STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR DE UTILITATI PUBLICE

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR DE UTILITATE PUBLICA

A MUNICIPIULUI CALAFAT

2007 - 2013

Strategia de dezvoltare a serviciilor de utilitate publica isi

propune sa valorifice potentialul, oportunitatile si realele disponibilitati

pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu stimulativ si

competitiv, menit a atrage investitii publice si private interne si externe.

Planificarea strategica reprezinta unul din instrumentele pe care

comunitatile locale il pot utiliza pentru a avea certitudinea ca politicile si programele prognozate corespund asteptarilor cetatenilor si necesitatilor de dezvoltare durabila.

Printre obiectivele propuse, atunci cind am intiat acest proiect, as mentiona importanta formarii unei deprinderi a participarii publice, stimularea capacitatii de adaptare a cetatenilor la cultura schimbarii,, utilizarea eficienta si concentrata a tuturor resurselor locale corelata cu atragerea si utilizarea rationala a fondurilor de finantare publice si private, interne si externe.

Multumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei Strategiide Dezvoltare a Serviciilor de Utilitate Publica din municipiul Calafat.

Oficiul Monitorizare Servicii de Utilitate Publica,

Insp. Ionita Stoicescu Raluca

NECESITATEA ELABORARII UNEI STRATEGII DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR DE UTILITATE PUBLICA

.Dimensiunea economico-sociala a serviciilor comunitare de utilitati publice si rolul acestora in mentinerea coeziunii sociale, reclama si justifica adoptarea unui set de masuri avand ca obiectiv dezvoltarea durabila, atingerea standardelor Uniunii Europene si eliminarea disparitatilor economico-sociale dintre statele membre ale acesteia si Romania. In contextul implementarii angajamentelor Romaniei vizand domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice, asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, accesul la fondurile comunitare si cresterea capacitatii de atragere si absorbtie a acestor fonduri a devenit o prioritate.

In contextul actual, domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice a devenit una din preocuparile majore ale autoritatilor administratiei publice, atat la nivel central cat si la nivel local, intrucat aceasta activitate are o importanta dimensiune sociala si un rol esential pentru mentinerea si consolidarea coeziunii sociale, pentru asigurarea dezvoltarii durabile a localitatilor, pentru imbunatatirea conditiilor de viata si de munca la nivelul comunitatilor locale si pentru evitarea excluziunii sociale.

Adoptarea unei strategii trebuie sa aiba ca obiectiv final furnizarea/prestarea utilitatilor publice de interes local in conditii optime si la preturi/tarife accesibile, si sa permita, pe baza principiului autonomiei locale, al descentralizarii serviciilor publice, al dezvoltarii durabile, al economisirii resurselor si protectiei mediului, accelerarea dezvoltarii sectorului in concordanta cu nevoile colectivitatilor locale si cu prevederile directivelor europene.

Scopul fundamental al acestei strategii este definirea politicilor, stabilirea obiectivelor, identificarea solutiilor si a directiilor de actiune capabile sa asigure accelerarea dezvoltarii si eficientizarea serviciilor comunitare de utilitati publice si, totodata, dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, astfel incat fiecarui cetatean sa-i fie asigurat accesul liber si nediscriminatoriu la serviciile comunitare de utilitati publice.

Elaborarea prezentei strategii are ca punct de plecare analiza situatiei existente, traseaza orientarile si politicile generale la nivel municipal cu privire la accelerarea dezvoltarii si modernizarii serviciilor comunitare de utilitati si a infrastructurii aferente si identifica directiile de actiune, mijloacele si modalitatile de implementare a acestora, in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana

. PRINCIPII, OBIECTIVE SI DIRECTII DE ACTIUNE

Aceasta Strategie plaseaza serviciile comunitare de utilitati publice in sfera serviciilor publice de interes general asa cum sunt ele definite in Cartea Alba a Serviciilor Publice de Interes General si aliniaza aceste servicii la conceptul european, avand la baza urmatoarele principii fundamentale:

respectarea si intarirea autonomiei locale prin cresterea rolului si responsabilitatii autoritatilor administratiei publice locale cu privire la organizarea si administrarea serviciilor; asigurarea accesului liber al tuturor consumatorilor la serviciile publice de interes general si evitarea excluziunii sociale a unor categorii de consumatori cu venituri reduse; promovarea masurilor de dezvoltare durabila, prin corelarea cerintelor cu resursele si economisirea acestora; promovarea parteneriatului social, prin participarea si consultarea cetatenilor la luarea deciziilor; asocierea intercomunala, atragerea capitalului privat in finantarea utilitatilor publice si a infrastructurii tehnico-edilitare a localitatilor; promovarea parteneriatului public-privat; protectia si conservarea mediului natural si construit; protectia si asigurarea igienei si sanatatii publice; administrarea eficienta a bunurilor aflate in proprietatea publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale; promovarea economiei de piata, asigurarea competitivitatii si a unui mediu de afaceri concurential prin stimularea competitiei ca mijloc de crestere a eficientei serviciilor de utilitati publice si de reducere a gradului de monopol; asigurarea liberului acces la informatiile privind serviciile de utilitati publice si transparenta actului decizional bazat pe accesul cetatenilor la informatia publica si participarea acestora la luarea deciziilor.

Un alt obiectiv al prezentei Strategii este crearea conditiilor favorabile accelerarii dezvoltarii, modernizarii si reabilitarii infrastructurii tehnico-edilitare a unitatii administrativ-teritoriale, definita ca suport indispensabil al cresterii nivelului calitativ si cantitativ al serviciilor si, implicit, al imbunatatirii conditiilor de viata, de munca si de locuire ale populatiei in conformitate cu criteriile de performanta fundamentale pe care aceste servicii trebuie sa le indeplineasca, si anume: universalitatea serviciilor; continuitatea serviciilor din punct de vedere cantitativ si calitativ; adaptabilitatea serviciilor la cerintele consumatorilor; accesibilitatea egala a tuturor cetatenilor, fara discriminare, la serviciile comunitare de utilitati publice; transparenta decizionala si protectia utilizatorilor.

Dezvoltarea serviciilor comunitare de utilitati publice si reforma acestui domeniu de activitate, cu implicatii economico-socialemajore, au la baza urmatoarele orientari:

1.organizarea serviciilor de utilitati publice in raport cu cerintele populatiei;

2.introducerea standardelor de calitate (indicatori de performanta) in baza carora serviciile comunitare de utilitati publice sa poata fi monitorizate si evaluate;

3.continuarea procesului de descentralizare avand in vedere limitarea sferei de interventie a Guvernului la nivel local numai pentru situatiile in care anumite servicii publice, programe sau proiecte nu pot fi realizare cu resurse locale si de catre autoritatile locale, in conformitate cu principiile Cartei Europene a autoguvernarii locale; procesul de descentralizare se va desfasura cu respectarea principiului eficacitatii, economicitatii, eficientei si cuantificarii rezultatelor pe 3 directii: intarirea autonomiei locale, descentralizarea administrativa si descentralizarea fiscala;

4.corelarea planurilor de amenajare a teritoriului cu proiecte de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilitati publice;

5.consultarea publica pentru stabilirea standardelor de calitate (indicatori de performanta) pentru serviciile comunitare de utilitati publice;

6.schimbarea actualului sistem de acordare a subventiei pentru energia termica furnizata populatiei prin trecerea de la subventionarea productiei brute de energie termica la subventionarea energiei termice efectiv furnizata;

7.utilizarea si aplicarea principiului poluatorul plateste in sfera sericiilor comunitare de utilitati publice si internalizarea costurilor de mediu;

10.asigurarea fondurilor necesare , incusiv prin utilizarea Fondului de mediu, pentru realizarea investitiilor de mediu necesare indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in procesul de negociere a Capitolului 22 al acquis-lui comunitar, in special pentru implementarea

directivelor UE costisitoare, legate de controlul poluarii, calitatea apei, managementul eseurilor, calitatea aerului;

11.implementarea Planului National de Gestionare a deseurilor, prin: dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor municipale in localitatile urbane si rurale, inclusiv implementarea sistemelor de colectare selectiva si valorificare a deseurilor si ambalajelor la nivelul persoanelor fizice, institutiilor publice si al agentilor economici; implementarea reglementarilor care transpun legislatia comunitara privind depozitarea si incinerarea deseurilor;

12.reactualizarea standardelor si reglementarilor tehnice privind constructia si exploatarea sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti, vizand imbunatatirea preluarii, colectarii, epurarii si evacuarii apelor uzate;

13.realizarea unor sisteme integrate de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate la standarde europene, fie prin realizarea unor noi isteme tehnico-edilitare, fie prin modernizarea si retehnologizarea celor existente, atat la nivelul localitatilor urbane, cat si la nivelul localitatilor rurale;

14.pregatirea unui portofoliu de proiecte eligibile pentru constructia, dezvoltarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si a sistemelor de canalizare pentru localitati urbane si rurale prin diverse programme de finantare;

15.utilizarea transparenta si cresterea capacitatii de atragere, utilizare si absorbtie a instrumentalor structurale, prin pregatirea unui portofoliu de proiecte si obiective de investitii specifice infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilitati publice.

CADRUL JURIDIC SI INSTITUTIONAL

Cadrul juridic si institutional necesar infiintarii, organizarii, coordonarii, finantarii, gestionarii si controlului functionarii serviciilor comunitare de utilitati publice este asigurat, in prezent, de urmatoarele acte normative:

1. Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 254/2006;

2. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 13/2008 pentru modificarea si completarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 si a Legii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr. 241/2006 ;

3. Legea serviciului public de alimentare cu energie termica nr. 325/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 651 din 27 iulie 2006 ;

4. Ordonanta de Urgenta nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si a unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice;

5. Legea serviciului de alimentare cu apa si canalizare nr. 241/2006,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.563 din29 iunie 2006;

6. Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.262 din19 aprilie 2007 ;

7. Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.517 din15 iunie 2006 ;

8. Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393/2006, cu modificari si completarile ulterioare.

