere agricole

Măsura 322 -

Renovarea, dezvoltarea

satelor, îmbunătăţirea

serviciilor de bază

pentru economia şi

populaţia rurală şi

punerea în valoare a

moştenirii rurale

Masura 125 -

Imbunatatirea si

dezvoltarea


infrastructurii legate de

dezvoltarea si adaptarea

agriculturii si silviculturii

B. Dezvoltarea

agriculturii

1. Înfiinţarea

grupurilor de producători

agricoli şi forestieri

Măsura 142 - Înfiinţarea

grupurilor de producători

2. Instalarea tinerilor

fermieri, în special în sectorul

culturilor vegetale

Măsura 112 - Instalarea

tinerilor fermieri

C. Sprijin pentru

crearea şi

dezvoltarea de

micro-

întreprinderi

1. Dezvoltarea

durabilă a economiei rurale

prin încurajarea activităţilor

non-agricole, în scopul creşterii

numărului de locuri de muncă

şi a veniturilor adiţionale.

Măsura 312 - Sprijin

pentru crearea şi

dezvoltarea de micro-

întreprinderi

D. Cooperarea cu

alte Grupuri de

Acţiune Locala

1. Înfiinţarea unui

circuit turistic cultural, având

ca puncte comune siturile

arheologice şi monumentele

istorice, culturale şi

arhitecturale; organizarea în

comun a evenimentelor

culturale specifice.

Măsura 421 -

Implementarea

proiectelor de cooperare

E. Funcţionarea

GAL

1. Funcţionarea GAL

şi dezvoltarea resurselor

umane ale GAL

Măsura 431.2 -

Funcţionarea Grupurilor

de Acţiune Locală,

dobândirea de

competenţeşi animarea

teritoriului

2. Acţiuni de

informare şi animare a

teritoriului

Măsura 431.2 -

Funcţionarea Grupurilor

de Acţiune Locală,

dobândirea de


competenţe şi animarea

teritoriului

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUAnexa 1 – Diagrama obiectivelor operaţionale

Priorităţi OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI

1. Dezvoltarea infrastructurii de transport – modernizarea căilor deacces şi amenajarea marginilor (trotuare, borduri, spaţii verzi,acostamente etc.)

A. Dezvoltarea infrastructurii fizicerurale de bază – modernizareşi/sau extindere

B. Dezvoltarea agriculturii

2. Dezvoltarea infrastructurii rutiere agricole

1. Înfiinţarea grupurilor de producători agricoli şi forestieri

Măsura 322 - Renovarea,dezvoltarea satelor,îmbunatatirea serviciilor debaza pentru economia sipopulatia rurala si punereaîn valoare a mostenirii rurale

2. Instalarea tinerilor fermieri, în special cei din sectorul vegetal sizootehnic

Masura 125-„Imbunatatirea sidezvoltarea infrastructuriilegate de dezvoltarea siadaptarea agriculturii sisilviculturii”

Măsura 142 - Înfiinţareagrupurilor de producători

Măsura 112 - Instalareatinerilor fermieri


Priorităţi OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI

C. Sprijin pentru crearea şidezvoltarea de micro-întreprinderi 1 Dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea

activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri demuncă şi a veniturilor adiţionale.

D. Cooperarea cu alte Grupuri deAcţiune Locala

1. Crearea unui instrument modern de promovare a potentialuluilocal la nivel regional si national

E. Funcţionarea GAL

1. Funcţionarea GAL şi dezvoltarea resurselor umane ale GAL

2. Acţiuni de informare şi animare a teritoriului

Măsura 312 „Sprijinpentru crearea şidezvoltarea de micro-întreprinderi”

Măsura 421 -Implementarea proiectelorde cooperare

Măsura 431.2 -Funcţionarea Grupurilorde Acţiune Locală,dobândirea decompetenţeşi animarea teritoriului


PARTEA A IV – A: PREZENTAREA MASURILOR

În urma elaborării planului de dezvoltare locală, care cuprinde priorităţile,

obiectivele acestora şi măsurile din PNDR şi/ sau măsuri propuse de

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, s-au elaborat măsurile de dezvoltare în

cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală. Aceste măsuri fac obiectul unuia sau mai

multor proiecte identificate în cadrul priorităţilor stabilite la nivelul teritoriului

GAL.

Proiectele care se regăsesc în scopul uneia dintre măsurile Regulamentului

Consiliului nr. 1698/2005 respectă intensitatea ajutorului prevăzută pentru

măsura respectivă.

Acţiunile din afara măsurilor specificate în Regulamentului (CE)

nr.1698/2005 sunt sprijinite, dacă acestea contribuie la obiectivele PNDR şi ale

strategiilor de dezvoltare locală, aşa cum rezultă din priorităţile identificate la

nivelul teritoriului. În cadrul fişelor acestor măsuri, sunt descrise obiectivele şi

scopul, beneficiarii, acţiunile şi costurile eligibile, intensitatea ajutorului, precum

şi criteriile pentru selecţia proiectelor.

Astfel, în raport cu priorităţile şi nevoile identificate la nivelul teritoriului

acoperit de GAL, au fost elaborate un număr de 7 măsuri de dezvoltare care se

regăsesc în scopul uneia dintre măsurile Regulamentului Consiliului nr.

1698/2005 şi o măsură de dezvoltare din afara măsurilor specificate în

Regulamentului (CE) nr.1698/2005:

1. MĂSURA 112 – „Instalarea tinerilor fermieri”

2. MĂSURA 125 – „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de

dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii”


3. MĂSURA 142 – „Înfiinţarea grupurilor de producători”

4. MĂSURA - 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-

întreprinderi”

5. MĂSURA 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de

bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii

rurale”

6. MASURA 421 – “Implementarea proiectelor de cooperare”

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUFISE MASURI:

MĂSURA: 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”

I. OBIECTIVUL ŞI RAPORTUL CU STRATEGIA DE DEZVOLTARE – MIZA

INTERVENŢIEI :

Obiectivele măsurii (conform fişei măsurii din PNDR)

Obiective generale

Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea

instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi

conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea

animalelor, siguranţa la locul de muncă;

Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea

generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în

agricultură.

Obiective specifice

Creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.

Obiective operaţionale

Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o

activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de

a realiza investiţii.

Obiectivele generale ale măsurii la nivelul teritoriului GAL vizează

îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea

instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare, precum şi

îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei

şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură.

Obiectivul operaţional al acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare

a teritoriului GAL vizează creşterea numărului de tineri agricultori care încep

pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea

tinerilor fermieri de a realiza investiţii.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUSprijinul acordat în cadrul măsurii are ca scop dezvoltarea exploataţiilor

agricole, care produc în principal produse agricole vegetale şi animale (materie

primă) pentru consum uman şi hrana animalelor.

II. DESCRIEREA INTERVENŢIEI – DOMENIUL DE ACOPERIRE AL MĂSURII

Domeniul de acţiune (conform fişei măsurii din PNDR)

Sprijinul acordat în cadrul măsurii, are ca scop:

a) Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole;

b) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole;

c) Adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;

d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco-

condiţionalitate, de protecţie a muncii, protecţia mediului şi sanitar-

veterinare.

În vederea atingerii obiectivului operaţional la nivelul teritoriului, sprijinul

acordat în cadrul măsurii, are ca scop:

a) Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole;

b) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole;

c) Adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;

d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco-

condiţionalitate, de protecţie a muncii, protecţia mediului şi sanitar-

veterinare.

Utilizarea posibilităţii de a combina diferite măsuri prin Planul de afaceri

Conform art.13 (5) din Regulamentul (CE) nr.1974/2006, în situaţia în

care prin Planul de afaceri se prevede accesarea şi a altor măsuri din PNDR,

acesta trebuie să fie suficient de detaliat pentru a susţine o cerere de sprijin în

temeiul măsurilor în cauză. Astfel, tinerii fermieri pot să acceseze măsurile care

vizează formarea profesională şi serviciile de consultanţă. După caz, un tânăr

fermier poate accesa măsura de modernizare a exploataţiilor agricole.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUIII. BENEFICIARI AI TIPURILOR DE ACŢIUNI:

Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură se acordă fermierilor

aşa cum sunt definiţi în legislaţia naţională şi care îndeplinesc la momentul

solicitării sprijinului următoarele condiţii:

a) Au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţiile

agricole, ca şi conducători (şefi) ai exploataţiei;

b) Deţin sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în

raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare;

c) Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din

cadrul exploataţiei;

d) Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din

timpul lor de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de

fermier) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu;

e) Beneficiarul are reşedinţa pe cuprinsul teritoriului acoperit de GAL.

Nivelul minim de calificare solicitat este:

- absolvent de liceu sau de şcoală profesională/ şcoala de arte şi meserii în

domeniul agricol, veterinar şi economic cu profil agricol;

- absolvent de liceu sau de şcoală profesională/ şcoala de arte şi meserii

care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs

de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol, veterinar şi economic cu

profil agricol.

O exploataţie agricolă nu poate primi sprijin prin această măsură decât o

singură dată.

Nu se acordă sprijin prin această măsură persoanelor care nu au acte de

proprietate sau contracte de arendă/ concesionare încheiate în nume propriu,

cu excepţia soţului sau soţiei. În acest ultim caz, un singur membru al familiei

poate primi sprijin, chiar dacă ambii soţi îndeplinesc condiţiile prevăzute în

măsură.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUEvaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 6

IV. DEFINIREA INSTALĂRII

Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înfiinţare şi/ sau

preluare prin transfer de proprietate şi/ sau arendă/ concesionare a unei

exploataţii agricole între 6 – 40 UDE care produce în principal produse agricole

vegetale şi animale (materie primă) pentru consum uman si hrana animalelor,

pentru prima dată în calitate de conducător (şef) de exploataţie.

Definiţii:

Exploataţia agricolă este o unitate tehnico-economică ce îşi desfăşoară

activitatea sub o gestiune unică şi are ca obiect de activitate exploatarea

terenurilor agricole şi/ sau activitate zootehnică.

Conducătorul exploataţiei este acea persoană care administrează şi îşi

asumă riscuri economice privind exploataţia agricolă (poate fi: persoană

fizică sau acţionar unic).

Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se

exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată

pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr.

85/377/CEE).

Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro.

Contractele de arendare trebuie să fie încheiate pe termen de minim 5

ani.

Exploataţia agricolă trebuie să fie înregistrată în Registrul Fermelor

înainte de solicitarea sprijinului.

Tinerii fermieri care beneficiază de sprijin prin această măsură sunt

obligaţi să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de

formare profesională prin măsura 111 „Formare profesională, informare şidifuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din domeniile: managementul

exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură

ecologică etc.


V. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE :

A. Acţiuni imateriale

Tipuri de acţiuni eligibile:

Studii şi analize;

Taxe pentru obţinerea de avize şi autorizaţii etc.

B. Acţiuni materiale


Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investiţiile care se

realizează demonstrând că cel puţin 30% din sprijinul acordat va fi investit

pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitare, modernizarea şi

dezvoltarea exploataţiei, astfel:

construirea şi/ sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia

agricolă la nivel de ferma, incluzându-le şi pe cele pentru protecţia

mediului;

achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine

de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii,

echipamente şi software specializate;

achiziţionarea de animale şi, după caz,a cotei de producţie;

plantarea şi replantarea plantelor perene;

achiziţionarea de teren pentru activităţi agricole.

VI. CRITERII DE SELECŢIE:

deţine o fermă de semi-subzistenţă*;

deţine o exploataţie agricolă într-o zonă defavorizată;

are în proprietate exploataţia agricolă;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU face parte dintr-o formă asociativă, recunoscută conform legislaţiei

în vigoare;

accesează o măsură de agromediu

*fermele de semisubzistenta pot fi preluate prin cumparare sau arendare

Criterii de selectie locala:

Beneficiarul este înscris într-o formă asociativă (grupuri de

producători, asociaţii, parteneriate, etc.)

Exploataţia agricolă cuprinde echipamente, măsuri şi metode de

protecţie a mediului

Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen scurt,

mediu sau lung la nivelul teritoriului

Proiectul se încadrează în priorităţile şi obiectivele operaţionale ale

Planului de Dezvoltare Locală

Proiectul cuprinde actiuni inovative.

VII. REZUMATUL CERINŢELOR PLANULUI DE AFACERI

Pentru acordarea sprijinului prin această măsură Planul de afaceri trebuie

să cuprindă:

O scurtă descriere a situaţiei curente;

Obiectivele restructurării;

Detalierea investiţiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv

date tehnice, parte desenată, dovada că a făcut demersurile pentru a

obţine toate avizele şi autorizaţiile, în conformitate cu legislaţia în

vigoare;

Schimbările de management solicitate;

Pregătirea profesională solicitată;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU Tipul şi cantitatea produselor obţinute în timpul şi după restructurare,

inclusiv oportunităţile de piaţă;

Demonstrarea viitoarei viabilităţi economice: costuri, venituri şi

cheltuieli realizate;

Elemente referitoare la mediu;

Evaluarea principalelor riscuri;

Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective şi etape.

Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investiţiile care se

realizează demonstrând că cel puţin 30% din sprijinul acordat va fi investit

pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitare, modernizarea şi

dezvoltarea exploataţiei, astfel:

- construirea şi/ sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia

agricolă la nivel de fermă, incluzându-le şi pe cele pentru protecţia

mediului;

- achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine

de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii,

echipamente şi software specializate;

- achiziţionarea de animale şi după caz a cotei de producţie;

- plantarea şi replantarea plantelor perene;

- achiziţionarea de teren pentru activităţi agricole.

Planul de afaceri trebuie să includă toate detaliile privind investiţiile care

se realizează atât din sprijinul acordat prin măsură cât şi/ sau prin accesarea

măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”. Elaborarea Planului de

afaceri va putea fi sprijinită prin măsura 143 „Furnizarea de servicii de

consiliere şi consultanţă pentru agricultori” şi constituie document justificativ

pentru accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUBeneficiarul va prezenta în planul de afaceri detalii despre sprijinul pe

care doreşte să-l obţină şi prin accesarea altor măsuri din cadrul Programului

Naţional de Dezvoltare Rurală.

Conformitatea primei etape cu Planul de afaceri va fi evaluată de către Agenţia

de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, nu mai târziu de 3 ani de la data

adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului

fermier, iar conformitatea completă nu mai târziu de 5 ani de la data

adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului

fermier. Dacă solicitantul nu s-a conformat Planului de afaceri în momentul

evaluării acestuia, cu excepţia situaţiei când neconformitatea a fost determinată

de cauze independente de voinţa sa, definite ca fiind cauze de forţă majoră:

inundaţii, secetă prelungită, furtuni etc., pentru care se întocmesc dosare de

către comisiile locale de specialitate, constituite în acest scop, Agenţia de Plăţi

pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va proceda la recuperarea sprijinului, în

condiţiile pe care le va defini ulterior.Planul de afaceri trebuie să prevadă

investiţii, inclusiv prin măsura 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole”,

pentru respectarea standardelor comunitare în vigoare, astfel încât la expirarea

perioadei de graţie de 36 de luni de la data instalării, exploataţia să

îndeplinească aceste standarde.

Decizia individuală de acordare a sprijinului se adoptă în termen de

maxim 18 luni de la data instalării (data la care a preluat/ înfiinţat

expoataţia).

VIII. INTENSITATEA SPRIJINULUI

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de

primă, în două tranşe.

Beneficiarul trebuie să demonstreze la data ultimei verificări că

dimensiunea fermei este de peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la

data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a

tânarului fermier.

Sprijinul pentru instalare este de 12.000 Euro pentru o exploataţie

agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUsprijinul pentru instalare poate creşte cu 4.000 Euro/1 UDE, dar nu va putea

depăşi 40.000 Euro/exploataţie.

IX. FINANŢARE :

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%

(EURO)

Nr. de proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului

total pe

măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţia

publică

naţională

Contribuţia

privată

1230.000,0

0

360.000,0

0

288.000,0

072.000,00 0

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) ce include actiuni

pentru protectia mediului:

(EURO)

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost

total

mediu

Estimarea

costului

total pe

măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţia

publică

naţională

1 20.000 20.000 16.000 4.000

X. INDICATORI DE MONITORIZARE

Nr.

crt.Indicatorul de rezultat Ţinta

1. Număr total de tineri fermieri

sprijiniţi12

2. Volumul total al investiţiilor 360.000 Euro

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU3. Numărul de proiecte care cuprind

acțiuni pentru protecția mediului1

4 Numărul de proiecte care cuprind

acțiuni inovative6


MĂSURA 125 – „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de

dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii ”


INTERVENŢIEI:

Obiectivele măsurii (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR)

Obiectivul general

Adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de proprietate

aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor în vederea cresterii

competitivitatii sectorului agricol si forestier.

Submasura 125 a2 - „Infrastructura agricola de acces”

Obiective specifice

Cresterea eficientei activitatii agricole prin îmbunatatirea aprovizionarii cu

input-uri si o mai buna valorificare a produselor rezultate;

Ameliorarea calitatii mediului si diminuarea surselor de poluare.

Obiective operationale

Construirea si/ sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de

acces si

drumurile agricole de exploatatie situate în fondul funciar agricol.

II. DESCRIEREA INTERVENŢIEI – DOMENIUL DE ACOPERIRE AL MĂSURII :

Domeniul de acţiune (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR)

Investiţiile vizate în cadrul Submasurii 125 a2:

Infrastructura rutiera agricola – construirea si/ sau modernizarea

drumurilor de acces, poduri si podete, drumurilor agricole de exploatatie.

Drumurile, sau terenurile agricole pe care se vor amplasa investitiile noi,

trebuie sa fie incluse în domeniul public al unitatii administrative pe teritoriul

careia se afla, asa cum sunt definite si clasificate în conformitate cu legislatia

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUnationala în vigoare; nu sunt eligibile investitiile amplasate pe terenuri care fac

obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.

III. BENEFICIARI AI TIPURILOR DE ACȚIUNI:

Tipuri de beneficiari eligibili pentru Submasura 125 a2:

a) Unitatile administrativ-teritoriale detinatoare de terenuri agricole sau de

infrastructura de acces la exploatatiile agricole, prin reprezentantii lor legali;

b) Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) ale unitatilor administrativ

teritoriale detinatoare de terenuri agricole sau de infrastructura de acces la

exploatatiile agricole.

IV. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE :


Tip de actiuni eligibile: studii de fezabilitate, proiect tehnic


Tip de acţiuni eligibile Infrastructura rutiera agricola – construirea si/ sau modernizarea

drumurilor de acces, poduri si podete, drumurilor agricole de exploatatie

construire canale de drenaj

V. CRITERII DE ELIGIBILITATE PENTRU SUBMASURA 125 A2:

- Solicitantul va face dovada ca are:drumurile de exploatare agricola care fac

obiectul proiectului de modernizare sau terenul agricol pe care se va amplasa

investitia în drumuri de exploatare agricola noi pentru care se solicita finantare.

- Solicitantul va prezenta Studiul de Fezabilitate/ Documentatia de avizare

pentru lucrari de interventii întocmit/a conform prevederilor HG 28/ 2008 cu

modificarile si completarile ulterioare, însotit/a de avizul tehnic ISC;

- Proiectul se încadreaza în prioritatile propuse prin Planul de Urbanism General

(PUG), conform prevederilor Certificatului de Urbanism;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU- Solicitantii vor prezenta Hotarârea Consiliului/ilor Local/e pentru realizarea

investitiei solicitate;

- Solicitantii vor face dovada ca au initiat procedurile pentru obtinerea avizelor

si acordurilor conform legislatiei în vigoare, necesare realizarii investitiei în

cadrul proiectului. Pentru toate tipurile de investitii, potentialii beneficiari

trebuie sa obtina acordul de mediu în conformitate cu legislatia nationala. În

anumite situatii mentionate în legislatie, acordul de mediu este însotit

obligatoriu de studiul de impact de mediu;

- Solicitantii trebuie sa prezinte angajamentul ca vor întretine si/ sau repara

infrastructura care beneficiaza de sprijin pe toata durata de functionare a

acesteia.

VI. CRITERII DE SELECTIE:

a) Proiecte pentru căi de acces cu rol multiplu:

- acces la alti agenti economici

- acces la alte căi de comunicatie (drumuri comunale, judetene, nationale

si europene);

b) Proiecte pentru căi de acces ce deservesc o suprafată agricolă cât mai mare

c) Proiecte de rute alternative pentru preluarea traficului agricol de pe

drumurile europene, nationale si judetene.


a) Proiectul se incadreaza in prioritatile si obiectivele operationale ale PDL si are

un impact social pozitiv la nivelul teritoriului

b) Proiectul include acţiuni de protecţie a mediului:

c) Proiectul conduce la cresterea nivelului de trai al populatiei din teritoriu

VII. INTENSITATEA SPRIJINULUI:

Sprijinul public (comunitar si national) acordat încadrul Masurii 125 va fi:

a) 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investitiile de utilitate publica

care deservesc întreaga comunitate.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUb) 75% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investitiile de utilitate publica,

care deservesc o parte din comunitate.

Ajutorul public acordat pentru un proiect de investitie nu va putea depasi

200.000 euro/

Proiect.

VIII.DESCRIEREA ANGAJAMENTELOR

Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de Plăţi plata unui avans

în cuantum de până la 50% din ajutorul public pentru investiţii, conform

articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 privind regulile de aplicare

ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005 privind acordarea sprijinului

pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea

unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui

procent de 110% din valoarea avansului.

În cazul beneficiarilor publici, Agenţia de Plăţi poate accepta beneficiarului

drept garanţie, un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic

superioară, prin care aceasta se angajează la plata sumei de garantare în cazul

în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat avansul.

Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi

stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru

investiţii a depăşit valoarea avansului.

Pachetul de acte normative, pentru creditarea şi garantarea investiţiilor,

care este în vigoare până în anul 2009, în special pentru asigurarea cofinanţării

proiectelor realizate din fondul SAPARD, intitulat Programul „Fermierul”, a

constituit principalul instrument pentru creşterea absorbţiei fondurilor de pre-

aderare.

IX. FINANȚARE:

Ajutor public ( FEADR + contributie publica nerambursabila) : 100%

Nr. de Cost total Estimarea Contribuţia Contribuţia Contribuţia

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUproiecte

prevăzute

mediu costului

total pe

măsură

FEADR -

măsură

publică

naţională

privată

2 140.131

E

280.262

E

224.209,6 E 56.052,4

E

0


Nr. crt Indicator de rezultat Tinta

1 Numarul de Autoritati Publice Locale

sprijinite

2

2 Procent de populatie rurala care datorita

sprijinului beneficiaza de conditii de viata

imbunatatite

10%

3 Numar de exploatatii agricole la care

accesul va fi mai facil

6

4 Numar proiecte ce prevad actiuni de

protectie a mediului

2

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUMĂSURA: 142 - „Înfiinţarea grupurilor de producători”


INTERVENŢIEI:


Obiective generale

Creşterea competitivităţii sectoarelor primare agricol şi silvic, prin

dezvoltarea echilibrată a relaţiilor dintre producători şi sectoarele de procesare

şi comercializare, precum şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ

şi cantitativ la cerinţele consumatorilor.

Obiective specifice

Încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi

silvic în vederea obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele

comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea

accesului la piaţă a propriilor membri.

Obiective operaţionale

Creşterea numărului de grupuri de producători sprijinite pentru înfiinţare

şi funcţionare administrativă şi creşterea veniturilor prin îmbunătăţirea

capacităţii tehnice şi de management a membrilor acestora.

Obiectivul general al măsurii la nivelul teritoriului GAL vizează creşterea

competitivităţii sectoarelor primare agricol şi silvic, prin dezvoltarea echilibrată

a relaţiilor dintre producători şi sectoarele de procesare şi comercializare,

precum şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la

cerinţele consumatorilor.

Obiectivul operaţional al acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare

a teritoriului GAL vizează creşterea numărului de grupuri de producători

sprijinite pentru înfiinţare şi funcţionare administrativă şi creşterea veniturilor

prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de management a membrilor acestora.

II. DESCRIEREA INTERVENŢIEI – DOMENIUL DE ACOPERIRE AL MĂSURII:

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUDomeniul de acţiune (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR)

Domeniul de acţiune al măsurii îl constituie încurajarea înfiinţării şi

funcţionarii administrative a grupurilor de producători, recunoscute în

conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, ceea ce va conduce la:

a) Adaptarea producţiei la cerinţele şi exigenţele pieţei;

b) Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătirea

pentru vânzare, centralizarea vânzărilor şi distribuţia produselor cu

ridicata;

c) Creşterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun şi o mai bună

gestionare economică a resurselor şi rezultatelor obţinute;

d) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveşte informaţiile asupra

producţiei, în special cu privire la cantitate, calitate şi tipul ofertei,

acordându-se o atenţie deosebită produselor obţinute în cantităţi

corespunzătoare pentru industria prelucrătoare şi pentru reţeaua de

comercializare.

În vederea atingerii obiectivului operaţional, următoarele tipuri de acţiuni

sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:

1) Adaptarea producţiei la cerinţele şi exigenţele pieţei;

2) Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătirea

pentru vânzare, centralizarea vânzarilor şi distribuţia produselor cu

ridicata;

3) Creşterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun şi o mai bună

gestionare economică a resurselor şi rezultatelor obţinute;

4) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveşte informaţiile asupra

producţiei, în special cu privire la cantitate, calitate şi tipul ofertei,

acordându-se o atenţie deosebită produselor obţinute în cantităţi

corespunzătoare pentru industria prelucrătoare şi pentru reţeaua de

comercializare.

III. BENEFICIARI AI TIPURILOR DE ACŢIUNI:

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUGrupuri de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007

pâna la 31 decembrie 2013, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Se exclud de la finanţare grupurile de producători, recunoscute preliminar,

cele care au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul naţional,

precum şi organizaţiile de producători din sectorul legume-fructe care

beneficiază de sprijin prin Regulamentul CE 2200/1996, precum şi

organizaţiile de producători de hamei.

Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 1

IV. DESCRIEREA PROCEDURII OFICIALE PENTRU RECUNOAŞTEREA

GRUPURILOR INCLUSIV CRITERIILE DE RECUNOAŞTERE

Conform legislaţiei în vigoare, grupurile de producători sunt recunoscute

de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, responsabil pentru:

a) analiza şi decizia privind recunoaşterea grupului de producători;

b) verificarea periodică a condiţiilor de recunoaştere;

c) emiterea şi înregistrarea avizului de recunoaştere al grupului de

producători într-un registru special, deschis în acest scop;

d) retragerea Avizului de recunoaştere acordat grupului de producători, în

situaţia în care acesta a fost obţinut prin prezentarea de date neconforme

realităţii, precum şi atunci când obligaţiile faţă de membrii grupurilor de

producători, cuprinse în actul constitutiv, nu mai sunt respectate.

Legislaţia în vigoare (Ordonanţa nr. 37 din 14 iulie 2005 aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 338/2005) prevede în principal,

următoarele criterii de recunoaştere ale grupului de producători:

A. Să fie persoană juridică înfiinţată la iniţiativa producătorilor agricoli şi

forestieri, cu scopul de a comercializa în comun produsele agricole şi silvice

ale membrilor, urmărind realizarea următoarelor obiective:

1) planificarea şi modificarea producţiei conform cererii pieţei, în special

conform condiţiilor de calitate şi cantitate;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU2) promovarea concentrării ofertei şi plasarea pe piaţă a produselor

obţinute de membrii săi;

3) reducerea costurilor de producţie şi stabilirea preţurilor la producător;

4) promovarea utilizării practicilor de cultivare, a tehnicilor de producţie

şi gestiune a deşeurilor care să nu dăuneze mediului înconjurator, în

special pentru protecţia calităţii apelor, a solului şi a peisajului natural,

precum şi menţinerea şi/ sau promovarea biodiversităţii.

B. Alte condiţii de recunoaştere se referă la:

1) grupul de producători este format din cel puţin 5 membri;

2) să comercializeze cel puţin 75% din producţia proprie prin intermediul

grupului de producători;

3) dovedeşte prin evidenţa contabilă o valoare minimă a producţiei

comercializate, pentru grupa de produs pentru care solicită

recunoaşterea, de cel puţin 10.000 Euro, echivalent în lei;

4) deţine un sistem centralizat de contabilitate, facturare, înregistrare şi

urmărire cantitativă, calitativă şi valorică a producţiei membrilor;

5) membrii grupului de producători au obligaţia de a plăti contribuţiile

financiare prevăzute în actul constitutiv pentru înfiinţarea şi

funcţionarea grupului de producători.

C. Să aibă prevăzute în actul constitutiv sau în statut obligaţiile membrilor şi

ale grupului de producători;

D. Să dispună de organe de conducere şi mijloace tehnice care să-i permită

să asigure managementul comercial şi financiar pentru funcţionarea

grupului de producători.

Pentru obţinerea avizului de recunoaştere, grupul de producători trebuie

să se adreseze Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a judeţului unde

acesta îşi desfăşoară activitatea.

V. SECTOARE VIZATE

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUSprijinul se acordă pentru grupurile de producători recunoscute conform

legislaţiei naţionale în vigoare, pentru următoarele categorii:

A. Sectorul agricol:

1. culturi de câmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi

rădăcinoase câmp);

2. horticultură (flori, plante ornamentale);

3. viticultură (viţă de vie pentru vin);

4. creşterea animalelor pentru lapte;

5. creşterea animalelor (excluzând laptele);

6. granivore (porci şi păsări);

7. mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/ culturi vegetale şi

creşterea animalelor).

B. Sectorul forestier:

1. produse lemnoase;

2. produse nelemnoase.

VI. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE :



Studii şi analize;

Taxe pentru obţinerea de avize şi autorizaţii etc.



conform informaţiilor menţionate la cap. VIII.

VII. INTENSITATEA SPRIJINULUI

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUÎn cadrul acestei măsuri se acordă sprijin public nerambursabil de 100%,

conform anexei Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

Suma acordată prin această măsura se calculează anual în funcţie de

valoarea producţiei anuale comercializate de către grupul de producători

recunoscut.

VIII. SCHEMA DE SPRIJIN PENTRU GRUPURILE DE PRODUCĂTORI ESTE

URMĂTOAREA:

a. Rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoaşterii grupului de

producători;

b. Sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către

grupul de producători, astfel:

i. 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate de

pâna la 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al

patrulea şi respectiv al cincilea an;

ii. 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% pentru valoarea producţiei

comercializate care depăşeşte 1.000.000 Euro pentru primul, al

doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an.

c. Sprijinul nu va putea depăşi următoarele plafoane:

100.000 Euro – Anul I

100.000 Euro – Anul II

80.000 Euro – Anul III

60.000 Euro – Anul IV

50.000 Euro – Anul V

Plata primei rate va fi facută la un an, după data la care grupul de

producători este recunoscut.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUPlata se va face în urma verificării respectării condiţiilor iniţiale de

recunoaştere a grupului de producători, pe baza facturilor pentru producţia

vândută înregistrată şi calculată după un an de la recunoaşterea grupului.

IX. FINANŢARE :

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%

(EURO)

Nr. de proiecte

prevăzute

Cost

total

mediu

Estimarea

costului

total pe

măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţia

publică

naţională

Contribuţia

privată

1 5.000 5.000 4.000 1.000 0


Nr. Crt. Indicatorul de rezultat Ţinta

1. Număr total de grupuri de

producători sprijinite1

2. Volumul total al investiţiilor

sprijinite (euro)5.000 euro

3. Numărul de actiuni prin

intermediul carora vor fi

promovate asociatii, parteneriate,

grupuri de producatori.

1

Măsura - 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUObiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Obiectivul general constă în dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin

încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de

muncă şi a veniturilor adiţionale.

Obiectivele specifice se referă la:

1.Crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural;

2.Creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole;

3.Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către

micro-întreprinderi.

Raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: proiectele dezvoltate în

cadrul acestei Măsuri au ca principal obiectiv sprijinirea dezvoltării mediului

privat din teritoriu.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :

Investiţiile vizate în cadrul Măsurii 312:

Investiţii în activităţi non-agricole productive cum ar fi:

- Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje,

produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.);

- În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de

la stadiul de cherestea (ex. mobilă);

- Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de

ambalaje etc.

Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a

altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului,

lânii, olăritul, brodatul, confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc.),

precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor

produse obţinute din aceste activităţi).

Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:

- Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie;

- Servicii de conectare şi difuzare internet;

- Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de

transport) protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor,

serviciisanitar-veterinare;

- Servicii medicale

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU- Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice.

Investiţii în producerea de energie regenerabilă

- Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse

regenerabile decât biocombustibilii.

Beneficiari:

Tipuri de beneficiari :Privaţi: Micro-întreprinderile: (având mai puţin de 10 angajaţi şi care realizează o

cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale în valoare de până la 2,0

milioane Euro echivalent în lei) ;

Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja

ca pana la data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un

statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca micro -

intreprindere.

Precizări privind acţiunile eligibile :

* Acţiuni imateriale : Investiţii necorporale (software, patente, licenţe etc.), inclusiv

achiziţionarea în leasing a acestora.

* Acţiuni materiale : Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop

productiv – pentru efectuarea activităţii vizate de proiect- precum şi

construcţia de clădiri pentru marketingul produselor proprii; dotarea aferentă

cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora).

Criterii de eligibilitate:

- Micro-întreprinderile, atât cele existente cât şi cele nou înfiinţate trebuie

să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect în

spaţiul rural (atât sediul social, cât şi punctul de lucru trebuie să fie

amplasate în mediul rural);

- Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei;

- Micro-întreprinderea trebuie să nu fie în dificultate

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU- Beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada deţinerii de

aptitudini

manageriale/ marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect

(experienţă/cursuri de formare profesională absolvite – cel puţin la nivel

de iniţiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la

efectuarea ultimei plăţi;

- Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare

investiţiei respective;

- Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/ autorizaţiile de mediu necesare

investiţiei sau să prezinte dovada că a făcut demersurile pentru a obţine

toate avizele şi acordurile, conform legislaţiei în vigoare în domeniul

mediului. În situaţia în care beneficiarul nu prezintă toate autorizațiile

solicitate înainte de semnarea contractului, proiectul devine neeligibil;

- Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului

pe care urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o

perioadă de cel puţin 10 ani.

- Beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere că va asigura co-

finanţarea proiectului. Solicitantul va prezenta la depunerea Cererii de

Finanţare sursa cofinanţării.

- Beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere faptul că suma totală

a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte

200.000 Euro (100.000 Euro pentru activităţile din sectorul

transportului rutier) pe o perioadă de până la 3 ani fiscali

Criterii de selectie:

- Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activităţi similare

în ultimii 3ani;

- Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de

muncă/ 25.000 Euro investiţi;

- Proiectele care promovează activităţi meşteşugăreşti, de artizanat;

- Proiecte derulate de femei/ tineri cu vârsta până în 40 de ani la data

depunerii proiectelor (dacă aplicanţii sunt constituiţi ca persoană fizică

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUautorizată PFA/întreprindere individuală/ societate cu răspundere limitată,

cu asociat unic persoană fizică (pentru următoarele categorii de solicitanţi:

persoană fizică autorizată (PFA) cu vârsta sub 40 ani la data depunerii

Cererii de Finanţare a proiectului şi societate cu răspundere limitată, cu

asociat unic persoană fizică cu vârsta sub 40 de ani la data depunerii

cererii de finanţare a proiectului.

- Start-up-uri (micro-întreprinderi nou înfiinţate )- care aplica proiecte

ce vizeaza activitati non-agricole productive;

- Proiecte ce vizează dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare sau a

serviciilo medicale;

- Proiecte ce vizează achiziţionarea de echipamente pentru producere a

energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibili.


- Proiectul se incadreaza in prioritatile si obiectivele operationale ale PDL

si are un impact social pozitiv la nivelul teritoriului

- Proiectul include acţiuni de protecţie a mediului:

- Proiectul conduce la cresterea nivelului de trai al populatiei din teritoriu

prin crearea de locuri de munca pe termen scurt, mediu sau lung

Intensitatea sprijinului:

Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pana la 85% din

totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi:

50.000 Euro/proiect daca beneficiarii sunt persoane fizice autorizate;

100.000 Euro/proiect pentru micro-intreprinderile care isi desfasoara

activitatea in sectorul transportului rutier;

200.000 Euro/proiect pentru alte micro-intreprinderi.

În cazul în care proiectele prevăd activități de producție de bunuri, intensitatea

ajutorului public va fi de până la 85% din totalul cheltuielilor eligibile. Procentul

de 85% se aplică numai activităţilor incluse în codurile CAEN cuprinse în Anexa

9B – ”Lista codurilor CAEN de productie de bunuri„. În situația proiectelor care

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUvizează atât activități de producție de bunuri cât și servicii intensitatea ajutorului

public nerambursabil se va atribui, specific,pentru fiecare tip de investiție, iar în

această situație se vor elabora bugete distincte.

Valoarea maximă a sprijinului va fi de:

- 50.000 Euro/ proiect pentru cabinet medical individual, cabinet medical

veterinar individual, persoană fizică autorizată, întreprindere familială

precum şi persoanele fizice care declară că se vor autoriza ca persoană

fizică autorizată, întreprindere familială;

- 100.000 Euro/ proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară

activitatea în sectorul transportului rutier;

- 200.000 Euro/ proiect pentru întreprindere individuală, societăţi

cooperative mesteşugăreşti de gradul I, societăţi cooperative de consum de

gradul I, societăţi comerciale cu capital privat care pot fi beneficiari ai

măsurii, precum şi pentru persoanele fizice care declară că se vor autoriza

ca întreprindere individuală.

Finanţare:

Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): 85%

Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pana la 85% din totalul

cheltuielilor eligibile si nu va depasi:

50.000 Euro/proiect daca beneficiarii sunt persoane fizice autorizate;

100.000 Euro/proiect pentru micro-intreprinderile care isi desfasoara

activitatea in sectorul transportului rutier;

200.000 Euro/proiect pentru alte micro-intreprinderi.

Buget:

Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2013 este de 721.805,00

445.642,00 euro

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului

total pe

măsură

Contribuţia

FEADR -

măsură

Contribuţia

publică

naţională

Contribuţia

privată


4 131.071,

17

524.284,

71

356.513,6

0

89.128,40 78.642,71

Indicatori de monitorizare

Nr.

crt

Indicator de rezultat Tinta

1 Numarul de micro-întreprinderi sprijinite 4

2 Numar brut de locuri de munca create 5

3 Procent de populatie rurala care datorita


imbunatatite

20%

4 Numar beneficiari tineri – sub 40 de ani 2

5 Numar proiecte ce prevad actiuni de protectie a

mediului

2

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUMĂSURA: 322 - “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea

serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a

moştenirii rurale”


INTERVENŢIEI:


Obiectivul general al măsurii vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă

pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea

moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei

dezvoltări durabile.

Obiectivele specifice vizează:

- creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de

servicii îmbunătăţite.

- creşterea gradului de accesibilitate şi asigurarea fluxurilor de circulaţie în

localităţile rurale afectate de inundaţii care beneficiază de refacerea

infrastructurii tehnico – edilitare;

- îmbunătăţirea (refacerea, inclusiv modernizarea, dacă este cazul)

infrastructurii tehnicoedilitare din localităţile rurale afectate de inundaţii.

Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează:

- Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;

- Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia

rurală;

- Creşterea numărului de sate renovate;

- Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite;

- Creşterea numărului de elemente de infrastructură edilitară îmbunătăţite

(refăcute, inclusive modernizate, dacă este cazul) în urma inundaţiilor din

anul 2010;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU- Diminuarea efectelor pagubelor apărute ca urmare a inundaţiilor din anul

2010

Obiectivul general al măsurii la nivelul teritoriului GAL vizează

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la

serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale, în vederea

realizării unei dezvoltări durabile.

Prin acţiunile stabilite în cadrul acestei măsuri se urmăreşte:

Creşterea nivelului de trai, asigurarea de locuri de muncă pe termen scurt,

creşterea atractivităţii teritoriului pentru investitori şi dezvoltarea

accesibilităţii teritoriului;

Creşterea calităţii vieţii, a nivelului de trai şi dezvoltarea economiei;

Conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi arhitectural, în

vederea păstrării acestuia.

Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri din cadrul strategiei de

dezvoltare a teritoriului GAL vizează:

1. Dezvoltarea infrastructurii de transport – modernizarea căilor de acces şi

amenajarea marginilor (trotuare, borduri, spaţii verzi, acostamente etc.)

2. Extinderea utilităţilor – extinderea reţelei de alimentare cu apă,

canalizare, alimentare cu energie electrică şi alimentare cu gaze naturale

3. Renovarea clădirilor publice (ex.primării, dispensare, amenajări de parcări,

pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc)

4. Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea

acestora;

5. Înfiinţarea/ modernizarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere

pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de

sport, piste de biciclete etc.)

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU6. Prima înfiinţare/ renovarea şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor

sociale precum centrele de îngrijire copii, orfani, bătrâni şi persoane cu

nevoi speciale;

7. Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor

culturale şi a obiectivelor de patrimoniu cultural, inclusiv amenajarea în

scop turistic a siturilor arheologice

II. DESCRIEREA INTERVENŢIEI – DOMENIUL DE ACOPERIRE AL MĂSURII :

Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute (conform fişei tehnice a

măsurii din PNDR)

Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural pentru:

a) Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază;

b) Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală;

c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul

rural;

d) Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii

rutiere afectate de inundaţii în anul 2010

Pentru componenta a):

Înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri

de interes local (drumuri comunale, vicinale şi străzi din interiorul

comunei) ce aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative (comuna)

pe teritoriul căreia se află, aşa cum sunt definite şi clasificate în

conformitate cu legislaţia naţională70 în vigoare;

Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă

(captare, staţii de tratare, alimentare) pentru localităţile rurale având

sub 10.000 populaţie echivalentă (p.e);

Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă uzată

(canalizare, staţii de epurare) pentru localităţile rurale având sub 10.000

populaţie echivalentă (p.e);

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi a reţelei

publice de iluminat cu eficienţă energetică ridicată;

Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz

către alte localităţi rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la

reţea;

Investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de

gestionare a deşeurilor.

Pentru componenta b):

Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia

rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de

biciclete);

Renovarea clădirilor publice (ex.primării) şi amenajări de parcări, pieţe,

spaţii pentru organizarea de târguri etc);

Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse

regenerabile (în situaţia în care este vorba de clădiri publice);

Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale

precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;

Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea

acestora;

Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru

comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă

pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate

şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale inclusiv

construirea de staţii de autobuz;

Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de

deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din investiţia

iniţială pentru înfiinţarea serviciului;

Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor

culturale, inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUde costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea

promovării patrimoniului cultural immaterial ca parte componentă a

proiectului. De asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de

echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare şi montaj.

Pentru componenta c):

Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu

cultural - grupa B şi natural din spaţiul rural (peşteri, arbori seculari,

cascade etc.);

Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural

cu posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia

comunităţii;

Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului

cultural

Beneficiari:

Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în

vigoare;

Autorităţile locale (comune) sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare

prin operatorii regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/apă

uzată;

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare realizate între două sau mai

multe commune înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare;

ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform

legislaţiei naţionale în vigoare;

Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează

obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local şi care aplică

pentru componenta „c”.

La nivelul teritoriului GAL, domeniul de aplicare al măsurii cuprinde

următoarele acţiuni:

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU1) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Dezvoltarea

infrastructurii de transport, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi

sprijinite la nivelul teritoriului:

a) Extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local (drumuri

comunale şi străzi din interiorul teritoriului) ce aparţin proprietăţii

publice a teritoriului, aşa cum sunt definite şi clasificate în conformitate

cu legislaţia naţională în vigoare;

2) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Extinderea utilităţilor,următoarele tipuri de acţiuni pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:

a) Extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi a reţelei publice de iluminat

cu eficienţă energetică ridicată;

b) Extinderea reţelei de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie

electrică şi alimentare cu gaze naturale;

3) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Renovarea clădirilorpublice, următoarele tipuri de acţiuni pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:

a) Renovarea şi modernizarea clădirilor publice (ex.primării, cămine culturale,

gradinite) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de

târguri etc);

4) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Înfiinţarea/ modernizarea,amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală,următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:

a) Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia

rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, baze

sportive, piste de biciclete);

5) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Prima înfiinţare/renovarea şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale, următoareletipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:

a) Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale

precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU6) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Investiţii de renovare,

modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale şi a obiectivelorde patrimoniu cultural, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi

sprijinite la nivelul teritoriului:

a) Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor

culturale, inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea

de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea

promovării patrimoniului cultural imaterial ca parte componentă a

proiectului.

b) Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului

cultural.

c) Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu

cultural şi natural din spaţiul rural (peşteri, arbori seculari, cascade etc.);

Acţiunile prevăzute mai sus de la pct. 1 la 6 se pot realiza numai în

cadrul acestei măsuri, iar pentru realizarea şi dezvoltarea acestora nu sunt

necesare alte acţiuni stipulate în cadrul celorlaltor măsuri.

III. BENEFICIARI AI TIPURILOR DE ACŢIUNI:

A. Publici:

1. Comunele sau asociatii/parteneriate ale acestora prin reprezentanţii lor

legali conform legislaţiei naţionale în vigoare;

2. Autorităţile locale (comune) sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare

prin operatorii regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/ apă

uzată.

B. Privaţi

1. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare realizate între două sau mai

multe comune înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare sau

asociatii/parteneriate ale acestora;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU2. ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult sau

asociatii/parteneriate ale acestora definite conform legislaţiei naţionale în

vigoare;

3. Persoane fizice şi juridice sau asociatii/parteneriate ale acestora care deţin

în proprietate sau administrează obiective de patrimoniu cultural/ natural

de interes local şi care aplică pentru componenta „c” de la litera „F”.

Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 6

IV. CRITERII DE ELIGIBILITATE:

Proiectul trebuie să fie realizat în spaţiul rural conform definiţiei din

PNDR iar beneficiarul se identifică într-una din categoriile de beneficiari

definite;

Nu este permisă dubla finanţare a aceleaşi activităţi/investiţie din alte

fonduri comunitare sau naţionale;

Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare

investiţiei;

Prin memoriul justificativ/studiul de fezabilitate, proiectul trebuie să

demonstreze oportunitatea şi necesitatea socio-economică a investiţiei;

Proiectul propus este în conformitate cu normele de mediu, (inclusiv

Directiva Cadru Apă) şi legislaţia în vigoare cu privire la normele de

siguranţă în transport/energie;

Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată vor trebui să

prezinte fie un aviz tehnico-economic din partea operatorului regional

acolo unde acesta există, fie un aviz din partea consiliului judeţean prin

care se dovedeşte şi conformitatea proiectului cu strategia

regională/judeţeană de apă/apă uzată, iar în cazul în care un astfel de

proiect nu se regăseşte în situaţiile mai sus menţionate, proiectul va fi

însoţit de angajamentul autorităţilor locale de a asigura gestionarea şi

mentenanţa investiţiei;

Investiţia să respecte Planul Urbanistic General;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să

respecte/păstreze arhitectura specifică locală;

Orice beneficiar al acestei măsuri poate aplica pentru maxim 2 proiecte

individuale pe întreaga perioadă de programare (2007-2013);

Pentru investiţiile în infrastructura fizică de bază, beneficiarii trebuie să

prezinte lista cu semnături ale locuitorilor, agenţilor economici şi

instituţiilor publice care au depus la primărie adeziunea privind

necesitatea investiţiei şi angajamentul de racordare din surse proprii la

reţeaua de apă/canalizare/gaze/energie electrică sau acordul privind plata

colectării deşeurilor;

Beneficiarul se angajează să asigure mentenanţa investiţiei;

Investiţia se realizează pe teritoriul acoperit de GAL.