Legislatia actuala care reglementeaza domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice defineste rolul si responsabilitatile Guvernului, ale autoritatilor administratiei publice centrale, ale autoritatilor administratiei publice locale si ale operatorilor cu privire furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilitati publice si clarifica competentele si atributiile ce revin fiecarui factor implicat in realizarea acesteia.

In prezent, datorita evolutiei interne a legislatiei, dar mai ales din perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, acest cadru de reglementare este in curs de revizuire si aliniere la conceptele si principiile europene privind serviciile de utilitate si interes public definite in Cartea Alba a Serviciilor Publice de Interes General.

Aceasta strategie are in vedere serviciul de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate, colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale, serviciul de salubrizare a localitatilor si managementul deseurilor solide, serviciul de alimentare cu energie termica in sistem centralizat, serviciul de transport public local, serviciul de iluminat public. Acestea sunt servicii de interes public local, infiintate si organizate de autoritatile administratiei publice locale. De asemenea, sunt gestionate, exploatate sub conducerea sau coordonarea, responsabilitatea si controlul acestora.

PREZENTAREA MUNICIPIULUI CALAFAT

SCURT ISTORIC

SCURT ISTORIC AL MUNICIPIULUI CALAFAT

Istoricul municipiului Calafat are la baza doua ipoteze si o legenda locala.

Ipoteza originii genoveze a fost emisa pentru prima data de B.P. Hasdeu. Ulterior, A.D. Xenopol, imbratisand ideea lui Hasdeu, a sustinut aceeasi idee, numele de Calafat provenind de la calafatare a unge corabiile cu duhot. Odata cu incheierea tratatului de la Nymphaion, dintre Genova si Imperiul Bizantin din 13 martie 1261 s-a intensificat traficul pe Dunare.

Originea genoveza este sustinuta de C. Buchholtzer si P. Rotaru, Al. Cebuc si C. Mocanu care pledand pentru aceeasi ipoteza, sustin ca genovezii, concurentii venetienilor, ajutati de moldoveni, imping comertul lor pe Dunare pana la Calafat.

Ipoteza originii bizantine este sustinuta pe baza toponimicului local. Astfel, C.C. Giurescu mentioneaza existenta Calafatului inainte de Basarab Intemeietorul la sfarsitul secolului al XII-lea si inceputul secolului al XIV-lea, arata ca denumirea de Calafat provine din grecescul Kalafatis, care semnifica cel ce smoleste corabiile. In acest loc se presupune ca ar fi existat o schela unde se incarcau granele si se calafatuiau vasele. Nicolae Iorga sustine ca denumirea de Calafat provine de la un nume de persoana, foarte raspandit in Bizant .

Legenda locala pledeaza pentru ideea ca stravechea asezare a Calafatului ar fi fost la origine o mica colonie de pescari. Potrivit unei legende, in secolul al XI-lea, mai precis prin anii 1040 - 1042, un oarecare Mihail Calafat, mester in arta calafatuirii, gasind pe aceste meleaguri o asezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi infintat, pe malul Dunarii, un atelier pentru repararea si smolirea corabiilor, fapt care a facut ca navigatorii bizantini, iar apoi si cei genovezi, atrasi de iscusinta sa, sa-si aduca vasele pentru a fi reparate. Potrivit aceleiasi legende, locul unic unde se efectua operatiunea de calafatuire era la debarcaderul de langa aceasta asezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.

Daca satul Calafat are o existenta de cateva sute de ani, regiunea din jurul sau, poate chiar locul, pe care se afla astazi orasul are un trecut cu mult mai vechi, caci pe aici au trecut ostirile geto-dacice si romane. Intr-adevar, pe langa Calafat, trecea un drum vechi al Geto-Dacilor, care facea legatura peste Dunare cu regiunea Vidinului, respectiv Valea Ischerului. Dovezi despre existenta acestui drum, de care vorbeste si marele savant V. Parvan in monumetala sa opera, Getica ne dau intariturile importante descoperite la Cetate si Desa, care, se pare, ar fi fost menite sa asigure capul de pod de pe malul stang al Dunarii si drumul Geto-Dacic. Pare probabil ca pe timpul stralucirei Dacilor, acest drum sa fi facut legatura intre Dacii si Getii colonisti de la Sudul Dunarii si mai departe cu Tracii de sud. Vidinul purta altadata si numele de Diu, iar satul Calafat mai avea numirea de Satul din Valea Diului, ori Dacii la inceput se numeau Dii sau Dai de unde vine si cuvantul de Daci.

Din cele de mai sus putem conchide ca numirea de Diu a ramas de la vechii Daci existenti in acest tinut. Dealtfel, drumului care ducea peste Dunare la Calafat i se mai zicea drumul Diului (drumul Dacilor). Aceste denumiri le stiau si batranii sateni calafateni si se gasesc trecute si prin actele vechi de proprietate ale Epitropei Sf. Ilie din Craiova, fosta proprietara a mosiei Calafatului. Regiunea Olteniei a fost in epoca expansiunei Romane peste Dunare, teatrul de lupta intre armatele Imparatului Traian si cele ale lui Decebalus, deoarece pe aici trecea linia comerciala, care facea legatura intre Orient si Occident, linie a carei stapanire se impunea din motive atat economice, cat si strategice. Prin cucerirea Olteniei, Roma si-a asigurat legatura prin aceasta linie cu Marea Egee si Adriatica. Prin situatia geografica extrem de favorabila tinutul Calafatului a servit ca un fel de punte de trecere acestei importante linii comerciale.

Primul act oficial care mentioneaza Calafatul este datat din anul 1529 si este contituit dintr-un decret al lui Moise Voda prin care poruncea ca veniturile incasate la Vala Calafatului, impreuna cu cel al baltilor lui sa fie daruit manastirii Tismana pentru intretinere. Pana la tratatul de la Adrianopole (1829) satul Calafat ramane o schela fara prea mare importanta. Din 1829, atunci cand se reda libertatea comertului si a navigatiei pe Dunare incepe o noua etapa de dezvoltare locala. Abia dupa incheierea razboiului Crimeii, satul Calafat dobandeste o imagine mai civilizata. Satul propriu-zis era situat pe locul unde este situat astazi orasul. In preajma emanciparii, in 1853, satul Calafat avea circa 405 familii de sateni iar negustorii, ocupati in majoritate cu comertul de cereale, erau in numar de 37. Tot datorita acestor negustori se va lua initiativa emanciparii satului Calafat.

CADRUL GEOGRAFIC NATURAL AL MUNICIPIULUI CALAFAT

Pozitia si localizarea geografica

Din punct de vedere fizico geografic, orasul se gaseste situat intr-o regiune de ses, respectiv in Campia Romana si anume la extremitatea sud-vestica a Campiei Olteniei, mai exact in Campia Bailestilor. Campia Romana (a Dunarii de Jos) situata pe partea stanga a Dunarii, este marginita spre nord de Piemontul Getic, Subcarpati si Podisul Moldovei. Caracterul general al reliefului este dat de predominanta formelor plate, cu altitudine mai mica de 200 m, dar in cadrul campiei se pot distinge cel putin trei aspecte deosebite, intalnite in cadrul unor subunitati orientate pe directia estvest: campia piemontala, campia de subsidenta si campia tabulara loessica.

Municipiul Calafat s-a plamadit si dezvoltat de-a lungul timpului intr-un cadru geografic natural excelent, determinat de prezenta apelor batranului Danubiu, pe al carui mal stang este amplasata asezarea. Calafatul, orasul rozelor, al castanilor si stejarilor seculari, al monumentelor istorice, este situat in extremitatea sudvestica a judetului Dolj, pe malul stang al Dunarii, la aproximativ 90 km de Craiova, in Campia Ciuperceni, subunitate a Campiei Bailestilor, acolo unde fluviul incepe sa-si adanceasca cel de-al doilea meandru, respectiv la 43, 58 si 14 latitudine nordica si 22, 56 si 40 longitudine estica.

Orasul Calafat in partea de nord-est se invecineaza cu comuna Maglavit la o distanta de 15 km.Spre sud-est se afla comuna Poiana Mare la o distanta de 14 km.La sud se invecineaza cu comuna Ciupercenii Noi situata la o distanta de 10 km.La nord si vest hotarul este format de catre Dunare, ce constituie in acelasi timp si granita cu Bulgaria.

Aceasta asezare a orasului Calafat in cadrul descris mai sus ii confera o pozitie deosebit de pitoreasca ca oras dunarean asezat pe o terasa mai inalta a Dunarii.

Intre limitele aratate mai sus suprafata intravilana a orasului Calafat este de 722 ha, iar conform Planului Cadastral, teritoriul administrativ al municipiului Calafat are o suprafata de 13761,00 ha defalcata pe categorii de folosinta.

Sub aspect morfologic, zona cuprinde terasa joasa, inferioara si superioara a Dunarii:

- terasa superioara este bine individualizata aproape pe toata lugimea Dunarii. Podul terasei este acoperit cu dune consolidate, care estompeaza neregularitatile initiale ale reliefului.

-Terasa inferioara este acoperita in intregime de dune, in cea mai mare parte consolodate. Inaltimea dunelor trece in unele locuri de 5 m.,fiind bine impadurite cu salcami sau cultivate cu vii;

-Terasa joasa se intinde de-a lungul Dunarii ca exceptia catorva sectoare din vest, printre care si sectorul Cetate Calafat.

In urma reorganizarii teritorial-administrative a tarii din anul 1968, in componenta sa administrativa au fost incluse satele: Basarabi, Golenti si Ciupercenii Vechi.

De resedinta judetului municipiul Craiova este legat printr-o linie de cale ferata de 117 km si prin soseaua nationala nr.56(E79) la distanta de Craiova de 88 km.

. Conditii atmosferice

Regimul climatic general se caracterizeaza prin veri foarte calde cu precipitatii mai putin bogate sub forma de averse si prin ierni moderate, cu viscole rare si frecvente intervale de incalzire datorate advectiilor calde dinspre Marea Mediterana.Intreg teritoriul Calafatului se incadreaza in zona cu climat continental, cu influente submediteraniene, care se caracterizeaza prin: Temperatura medie anuala de 11,7C. Media lunii celei mai calde iulie este de 23,4 grade C. Temperatura minima absoluta de - 29,2C, inregistrata in anul 1952. Numarul mediu anual al zilelor de inghet este de 83,5. Temperatura maxima absoluta de 41,5C (28 august 1945); Cantitatea medie anuala a precipitatilor este de 579mm/an, valoare crescuta datorita apropierii de zona muntoasa de la V si S de Dunare. Cantitatea maxima scazuta in 24 de ore s-a inregistrat in 4 iunie 1940 194 mm. Stratul de zapada prezinta discontinuitati in timp si in spatiu, durata medie anuala fiind de cca 40 de zile cu grosimi medii variind intre 6-11 cm in lunile ianuarie si februarie. Circulatia atmosferei este influentata intr-o masura mare de relief atat in ceea ce priveste frecventa , directia cat si viteza.Vanturile predominante au directia SE (20,1%) urmate de cele din V (14,1%) din NV (12,5%) si din SV (12,3%). Frecventa medie anuala a calmului este de 15,7%, iar viteza medie anuala oscileaza intre 1,2 si 4m/s.

Circulatia generala a atmosferei are ca elemente caracteristice advectiile frecvente de aer temperat-oceanic din V, temperat continental din E, tropical din S si SV, si mai rar arctic din N.

Din punct de vedere climatic, perioada ultimilor 15 ani s-a caracterizat prin importante modificari ale parametrilor hidrometeorologici si geo-climatici in majoritatea zonelor geografice ale planetei, inclusiv in judetul Dolj.

Aceste perturbari climatice se datoreaza in mare masura activitatilor antropice desfasurate in cadrul industriilor poluante din economiile nationale. Emisiile de substante acidifiante, precursori ai ozonului, gazele cu efect de sera si metalele grele, conduc la o incalzire evidenta a troposferei, fapt care determina efecte dezastruoase asupra mediului de viata terestru, marin si aerian. Pentru realizarea unei dezvoltari durabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, promovarea si valorificarea formelor noi de energie regenerabila, a tehnologiilor noi favorabile protectiei mediului si pentru cresterea eficientei energetice, in anul 1997 a fost intocmit Protocolul de la Kyoto, la Conventia- Cadru a ONU, asupra schimbarilor climatice, adoptate la New York in anul 1992.

Romania, ca tara participanta la realizarea protocolului de la Kyoto a ratificat acest document si urmareste in mod constant, punerea in practica a prevederilor acestuia.

Efectele cele mai evidente ale schimbarilor climatice sunt secetele si ploile abundente din ce in ce mai frecvente. Alternanta intre perioade de seceta si ploi abundente afecteaza calitatea culturilor agricole si favorizeaza producerea inundatiilor datorita capacitatii reduse a terenurilor de a absorbi apa in exces.

Potrivit specialistilor, incalzirea vremii va afecta tot continentul european, dar zonele cu risc mare de desertificare sunt cele din jumatatea sudica a continentului. Romania, alaturi de Spania, Italia si Grecia, este pe lista zonelor unde schimbarile vor fi accentuate, manifestarile urmand a fi vizibile inca din anii 2015 - 2025. In Romania, principalele regiuni afectate de desertificare vor fi Oltenia, Banatul si Dobrogea, fiind vizat inclusiv si municipiul Calafat cu satele apartinatoare.

Calitatea aerului ambiental in Calafat

Calitatea aerului ambiental in zona Calafat este influentata de activitatileantropice asociate orasului Calafat situat in partea de vest, a localitatilor Basarabi si Golenti, ambele situate in est, traficului fluvial si activitatilor agricole. Principalele surse de poluare a aerului in interiorul localitatilor sunt reprezentate de sistemele gospodaresti de incalzire (in special cu lemn sau

carbune) si de centrala termica, aceasta reprezentand o importanta sursa de poluare cu SO2 generat in timpul arderii pacurii.

Sistemele de incalzire a spatiilor de locuit/comerciale/insititutionale sunt dupa cum urmeaza:

- Municipiul Calafat:

Locuintele individuale au, de regula, sisteme proprii de incalzire pe baza de combustibil solid (lemn si/sau carbune). Blocurile delocuinte, ca de altfel majoritatea spatiilor comerciale sau

institutionale, au sisteme de incalzire centrala. Energia termica este furnizata de centrala termica locala care utilizeaza combustibil lichid greu (pacura).

Combustibilii lichizi (produse petroliere distilate, gaze petroliere lichefiate) sunt utilizati intr-o masura foarte redusa.

- Satele apartinatoare Ciupercenii Vechi, Basarabi si Golenti:

incalzirea locuintelor, a institutiilor si a spatiilor comerciale se realizeaza prin sisteme individuale, bazate mai ales pe combustibil solid (lemn si/sau carbune).Combustibilii lichizi sunt utilizati intr-o proportie foarte redusa.

De asemenea,calitatea aerului este influentata de traficul rutier si naval, precum si de activitatile

agricole.

Sursele principale de poluare a atmosferei sunt asociate urmatoarelor activitati:

incalzirea rezidentiala, institutionala si comerciala din localitati;

Traficul rutier local si de tranzit;

Activitatile industriale;

Activitatile agricole;

Traficul naval national si international pe Dunare.

In ceea ce priveste traficul rutier, principalii poluanti sunt asociati atat traficul urban local, cat si celui international de pe drumul DN 56. Reducerea activitatilor industriale a condus la o scadere a poluarii aerului. Cu toate acestea, principalele surse actuale de poluare sunt reprezentate de activitatile de constructii, de extractia nisipului si pietrisului, precum si de agricultura.

In aceasta zona, vanturile de vest sunt predominante in cea mai mare parte a anului, iar cele estice sunt dominante doar in timpul lunii noiembrie. Directia vanturilor urmareste directia principala a fluviului Dunarea. Vantul de est, Cosava, este un indiciu pentru inrautatirea conditiilor meteorologice pe termen lung.

Viteza medie anuala a vantului este de 2,0 m/s, variind intre 1,6 si 2,7 m/s in timpul diferitelor anotimpuri ale anului.

Au fost masurati urmatorii indicatori ai calitatii aerului atmosferic:

Dioxid de carbon,

Dioxid de azot,

Dioxid de sulf,

Praf,

Particule de plumb,

Particule de cadmiu.

Masuratorile efectuate in timpul unor scurte campanii in zona orasului Calafat

semnaleaza concentratii (medii orare) ale NO2 si SO2 sub valorile limita mentionate in reglementarea privind calitatea aerului ambiental (O.M. 592/2002).

Consideratii hidrogeologice Prospectiunile prin foraje executate in zona municipiului Calafat au pus in evidenta existenta unor depozite cuaternare de lunca si terasa cu grosimi variate, asezate peste un complex argilo-marnos neogen de grosime neprecizata.

In terasa pe care se afla orasul, depozitele cuaternare sunt constituite din doua complexe litologice care se diferentiaza din punct de vedere hidrogeologic prin permeabilitatea lor astfel:

la suprafata loess sau depuneri ca caracter loessoid (nisip, nisip prafos) cu permeabilitate relativ redusa;

- in adancime, un complex permeabil de nisip cu pietris si bolovanis.

In zona de lunca de la vest de oras, depozitele cuaternare sunt reprezentate de aluviunile Dunarii care alcatuiesc din punct de vedere hidrogeologic un singur complex (nisip si nisip cu pietris si bolovanis) cu permeabilitati ridicate.

Local pe suprafete restranse, acest complex este acoperit cu depuneri fine, argilo-prafoase, slab permeabile.

Situatia generala a solurilor din regiune este buna. In vecinatatea Dunarii se observa un anumit grad de eroziune. Nu au fost observate soluri saraturate, acidifiate, soluri poluate cu substante periculoase sau soluri degradate.in zona apar cateva depozite ilegale de deseuri de materiale de constructii sau deseuri menajere. Calitatea solului in zona Calafat este afectata in principal de traficul rutier, de depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si industriale (incluzand namol orasenesc de la statia de epurare a apelor uzate menajere).

Desi activitatile industriale au constituit o sursa de poluare a solului, acestea sunt nesemnificative in momentul de fata, ca urmare a scaderii productiei industriale si a inchiderii celor mai multe intreprinderi din oras.

In toamna anului 2000 si in primavara anului 2001 au fost prelevate probe de sol pentru analize chimice . Pentru necesitatile studiului de impact asupra mediului nu au mai fost colectate probe noi de sol, deoarece nu s-a inregistrat nici o schimbare majora a calitatii acestora de la ultima campanie de recoltari.

Pe malul romanesc, substratul luncii inundabile este format dintr-un nivel superior prafos-argilos de 3-4 m grosime, dispus peste un nivel aluvial grosier de varsta Holocen superior (cu nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri), avand o grosime de 20 m. Sub acest nivel se gaseste un orizont impermeabil argilosmarnos de varsta panoniana, cu o grosime de 24-27 m. Depozitele de terasa au o alcatuirein general similara, cu deosebirea ca nivele au o grosime mai mare (8-18 m pentru nivelul aluvial cu nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri si 25-35 m pentru orizontul impermeabil argilos-marnos). La partea superioara a sedimentelor terasei se gaseste un strat de 5 m format din loess argilos-nisipos si nisip de origine eoliana. Permeabilitatea stratului aluvial acvifer variaza intre 10 si 15 m/zi (in lunca inundabila) si 60 165 m/zi (in zona de terasa).

In zona municipiului Calafat s-au identificat doua complexe acvifere:

- complexul acvifer al terasei;

- complexul acvifer al luncii Dunarii.

In ambele complexe, apa subterana este cantonata in stratele permeabile de nisip si nisip cu pietris si bolovanis.

Lucrarile hidrogeologice anterioare au pus in evidenta existenta unei continuitati intre cele doua complexe acvifere.