V. CRITERII DE SELECŢIE

Localităţile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar

pentru o investiţie similară;

Localităţi rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat;

Proiectele care se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau

judeţeană;

Proiecte integrate de investiţii;

Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată în localităţile

rurale între 2.000 si 10.000 de p.e. identificate prin Master Planurile

Regionale, dar care nu sunt finanţate din POS Mediu;

Proiecte de investiţii în infrastructura de drumuri care asigură legătura

cu principalele căi rutiere (drumurile judeţene, naţionale) sau alte căi

principale de transport (feroviare şi fluviale);

Proiecte de investiţii în infrastructura de alimentare cu apă în zonele în

care apa este insuficientă sau în zonele care prezintă incidenţă ridicată a

perioadelor de secetă;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată pentru zonele

în care apa prezintă un grad ridicat de poluare sau zonele în care apa

freatică prezintă o concentraţie ridicată de nitraţi ce afectează sănătatea

populaţiei;

Proiecte de investiţii în infrastructura socială;

Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului local

şi a moştenirii culturale.

Proiecte care se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau

judeţeană.


Proiectul se încadrează în priorităţile şi obiectivele operaţionale ale

Planului de Dezvoltare Locală;

Proiectele cuprind măsuri şi/ sau metode de protecţie a mediului;

Proiectele au un impact social pozitiv la nivelul teritoriului;

Proiectele au ca rezultat creşterea nivelului de trai la nivelul teritoriului;

Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen scurt, mediu

sau lung la nivelul teritoriului.

Beneficiarii finali pot fi membri ai unor asociații sau parteneriate;

Proiectele promovează acţiuni inovative;

Proiectele contribuie la scaderea ratei somajului.

Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie

mai sus menţionate

VI. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE :



PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU Studii şi analize;



construcţii şi amenajări

renovarea şi modernizarea clădirilor publice sau de interes public

extinderea reţelelor de utilităţi publice

Conform art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 vor fi

susţinute şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe

pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate/memorii

justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor

necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia

naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea

totală eligibilă a proiectului iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în

limita a 5%.

VII. INTENSITATEA SPRIJINULUI

Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri

pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL va fi:

a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de

utilitate publică, negeneratoare de profit, dar valoarea totală eligibilă a

proiectului nu va depăşi:

1.000.000 Euro/ proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în

infrastructura de bază al cărui beneficiar este un Consiliu Local;

1.500.000 Euro/ proiect individual în cazul unui proiect finantat prin

submasura 322 d);

3.000.000 Euro/ proiect în cazul unui proiect individual de investiţii în

infrastructura de bază al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare

intercomunitară;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU 2.500.000 Euro/ proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar

este un Consiliu Local;

6.000.000 Euro/ proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar

este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;

500.000 Euro/ proiect individual sau proiecte integrate pentru celelalte

tipuri de acţiuni vizate de această măsura, altele decât cele mai sus

menţionate.

b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele

generatoare de profit.

Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/ beneficiar

pentru o perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată

în Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din

28.12.2006.

VIII. DESCRIEREA ANGAJAMENTELOR

Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de Plăţi plata unui avans

în cuantum de până la 50% din ajutorul public pentru investiţii, conform

articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 privind regulile de aplicare

ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005 privind acordarea sprijinului

pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea

unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui

procent de 110% din valoarea avansului.

În cazul beneficiarilor publici, Agenţia de Plăţi poate accepta beneficiarului

drept garanţie, un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic

superioară, prin care aceasta se angajează la plata sumei de garantare în cazul

în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat avansul. Garanţia

depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi stabileşte că suma

cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit

valoarea avansului.

Pachetul de acte normative, pentru creditarea şi garantarea investiţiilor,

care este în vigoare până în anul 2009, în special pentru asigurarea cofinanţării

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUproiectelor realizate din fondul SAPARD, intitulat Programul „Fermierul”, a

constituit principalul instrument pentru creşterea absorbţiei fondurilor de pre-

aderare.

IX. FINANŢARE :

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională):100%

(EURO)

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului

total pe

măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţia

publică

naţională

Contribuţia

privată

17 85.402,23 1.451.838 1.161.470,4 290.367,6 -

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUAjutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) ce include actiuni

pentru protectia mediului:

(EURO)

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului

total pe

măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţia

publică

naţională

17 85.402,23 1.451.838 1.161.470,4 290.367,6


Nr.

crt.Indicatorul de rezultat Tinta

1. Număr de localităţi sprijinite 6 localităţi

2. Volumul total al investiţiilor 1.451.838 Euro

3. Procent de populaţie rurală care

datorită sprijinului beneficiază de

condiţii de viaţă îmbunătăţite

30%

4. Numărul de proiecte care cuprind

acțiuni pentru protecția mediului6

5. Numărul de actiuni prin

intermediul carora vor fi

promovate asociatii, parteneriate,

grupuri de producatori.

11


MĂSURA: 421 - „Implementarea proiectelor de cooperare”


INTERVENŢIEI:

Obiectiv operaţional - Participarea GAL la proiecte de cooperare

Cooperarea reprezintă lucrul în comun pentru atingerea unor scopuri comune. În

cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde

experienţele locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea

acces la informaţii şi idei noi, de a face schimb de experienţă şi de a învăţa din

experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini inovaţia, pentru

dobândire de competenţe şi îmbunătăţirea lor.

Prin intermediul acestei măsuri se vor finanţa proiecte de cooperare

transnaţională şi inter-teritorială între GAL şi alte grupuri/parteneriate, care

funcţionează după principiul LEADER, parteneriate public-private selectate în

cadrul Axei 3, conform art.59 e) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau

oricăror alte grupuri rurale organizate după metoda LEADER (grupuri locale

care sa aibă un rol activ în dezvoltarea rurală, să fie organizate pe baza

parteneriatului actorilor locali, grupuri de iniţiativă locală, micro-regiuni şi alte

parteneriate de tip LEADER, grupuri finanţate prin Axa 4 din FEP) şi

recunoscute de statul membru.

Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL

coordonator.

Doar proiectele/acţiunile comune care corespund obiectivelor măsurilor din

cele 3 axe (Axa 1, 2 şi 3) ale FEADR vor fi eligibile pentru sprijin.

Acţiunile comune pot avea ca obiectiv şi construcţia instituţională:

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU schimb de experienţă şi bune practici privind dezvoltarea locală prin

publicaţii comune,

organizare de evenimente,

proiecte de twinning (schimb de manageri de program şi de personal)

sau prin lucrări de dezvoltare comunesau coordonate în comun.

Funcţionarea unei structuri comune este cea mai integrată formă de

cooperare.

Responsabilităţile fiecărui partener vor fi detaliate în cadrul unui acord de

cooperare, semnat de cele două parteneriate implicate în proiect, care trebuie să

conţină referinţe la un buget general planificat, obiectivele proiectului,

activităţile pe care doresc să le implementeze în comun în vederea realizării

acestora, rolul fiecărui partener şi participarea financiară finală a fiecărui

partener în cadrul proiectului.

În ceea ce priveşte cooperarea transnaţională, pot fi iniţiate proiecte

comune cu ţări non-UE, caz în care sunt eligibile pentru sprijin numai

cheltuielile legate de teritoriile din cadrul UE.

În cazul cooperării între un GAL şi alte grupuri/ parteneriate din state

membre UE acordul de cooperare va trebui să prevadă ca fiecare partener să

suporte cheltuielile în mod proporţional cu participareasa la acţiunea comună.

II. RAPORTUL CU STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Strategia de dezvoltare a teritoriului acoperit de GAL are drept scop

dezvoltarea teritoriului cu implicatii sociale, economice si administrative. O

formă de dezvoltare o reprezintă şi cunoaşterea modului de acţiune a altor

grupuri de acţiunle locale. Aşadar, prin acţiunile de cooperare ale acestei măsuri,

se pot materializa, diferite schimburi de experienţă, de informaţii relevante cu

privire la proiecte desucces, mod de funcţionare, tipuri de activităţi, cu alte

GAL –uri din ţară şi din străinătate.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUIII. SINERGIA CU ALTE MĂSURI

Această măsură este complementară cu toate celelalte măsuri ale strategiei

de dezvoltare a GAL.

Acţiunile specifice acestei măsuri se pot realiza fie individual, fie în

complementaritate cu alte acţiuni din cadrul altor măsuri.

De asemenea, acţiunile acestei măsuri sunt sinergice cu prevederile din:

1. Programul Naţional de Reforme (PNR) al României, document elaborat în

contextual strategiei Europene pentru Creştere şi Ocupare (Strategia Lisabona

Revizuită -sLR), evidenţiază reformele pe care Guvernul României le promovează

cu prioritate şi oferă cadrul de integrare a politicilor pe mai multe paliere:

macroeconomie, microeconomie, ocuparea forţei de muncă - într-un program

coerent de reforme caresă evidenţieze şisă valorificeşinergiile dintre domeniul

economic şi cel social.

Prioritatea strategică a PNR la care strategia de dezvoltare locala a teritoriuuli

acoperit de GAL îşi aduce contribuţia este :” Îmbunătăţirea capacităţii

administrative”.

2. Cadrul strategic Naţional de Referinţă

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă stabileşte baza pentru folosirea

eficientă a fondurilor alocate pentru perioada 2007-2013 din Fondul de

Coeziune şi alte fonduri structurale europene fiind inclus în Planul Naţional de

Dezvoltare şi echivalent cu Cadrul strategic Naţional de Referinţă (CSNR). CSNR

al României, aprobat de către Comisie în iulie 2007, a fost elaborat în acord cu

Liniile Directoare strategice ale Politicii de Coeziune (Decizia Consiliului

CE/702/2006) şi are, de asemenea, la bază Obiectivele strategice de la Lisabona

şi Göteborg.

IV. PROCEDURA, CALENDARUL ŞI CRITERIILE PENTRU SELECTAREA

PROIECTELOR DE COOPERARE

Cooperarea va fi lansată după selecţia Grupurilor de Acţiune Locală.

Proiectele de cooperare vor fi selectate de către GAL, întrucât în strategia de

dezvoltare a teritoriului acoprit de GAL au fost integrate acţiuni de cooperare.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUV. ACŢIUNI ELIGIBILE

Principalele categorii de acţiuni eligibile:

- cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare – organizare mişiuni

tehnice, întâlniri, seminarii, activităţi de traducere şi interpretare,

multiplicare documente,

- cheltuieli de investiţii pentru implementarea proiectelor comune

- cheltuieli pentru proiecte comune de instruire

Cheltuieli neeligibile – simplul schimb de experienţă neconcretizat într-o acţiune

comună (întrucât se poate finanţa prin intermediul reţelei naţionale de

dezvoltare rurală). De asemenea, nu sunt eligibile cheltuielile legate de teritoriile

din afara UE.

Proiectele de cooperare vor cuprinde următoarele aspecte:

a. Parteneriatul: tipul actorilor implicaţi, legăturile dintre responsabilii de proiect

şi GAL – implicarea partenerilor locali în operaţiunile prevăzute.

b. Integrarea în strategia teritoriului: integrarea în strategia teritorială, valoarea

adăugată a proiectului, coordonarea cu alte acţiuni derulate, valorificarea

experienţei cooperării din afara teritoriului.

c. Tipul de proiect: Acţiuni comune concrete (mai mult decât o intenţie şi/sau un

schimb de experienţă ).

d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnică, calendar, mecanismul de implementare,

aspecte practice, metodologie şi organizare, indicatori de monitorizare,

managementul proiectului.

e. Aspecte financiare: buget realist şi coerent, plan de finanţare, deviz,

fezabilitate financiară, implicarea diverşilor actori.

VI. CRITERII DE ELIGIBILITATE

- parteneriatele reprezintă GAL-uri sau sunt organizate în conformitate cu

abordarea LEADER

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU- proiectele vor fi elaborate şi implementate în comun

- coordonatorul este un GAL finanţat prin axa LEADER

- activităţile/proiectele să corespundă unei măsuri sau mai multor măsuri

din FEADR

- valoarea proiectului (suma solicitată)să se încadreze în limita financiară

maximă stabilită (200.000 euro co-finanţare publică, iar valoarea totală a

investiţiei nu va depăşi 400.000 euro).

VII. CRITERII DE SELECŢIE LOCALĂ:

- proiectele contribuie la dezvoltarea teritoriului în funcţie de obiectivele

strategiei

- proiecte de cooperare care includ activităţi inovative.

Selecţia şi aprobarea proiectelor de cooperare trebuie realizată în aceeaşi

manieră ca celelalte proiecte, respectiv prin intermediul unui Comitet de selecţie

organizat în cadrul GAL. Calendarul de selecție a proiectelor de cooperare va fi

stabilit după selecția GAL.

Calendarul de selecție va asigura că ultimul proiect va fi selectat înainte de

31 decembrie 2013.

VIII. FINANŢARE

Ajutor public: 100% (80% FEADR, 20% national)

(Euro)

Nr de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Cost total

estimat

pe

măsură

Contribuţia

FEADR-

măsură

Contribuţi

a publică

nationala-

măsură

Contribuţi

a privată

1 7.258 7.258 5.806,40 1.451,60 -

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUIX. INDICATORI DE MONITORIZARE

Nr. crt. Indicatorul de rezultat Tinta

1.Numarul de proiecte care sunt

promovate de asociații sau

parteneriate

1

2. Volumul total al investiţiilor 7.258 Euro


Planul de finantare

N

Nr.

crt

Parten

eriatPrioritate

Numar

estimat

proiecte

Valoare

proiect/

actiune

Incadrare

prioritateMasura

Valoare totala

prioritate

(Euro)

2

Public Modernizare

infrastructu

ră rurală 17 85.402,23 A1 322 1.451.838

Modernizare

infrastructu

ra rutiera

agricola 2

140.131,0

0 A2 125 280.262,00

Subtotal

public 1.700.000,00

2

4

5

8

9

1

Privat Tineri

fermieri 12 30.000,00 B3 112 360.000,00

Sprijinirea

microintrep

rinderilor

4111.410,5

0C1 312

445.642,00

Grup de

producatori 1 5.000,00 B2 142 5.000,00

Proiect

cooperare 1 7.258,00 D1 421 7.258,00

Functionare

GAL (Comp.

a) 1

240.000,0

0 E1 431 240.000,00

Actiuni

animare

(Comp. b) 1 60.000,00 E2 431 60.000,00

Subtotal

privat 1.150.000,00

Total 2.850.000,00

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUParteneriat


Referitor la capacitatea de a mobiliza co-finantarea necesara in

implementarea strategiei angajate de GAL, se mentioneaza faptul ca

reprezentantul legal desemnat al GAL Titu, beneficiid de sustinerea partenerilor

se angajeaza (a se vedea Declaratie-angajament de mobilizare a cofinantarii

implementarii strategiei) sa intreprinda toate diligentele in a asigura ( atrage )

sursele de finantare necesare, respectiv -linii de credit, sponsorizari, donatii,

granturi interne si externe etc. Totodata, GAL Titu se angajeaza ca

parteneriatul va asigura sumele necesare pentru functionare pana la

acordarea primei transe a cheltuielilor de functionare.

Planul de finantare este atasat prezentului document atat in format PDF

cat si in format Excel. (ANEXA nr. 14).


I. REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI

PARTEA A V – A: PARTENERIATUL

1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Locală

În urma documentării realizate de către angajaţii Orasului Titu, primarul

acestei unităţi administrativ teritoriale a convocat primarii comunelor alăturate,

companiile private şi ONG-urile din zonă. În cadrul acestei întâlniri, s-au

discutat oportunităţile oferite de Axa 4 din PNDR pentru dezvoltarea

teritoriului acoperit de GAL Titu. În final, s-a decis elaborarea Planului de

Dezvoltare Locală şi a Dosarului de Candidatură. Totodată, Orasul Titu a fost

desemnat ca reprezentant al parteneriatului, iar d-na Ionita Oana ca

reprezentant legal al GAL Titu.

Paşii care au fost urmaţi de către parteneriat sunt următorii:

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU1. Căutarea şi desemnarea leader-ului. Având în vedere că iniţiativa a

fost luată de către primarul Orasului Titu, acesta a fost desemnat ca leader al

GAL-ului.

2. O analiză sumară (localizare geografică, tipuri de localităţi – oraşe,

comune, sate, număr de locuitori etc.) a localităţilor cuprinse în teritoriului

dorit pentru viitorul potenţial GAL;

3. Identificarea persoanelor-resursă (cu care s-a colaborat). În acest

sens, parteneriatul a beneficiat de serviciile unei firme de consultanţă, care a

elaborat, împreună cu partenerii, studii pentru realizarea analizei diagnostic a

teritoriului, Planul de Dezvoltare Locală, precum şi Dosarul de Candidatură;

4. Pregătirea materialelor de prezentare a programului Leader şi

gruparea lor în vederea prezentării în cadrul întâlnirilor ce vor avea loc la

iniţiativa leader-ului şi sub coordonarea firmei de consultanţă;

5. Organizarea grupurilor de lucru (combinarea competenţelor) şi

adunarea acestora în 3 întâlniri diferite. Grupurile de lucru au fost formate din

reprezentanţii partenerilor, iar cele 3 întâlniri ale acestora au fost coordonate

de către firma de consultanţă.

În procesul de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală, firma de

consultanţă a realizat următoarele activităţi:

1. realizarea de studii pentru determinarea potenţialului de dezvoltare

a zonei;

2. organizarea de intalniri, seminarii ad-hoc în fiecare comună pentru

sensibilizarea actorilor locali;

3. organizarea unei caravane informative( distribuire de afise;

4. servicii de consultanţă în vederea elaborării strategiei de dezvoltare

la nivelul teritoriului ocupat de Grupul de Acţiune Locală;

5. realizarea Dosarului de Candidatură.

Activităţile de realizare a strategiei au fost structurate în 3 etape

principale:

1. analiza diagnostic a teritoriului;

2. analiza SWOT, stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor operaţionale;

3. planul financiar şi elaborarea fişelor de măsuri.


În prima etapă, pentru stabilirea potenţialului de dezvoltare a zonei, s-au

stabilit următoarele:

Obiective;

Responsabilităţi;

Metodologie aplicată

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUEtapă Obiective Metodologia aplicată Rezultate

Analiza

diagnostic a

teritoriului

1. Realizarea

unei cercetări la nivelul

comunelor partenere

privind cunoaşterea

atitudinilor, opiniilor şi

aşteptărilor cetăţenilor;

2. Studierea şi

corelarea strategiilor

locale ale fiecărei comune

partenere, care stabilesc

abordarea strategică

privind dezvoltarea la

nivel local;

3. Colectarea şi

utilizarea datelor

statistice puse la

dispoziţie de instituţiile

statului (INS, ORC,

DAJetc.);

4. Interpretare

a datelor colectate şi

construirea unei imagini

1. Colectareadatelor:

Stabilirea

domeniilor de dezvoltare:

teritoriul, populaţia,

activităţile economice,

organizarea socială şi

instituţională;

Stabilirea

indicatorilor aparţinând

domeniilor de dezvoltare în

vederea determinării

potenţialului zonei;

Stabilirea

surselor de informaţie:

- date statistice

la nivel local,

- date statistice

la nivelul INS Dâmboviţa,

- studii existente,

- folosirea unor

metode de sondare a opiniei

1. Colectarea datelor Realizarea unei cercetări la nivelul comunelor

partenere în vederea identificării potenţialului prin

distribuirea în teritoriu a unor chestionare structurate pe 4

categorii de întrebări privind: Teritoriul, Populaţia,Activităţile economice, Organizarea socială şi instituţională.Chestionarele de identificare a potenţialului teritoriului au

avut ca grup ţintă persoane care activează în: Administraţia

publică, Servicii publice, Sectorul privat, Societatea civilă.

Întrebările au fost elaborate diferenţiat, în funcţie de

specificul fiecărei categorii de respondenţi, în vederea

realizării analizei diagnostic a teritoriului.

2. Interpretarea datelor Structurarea datelor pe un cadru de referinţă

care să permită o elaborare uşoară a studiului de

determinare a potenţialului zonei şi ulterior a strategiei de

dezvoltare la nivelul teritoriului potenţialului Grup de

Acţiune Locală.

Interpretarea necesară în vederea determinării

potenţialului zonei şi obţinerea de informaţii privind

caracteristicile principale, potenţialul de dezvoltare a zonei şiidentificarea de domenii de activitate locale specifice,


complete a situaţiei

existente la nivelul fiecărei

comune;

5. Animarea

teritoriului prin

organizarea de seminarii;

publice,

- examinarea

poziţiilor actorilor interesaţi.

2. Interpretareadatelor – structurarea

datelor pe cadrul de

referinăţa, elaborarea

studiului de determinare a

potenţialului zonei;

3. Prima întâlnirea partenerilor – prima

şedinţă a grupului de lucru

format din reprezentanţii

partenerilor;

4. Animareateritoriului – realizarea de

seminarii tematice.

reflectate în Partea 1 – Prezentarea teritoriului – Analizadiagnostic din cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală a

teritoriului.

Totodată, au fost obţinute informaţii privind

oportunităţi şi idei de dezvoltare a zonei prin realizarea deproiecte, care au fost cuprinse în cadrul analizei SWOT.

3. Prima întâlnire a partenerilor – Prezentarea

diagnosticului pe teme; schimburi şi aport de idei noi;

obţinerea de informaţii suplimentare privind situaţia

existentă la nivelul teritoriului;

4. Animarea teritoriului – Realizarea de seminarii

tematice pentru informarea populaţiei privind abordarea

LEADER, iniţiativa parteneriatului, prezentarea analizei

diagnostic, schimburi şi aport de idei noi, precum şi

obţinerea de suplimentare.

Analiza

SWOT,

stabilirea

priorităţilor

şi a

1. Realizarea

analizei SWOT pe baza

rezultatelor analizei

diagnostic;

2. Stabilirea

1. Realizareaanalizei SWOT

Diagnoza şi

identificarea categoriei de

abordare strategică prin

1 Realizarea analizei SWOT: Diagnoza şi identificarea categoriei de abordare

strategică prin analiza SWOT, pe baza rezultatelor studiului

de identificare a potenţialului de dezvoltare a teritoriului şi

de concluziile acestei analize. Categoria de abordare


obiectivelor

operaţional

e

priorităţilor,obiectivelor

operaţionale şi încadrarea

pe măsuri de finanţare;

3. Realizarea

caravanei informative

pentru animarea

teritoriului şi diseminarea

informaţiilor.

analiza SWOT;

Transpunerea

rezultatelor analizei

diagnostic în puncte tari,

puncte slabe, oportunităţi şi

riscuri;

2. Stabilireapriorităţilor de dezvoltare:

Stabilirea

principalelor priorităţi în

legătură cu proiectele de

dezvoltare a teritoriului;

Stabilirea

obiectivelor operaţionale ce

se urmăresc a fi realizate în

cadrul fiecărui proiect

prioritar stabilit;

Stabilirea şi

încadrarea obiectivelor

operaţionale în măsuri ce se

regăsesc în PNDR 2007-

2013, precum şi în afara

strategică s-a stabilit pe baza oportunităţilor şi punctelor

tari identificate în urma analizei realizate, fructificată în

vederea obţinerii unei direcţii de dezvoltare viabilă şi

eficientă la nivelul teritoriului.