Principalele surse de alimentare ale complexelor acvifere sunt urmatoarele:

in lunca:

-afluxul subteran de apa dinspre Dunare;

-precipitatiile atmosferice (atat cele care cad direct pe suprafata luncii, cat si cele provenite prin siroire dinspre versantul terasei);

- afluxul subteran de apa dinspre terasa.

- in terasa:

- afluxul subteran dinspre Dunare, la niveluri ridicate ale fluviului (in zona nordica a orasului marginita direct de Dunare);

-precipitatiile atmosferice;

- afluxul permanent dinspre campul inalt.

In cuprinsul zonei, apa subterana se gaseste la adancimi variabile in functie de morfologia terenului si sub influenta directa a surselor de alimentare sus mentionate.

Apa este in general cu nivel liber, cu exceptia unor zone de lunca in care complexul acvifer este acoperit cu un tavan slab permeabil si in care, in perioadele de niveluri ridicate ale Dunarii, nivelul apei subterane capata un caracter usor ascensional.

Nivelurile apei subterane au fost identificate in lunca la adancimi de 0,50 -5,30 m de la suprafata terenului, iar pe terasa la adancimi de circa 17-25m.

Permeabilitatea terenurilor loessoide din terasa care constituie tavanul complexului acvifer este cuprinsa intre 0,2 3.0 m/zi.

Permeabilitatile complexelor acvifere din lunca si terasa, calculate pe baza rezultatelor pomparilor experimentale din forajele hidrogeologice variaza in limite largi, cuprinse intre 12-185 m.zi.

Totodata fluviul Dunarea constituie sursa de alimentare cu apa a populatiei si a unitatilor economice existente.

Apa freatica este cantonata la cca 5-6m in zona joasa (lunca) si la peste 20m in zona de terasa.

Chimismul apei subterane (conform studiu hidrochimic 6250/1983)

Din rezultatele buletinelor de analiza chimica efectuate pe probele de apa prelevate din forajele de studiu (H = 5-6 m) se desprind urmatoarele concluzii:

caracterul apei subterane este slab acid neutru;

-apa subterana manifesta in general agresivitate carbonica fata de constructii metalice;

-fata de betoane se constata mai multe tipuri de agresivitate:

-agresivitate carbonica intensa si sulfatica in zona centrala a localitatii;

-agresivitate acida in zona triaj C.F.R.;

-agresivitate de dezalcalinizare in zona industriala.

In ceea ce priveste calitatea solului acesta este afectat de o gestionare a deseurilor nu intotdeauna corespunzatoare ( ex. depozitarea neconforma a deseurilor industriale si municipale contamineaza solurile, apa de suprafata si apa subterana), ceea ce afecteaza compozitia chimica a solurilor (concentratia de nitriti, nitrati, azoturi, metale grele si substante organice nedescompuse), precum si depozitele din activitati industriale.

Remarcam faptul ca zona se confrunta si cu un proces de desertificare, judetul Dolj fiind cel mai grav afectat dinRomania.

Subsolul

In ceea ce priveste resursele subolului, Calafatul se remarca prin existenta unui sol bogat in argile, luturi argiloase si balast.

Gradul de seismicitateGradul de seismicitate in aceasta zona este de 6.

Adancimea de inghet

Conform STAS 6054/84, adancimea de inghet in zona Municipiului Calafat este de 100 cm fata de nivelul solului.

Biodiversitatea

Peisajul vegetal si faunistic a fost puternic saracit in ultimele doua secole datorita interventiei omului, fapt ce a determinat transformarea zonei forestiere intr-o stepa antropica, vegetatia naturala fiind inlocuita de culturi agricole.

Datorita faptului ca solurile din zona sunt predominant din categoria cerniziomurilor cambice, relativ fertile, din clasa I si II de pretabilitate acestea degradeaza culturile cerealiere, plantatiile viticole si pomicultura.

-Flora

In aceasta zona distingem o vegetatie caracteristica zonelor de lunca si una de stepa, cu unele elemente specifice determinate de existenta pe mari intinderi a terenurilor nisipoase. Aspectul acestor tinuturi nu ar fi deloc placut fara padurile de salcam, care nu numai ca au infrumusetat peisajul, dar prezinta si o deosebita importanta economica si geografica, fixand nisipul dunelor.

Vegetatia spontana a suferit in ultimele doua secole modificarii insemnate, ca urmare a interventiei omului care a defrisat padurile de pe suprafete intinse, determinand despadurirea campiei in scopul transformarii lor in zone pentru practicarea agriculturii sau pasunarii animalelor.

Lunca Dunarii a fost de asemenea afectata de marile transformari precum indiguirile, desecarile si irigatiile.

-Fauna

Fauna este mai bogata decat flora in reprezentanti, care isi duc viata in zavoaie sau tufarisuri, cautandu-si hrana la marginea baltilor si a Dunarii. In lunca se intalneste vidra, vulpea, iepurele si mai cu seama pasarile zise "de balta": cormoranul, rata si gasca salbatica, garlita, barza alba, starcul, tiganusul, corcodelul, harta, gainusa de balta, pitigoiul de stuf, pescarelul si altele. In afara de acestea mai intalnim broasca testoasa, sarpele de apa, broasca de lac, broscuta de smarc sau buhaiul de balta, scoici, crustacei, melci de balta etc.

Desecarile au redus considerabil suprafetele ocupate de apa, astfel ca numai cursul Dunarii si cateva lacuri au ramas ca mediu piscicol.

Pe baza informatiilor furnizate de pescarii sportivi si de autoritatile romane de resort, in sectorul romanesc al Dunarii din zona Calafat sunt prezente 14 specii de pesti. Anumite specii rare, mici (din punct de vedere al pescuitului sportiv sau al valorii comerciale) sau care nu sunt atrase de momeli sunt cu siguranta subreprezentate in aceasta enumerare.

Speciile caracteristice din Dunare sunt reprezentate de specii de pesti migratori anadromi si catadromi, specii depunatoare de icre pe substrat de pietris si comunitati reofile : somnul, crapul, salaul, stiuca, platica, carasul, linul, obletul, tiparul, ghigortul etc.. si, mai rar, chiar cega.

In sectorul de Dunare nr. 7, biomasa zooplactonica a fost identificata ca avand un nivel destul de coborat (minimum 1540 indivizi/m), in concordanta cu scaderea biomasei fitoplanctonice in aval de Portile de Fier. Speciile dominante in zona Calafatului sunt reprezentate prin rotifere: Brachyonus angularis angularis, B. calyciflorus, B. urceolasyra, Keratella cochlearis cochlearis, crustaceul Acanthocyclops robustus.

Cat priveste animalele de stepa, mai frecvent intalnite sunt: popandaul comun, dihorul, sobolanul si soarecele de camp, iepurele, prepelita migratoare de vara, gainusa de stepa, potarnichia, nagatul de stepa, ciocarlia de camp, soparla etc.

-Date hidrobiologice

In anul 2003 a fost efectuata o analiza hidrobiologica care s-a concentrat asupra identificarii speciilor microscopice si a micro-nevertebratelor din sectiunea Calafat-Bechet.

Au fost identificate urmatoarele specii reprezentative pentru fitoplancton:

Bacillariophceae: Pinnularia virdis, Cymbella lanceolata, Stauroneiies phoenicenteron, Navicula gracilis, Nitzschia sigmoidea, Synedra acus, Diatomata vulgare, Caloneis amphisbaena, Tabellaria floculosa, Chlorophyta: Chlorhormidium rivularae, Ulothrix zonata, Scenedesmus quadricauda, Chlorella vulgaris, Pediastrum sp., Cyanophyta: Oscillatoria subtilissima, Microcystis aeruginoasa, Euglenophyta: Trachelomonas rugulosa,

Speciile de microfitobentonice sunt reprezentate de cateva diatomee (Diatoma vulgare, Cymbella ventricosa, Fragillaria crotonesis, Gyrosigma acuminatum).

Din punct de vedere al planctonului, apa are un grad de limpezime mediu de C=84.21 % si un indice saprobic de s=1.96. Pentru bentos gradul mediu de limpezime al apei este de C=82.84 %, iar indicele saprobic de s=2.10, corespunzator zonei beta-mezosaprobice, clasa a doua de calitate (O.M. 1146/2002), cu impurificare moderata.

-Zgomotul

De mai multi ani, principala sursa de zgomot din Calafat o constituie camioanele care tranziteaza prin oras catre complexul de traversare cu bacul. Aceste vehicule urmeaza traseul drumului national DN56 . Traficul care deserveste zonele industriale utilizeaza aceleasi strazi, dar este efectuat de vehicule comparativ mai usoare decat cele care merg catre portul de bac.

Principala concluzie care se desprinde in conformitate cu datele de arhiva si a analiza ambiantei acustice este aceea ca nivelele de zgomot masurate sunt inferioare limitelor prevazute de reglementari.

-Populatia

La nivelul anului 2002 in municipiul Calafat a fost inregistrat un numar de 18858 de locuitori, dintre care de sex masculin 9145 si feminin 9713.

Populatiei municipiului, luand in considerare repartizarea acesteia la nivel teritorial se prezinta astfel:

POPULATIA MUNICIPIULUI CALAFAT SI A SATELOR APARTINATOARE

0123

CALAFATBASARABIGOLENTICIUPERCENII VECHI

1442012636512524

TOTAL:18858

Referindu-ne la populatie nu putem sa nu remarcam faptul ca numarul de stabiliri de domiciliu in localitate (203) a fost simtitor mai mic comparativ cu plecarile cu domiciliu din localitate (277), date inregistrate la nivelul anului 2005.

-Infrastructura rutiera, cale ferata, retea de drumuri

Municipiul Calafat este conectat corespunzator la reteaua rutiera prin 15 km de drumuri nationale si judetene, 13 km de drum european, avand deasemenea conectare la reteaua feroviara (aproximativ 25 km).

. In Romania, Coridorul Pan-European IV se imparte in doua ramuri, o ramura (in directia vest-est) care pune in legatura Arad, Alba Iulia, Brasov, Ploiesti, Bucuresti si Constanta, si cealalta ramura (in directia sud-est, Sofia-Salonic, Sofia-Istanbul) care pune in legatura Arad, Timsoara, Craiova si Calafat. In contextul extinderii Uniunii Europene, importanta transportului rapid si in siguranta a pasagerilor si bunurilor este in crestere continua si, in consecinta, sunt analizate tot mai multe proiecte vizand dezvoltarea rolului cailor ferate in sistemul de transport de mare viteza (spre exemplu, exista o dezbatere importanta legata de fezabilitatea transportului feroviar de mare viteza pe ruta Berlin-Budapesta).

Mai mult, articolul 19a din Liniile Directoare pentru TEN - Transport, propune ca bugetul TEN, Fondul de Coeziune, ISPA si Fondurile Structurale sa se concentreze pe proiecte declarate de Interes European, dupa ce Statele Membre au fost invitate sa specifice gradul de prioritate adecvata in cererile lor pentru fonduri. In aceasta privinta, Guvernul Romaniei a adoptat Legea nr. 203/2003, cu privire la realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european, care identifica ruta de cale ferata Arad Timisoara Caransebes Drobeta-Turnu Severin Strehaia Craiova - Calafat ca un proiect prioritar pentru Romania si care va fi implementat pana in 2015.

Orasul detine 45 km de strazi urbane, dintre care 39 de km au fost modernizati in proportie de circa 86,7 % potrivit Anuarului Statistic al judetului Dolj la nivelul anului 2006.

O mentiune speciala este necesar a fi alocata constructiei Podului Calafat-Vidin atat sub aspectul evolutiei economico-sociale a zonei cat si sub aspectul impactului asupra mediului.

Din bugetul prevazut pe anul 2007, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a alocat 7 milioane RON (circa 2,3 milioane Euro) pentru constructia podului care va face legatura intre orasul bulgaresc Vidin si orasul Calafat.

Romania si Bulgaria au semnat, la Sofia, la 31 iulie 2006, acordul privind trecerea frontierei a persoanelor, mijloacelor de transport, echipamentelor si materialelor, in procesul de constructie si dare in exploatare a noului pod mixt (rutier si feroviar) de frontiera, intre cele doua tari, peste fluviul Dunarea.

Constructia podului, cu un cost total de peste 234 milioane euro, urmeaza sa fie co-finantata de catre Comisia Europeana cu un grant ISPA in valoare de 70 de milioane de euro si de catre Bulgaria prin: un imprumut de 70 de milioane de euro obtinut de la Banca Europeana de Investitii; un grant de 2,045 milioane de euro si un imprumut de 18 milioane de euro obtinute de la Banca Germana pentru Dezvoltare (KFW); un grant de cinci milioane de euro obtinut de la Agentia Franceza pentru Dezvoltare (ADF) precum si cu suma de 60,76 de milioane de euro alocata de catre Guvernul Bulgariei din bugetul de stat, 10 milioane de euro necesare pentru cercetare, design si consultanta sunt asigurate prin granturi de la AFD si KFW si de la Comisia Europeana prin programele PHARE si ISPA precum si de la bugetul de stat bulgar.

Infrastructura de acces la pod, de pe teritoriul romanesc, va insemna construirea a 8,7 km de drum, din care 3 km de autostrada cu doua benzi pana la drumul national Craiova-Calafat. Calea ferata se va intinde pe 3,3 km de la capatul podului pana la calea ferata existenta Golenti-Calafat. Termenul de finalizare a lucrarilor este 2009 cu posibilitatea prelungirii.

Podul ar trebui sa fie finalizat in 2010, iar pana in 2030 se estimeaza o capacitate de transport de 8.400 vehicule si de 30 de trenuri zilnic.

-Folosinta terenurilor

Conform Planului de urbanism general (PUG), pe teritoriul administrativ al municipiului Calafat exista doua zone industriale si o zona agricola, dupa cum urmeaza:

-Zona industriala Est;

-Zona industriala Vest

-Zona agricola Est.

Nu exista o delimitare stricta intre aceste trei zone, deoarece diverse companii cu profil industrial/agricol/prestari servicii sunt raspandite in fiecare dintre acestea.

Singura exploatare de resurse naturale din zona este o cariera de nisip si balast, situata in partea de NV a orasului Calafat.

Fondul forestier de stat, in suprafata de 1993.0 ha a fost intens exploata in trecut.

Planul de urbanism general prezinta de asemenea, situatia actuala a impartirii functionale a terenurilor si comparativ, folosinta actuala si cea propusa a zonei de intravilan. Suprafata de intravilan aprobata are o suprafata de 700,00 ha din care, aproximativ 186,00 ha reprezinta teren disponibil pentru constructii.

Planul de urbanism general modificat prezinta dezvoltarea propusa a localitatii din perspectiva unei folosiri mai eficiente a terenurilor pe o suprafata de 1047,00 ha.

Situatia actuala a zonei de intravilan se prezinta astfel:

-Zona rezidentiala;

-Zona de interes public;

-Zona industriala;

-Amenajari edilitare;

-Paduri naturale, plantatii, zone recreationale, turistice si protejate;

-Zona de gospodarie comunala, cimitire;

-Zone de acces;

-Zone cu destinatie speciala;

-Zone disponibile fara constructii.

Informatiile esentiale privind aceste zone sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Zona rezidentiala

Zona de locuinte de 128,00 ha (18,29 %) este cea mai mare dintre zonele de folosinta, si se dezvolta spre est, sud si vest de centrul orasului. Stilul de constructie a locuintelor este dens si, cu exceptia blocurilor de apartamente cu patru etaje situate in sudul orasului, restul zonei se caracterizeaza printr-un regim al inaltimii de constructie, fie cu un nivel, fie cu doua nivele.

Zonele libere actuale din sud si sud-est sunt disponibile pentru completarea fondului locativ. S-a propus de asemenea dezvoltarea unei zone de locuinte in partea de sud-est, la sud de actuala cale ferata si de drumul national DN 55A Calafat Bechet.

Ca rezultat al consideratiilor privind modificarile functionale si folosinta terenurilor din cateva zone invecinate, si ca urmare a solicitarilor inaintate de locuitori catre Consiliul Local, unele zone au fost rezervate pentru vile si amenajari de vacanta, insumand 382,00 ha (36,49 %). Aceste zone sunt situate in sud-vestul orasului (padurea Mitropoliei), si la nord-est, intre sere si zona de agrement de la Bascov si respectiv, la nord de drumul national DN 56 si la sud de fluviul Dunarea.

Zone de interes public

Zonele de interes public ocupa in prezent, o suprafata de 26,00 ha (3,71 %) cu o crestere propusa de 78,00 ha (7,45 %). Cele mai multe cladiri publice sunt situate in centrul orasului si sunt reprezentate de scoli, cladiri culturale, unitati medicale, cladiri administrative, amenajari de sport-turism, restaurante, magazine etc.

PUG prevede cateva ajutari si recomandari privind zonele de interes public, tinand cont de viitoarea dezvoltare a zonelor de locuinte, incluzand demolarea si relocarea unor obiective existente, atat din zona de interes public cat si din zona industriala, caracterizata prin numeroase disfunctii.

Zona industrial-agrara

Zona industrial-agrara, incluzand ferme, spatii de depozitare, alte amenajari, etc. ocupa 102,50 ha (15 %) din care 81,80 ha reprezinta zona industriala si 20,70 ha, zona agrara.

PUG contine date privind dezvoltarea activitatii industriale in perspectiva constructiei podului Calafat-Vidin si a infrastructurii si amenajarilor conexe (parc industrial, zona libera). Astfel, suprafata zonei industrial-agrare va creste la 134,50 ha, din care si 112 ha, zona industriala si 22,5 ha, zona agricola.

Amenajari edilitare

Amenajarile edilitare si zonele aferente de constructie de 17,50 ha (2,5 %) vor fi extinse la 18,50 ha (1,77 %), ca rezultat al includerii de noi elemente.

Amenajarile edilitare includ: surse de apa potabila, amenajari de captare si epurare a apei, statia meteorologica, reteaua de aprovizionare cu apa, rezervoare subterane, linii de energie electrica, centrale termice si reteaua de incalzire centrala.

Paduri naturale, plantatii, zone de agrement, turistice si protejate

in prezent, suprafata totala a padurilor naturale, plantatiilor, zonelor de agrement, turism si a celor protejate de 12,00 ha (1,72 %), nu este satisfacatoare din punct de vedere al necesitatilor orasului.

Zona verde existenta este reprezentata numai de parcul municipal, situat in nordul orasului, langa centru si malul Dunarii.

in afara orasului, intre Calafat si Basarabi, exista o zona de agrement numita Bascov, in imediata apropiere a Dunarii.

in partea de est a orasului, este situat un teren de fotbal care, impreuna cu toate facilitatile, ocupa 3,2 ha.

Zona de gospodarie comunala, cimitire

Zona de gospodarie comunala de 94,50 ha (13,50 %) este reprezentata in principal de statia de epurare a apelor uzate, bazinele de deshidratare a namolului, depozitul de deseuri solide, depozitul de zgura si cimitirul local.

Extinderea propusa a zonei de gospodarie comunala are la baza construirea unei statii de transfer pentru deseurile menajere. Amplasarea finala a statiei de transfer va face obiectul unei evaluari a impactului asupra mediului, in conformitate cu legislatia de mediu si cu Planul national de gospodarire a deseurilor.

Zone de acces

Actuala suprafata a zonelor de acces si a constructiilor aferente cum ar fi:

drumuri, cai ferate si port, este de aproximativ 130,00 ha (18,5%).

Dezvoltarea propusa a zonei construite va avea consecinte si asupra dezvoltarii infrastructurii de acces. Din acest motiv, actualul PUG propune mai multe drumuri ocolitoare pentru traficul greu, precum si extinderea retelei stradale. Proiectele de detaliu ale intregii retele rutiere va face obiectul viitorului Plan de urbanism zonal (PUZ), conform tuturor prevederilor legale privind autorizarea.