Analiza SWOT pune în evidenţă problemele

strategice cheie identificate în analizele socio-economice,

precum şi modul în care acestea se condiţionează reciproc.

Analiza SWOT realizată abordează următoarele

caracteristici:

- Teritoriul – caracteristici geografice, izolare,

deservire, infrastructuri, centre de interes, patrimoniu,

cultură, mediu înconjurător;

- Populaţia – demografie, populaţia activă,

îmbătrânire, nivel de instruire, cunoştinţe şi competenţe

specifice teritoriului

- Activităţile economice – primar, secundar,

terţiar, servicii, turism;

- Organizarea socială şi instituţională – activităţi

asociative, ONG, organizare instituţională.

Elaborarea matricei punctelor tari, a punctelor

slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor, precum şi

modalitatea de utilizare a punctelor tari şi oportunităţilor,


acestuia;

3. Organizareacaravanei informative –

caravană din poartă în

poartă, cu distribuirea de

materiale informative la

nivelul teritoriului şi

furnizarea de informaţii

privind priorităţile de

dezvoltare.

care trebuie avute în vedere pentru dezvoltarea teritoriului.

Corelarea între punctele tari şi oportunităţile

din fiecare domeniu avut în vedere, precum şi unele domenii

ce contribuie indirect la dezvoltarea mai multor domenii de

interes.

Corelarea dintre întărirea punctelor tari şi

atenuarea punctelor slabe şi diminuarea ameninţărilor

identificate. Un factor care intervine în mai multe domenii

analizate şi care poate fi fructificat atât din punct de vedere

social cât şi comercial îl reprezintă tradiţiile şi meşteşugurile,

precum şi produsele tradiţionale obţinute în urma acestora.

Tradiţiile, meşteşugurile şi produsele tradiţionale sunt un

exemplu efectiv a ceea ce înseamnă abordarea LEADER şi

dezvoltarea integrată economică, socială şi culturală a unui

teritoriu.

2. Stabilirea principalelor priorităţi la nivelulteritoriului

În urma consultărilor între toţi partenerii

(publici, privaţi, ONG) din cadrul teritoriului şi pe baza

analizei diagnostic (prezentarea teritoriului, analiza SWOT)

au fost identificate principalele priorităţi viabile la nivelul

teritoriului. Priorităţile de dezvoltare a teritoriului au fost


stabilite în corelare cu direcţiile (politicile) generale de

dezvoltare şi raportarea acestora la strategiile judeţene,

regionale, naţionale şi europene, reflectându-se astfel

potenţialul de dezvoltare rezultat în urma analizării

punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor şi riscurilor

identificate la nivelul teritoriului (Analiza SWOT).

Stabilirea obiectivelor operaţionale ce se

urmăresc a fi realizate prin proiecte, pentru îndeplinirea

priorităţilor stabilite, în funcţie de: punctele tari şi

oportunităţile stabilite prin analiza SWOT, domeniile

identificate ca având cel mai ridicat potenţial la nivelul

teritoriului, susţinerea mai multor domenii de activitate şi

contribuţia indirect la dezvoltarea zonei pe mai multe

domenii de activitate. În acelaşi timp, s-au stabilit şi

proiectele de cooperare pe care viitorul GAL le va avea

împreună cu alte GAL-uri sau alte organizaţii şi parteneri

din România sau alte state.

Stabilirea şi încadrarea obiectivelor operaţionale

în măsuri ce se regăsesc în PNDR 2007-2013, precum şi în

afara acestuia. De asemenea, au fost identificate şi proiecte

cu caracter inovativ, ale căror obiective nu se regăsesc în

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi nici în Reg.


1698/2005, pentru care s-a elaborat o fişă de măsură

nouă.

3. Organizarea caravanei informative la nivelul

teritoriului

Pregătirea materialului informativ prezentat în

cadrul caravanei;

Stabilirea grupului ţintă, reprezentat de

populaţia din zonă şi de actorii economici.

Distribuirea de materiale informative la nivelul

fiecărei comune(brosuri);

Efectuarea unui sondaj privind impactul

caravanei

Plan

ul financiar

şi

elaborarea

fişelor de

măsuri

1. Întocmirea

planului financiar pe

masuri de finanţare

2. Elaborarea

fişelor tehnice ale

măsurilor

3. Stabilirea

organizării şi funcţionării

GAL, a mecanismului de

implementare a strategiei

1. Întocmireaplanului financiar

Stabilirea

numărului de proiecte

pentru îndeplinirea fiecărui

obiectiv operaţional;

Stabilirea

valorii proiectelor aferente

fiecărei măsuri de finanţare;

2. Elaborarea

1. Întocmirea planului financiar Pentru fiecare obiectiv operaţional, au fost

stabilite tipurile de proiecte şi numărul acestora, în vederea

îndeplinirii în mod direct şi indirect a priorităţilor;

Estimarea valorii fiecărui tip de proiect, a

finanţării publice şi a cofinanţării aferente;

Stabilirea alocării financiare pentru fiecare

măsură;

2. Elaborarea fişelor tehnice ale măsurilor Elaborarea fişelor tehnice pentru măsurile


şi a cooperării

4. Validarea

strategiei şi a Dosarului

de Candidatură (in cadrul

grupului de lcuru nr. 3)

5. Oficializarea

parteneriatului

fişelor tehnice ale măsurilor Adaptarea

fişelor măsurilor existente în

PNDR 2007-2013 pentru

teritoriul, potenţialul şi

necesităţile GAL;

Elaborarea

fişelor tehnice ale măsurilor

pentru cuprinderea

proiectelor inovative.

3. Stabilireaorganizării şi funcţionăriiGAL, a mecanismului deimplementare a strategiei şia cooperării

4. Validareastrategiei şi a Dosarului deCandidatură

5. Oficializareaparteneriatului

existente în PNDR;

Elaborarea fişelor tehnice pentru măsurile noi,

care cuprind proiecte inovative.

3. Stabilirea organizării şi funcţionării GAL, amecanismului de implementare a strategiei şi a cooperării

Stabilirea structurilor GAL şi a atribuţiilor în

conformitate cu prevederile legislative şi cele ale Axei 4 din

PNDR 2007-2013;

Stabilirea organizării GAL şi a cheltuielilor de

funcţionare şi animare a teritoriului;

Stabilirea mecanismului de implementare a

proiectelor;

Identificarea şi stabilirea metodelor şi

modalităţilor de cooperare.

4. Validarea strategiei şi a Dosarului deCandidatură

Validarea strategiei, a propunerilor şi a alegerii

organizării acţiunilor.

Prezentarea concluziilor lucrărilor în faţa

reprezentanţilor localităţilor din teritoriu şi a celorlalţi

parteneri esenţiali ai teritoriului şi oficializarea

parteneriatului;


Elaborarea Dosarului de Candidatură;

Validarea dosarului de candidatura final de

către parteneri.

5. Oficializarea parteneriatului prin semnarea si stampilareaAcordului de parteneriat.


Schemă de animare a elaborării candidaturii

Mobilizare

Coordonare-elaborare

Validare

Însuşire

LEADER +ANIMATOR

Grup delucru 1

15.03.2012

Grup delucru 2

Grup delucru 3

10.04.201219.01.2012

Elaborarea şi centralizarea Procesele verbale ale întâlnirilor

Depunerea candidaturii

A l e ş i ş i p e r s o a n er e s u r s e

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU2 Prezentarea parteneriatului decizional

2.1 Descrierea partenerilorPartenerii vor fi asociaţi la procesul de monitorizare a proiectului din

partea instituţiilor pe care le reprezintă şi a funcţiilor ocupate de aceştia în

cadrul acestora, făcând distincţia între partenerii publici, privaţi şi ONG.

Parteneriatul decizional este reprezentat de Comitetul de selectie a

proiectelor.

2.2 Crearea şi funcţionarea GAL-uluiLa nivelul GAL ului, organele asociaţiei sunt:

1) Adunarea generală;

2) Consiliul director;

3) Cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori;

4) Comitetul de selectare a proiectelor;

5) Compartiment administrativ.

1)Adunarea generală

Este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaţiilor.

Competenţa adunării generale cuprinde:

a) Aprobarea strategiei şi a obiectivelor generale ale GAL;

b) Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;

c) Alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei

de cenzori;

d) Alegerea şi revocarea membrilor consiliului director;

e) Dezbaterea şi votarea oricărei propuneri de modificare a Statutului

Asociaţiei, venite din partea unui membru al Asociaţiei;

f) Aprobarea Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al

Asociaţiei – ROF, modificându-l prin vot, la propunerea Consiliului director;

g) Aprobarea Regulamentului Intern al Asociaţiei, în urma dezbaterii

asupra proiectului înaintat de Consiliul director;

h) Analizarea şi evaluarea, o dată pe an, a realizării obiectivelor

propuse;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUi) Analizarea şi evaluarea o dată pe an a modului în care membrii

Consiliului şi-au îndeplinit atribuţiile şi sarcinile reieşite din Statut şi din

hotărârile Adunării Generale;

j) Dizolvarea şi lichidarea asociaţiei;

k) Înfiinţarea de filiale;

l) Alegerea şi revocarea membrilor comitetului de selecţie;

m) Aprobarea calendarului de lansare, a sumelor alocate, a criteriilor

de selecţie şi a punctajelor acordate pentru sesiunile de depunere a proiectelor;

Adunarea generală se întruneşte cel puţin o dată pe an şi are drept de

control permanent asupra celorlalte două organe precizate mai sus.

Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii, ale actului

constitutiv şi statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii asociaţi care nu

au luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă.

2) Consiliul director

Asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. El poate fi

alcătuit şi din persoane din afara asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din

componenţa sa.

În exercitarea competenţei sale, consiliul director:

a) Prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada

anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil,

proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectele asociaţiei;

b) Încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;

c) Aprobă organigrama şi politica de personal ale asociaţiei, dacă prin

statut nu se prevede altfel;

d) Convoacă Adunarea Generală a membrilor Asociaţiei, în şedinţe

ordinare şi extraordinare;

e) Elaborează proiectul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al

Asociaţiei, pe care îl supune spre aprobare Adunării Generale, şi face propuneri

Adunării Generale în vederea modificării ROF;

f) Urmăreşte, în colaborare cu Comisia de Cenzori, modul de

administrare a patrimoniului şi veniturilor Asociaţiei;

g) Elaborarea strategiei generale şi a programelor asociaţiei;

h) Încheierea de acte juridice, în numele şi pe seama asociaţiei;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUi) Executarea bugetului de venituri şi cheltuieli;

j) Aprobarea organigramei şi a strategiei de personal ale asociaţiei;

k) Elaborarea regulamentului intern de funcţionare a sa;

l) Aducerea la îndeplinire a hotărârilor Adunării Generale şi susţinerea

raportului de activitate în faţa acesteia;

m) Prezintă spre aprobarea Adunării Generale calendarul de lansare,

sumele alocate, criteriile de selecţíe şi punctajele acordate pentru sesiunile de

depunere a proiectelor;

n) Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de

adunarea generală.

Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.

Nu poate fi membru al consiliului director, iar dacă era pierde aceasta calitate,

orice persoană care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice,

dacă asociaţia respectivă are ca scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice.

Consiliul director poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcţii

executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt străine de

asociaţie, pentru a încheia acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei sau

orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în statut.

Consiliul director se întruneşte cel puţin o dată pe lună sau ori de câte ori

nevoile asociaţiei o impun.

Convocarea Consiliului director se face de preşedinte, iar în lipsa acestuia

de înlocuitorul său, cu cel puţin 5 zile înainte de data fixată.

Consiliul director deliberează, în mod valabil, în prezenţa a 2/3 din

numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu o jumătate plus unu din voturi.

Deliberările şi hotărârile Consiliului director se consemnează în procese-

verbale încheiate cu ocazia fiecărei şedinţe.

3) Cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori

Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este

obligatorie. Acesta poate fi o persoană din afara asociaţiei.

În cazul în care asociaţia nu are obligaţia numirii unui cenzor, fiecare

dintre asociaţi care nu este membru al consiliului director poate exercita

dreptul de control.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUPentru asociaţiile cu mai mult de 100 membrii înscrişi până la data

întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de

către o comisie de cenzori.

Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membrii.

Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.

Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert

contabil, în condiţiile legii.

Regulile generale de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori se

aprobă de adunarea generală. Comisia de cenzori îşi poate elabora un

regulament intern de funcţionare.

Cenzorul sau comisia de cenzori sunt desemnaţi de către Adunarea

generală pe o perioadă de trei ani şi revocaţi tot de către aceasta.

Cenzorul sau comisia de cenzori au competenţa de a verifica gestiunea

financiară a Asociaţiei asupra căreia se întocmeşte un raport anual supus spre

aprobare Adunării Generale.

Cenzorul sau comisia de cenzori au toate atribuţiile ce sunt prevăzute şi

reglementate de OG 26/2000, modificată şi completată:

a) verifică activitatea financiar-contabilă a asociaţiei, gestionarea

patrimoniului acesteia, a filialelor şi a sucursalelor, după caz;

b) verifică concordanţa cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri şi

cheltuieli şi cu programele aprobate;

c) realizează informarea legislativă curentă privind activitatea

financiar-contabilă;

d) întocmeşte un raport de cenzor, anual, care să cuprindă concluziile

rezultate din verificări şi propunerile pentru optimizarea activităţii ulterioare a

asociaţiei;

e) prezintă rapoarte Consiliului director şi Adunării Generale;

f) îndeplineşte atribuţiile de cenzor conform prevederilor OG

26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii;

g) cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter

executiv şi nu poate încheia acte de gestiune sub nici un motiv;

h) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;

i) participă la şedinţele consiliului director, fără drept de vot;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUj) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de

adunarea generală.

4) Comitetul de selectare a proiectelor

Tabel cu componenta Comitetului de Selectie:

PARTENERI PUBLICI %

Nume şi

prenumePartener

Funcţia în

C.S.Tip* /Observaţii

Oprea VladOrasul Titu Presedinte administratie-oras

Țachianu

MarianComuna Braniștea

Membru administratie-rural

PARTENERI PRIVAŢI %

Nume şi

prenumePartener

Funcţia în

C.S.Tip* /Observaţii

Popescu

Elena Silvia Elena Luminița S.R.L.

Membru Societate comerciala-

urban

Mirica

Luminita-

Andreea

S.C. MIRANG SHOP

S.R.L.Membru

Societate comerciala-

rural

Oprea Dînuț

Dorel

S.C. PORT TRANS S.R.L MembruSocietate comerciala –

urban

Bâră IonelSC AGROMEC POTLOGI

S.A.Membru Societate comercială

rural

ONG

Nume şi Partener Funcţia în Tip* /Observaţii

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUprenume C.S.

Dogărescu

Ion

ASOCIATIA SOCIO-

CULTURALA CORBII

MARI

Membru O.N.G. -rural

Ponderea partenerilor din mediul rural este de : 57,14%, iar ponderea

partenerilor din mediul urban in Comitetul de Selectie este de 42,86%.

Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparţine unuia din membrii

comitetului, în această situaţia persoana (organizaţia) în cauza nu are drept de

vot şi nu va participă la întâlnirea comitetului respectiv.

5) Compartimentul administrativ are următoarea componenţă:

a) Responsabil administrativ – coordonează activitatea GAL atât sub

aspect organizatoric, cât şi al respectării procedurilor de lucru;

b) Responsabil financiar (contabil) – se ocupă de realizarea şi

supravegherea gestiunii financiar – contabile a GAL-ului;

Comitet de selecţieLEADER

Primarii comunelor sau reprezentanţiiacestora - 2

Întreprinderi private - 4

Privat:71.43%

Număr de membri: 7

ONG - 1

Public28.57%

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUc) Animatori – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea

acţiunilor GAL;

d) Sector tehnic – datorită diversităţii domeniilor tehnice din cadrul

strategiei, sectorul tehnic va fi externalizat către consultanţi de specialitate care

au capacitatea tehnică necesară pentru verificarea şi evaluarea proiectelor

depuse;

e) Consultanţi/ prestatori externi – pentru managementul financiar şi

tehnic al strategiei, monitorizarea şi evaluarea acesteia, derularea corectă a

activităţilor în conformitate cu procedurile şi pistele de audit, activităţi de

animare şi promovare etc.;

f) Angajat pentru activităţi de secretariat - Secretar;

g) Angajat pentru activități IT-Responsabil IT;

h) Cenzor.

Având în vedere faptul că Grupul de Acţiune Locală va implementa

pentru prima dată o strategie de dezvoltare locală finanţată prin LEADER,

acesta va apela la consultanţă externă de specialitate pentru managementul

strategiei, pentru verificarea, evaluarea tehnică şi monitorizarea priectelor ce

vor fi finanţate în cadrul strategiei de dezvoltare locală, pentru derularea

activităţilor de animare şi promovare, dar şi pentru implementarea proiectelor

de cooperare şi sprijinirea actorilor de pe cuprinsul teritoriului în accesarea de

fonduri şi destiunea investiţiilor .

Consultanţii tehnici care vor fi angajaţi în acest sens vor trebui să aibă

experienţa necesară pentru desfăşurarea activităţilor menţionate mai sus,

precum şi abilităţi generale privind managementul proiectelor, achiziţii publice,

promovare etc.

Propunere de Organigrama a GAL Titu :


Adunarea generală

24 membri fondatori

Consiliul director

3 membri

Preşedinte

Vicepreşedinte

Secretar

Comitetul de selectare a proiectelor

7 membri

Cenzor

1 membru

Compartimentul administrativ

Responsabil administrativ ;

Responsabil financiar (contabil); 3

Animatori; Secretar; Responsabil IT;

Sector tehnic-Consultanţi/ prestatori

externi ; Angajat pentru activităţi de


PARTEA A VI – A: ORGANIZAREA GAL-ULUI

1. Resurse umane

La nivelul GAL-ului se vor desfasura urmatoarele activitati:

a) informare-comunicare;

b) apel pentru proiecte

c) sprijinirea depunatorilor de proiecte;

d) organizarea procesului de verificare si decizie asupra proiectelor

depuse;

e) monitorizarea proiectelor;

f) comisia de contestatii.

Pentru fiecare membru titular al Comitetului de selectie este prevazut un

cate un supleant.

Tabel cu componenta Comitetului de Selectie – membrii titulari si

supleanti:

PARTENERI PUBLICI %

Nume şi prenume Partener Funcţia în C.S. Tip* /Observaţii

Oprea Vlad

Suple

Țachianu Marian

Orasul Titu

Comuna

Braniștea

Presedinte

Presedinte

administratie-urban

administratie-rural

Toma Matei

Suple

Catrina Nicolae

Comuna Costestii

din Vale

Comuna Potlogi

Membru

Membru

administratie-rural

administratie-rural

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUPARTENERI PRIVAŢI %

Nume şi prenume Partener Funcţia în C.S. Tip* /Observaţii

Popescu Elena

Silvia

Supleant:

Bordeianu Ion

Elena Luminita

S.R.L.

Eco Legume

Poiana

Cooperativa

Agricolă

Membru

Membru


urban


rural

Mirica Luminita-

Andreea

Supleant:

Serban Liliana

S.C. MIRANG

SHOP S.R.L.

S.C. SERBAN

IMPEX S.R.L.

Membru

Membru


rural


rural

Oprea Ionuț Dorel

Supleant:

Ene Mariana

PORT TRANS

S.R.L.

REVISMAR 2011

S.R.L.

Membru

Membru


urban


urban

Bara Ionel

Supleant:

Bragorenco Catalin

Nicolae

SC AGROMEC

POTLOGI S.A.

MOTECO Costești

Vale S.R.L.

Membru

Membru

Societate comercială

-rural

Societate comercială

-rural

ONG

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUNume şi prenume Partener Funcţia în C.S. Tip* /Observaţii

Dogarescu Ion

Supleant:

Vasile Moise

ASOCIATIA

SOCIO-

CULTURALA

CORBII MARI

ASOCIATIA

ROMANES

DAMBOVITA

Membru

Membru

O.N.G. -rural

O.N.G. - urban

Grupul de Acţiune Locală, beneficiar al iniţiativei Leader, are sarcina de a

elabora strategia de dezvoltare şi este responsabil de implementarea sa. GAL-ul

este constituit de un ansamblu de parteneri publici şi privaţi care elaborează şi

realizează împreună strategia care contribuie la dezvoltarea unui teritoriu rural

de dimensiune locală.

Prin urmare, GAL-ul deţine o structură organizativă corespunzătoare,

care satisface toate funcţiile prevăzute:

- Sensibilizarea populaţiei locale;

- Elaborarea Planului de Dezvoltare Locală;

- Promovarea Planului de Dezvoltare Locală în teritoriu;

- Lansarea apelurilor de selecţie şi primirea proiectelor din partea

potenţialilor beneficiari;

- Verificarea conformităţii şi eligibilităţii proiectelor depuse;

- Evaluarea proiectelor depuse şi stabilirea punctajului fiecărui proiect;

- Verificarea efectuării corecte a intervenţiilor prin monitorizarea

acestora;

- Coordonarea şi supervizarea tuturor activităţilor;

- Derularea activităţilor în conformitate cu pistele de audit stabilite;

- Monitorizarea continuă şi contabilizarea cheltuielilor.

Faţă de această multitudine de funcţii, GAL-ul este responsabil de

realizarea următoarelor activităţi:

- Bună şi rapida efectuare a intervenţiilor (apel de proiecte,

sprijinirea depunătorilor de proiecte, organizarea procesului de verificare şi

decizie asupra proiectelor depuse);

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU- Programarea activităţilor şi gestiunea conformă a strategiei, atât în

ce priveşte cheltuielile proprii şi proiectele de cooperare, cât şi în ce priveşte

proiectele selectate ale beneficiarilor;

- Realizarea unui bun sistem contabil pentru a codifica şi înregistra

orice plată efectuată în cadrul Strategiei de Dezvoltare locală (cheltuieli de

funcţionare şi acţiuni de animare);

- Furnizarea, la cererea organelor de control, a tuturor actelor

formale sau documentelor justificative, precum şi a sprijinului tehnico-logistic

pentru verificări şi controale pe teren;

- Păstrarea la sediul legal, în scopul controlului tehnic şi administrativ,

a documentelor justificative în original (în cazul în care beneficiarul este GAL-ul)

sau în copie (în cazul celorlalţi beneficiari);

- Activarea fluxurilor pentru monitorizare şi pentru Reţeaua

naţională şi europeană de dezvoltare rurală.

În scopul garantării punctelor de mai sus, structura organizaţională a

GAL trebuie să posede următoarele competenţe şi capacităţi:

- Capacităţi administrative şi financiare: organizare, abilităţi de a

asigura realizarea funcţiilor tehnice, administrative şi contabile;

- Persoane calificate pentru anumite responsabilităţi.

Pentru desfăşurarea eficientă a activităţilor specifice, personalul

operaţional angajat al GAL-ului va fi alcătuit cel puţin din:

- responsabil administrativ (manager)

- secretar

- 3 animatori

- contabil

- cenzor

- responsabil IT.