Suprafata totala a zonei de acces va avea o suprafata de 152,00 ha (aproximativ 15 %).

Zone cu destinatie speciala

Suprafata zonelor cu destinatie speciala este de aproximativ 11,00 ha, incluzand parti ale zonelor neconstruite. Actualul PUG a propus schimbarea destinatiei unei suprafete de aproximativ 7,00 ha situata in nordul municipiului si relocarea acesteia in sud-est, cu acces din drumul judetean DJ 553. Aceasta modificare a folosintei terenului este legata de viitorul pod.

Zone disponibile fara constructii

Suprafata totala a zonei disponibile din cadrul intravilanului este destul de mare, insumand 186,30 ha (26,6 %). Aceasta suprafata face obiectul propunerilor incluse in actualul PUG, de extindere a zonei de intravilan.

-Patrimoniul cultural

Zona din jurul orasului Calafat (si fluviul Dunarea in general) a constituit o granita intre diverse natiuni si state. In aceste locuri se pastreaza numeroase monumente arheologice sau de alta natura, datand din diverse epoci.

Pozitia geografica a Calafatului a favorizat dezvoltarea economica si sociala a acestei asezari. Originile localitatii sunt inca incerte, dar se presupune ca ar fi fost intemeiata de genovezi sau bizantini. Prima atestare documentara a localitatii dateaza din 1424, din timpul domniei lui Dan al II-lea, cand se mentioneaza dreptul de proprietate asupra manastirii Tismana, a satului

Valea Cumarilor si a vamii din Calafat.

Calafatul a fost rascrucea unor importante rute comerciale: pe Dunare, in directie est-vest, dar si pe uscat, in directie nord-sud. Calafatul facea legatura intre tara Romaneasca si reteaua de rute comerciale de la sud de Dunare.

Importanta comerciala a localitatii este demonstrata de faptul ca vama de aici a fost atestata inaintea orasului. Prin pacea de Passarowitz, dupa razboiul turco-austriac din 1716-1718, Oltenia a intrat pentru o perioada de 21 de ani sub jurisdictie austriaca, perioada in care au fost amenajate unele fortificatii militare. Calafatul a fost declarat oras, cu toate atributele si amenajarile urbane, pe timpul domniei lui Barbu stirbei, in 1855.

In timpul razboiului de independenta din 1877, orasul Calafat devine unul dintre cele mai importante puncte strategice. Mai multe monumente din oras omagiaza eroii romani din acest razboi . Toate aceste monumente, impreuna cu bisericile Adormirea Maicii Domnului (1866-1872) si Izvorul Tamaduirii (1874-1879), fac parte din Patrimoniul cultural national.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

Municipiu de granita, riveran Dunarii, beneficiind din plin de facilitatile oferite de aceasta pozitionare in ceea ce priveste alimentarea cu apa a orasului;

Potential agricol ridicat, cu o mare suprafata de teren arabil, permitand cultivarea de plante industriale valorificabile in procesul de producere a energiei termice in sistem de cogenerare;

Resurse naturale si materii prime variate;

Existenta resurselor umane calificate;

Dinamica pozitiva in sectorul serviciilor de utilitate publica;

Forta de munca instruita si calificabila la costuri rezonabile;

Retelele rutiere si de cale ferata permit o evolutie neingradita sub aspectul dezvoltarii serviciilor de utilitate publica;

Ruta de transport Arad-Craiova-Calafat a fost declarata proiect prioritar;

Tendinte pozitive ale investitiilor in sectorul serviciilor de utilitate publica;

Costuri scazute pentru terenurile agricole;

Poluare reversibila a mediului inconjurator;

Existenta unui sistem centralizat de producere, furnizare si distribuire a agentului termic;

Potential de dezvoltare a tranzactiilor comerciale agricole;

Existenta unei statii de epurare moderne, la parametrii de functionabilitate impusi de legislatia europeana;

Portul Calafat ofera o gama de servicii specifice la costuri accesibile;

Disponibilitatea autoritatilor publice locale pentru dezvoltarea parteneriatului public privat si transpunerea programelor de dezvoltare socio-economica la nivel local din perspectiva accesarii fondurilor structurale.

Peste 80% din suprafata terenului intravilan dispune de utilitati;

Intregul municipiu este iluminat stradal, inlusiv satele apartinatoare;

Experienta in derularea de fonduri europene.

PUNCTE SLABE

Lipsa unei autostrazi in regiune;

Lipsa unui sistem de alimentare si distributie a gazelor naturale;

Infrastructura de irigatii aproape inexistenta;

Contributie redusa a sectorului serviciilor de utilitate publica in economia locala;

Volumul mare de ingraseminte chimice utilizate accentueaza poluarea solului, implicit a apelor freatice de mica adancime, facand imposibil consumul de apa provenita din puturi de mica si medie adancime;

Lipsa unor sisteme de colectare a produselor agricole obtinute de proprietarii individuali;

Un nivel scazut de modernizare a drumurilor cat si a retelei feroviare ( aproximativ 30% din totalul cailor rutiere);

Risc de contaminare nucleara, municipiul Calafat putand fi afectat de un eventual accident nuclear provenit de la Centrala Nucleara Kozludui (Bulgaria);

Disponibilitate de spatii verzi in mediul urban limitata, suprafata medie per capita a spatiilor verzi fiind sub valoarea recomandata de catre Comisia Europeana;

Probleme de mediu afectand apa si solul, fluviul Dunarea aducand poluarea produsa in alte tari si care iese de sub controlul local;

Calitatea apelor in zona satelor apartinatoare este serios afectata de deversarea apelor uzate;

Inexistanta unei retele de canalizare in satele aprtinatoare Basarabi, Golenti si Ciupercenii Vechi;

Satele apartinatoare Ciupercenii Vechi si Basarabi nu dispun de o retea de alimentare cu apa potabila;

Aceasta zona este afectata de seceta si amenintata de fenomenul de desertificare, fiind in acelasi timp si o zona inundabila (indeosebi fiind afectat satul Ciupercenii Vechi);

Lipsa infrastructurii de baza in satele apartinatoare;

Portul este slab dezvoltat;

Colectarea deseurilor menajere nu este sistematizata in mediul rural;

Deseurile menajere din mediul urban nu sunt tratate inainte de a fi depozitate, ducand la contaminarea solului;

Nu exista la nivel municipal o statie de tranfer a deseurilor;

Municipiul Calafat nu dispune de un depozit ecologic de deseuri si nici nu se realizeaza colectarea selectiva a acestora;

Lipsa transportului public urban;

Folosirea limitata a Dunarii ca ruta navigabila;

Participarea modesta a cetatenilor la schimbul de idei si la fundamentarea de strategii in domenii de interes in sfera serviciilor de utilitate publica.

OPORTUNITATI

Imbunatatirea sistemului de irigatie;

Cresterea ofertei serviciilor de buna calitate pentru populatie si agenti economici;

Integrarea Europeana va determina o evolutie ascendenta a calitatii serviciilor de utilitate publica prin posibilitatea accesarii de fonduri structurale;

Construirea Podului Vidin Calafat;

Potential real de a exploata Dunarea ca un coridor de transport cu cost redus;

Cresterea atractivitatii municipiului Calafat pentru investitii straine, printr-o serie de interventii adecvate;

Cresterea nivelului de trai al cetatenilor si imbunatatirea mediului de afaceri pentru intreprinderi va creste accesibilitatea la serviciile de utilitate publica, permitand inclusiv diversificarea acestora;

Cresterea atractivitatii zonei, acest fapt avand implicatii pozitive in dezvoltarea activitatilor turistice si in extinderea serviciilor de utilitate publica;

Dezvoltarea echilibrata intre polii urbani si zona urbana si cea rurala;

Posibilitati de realizare a parcurilor tehnologice si a celor industriale;

Posibilitatea practicarii agriculturii ecologice;

AMENINTARI

Lipsa de facilitati oferite de investitorii straini poate reduce volumul investiilor;

Evolutia cursului leu-euro;

Scaderea nivelului de trai;

Cresterea deteriorarii mediului si consecinte negative imediate asupra dezvoltarii economice si tendintei demografice;

Dinamica demografica negativa cu deosebire in satele apartinatoare Basarabi, Golenti, Ciupecenii Vechi;

Competitivitate redusa in sectorul serviciilor de utilitate publica;

Slaba calitate a serviciilor de utilitate publica pentru populatie si agenti economici;

Cresterea diferentelor intre mediul urban si cel rural in ceea ce priveste calitatea vietii populatiei si dezvoltarea economica;

Migrarea populatiei tinere .

ALIMENTAREA CU APA, CANALIZAREA SI EPURAREA APELOR UZATE DIN MUNICIPIUL CALAFAT

1.INTRODUCERE

Este imperios necesar ca fiecare Consiliu Local sa-si identifice prioritatile, sa intocmeasca proiecte si sa gaseasca surse de finantare pentru acestea. In contextul problematicilor multiple care isi gesesc rezolvarea treptat, problema alimentarii cu apa si canalizarii tuturor localitatilor pana in anul 2018 este un angajament asumat de Romania prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana.

Dimensiunea economico sociala a serviciilor comunitare de utilitati publice in speta alimentarea cu apa si canalizarea si rolul acestora in mentinerea coeziunii sociale, reclama si justifica adoptarea si implementarea unui set de masuri avand ca obiectiv dezvoltarea durabila, atingerea standardelor Uniunii Europene si eliminarea disparitatilor economico sociale dintre statele membre ale acesteia si Romania.

Apreciem ca este oportun sa se elaboreze in acest moment o strategie pe termen mediu si lung pentru domeniul serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare, care, avand ca punct de plecare analiza situatiei existente, sa creioneze scenariile posibile de modernizare si dezvoltare a acestor servicii si sa contribuie astfel la luarea unor decizii majore cu privire la directiile de actiune in etapele ce vor urma.