FIŞE DE POST

RESPONSABIL ADMINISTRATIV (MANAGER)

I. Identificarea şi definirea postului de muncă1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală TITU

2. Obiectivul specific al postului: coordonarea structurii GAL-ului şi

proiectare

II. Integrarea în structura organizaţiei1. Postul imediat superior: nu este cazul

2. Postul imediat inferior: Experţi tehnici

3. Relaţii de colaborare: cu Responsabilul de Animare

4. Relaţii ierarhice: cu Consiliul Director

III. Condiţiile materiale ale muncii

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUCalculator (PC) şi imprimantă laser

Telefon şi fax

Copiator

IV. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă1.

coordonează întreaga activitate a GAL-ului;

participă la elaborarea şi publicarea anunţurilor pentru depunerea

proiectelor;

participă la activitatea de promovare a acţiunilor întreprinse de GAL;

sprijină Consiliul de Administraţie în implementarea hotărârilor;

menţine relaţia cu alte organisme externe.

stabilirea si transmiterea obiectivelor si planificarilor zilnice, lunare,

trimestriale, semestriale şi anuale ale activitatii desfasurate in cadrul

punctului de lucru;

organizarea, coordonarea si controlul activitatii desfasurate in cadrul

punctului de lucru;

repartizarea sarcinilor si responsabilitatilor pentru personalul din cadrul

punctului de lucru, numirea personalului pe diferite posturi de executie;

întocmirea dispozitiilor, programelor si situatiilor de lucru, pontajului

personalului din cadrul punctului de lucru.

Elaborarea de proceduri de evaluare si verificare (verificarea indepliniriiconditiilor de conformitate proiectelor, a indeplinirii criteriilor de eligibilitatesi a indeplinirii criteriilor de selectie a tuturor proiectelor depuse de GAL),

Monitorizarea implementarii proiectelor depuse la GAL TITU,

Participă direct la managementul proiectelor derulate si implementate de

GAL TITU, atat pe Masura 431.2 cat si pe Masura 421;

Asigură si sutine activitatea de relatii publice si comunicare publică pentru

informarea si promovarea în rândul publicului larg a Strategiei de Dezvoltare

Locală si a gradului si stadiului de implementare a acesteia;

V. Pregătire necesară postului de muncăStudii superioare finalizate cu diplomă de licenţă.


VI. Experienţa (natura sau durata)Postul de manager poate fi ocupat de orice persoană cu studii superioare

care are experienţa necesară.

VII. Competenţele postului de muncăCunoştinţe şi deprinderi esenţiale:

1. Cunoaşterea limbilor română (la nivel nativ) şi engleză (nivel foarte

bun).

2. Abilităţi excelente de comunicare

3. Capacităţi de lucru în echipă

4. Utilizarea programelor din sistemul MS Office (Word, Access, Excel,

Power Point, Outlook)

5. să reacţioneze cu promptitudine la apariţia unor eventuale

probleme legate de postul respectiv

6. să reziste la efort susţinut şi la un program de muncă prelungit

7. să aibă o prezenţă agreabilă, să fie amabil şi calm

8. să dovedească spirit de observaţie

9. să selecteze rapid şi eficient informaţiile utile

10.apt de a redacta rapoarte de sinteză

VIII. Condiţiile postului de muncă1. Natura contractuală a postului: contract de munca sau contract de

servicii.

2. Durata postului: .................. luni (cu posibilitate de prelungire)

3. Natura muncii: munca este în general individuală, dar şi în echipă

în scopul organizării de evenimente

IX. SalarizareRemuneraţia este conformă standardelor naţionale şi europene şi va fi

virată în contul personal deschis la o bancă din România în moneda lei.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUFIŞA POSTULUI

SECRETAR

X. Identificarea şi definirea postului de muncă1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală Titu

2. Obiectivul specific al postului: planificarea şi coordonarea

activităţilor administrative

XI. Integrarea în structura organizaţiei1. Postul imediat superior: manager

2. Postul imediat inferior: -

3. Relaţii de colaborare: cu Responsabilul de Animare

4. Relaţii ierarhice: -

XII. Condiţiile materiale ale munciiCalculator (PC) şi imprimantă laser

Telefon şi fax

Copiator

XIII. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă2.

aprovizionarea sau avizarea aprovizionarii cu rechizite, papetarie si alte

materiale necesare pentru intretinere si alte reparatii necesare;

primirea, inregistrarea si repartizarea corespondentei in interiorul

organizatiei;

ridicarea si expedierea corespondentei la destinatari;

inregistrarea hotararilor si deciziilor luate de conducre, aplicarea stampilei

si repartizarea acestora;

pastrarea stampilelor;

pastrarea si operarea in registrul cu evidenta delegatiilor din cadrul

organizatiei;

pastrarea si operarea in registrul cu evidenta dispozitiilor conducerii;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU primirea persoanelor care doresc sa ia legatura cu conducerea, asigurarea

de protocol;

asigurarea legaturilor telefonice in interiorul si exteriorul organizatiei;

primirea si transmiterea notelor telefonice;

tehnoredactare de documente;

Elaborarea de proceduri de evaluare si verificare (verificarea indepliniriiconditiilor de conformitate proiectelor, a indeplinirii criteriilor deeligibilitate si a indeplinirii criteriilor de selectie a tuturor proiectelordepuse de GAL),

Monitorizarea implementarii proiectelor depuse la GAL TITU,




informarea si promovarea în rândul publicului larg a Strategiei de

Dezvoltare Locală si a gradului si stadiului de implementare a acesteia;

XIV. Pregătire necesară postului de muncăStudii superioare finalizate cu diplomă de licenţă.

XV. Experienţa (natura sau durata)Postul de secretar poate fi ocupat de orice persoană cu studii superioare.

Competenţele postului de muncă

Cunoştinţe şi deprinderi esenţiale:


bun).








PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU8. să selecteze rapid şi eficient informaţiile utile

9. apt de a redacta rapoarte de sinteză

XVI. Condiţiile postului de muncă4. Natura contractuală a postului: salariat pe baza contractului de

munca.

5. Durata postului: ..................luni (cu posibilitate d eprelungire)



XVII. SalarizareRemuneraţia este conformă standardelor naţionale şi europene şi va fi



RESPONSABIL DE ANIMARE

XVIII. Identificarea şi definirea postului de muncă1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală Titu

2. Obiectivul specific al postului: coordonarea şi realizarea activităţilor

de animare a teritoriului şi promovare a activităţilor GAL-ului

XIX. Integrarea în structura organizaţiei1. Postul imediat superior: manager

2. Postul imediat inferior: Experţi tehnici

3. Relaţii de colaborare: -

4. Relaţii ierarhice: cu Consiliul de Administraţie

XX. Condiţiile materiale ale munciiCalculator (PC) şi imprimantă laser

Telefon şi fax

Copiator

XXI. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă3.

Coordonează întreaga activitate de animare şi promovare a GAL-ului;

Iniţiază activităţi de animare a teritoriului acoperit de GAL;

Participă la activitatea de promovare a acţiunilor întreprinse de GAL;

Crează materialele informative şi promoţionale ale GAL-ului;

Menţine relaţia cu mass-media pentru promovarea acţiunilor GAL-ului.

Monitorizarea implementarii proiectelor depuse la GAL TITU




informarea si promovarea în rândul publicului larg a Strategiei de Dezvoltare

Locală si a gradului si stadiului de implementare a acesteia;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUXXII. Pregătire necesară postului de muncă

Studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă.

XXIII. Experienţa (natura sau durata)Postul de responsabil de animare poate fi ocupat de orice persoană cu

studii superioare care are experienţă dovedită în relaţii publice de cel puţin 2

ani.

XXIV. Competenţele postului de muncăCunoştinţe şi deprinderi esenţiale:


bun).





5. să reacţioneze cu promptitudine la apariţia unor eventuale

probleme legate de postul respectiv





10.apt de a redacta rapoarte de sinteză

XXV. Condiţiile postului de muncă7. Natura contractuală a postului: contract de munca sau contract de

servicii.

8. Durata postului: .................. luni (cu posibilitate de prelungire)



XXVI. SalarizareRemuneraţia este conformă standardelor naţionale şi europene şi va fi



FIŞA POSTULUI

CONTABIL

XXVII. Identificarea şi definirea postului de muncă1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală Titu

2. Obiectivul specific al postului: activităţi contabile

XXVIII. Integrarea în structura organizaţiei1. Postul imediat superior: manager tehnic


3. Relaţii de colaborare: -


XXIX. Condiţiile materiale ale munciiCalculator (PC) şi imprimantă laser

Telefon şi fax

Copiator

XXX. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă4.

Efectueaza operatiunile bancare (plati furnizori, ordine de plata bugetare

etc) si intocmeste setul de documente pentru platile electronice, licitatii si

ridicarile de numerar;

Inscrie in registre operatiunile efectuate (ordine de plata, remiteri

bancare, emitere facturi, evidenta incasari);

Tine legatura cu bancile, clientii si furnizorii interni, in ceea ce priveste

atributiile ce-i revin;

Preia si verifica seturile de documente din departamentele comerciale,

intocmeste deconturile estimative si deconturile pentru deplasarile externe;

Intocmeste, contabilizeaza si verifica lunar facturile fiscale emise;

Intocmeste lunar declaratiile de impozite, taxe si contributii aferente

salariilor;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU Introduce si verifica in programul de contabilitate inregistrarile

documentelor efectuate de catre alte posturi;

Intocmeste componente ale soldurilor conturilor si efectueaza reglari pe

baza acestora;

Supravegheaza intocmirea facturilor de decontare pentru plati in numele

clientului;

Intocmeste zilnic situatia soldului bancar si a disponibilului propriu al

GAL-ului, a cursului valutar;

Indosariaza documentele cu care lucreaza si supervizeaza arhivarea lor;

Colaboreaza la tinerea corecta si la zi a evidentei financiare si contabile,

precum si la salvarea datelor informatice;

Duce la indeplinire sarcinile stabilite pe cale ierarhica.

Elaborarea de proceduri de evaluare si verificare (verificarea indepliniriiconditiilor de conformitate proiectelor, a indeplinirii criteriilor deeligibilitate si a indeplinirii criteriilor de selectie a tuturor proiectelordepuse de GAL),

Monitorizarea implementarii proiectelor depuse la GAL TITU.




informarea si promovarea în rândul publicului larg a Strategiei de

Dezvoltare Locală si a gradului si stadiului de implementare a acesteia;

XXXI. Pregătire necesară postului de muncăStudii superioare finalizate cu diplomă de licenţă.

XXXII. Experienţa (natura sau durata)Postul de contabil poate fi ocupat de orice persoană cu studii superioare

cu experienţă în domeniul contabil de cel putin 1 an.

XXXIII. Competenţele postului de muncăCunoştinţe şi deprinderi esenţiale:

1. Cunoaşterea limbilor română (la nivel nativ).


PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU3. Utilizarea programelor din sistemul MS Office (Word, Access, Excel,

Power Point, Outlook) şi al celor specifice contabile





XXXIV. Condiţiile postului de muncă10.Natura contractuală a postului: contract de munca sau contract de

servicii.

11.Durata postului: .....................luni( cu posibilitate de prelungire)

12.Natura muncii: munca este în general individuală

XXXV. SalarizareRemuneraţia este conformă standardelor naţionale şi europene şi va fi

virată în contul personal deschis la o bancă din România în moneda lei. Plata se

va face la sfârşitul fiecărei luni după predarea documentelor de atestare a

perioadei efectiv lucrate.

FIŞA POSTULUI


RESPONSABIL IT

XXXVI. Identificarea şi definirea postului de muncă1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală Titu

2. Obiectivul specific al postului: organizarea şi desfasurarea activitatii

de tip IT

XXXVII. Integrarea în structura organizaţiei1. Postul imediat superior: manager


3. Relaţii de colaborare: cu Responsabilul de Animare, Comitetul de

selectare a proiectelor, Experti externi


XXXVIII. Condiţiile materiale ale munciiCalculator (PC) şi imprimantă laser

Telefon şi fax

Copiator

XXXIX. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă

Mentinerea in buna functionare a echipamentelor de tip hardware

(calculatoare tip desktop, laptop, multifunctionale, etc)

Instalarea, configurarea de pachete software, instalare/configurare

periferice si rezolvarea eventualelor incidente tehnice;

Instalarea de noi echipamente in retea;

Monitorizari ale traficului web(internet, e-mail-uri);

Verificarea functionarii softwarelor antivirus;

Cauta oferte si achizitioneaza, cu acordul conducerii, echipamente si

consumabile de tip IT;

Mentine relatia cu furnizorii de echipamente IT si intretinere a acestora,

cu furnizorii de internet, telefonie fixa si mobila, pentru evitarea

eventualelor disfunctionalitati ale conexiunilor de comunicatii;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU Mentine evidenta echipamentelor IT.

XL. Pregătire necesară postului de muncăStudii superioare finalizate cu diplomă de licenţă.

XLI. Experienţa (natura sau durata)Postul de responsabil IT poate fi ocupat de orice persoană cu studii

superioare, cu cunoștințe in domeniul IT.

Competenţele postului de muncăCunoştinţe şi deprinderi esenţiale:

1. Cunoaşterea limbilor română şi engleză



4. Cunostinte in utilizarea SW si HW (Windows, aplicatii Office, etc)

5. Rezistenta la efort susţinut şi la un program de muncă prelungit

6. Să aibă o prezenţă agreabilă, să fie amabil şi calm

7. Să dovedească spirit de observaţie

8. Să selecteze rapid şi eficient informaţiile utile

9. Sa fie apt de a redacta rapoarte de lucru.

XLII. Condiţiile postului de muncă13.Natura contractuală a postului: salariat pe baza contractului de

munca.

14.Durata postului: ..................luni (cu posibilitate d eprelungire)

15.Natura muncii: munca este în general individuală, dar şi în echipă


XLIII. SalarizareRemuneraţia este conformă standardelor naţionale şi europene şi va fi



CENZOR

XLIV. Identificarea şi definirea postului de muncă1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală Titu

2. Obiectivul specific al postului: verificarea legalitatii actelor si

documentelor financiare ale asociatiei

XLV. Integrarea în structura organizaţiei1. Postul imediat superior: Adunarea Generala, Presedintele, Consiliul

Director


3. Relaţii de colaborare: Comitetul de selectare a proiectelor,

Compartiment administrativ


XLVI. Condiţiile materiale ale munciiCalculator (PC) şi imprimantă laser

Telefon şi fax

Copiator

XLVII. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă verifica legalitatii actelor si documentelor financiare ale asociatiei;

verifica executia bugetului de venituri si cheltuieli;

verifica gestiunea financiar contabila;

cel putin o data pe an intocmeste si prezinta adunarii generale rapoarte

asupra activitatii sale si asupra gestiunii asocviatiei, porpunand masuri.

XLVIII. Pregătire necesară postului de muncăStudii superioare finalizate cu diplomă de licenţă.

XLIX. Experienţa (natura sau durata)Postul de cenzor poate fi ocupat de orice persoană cu studii superioare cu

experienţă în domeniul activitatii de cenzorat de cel putin 1 an, sau cel putin sa

fie contabil autorizat sau expert contabil cu o vechime de cel putin un an.

L. Competenţele postului de muncăCunoştinţe şi deprinderi esenţiale:

1. Cunoaşterea limbii română.


PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU3. Utilizarea programelor din sistemul MS Office (Word, Access, Excel,

Power Point, Outlook) şi al celor specifice activitatii desfasurate





LI. Condiţiile postului de muncă16.Natura contractuală a postului: contract de munca sau contract de

servicii.

17.Durata postului: .....................luni( cu posibilitate de prelungire)

18.Natura muncii: munca este în general individuală

LII. SalarizareRemuneraţia este conformă standardelor naţionale şi europene şi va fi

virată în contul personal deschis la o bancă din România în moneda lei. Plata se

va face la sfârşitul fiecărei luni după predarea documentelor de atestare a

perioadei efectiv lucrate.

Capacitatea resurselor umane implicate

In randul membrilor parteneriatului se regasesc persoane ce au

implementat cu succes sau sunt in curs de implemetare a unor proiecte cu un

larg impact asupra comunitatilor din care provin. Astfel, persoanele resursa

identificate pentru colaborare in realizarea Dosarului de Candidatura vor ajuta

si la implementarea actiunilor din cadrul proiectului.

Tabel Resurse umane structuri partenere publice:

N

Nr.

Crt.

Institutie

partenera

Persoana Functia ocupata

1

1

Orasul Titu Aldescu Emanuel-

Cristian

Sef birou investitii

2

2

Orasul Titu Ionita Oana Monica Consilier juridic

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU3

3

Comuna

Branistea

Nitu Ana Maria Consilier principal

4

4

Comuna Corbii

Mari

Sandulescu Mihaela Consilier principal

5

5

Comuna

Costestii din

Vale

Bobe Laurentiu Tehnician cu urbanismul

6 Comuna

Odobesti

Serban Irina Consilier principal

6

6

Comuna Potlogi Stancu Cristian

Alexandru

Inspector

7

7

Comuna Poiana Persinaru Maria Responsabil achizitii

Atasam C.V.-urie persoanelor indentificate ca resurse umane.(Anexa 9 la

PDL)

2 Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)

Printre echipamentele puse la dispoziţie până la începerea activităţilor

GAL şi realizarea de cheltuieli de funcţionare, se evidenţiază:

1 birou pentru secretariat dotat cu PC conectat la internet,

imprimantă, telefon, fax, scanner, copiator

1 birou pentru managerul tehnic dotat cu PC conectat la internet,

telefon

1 laptop

1 arhivă

1 sală de întâlniri cu 20 locuri echipată cu proiector, televizor,

ecran de proiecţie, cititor DVD.

Echipamentele şi sălile din dotarea GAL, inclusiv linia telefonică, vor fi

achiziţionate sau închiriate de către GAL. Până când acest lucru va fi realizabil,

primăriile comunelor partenere vor pune la dispoziţie aceste utilităţi.

III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-uluiÎn conformitate cu prevederile sub-măsurii 431.2 din fişa tehnică a axei

4 (Leader), cheltuielile de funcţionare a Grupului de Acţiune Locală de la nivelul

teritoriului acoperit de GAL vor fi de maxim 15% din totalul cheltuielilor publice

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUeligibile din strategia de dezvoltare locală, dar nu mai mult de 300.000 Euro

(pentru componenta a – funcţionarea GAL – 80% şi componenta b – instruire

şi animarea teritoriului după selecţia GAL – 20%).

Astfel, bugetul indicativ anual de funcţionare a GAL-ului, pentru fiecare

componentă (a. şi b.) este:

Componenta a. – Funcţionarea GAL (în limita a 16% din totalulcheltuielilor publice eligibile din strategia de dezvoltare locală):

Pentru această componentă, cheltuielile de funcţionare a Grupului de

Acţiune Locală nu depăşesc 80% din totalul alocat sub-măsurii 431.2 şi vor

acoperi următoarele tipuri de cheltuieli:

- Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL;

- Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de expertiză

legate de implementarea strategiei de dezvoltare locală;

- Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii;

- Cheltuieli pentru închirierea/ achiziţia de echipamente de birotică şi

electronice, precum şi a altor echipamente necesare pentru desfăşurarea

activităţilor GAL;

- Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor;

- Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii

poştale), transport şi plata utilităţilor (căldură, lumină, etc.);

- Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale şi europene

de dezvoltare rurală, seminarii etc.

Componenta b. Instruire şi animarea teritoriului (în limita a 4% din totalulcheltuielilor publice eligibile din strategia de dezvoltare locală):

Pentru această componentă, cheltuielile cu activităţile de instruire şi

animare a teritoriului nu depăşesc 20% din totalul alocat sub-măsurii 431.2 şi

vor acoperi următoarele tipuri de cheltuieli:

Studii ale zonei;

Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare

locală;

Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare

locală;

Evenimente de promovare;

Instruirea liderilor locali.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUIn conformitate cu prevederile Fisei LEADER, nu sunt eligibile:

A. Pentru Masura 421 “Implementarea proiectelor de cooperare”

- simplul schimb de experiență neconcretizat într-o acțiune comună

(întrucât se poate finanța prin intermediul rețelei naționale de dezvoltare

rurală). De asemenea, nu sunt eligibile cheltuielile legate de teritoriile din

afara UE;

B. Pentru M 431 ”Funcționarea GAL, dobândirea de competențe și

animarea teritoriului”

- cheltuielile pentru achiziția sau construcția de clădiri, precum si

achiziționarea de mijloace de transport și achiziționarea de teren

Bugetul pentru primul an de functionare GAL, este reprezentat in tabelul de

mai jos. In estimarea acestui buget, a fost luata in considerare o perioada de 4

luni calendaristice.

Nr. crt.Componenta

(A/B)Tip cheltuieli

Valoare

(Euro)An

1

A

Salarii şi alte plăţi

pentru personalul

GAL

12,000.0

0

2012

2Cheltuieli legate de

plata experţilor

15,000.0

0

3

Cheltuieli pentru

închirierea unor

locaţii

1,500.00

4

Cheltuieli pentru

închirierea/achiziţia

de echipamente de

birotică şi electronice

10,000.0

0

5

Cheltuieli pentru

organizarea

întâlnirilor

2,000.00

6Cheltuieli legate de

comunicare2,000.00


7

Cheltuieli pentru

participarea la

activităţile reţelei

naţionale şi europene

de dezvoltare

1,000.00

Subtotal A43,500.0

0

1

B

Studii ale zonei 1,000.00

2

Măsuri pentru

furnizarea

informaţiei cu privire

la strategia de

dezvoltare locală

4,500.00

3

Instruirea

personalului implicat

în implementarea

strategiei de

dezvoltare locală

3,000.00

4Evenimente de

promovare4,000.00

5Instruirea liderilor

locali4,000.00

Subtotal B16,500.0

0

Total (A+B)60,000.0

0

Bugetul anual pentru functionarea GAL (cu exceptia primului an de

functionare), este reprezentat in tabelul de mai jos. Au fost luati in considerare

anii de functionare 2013, 2014 si 2015, cu respectarea regulii N+2:

Nr.

crt.

Componenta

(A/B)Tip cheltuieli Valoare (Euro) An


1

A

Salarii şi alte

plăţi pentru

personalul GAL

37,000.0

0

2013

/

2014

/

2015

2

Cheltuieli

legate de plata

experţilor

15,000.0

0

3

Cheltuieli

pentru închirierea

unor locaţii

3,500.00

4

Cheltuieli

pentru

închirierea/achiziţi

a de echipamente

de birotică şi

electronice

5,000.00

5

Cheltuieli

pentru organizarea

întâlnirilor

2,000.00

6

Cheltuieli

legate de

comunicare

5,000.00

7

Cheltuieli

pentru

participarea la


naţionale şi

europene de

dezvoltare

2,000.00

Subtotal A69,500.0

0

1 B Studii ale zonei 1,500.00


2

Măsuri pentru

furnizarea

informaţiei cu

privire la strategia

de dezvoltare

locală

1,500.00

3

Instruirea

personalului

implicat în

implementarea

strategiei de

dezvoltare locală

2,000.00

4Evenimente de

promovare3,000.00

5Instruirea liderilor

locali2,500.00

Subtotal B 10,500.00

Total (A+B) 80,000.00

Bugetul global (multianual) pentru functionarea GAL, este reprezentat in

tabelul de mai jos. Perioada de referinta a fost stabilita pentru anii 2012,

2013, 2014 si 2015, cu respectarea regulii N+2:

Nr. crt.Component

a (A/B)Tip cheltuieli Valoare (Euro) An

Pondere

din

totalul

strategie

i (%)

1

A

Salarii şi alte

plăţi pentru

personalul GAL

123,000.00 201

2-

201

5

4.32

2

Cheltuieli legate

de plata

experţilor

60,000.00 2.11


3

Cheltuieli pentru

închirierea unor

locaţii

12,000.00 0.42

4

Cheltuieli pentru

închirierea/achizi

ţia de

echipamente de

birotică şi

electronice

25,000.00 0.88

5

Cheltuieli pentru

organizarea

întâlnirilor

8,000.00 0.28

6Cheltuieli legate

de comunicare17,000.00 0.60

7

Cheltuieli pentru

participarea la


naţionale şi

europene de

dezvoltare

7,000.00 0.22

Subtotal A 252,000.00 8.84

1

B

Studii ale zonei 5,500.00 0.19

2

Măsuri pentru

furnizarea

informaţiei cu

privire la

strategia de

dezvoltare locală

9,000.00 0.32

3

Instruirea

personalului

implicat în

implementarea

strategiei de

9,000.00 0.32

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUdezvoltare locală


4Evenimente de

promovare13,000.00 0.46

5Instruirea

liderilor locali11,500.00 0.40

Subtotal B 48,000.00 1.68

Total (A+B) 300,000.00 10.53

Valoarea estimata a strategiei 2,850,000.00 31.55

In tabelul de mai jos se regasesc sub forma tabelara, veniturile si

cheltuielile aferente implementarii strategiei de dezvoltare locala la nivelul

teritoriului, pentru perioada 2012-2015:

VENITURI : SUMA(EURO)

Cotizatii ale partenerilor 0

TOTAL VENITURI 0

CHELTUIELI :

1. Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL 123.000

2. Cheltuieli legate de plata experţilor 60.000

3. Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii 12.000

4. Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de

echipamente de birotică şi electronice25.000

5. Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor 8.000

6. Cheltuieli legate de comunicare 17.000

7. Cheltuieli pentru participarea la activităţile

reţelei naţionale şi europene de dezvoltare7.000

8. Studii ale zonei 5.500

9. Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu

privire la strategia de dezvoltare locală9.000

10. Instruirea personalului implicat în

implementarea strategiei de dezvoltare locală9.000

11. Evenimente de promovare 13.000

12. Instruirea liderilor locali 11.500

TOTAL CHELTUIELI 300.000

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU4. Dispozitivul de comunicare şi informare

Eficienta dispozitiilor privind informarea potentialilor beneficiari cu privire

la activitatile intreprinse in cadrul GAL Titu in etapa initiala de constituire a

parteneriatului:

Procesul de informare şi comunicare a reprezentat o dimensiune esenţială

a constituirii şi funcţionării GAL-ului Titu.

Acest proces s-a concretizat prin folosirea mai multor tipuri de actiuni de

informare, respectiv: intalniri, seminarii ad-hoc, grupuri de lucru, elaborare si

diseminare de materiale, internet etc.

Metodologia utilizată a fost creată special pentru populaţiile acestui

teritoriu, ţinând cont că sunt populaţii situate în zone urbane, periurbane şi

rurale cu standarde de viaţă specifice dar cu aşteptări conturate şi diferite grade

ale diversificării ocupaţionale.

În acest sens metodologia folosită a corespuns principiilor:

- de finalitate – a existat un plan de funcţionare a diverselor instrumente

de comunicare şi informare;

- de multidirecţionalitate - s-a realizat de sus în jos, pe orizontală şi pe

verticală;

- instrumentale – s-au utilizat diverse instrumente de comunicare şi

informare;

- de adaptare - la cerinţele de informare ale unei populaţii cu

specificitate ocupaţională şi aşteptări sociale;

- de flexibilitate – comunicarea informală a susţinut tot timpul

comunicarea formală.

Metodele utilizate au fost următoarele:

1.Întâlniri de informare şi comunicare – abordarea LEADER - pentru pregătirea

potenţialilor reprezentanţi ai GAL-ului.

Grupul ţintă : membrii celor trei grupuri de lucru.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUPrima intalnire a avut loc pe data de 10.10.2011.

În urma documentării realizate de către angajaţii Orasului Titu, primarul

acestei unităţi administrativ teritoriale a convocat primarii comunelor alăturate,

companiile private şi ONG-urile din zonă. În cadrul acestei întâlniri, s-au

discutat oportunităţile oferite de Axa 4 din PNDR pentru dezvoltarea teritoriului

acoperit de GAL Titu. Temele vizate au fost următoarele: „Politici şi programe

de dezvoltare rurală”, „Axa LEADER”, „Dezvoltare locală” şi „ Elaborarea

strategiilor de dezvoltare locală”.

2. Afise – pentru informarea populatiei cu privire la desfasurarea intalnirilor

(seminariilor ad-hoc) s-au amplasat afise de informare privind activitatea GAL

Grupul tinta: populatia teritoriului GAL

Amplasarea afiselor s-a realizat cu 3-4 zile inainte de evenimente cu

oferirea unor informatii concrete privind tema intalnirii;

3. Elaborare si diseminare de materiale prin Caravana de informare – a avut loc

in zilele de 28.03.2012 - 29 03.2012.

Scopul acestei acţiuni a fost creşterea gradului de informare în rândul

populaţiei aferente; s-au prezentat beneficiile, riscurile şi responsabilităţile pe

care le presupune implementarea Grupului de Acţiune Locală.

Grupul ţintă: populaţiile din localităţile componente ale GAL-ului Titu.

Informarea populaţiei a vizat următoarele elemente componente:

informarea populaţiei despre înfiinţarea unui Grup de Acţiune Locală în

localităţile respective; ce reprezintă un Grup de Acţiune Locală (în situaţia în

care locuitorii auzeau pentru prima dată despre GAL); informaţii referitoare la

localitatile membre ale GAL Titu; informaţii despre procesul de formare şi

funcţionare a biroului aferent GAL Titu (condiţii şi termene); modalităţile de

accesare a fondurilor GAL (pentru a se acorda fondurile, care sunt condiţiile, în

funcţie de potenţialul de dezvoltare).

Prin desfăşurarea “caravanei de informare” s-a urmărit creşterea

încrederii populaţiei faţă de instituţia GAL; pentru aceasta s-a utilizat, în mod

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUdeosebit, comunicarea directă “ faţă în faţă” şi ”din poartă în poartă”, pentru a

furniza informaţii asupra funcţionării, finanţării şi potenţialelor proiecte derulate

prin GAL.

Instrumentele de comunicare au constat în distribuirea de afişe după

următorul grafic:în oraşul Titu, în comuna Braniştea, in comuna Costestii din

Vale si comuna Odobesti in data de 28.03.2012. Iar in comunele Corbii Mari,

comuna Potlogi si Poiana s-a realizat pe data de 29.03.2012.

Cu cateva zile inainte de desfasurarea caravanei s-au lipit afise in toate

localitatiile cu informarea cetateniilor privind desfasurarea caravanei, astfel

asigurandu-se o oarecare apropiere de cetateni.

Pliantele au fost împărţite în toate zonele localităţilor, au fost distribuite

“din poartă în poartă”, fie în cutiile poştale (unde locatorii nu erau prezenţi) fie

înmânate direct. În distribuirea pliantelor s-a ţinut cont ca acestea să ajungă în

aceeaşi măsură la o cotă cât mai mare a populaţiei.

Activitatea s-a desfasurat cu participarea activa a reprezentantiilor firmei

de consultanta si a partenerilor si consemnata in procese verbale ale caravanei.

Cu ocazia caravanei s-a realizat un sondaj in vederea determinarii

impactului pe care l-a avut Campania asupra populatiei. Sondarea populatiei a

permis obtinerea de informatii cu privire la: - modul in care sunt percepute

informatiile transmise prin intermendiul caravanei, impactul pe care il au si

informatii ce vor putea fi folosite in scopul elaborarii PDL. Chestionarul de

sondare a fost prezentat spre aprobvare autoritatii contractante.

5. Seminarii comune ad-hoc (asimilate ca si 3 grupuri de lucru)– au participat

actorii principali ai localităţilor componente ale GAL-ului Titu.

Obiectivul primului seminar - Prezentarea primelor analize referitoare la

teritoriu. S-a facut o prezentare sumara a teritoriului si a populatiei conform

datelor obtinute de la INS. Astfel, se consemneaza faptul ca teritoriul acoperit de

GAL are o populatie de 43.486 locuitori si o suprafata de 313 km2, iar

ponderea locuitorilor din orase din total locuitori este de 24%.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU- Stadiul proiectului este la faza de colectare si structurare a datelor, analiza

datelor, Elaborarea analizelor (Swot, analiza diagnostic), Formularea viziunii de

dezvoltare , Diseminarea rezultatelor analizelor si a consultarii cetatenilor

privind viziunea de dezvoltare prin chestionare( rezultatele consultarii se vor

valida in selectarea varaintei finale a formularii viziunii si a obiectivelor

strategiece majore aferente).

- In vederea realizarii studiului privitor la potentialul teritoriului a fost

expusa de catre consultant necesitatea realizarii unor chestionare. In acest sens

s-a solicitat ajutorul pesoanelor resursa identificate la prima intalnire. Realizarea

acestei cercetari la nivelul teritoriului este necesara pentru cunoasterea

atutudinilor, opiniilor si asteptarilor cetatenilor cu privire la realitatea sociala si

a proiectelor lor, a prioritatiilor de viitor.

Grup ţintă – actorii principali ai localităţilor componente ale GAL-ului

Titu.

Data şi locaţia: 19.01.2012 , în clădirea Primariei Titu, respectiv in Sala

de Consiliu; sală dotată cu scaune, pupitre şi ecran pentru video proiector.

Obiectivul celui de-al doilea seminar a fost: transmiterea informaţiilor

esenţiale referitoare la funcţionarea GAL-ului şi aducerea în acelaşi loc a unui

număr cât mai mare de actori principali din localităţile membre, pentru ca

aceştia să ia contact direct unii cu alţii, să se cunoască şi să participe activ la

discuţii. Acest tip de seminar s-a constituit într-un exemplu de întâlnire a

membrilor unui GAL de a discuta despre propriile probleme, de a cunoaşte care

sunt oportunităţile şi restricţiile propriului teritoriu.

Scopul seminarului : dezbaterea rezultatelor studiului de potenţial al zonei

împreună cu propunerile de linii strategice de dezvoltare locală; prezentarea

concluziilor şi a recomandărilor; prezentarea, în detaliu, a structurii GAL şi a

etapelor succesive până la depunerea dosarului de candidatură şi după aceea.

Grup ţintă – actorii principali ai localităţilor componente ale GAL-ului

Titu.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUData şi locaţia: 15.03.2012 , în clădirea Primariei Titu, respectiv in Sala


Programul intalnirii a fost următorul:

• Prezentarea Analizei diagnostic a teritoriului si Analizei SWOT pe

urmatoarele teme:

- Prezentare geografica si fizica ;

- Patrimoniul de mediu, arhitectural si cultural;

- Economia locala;

- Agricultura;

- Comert si sector de servicii;

- Activitati sociale si institutii locale;

- Bilantul politicilor intreprinse in teritoriu;

- Analiza SWOT;

• Schimb si aport de idei noi privind elaborarea versiunii pentru viziunea de

dezvoltare;

• Cautarea de eventuale informatii suplimentare.

Lucrarile au fost consemnate in procese verbale (minute).

Obiectivul celui de-al treilea seminar a fost:

- Validarea strategiei , a propunerilor si a alegerii organizarii actiunilor;

- Prezentarea concluziilor lucrarilor in fata reprezentantilor localitatilor

din teritoriu si ai celorlalti parteneri esentiali ai teritoriului si

oficializarea parteneriatului;

- Elaborarea candidaturii si rediscutarea acesteia cu reprezentantii AM

invitati la seminar;

- Validarea dosarului de candidature final de catre parteneri

Grup ţintă – partenerii si actorii principali ai localităţilor componente ale

GAL-ului Titu.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUData şi locaţia: 10.04.2012 , în clădirea Primariei Titu, respectiv in Sala


Lucrarile din cadrul seminariilor au fost consemnate in procese verbale

(minute).

5. Informare prin Internet, respectiv prin publicarea pe site-ul leader-ului

( Oras Titu) a unui comunicat privind desfasurarea celei de a treia intalniri a

grupurilor de lucru GAL.

Grup tinta: toti locuitorii si actorii implicati in dezvoltarea teritoriului

GAL Titu

Pe langa faptul ca s-au amplasat afise cu anuntarea evenimentului, avand

in vedere importanta ultimei intalniri de validare a strategiei s-a ales si

comunicarea anuntului pe site-ul primariei leader intrucat accesul la internet a

devenit cel mai facil si mai rapid mod de informare.

Totodata, in cadrul caravanei informative s-a recomandat accesarea

pagini de internet (mentionata si in pliante).

Dispozitivul de comunicare si informare dupa selectarea GAL Titu:

Activitatea de informare şi comunicare în conformitate cu prevederile

regulamentelor europene nr. 1698/2005 şi nr. 1974/2006 îşi propune

divulgarea activităţii GAL-ului şi a Planului de Dezvoltare Locală către public,

potenţialii beneficiari, organizaţii profesionale, actori economici şi sociali,

organisme pentru promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi, organizaţii non-

guvernamentale, inclusiv organizaţii de mediu, privind oportunităţile oferite de

program şi condiţiile de accesare a finanţărilor.

Informarea populaţiei localeÎn procesele de dezvoltare economică, între tradiţie şi inovaţie, şi în

mutaţiile tehnologiilor activităţilor umane se evidenţiază importanţa istorică şi

actuală a conceptului de „ruralitate”. Prin urmare, se consideră strategică

„comunicarea” unei noi interpretări pozitive a „ruralităţii” între toţi subiecţii

publici şi privaţi în scopul creşterii sensului de apartenenţă a unei comunităţi la

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUpropriul teritoriu care reprezintă condiţia indispensabilă pentru iniţierea unui

proces real de dezvoltare socio-economică.

Pe scurt, strategia obiectivelor şi acţiunilor de informare şi comunicare au

drept scop realizarea unui sistem tot mai deschis pentru participarea activă a

operatorilor publici şi privaţi şi a cetăţenilor, printr-un serviciu care difuzează

informaţii şi cunoştinţe, oportunităţi şi schimbări, evitând iniţiativele izolate,

episodice şi autoreferenţiale.

Activitatea de informare şi divulgare a intervenţiilor către populaţia locală

are o importanţă fundamentală şi contribuie într-o manieră determinantă la

atingerea obiectivelor urmărite prin intervenţiile conţinute în Planul de

Dezvoltare Locală.

Populaţiei locale, care reprezintă un target nediferenţiat care conţine o

serie de categorii publice şi socio-economice, i se va comunica întreaga activitate

a GAL-ului, plecând de la iniţiative, intervenţii şi proiecte ale programului

Leader, şi prin intermediul acestora rolului GAL-ului pe teritoriu, competenţele

şi valorile sale, ideea de dezvoltare durabilă, strategiile şi instrumentele

identificate. Este inevitabil în acest proces să se iniţieze sau să se întărească

parcursul unei identităţi teritoriale comune.

În acţiunile de comunicare şi informare a populaţiei locale este oportună

evidenţierea faptului că intervenţiile realizate contribuie la îndeplinirea

obiectivului specific al FEADR la care se face referire în Axa IV a PNDR, adică la

reducerea disparităţilor economice şi sociale prin îmbunătăţirea condiţiilor de

viaţă cotidiană a cetăţenilor, prin acţiuni concrete la problematicile în domeniul

formării, ocupării, mediului, culturii, turismului sau şanselor egale.

Efectele comunicării asupra destinatarilorActivităţile de comunicare pot acţiona asupra a cel puţin următoarelor

medii: cel cognitiv, la nivel afectiv şi, în fine, la nivel comportamental.

1. La nivel cognitiv

Analizarea efectelor comunicării la acest nivel constituie o măsură a

acoperirii complexe a targetului comunicării în funcţie de notorietatea

inistituţiei GAL-ului şi, mai ales, în funcţie de activitatea desfăşurată de acesta.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUProcesul de comunicare care se doreşte a fi iniţiat are obiectivul principal

de a promova nou creatul GAL faţă de diverşii actori din teritoriu şi mai ales

faţă de populaţia locală.

Importanţa urmăririi îndeplinirii acestui obiectiv constă în posibilitatea ca

o mai mare notorietate a GAL-ului şi a serviciilor furnizate de acesta să

conducă la iniţierea unor mecanisme de auto-generare de activităţi orientate

către îmbunătăţirea calităţii vieţii în teritoriu. Prin urmare, formele de

comunicare impersonale şi, mai ales, în masă facilitează îndeplinirea acestui

obiectiv.

2. La nivel afectiv

Odată cunoscute activităţile GAL-ului printr-o atenţie la nivel cognitiv,

adică prin creşterea notorietăţii, este necesară continuarea în direcţia afirmării

şi legitimării instituţiei ca factor al dezvoltării socio-economice.

Eficacitatea atinsă la nivel afectiv este măsurabilă prin diverşi parametrii

care conduc la percepţia unui standarde crescute de calitate din partea

targetului în raport cu serviciile oferite şi cu activităţile implementate de GAL.

Obiectivul, la acest nivel, este de a menţine o linie directă de interacţiune cu

diverşii actori, transferându-le un sentiment de securitate şi de calitate.

Pentru a înţelege importanţa acestei orientări se poate utiliza un exemplu

simplu: simpla existenţă a unui GAL nu înseamnă automat o bună opinie cu

privire la acesta. Părerile pozitive se construiesc în timp şi este obigatoriu să se

investească constant într-o serie de forme şi mijloace de comunicare orientate

spre client. În acest scop, momentele de contact dintre reprezentanţii GAL-ului

şi targetul de referinţă trebuie să ia forma unor întâlniri (seminarii, solicitări de

informaţii, road show etc.) care să favorizeze o mai bună evaluare a GAL-ului şi

a serviciilor oferite.

3. La nivel comportamental

Obţinerea unor rezultate bune în termeni de notorietate (nivel cognitiv) şi

de apreciere (nivel afectiv) reprezintă doar baza pentru legitimarea GAL-ului în

participarea la procesele reale de dezvoltare teritorială. Aceasta se măsoară

constant printr-o lipsă de încredere, nu întotdeauna manifestată, a opiniei

publice. Pentru a depăşi această lipsă de încredere şi, câteodată, ostilitatea

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUopiniei publice faţă de ceea ce nu este înţeles este necesară aprecierea faţă de

activităţile concrete desfăşurate de GAL.

Integrarea tuturor formelor şi mijloacelor de comunicare care permit

atingerea eficientă a obiectivelor fixate la acest nivel se consideră necesară.

Calitatea şi competenţele resurselor umane implicate în diversele proiecte

garantează îndeplinirea şi menţinerea standardelor de eficacitate la nivel

comportamental.

În acest scop, pagina de internet a GAL-ului va constitui un vehicul

important de comunicare, actualizat continuu şi îmbogăţit cu ştiri şi

evenimente chiar dacă nu întotdeauna legate de GAL, tocmai pentru a garanta

o maximă vizibilitate a instituţiei, pentru a comunica disponibilitatea faţă de

reala dezvoltare teritorială şi, prin urmare, pentru a favoriza reducerea

distanţei între instituţii şi diversele targeturi de referinţă.

Planul de comunicare este un instrument de planificare, coordonare şi

monitorizare al activităţii de informare, difuzare, comunicare şi animare

teritorială orientat spre optimizarea proceselor instituţiilor publice şi private,

spre îmbunătăţirea serviciilor furnizate şi spre atingerea unui nivel mai mare de

informare şi participare a publicului intern şi extern.

Planul de comunicare are scopul de a identifica acţiunile de îndeplinit

pentru realizarea unui proiect specific. Este cea mai utilizată matrice pentru

definirea şi executarea activităţii de comunicare a unei organizaţii.

Este un document de orientare care trebuie să organizeze strategic

activităţile de informare şi comunicare legate de proiect, să definească targetul

de destinatari, conţinutul, obiectivele de atins, condiţiile, modalităţile şi

responsabilităţile în realizare, modalităţile de evaluare a rezultatelor acţiunilor

implementate.

Procesul de elaborare a Planului de comunicare prevede succesiunea unor

faze fundamentale care definesc liniile strategice generale, operaţionale şi

instrumentele.

Rolul comunicăriiPlanul de Dezvoltare Locală al GAL-ului reprezintă, în perspectivă,

viziunea generală şi comună asupra dezvoltării teritoriului într-o perioadă de 3

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUani de programare, la care se adaugă încă 2 ani pentru realizarea plăţilor şi

finalizarea proiectelor contractate în perioada de programare. Pe de altă parte,

PDL este instrumentul care defineşte acţiunile de realizat concret pentru

atingerea obiectivelor stabilite. Acesta identifică iniţial direcţiile strategice ale

dezvoltării şi, apoi, intervenţiile relative ale implementării.

Este un proces care se desfăşoară în mai multe faze:

1. Etapa referitoare la definirea obiectivelor;

2. Etapa de implementare a intervenţiilor prevăzute;

3. Etapa de evaluare a celor realizate în cadrul planificării strategice.

Fazele metodologice ale Planului de Comunicare

1. Analiza de context intern şi extern asupra căruia se acţionează prin

politica GAL-ului (a se vedea analiza diagnostic din PDL);

2. Misiunea, adică ansamblul de principii de inspiraţie şi a liniilor

strategice care aparţin Planului de Dezvoltare Locală;

3. Obiectivele – adică descrierea în mod sintetic a rezultatelor

aşteptate de la Planul de Comunicare;

4. Segmentarea publicului de referinţă (target); aceasta corespunde

împărţirii destinatarilor unei intervenţii sau acţiuni de comunicare, prevăzută

de plan, în grupuri omogene şi semnificative care se diferenţiază pe baza

caracteristicilor considerate relevante în scopul realizării lor;

5. Evaluarea – faza de verificare a rezultatelor obţinute

(monitorizarea), a efectelor generate asupra contextului în care s-a acţionat şi a

eventualelor discrepanţeîntre acestea şi obiectivele stabilite.

Comunicarea constituie un factor de succes al procesului de dezvoltare a

zonei, deoarece:

a. Creează condiţiile proiectuale în condiţiile în care se difuzează

cultura participării şi a concertării ca metodă de asumare a deciziilor publice;

b. Informează constant cetăţenii şi actorii implicaţi în planificare

asupra conţinuturilor Planului, programelor de implementare şi rezultatelor

atinse;

c. Generează încredere în jurul unei idei privind comunitatea şi

teritoriul şi unui sistem de valori comun şi recognoscibil;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUd. Menţine şi poate lărgi reţeaua de interlocutori şi de actori active

care pot participa la definirea atât a obiectivelor strategice cât şi a proiectelor

de realizat.

Prin urmare, misiunea Planului de Comunicare are scopul esenţial de a

stimula cunoaşterea şi participarea din partea teritoriului în jurul intervenţiilor

şi acţiunilor realizate.

Obiective generale

În lumina analizei de context şi a specificităţii teritoriului de referinţă şi a

dinamicilor de comunicare, acţiunile de informare şi comunicare, conţinute în

Planul de Comunicare al GAL vor trebui să sporească notorietatea şitransparenţa acţiunii GAL şi să dea destinatarilor o imagine omogenă aintervenţiilor, adică să divulge şi să ilustreze:

a. Planurile de Dezvoltare Locală (PDL) – anunţuri şi invitaţii pentru

depunerea de proiecte;

b. Sensibilizarea teritoriului asupra rolului desfăşurat de Uniunea

Europeană, în colaborare cu autorităţile naţionale şi locale, în favoarea

implementării intervenţiei şi asupra rezultatelor obţinute;

c. Dotarea teritoriului cu instrumente corespunzătoare de cunoaştere

şi de animare în sprijinul politicilor de dezvoltare a ocupării şi creării de

societăţi şi de locuri de muncă, care pot fi realizate prin Leader sau cu alte

instrumente;

d. Dotarea teritoriului cu instrumente adecvate de promovare a

teritoriului şi a ofertei sale.

Obiective specifice

În special, obiectivele specifice care se doresc a fi atinse prin

implementarea Planului de Comunicare sunt:

Favorizarea utilizării resurselor financiare puse la dispoziţie;

Sporirea calităţii intervenţiilor de realizat cu astfel de resurse

financiare;

Atingerea unui bun nivel de cunoaştere şi de cultură a teritoriului

referitor la rolul, activităţile şi acţiunile desfăşurate de Uniunea Europeană;

Garantarea vizibilităţii realizărilor co-finanţate;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU Promovarea oportunităţilor egale între femei şi bărbaţi;

Favorizarea difuzării culturii pentru protecţia şi îmbunătăţirea

mediului.