Analiza va trebui sa aiba in vedere ca serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare joaca un rol capital pentru imbunatatirea calitatii vietii tuturor cetatenilor si pentru lupta impotriva excluderii sociale si izolarii. Furnizarea de servicii publice de alimentare cu apa si canalizare intr-o maniera performanta si nediscriminatorie constituie, la randul sau, o conditie pentru o mai buna integrare economica in Uniunea Europeana. In plus, aceste servicii alcatuiesc un stalp al cetateniei europene, deoarece se numara printre drepturile cetatenilor europeni si ofera o posibilitate de dialog cu autoritatile publice, in cadrul unei bune administrari.

Serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare se afla in centrul dezbaterii politice, in special din perspectiva rolului pe care il joaca autoritatile publice intr-o economie de piata si anume, pe de o parte, acela de a veghea la buna functionare a pietei si pe de alta parte, de a garanta interesul general, in special satisfacerea nevoilor primordiale ale cetatenilor si conservarea bunurilor publice atunci cand piata nu reuseste sa o faca.

Strategia de fata plaseaza serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare in sfera activitatilor de interes economic general, asa cum sunt ele definite in Carta Verde a Uniunii Europene si incearca sa alinieze aceste servicii la conceptul european, avand la baza urmatoarele obiective fundamentale:

Descentralizarea serviciilor publice si cresterea responsabilitatii autoritatilor locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populatiei;

Extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile de baza (alimentare cu apa, canalizare, salubrizare) si cresterea gradului de acces a populatiei la aceste servicii;

Restructurarea mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei si reconsiderarea raportului pret/calitate;

Promovarea principiilor economiei de piata si reducerea gradului de monopol;

Atragerea capitalului privat in finantarea investitiilor din domeniul infrastructurii locale;

Institutionalizarea creditului local si extinderea contributiei acestuia la finantarea serviciilor comunale;

Promovarea masurilor de dezvoltare durabila;

Promovarea parteneriatului social si pregatirea continua a resurselor umane.

Cartea Alba asupra guvernarii Europei, lansata in cadrul reuniunii Parlamentului European din 15 februarie 2000, a introdus noul concept de parteneriat democratic intre diferitele nivele de guvernare in Europa si trateaza problematica serviciilor publice de interes economic general, inclusiv cele de alimentare cu apa si canalizare.

Serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

universalitate;

egalitatea tratamentului;

continuitate;

siguranta persoanelor si a serviciului;

adaptabilitate si gestiune pe termen lung;

transparenta;

suportabilitate.

Aceasta Strategie incearca sa defineasca principalele obiective de dezvoltare a serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare in conformitate cu prevederile directivelor europene pentru:

apa potabila Nr. 98/83/EEC;

apa uzata urbana

Nr. 91/271/EEC;

apa de suprafata pentru apa potabila Nr.75/440/EEC;

poluanti periculosi in apa subterana Nr. 80/68/CEE;

poluanti periculosi in apa de suprafata Nr.76/464/CEE.

Un rol important are si Directiva Cadru 2006/60/EC a Parlamentului si Consiliului European care stabileste cadrul de actiune in domeniul politicii apei, introducand o serie de elemente noi referitoare lagospodarirea apelor la nivel de bazin hidrografic si la caracterizarea starii apelor in cinci categorii de calitate.

Concluzionand, dezvoltarea serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare se caracterizeaza prin:

-serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare, trebuiesc organizate la nivel regional.In acest sens, s-a creat Asociatia de Dezvoltare IntercomunitaraOltenia privitor la alimentarea cu apa si canalizare;

- datorita incercarii de deschidere a pietei a fost necesara infiintarea autoritatilor de reglementare: ANRSC;

- constientizarea mai acuta a dimensiunii sociale a serviciului public de alimentare cu apa si canalizare;

- deschiderea pietei serviciilor si globalizare.

2.Cadrul legislativ general, legislatia specifica si cea europeana care reglementeaza serviciile publice de alimentare cu apa, canalizare si epurarea apelor uzate

Serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare au fost influentate de diversele transformari organizatorice, tehnice si administrative, cauzate de evolutia institutionala de ansamblu, proces ce a inclus si municipiul Calafat.

In prezent se acorda importanta cuvenita problemelor privind asigurarea si dezvoltarea serviciilor publice, fiind recunoscut rolul acestora in procesul de ridicare a calitatii vietii. Noile reglementari vor permite dezvoltarea serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare in concordanta cu prevederile directivelor europene.

In actiunea de reglementare coerenta a problemelor privind serviciile publice de interes general, se pot distinge urmatoarele categorii si grupe principale de acte normative:

Legislatie cadru:

-Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala cu modificarile si completarile ulterioare;

-Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice;

-Legea nr. 107/1996 a apelor;

-Legea nr. 137/1995 a protectiei mediului.

Legislatie specifica:

-Ordonanta nr.32/2002, aprobata prin Legea nr. 634/2002, modificata si completata prin O.G. nr. 35/2003;

-Legea nr. 458/2002 privind calitatatea apei potabile;

-Legea nr.241 /2006 a serviciului de alimentare cu apa si canalizare;

-Regulamentul-cadru si Contractul-cadru de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare

Legislatie europeana:

Directiva 98/83/CEE privind Calitatea apei destinate consumului uman

Definitia apei potabile, specificata in Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, este conforma cu cea prevazuta in directiva. In lege sunt stabilite obligatiile producatorilor si distribuitorilor de apa potabila, parametrii de calitate si valorile lor limita. Clasificarea parametrilor a fost facuta conform Directivei, renuntandu-se astfel la sistemul existent anterior in Romania.

Directiva Consiliului 91/271/EEC privind Epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa in totalitate in legislatia romaneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea normelor privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.

Directiva Consiliului nr. 91/676/EEC privind Protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole a fost transpusa in totalitate prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Celelalte directive ale Uniunii Europene in domeniul apei au fost transpuse in legislatia romaneasca prin urmatoarele acte normative:

- Directiva 76/464/EEC - HG 118/2002-Directiva Cadru privind apa 2000/60/EEC Armonizarea legii107/1996

3.STAREA ACTUALA A SECTORULUI SERVICIILOR PUBLICE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE LA NIVELUL MUNICIPIULUI CALAFAT

3.1 RESURSELE DE APA ALE MUNICIPIULUI CALAFAT (INCLUZAND SATELE APARTINATOARE)

Municipiul Calafat, ca resurse de apa potabila, dispune de ape de suprafata fluviul Dunarea si resurse de apa dulce din straturile subterane (pe terasa, panza de apa freatica se afla la adancimea de 5-6 m iar in lunca la o adancime de pana la 2 m).

Principala sursa de apa dulce pentru Calafat o reprezinta Dunarea, avand la intrarea in tara, in conditii climatice normale, 170 m3/an.

Resursele hidrologice provenite din Dunare, inregistreaza insa, fluctuatii in functie de sezon. Toamna, cel mai secetos sezon din Romania, scurgerea este procentual mult mai mica comparativ cu stocul mediu multianual.

Cu toate acestea, Dunarea continua sa furnizeze, indiferent de anotimp, apa tuturor locuitorilor municipiului Calafat.

.

In ceea ce priveste apele subterane, cele mai insemnate (cantitativ) ape descendente constituite in resurse permanente, sunt cele freatice, situate in primul orizont acvifer. In functie de unitatile tectonice structurale, acestea se caracterizeaza in functie de conditiile morfo-structurale.

Apele freatice sunt cantonate la adancimea de 10 30 m, capabile sa debiteze 1-10 l/s km2 si constituie principala sursa de apa din satele Basarabi si Ciupercenii Vechi. Din cauza secetei, unele din aceste puturi au secat.

Din punct de vedere calitativ acestea nu indeplinesc conditiile de potabilitate datorita depasirii indicatorilor specifici fizico-chimici si microbiologici.

Apele subterane de adacime sunt situate sub nivelul zonei schimbului activ si sunt influentate de apele superficiale si, in acelasi timp, ele depind in mai mica masura de conditiile climatice.

In satul apartinator Golenti, sursa de apa o reprezinta apele subterane de adancime, introducandu-se un sistem centralizat de alimentare cu apa.Sistemul de alimentare cu apa este alcatuit din doua foraje pentru captarea apei subterane, doua rezervoare (aceste rezervoare din inox au un volum de 40 m 3 fiecare, amplasate la o cota superioara) din care apa se distribuie gravitational la consumatori.

3.1.1.Caracterizarea hidrogeologica a zonei

Din studiile hidrogeologice realizate in zona cu scop de asigurare a alimentarii cu apa potabila a platformei industriale, rezulta ca dintre formatiunile cuaternare purtatoare de ape freatice, au fost cele ale pleistocenului superior constituite in depozite aluvionare ale teraselor inalte, superioare si inferioare ale Dunarii, alcatuite in special din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri, precum si cele ale holocenului inferior si superior, din care fac parte aluviunile teraselor joase si luncilor.

Lunca si terasele Dunarii reprezinta unitatea hidrogeologica cea mai importanta din punct de vedere al raspandirii depozitelor freatice si al resurselor de apa.

Caracteristic pentru aceasta unitate este discontinuitatea pantei morfologice si uneori a depozitelor la adancimi diferite, in functie de nivelul de terasa. In zonele teraselor inalte si superioare, stratele acvifere se dezvolta in mod frecvent sub adancimea de 15-20 m.

In zonele terasei joase si lunca propriu-zisa, stratele acvifere freatice au fost interceptate in majoritatea cazurilor intre 5-20m adancime.

Grosimea depozitelor permeabila ale orizontului acvifer freatic variaza in limite cuprinse in general intre 5-20 m. In zona studiata grosimile sunt mai mici, rar depasind 10 m.

Patul impermeabil al orizontului freatic este constituit din marne, argile, argile nisipoase sau prafoase a caror grosime variaza in limite de 15-20m in zonele de terasa si intre 0-5 m in zona de lunca.

Se cunoaste ca pe anumite sectoare ale zonei, intre diferitele trepte geomorfologice exista discontinuitati ale pantei hidraulice.

Vitezele de curgere, exprimate prin gradientii hidraulici, sunt mai mari atat in zonele cu relief accidentat cat si in apropierea zonelor de drenaj si mai mici in partea de sud in perimetrul teraselor si luncii unde gradientii hidraulici au valori de 0,001 la 0,0005.

Analizand variatia coeficientului de filtratie se constata ca in Campia Olteniei Centrale valorile sunt cuprinse in general intre 200-100 mc/zi.

Transmisivitatea, care exprima capacitatea stratului acvifer de a transmite apa, echivalenta cu fluxul total unitar pe o unitate de latime de aflux si al unui gradient unitar, are valori cuprinse intre 100-1000 mc/zi.

Cele mai mari valori inregistrate se suprapun partial peste sectoarele cu cele mai ridicate valori ale coeficientului de filtrare.

In lunca Dunarii transmisivitatile cunosc aceeasi descrestere a valorilor de la vest la est ca si cele ale coeficientilor de filtratie, inregistrandu-se valori mai ridicate (peste 1000 mc/zi) pe sectorul Calafat-Ciuperceni.

3.1.2.-Alimentarea sectorului acvifer

Avand in vedere structura zonei, principalii parametrii hidrogeologici, precum si variatiile lunare ale nivelului piezometric si cele ale precipitatiilor, se poate admite ca principala sursa de alimentare a orizontului acvifer freatic o constituie apa provenita prin infiltrarea precipitatiilor atmosferice, la care se adauga aportul din adancime prin alimentarea pe verticala si intr-o mai mica masura infiltrarile din apele care traverseaza zona.

Datele de baza ale forajelor inventariate in studiile hidrogeologice apartin Apelor Romane, Filiala Craiova.

Deoarece adancimea de investigare a acestora a fost de pana la 50 m, s-au pus in evidenta in special depozitele permeabile ale cuaternarului.

Tabelul 3.1.2.1.

ForajAdancimeNivel piezometricDebit (l/s)Denivelare (m)

Calafat38,0025,000,502,00

Basarabi30,0018,000,403,32

Ciupecenii Vechi22,005,507,000,92

Apele subterane depind de structura si stratografia zonei. Astfel, in zona de campie se distinge un complex litologic format din alternanata nisipului cu pietrisului. Orizonturile de pietrisuri si nisipuri favorizeaza infiltrarea apleor fluviale constituind straturi acvifere intinse.

Apa freatica de adancime reprezinta o sursa de baza pentru apa potabila si este cantonata in stratul acvifer din pietris marunt format la adancime intre 5-10 m si 25-35 m. Nivelul apei este ascensional, majoritatea puturilor de captare fiind insipide.

In zona de lunca stratul acvifer incepe de la suprafata prin nisipuri si pietrisuri cu grosimi de 10-15 m spre stratul de baza (patul impermeabil) constituit la randul sau din argile si marne compacte cu grosimi de peste 50m. In aceste zone nivelul apei freatice este de 2-3 m. In zonele mlastinoase, acolo unde apa nu stagneaza la suprafata, nivelul freatic variaza intre 0,5 1,0 m.

4.SITUATIA ACTUALA A INFRASTRUCTURII LOCALE

4.1.Sursa de apa, tratarea apei, reteaua de distributie a municipiului Calafat si a satelor apartinatoare

Actualmente, Calafatul dispune de un sistem centralizat de distributie a apei potabile, inscriindu-se printre cele 268 municipii si orase care au extins acest sistem in proportie de 100%.

Retelele de distributie a apei potabile au o lungime totala de 53 de km. asigurand o echipare in mediul urban de 100% din lungimea totala a strazilor.

Cantitatea anuala de apa potabila distribuita consumatorilor insumeaza circa 1.621.632 mc.

In ultimii ani se constata o scadere a cantitatii totale de apa distribuita in retea datorata in principal contorizarii si a reducerii activitatilor industriale.

Din totalul de 14.010 locuitori cati are Calafatul (fara satele apartinatoare), 100% beneficiaza de apa potabila in retea publica.

Gradul de dotare al locuintelor cu instalatii de alimentare cu apa este de aproape 100% in Calafat, iar in satele apartinatoare Ciupercenii Vechi si Basarabi, ca o consecinta a faptului ca nu exista retea de alimentare cu apa si nici canalizare, nu exista nici instalatiile de alimentare cu apa si de canalizare corespunzatoare.

In prezent, populatia municipiului Calafat este de 18.322 de locuitori, din care in mediul urban 14.010 ( datele au fost furnizate de Directia statistica -01 ianuarie 2007) si in mediul rural 4312 locuitori.

Tabelul 4.1.-Populatia si dotarile hidroedilitare in orasul Calafat si satele apartinatoare

Nr. crt.Localitate

Numar populatieAlimentare cu apaCanalizare

200201.ian.2007

1.Calafat1442014010DaDa

2.Basarabi12631226NuNu

3.Golenti651634DaNu

4.Ciupercenii Vechi25242452NuNu

TOTAL1885818322--

4.1.1.MUNICIPIUL CALAFAT

Statia de captare si tratare apa Calafat reprezinta la ora actuala o componenta importanta a surselor care asigura necesarul de apa potabila al municipiului Calafat.

Aceasta statie asigura un debit de 300l/s apa potabila pentru oras si un debit de 650l/s, apa industriala.

Statia de captare si tratare apa Calafat este o sursa de suprafata ce preia apa bruta din fluviul Dunarea. Datorita inchiderii platformei industriale a orasului, precum si a contorizarii agentilor economici si a unei parti din populatie, consumul de apa a scazut semnificativ, ducand la ineficienta treptelor de captare si, implicit, la obtinerea unei ape potabile de calitate.

Apa este captata din fluviul Dunarea prin 3 criburi din beton armat, amplasate la distante diferite de la 70 metri la 100 m de mal si avand intre ele o distanta de aproximativ 17,50 m.Pomparea apei catre statia de tratare se face prin 3 conducte.

Statia de tratare a apei a fost data in folosinta in anul 1982 avand urmatoarea configuratie:

- camin de distributie apa bruta la decantoarele suspensionale;

-doua decantoare suspensionale cu recirculare;

-statie de filtrare a apei cu 6 cuve rapide;

-un rezervor tampon cu volumul de 400m3 destinat clorarii apei filtrate;

-o statie pompare;

-o instalatie de clorare a apei cu 1+1 instalatii de clor, avand o vehime de aproximativ 15 ani.

In incinta statiei de tratare a apei exista un rezervor de stocare cu un volum de 5000 m3 de unde apa este pompata catre consumatori.

Reteaua de distributie are o lungime totala de 52,40 km, avand vechimi diferite si este alcatuita din conducte realizate din diferite materiale: fonta, azbociment, otel, beton. Sistemul a fost dat in functiune in anii 1930 si necesita investitii pentru inlocuirea conductelor din azbociment si pentru reabilitarea sistemului care prezinta scurgeri frecvente.

Retea apa diametre, lungimi, material, vechime

Tabel 4.1. - Retea principala

NR. CRT.DnL(km)MATERIALVECHIME (ANI)

1.6001,2PREMO30

2.30012,3AZBO45

3.4002,2AZBO45

TOTAL15,7

Tabel 4.2. - Retele secundare

NR. CRT.DnL(km)MATERIALVECHIME (ANI)

11500,3AZBO45

21250,3AZBO45

310013,6AZBO45

TOTAL 14,2

13500,2FONTA90

23000,3FONTA90

32500,3FONTA90

42000,4FONTA90

51500,3FONTA90

61250,6FONTA90

71002,5FONTA90

TOTAL4,6

11103,2PEHD3

2630,9PEHD3

3500,6PEHD3

TOTAL4,7

12002,7OTEL30

21502,3OTEL30

31007,8OTEL30

4500,4OTEL30

TOTAL13,2

1TOTAL KM PREMO1,2

2TOTAL KM AZBO28,7

3TOTAL KM FONTA4,6

4TOTAL KM PEHD4,7

5TOTAL KM OTEL13.2

TOTAL

52,4

In reteaua de apa exista un castel de apa si un bazin semiingropat cu un volum de 500m3 care in prezent, din cauza reducerii cererii de apa (industrie) sunt in conservare.

Informatii referitoare la numarul de locuitori care beneficiaza de apa potabila, numarul de bransamente totale si contorizate se regasesc in tabelul urmator:

Tabel.4.3. - Bransamente

Nr.crt.Consumatori de apaBransamente contorizateConsumatori populatiePopulatie necontorizata(pausal)

1.Case particulare18204760974

2.Blocuri/apartamente3134823931

3.Institutii5353-

4.Intreprinderi comerciale320320-

TOTAL14.004

Dupa cum se remarca din calculele anterioare, datorita cresterii numarului de bransamente contorizate, volumul de apa masurat la iesirea din statia de tratare a scazut in fiecare an. O usoara tendinta de scadere a consumurilor de apa se remarca si din cantitatile de apa facturate.

Tabel 4.4. - Volum apa masurat anual la iesirea din statia de tratare

An200420052006

Volum de apa pompat catre consumatori2.362.650 m3/an2.139.210 m3/an1.938.585 m3/an

100%90.5%82.0%

Contorizarea apei in municipiul Calafat se realizeaza:

-pe conducta de refulare a statiei de pompare apa potabila spre reteaua de distributie, existand un debitmetru;

- la fiecare consumator industrial;

- la bransamentele individuale.

4.1.1.1.CALITATEA APEI POTABILE IN MUNICIPIUL CALAFAT

In urma procesului de monitorizare a calitatii apei de baut in municipiul Calafat s-au evidentiat urmatoarele:

calitatea apei distribuite prin sistemul public de alimentare este controlata permanent prin prelevarea de probe;

indicatorii generali de potabilitate evidentiaza calitatea chimica a apei.

Tabel 4.1.Valori indicatori de calitate a apei potabile la iesirea din statia de apa determinati la data de 09.03.2009 pentru Calafat

PARAMETRI

FIZICO-CHIMICIValori inregistrate

Metoda de analizaValori admise cf. Lg. 458/2002

Indicatori fizici

Turbiditate NTU7,01STAS 6323/88