Segmentarea publicului de referinţă – target

În proiectarea comunicării este necesară identificarea diverselor publicuri

sau target de referinţă. Printre publicuri reintră destinatarii direcţi ai

activităţilor de comunicare, dar şi acei actori care pot facilita difuzarea

mesajului, care pot avea un rol de partener în organizarea acţiunilor de

comunicare, care pot fi importanţi lideri de opinie.

Prin urmare, se consideră necesară clasificarea publicurilor în două grupe

cât mai omogene care să poată fi influenţate de acţiunile de comunicare, făcând

distincţia la două niveluri:

Target intern – constituit de cine a participat sau participă la

procesul de construcţie a Planului de Dezvoltare Locală, care, tocmai din acest

motiv, deţine un rol în faza de execuţie a proiectului;

Target extern – care trebuie informat despre obiectivele şi stadiul

lucrărilor din Planul de Dezvoltare Locală.

Targetul intern cuprinde toţi actorii care au un interes în Planul de

Dezvoltare Locală. Este foarte important ca acest grup să fie identificat, care,

fiind direct interesat, trebuie să fie permanent ţinut la curent cu acţiunile

întreprinse de GAL.

Comunicarea externă este cea pe care responsabilii de comunicare ai GAL

vor trebui să o efectueze constant în formă oficială cu scopul principal de a

informa şi implica publicul cu privire la implementarea Planului de Dezvoltare

Locală. Targetul extern cuprinde: instituţiile, beneficiarii PDL, media, operatorii

socio-economici, comunităţile locale, sistemul financiar, turişti şi excursionişti.

Forme şi mijloace de comunicare

Formele de comunicare

Stabilirea cu certitudine a strategiei de comunicare care se doreşte a se

adopta şi care să fie cea mai adecvată şi eficientă pentru obiectivul stabilit

(difuzarea unui mesaj, stimularea participării, împărţirea valorilor) înseamnă a

se dota cu o serie de instrumente diverse care, integrate într-o strategie unică,

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUsă conducă la un rezultat pozitiv al intervenţiilor şi la atingerea obiectivelor

iniţiale. Formele de comunicare pot fi clasificate în două tipologii distincte:

1. Personale;

2. Impersonale.

Canalele de comunicare personale prevăd o comunicare directă între două

sau mai multe persoane care se poate realiza faţă în faţă, între o persoană şi un

public, prin telefon sau prin poştă. Eficacitatea acestora rezultă din prezentarea

şi răspunsul personalizat la diversele mesaje.

Formele de comunicare impersonale constau în comunicări adresate mai

multor persoane şi includ mass media, promovarea vânzărilor, evenimente şi

propagandă. Comunicarea de masă influenţează comportamentul individual

printr-un proces în două etape. Ideile sunt comunicate prin presa scrisă şi

audio-video liderilor de opinie şi de la aceştia la grupurile de populaţie care nu

au acces la media. Chiar dacă comunicarea personală este mai eficientă decât

cea în masă, mass media rămâne mijlocul fundamental pentru stimularea

comunicării personale.

Mijloacele de comunicare

5. Produse editoriale

Buletin infrmativ redactat de Compartimentul administrativ al GAL

şi difuzat pe întreg teritoriul GAL-ului şi în exterior. Acesta are funcţia de a

informa asupra tuturor activităţilor GAL-ului şi asupra oportunităţilor oferite.

Va conţine informaţii despre stadiul de implementare a intervenţiilor şi despre

oportunităţile la dispoziţia comunităţilor locale legate de Programul Leader. Va

fi distribuit gratuit în punctele de interes ale comunelor din GAL (instituţii,

poştă, bar etc.) şi transmis tuturor celorlalţi actori ai GAL la nivel local, regional,

naţional. Formatul va fi publicat şi pe site-ul GAL-ului cu posibilitatea de a fi

descărcat.

6. Comunicare online

Pagina de internet a GAL-ului: va fi în permanenţă actualizată (cel

puţin o dată pe săptămână), va conţine o parte instituţională (compusă din

informaţii privind componenţa GAL, operatori economici, Consiliul de

Administraţie, asociaţi, comunele partenere) şi o parte privind activităţile şi

intervenţiile GAL-ului, plecând de la publicarea anunţurilor cu documentaţia

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUaferentă, până la ştiri privind fiecare acţiune întreprinsă (participări la târguri

şi expoziţii, acorduri de parteneriat, vizite ale unor delegaţii, întâlniri, seminarii,

jurnalul GAL-ului).

Prezenţa GAL-ului în cadrul altor pagini de internet locale: este un

instrument pentru a transmite nu doar un mesaj promoţional (cu ocazia

întâlnirilor, seminariilor etc.), dar şi pentru a promova imaginea instituţională a

GAL-ului. Prin urmare, se consideră utilă achiziţionarea unui banner pe o

perioadă mai lungă care să fie vizibil pe 2 – 3 pagini locale sau regionale de

internet.

Newsletter: este un instrument principal de comunicare a noului

program. Este în format electronic, având frecvenţă periodică, fiind difuzat

prin pagina de internet şi prin transmiterea prin poştă electronică celor

intersaţi.

7. Evenimente/ momente de informare şi divulgare

Campanii publicitare – se vor desfăşura prin intermediul mijloacelor

de comunicare de masă la nivel local şi regional (de exemplu, televiziuni, redio,

ziare etc.). Vor avea un rol de comunicare instituţională şi de informare mai

ales în faza iniţială de prezentare a activităţilor legate de Leader şi în faza

finală, la închiderea programului, de prezentare a rezultatelor obţinute.

Conferinţele de presă – trebuie să fie organizate cu ocazia aprobării

fiecărei faze procedurale şi de realizare a Planului de Dezvoltare Locală. Acest

instrument permite prezentarea activităţilor GAL şi vehicularea valorilor şi

măsurilor, precum şi a rezultatelor obţinute, către toate publicurile de referinţă.

Conferinţa de presă va fi precedată şi urmată de comunicate de presă,

raporturi directe cu jurnaliştii etc.

Seminarii şi întâlniri – aceste evenimente se vor constitui ca

momente de aprofundare în timpul diverselor faze ale realizării intervenţiilor.

Vor fi adresate diverselor target-uri şi vor fi implicaţi specialişti din sectorul în

discuţie. Se prevăd realizarea acestor evenimente înainte de lansarea fiecărui

anunţ de depunere de proiecte pentru a măsura diversele sectoare de

intervenţie ale Planului de Dezvoltare Locală.

8. Publicitate

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU Spot-uri publicitare la radio şi televiziuni locale: este vorba despre

spaţii de maxim 30’’ pentru promovarea activităţilor şi iniţiativelor GAL-ului.

În special, difuzarea acestor mesaje va fi vehiculată emitenţilor locali şi regionali.

Redactarea de spoturi comerciale în cele mai difuzate ziare locale:

cu ocazia seminariilor, întâlnirilor şi conferinţelor care necesită implicarea

comunităţilor locale, sau doar publicitate comercială a GAL-ului şi a activităţii

sale pe teritoriu pentru susţinerea şi stimularea muncii şi creşterea sensului

identităţii teritoriale a GAL-ului.

9. Producţie şi distribuţie de materiale informative

Broşuri şi CD-uri: este prevăzută crearea unui instrument pe hârtie

şi multimedia cu funcţia de informare a publicului asupra iniţiativelor

implementate de GAL. CD-ul va trebui să conţină Planul de Dezvoltare Locală

cu măsurile, intervenţiile, resursele la dispoziţie, rezultatele aşteptate. Acestea

vor putea di distribuite cu ocazia evenimentelor organizate de GAL şi de asociaţi.

Pliante, volante, hărţi etc. – mijloace de promovare şi divulgare a

iniţiativelor şi proiectelor legate de Planul de Dezvoltare Locală al GAL-ului.

Utilizarea acestor instrumente este importantă întrucât pot fi atinse mai multe

categorii de public ţintă, care nu are posibilitatea de a intra în contact şi cu

alte forme de informare. Este vorba despre instrumente democratice şi cu un

mare caracter de transparenţă care vor fi utilizateşi distribuite intensiv atât în

comunele partenere, cât şi, pentru acţiunile de cooperare, în teritoriile

partenere.

Catalogul proiectelor Leader – publicaţia, pe format de hârtie şi

electronic, are scopul de a prezenta toate proiectele finanţate în cadrul PDL,

activităţile realizate, mediul de intervenţie şi impactul lor faţă de obiectivele

stabilite.

Ghiduri – de exemplu: privind artizanatul local, preparate

alimentare specifice, ospitalitatea pe teritoriu, festivităţile şi evenimentele

folclorice de pe teritoriu etc.;

Harta GAL-ului cu indicarea punctelor de interes turistic:

instrument pentru vizitele turistice destinat în principal unui target extern, dar

util şi pentru cetăţenii locali. Produsul poate fi distribuit atât la nivel teritorial,

cât şi în cadrul evenimentelor.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUEvaluarea acţiunilor de comunicare realizate

Fiecare program de comunicare prevede activităţi de monitorizare şi

evaluare pentru verificarea eficacităţii acţiunilor realizate şi pentru identificarea

intervenţiilor mai importante, cu un înalt grad de reproducere.

Pentru Planul de Comunicare al Planului de Dezvoltare Locală al GAL-ului

vor fi realizate verificări periodice ale acţiunilor, utilizând indicatori de ascultare,

de prezenţă la seminarii şi conferinţe, indici de difuzare a materialelor pe

suport hârtie, chestionare pentru beneficiarii finali, precum şi interviuri pentru

verificarea instrumentelor activate care vor fi efectuate.

Activităţile de monitorizare, efectuate în termenul fiecărei activităţi de

comunicare, este o analiză a eficacităţii instrumentelor de comunicare pe baza

unei analize cost-beneficiu.

În acest scop, se va elabora un Raport Anual privind eficacitatea

mijloacelor de comunicare în raport cu mesajele, sau o analiză detaliată a

rezultatelor obţinute cu privire la strategia de comunicare implementată.

Acesta se realizează pentru verificarea:

-Difuzării, înţelegerii şi acceptării mesajului (dacă au ajuns la destinaţie,

dacă au fost memorate sau înţelese corect, dacă există un feedback după

primirea mesajului);

-Corecta funcţionare a circuitelor şi a fluxurilor informative (diverse

probleme, întârzieri);

-Analiza comportamentelor organizaţionale ale operatorilor interni;

-Calitatea comunicării percepută;

-Modificări ale comportamentelor datorate informării.


PARTEA A VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

Personalul GAL va monitoriza şi indicatorii de rezultat pentru fiecare

măsură de finanţare:

Măsura Indicatori de rezultat

MĂSURA: 112 -

„Instalarea tinerilor

fermieri

1. Număr total de tineri fermieri sprijiniţi


3. Numărul de proiecte care cuprind acțiuni pentru

protecția mediului

4. Numar total de ferme de semi-subzistenta

sprijinite

MĂSURA: 121 -

„Modernizarea

exploataţiilor agricole”

1. Număr de exploataţii care primesc sprijin pentru

investiţii

2. Volumul total al investiţiilor private (Euro)

3. Număr de exploataţii care realizează/ introduc

noi produse şi/ sau noi tehnologii

4. Număr beneficiari – tineri sub 40 de ani

5. Numărul de actiuni prin intermediul carora vor

fi promovate asociatii, parteneriate, grupuri de

producatori.

MĂSURA: 142 -

„Înfiinţarea grupurilor de

producători”

1. Număr total de grupuri de producători sprijinite

2. Volumul total al investiţiilor sprijinite (euro)



producatori.

MĂSURA 125 –

Imbunatatirea si

dezvoltarea infrastructurii

legate de dezvoltarea si

adaptarea agriculturii si

silviculturii

1. Numarul de Autoritati Publice Locale sprijinite

2. Procent de populatie rurala care datorita


imbunatatite

3. Numar de exploatatii agricole la care accesul va

fi mai facil

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU4. Numar proiecte ce prevad actiuni de protectie a

mediului

MĂSURA – 312- „Sprijin

pentru crearea şi

dezvoltarea de micro-

întreprinderi”

1. Numarul de micro-întreprinderi private

sprijinite

2. Numar brut de locuri de munca create

3. Procent de populatie rurala care datorita


imbunatatite

4. Numar beneficiari tineri – sub 40 de ani

5. Numar proiecte ce prevad actiuni de protectie a

mediului

6. Numar ferme de semi-subzistenta sprijinite

MĂSURA: 322 -

“Renovarea, dezvoltarea

satelor, îmbunătăţirea

serviciilor de bază pentru

economia şi populaţia

rurală şi punerea în

valoare a moştenirii

rurale”

1. Număr de localităţi sprijinite


3. Procent de populaţie rurală care datorită

sprijinului beneficiază de condiţii de viaţă

îmbunătăţite

4. Numărul de proiecte care cuprind acțiuni pentru

protecția mediului



producatori.

Datele privind monitorizarea vor fi transferate Autorităţii de

Management şi APDRP de către GAL, conform unor tabele sintetice conţinând

pentru fiecare intervenţie informaţiile privind obiectivele urmărite, descrierea

tehnică a intervenţiei, indicatorii şi obiectivele fizice ale acesteia, beneficiarii,

rata de cofinanţare publică şi privată etc. În plus, GAL-ul se angajează să

furnizeze AM şi APDRP:

În funcţie de frecvenţa solicitată – un raport care să conţină stadiul

de evoluţie al evaluării proiectelor; stadiul de evoluţie al proiectelor; stadiul de

evoluţie al cheltuielilor GAL;

cu frecvenţă anuală – raport privind stadiul de implementare a

PDL şi a procedurilor de implementare a fiecărei acţiuni.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUSistemul de control elaborat de Grupul de Acţiune Locală în scopul

garantării unei utilizări corespunzătoare a finanţărilor, în linie cu regulile de

eficienţă şi conformitate, se inspiră din prevederile Regulamentului CE nr.

1290/1999 privind controlul financiar al intervenţiilor cofinanţate din fonduri

comunitare şi ale Regulamentului nr. 438/2001 care disciplinează modalitatea

de aplicare. În special, acesta respectă principiile unei definiri clare, alocării şi

separării funcţiilor în cadrul GAL, exercitării eficace a unor funcţii şi informării

organului abilitat cu privire la efectuarea sarcinilor şi la mijloacele implicate în

realizarea acţiunilor. Prin intermediul previziunii adoptării pistei de control

respective, sistemul de control permite verificarea:

corespondenţa dintre datele sintetice certificate de APDRP pentru

fiecare înregistrare a cheltuielilor şi documentaţia justificativă păstrată la sediu

sau la beneficiarii finali;

alocarea şi transferul resurselor comunitare şi naţionale disponibile.

În acest mod, pista de control satisface condiţiile principale conform

cărora GAL-ul va încerca să se asigure că:

1) înregistrările contabile disponibile la diversele niveluri de gestiune

furnizează indicaţii detaliate privind cheltuielile efectiv efectuate de beneficiarii

finali pentru fiecare operaţiune cofinanţată;

2) pentru rubricile de cheltuieli care fac referire doar parţial la

operaţiunea cofinanţată se demonstrează acurateţea repartizării cheltuielii între

operaţiunea cofinanţată şi alte cheltuieli (acelaşi principiu se aplică pentru

cazurile de cheltuieli eligibile până la o anumită sumă sau proporţional cu alte

costuri);

3) la propriul nivel de gestiune sunt disponibile documente procedurile de

selecţie a beneficiarilor, rapoarte privind verificările efectuate asupra proiectelor

finanţate.

4) în declaraţiile de cheltuieli efectiv efectuate, informaţiile sunt

sistematizate conform unui buget care indică pentru fiecare operaţiune fiecare

rubrică de cheltuieli şi care conduc la alcătuirea unei sume totale;

5) este elaborată o listă a operaţiunilor aprobate în cadrul acordării

contribuţiei în care au fost indicate fiecare operaţiune, beneficiarul final, data

acordării contribuţiei, sumele angajate şi plătite, perioada cheltuielii, cheltuiala

totală pe măsură;

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITU6) este garantat accesul la documente pentru personalul autorităţilor de

control, al structurilor care efectuează verificări asupra sistemelor de gestiune şi

de control.

Prin urmare, GAL-ul va urmări să:

- documenteze toate fazele procedurale implementate pentru

acordarea contribuţiilor şi adjudecarea de bunuri/ servicii şi controalele aferente;

- se utilizeze un sistem contabil corespunzător, capabil să

înregistreze fiecare plată efectuată şi să demonstreze corespondenţa directă cu

un document contabil justificativ;

- să realizeze un sistem conform de arhivare a informaţiilor legate

de controale şi cu documentaţia aferentă pentru a le putea pune la dispoziţie

pentru orice operaţiune de control şi verificare la nivel superior.

Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren. Programarea vizitelor

(controalelor) va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar fi: eficienţa

unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii, verificarea doar a aspectelor

legate de proiect etc.

De asemenea, în cadrul mecanismului de implementare, se va preciza

modul de distribuire a responsabilităţilor, pentru fiecare etapă a circuitului unui

dosar, între GAL, agenţia de plăţi şi autoritatea de management.

Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi

Informare X

Sprijinirea

elaborării

proiectelor

X

Lansarea

apelului pentru

proiecte

X

Selectarea

proiectelor

X

Controlul

administrativ al

dosarelor

X X

Decizie X

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUNotificarea

către

beneficiar

X X

Monitoriza

re

X X

Plată X

Control X X

Arhivare X

Pentru îndeplinirea aspectelor prevăzute mai sus, Grupul de Acţiune

Locală va aplica cel puţin pistele de audit prezentate mai jos. Acestea vor putea

fi modificate şi completate în funcţie de necesităţi, pentru eficientizarea

activităţii, cu aprobarea Consiliului Director. De asemenea, în funcţie de

solicitări, Grupul de Acţiune Locală va elabora şi alte piste de audit, astfel încât

să îşi desfăşoare activitatea în mod corect şi eficient.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUSecţiunea 1 – Pista de Audit – Selecţia proiectelor la nivelul teritoriului

Măsura: ..............

Sesiunea/ anul: ............../...................

Avizat: Reprezentant legal*

Nume/ Prenume….........................................……

Semnătura .......................... Data...................

Activitatea

Organismul/

Responsabil

Completat

Nume/

Prenume

Data

Verificat/

Aprobat:

Nume/

Prenume

Data

Statutul

Documentului

Documente completate

şi redactate, primite

sau transmise

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Stabilirea

calendarului de

sesiuni şi a

valorilor alocate pe

măsuri

Adunarea

Generală

Aprobat/

NeaprobatCalendar de sesiuni


Activitatea

Organismul/

Responsabil

Completat

Nume/

Prenume

Data

Verificat/

Aprobat:

Nume/

Prenume

Data

Statutul

Documentului



sau transmise

Stabilirea

punctajelor pentru

fiecare măsură şi

sesiune de

depunere

Adunarea

Generală

Aprobat/

NeaprobatTabel cu punctaje

Elaborarea

anunţului sesiunii

de depunere

Compartimen

t

administrativ

Aprobat/

NeaprobatAnunt de selecţie

Publicarea

anunţului de

selecţie

Compartimen

t

administrativ

Publicat/

NepublicatPresa locală/ website

Primirea şi

înregistrarea

proiectelor

Comitetul de

Selecţie

Primit/

NeprimitAplicaţii


Activitatea

Organismul/

Responsabil

Completat

Nume/

Prenume

Data

Verificat/

Aprobat:

Nume/

Prenume

Data

Statutul

Documentului



sau transmise

Verificarea

conformităţii

proiectelor

Comitetul de

Selecţie

Verificat/

Neverificat

Lista proiecteloreligibile

Verificarea

eligibilităţii

proiectelor

Comitetul de

Selecţie

Verificat/

Neverificat


Întocmirea

listei proiectelor

eligibile

Comitetul de

Selecţie

Întocmit/

Neîntocmit


Evaluarea

proiectelor şi

calcularea

punctajelor

Comitetul de

Selecţie

Întocmit/

Neîntocmit

Lista proiectelorpentru selecţie

Întocmirea

listei proiectelor

pentru selecţie

Comitetul de

Selecţie

Întocmit/

Neîntocmit

Lista proiectelorpentru selecţie


Activitatea

Organismul/

Responsabil

Completat

Nume/

Prenume

Data

Verificat/

Aprobat:

Nume/

Prenume

Data

Statutul

Documentului



sau transmise

Selecţia

aplicaţiilor

Comitetul de

Selecţie

Selectat/

NeselectatRaport de Selecţie

Aprobarea

Raportului de

Selecţie

Reprezentant

legal

Aprobat/

NeaprobatRaport de Selecţie

Informarea/

publicarea cu

privire la

rezultatele selecţiei

Compartimen

t

administrativ

Publicat/

Nepublicat

Anunt rezultateselecţie

Transmitere

a proiectelor la

APDRP

Compartimen

t

administrativ

Transmis/

NetransmisProiect

* Avizul Reprezentantului Legal se realizează după etapa de transmitere a proiectelor la APDRP

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUSecţiunea 2 – Pista de Audit – Monitorizarea proiectelor selectate la nivelul teritoriului

Avizat: Reprezentant legal

Nume/ Prenume….........................................……

Semnătura .......................... Data...................

ActivitateaInstituţia

Completat

Primit/

Transmis:

Nume/

Prenume

Data

Semnătura

Verificat/

Aprobat:

Nume/

Prenume

Data

Semnătura

Statutul

Documentului


şi redactate, primite sau

transmise

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Primirea

informării lunare

privind stadiul

proiectului de la

beneficiari

Registru –

înregistrare Raport

lunar de progres



Completat

Primit/

Transmis:

Nume/

Prenume

Data

Semnătura

Verificat/

Aprobat:

Nume/

Prenume

Data

Semnătura

Statutul

Documentului



transmise

Întocmirea

listei de proiecte

pentru vizita pe

teren

Lista proiectelor

de vizitat pe teren

Întocmirea

Raportului vizitei pe

teren

Raportul vizitei pe

teren

Întocmirea

Raportului de

monitorizare lunar

privind stadiul

proiectelor

Raport de

monitorizare lunar



Completat

Primit/

Transmis:

Nume/

Prenume

Data

Semnătura

Verificat/

Aprobat:

Nume/

Prenume

Data

Semnătura

Statutul

Documentului



transmise

Transmiterea

Raportului de

monitorizare către

partenerii GAL şi

Comitetul Director

Raport de monitorizare

lunar

Transmiterea

Raportului de

monitorizare către

APDRP şi AM-PNDR


lunar

Publicarea

stadiului proiectelor

în cadrul

materialelor de

informare


lunar



Completat

Primit/

Transmis:

Nume/

Prenume

Data

Semnătura

Verificat/

Aprobat:

Nume/

Prenume

Data

Semnătura

Statutul

Documentului



transmise

Întocmirea

Raportului anual de

monitorizare a

strategiei


anual


PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUSecţiunea 3 – Pista de Audit – Cheltuielile de funcţionare a GAL şi acţiuni de animare a teritoriului

Avizat: Reprezentant legal

Nume/ Prenume….........................................……

Semnătura .......................... Data...................


Completat

Primit/Transmis:

Nume/ Prenume

Data

Semnătura

Verificat/Aprobat:

Nume / Prenume

Data

Semnătura

Statutul

Documentului

Documente

completate şi

redactate, primite

sau transmise

1. 2. 3. 4. 5. 6.

SECŢIUNEA I – CHELTUIELI DE FUNCŢIONARE

Stabilirea

planului de

cheltuieli lunar/

trimestrial

Plan de cheltuieli

Efectuare

cheltuială

Factura/ Ordin de

plată



Completat

Primit/Transmis:

Nume/ Prenume

Data

Semnătura

Verificat/Aprobat:

Nume / Prenume

Data

Semnătura

Statutul

Documentului

Documente

completate şi

redactate, primite

sau transmise

Contabilizare

cheltuială şi

arhivare

documente

Sistem contabil

Întocmirea

Raportului lunar

de cheltuieli

Raport lunar

Transmitere

a Raportului lunar

către partenerii

GAL şi Comitetul

Director

Raport lunar

Transmitere

a Raportului lunar

către APDRP

Raport lunar



Completat

Primit/Transmis:

Nume/ Prenume

Data

Semnătura

Verificat/Aprobat:

Nume / Prenume

Data

Semnătura

Statutul

Documentului

Documente

completate şi

redactate, primite

sau transmise

Întocmirea

Dosarului Cererii

de Plată

Dosar Cerere de

Plată

Depunerea

Dosarului Cererii

de Plată la

APDRP

Dosar Cerere de

Plată

SECŢIUNEA II – ACŢIUNI DE ANIMARE

Stabilirea

planului acţiunilor

de animare lunar/

trimestrial

Plan de acţiuni de

animare

Depunere

Raport Iniţial la

APDRP

Raport Iniţial



Completat

Primit/Transmis:

Nume/ Prenume

Data

Semnătura

Verificat/Aprobat:

Nume / Prenume

Data

Semnătura

Statutul

Documentului

Documente

completate şi

redactate, primite

sau transmise

Desfăşurarea

achiziţiei/

publicare anunţ de

participare,

evaluare oferte,

desemnare

câştigător

Raport de evaluare

Contractare

a de servicii/

bunuri pentru

animarea

teritoriului

Contract de

prestare/ furnizare

Plata

serviciilor de

animare/

bunurilor

Factură/ Ordin de

plată



Completat

Primit/Transmis:

Nume/ Prenume

Data

Semnătura

Verificat/Aprobat:

Nume / Prenume

Data

Semnătura

Statutul

Documentului

Documente

completate şi

redactate, primite

sau transmise

Contabilizare

a plăţilorSistem contabil

Depunere

Raport

Intermediar/ Final

la APDRP

Raport Intermediar

Întocmirea

Dosarului Cererii

de Plată

Dosar Cerere de

Plată

Depunerea

Dosarului Cererii

de Plată la

APDRP

Dosar Cerere de

Plată



Implicarea GAL-ului în actiunile de cooperare si în RNDR

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUPARTEA A VIII – A: ACTIUNI DE COOPERARE SI FUNCTIONARE IN

CADRUL RETELEI NATIONALE DE DEZVOLTARE RURALA

1. Cooperare

Importanţa acţiunilor de cooperare este de necontestat pentru

dezvoltarea locală. În cazul GAL Titu cooperarea este privită ca o modalitate

importantă de îmbunătăţire a experienţei locale în scopul dezvoltării unor

strategii de dezvoltare eficiente. Prin cooperare, membrii GAL Titu, şi implicit

populaţia cuprinsă în acest teritoriu, va avea acces la informaţii şi idei noi, la

schimburi de experienţă pentru a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări.

Toate aceste acţiuni sunt destinate sprijinirii inovaţiei, dobândirii de noi

competenţe sau îmbunătăţirii celor existente.

Plecând de la recomandările Uniunii Europene, care sugerează ca

proiectele de cooperare transnaţională să fie implementate respectându-se

condiţia gradualităţii, ştiut fiind faptul că sprijinul şi managementul

activităţilor de cooperare necesită mai mult timp şi solicită mai multe resurse

pentru planificare şi management, GAL Titu îşi exprimă

disponibilitatea/intenţia de colaborare. În aşteptarea alocării de către România

a resurselor de asistenţă tehnică destinate acestui scop, GAL Titu a întreprins

un schimb de experienţă în Franţa la GAL . Această acţiune poate fi încadrată

în categoria acţiunilor de pre-dezvoltare1, şi anume, acele acţiuni care preced

proiectul de cooperare în vederea facilitării identificării partenerilor

potenţiali şi sprijinirea realizării unei acţiuni comune (sprijin tehnic pregătitor),

urmând ca abia după parcurgerea acestor etape să fie implementate acţiuni

comune la nivel internaţional.

Tipul activităţii: schimb de experienţă

Perioada de desfăşurare: 26 mai 2010.

Locul şi numele GAL -ului vizitat: GAL Quercy-Rouergue, Franţa.

Componenţa delegaţiei GAL Titu:

Cristinel Aldescu, Ion Zamfirescu.

1 Ghid pentru implementarea măsurii de cooperare prin Axa LEADER în PNDR 2007-2013

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUPersoane contactate (GAL vizitat): Sophie Roudil – director; Pays

Rouergue Occidental.

Problematica abordată/discutată: Principala problematică a schimbului de

experienţă din 26 mai 2010 a constituit-o modul de acţiune al GAL-urilor

franceze în contextul programului european LEADER. Ca studiu de caz a fost

analizată experienţa din GAL Quercy-Rouergue, extins pe suprafaţa a două

regiuni franceze: Pays Rouergue Occidental (Aveyron) - 74 de comune şi Pays

de Figeac - 69 de comune, suprafaţa totală a GAL-ului fiind de 2.379 km2 iar

populaţia de 102.388 locuitori. Programele în cadrului acestui GAL acţionează

în câteva direcţii principale, cum ar fi atragerea locuitorilor către activităţile

agricole prin susţinerea activităţilor şi practicilor în domeniu; asistenţă în

dezvoltarea industriei de prelucrarea a lemnului; dezvoltarea turismului durabil;

gestionarea, dezvoltarea şi promovarea ocupării forţei de muncă locale.

GAL-ul este condus de o adunare generală formată din 40 de membri,

din care 20 sunt reprezentanţi ai instituţiilor publice şi 20 reprezintă domeniul

privat, iar frecvenţa întâlnirilor acestui organism este de 3 sau 4 ori pe an.

O problemă importantă abordată în cadrul schimbului de experienţă a

fost modul de întocmirea a dosarului de constituire a unui GAL

( întocmirea cererii de finanţare) şi criteriile de selecţie a proiectelor.

Principalele calităţi ale proiectelor sunt: coerenţa şi convergenţa cu strategia de

dezvoltare locală a teritoriului, caracterul transversal şi multisectorial, coerenţa

şi articularea cu alte proiecte deja existente, extinderea geografică, publicul

ţintă. La acestea se adaugă alte puncte forte în contextul LEADER, reprezentate

de tipul şi natura parteneriatelor, caracterul inovator, impactul în teritoriu,

durabilitatea proiectelor.

Parteneru

l

Tematica

cooperării

Obiective Finanţar

e

Rezultate

Experienţe de cooperare deja întreprinse

GA

L Quercy

-

Rouergue,

Schi

mb de

experienţ

ă

Cunoaşterea

modului de

constituire şi

funcţionare a unui

Fin

anţat

prin

Măsura

Activit

ăţi de

documentare

;


Franţa GAL şi a domeniilor

posibile de interes şi

acţiune;

431.1 Stabilir

ea unor

posibile

domenii de

colaborare

GAL Titu şi-a propus un mod de colaborare (conform prevederilor

Regulamentului CE nr. 1698/2005), şi anume:

integrarea activităţilor de cooperare în Strategia de dezvoltare

locală

GAL Titu îşi propune o cooperare în parteneriat cu un GAL din Romania

pentru cunoaşterea şi promovarea la nivel regional si national a

importantului patrimoniului turistic, natural, cultural-istoric, a traditiilor

și obieicurilor locale. Beneficiarii direcţi ai acestei măsuri vor fi potenţialii

turişti, beneficiarii indirecți fiind locuitorii teritroiului Grupului de Actiune

Locala Titu. Domeniul de colaborare:crearea unui instrument modern de

promovare a potentialului local .

În concluzie, GAL Titu intenţionează să sprijine şi să implementeze un

proiect de cooperare după cum reiese din tabelul următor:


Partenerul Tematica

cooperării

Obiective Finanţar

e

Rezultate

Intenţii de cooperare

GAL din

Romania

Promovarea

potentialulu

i

turistic,

natural,

cultural-

istoric, a

traditiilor și

obiceiurilor

locale.

Cunoaşterea şi

potentialului

turistic,

natural,

cultural-istoric,

a traditiilor și

obiceiurilor

locale.

Finanţat

prin

Măsura

421

7.258

euro

Crearea unui

instrument

modern de

promovare a

potentialului local

la nivel regional si

national

Instruire in

promovarea

turistic, natural,

cultural-istoric, a

traditiilor și

obiceiurilor locale

la nivel regional si

national

2. Participarea GAL in cadrul RNDR.

Grupul de Acţiune Locală va participa direct la crearea Reţelei Naţionale

de Dezvoltare Rurală şi Reţelei Europene de Dezvoltare Rurală prin furnizarea

de informaţii şi date privind teritoriul, proiectele implementate în cadrul

strategiei şi stadiul acestora, acţiunile de animare întreprinse etc. În acelaşi

timp, personalul GAL va participa în mod activ la acţiunile desfăşurate de către

Unitatea de Sprijin a RNDR sau REDR.

Pe teritoriul GAL pot fi organizate evenimente acţiuni realizate de către

RNDR sau REDR, iar personalul GAL şi partenerii vor asigura tot sprijinul

necesar pentru implementarea cu succes a acestor activităţi.

În cadrul materialelor de informare şi acţiunilor de aminare şi promovare

desfăşurate de către GAL, vor fi cuprinse date furnizate sau preluate din RNDR

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUşi REDR, pentru diseminarea de informaţii externe către actorii de pe cuprinsul

teritoriului.

Personalul GAL va transmite periodic Rapoarte de Monitorizare şi

materiale de informare despre strategie şi proiectele finanţate către Unitatea

de Sprijin a PNDR sau REDR, în scopul diseminării de informaţii şi bune

practici către mambrii RNDR şi către toate persoanele interesate.

Participarea activă în cadrul RNDR şi REDR va contribui la transferul de

know-how şi bune practici între GAL şi ceilalţi membrii ai celor două reţele şi

va facilita realizarea de relaţii economice între actorii de pe teritoriul GAL şi

anumiţi membrii ai reţelelor. În acelaşi timp, participarea ca membru activ va

permite GAL-ului să stabilească noi modalităţi de cooperare inter-teritorială şi

trans-naţională.

Portalul de inernet al GAL va cuprinde o secţiune dedicată RNDR şi una

dedicată REDR, de unde pot si accesate informaţiile puse la dispoziţiei de către

acestea.

Personalul GAL va realiza materiale de informare specifice pentru RNDR

şi REDR, care vor cuprinde detalii despre proiecte de succes realizate în cadrul

strategiei, descrierea bunelor practici utizate şi care pot fi preluate de către cei

interesaţi, precum şi prezentarea teritoriului şi a ofertei de produse tradiţionale,

trasee turistice sau materii prime care pot fi utilizate în esterior.

Resursele umane utilizate de către GAL pentru susţinerea RNDR, REDR şi

a activităţilor sale sunt reprezentate de către responsabilul cu animarea şi

managerul tehnic al GAL, care vor fi sprijiniţi de experţi externi specializaţi

pentru domaniile de activitate prevăzute de fiecare activitate a reţelelor.

Resursele materiale şi financiare sunt reprezentate de realizarea de

materiale de informare, secţiunea dedicată de pe portalul GAL, resursele

utilizate pentru colectarea de informaţii din teritoriu, precum şi suportul

logistic necesar sprijinirii activităţilor realizate de către RNDR şi REDR pe

cuprinsul teritoriului GAL.

GAL-ul va participa la activităţile aferente creării şi implementării reţelei,

care i se vor propune.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUComplementaritatea cu alte programe de dezvoltare

Complementaritatea strategiei cu alte programe de dezvoltare a fost una

dintre condiţiile esenţiale care au stat la baza elaborării acesteia. Astfel,

obiectivele operaţionale, proiectele şi acţiunile propuse spre implementare în

cadrul strategiei sunt fie sprijinite, fie completate de proiecte realizate în cadrul

altor programe de dezvoltare. Programele de dezvoltare care au fost avute în

vedere la realizarea strategiei sunt atât judeţene, cât şi naţionale şi europene. În

tabelul de mai jos sunt prezentate cele mai importante programe de dezvoltare

şi modalitatea prin care se asigură complementaritatea cu acestea.

Programul deDezvoltare

Sursa definanţare

Complementaritate

Programul

Naţional de

Dezvoltare

Rurală 2007-

2013

Fonduri

europene

şi

cofinanţar

e

naţională

Majoritatea investiţiilor propuse în

cadrul strategiei de dezvoltare locală pot fi

finanţate şi individual în cadrul celor 3 axe

din PNDR. Astfel, pentru finanţarea de

proiecte cu valori mari, potenţialii beneficiari

de pe cuprinsul teritoriului vor accesa direct

măsurile din cele 3 axe ale PNDR, iar pentru

realizarea de proiecte care sunt prioritare

pentru dezvoltarea teritoriului, dar nu

reprezintă o prioritate la nivel naţional, va fi

utilizată alocarea din cadrul Planului de

Dezvoltare Locală. Astfel, pentru realizarea de

investiţii mari în ferme, centre de procesare

sau structuri turistice de mare anvergură,

GAL-ul va sprijinii beneficiarii de pe cuprinsul

teritoriului în vederea accesării directe a

măsurilor de finanţare aferente axelor 1 şi 3

din PNDR. Totodată, acţiunile din cadrul

strategiei se adresează investiţiilor de mici

dimensiuni, având în vedere valoarea mică a

finanţării oferite. În concluzie, dacă în mare

parte priorităţile PNDR se adresează

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUdezvoltării economiei rurale, priorităţile

strategiei se adresează în principal creşteriii

atractivităţii teritoriului şi dezvoltării sociale şi

culturale a acestuia.

Prin creşterea atractivităţii teritoriului

şi a nivelului de trai, tinerii sau investitorii

sunt atraşi pentru a se instala şi sunt sprijiniţi

de parteneriat să acceseze măsurile din PNDR

care finanţează investiţiile pe cae aceştia

doresc să le realizeze.

Programul

Operaţional

pentru Pescuit

2007-2013

Fonduri

europene

şi

cofinanţar

e

naţională

Cu Programul Operaţional pentru

Pescuit, complementaritatea poate fi

asigurată prin dezvoltarea utilităţilor şi a

serviciilor realizate în cadrul strategiei, care

pot permite dezvolaterea de investiţii

finanţate prin intermediul axei 2, respectiv

proiecte în domeniul acvaculturii sau investiţii

în centre de procesare a produselor piscicole.

Programul

Operaţional

Regional

2007-2013

Fonduri

europene

şi

cofinanţar

e

naţională

Programul Operational Regional

completează dezvoltarea teritoriului prin

intermediul axelor 2 - 5 ale acestuia.

Prin intermediul finanţării acordate în

cadrul axei 2, autorităţile judeţene şi locale

vor încerca reabilitarea si modernizarea

retelei de drumuri judetene, acest lucru

venind în sprijinul creşterii gradului de

accesibilizare a teritoriului. Dezvoltarea

teritoriului prin intermediu Planului de

Dezvoltare Lcală finanţat prin Axa 4 –

LEADER şi promovarea acestuia în cadrul

judeţului, va reprezenta un motiv pentru ca

autorităţile să considere o prioritate

accesibilizarea teritoriului GAL şi dezvoltarea

reţelei de drumuri judeţene.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUPrin axa 3, intervenţiile în

infrastructura socială realizate prin

intermediul strategiei pot fi suplimentate prin

proiecte de anvergură, prin care se poate

realiza reabilitarea/ modernizarea/ echiparea

infrastructurii serviciilor de sănătate,

reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea şi

echiparea infrastructurii serviciilor sociale,

precum şi reabilitarea/ modernizarea/

dezvoltarea şi echiparea infrastructurii

preuniversitare şi a infrastructurii pentru

formare profesională continuă. Totuşi, prin

intermediul strategiei se urmăreşte şi

completarea acestor tipuri de investiţii, cu

proiecte care sprijină înfiinţarea de forme de

învăţământ care valorifică tradiţiile şi

meşteşugurile. GAL va acorda o atenţie

deosebită evitării dublei finanţări a proiectelor

pentru dezvoltarea infrastructurii sociale, în

cadrul strategiei fiind finanţate proiecte care

contribuie la dezvoltarea integrată a

teritoriului, iar proiectele care vor obţine

finanţare prin axa 3 a POR vor fi

complementare celor finanţate de către axa 4

LEADER din PNDR.

Prin axa prioritară 4 – Sprijinirea

dezvoltării mediului de afaceri regional şi

local, proiectele care pot fi finanţate prin

intermediul POR vor reprezenta proiecte

pentru dezvoltarea mediului de afaceri prin

investiţii de valori mari, care contribuie la

dezvoltarea economică a teritoriului. Prin

creşterea gradului de atractivitate a

teritoriului, GAL-ul urmăreşte atragerea de

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUinvestitori care să realizeze astfel de investiţii,

iar proiectele de mici dimensiuni pentru

dezvoltarea de IMM, finanţate în cadrul

strategiei, vin în completarea celor realizate

prin axa 4 din POR şi contribuie împreună la

dezvoltarea mediului de afaceri, crearea de

noi locuri de muncă şi creşterea nivelului de

trai.

Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă

şi promovarea turismului poate contribui la

dezvoltarea turistică a teritoriului. În acest

sens, prin intermediul strategiei se urmăreşte

transformarea teritoriului într-un centru de

atracţie turistică, iar prin intermediul

finanţării POR se poate realiza integrarea

teritoriului între punctele turistice de interes

naţional şi dezvoltarea turismului la un nivel

mult mai înalt. Atu-urile teritoriului sunt

multitudinea de situri arheologice, precum şi

patrimoniul cultural şi arhitectural care poate

fi valorificat în scop turistic, împreună cu

practicarea agroturismului.

Programul

Operaţional

Sectorial

Creşterea

Competitivităţ

ii Economice

2007-2013

Fonduri

europene

şi

cofinanţar

e

naţională

Complementaritatea cu acest program

de finanţare se realizează în două sectoare

principale: dezvoltarea IMM şi dezvoltarea

reţelelor de utilităţi (electricitate şi gaze

naturale).

Astfel, investiţiile care vor fi realizate

prin intermediul acestui program de finanţare

vin în completarea celor realizate în cadrul

strategiei GAL. IMM-urile înfiinţate pe

cuprinsul teritoriului pot accesa acest

Program Operaţional şi se pot dezvolta

accesând axa prioritară 1. Personalul GAL

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUcontribuie la dezvoltarea acestor IMM prin

acordarea de consultanţă şi sprijin în vederea

accesării finanţării.

Prin Axa prioritară 4 – Creşterea

eficienţei energetice şi a siguranţei în

aprovizionare, în contextul combaterii

schimbărilor climatice se poate realiza

extinderea reţelelor de utilităţi (energie

electrică şi gaze naturale) şi finanţarea de

surse de energie regenerabilă, cu care

investiţiile finanţate prin strategia GAL se pot

racorda în vederea dezvoltării teritoriului şi

implicit creşterea nivelului de trai.

Programul

Operaţional

Sectorial

Dezvoltarea

Resurselor

Umane

2007-2013

Fonduri

europene

şi

cofinanţar

e

naţională

Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane poate contribui

prin intermediul tuturor axelor de finanţare

la dezvoltarea resurselor umane de pe

cuprinsul teritoriului. Prin accesarea acestui

Program Operaţional, se urmăreşte creşterea

calităţii forţei de muncă şi adaptarea

resurselor umane la cerinţele economiei

teritoriului, în special prin finanţările

acordate în cadrul axei 2.

Prin intermediul axei 6 a acestui

program operaţional pot fi sprijinite

programele de incluziune pe piaţa muncii a

persoanelor defavorizate de pe cuprinsul

teritoriului.

În acelaşi timp, strategia GAL vine în

completarea liniilor de finanţare ale acestui

program prin crearea unei structuri de

învăţămând specifică tradiţiilor şi

meşteşugurilor, prin care se urmăreşte

asiguarea continuităţii acestora şi valorificarea

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUmoştenirii culturale.

Programul

Operaţional

Sectorial de

Mediu 2007-

2013

Fonduri

europene

şi

cofinanţar

e

naţională

În cadrul acestui Program operaţional,

axele 1 şi 5 pot contribui la dezvoltarea

teritoriului prin realizarea de investiţii la care

se pot conecta cele dezvoltate la nivelul

teritoriului. Astfel, prin intermediul axei 1 se

poate extinde reţeaua de apă/ apă uzată la

care poate fi conectată reţeaua de pe

cuprinsul teritoriului, contribuind astfel la

creşterea nivelului de trai şi a atractivităţii

teritoriului.

Prin axa de intervenţie 5, se poate

realiza protecţia împotriva inundaţiilor, care

vine în completarea corectării torenţilor

prevăzută în strategie şi care are ca scop

protejarea populaţiei şi a culturilor împotriva

efectelor calamităţilor naturale.

Programul

Operaţional

Sectorial de

Transport

2007-2013

Fonduri

europene

şi

cofinanţar

e

naţională

Acest program operaţional contribuie în

principal prin intermediul axei 2 la creşterea

gradului de accesibilizare a teritoriului şi

implicit la dezvoltarea acestuia prin

asigurarea accesului investitorilor, turiştilor şi

populaţiei.

Programul

Operaţional

Dezvoltarea

Capacităţii

Administrativ

e 2007-2013

Fonduri

europene

şi

cofinanţar

e

naţională

Acest program poate sprijini

administraţia publică locală de pe cuprinsul

teritoriului, realizând întărirea capacităţii

instituţionale a acesteia. Prin intermediul axei

2, se poate sprijini capacitatea autorităţilor

publice de a furniza servicii pentru actorii de

pe cuprinsul teritoriului şi indirect pentru

dezvoltarea eficientă şi efectivă a acestuia.

Ordonanţa nr.

7 din 19

ianuarie 2006

Fonduri

naţionale

Prin intermediul acestei linii de

finanţare se pot realiza majoritatea

investiţiilor în infrastructură din comunele

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA TITUpartenere GAL. Cu toate acestea, datorită

crizei financiare actuale, această linie de

finanţare sprijină un număr restrâns de

investiţii. Prin inermediul strategiei se

încearcă dezvoltarea teritoriului şi creşterea

atractivităţii sale pentru investitori, turişti şi

populaţie, substituind în parte posibilităţile de

finanţare acordate de bugetul statului. În

cazul în care acest instrument fianciar va

putea finanţa un număr mai mare de

proiecte, poate veni în susţinerea şi

completarea investiţiilor realizare prin

intermediul srategiei.

Master Planul

Judeţului

Dâmboviţa

Fonduri

naţionale,

europene

sau alte

finanţări

Prin intermediul Master Planului

Judeţului Dâmboviţa se urmăreşte dezvoltarea

anumitor obiective de pe cuprinsul teritoriului

GAL, care vin în completarea investiţiilor

realizate prin intermediul strategiei. În cazul

în care aceste obiective vor fi realizate, ele vor

fi fructificate prin investiţiile realizate la

nivelul teritoriului, contribuind la realizarea

obiectivelor operaţionale stabilite.

Totodată, în Master Planul Judeţului

Dâmboviţa se prevede realizarea reabilitării

sistemului de irigaţii, care va contribui la

dezvoltarea investiţiilor în agricultură

finanţate în cadrul strategiei de dezvoltare.

Strategia

judeţeană de

asistenţă

socială

Fonduri

naţionale,

europene

sau alte

finanţări

Prin strategia judeţeană de asistenţă

socială se realizează consolidarea sistemului de

asistenţă socială pentru copii şi persoane

vârstnice. Astfel, în cadrul strategiei nu au

fost prevăzute acţiuni în acest sens, strategia

acoperind şi teritoriul GAL.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALA -...

Documents

Transcript of STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALA -...