1

COMUNA DRAGANESTI JUDEŢUL BIHOR ROMÂNIA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI DRAGANESTI

2014 – 2020 HCL nr.18/2014

Martie 2014

2

Stimaţi cetăţeni ai Comunei Draganesti,

Primăria şi Consiliul Local Draganesti au iniţiat realizarea unei strategii de dezvoltare locală care să fie în sprijinul comunităţii noastre.

Strategia de dezvoltare a comunei Drăgăneşti pentru perioada 2014 – 2020 prezintă acţiunile pe care administraţia locală le va iniţia pentru a crea condiţiile necesare dezvoltării viitoare a comunei şi releva proiectele şi oportunităţile pe care ni le oferă intrarea României în Uniunea Europeană. Ca parte a comunităţii europene, comuna are nevoie de o viziune clară pentru a putea orienta eforturile proprii si de o strategie care să sublinieze rolul important ce revine valorificarii potenţialului de absorbţie a fondurilor europene. O asemenea viziune, pe care suntem în măsura să o prezentăm cetăţenilor comunei, are în vedere principalele direcţii de dezvoltare pe care comuna ar trebui să le urmeze. Acestea sunt aliniate strategiilor de dezvoltare regională si naţională, dar si directivelor, valorilor si principiilor europene. Fără indoiala ca viitorul nostru se afla in mainile noastre, iar pentru a ni-l face asa cum il dorim este obligatoriu sa urmam o metodologie specifica, in acord cu anumite principii si valori. Este foarte important ca efortul de elaborare a Strategiei să fie urmat de asumarea publică şi conştientă a acesteia. Consultarea publică ne-a asigurat că am identificat corect elementele ce corespund viziunii noastre si ne-a ajutat să consolidăm scopurile si obiectivele strategice. Acestea trasează principalele atribute ale acţiunii noastre pentru găsirea celor mai potrivite direcţii de dezvoltare care, odată implementate, vor schimba în mai bine viaţa locuitorilor comunei.

Strategia Comunei Drăgăneşti pentru 2014 – 2020 îşi propune să aducă toţi factorii implicaţi în îndeplinirea sa la o stare de colaborare sub o aceeaşi viziune, pentru utilizarea cu un mai mare folos a resurselor proprii, cât şi a celor ce pot veni din exteriorul comunei.

Pe baza strategiei se fundamentează şi se justifică cererile de finanţare pentru atragerea de resurse financiare nerambursabile din diferite fonduri speciale.

De aceea este important să se acorde o atenţie deosebită elaborarii acestui document şi să se asigure o participare cât mai largă a cetăţenilor la elaborarea lui şi mai ales la aplicare. Dintre toate resursele pentru dezvoltare ale comunei noastre, oamenii sunt cei mai importanţi şi prin ei, prin dumneavoastră, o să ne creăm şanse pentru a prospera.

Mulţumesc grupului de lucru constituit prin H.C.L. nr. 18 din 11 martie 2014, precum si altor colaboratori, care au ajutat la elaborarea acestei strategii de dezvoltare locală, prin identificarea problemelor şi stabilirea priorităţilor.

Toţi cei care s-au implicat activ în acest proces ne-au ajutat pe noi, administraţia publică locală, să regândim priorităţile comunei, să ne înţelegem mai bine rolul şi rostul în viaţa administrativă. Solicit tuturor locuitorilor comunei, sa vina cu sugestii si propuneri de imbunatatire si completare a prezentei lucrari si va asigur ca cele propuse de dvs. vor fi permanent pe agenda mea de lucru. Va multumesc!

Banda Adrian Ovidiu, Primarul Comunei Draganesti

Grupul de lucru:Borsa Floare, Brad Adrian, Gudiu Ioana, Haiduc Vasile, Horgiu Miron, Sala Florin, Oras Ionut, Horge Vasile.

Colaboratori externi: Briscan Daniel din Mizies, director Banca Nationala Calarasi; Banda Anca Silvia din Draganesti, director Casa de Cultura Beius.

3

CUPRINS 1. Planul strategiei si principiile care au stat la baza elaborarii. ........................................................4

Grupul de lucru, responsabilitati, resurse, parteneri ......................................................................4 1.1. Principiile de bază care au stat la baza elaborării acestei strategii au fost următoarele:............. 4 1.2. Analiza şi monitorizarea agenţiilor de dezvoltare locală ........................................................4 2. România în U.E. Istoric, locul Romaniei in UE. ...................................................................5 2.1. Aşezarea geografica a comunei ....................................................................................................5 2.2. Aspecte generale ale spaţiului rural românesc ...................................................................................5 2.3. Administratia publica locala.........................................................................................................5 2.4. Protectia sociala............................................................................................................................8 3. Dezvoltarea regională. Regionalizare............................................................................................8 3.1. Probleme regionale de dezvoltare........................................................................................................8 3.2. Obiectivul strategic................................................................................................................................8 3.3. Strategia de dezvoltare a Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest .......................................9 4. Analiza socio-economică a comunei.............................................................................................9 4.1. Plasare geografica, istoric.............................................................................................................9 4.2. Resurse umane şi dezvoltarea umană. Structura populatiei si evolutia......................................10 4.3 Asezare ....................................................................................................................10 STRUCTURA POPULAŢIEI .......................................................................................................12 4.4. Dezvoltarea rurală şi locală. Agricultura – ramura de baza ......................................................13 4.5. Industria. Firme locale................................................................................................................15 4.6. Situaţia şcolara in comuna .........................................................................................................16 4.7. Cultura si religia. Camine culturale ...........................................................................................22 4.8. Sănătate ......................................................................................................................................23 4.9. Monumente istorice.....................................................................................................................23 4.10. Turism şi mediu ........................................................................................................................23 5. Analiza SWOT a comunei DRAGANESTI: puncte tari; puncte slabe; oportunitati; pericole. ..25 6. Planul strategic de dezvoltare .....................................................................................................27 6.1. Obiective strategice de dezvoltare.....................................................................................27 6.2. Metodologia elaborării strategiei ................................................................................................27 6.3. Obiective operaţionale; resurse umane .......................................................................................28 7. Bugetul local de venituri si cheltuieli a Comunei Draganesti ........................................................30 8. Programe şi proiecte de dezvoltare. Finalizate, in derulare si proiecte 2014-2020 ........................30 8.1 Proiecte semnificative realizate şi în derulare din fonduri europene nerambursabie ....................30 8.2 Programele şi proiectele sunt grupate din punctul de vedere al timpului de implementare în trei etape -

pe termen scurt (2 - 3 de ani) ; pe termen mediu (4 - 8 de ani); pe termen lung (peste 8 ani ani). .....................................................................................................................................32

Legislaţia care a stat la baza întocmirii prezentei stategii ......................................................................35 Anexe ..................................................................................................................................................37 - 65

4

1. Prezentarea planului 1.1. Principiile de bază care au stat la baza elaborării acestei strategii au fost următoarele: -principiul cunoaşterii trăsăturilor locale. Strategia a fost elaborată de specialişti, care cunosc foarte bine realităţile din această comună. Prin HCL nr.18 din 11 martie 2014 s-a constituit grupul de lucru din 9 membri din care: 2 economisti, 2 juristi, 2 medici, 2 profesori si 1 tehnician. -principiul realităţii. Acest plan strategic prezintă potenţialul, stadiul de dezvoltare şi baza de la care se pleacă în cadrul proceselor dezvoltării durabile. -principiul continuităţi şi sustenabilităţi. Strategia va fi îmbunătăţită continuu şi după adoptarea acestuia de către Consiliul local. -principiul armonizării cu obiectivele de dezvoltare existente la nivelul Uniunii Europene. Interesul pentru acest tip de activitate a fost dat de faptul că aplicarea strategiei de dezvoltare regională şi rurală va conduce la reducerea disparităţilor din cadrul spaţiului rural. Utilitatea elaborării planurilor de dezvoltarea strategică este susţinută de argumente, care în esenţă vizează: a)utilizarea resurselor umane şi logistice existente- elaborarea unui plan strategic de dezvoltare locală contribuie, pe termen mediu şi lung, la gestionarea mai eficientă a resurselor locale (resurse umane, financiare, logistice etc.), permiţând mobilizarea la cote superioare a acestor resurse în vederea atingerii obiectivelor propuse în cadrul planurilor de dezvoltare; b)existenţa unui plan de dezvoltare creează / facilitează obţinerea resurselor financiare care să susţină procesele de dezvoltare la nivel local. Planul strategic clarifică pentru toţi factorii implicaţi în programele de ajustare sau dezvoltare socială care sunt obiectivele urmărite de autorităţile locale pe termen mediu şi lung, rolul strategiei de dezvoltare fiind acela de a modifica optica elaborării unor strategii conjuncturale prin care se urmăreşte elaborarea ,,strategiilor de supravieţuire imediată” (satisfacerea unor nevoi imediate). Această perspectivă imediată trebuie înlocuită cu perspectiva dezvoltării strategice. Scopul acestei lucrări este aceea de a face o diagnoză a spaţiului rural la nivelul comunei, în vederea identificării principalelor probleme cu care se confruntă acestă comunitate, precum şi definirea unei strategii de dezvoltare rurală. Evaluarea activităţii administraţiei publice locale; Considerăm ca fiind importantă prezentarea atât a PLANULUI NAŢIONAL STRATEGIC 2014-2020, Strategia de Dezvoltare a regiunii NV 2014-2020 precum şi a Judeţului BIHOR, pentru a observa în ce măsură prezentul Plan de Dezvoltarea Strategică se integrează în principiile stabilite în cadrul acestor strategii naţionale, regionale, locale care au fost elaborate în concordanţă cu reglementările Uniunii Europene. 1.2. Analiza şi monitorizarea agenţiilor de dezvoltare locală Implicarea comunităţii în programele de dezvoltarea locală presupune asumarea direcţiilor de acţiune în ceea ce priveşte planificarea strategică de către unităţile de dezvoltare: sat sau comună. Procesul de participare a comunităţii implică valenţe multiple: a)educaţionale: existenţa unor modele şi practici care să fie însuşite de către membrii activi ai comunităţi;

5

b)politice: acest aspect presupune posibilitatea comunităţii de a impune anumite decizii, precum şi dreptul de a controla persoanele care le reprezintă interesele; c)economice: vizează în principal susţinerea comunităţii privind participarea cu bani/fonduri , bunuri sau muncă voluntară; d)organizaţionale: în această situaţie este necesară existenţa unor cadre instituţionale care să orienteze sau să mobilizeze resursele în ceea ce priveşte procesele de dezvoltare comunitară, în cadrul acestui capitol trebuie subliniată importanţa agenţiilor de dezvoltare locală. Responsabilităţi ale administraţiei publice locale: -identificarea de resurse şi parteneri pentru dezvoltarea locală -responsabilitatea definirii strategiilor de dezvoltare locală -responsabilitatea iniţierii unor programe de dezvoltare locală şi corelarea lor cu programe şi strategii de dezvoltare în plan naţional, regional sau european. 2. România în Uniunea Europeană Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de țară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria. Cele două țări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumünster din Luxemburg. 2.1. Aşezarea România este situată în partea de sud-est a Europei la intersecţia cu principalele axe de comunicaţii europene Nord-Sud si Est –Vest. Suprafaţa ţării noastre este de 238.391 km2 reprezintă 5,49 % din suprafaţa UE 25, iar ca populaţie 21,733 mil loc reprezintă 4,77 % din 454,9 mil. loc. total populaţie Uniunea Europeană. Conform metodologiei O.E.C.D. de clasificare a regiunilor rurale, la nivelul NUTS III în România spaţiul rural, însumează 99% din teritoriu şi 90,6% din populaţie, faţă de Uniunea Europeană, unde acesta deţine 84,4% din suprafaţa totală şi 39,5% din populaţia totală. 2.2. Aspecte generale ale spaţiului rural românesc Condiţiile naturale

Teritoriul României prezintă toate cele trei mari categorii de relief: 31% munţi, 36% dealuri şi podişuri, 33% câmpii şi lunci intr-o dispunere concentrică şi sub aspect de amfiteatru a treptelor majore de relief.

Clima României este temperat continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest şi continental-excesive dinspre nord-est. Precipitaţiile medii anuale sunt variabile în funcţie de altitudine: 500 mm la câmpie, 700 mm la deal si 1200 mm la munte. 2.3. Administratia publica locala Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, ; c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, ; d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni; e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern. Comisiile de specialitate sunt organizate dupa cum urmeaza:

6

1. Comisia pentru: programe de dezvoltare economico - socialã, buget finante, administrarea bugetului privat al comunei, agricultura, gospodarie comunalã, protectia mediului, servicii si comert. 2.Comisia pentru: învãtãmânt, sãnãtate, culturã, protectie socialã, activitãti sportive si de agrement 3. Comisia pentru: administrtie publica localã, juridicã, apararea ordinii si a linistii publice, a drepturilor cetãtenilor, urbanism, administrarea domeniului public si privat al comunei.

DISPOZITII ALE PRIMARULUI SI HOTARARI ALE CONSILIULUI LOCAL

Anul Dispozitii Hotarari Consiliul

Local Obs

1989 16 5 1990 6 0 1991 8 0 1992 9 16 1993 11 25 1994 16 36 1995 18 40 1996 20 39 1997 27 44 1998 22 44 1999 25 40 2000 28 21+30 2001 28 58 2002 38 68 2003 41 69 2004 180 15+43 Alocatii

complementare 2005 119 92 2006 149 73 2007 180 84 2008 179 41+40 2009 199 59 2010 182 59 1011 84 63 2012 123 32+38 2013 129 77 Comparativ cu anul 1989 ,cînd Consiliul Popular al comunei s-a întrunit în 4 şedinţe ordinare şi a adoptat un numar de 5 hotărâri, în anul 2013 Consiliul Local s-a întrunit în 12 şedinţe şi a doptat 77 hotărâri.

Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţi locale.

7

In anul 1989 Primarul Comunei Draganesti a emis un număr de 16 dispoziţii ale Biroului executiv iar în anul 2013 primarul a emis un numar de 129 dispoziţii. Numarul mare al hotararilor adoptate de Consiliul local si respectiv a dispozitiilor primarului in anul 2013 fata de anul 1989 se datoreaza atributiilor mai multe si mai diversificate acum fata de perioada anterioara, care justifica si cresterea numarului de personal a unitatii administrative-teritoriale.

SITUAŢIA salariaţilor primăriei comunei Drăgăneşti din anul 1989 compartiv cu 2013 Nr. Crt.

Functia Comparti- mentul

Studii Salar brut 1989

Salar brut Dec. 2013

1. Primar UAT S 0 2775 2. Viceprimar UAT M 2020 2410 3. Secretar UAT Postliceal 2140 2030 4. Contabil Contab. G 1820 3044 5. Casier Contab. G 1770 1653 6. Agent agricol Agric. M 1720 1198 7. Femeie de serviciu Administrativ G 1315 935 8. Cantonier Administrativ G 1315 0 9. Sondor Prestari serv. G 1266 0 10. Sondor Prestari serv. G 1105 0 11. Sondor Prestari serv. G 1730 0 12. Zidar Prestari serv. G 2238 0 13. Consilier economic Contab. S 0 1579 14. Consilier juridic At. Civ. AT S 0 1949 15. Consilier agr. Agric S 0 1558 16. Inspector cadastru Agric. S 0 1558 17. Inspector urbanism Urbanism S 0 1278 18. Inspector mediu Mediu S 0 1104 19. Muncitor Administrativ M 0 1013 20. Camin cultural Administrativ M 0 978 21. Paznic 1 Adm. paza M 0 1104 22. Paznic 2 Adm. paza S 0 984

T O T A L 18439 27150 In anul 1989, din totalul de 12 angajati, am avut 6 functionari de birou si 6 muncitori. In anul 2013, din totalul de 17 angajati, avem 12 functionari de birou 3 muncitori si 2 paznici.

La funcţiile existente înainte de 1989 şi luna decembrie 2013 se observa următoarele diferenţe de salarii:

- Primarul era plătit de la partid. Nu figura pe statul de plata al primăriei; - Vieceprimarul – o creştere a salariului cu 390 lei; - Secretar – o diminuare a salariului cu 110 lei: - Contabil - o creştere a salariului cu 1224 lei; - Casier – o diminuare a salariului cu 117 lei; - Agent agricol – o diminuare a salariului cu 522 lei; - Femeie de serviciu – o diminuare a salariului cu 380 lei; - La celelalte funcţii nou înfiinţate nu avem grade de comparaţie.

8

Compartimentul Stare civila si asistenta sociala, ca parte componenta a aparatului de specialitate din institutie, asigura activitatea de preventie si interventie a persoanelor aflate in dificultate. 2.4. Protectia sociala Situatia privind numarul asistentilor personali si indemnizatii in luna ianuarie 2014.

Asistenti personali

Anul 2014 Luna

Pt Minori Pt Majori Total

Ianuarie 1 6 7 Februarie 1 7 8 Martie 1 7 8 Aprilie 1 7 8 Mai 1 8 9 Iunie 1 8 9

Indemnizatii

Anul 2014 Luna

Pt Minori Pt Majori Total

Ianuarie 0 9 9 Februarie 0 9 9 Martie 0 9 9 Aprilie 0 9 9 Mai 0 9 9 Iunie 0 9 9

In Comuna Draganesti nu exista unitati sociale rezidentiale, furnizori de servicii sociale acreditati si ni asistenti maternali profesionisti. 3. Dezvoltarea regională 3.1. Probleme regionale de dezvoltare -Creşterea disparităţilor de dezvoltare între Reg Bucureşti-Ilfov şi celelalte Regiuni -Dezvoltare neechilibrată între Estul şi Vestul ţării, respectiv între Regiunile Nord-Est, Sud –Est, Sud, Sud Vest şi Regiunile Vest, Nord - Vest, Centru -Subdezvoltarea cronică este concentrată în Reg Nord –Est, la graniţa cu Moldova şi în Reg Sud, de-a lungul Dunării -Declinul masiv al oraşelor mici şi mijlocii, îndeosebi al oraşelor mono-industriale, generat de restructurarea industrială -Grad scăzut de atractivitate a majorităţii Regiunilor -Declinul socio-economic a numeroase centre urbane mari şi diminuarea rolului lor în dezvoltarea arealelor adiacente. 3.2. Obiectivul strategic - Accelerarea creşterii economice a regiunilor României, cu prioritate a Regiunilor şi localităţilor mai slab dezvoltate, astfel încât, la sfârşitul perioadei de programare, disparităţile între Regiuni, în termeni de dotări infrastructurale şi mediu de afaceri, să se diminueze; - Îmbunătăţirea gradului general de atractivitate şi accesibilitate a regiunilor;

9

- Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri; - Valorificarea potenţialului turistic, istoric şi cultural al regiunilor şi creşterea contribuţiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor; - Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane; 3.3. Strategia de dezvoltare a Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest Obiectivul major al activităţii Agenţiei de Dezvoltare Nord - Vest – după cum reiese din această strategie – este reprezentat de creşterea calităţii vieţii şi dezvoltarea economico - socială durabilă a regiunii. Regiunea Nord-Vest se încadrează în categoria regiunilor cu venituri modeste privind execuţia bugetară, ceea ce demonstrează posibilităţi limitate de generare a veniturilor la nivelul administraţiei publice locale şi regionale, demonstrând o capacitate financiară fragilă. De asemenea, s-a constatat că există o dependenţă a bugetelor locale faţă de bugetele centrale, datorită competenţelor limitate privind gestiunea financiară judeţeană şi locală. Marea majoritate a judeţelor se bazează pe subvenţii de la bugetul de stat, rectificări bugetare, doar 2 dintre judeţe putându-se bucura de o oarecare autonomie financiară; Analiza capacităţii administrative şi a infrastructurii locale prin prisma resurselor umane a demonstrat faptul că Regiunea se caracterizează printr-un sistem de management al performanţelor personalului responsabil pentru implementarea proiectelor cu finanţare din FS deficitar, dublat de o lipsă a remunerării personalului, ceea ce a condus la o împovărare a angajaţilor cu mai multe sarcini. De asemenea, tot în categoria capacitate administrativă/ resurse umane, se constată că Regiunea este deficitară la capitolul angajaţi în domenii cheie, precum: ingineri constructori, informaticieni sau arhitecţi. Din analiza organigramelor consiliilor judeţene se constată un număr mare al posturilor vacante, gradul de ocupare reflectând fie o dimensionare nerealistă a posturilor, fie că aceste posturi au fost blocate din anul 2010 şi nu au mai putut fi ocupate; La nivelul regiunii este sesizată o lipsă a viziunii asupra dezvoltării regionale, o capacitate redusă de accesare a fondurilor, la acest capitol există disparităţi interjudeţene, unele dintre judeţe duc lipsă şi de personal specializat în implementarea proiectelor; Se constată o colaborare insuficient dezvoltată între administraţia publică şi societatea civilă, datorită existenţei unor parteneriate care nu sunt suficient de mature, dezvoltate şi care nu susţin şi dezvoltă interesele comunităţii. În acest sens, buna guvernare reprezintă o oportunitate pentru realizarea parteneriatelor între APL şi societatea civilă determinând creşterea responsabilităţilor partenerilor; În ceea ce priveşte serviciile de e-guvernare, la nivelul Regiunii Nord-Vest nu există elemente specifice, întrucât astfel de servicii nu sunt foarte răspândite sau implementate. Astfel, un număr redus al instituţiilor sunt înscrise pe site-ul e-guvernare.ro, dintre care cele mai puţine sunt reprezentate de prefecturi şi unităţi publice; La nivelul regiuni, nici o regie autonomă nu este înscrisă în e-guv. De asemenea, regiunea este deficitară şi la capitolul serviciilor on-line disponibile pentru plata taxelor. Există câteva primării din regiune care au implementat serviciul pentru plata on-line prin card a taxelor şi impozitelor datorate la bugetul local. 4. Analiza socio-economică a comunei 4.1. Plasare geografică, date fizico-geografice şi climaterice Comuna DRAGANESTI este situată în sudul judeţului Bihor la o distanţă de 65 km de Oradea şi se întinde pe o suprafaţă de 3666 ha, de o parte şi de alta a drumului naţional DN 76, care face legătură între Oradea si Vascau. Comuna cuprinde 10 sate: satul de reşedinţă DRAGANESTI, situat pe drumul naţional DN 76 şi satele componente ale comunei: Belejeni, Ţigăneşti, Sebis, Păcăleşti, Pantasesti, Grădinari, Mizieş, Livada Beiuşului, Talpe şi cătunul Belejeşti. 4.2. Scurt istoric:

10

Satul Drăgăneşti este atestat documentar din anul 1552, sub denumirea de Draghanfalva care tradus în româneşte înseamnă satul lui Drăgan, datele fiind preluate din monografia comunei lansată la manifestarea atestării documentare a 425 de ani, comemorată la data de 11 decembrie 1977. Unii susţin că numele de Drăgăneşti şi l-ar fi luat de la un localnic cu numele Drăgan, care ar fi trăit pe vremuri în comună( în sat nu mai există azi nici un locuitor cu acest nume). Alţii spun că în Munţii Bihorului există Valea Drăganului care a fost pe vremuri porţiune de munte din păşunea comunei, şi de aici locuitorii din comună s-au numit drăgăneşteni. În documentele de arhivă se păstrează nume proprii ale primilor locuitori ai satului Drăgăneşti, din care în 1850 este menţionat un oarecare Dragu, urmat apoi de alte nume ca Groza, Kurth, Gabra, Abrudan, Sala. La Arhivele Statului există un registru de dijmă a porcilor din anul 1580 scris în ortografie maghiară. În crainicatul lui Ion Uscat apare localitatea Păntăşeşti, arsă în întregime de tătari şi reapărută mai apoi. În cadrul comunei, satul cu cea mai veche atestare documentară este Grădinari (sub numele de Negru). Acesta apare într-o conscriere din anul 1442, sub denumirea de Negerfalva. În anul 1704 sunt semnalaţi la Negru 57 % maghiari, 43 % români, acest fapt fiind explicat prin scăderea drastică a populaţiei în urma campaniilor militare turceşti derulate pe întreg teritoriul Bihorului. Alături de Drăgăneşti apare menţionate pentru prima dată şi satele Belejeni (sub denumirea Belezseny) şi Şebiş (Nagysebes) în anul 1592. În registrele de dijme ale anului 1580 sunt menţionate satele Păntăşeşti (sub denumirea de Panthasfalva), Talpe (Talpfalva) şi Mizieş (Mezess). În conscrierea anului 1588 Mizieşul apare sub formă de Alomizes sau Felsomizes pentru ca mai târziu la 1800 să apară sub denumirea de Mezes. Atestarea satului Râturi nu intră în discuţie deoarece acesta a fost un cătun al Mizieşului până în anul 1956, când a devenit sat independent iar în anul 1968 a devenit Livada Beiuşului. În anul 1692 a fost atestat satul Ţigăneşti, iar în 1721 Păcăleşti - aşezări care împreună formează localitatea Tigăneştii de Beiuş, denumire care apare în actele oficiale. In urma unui Referendum organizat la 3 iunie 2007 in Tiganestii de Beius cu cele doua asezari (Pacalesti si Tiganesti) s-a adoptat Legea nr.181/13.10.2008 privind infiintarea satului Pacalesti prin reorganizarea Comunei Draganesti, judetul Bihor. 4.3. Asezare: Comuna DRAGANESTI se învecinează la nord-vest cu municipiul Beius, la sud-vest cu comuna Tarcaia, la sud cu comuna Lazuri de Beius, în est cu comuna Rieni iar la nord-est cu comuna Buntesti si Budureasa. Din punct de vedere geografic comuna este formată 100% câmpie, cu o climă temperat-continentală, precipitaţii 300/480 mm/ml, solul fiind productiv, mai putin Mizieş, Talpe si Belejeşti care sunt pe deal. Există anumite zone în cadrul localităţilor care sunt expuse la posibile inundaţii datorită neregularizării cursurilor de apă. Comuna este străbătută de două cursuri de apă, ale căror debit de apă creşte în perioada ploioasă a anului. Acestea sunt răul Crisul Negru si Crisul Pietros, care traversează satul Drăgăneşti Clima se caracterizează prin ierni nu prea aspre, cu precipitaţii moderate şi veri potrivit de calde. Din punct de vedere economico - administrativ satele comunei se aseamănă într-un fel între ele, fiecare având o stradă principală mai largă şi un centru unde sunt grupate edificiile sociale şi culturale de bază: primăria, dispensarul uman (satul de reşedinţă), şcoala, căminul cultural, biserica, magazinele comerciale ale cooperaţiei de consum, precum şi alte dotări, iar din strada principală se ramifică străzile laterale. 4.4. Resurse umane şi dezvoltare umană La recensământul din 1977 comuna avea un număr de 3456 locuitori şi 997 gospodării şi cuprindea un număr de 9 localităţi (şi două cătune) după cum urmează: Drăgăneşti – 140 gospodării , 418 locuitori Belejeni – 115 gospodării, 429 locuitori Grădinari – 148 gospodării, 516 locuitori Livada Beiuşului – cu cătunul Belejeşti – 49 gospodării, 170 locuitori Mizieş – 163 gospodării, 510 locuitori

11

Păntăşeşti – 52 gospodării, 163 locuitori Sebiş – 142 gospodării, 487 locuitori Talpe – 76 gospodării, 345 locuitori Ţigăneştii de Beiuş (cu cătunul Păcăleşti) - 112 gospodării, 418 locuitori. Populaţia comunei după sex

Bărbaţi Femei 1726 1730

Populaţia comunei dupa nationazlitate Români Maghiari Tigani

3194 210 52

În anul 1980 reşedinţă de comună, Drăgăneşti, avea tot 418 locuitori, din care 192 erau inactivi şi 226 erau activi (104 lucrau în agricultură, 103 în unităţile industriale din Ştei şi Beiuş, iar 19 lucrau în administraţia locală, poliţie, cultură, învăţământ, sănătate şi comerţ). În anul 1992 comuna avea un număr de 3064 locuitori: Drăgăneşti-411 locuitori, Belejeni-334 locuitori, Grădinari-476 locuitori, Livada Beiuşului (cu cătunul Belejeşti)-151 locuitori, Mizieş-452 locuitori, Păntăşeşti-185 locuitori, Sebiş-374 locuitori, Talpe-305 locuitori, Ţigăneştii de Beiuş (cu cătunul Păcăleşti)-376 locuitori. În anul 1998 cei 3401 locuitori ai comunei erau repartizaţi pe grupe de vârstă şi sexe astfel: sub 14 ani-386 bărbaţi şi 385 femei, între 14-19 ani-98 barbaţi şi 102 femei, între 20-24 ani 147 bărbaţi şi 148 bărbaţi, între 25-29 ani 150 bărbaţi şi 145 femei, între 30-39 ani-92 bărbaţi şi 105 femei, între 40-49 ani-99 bărbaţi şi 114 femei, între 50-59 ani-157 bărbaţi şi 157 femei, între 60-69 ani-231 bărbaţi şi 232 femei, între 70-79 ani-315 bărbaţi şi 309 femei, peste 80 ani-15 bărbaţi şi 14 femei. Remarcăm faptul că în 1998 peste 50% din populaţie avea vârsta sub 40 de ani, că existau peste 500 de persoane de vârsta a treia şi că numărul bărbaţilor era sensibil egal cu cel al femeilor, în toate grupele de vârstă, fapt pentru care se poate uşor constata şi pentru naşterile din perioada 1994-1998. Născuţi vii în perioada 1994-1998 Născuţi vii în anul

1994 1995 1996 1997 1998

Băieţi 11 14 11 17 9 Fete 19 14 21 11 13

Din cei 3401 locuitori ai comunei, 3143 (adica 93%) erau români, restul de 258 erau maghiari (7%). Ca religie 2929 (87%) erau ortodocşi, 258 reformaţi (7%) si 214 de alte religii sau culte (6%) penticostali. Registrele de stare civilă din ultimii ani reliefează o scădere bruscă a natalităţii după 1997, an în care mortalitatea a depăşit natalitatea cu aproape 50% (la 28 născuţi vii se înregistrează 42 morţi). Cele 1566 de persoane active în 1998 reprezentau 46% din populaţia totală a comunei şi erau repartizate pe grupe de vârstă şi sexe astfel: între 14-19 ani-25 de bărbaţi şi 27 de femei; între 20-24 de ani-111 bărbaţi şi 117 femei; între 25-29 de ani-145 de bărbaţi şi 143 de femei; între 30-39 de ani-98 de barbaţi şi 98 de femei; între 40-49 de ani-117 de bărbaţi şi 122 de femei; între 50-59 de ani-117 de bărbaţi şi 96 de femei; peste 60 de ani-198 de bărbaţi şi 152 de femei. Tinerii între 20-30 de ani reprezentau 32,95% din populaţia activă şi că persoanele active la peste 60 de ani reprezentau 22,35% din totalul populaţiei active. Populaţia ocupată era aproximativ egală cu cea activă, numărul şomerilor fiind relativ scăzut: 108 (din care 80 bărbaţi şi 20 femei). Aproape 70% din populaţia ocupată lucra în agricultură (în gospodăriile proprii), 10% în industrie, 6% în construcţii, 14% în alte ramuri. Din totalul şomerilor 28 erau sub 20 de ani (proaspeţi absolvenţi de licee şi şcoli profesionale), 19 aveau între 20 şi 30 de ani, iar 22 aveau peste 60 de ani.

12

Populaţia inactivă (1835 persoane) reprezenta 54% din totalul populaţiei comunei şi era formată din 629 de pensionari (346 bărbaţi şi 283 femei); 588 de persoane casnice (116 bărbaţi şi 472 femei); 586 de copii, elevi şi studenţi (289 băieţi şi 297 fete); 32 se încadrau în alte situaţii. După recensământul populaţiei şi a locuinţelor din martie 2002 se constată că din 1997 până în 2002 populaţia comunei a scăzut cu 529 de locuitori (16%). În martie 2002 comuna avea 2927 locuitori (1414 bărbaţi şi 1513 femei). Locuitorii comunei în martie 2002 pe vârstă

VÂRSTA BĂRBAŢI FEMEI 0-4 ani 69 75 5-9 73 77 10-14 76 82 15-19 73 78 20-24 76 85 25-29 81 86 30-34 83 89 35-39 83 88 40-44 91 99 45-49 95 101 50-54 91 97 55-59 94 99 60-64 93 98 65-69 97 102 70-74 99 104 75-79 68 73 80-84 61 66 85-peste 11 14 TOTAL 1414 1513

Dintre aceştia 2627 erau români (90%), 225 erau maghiari (8%) şi 75 erau rromi (2%). Născuţi şi decedaţi în perioada 1977-2010

ANII NĂSCUŢI DECEDAŢI 1977 43 40 1980 38 45 1985 41 33 1990 37 48 1995 39 47 2000 41 40 2003 26 40 2004 – 2010 127 181

Din cei 2927 de locuitori ai comunei 1799 sunt apţi de muncă. În comună mai sunt numai 79 de şomeri (rata şomajului scăzând de la 7% în 1998 la 4% în 2002). Odată cu populaţia totală a comunei a scăzut şi populaţia inactivă: de la 1835 de locuitori în 1998 la 1128 de locuitori în 2002 (dintre care 732 sunt pensionari). STRUCTURA POPULAŢIEI În cadrul comunei, structura populaţiei se prezinta astfel:

13

Populaţia comunei pe sexe Satul nr. persoane bărbaţi femei Drăgăneşti 442 209 - 47% 233 - 53% Grădinari 461 226 -49% 235 - 51% Păntăşeşti 200 104 - 52% 96 - 48% Sebiş 309 137 - 44% 172 - 56% Belejeni 317 154 - 48% 163 - 52% Ţigăneşti 144 69 - 48% 75 - 52% Păcăleşti 228 109 - 48 % 119 - 52% Mizieş 435 206 - 47% 229 - 53% Livada 133 72 - 54% 61 - 46% Talpe 258 128 - 50% 130 - 50% TOTAL 2 927 1 414 - 48% 1 513 - 52%

Populaţia comunei pe naţionalităţi

Satul Nr. persoane români maghiari rromi Drăgăneşti 442 442 - - Grădinari 461 199 -43% 222- 48% 40 -9% Păntăşeşti 200 174 -87% - 26 -3% Sebiş 309 307 2 - Belejeni 317 316 1 - Tiganesti 144 144 - - Păcăleşti 228 228 - - Mizieş 435 426 - 9 Livada 133 133 - - Talpe 258 258 - - TOTAL 2 927 2 627-90% 225 -8% 75 -2%

MOBILITATEA POPULAŢIEI În ce priveşte mobilitatea populaţiei, în cadrul comunei se observă predominanţa deplasărilor zilnice la locul de muncă, cu revenirea în localitatea de reşedinţă, deplasări cunoscute sub denumirea de navetism. Navetele se efectuează pe distanţe relative reduse, în localităţile din jurul comunei. Navetismul este prezent în toate satele comunei spre localităţile: Stei la Hiperion, European Drinks, Intreprinderea Minieră; iar spre Beius la Elmoberom, Infrăţirea si în comerţ. Comuna dispune de o reţea de căi de comunicaţie diversificată formată din drumuri internaţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale, străzi.Comuna este străbătută de DN 76 (E 15), drum ce trece pe lângă satul DRAGANESTI, făcând legătura între oraşele Oradea – Vaşcău. Drumurile comunale au o lungime totală de 25 km şi sunt construite din balast şi pământ fiind într-o stare necorespunzătoare. Reţeaua de străzi din satele componente are o lungime de aproximativ 21.8 km. Deşi autorităţile locale sunt preocupate permanent de modernizarea şi întreţinerea străzilor, acestea nu sunt suficiente, astfel unele străzi sunt într-o stare necorespunzătoare fiind noroioase, cu gropi şi denivelări necesitând lucrări de întreţinere şi modernizare. Referitor la gospodăria comunală precizăm că în toate satele avem reţea de apă potabilă introdusă in majoritatea gospodăriilor, ar fi nevoie de reţea de canalizare menajeră şi staţie de epurare pentru toată comuna. În prezent se executa un proiect din fonduri europene. 4.4. Dezvoltare rurală şi locală Agricultura înainte de 1990

14

Cu excepţia satului Talpe (aşezat pe dealuri şi având doar 77 de gospodării cu 313 ha teren agricol), celelalte 8 sate ale comunei Drăgăneşti au fost cooperativizate. Prima întovărăşire s-a înfiinţat la 23 august 1950 la Mizieş. Din cele 180 de familii existente atunci în sat, s-au înscris doar 14, cele mai sărace. La pământurile lor s-au adăugat clejia bisericii, clejia şcolii şi pământul confiscat de stat de la chiaburi, în baza Decretului 118/1950. Cei 14 au ales din cel mai bun pământ (cel al biserici) 37 de ha pe care l-au lucrat în comun, cu vitele pe care le aduseseră în întovărăşire. Ca să dovedească superioritatea întovărăşirilor, statul le-a lăsat acestora toate produsele obţinute. În plus, întovărăşiţii se puteau retrage la cerere. După 1960, Partidul Comunist Român s-a grăbit să încheie colectivizarea agriculturii. În fiecare zi se înscriau pe o tabla afişată în faţa primăriei pe peretele şcolii din centrul satului din Mizieş (până în 1968, Mizieşul fiind comună separată) numele celor care s-au înscris în colectivă în acea zi. Astfel, la 4 februarie 1962, la Mizieş a fost înfiinţată Gospodăria Agricolă Colectivă 23 August. Primul ei preşedinte a fost Tarjoc Constantin. În 2002, acesta işi aminteşte că, spre a nu fi silit să se înscrie în G. A. C., la 9 ianuarie 1962 a plecat la Băile Herculane. S-a întors chiar în dimineaţa înfiinţării G. A. C.: 23 August şi şi-a găsit soţia şi soacra înscrise în colectivă. Chiar în aceeaşi zi, la inaugurare, a fost ales ca preşedinte, deşi contracandidatul său era un anume Clintoc Ilie din Nimaiesti, secretar de partid. La şedinţa din 1 mai 1962, şedinţă prezidată de Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-a declarat încheierea colectivizării agriculturii din R. P. R. În 1965 a participat la primul Congres al ţărănimii, când G. A. C.-urile din ţară s-au transformat în Cooperative Agricole de Producţie (C.A.P.-uri ). În 1981 C.A.P. Mizieş s-a unificat cu C.A.P. Drăgăneşti. În februarie 1962, ţăranii au depus cereri de înscriere în colectivă. În aceste cereri ei au precizat suprafeţele agricole, atelajele, uneltele agricole şi animalele cu care s-au înscris. Aşa au fost înfiinţate G.A.C.-urile în toate satele de atunci ale comunei (Drăgăneşti, Păcăleşti, Ţigăneşti, Sebiş, Păntăşeşti, Belejeni şi Negru). Acestea s-au unificat la 23 august 1962, când a fost ales un Consiliu de conducere format din 15 membri. În 1965 C.A.P. Drăgăneşti avea 460 de familii şi 1 044 ha teren arabil, din care era cultivat cu grâu- 40%, cu porumb- 30%, cu cartofi- 10%, restul fiind cultivat cu plante furajere şi legume. Lucrările mecanizate erau efectuate, la început, de către Staţiunea de Maşini şi Tractoare ( S.M.T. ) Tileagd ( ulterior Staţiunea de Maşini Agricole, S.M.A. ). Din 1965 deservirea C.A.P. Drăgăneşti a fost asigurată de S.M.A. Beiuş, iar din 1968, de către S.M.A. Sudrigiu, prin secţia ei comună. Din 1981 în comună a existat o singură Cooperativă Agricolă de Producţie (C.A.P. Drăgăneşti), rezultată prin unificarea unităţilor agricole din Drăgăneşti şi Mizieş. Aceasta dispunea de trei ferme (una vegetală, una zootehnică şi una mixtă). După unificarea cu C.A.P. Mizieş, în 1981, C.A.P. Drăgăneşti deţinea o suprafaţă agricolă de 1 560 ha, din care era cultivată cu grâu- 25%, cu porumb- 35%, cu sfeclă furajeră, plante furajere şi cartofi- 20%, cu ovăz- 10% şi cu legume- 10%. La unificare s-au creat şi două secţii de mecanizare: una deservea ferma din Drăgăneşti şi cealaltă deservea ferma din Mizieş. În 1982 aceste secţii de mecanizare aveau 23 de tractoare, 9 grape cu discuri, 6 semănători pentru păioase, 4 prăşitoare, 7 combine, 3 prese de balotat, 3 maşini pentru stropit şi prăfuit, 6 maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte. Cele 61 de utilaje erau deservite de 37 de mecanizatori. Pentru toate culturile se foloseau numai seminţe selecţionate şi tratate, se foloseau îngrăşăminte naturale şi chimice, precum şi erbicide (1 kg de azot costa atunci 20 de bani, iar statul plătea pentru 1 kg. de grâu 1,50 lei). Ca şi celelalte cooperative, C.A.P. Drăgăneşti era încadrat cu economişti, ingineri agronomi, cu tehnicieni agricoli, cu medici veterinari şi cu tehnicieni veterinari. În cadrul C.A.P. Drăgăneşti existau 1660 de cooperatori apţi de muncă (814 bărbaţi şi 846 femei), dintre care 865 aveau vârsta între 16 şi 49 de ani, iar restul de 795 erau de peste 60 de ani. Cooperatorii erau plătiţi după normele (zilele de muncă) realizate; într-o zi se puteau realiza 2-3 norme (o normă echivala cu lucrarea unei suprafeţe de 10 ari). Pentru fiecare zi-muncă (normă) se acordau 2-3 kg. de grâu, 3 kg. de porumb-ştiuleţi, 1 kg. de cartofi şi 10-15 lei. Cei care realizau un minim de 40 de norme, primeau în folosinţă un lot personal de 30 de ari şi aveau dreptul la pensie. Pensionarii şi bătrânii primeau pâine

15

achitată din fondurile constituite pentru întrajutorarea cooperatorilor (fonduri ce ajungeau la 2% din producţia vegetală). La Drăgăneşti, Sebiş, Belejeni, Grădinari, Ţigăneşti şi Păcăleşti s-au construit grajduri în care se creşteau 760 de bovine, 70 de porcine şi 500 de ovine. Ferma din Drăgăneşti era profilată pe creşterea tineretului de reproducţie (cumpăra vitele din rasa Brună de Maramureş şi le vindea apoi, gestante, altor C.A.P.-uri) şi a vacilor de lapte, iar ferma din Mizieş era profilată pe creşterea vacilor de lapte, a tineretului bovin şi a oilor. Sătenii şi-au extins suprafaţa solariilor lor tradiţionale şi le-au ridicat fertilitatea, prin adăugarea de nămol adus de viiturile de ape în luncile celor două Crişuri. Se menţionează un obicei mai rar întâlnit: întrucât păşunea reşedinţei de comună era departe de sat, pe teritoriul cadastral al satului Păntăşeşti, în fiecare primăvară la Drăgăneşti se vindeau la licitaţie publică păşunile de pe şanţurile de la marginea drumurilor şi de pe acostamentul căii ferate (duleauăle, în limbajul local). Cei care câştigau licitaţia puteau fi văzuţi cu vitele scoase la păscut pe marginea drumurilor. La fel se proceda şi la Mizieş. Între anii 1960-1965, în satul Grădinari a funcţionat o fermă legumicolă a Întreprinderii Miniere Bihor, preluată ulterior de către C.A.P. Drăgăneşti. În anul 1980 I.A.S. Avicola Oradea a construit aici o fermă pentru creşterea iepurilor. Nefiind rentabilă, în 1984 ferma s-a profilat pe creşterea şi îngrăşarea puilor de găină de carne din rasa Broiller. Profilul fermei s-a păstrat până după evenimentele din 1989. Agricultura după 1990 Odată cu apariţia Legii 18/1991, ţăranii au intrat din nou în posesia pământului, distribuirea acestuia făcându-se conform vechilor amplasamente, pe baza reconstituirii dreptului de proprietate. Acum există în comună 611 gospodării care deţin sub 1 ha de teren; 500 de gospodării cu 1-3 ha; 204 gospodării cu 3-5 ha şi 38 de gospodării cu 5-10 ha, fiecăreia din cele 1353 exploataţii agricole individuale revenin-du-i, în medie, câte 2,15 ha. În anul 1998 suprafaţa totală a comunei era de 3 666 ha, din care: 2 903 ha suprafaţă agricolă (2005 ha arabile, 12 ha vii şi livezi, 782 ha păşune şi 104 ha fâneţe); 435 ha păduri; 151 ha suprafaţa neproductivă; 70 ha ape; 26 ha drumuri; 81 ha construcţii. Predominantă este proprietatea privată asupra terenurilor, suprafaţa de teren ce o deţine gospodăriile populaţiei a început să crească. Principalele culturi de pe raza comunei sunt: porumbul, grăul, triticale, orzul, floarea soarelui, sfecla de zahăr etc.. Pe categorii de deţinători situaţia se prezenta astfel: proprietate privată cetăţeni: 73.32 % din total teren; 26.68 % deţinută de străinaşi. Potenţialul agricol de care dispune comuna reprezintă unul din punctele tari spre care trebuie să se orienteze atenţia agenţilor de dezvoltare locali. Majoritatea populaţiei comunei îşi are principala sursă de venit din agricultură, aproape fiecare membru al comunităţii are o oarecare legătură cu activităţile agricole. În momentul de faţă economia comunei este monocoloră bazată în cea mai mare parte pe activităţile agricole. Fărâmiţarea excesivă a proprietăţii agricole determină un nivel scăzut al productivităţii a activităţilor din agricultură. Această structură a proprietăţii ar trebui schimbată pe termen mediu prin constituirea unor ferme agro - zootehnice care să valorifice potenţialul natural şi al resurselor umane existent la nivelul comunei. Se recomandă totodată organizarea agricultorilor în asociaţii cu scopul de a valorifica mai bine potenţialul uman şi produsele agricole din această zonă. Comuna DRAGANESTI, datorită apropierii de Beius, este într-o poziţie privilegiată deoarece poate beneficia de consultanţa specialiştilor bihoreni în acest domeniu. Factorii importanţi care susţin dezvoltarea acestui sector: -stabilirea în termen scurt a drepturilor de proprietate asupra pământului, lucru care presupune desigur eforturi susţinute din partea autorităţilor locale; -susţinerea sau iniţierea unor iniţiative de asociere în ceea ce priveşte activităţile agricole, deoarece existenţa asociaţiilor agricole permite accesarea mult mai uşor a finanţărilor din fondurile UE pt. dezvoltarea investiţiilor în agricultură, disponibile din 2007.

16

-existenţa unui sistem de creditare flexibil. Având în vedere cele enunţate mai sus propunem următoarele linii de dezvoltare pentru comuna DRAGANESTI în domeniul agricol: -susţinerea concentrărilor de teren prin vânzare - cumpărare sau prin asocieri; -specializarea şi echiparea a fermelor agricole cu echipaje / utilaje moderne; -marketingul produselor agricole. -incurajarea si sprijinirea fermierilor pentru atragerea de fonduri comunitare pentru dezvoltarea agriculturii. 4.5. Industria: Înainte de 1990 pe teritoriul comunei nu au existat unităţi industriale, ci doar unităţi agricole de stat sau cooperativiste. Începând cu anul 1990, în comuna Drăgăneşti au început să apară o mulţime de agenţi economici cu profil de producţie şi, mai ales, de prestări de servicii diverse. La Drăgăneşti in incinta fostului sediu CAP functioneaza o crescatorie de pui. În satul Grădinari, în perioada 1997 – 2002 , şi-a desfăşurat activitatea o societate româno-germană cu profil de prelucrare a lemnului, S.C. Lemn Industry S.R.L., care dispunea de un gater şi o hală de prelucrarea lemnului sub forma de semifabricate, acum inchiriata altor intreprinzatori. Cel mai important dintre agenţii economici din comună este European Drinks S.A. Rieni, care a construit în anul 1995, pe teritoriul cadastral al satului Păntăşeşti platforma industrială Scandic Distilleries. Profilul de bază al societăţii este producerea de băuturi alcoolice din porumb. Din cei 1 877 de angajaţi ai societăţii (la înfiinţare), 50 erau din comuna Drăgăneşti. În primul an de funcţionare, 1998, societatea European Drinks a virat la bugetul local suma de 185 de milioane de lei ca impozit pe teren şi pe clădiri. Pentru aportul adus la dezvoltarea economică şi socială a comunei, la 21 iunie 1998 Consiliul local Drăgăneşti a acordat titlul de cetăţean de onoare al comunei domnilor Ioan şi Viorel Micula, patronii firmei menţionate. Azi, pe platforma de la Păntăşeşti funcţionează o mare fabrică de oţet şi se construieşte cea mai mare fabrică de bere din România, precum şi o modernă staţie electrică de transformare şi o instalaţie de reciclare a flacoanelor PET. Tot sub patronatul acestora functioneaza la Gradinari o fabrica de detergenti si mase plastice. Învăţământul dispune de 33 încăperi dotate cu mobilier şi material didactic. Lipsa locurilor de muncă în comună determină tineretul să plece la oraş şi aceasta determină îmbătrânirea populaţiei care rămân în satele comunei. Din acest motiv numărul copiilor din şcoli şi grădiniţe este în scădere. Din această cauză şcolile şi grădiniţele din satele Pantasesti, Tiganesti, Livada Beiusului, nu mai funcţionează. Transportul elevilor din aceste localităţi la şcolile la care au fost redistrbuiţi făcându-se cu un microbuz şcolar. In 2007, s-a finalizat renovarea Şcolii cu clasele I-VIII Dăgăneşti, prin schimbarea geamurilor şi uşilor vechi cu geamuri termopane şi s-a montat o instalaţie de încălzire centrală, s-a mai făcut un grup sanitar la această unitate. 4.6. Situatia scolara

Multă vreme organizarea învăţământului poporal s-a făcut după modelul organizării bisericeşti. Situaţia era generală în toată zona Bihorului, deci şi în satele aparţinătoare comunei Drăgăneşti. Zona fiind în general săracă, mulţi locuitori nu-şi trimiteau copiii la şcoală. Mai profitabil pentru părinţi era să-şi trimită copiii cu animalele pe izlazul comunei, şi/sau să-i folosească la muncile câmpului (când erau mai mari).

Primele şcoli au apărut, aşadar, în jurul bisericii. Instrucţia consta în învăţatul scrisului, cititului, socotitului, a cântărilor, şi a tipicului bisericesc. Cel care ţinea şcoala cu copiii satului era preotul sau dascălul din biserică (cantorul). Cum edificii şcolare nu prea existau, şcoala se făcea duminica, după

17

slujbă, la biserică sau acasă la dascăl sau preot. Probleme se iveau atunci când în sat nu exista biserică, iar adulţii şi copiii trebuiau să parcurgă pe jos sau cu căruţa distanţe destul de mari până la cea mai apropiată şcoală sau biserică. Din această cauză, mulţi copii au rămas fără ştiinţă de carte. Situaţia nu a fost remediată pe deplin nici spre sfârşitul secolului XIX. Potrivit unor statistici de la sfârşitul secolului XIX, la Drăgăneşti a existat o şcoală, cu locuinţă pentru învăţător. Şcoala nu avea alte valori mobile sau imobile, nici pământ pentru învăţător. Nu a existat nici o fundaţie care să susţină şcoala, care, spre deosebire de biserică, nu avea nici un capital.

La Drăgăneşti, între 1896 şi 1920, au funcţionat cu întrerupere, doi învaţători în opinci şi sumane. Aceştia învăţau elevii, într-o veche casă parohială, scrisul şi cititul în limba romănească, ceva în maghiară, rugăciunile şi socotitul.

Mizieşul stătea mai bine în ce priveşte învăţătura: aici exista o şcoală cu locuinţă pentru învăţător. Nici şcoala de aici nu avea însă alte valori mobile sau imobile.

La Negru, la sfârşitul secolului XIX, existau circa 30 de elevi greco-catolici şi cu puţin mai mulţi ortodocşi. În anul 1883, la Ţigăneşti erau obligaţi să urmeze cursurile şcolii din Drăgăneşti 15 copii între 6-12 ani şi 9 între 12-15 ani. Ei se aflau sub îndrumarea unui învăţător din Drăgăneşti.

Deoarece nu au frecventat cursurile şcolii, părinţii au trebuit să plătească nişte amenzi. Astfel, locuitorii satului Ţigăneşti s-au hotărât sa-şi facă o şcoală proprie.

Programa şcolară era aceeaşi indiferent de şcoală. În anul 1869 s-a elaborat un regulament de funcţionare a şcolilor poporale. Acest regulament, care avea 45 de articole, stabilea toate detaliile privitoare la programa şcolară, structura anului şcolar, frecvenţa, localul şcolii, regulile de numire a învăţătorilor, etc. Răspunzător de îndeplinirea condiţiilor de funcţionare a şcolii era comitetul parohial. Pentru şcoală trebuia să se asigure încăperi spaţioase şi luminoase. Fetele şi băieţii trebuiau să stea în încăperi separate, iar dacă acest lucru nu putea fi îndeplinit, trebuiau să aibă scaune separate. Dacă un sat nu îşi permitea să întreţină singur o şcoală, se puteau grupa mai multe la un loc, cu condiţia ca distanţa dintre sate să nu fie mai mare de 2 km. Elevii cu vârsta între 6-12 ani erau obligaţi să frecventeze şcoala zilnic, iar cei cu vârste între 12-16 ani, doar duminica şi de sărbători. Vara trebuia mers la şcoală de cel puţin două ori pe săptămână, iar iarna de nouă ori. Dacă duminica nu era timp destul pentru astfel de activităţi, ele puteau continua în timpul săptămânii. Preotul era obligat să-i îndemne pe copii spre învăţătură, explicându-le părinţilor folosul acesteia, dar şi pedepsele la care se expun dacă nu-şi trimit copii la şcoală. Aceste amenzi erau încasate de inspectorul cercual, împreună cu judele comunei. Materiile obligatorii pentru toate şcolile poporale erau: Religia, Citirea, Scrierea, Aritmetica, Cunoaşterea măsurilor, Gramatica română, Elemente de fizică şi istorie naturală, Geografia şi istoria patriei, Economia practică şi grădinăritul, Drepturi şi îndatoriri cetăţeneşti, Cântarea bisericească şi naţională, Deprinderi de gimnastică şi exerciţii militare. Cărţile trebuiau cumpărate de părinţi, iar pentru copiii săraci ele puteau fi cumpărate din fondul de amenzi. Vacanţele au fost stabilite la patru luni pentru şcolile săteşti. Ele puteau fi scurtate, dar nu lungite. Lunile august-septembrie erau de repaus total, iar în rest erau zile libere doar de sărbători sau cu prilejul muncilor agricole.

După anul 1870 doar învăţătorii cu studii pedagogice mai puteau preda, inclusiv la sate. Fiecare învăţător trebuia să aibă un testimoniu de calificare, după care dădea concurs pentru post. Activitatea şcolară era verificată periodic de un membru al Senatului şcolar. Mai aveau drept de inspecţie preotul şi inspectorul local. Activitatea şcolară era verificată prin examene de sfârşit de semestru şi de an. Cel mai mare accent se punea pe scris, citit, socotit, religie şi activităţi practice. Deşi existau unele neajunsuri, spre sfârşitul secolului XIX, preocuparea pentru şcoală a devenit constantă. Aceasta, deoarece românii şi-au dat seama că de gradul lor de cultură depindea şi emanciparea comunei. Evoluţia nivelului de cultură de la sfârşitul secolului XIX reiese din datele comparative extrase din recensămintele anilor 1880 şi 1900. Recensământul din 1880

18

Nr. crt.

Localitatea Nr. de locuitori Nr. alfabetizaţilor

1 Drăgăneşti 279 65 2 Belejeni 197 25 3 Grădinari 309 56 4 Mizieş 585 60 5 Sebiş 328 10 6 Talpe 244 40 7 Ţigăneştii de Beiuş 282 46 TOTAL 2284 302

Se poate observa că doar 13,23% dintre adulţi ştiau carte în 1880. Pentru anul 1900, situaţia era următoarea: Recensământul din 1900

Nr. Crt.

Localitatea Nr.de locuitori

ştiu scrie şi citi

ştiu lb. maghiară

Copii de vârsta şcolară 6-11 12-14 15-19 ani ani ani

1 Drăgăneşti 317 18 31 49 28 33 2 Belejeni 275 5 15 42 29 25 3 Grădinari 391 132 234 47 46 42 4 Mizieş 611 40 22 88 42 63 5 Sebiş 378 11 12 49 24 38 6 Talpe 311 2 7 54 17 37 7 Ţigăneştii de

Beiuş 329 0 4 47 29 27

TOTAL 2 612 208 325 376 215 265

După cum se poate observa, în anul 1900 doar 7,97% din populaţia adultă ştia să scrie şi să citească. Un procent ceva mai mare ştia, în schimb, ungureşte. Această situaţie se explică prin frecvenţa redusă la şcoală, sătenii preferând muncile agricole, în loc să-şi trimită copiii la şcoală. Legile de maghiarizare au lovit şi ele crunt şcolile poporale. De multe ori românii preferau să nu-şi trimită copiii la şcoală, decât să fie maghiarizaţi cu forţa. Pentru comparaţie, prezentăm situaţia în comunele învecinate şi în oraşul Beiuş. Analizând datele pentru acestea, vom constata că doar în oraşul Beiuş şi în comuna Tărcaia procentul ştiutorilor de carte e mult mai mare (46,53% în anul 1880 şi 59,17% în anul 1900 în Beiuş, respectiv 39,61% în anul 1880 şi 35,83% în anul 1900 în comuna Tărcaia). Situaţia s-a ameliorat simţitor abia după ce Transilvania s-a unit cu patria mamă, în anul 1918. S-au construit şcoli şi s-au dotat cu materiale didactice. Profesorii au fost plătiţi de statul român cu salarii bune. Din 1961 a început construcţia şcolii actuale. La Sebiş, fiind mulţi elevi, a existat o şcoală de 7 clase până la Reforma învăţământului din 1948. Şcoala cu clasele I-VIII Drăgăneşti În 1971 comuna Drăgăneşti avea 158 de copii în grădiniţe, 468 de elevi înscrişi în clasele I-VIII şi 26 de cadre didactice. În anul şcolar 1997/1998 în comună erau 211 elevi (119 la şcoala În anul şcolar 2001/2002 a existat şcoli elementare în toate satele comunei, cu excepţia satului Livada Beiuşului; în satul Grădinari exista şi o şcoală elementară în limba maghiară.

19

În anul şcolar 2001/2002 frecventau şcolile comunei 88 de elevi în clasele V-VIII şi 85 de elevi în clasele I-IV. Şcolile comunei erau încadrate cu 7 profesori titulari, cu 3 suplinitori calificaţi, cu 3 necalificaţi şi cu 10 învaţători. Cele 7 grădiniţe din comună erau frecventate în anul şcolar 2001/2002 de către 98 de preşcolari şi erau încadrate cu 7 educatoare. La şcoala cu clasele V-VIII a fost înscrişi 76 de elevi şi au existat 4 cadre didactice titulare, 3 suplinitori calificaţi şi 1 suplinitor necalificat. La şcoala cu clasele I-IV Drăgăneşti au fost înscrişi 13 elevi, având 1 cadru didactic calificat. Grădiniţa a fost frecventată de 13 preşcolari, având o educatoare. Şcoala prezintă 5 săli de clasă, a câte 50 de mp., un laborator, fără să aibă dotări (cum ar fi calculatoare). Biblioteca şcolii are o suprafaţă de 25 mp, elevii putând împrumuta cărţi inclusiv pe perioada vacanţelor. În anul 2003/2004 au existat 16 cadre didactice şi 105 de elevi. În anul 2004/2005 au existat 16 cadre didactice şi 103 de elevi. În anul 2005/2006 au existat 16 cadre didactice şi 100 de elevi. În anul 2006/2007 au existat 16 cadre didactice şi 116 de elevi. În anul 2007/2008 au existat 17 cadre didactice şi 118 de elevi. În anul 2008/2009 au existat 17 cadre didactice şi 120 de elevi. În anul 2009/2010 au existat 17 cadre didactice şi 120 de elevi. În anul (2010/2011) există 17 cadre didactice şi 100 de elevi. In anul 2011/2012) exista 15 cadre didactice si 126 elevi In anul 2012/2013) exista 15 cadre didactice si 100 elevi In anul 2013/2014) exista 13 cadre didactice si 111 elevi Şcoala cu clasele I-VIII Mizieş La şcoala cu clasele V-VIII Mizieş a fost numai 12 elevi şi existau 3 profesori titulari şi 2 suplinitori necalificaţi. La şcoala cu clasele I-IV Mizieş a fost înscrişi 12 elevi, care au o învăţătoare. Grădiniţa a fost frecventată de 16 preşcolari, care se aflau în îngrijirea unei educatoare. Pentru că numărul elevilor şi al preşcolarilor a fost foarte redus, s-a pus problema desfiinţării şcolii din Mizieş, în acest caz copiii ar fi fost nevoiţi să naveteze între Mizieş şi Beiuş. În anul 2003/2004 au existat 3 cadre didactice şi 50 de elevi. În anul 2004/2005 au existat 3 cadre didactice şi 48 de elevi. În anul 2005/2006 au existat 3 cadre didactice şi 47 de elevi. În anul 2006/2007 au existat 3 cadre didactice şi 46 de elevi. În anul 2007/2008 au existat 3 cadre didactice şi 45 de elevi. În anul 2008/2009 au existat 3 cadre didactice şi 44 de elevi. În anul 2009/2010 au existat 3 cadre didactice şi 44 de elevi. În prezent (2010/2011) există 3 cadre didactice şi 37 de elevi. In anul 2011/2012) exista 2 cadre didactice si 36 elevi In anul 2012/2013) exista 3 cadre didactice si 34 elevi In anul 2013/2014) exista 3 cadre didactice si 34 elevi. Şcoala cu clasele I-IV Grădinari La şcoala cu clasele I-IV Grădinari (în limba română) a fost înscrişi 4 elevi, cu un cadru didactic, dar a fost desfiinţat în anul 2009. La şcoala cu clasele I-IV din sat (în limba maghiară) au fost înscrişi 7 elevi cu un cadru didactic. Gradiniţa a fost frecventată doar de 8 preşcolari, aflaţi în grija unei educatoare. În anul 2003/2004 au existat 3 cadre didactice şi 30 de elevi. În anul 2004/2005 au existat 3 cadre didactice şi 29 de elevi. În anul 2005/2006 au existat 3 cadre didactice şi 28 de elevi. În anul 2006/2007 au existat 3 cadre didactice şi 28 de elevi.

20

În anul 2007/2008 au existat 3 cadre didactice şi 28 de elevi. În anul 2008/2009 au existat 2 cadre didactice şi 18 de elevi. În anul 2009/2010 au existat 2 cadre didactice şi 18 de elevi. În anul (2010/2011) există 2 cadre didactice şi 22 de elevi. In anul 2011/2012) exista 2 cadre didactice si 21 elevi In anul 2012/2013) exista 2 cadre didactice si 21 elevi In anul 2013/2014) exista 2 cadre didactice si 21 elevi Şcoala cu clasele I-IV Sebiş La şcoala cu clasele I-IV din Sebiş au fost înscrişi 5 elevi, care au avut un cadru didactic în detaşare. Grădiniţa a fost frecventată de 16 preşcolari, având o educatoare. În anul 2003/2004 au existat 2 cadre didactice şi 30 de elevi. În anul 2004/2005 au existat 2 cadre didactice şi 29 de elevi. În anul 2005/2006 au existat 2 cadre didactice şi 30 de elevi. În anul 2006/2007 au existat 2 cadre didactice şi 29 de elevi. În anul 2007/2008 au existat 2 cadre didactice şi 28 de elevi. În anul 2008/2009 au existat 2 cadre didactice şi 27 de elevi. În anul 2009/2010 au existat 2 cadre didactice şi 25 de elevi. În anul (2010/2011) există 2 cadre didactice şi 23 de elevi. In anul 2011/2012) exista 2 cadre didactice si 24 elevi In anul 2012/2013) exista 2 cadre didactice si 24 elevi In anul 2013/2014) exista 2 cadre didactice si 22 elevi. Şcoala cu clasele I-IV Talpe La şcoala cu clasele I-IV Talpe au fost înscrişi 10 elevi, care au fost îndrumaţi de un cadru didactic. Grădiniţa a fost frecventată de un număr de 9 preşcolari, având o educatoare. În anul 2003/2004 au existat 2 cadre didactice şi 27 de elevi. În anul 2004/2005 au existat 2 cadre didactice şi 24 de elevi. În anul 2005/2006 au existat 2 cadre didactice şi 22 de elevi. În anul 2006/2007 au existat 2 cadre didactice şi 20 de elevi. În anul 2007/2008 au existat 2 cadre didactice şi 21 de elevi. În anul 2008/2009 a existat 1 cadru didactic şi 13 de elevi. În anul 2009/2010 a existat 1 cadru didactic şi 13 de elevi. În anul (2010/2011) există 1 cadru didactic şi 14 de elevi. In anul 2011/2012) exista 1 cadru didactic si 14 elevi In anul 2012/2013) exista 1 cadru didactice si 14 elevi In anul 2013/2014) exista 1 cadru didactic si 14 elevi. Şcoala cu clasele I-IV Belejeni La şcoala cu clasele I-IV Belejeni au fost înscrişi 19 elevi, îndrumaţi de un dascăl. Gradiniţa a fost frecventată de 19 preşcolari cu o educatoare detaşată. În anul 2003/2004 au existat 3 cadre didactice şi 45 de elevi. În anul 2004/2005 au existat 3 cadre didactice şi 41 de elevi. În anul 2005/2006 au existat 3 cadre didactice şi 40 de elevi. În anul 2006/2007 au existat 3 cadre didactice şi 37 de elevi. În anul 2007/2008 au existat 3 cadre didactice şi 36 de elevi. În anul 2008/2009 au existat 2 cadre didactice şi 36 de elevi. În anul 2009/2010 au existat 2 cadre didactice şi 29 de elevi. În anul (2010/2011) există 2 cadre didactice şi 22 de elevi. In anul 2011/2012) exista 2 cadre didactice si 24 elevi

21

In anul 2012/2013) exista 2 cadre didactice si 29 elevi In anul 2013/2014) exista 2 cadre didactice si 26 elevi Şcoala cu clasele I-IV Ţigăneştii de Beiuş La şcoala cu clasele I-IV din Ţigăneşti-cătun au fost înscrişi 6 elevi, îndrumaţi de un cadru didactic. Scoala s-a desfiintat iar localul s-a transformat in camin cultural. Şcoala cu clasele I-IV Pacalesti La şcoala cu clasele I-IV din Ţigăneştii de Beiuş au fost înscrişi 9 elevi, având o învăţătoare. Grădiniţa de aici a fost frecventată de 17 preşcolari, care se afla în grija unei educatoare. În anul 2003/2004 au existat 2 cadre didactice şi 33 de elevi. În anul 2004/2005 au existat 2 cadre didactice şi 31de elevi. În anul 2005/2006 au existat 2 cadre didactice şi 26 de elevi. În anul 2006/2007 au existat 2 cadre didactice şi 22 de elevi. În anul 2007/2008 au existat 2 cadre didactice şi 21 de elevi. În anul 2008/2009 nu au existat cadre didactice şi elevi. În anul 2009/2010 nu au existat cadre didactice şi elevi. În anul (2010/2011) nu există cadre didactice şi elevi. In anul 2011/2012) nu există cadre didactice şi elevi In anul 2012/2013) nu există cadre didactice şi elevi In anul 2013/2014) nu există cadre didactice şi elevi. Şcoala cu clasele I-IV Păntăşeşti Grupul de firme European Drinks a construit la Păntăşeşti, în perioada 1998-2001, un modern local de şcoală şi de cămin cultural. Construcţia este una dintre cele mai frumoase şi mai impunătoare construcţii socio-culturale din comună. La şcoala cu clasele I-IV Păntăşeşti sunt înscrişi 10 elevi, care învaţă sub îndrumarea unei învăţătoare. În anul 2003/2004 au existat 2 cadre didactice şi 32de elevi. În anul 2004/2005 au existat 2 cadre didactice şi 33 de elevi. În anul 2005/2006 au existat 2 cadre didactice şi 30 de elevi. În anul 2006/2007 au existat 2 cadre didactice şi 30 de elevi. În anul 2007/2008) nu au existat cadre didactice şi elevi. În anul 2008/2009 nu au existat cadre didactice şi elevi. În anul 2009/2010 nu au existat cadre didactice şi elevi. În anul (2010/2011) nu există cadre didactice şi elevi. In anul 2011/2012) nu există cadre didactice şi elevi. In anul 2012/2013) nu există cadre didactice şi elevi. In anul 2013/2014) nu există cadre didactice şi elevi. Grădiniţă nu există în sat. REȚEA SCOLARA PROPUSĂ 2014-2015

Denumirea unității de învățământ cu personalitate juridică

ŞCOALA GIMNAZIALĂ "VIOREL HORJ "DRĂGĂNEŞTI – Draganesti nr.26 tel/fax 0259321559 , email nicaion@gmail.com

22

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR. 1 - Sat Drăgăneşti, nr.26

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL Nr.2BELEJENI

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 3 ŞEBIŞ

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL Nr.4 GRĂDINARI

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL Nr.5 MIZIEŞ

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL Nr.6 TALPE

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL Nr.7 PĂCĂLEŞTI

ŞCOALA PRIMARĂ nr 1 BELEJENI

ŞCOALA PRIMARĂ nr 2. ŞEBIŞ

ŞCOALA PRIMARĂ nr 3. GRĂDINARI

ŞCOALA PRIMARĂ nr 4.MIZIEŞ

4.6. Cultura:

23

Pe linie culturală în comună funcţionează 10 cămine culturale şi o bibliotecă publică, dar lipsesc acţiunile culturale.

Căminul cultural din Drăgăneşti are o bibliotecă cu 11 966 de volume si un program cu 4 calculatoare Biblionet. Starea căminelor culturale din comună este foarte bună, în ultimii ani majoritatea dintre ele fiind supuse unor reparaţii capitale finanţate din fondurile primăriei şi cu sprijinul sătenilor. Ele sunt închiriate uneori pentru nunţi, baluri şi discoteci, dar în viitor ar fi de dorit să devină adevărate centre de informare etno-folclorică.

CETATENI DE ONOARE AI COMUNEI DRAGANESTI

Prea Sfintitul Parinte Episcop Sofronie Drincec – Episcopul Oradiei; Ioan Micula – presedintele Grupului de firme European Drinks – Food; Petru Pantea – Director Uzina Mecanica Stei; Viorel Horj – poet, scriitor si publicist; Viorel Micula – presedintele Grupului de firme European Drinks – Food.

FII AI COMUNEI DRAGANESTI DECLARATI CETATENI DE ONOARE A ALTOR U.A.T. DIN TARA

Pascu Balaci - poet, scriitor si publicist din satul Sebis – Cetatean de onoare a ; Comunei Telciu, judetul Bistrita Nasaud; Miron Horgiu – director general Banca Izvorul Stei - Cetatean de onoare a Orasului Stei.

4.7. Sănătatea: Comuna Drăgăneşti dispune de o clădire valorificată în scopul sănătăţii. Această instituţie dispune de un cabinet medical dotat cu calculator, sală de tratamente, precum şi sală de aşteptare pentru bolnavi şi grup sanitar. În cadrul acestei instituţii funcţionează cabinetul medical individual de familie a dr. Borsa Floare Maria. În cadrul cabinetului lucrează o asistentă, Pavel Viorica. Satul Mizies are un cabinet medical a dr. Brad Adrian cu asistenta Bene Morar Anca. Comuna Drăgăneşti nu dispune de alte instituţii de sănătate, clinică sau sanatorii.

În satul Drăgăneşti funcţionează o farmacie si un cabinet medical individual, serviciu care este asigurat de către un medic şi o asistentă, iar în satul Mizies un alt cabinet medical.

Asistenţa sanitar-veterinară este asigurată de un medic veterinar şi un tehnician, activitatea fiind privatizată şi au cabinetul în satul Pantasesti. Lipsa locurilor de muncă în comună determină tineretul să plece la oraş şi aceasta determină îmbătrânirea populaţiei care rămân în satele comunei. 4.8. Turism şi mediu Comuna Drăgăneşti se află în apropierea unor obiective turistice de mare interes naţional, însă punctele turistice situate în teritoriul comunei sunt reduse. Comuna Drăgăneşti se află situată la circa 20 de km de Peştera Urşilor de la Chişcău, peşteră intrată în circuitul turistic naţional şi internaţional la 14 iulie 1980. Este prima peşteră de la noi din ţară în care s-a conservat în întregime scheletul unui Urs Paeleus (în Europa, mai sunt doar 4 peşteri cu asemenea comori). La 30 de km de Drăgăneşti se află o adevarată perlă a Carpaţilor Apuseni, Staţiunea climaterică Stâna de Vale. Staţiunea este situată la 1 102 m altitudine, în Masivul Vlădeasa şi se remarcă prin clima ei

24

alpină, presiunea scăzută, ionizarea puternică a aerului şi prin prezenţa unor radiaţii ultraviolete intense. În zonă sunt unele semne incipiente de formare a turismului rural. La Drăgăneşti funcţionează deja două moteluri: - Pensiunea Chiaburu Turism al firmei cu acelaşi nume (cu 12 locuri de cazare în camere de două paturi, cu baie şi cu cablu TV). Motelul funcţionează din anul 1994, are un restaurant. Fiind situat pe DN 79, cu trafic intens, programul motelului este non stop. - Motel şi restaurant „Terra” situat pe DN 79, aproape de Pensiunea „Chiaburu”. - Numărul turiştilor variază în funcţie de sezon, provenienţa lor fiind dintre localnicii angajaţi ai firmelor mai sus amintite, turişti aflaţi în vizita unor obiective turistice din apropiere şi oameni de afaceri aflaţi în tranzit. Durata sejurului este în general redusă. La Păntăşeşti se remarcă Braseria Ponor şi se află în construcţie un motel cu 50 de locuri, prevăzut la parter cu spaţii pentru magazine de carne şi patiserie. Construcţia aparţine firmei care adminisrează şi staţia Peco din vecinătate, S.C. Vionel S.R.L. Comuna Drăgăneşti nu dispune de obiective economice cu valoare turistică, pe teritoriul comunei nefiind întâlnite baraje, lacuri de acumulare, turnuri de apă, poduri sau viaducte pe căile ferate sau canale. Avem in implementare un proiect european finanţat din măsura 3.1.3. FEADR, cu titlul Construire şi dotare „Centru local de informare turistică in localitatea DRAGANESTI” 4.9. Monumente istorice Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1731) din Talpe. În 1731, în conformitate cu inscripţia crestată în bârnele portalului de la încăperea bărbaţilor, se consemnează construirea unei biserici noi de către meşterul Lupu din Mizieş, care să înlocuiască o construcţie mai veche, tot din lemn. Actuală înfăţişare a monumentului este consemnată în perioada interbelică sau chiar mai recent, când a fost înlocuită învelitoarea de şindrilă cu cea actuală din ţigla şi tablă la turn. Ca elemente decorative amintim: cheotorile cu crestături complicate de colţurile edificiului, bârnele cu rozete fixate în perete, cruci de eroi şi cenotafe multicolore atârnate la exterior, grindă, tiranţ cu motivul frânghiei întreruptă din loc în loc de rozete înscrise în cercuri, ancadramentele de la naos şi pronaos. Din păcate, la interior biserica a fost văruită, astfel încât nu se poate şti cu certitudine dacă a fost cândva sau nu pictată. Printre cărţile bisericeşti vechi, la Talpe s-au aflat: Chiriacodromion (Bălgrad 1699), cu însemnări din 1703, 1792; Triod (1721); Imnologhiu (1745); Evanghelie (Bucureşti, 1760); Apostol (1766); Penticostar (Blaj, 1768), cu însemnare din 1814; Triodion (Blaj 1771), cu însemnări din 1806, Liturghier (1865).[30] Ca obiecte de valoare menţionăm două icoane vechi pe lemn (Maica Domnului şi Iisus Hristos) și clopotul mic, cu o veche inscripţie. Nu a fost târnosită şi nu a fost pictată, dar este monument istoric, fiind înregistrată la adresa: satul Talpe, nr. 28 A şi cu codul O5 B0218/1772 în Lista monumentelor istorice şi de artă din România. Biserica de lemn „Buna Vestire” (1686) din Belejeni Biserica din Belejeni poartă hramul „Buna Vestire”. Este construită în anul 1800 în stil ardelenesc din lemn de stejar, sub formă de corabie, tencuită şi văruită în alb. Deosebite sunt laviţele zidite pe lângă pereţii longitudinali, văruite şi acoperite apoi cu perne şi ştergare brodate cu alesături; pe aceste laviţe se odihnesc bătrânii satului, în anumite momente ale slujbei religioase. În altar este doar Sfânta Masă, a cărei faţă este din piatră în formă rotundă şi aşezată pe un picior tot de piatră. Catapeteasma nu are nici un fel de pictură. Icoanele de la uşile împărăteşti sunt opera lui Vasile Enghiş, absolvent al Institutului Teologic de la Sibiu. Biserica are trecute în inventar câteva cărţi de cult vechi. Biserica este monument istoric dar nu a fost târnosită. Ea figurează la adresa: satul Belejeni, nr. 120 şi este trecută cu codul O5 B0218/1772 în Lista monumentelor istorice şi de artă din România.

25

Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Şebiş Pe locul unei alte biserici, atestată încă din 1724, s-a construit un nou edificiu, din lemn, între anii

1756 -1764, ea urmând a servi şi altor sate învecinate (Belejeni, Tiganeşti). Bârnele masive ale pereţilor, cât şi acoperişul foarte înalt (cel mai înalt din Bihor), mult evazat în exterior, au făcut ca edificiul să reziste în condiţii destul de bune până astăzi. Din fericire, unele intervenţii ca cea din 1959 când turnul a fost acoperit cu tablă galvanizată au fost refăcute, astfel încât acum, în mare parte biserica arată cum trebuia să arate în momentul construirii ei. De deosebită importanţă este pictura interioară a bisericii, realizată de David Zugravu de la Curtea de Argeş în 1764, prin îndrumarea preoţilor Vasile, Filimon şi Lupu, care însă este afectată de un strat de fum gros, dar şi de înfluenţa negativă a apei care, cu decenii în urmă, a pătruns în înterior prin învelitoarea subredă. Minunate sunt şi elementele decorative crestate în lemn: arcul dublou este crestat cu funia şi rozete în relief, portalul cu o bogaţie în elemente similară cu bisericile de lemn din Rieni şi Mierag (funii, rozete, lujere, flori de crin), dar şi uşa bisericii cu o feronerie arhaică dar frumoasă. De asemenea, la Biserica veche din Şebiş, pot fi văzute o serie de obiecte de valoare, în interior se mai păstrează icoane vechi din lemn, icoane pe sticlă şi mobilier foarte vechi, se distinge masa altarului, care are piciorul confecţionat dintr-o stalactită de peşteră, un clopot al bisericii, pe care scrie că a fost turnat pentru satul Şebiş în anul 1791. Biserica nu a fost târnosită, dar este monument istoric, ea figurând la adresa: satul Şebiş, nr. 1 şi are codul O5 B0211/1770 în Lista monumentelor istorice şi de artă din România. Monumentul poetului Viorel Horj, fiul al satului Drăgăneşti care este aşezat în incinta Scolii care-i poarta numele iar monumentul Mitropolitului ortodox al Ardealului Miron Romanul(1828-1898) este situat in cimitirul satului sau natal Mizies. 5. Analiza SWOT a comunei DRAGANESTI PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI PERICOLE Resurse umane

-Forţă de muncă ieftină -Forţă de muncă înalt calificată în construcţii şi industrie -Costuri de calificare reduse în domeniul meşteşugurilor -Număr mare de tineri cu liceul terminat şi cu studii superioare -Diversitate mare a structurii etnice a populaţiei -Existenţa unei asociaţii cu scop de informare şi de asigurare a condiţiilor pentru instruire şi formare

-Fenomene demografice negative: -Emigrarea forţei de muncă cu înaltă calificare -Îmbătrânire accentuată în satele aparţinătoare comunei -Scăderea natalităţii -Sub utilizarea forţei de muncă calificată superior -Lipsa programelor de acompaniere socialã pentru şomerii -Lipsa centre de orientare profesională

Legislaţie: - înfiinţarea Agenţiei naţionale de ocupare şi formare profesională; -Legea asigurărilor de sănătate nr. 145/97; -creşterea nivelului de calificare prin participarea în programe regionale, naţionale şi internaţionale; -Modificarea mentalităţii persoanelor disponibilizate, în sensul unei atitudini active pe piaţa muncii, de căutare a unui loc de muncă şi de reconversie profesională

- Pe termen mediu şi lung vom asista la scăderea nivelului de calificare profesională a tinerilor; - menţinerea tendinţelor migraţioniste către centrele urbane, accentuarea proceselor de îmbătrânire în rural; -ineficienţa / lipsa programelor de calificare / recalificare profesională destinate persoanelor din comună -Declin demografic

26

Infrastructura fizică

-Acoperirea teritorială bună a reţelei de distribuţie cu energie electrică -Existenţa reţelei de distribuţie stradală de apă potabilă în satele DRAGANESTI, Talpe, Mizies, Belejeni, Sebis, Tiganesti, Pacalesti şi urmează în Gradinari si Livada Beiusului. Există centrală digitală de telefonie Există sistem de TV-digitală. Existenţa a unui microbuz ruta Draganesti – Beius care circulă din ora in ora; Există o acoperire relativ bună cu telefonie mobilă

-Viteza si capacitate redusa de transport a reţelei existente de comunicaţie -Ponderea scăzuta a DJ si DC modernizate - Inexistenţa accesului direct la calea ferată - Datorită bugetului redus APL are posibilităţi limitate de implicarea în dezvoltarea infrastructurală Procentul foarte mare a părţii proprii la finanţări extrabugetare elimină posibilitatea apelării acestora.

- Apropierea de BIHOR - Apariţia fondurilor europene; - Îmbunătăţirea strategiilor agenţilor de dezvoltare locală în vederea obţinerii surselor de finanţare pentru modernizarea infrastructurii - Existenţa unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel naţional - Legislaţie

-Grad scăzut de dotare a localităţilor cu reţele tehnico-edilitare

Mediu

- Calitatea factorilor de mediu bună; - Cadrul natural relativ variat; - Inexistenţa în imediata apropiere a unor surse de poluare de origine industrială; - Conştientizarea acestor categorii de probleme de către factorii de răspundere locali

-Inexistenţa unei reţele de canalizare şi de , tratare si epurare a apei reziduale; -Lipsa tehnologiilor de colectare prin sortare şi de reciclare a deşeurilor

-Gospodărirea eficientă a cadrului natural (sol, subsol) ar duce la protejarea mediului; - Legislaţie: - Aderarea României la unele convenţii internaţionale în domeniu. -Produse agricole ecologice;

- Lipsa programelor şi resurselor ce vizează protecţia mediului, poate conduce pe termen mediu la scăderea / înrăutăţirea calităţii factorilor de mediu; - Lipsa unor instalaţii şi sisteme de prevenire a poluării şi calamităţilor naturale.

27

Dezvoltare locală

- Existenta unei mari diversităţi de produse agricole locale; - Potenţial zootehnic ridicat cu existenţa a suprafeţe mari de păşuni; - Ponderea relativ mare a activităţilor neagricole mai ales în satele - Nivel satisfăcător al asistentei medicale.

- Grad redus de asociere a proprietarilor agricoli; - Slabă reprezentare a activităţilor industriale la nivelul comunei; - Ponderea relativ mică a activităţilor neagricole mai ales în satele aparţinătoare; - Lipsa lanţului producţie – colectare - procesare-distribuţie în agricultura; - Există un gard de fărâmiţare excesivă a terenurilor agricole; - Existenţa a foarte multe afaceri ca şi persoane fizice în loc de IMM-uri cu personalitate juridică - Informare insuficientă a populaţiei comunei despre posibilităţile de dezvoltare locală; - Utilizarea parţială a terenurilor agricole; - Practicarea unor tehnologii învechite şi nerentabile în agricultură.

- Înfiinţarea unor centre de consultantă agricolă si crearea unor IMM în mediul rural; - Dezvoltarea infrastructurii fizice în mediul rural ar duce la revigorarea spaţiului rural; - Dezvoltarea serviciilor sociale ar duce la ridicarea calităţii vieţii.

- Fărâmiţarea excesivă a proprietăţii agricole;- Lipsa atitudinilor şi practicilor de tip asociativ în agricultură.

6. Planul strategic de dezvoltare 6.1. Obiective strategice de dezvoltare Această strategie stabileşte obiectivele a căror implementare creează cadrul dezvoltării viabile comunităţii în vederea creşterii nivelului de viaţă a locuitorilor acestor comunităţi. Principalele scopuri ale strategiei sunt următoarele: -1)iniţierea dezvoltării infrastructurale şi comunicaţionale; -2)întărirea spiritului competitiv al firmelor locale; -3)întărirea spiritului întreprinzător al populaţiei în domeniul serviciilor de interes local; -4)dezvoltarea sistemului de instituţii democratice pentru a ajuta stabilitatea populaţiei în localităţile comunei; -5)întărirea şi dezvoltarea potenţialului economic al populaţiei prin creşterea competivităţii de piaţă a firmelor locale, prin creşterea gradului de preocupare şi prin apariţia surselor alternative de venit -6)dezvoltarea comunei în conformitate cu cerinţele şi modelele de succes vest europene;

28

-7)pregătirea resurselor umane, a competivităţii acesteia, sporirea gradului de inovaţie a acesteia şi a capacităţii de reinnoire. 6.2. Metodologia elaborării strategiei Pentru elaborarea prezentei strategii au fost derulate următoarele tipuri de activităţi: a)Prin HCL nr.18 din 11 martie s-a constituit grupul de lucru din 9 membri din care: 2 economisti, 2 juristi, 2 medici, 2 profesori si 1 tehnician, sub coordonarea directa a primarului comunei Draganesti. b)Evaluarea potenţialului – economic, de resurse umane etc., de care dispune comuna; Inventarul opiniilor unor responsabili din administraţia publică locală vizavi de dezvoltarea comunitară (probleme, posibile direcţii de soluţionare); c)Elaborarea planului strategic de dezvoltare a comunei. Pentru implementarea prezentului plan strategic sunt responsabili următorii actori sociali: -autorităţile publice locale (poziţia de agent principal al dezvoltării locale implică responsabilităţi sporite în ceea ce priveşte elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare); -comunităţile care intră în componenţa comunei; -sectorul profit şi organizaţiile non – profit. Resursele necesare care realizării obiectivelor strategiei: -resurse financiare -resurse umane -resurse organizaţionale -resurse naturale.

Din analiza efectuată în capitolele precedente s-au identificat trei domenii strategice ce pot determina pe termen mediu şi lung dezvoltarea comunei DRAGANESTI. Aceste domenii vor fi utilizate cu prioritate şi la nivelul obiectivelor operaţionale. Rolul infrastructurii în procesele de dezvoltare locală Existenţa şi dezvoltarea continuă a unor elemente de infrastructură este o cerinţă de bază, o garanţie a stabilităţii populaţiei din comună. În cazul comunei DRAGANESTI se impun lucrări de infrastructură de bază care să asigure pentru locuitorii din zonă condiţii de viaţă apropiate de condiţiile existente în mediul urban din România. În această ordine de idei putem aminti printre lucrările de infrastructură necesare: -introducerea reţelei de transport a gazelor naturale; -înfiinţarea reţelei de canalizare; -dezvoltarea infrastructurii rutiere; -înfiinţarea sistemului de colectare a deşeurilor; - înfiinţarea serviciului PSI; -modernizarea imobilelor aparţinănd domeniului public; -achiziţionarea de echipamente IT pentru toate categoriile de instituţii interesate. Dezvoltarea infrastructurii trebuie să fie unul din obiectivele permanente pe agenda Administraţiei Publice Locale. Aceste obiective privesc mai ales îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor din localităţi, accesul rapid la magistralele rutiere naţionale şi internaţionale poate constitui unul din factorii de atracţie pentru turişti sau investitori la nivelul comunei. De asemenea, este important ca pe lângă infrastructura rutieră să existe şi o reţea de transport local funcţională care să faciliteze transportul către zonele urbane din apropiere – Beius, Stei, Oradea. Rolul economic al agriculturii şi calitatea acestuia de susţinere a populaţiei. Conform acestei orientări agricultura apare în economia comunei ca o ramură ce ar putea deveni în timp una competitivă, fiind necesar atragerea sectorul economic în zonă, care ar acorda unei mari părţi din populaţie condiţii de muncă şi viaţă şi faţă de care sunt legate mai multe sectoare ale vieţii economice. Poziţia, rolul economic, capacitatea de producţie a acestuia au nu numai o conotaţie economică ci şi una socială – de aceea iniţierea şi formarea unor programe de dezvoltare cu caracter economic trebuie să fie o parte importantă a programului operativ de dezvoltare.

29

Dezvoltarea resurselor umane Conform acestei orientări condiţia de bază a dezvoltării sociale şi economice durabile este reprezentată de oameni cu o bună pregătire profesională care cunosc şi îşi asumă valorile personale şi ale comunităţii în care trăiesc, îşi organizează viaţa în conformitate cu aceste coordonate. Calitatea mediului comunitar şi natural, dezvoltarea socială şi economică continuă, ecologică. Conform acestui considerent administrarea unitară a concepţiei asupra mediului înconjurător şi asupra economiei la nivelul comunei trebuie să se facă cu respectarea şi ocrotirea valorilor mediului înconjurător. O asemenea abordare a problemei ar îmbunătăţii atât calitatea mediului dar şi a condiţiilor de viaţă asigurând condiţii mai bune pentru dezvoltarea economică. 6.3. Obiective operaţionale Elaborarea programului operativ de dezvoltare locală a fost gândit ca un sistem coerent privind dezvoltarea regiunii. În alegerea subprogramelor cel mai important considerent a fost iniţierea unor proiecte de dezvoltare convergente. Condiţia de bază pentru dezvoltarea locală este păstrarea tradiţiilor economice şi sociale comunitare. Acest lucru ajută la păstrarea caracteristicilor de viaţă ale locuitorilor din comună. Subprograme şi proiecte de dezvoltare Infrastructura socială şi comunitară. În urma analizelor efectuate putem propune următoarele programe de infrastructură în comuna DRAGANESTI: -introducerea reţelei de transport a gazelor naturale; -înfiinţarea reţelei de canalizare; -dezvoltarea infrastructurii rutiere; -înfiinţarea sistemului propriu de colectare a deşeurilor; -achiziţionarea de echipamente IT pentru toate categoriile de instituţii interesate. Resurse umane Perfecţionarea resurselor umane reprezintă principalul atu în realizarea iniţiativelor de dezvoltare locală şi comunitară. Planul strategic de dezvoltare propune două tipuri de măsuri: -măsuri pe termen de scurt; -măsuri pe termen mediu şi lung.

Pe termen scurt, pentru facilitarea realizării măcar parţiale a obiectivelor propuse una din soluţiile aflate la îndemâna primăriei şi consiliului local din comună este existenţa a unui facilitator comunitar care asigură optimizarea fluxului de informaţii privind posibilităţile de finanţare. În acelaşi timp această persoană sprijină şi elaborarea de proiecte pe diferite domenii în urma solicitărilor care să vină din partea comunităţilor locale.

Pe termen mediu şi lung, este necesar ca administraţiile locale să susţină calificarea forţei de muncă în următoarele domenii: agricultură şi servicii. De aceea propunem următoarele programe pentru componenta de resurse umane: -participarea funcţionarilor la programe de perfecţionare continuă; -încurajarea implicării ONG - urilor locale în organizarea de programe pentru educaţia adulţilor. Turism

În domeniul turismului comuna nu dispune de un potenţial natural, istoric şi cultural. Tradiţiile, modul de viaţă al locuitorilor pot fi puncte de atracţie pentru turişti atraşi de mediul rural. Totodată veniturile ce pot fi obţinute de populaţie din acest tip de activitate ar putea avea un aport semnificativ în veniturile gospodăriilor. În momentul de faţă nu există turism dar suntem la rascruce de Stana de Vale, Pestera Ursilor si Zona Padis.

30

Ceea ce ar putea fi dezvoltat în comuna în acest domeniu sunt următoarele componente: agro-turism, bio-turism, turism educaţional şi confesional, turism gastronomic. acest motiv propunem următoarele programe în domeniul turismului în această comună: -crearea unor condiţii optime pentru practicarea turismului în zonă; -amenajarea posibilelor atracţii turistice; -promovarea activităţilor de tip turistic din zonă. Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii

Asistenţă permanentă pentru firmele din zonă. În acest sens APL va facilita contacte, consultanţă şi informaţii în legătură cu organizaţiile

finanţatoare, finanţări rambursabile şi nerambursabile, sistemul bancar. Se impune ca APL să-şi stabilească o listă a contactelor prioritare cu autorităţile judeţene şi centrale, organizaţii non-guvernamentale care pot contribui la schimbul de idei, parteneriate şi finanţări. Dat fiind situaţia slabă a sectorul privat mic şi mijlociu, principalul agent care să mobilizeze aceste eforturi rămân autorităţile publice locale. În acest domeniu propunem următoarele programe: -sprijinirea dezvoltării firmelor deja existente -atragerea unor firme în zonă Responsabilitatea realizării obiectivelor strategice: -Primăria şi Consiliul local al comunei DRAGANESTI. -Partenerii ai administraţiei locale (ONG-uri, agenţii şi instituţii ale statului etc).

7. Bugetul local a Comunei Draganesti

7.1. Executia Bugetului de venituri si cheltuieli pe anii 2007 – 2013 se prezinta astfel:

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

3.967.265 5.347.070 4.730.761 2.965.231 3.276.810 3.103.390 4.274.968

7.2. Bugetul local pe anii 2014 – 2020 se preconizeaza a fi:

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

4.616.522 4.500.000 4.600.000 4.700.000 4.800.000 4.900.000 5.000.000

Programe şi proiecte de dezvoltare 8.1. Proiecte semnificative realizate şi în derulare din fonduri europene nerambursabie. Obiectivul Valoarea

lucrarii Data depunerii doc.

Data inceperii lucrarii

Data finalizarii

Stadiul lucrarii

Alimentare cu apa a localitatii Mizies

250 mii lei

14.07.2001 18.03.2002 15.08.2004 Receptie finala efectuata si data in exploatare 2004.

31

Alimentare cu apă a localităţilor Belejeni, Şebiş, Ţigăneşti de Beiuş si Draganesti

623,249 mii lei

18.09.2006 26.03.2007 29.10.2008 Receptia la terminarea lucrarilor. Urmeaza receptia finala

Telecentru – un program cu internet si telefonie fixa in localitatea Talpe, care a fost dotat din fonduri comunitare cu: 3 calculatoare, o imprimanta,1 fax, 2 telefoane fixe, 3 wireles-uri, 1 reciver, 3 acumulatoare si prizele aferente. VODAFONE

15 mii lei 15.03.2007 16.12.2007 20.03.2008 A functionat o perioada de 1 an de la darea in administrare, dupa care aparatura a fost preluata si folosita la Primarie conform contractului dintre parti.

Constructie Stadion Comunal Draganesti OUG 7

633 mii lei

19.10.2008 18.02.2009 Sistare lipsa de fonduri

Lucrare inceputa si sistata din lipsa de fonduri. S-a primit si cheltuit 41,993 mii lei si s-a realizat Fundatie 7%.

Infiintare si construie Centru de informare si marketing turistic in Comuna Draganesti, Judetul Bihor, pentru Masura 313, Axa III, PNDR

8500 lei +TVA 6000 euro + TVA 1.440 euro.

11.05.2011 30.09.2011 30.09.2012 HCL nr.48/30.09.2011. Studiu de fezabilitate, asteptam deschiderea finantarii. Necesita fonduri pentru lucrare.

Biblionet – Un program care faciliteaza cetatenilor comunei accesul gratuit la informatie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne in comuna.

20.000 lei 15.05.2012 28.09.2012 31.12.2012 HCL nr.18/28.09.2012 S-au asigurat 4 calculatoare, 4 telefoane, 1 imprimata, 1 scaner.

Proiect integrat privind infiintare retea de canalizare, extindere retea de distribuire apa potabila, infiintare gradinita si modernizare Camin Cultural Comuna Draganesti, judetul Bihor. PNDR

11.216 mii lei pentru proiect Si 9.322.963 lei pentru executia lucrarii

18.05.2011 Proiect in lucru 2013

HCL nr.31/17.05.2011. S-a constituit Comisia de evaluare a ofertelor in vederea atribuirii contractului pentru achizitia publica de servicii de proiectare prin Dispozitia nr.104/2013.

32

Reabilitarea si modernizarea drumurilor comunale in comuna Draganesti pe o distanta de 5,3 km.

998 mii euro 4.576.580 lei

18.05.2011 Doc. in asteptare de fonduri 2013

HCL nr.30/17.05.2011. Documentatie si studiu de fezabilitate. Astepare pentru deschidere finantare.

Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Bihor, in asociere cu toate unitatile administrativ-teritoriale din judetul Bihor.

CJ Bihor 6.03.2013 Propiect in lucru in colaborare cu CJ Bihor

HCL 15/2013 Documentatie si studiu de fezabilitate prin asociere CJ Bihor. Aprobat documentul de pozitie HCL 15/2013

Reabilitarea, modernizarea si dotarea aşezămintelor culturale (Cămine culturale) din Comuna Draganesti, in localitatile Belejeni si Mizies.

22.10.2013 Doc. depusa, in asteptare de aprobare fonduri in 2013

HCL nr.63/15.10.2013 Documentatie aprobata in Consiliul local si inaintata pentru accesare de fonduri.

8.2. Propuneri de proiecte pentru care nu au fost întocmite documentaţii Nr. crt.

Denumire proiect Perioada de realizare preconizată

Valoarea estimata A investitiei EURO cu TVA

1 Construire sediu Primarie in localitatea DRAGANESTI

2016-2017 500.000

2 Modernizarea si dotarea spatiilor verzi, infiintare locuri de joaca

2016-2017 200.000

3 Construire si dotare 10 locuinte sociale 2018-2020 200.000 4 Construire si dotare unui centru de zi 2018-2020 30.000 5 Parc industrial 2018-2020 2.000.000 6 Drenarea pârâului Mizieş 2015-2016 30000 7 Amenajarea unui teren de mini fotbal

în Mizies 2015-2016 10000

8 Construirea unui bazin de înot pe malul Crişului Negru

2015-2016

9 Amenajarea unei pârtii de schi/săniuş pe dealul Bondor

2015-2016

10 Amenajarea izvoarelor de apă potabilă reprezentative ale comunei:Gîtaş,Izvorul Popii, Uţa,....

2015-2106

8.3. Programele şi proiectele sunt grupate din punctul de vedere al timpului de implementare în trei etape: - pe termen scurt (2 - 3 de ani)

33

- pe termen mediu (4 - 8 de ani) - pe termen lung (peste 8 ani) Programele şi proiectele de dezvoltare în această strategie au fost aşezate în ordinea priorităţilor evidenţiate de administraţia publică locală şi în funcţie de realităţile observate. Domeniu Programe propuse Proiecte propuse Perioada de

implementare 1.1.1. Construcţia magistralei principale,

Mediu 1.1. Introducerea reţelei de transport a gazelor naturale 1.1.2. Branşarea gospodăriilor

individuale la reţeaua de gaz. Lung

1.2.1. Construcţia reţelei de canalizare,

Mediu 1.2.Introducerea sistemului de canalizare

1.2.2. Crearea unei staţii de epurare a apei uzate.

Mediu

1.3. Iluminat public 1.3. Modernizarea şi îmbunătăţirea sistemului de iluminat public.

Scurt

1.4.1. Refacerea drumurilor comunale,

Scurt

1. Infrastructură

1.4.Îmbunătăţirea reţelei de transport rutier.

1.4.2. Refacerea drumurilor judeţene de pe raza comunei.

Mediu

1.5. Renovarea căminelor culturale

1.5.1.Renovarea căminelor culturale din satele Draganesti si Gradinari

Scurt

1.6.1.Realizări de noi spaţii verzi Mediu

1.6.Spaţii verzi 1.6.2.Întreţinerea şi dotarea spaţiilor

verzi existente Scurt

1.7.Baza sportiva 1.7.1.Construirea şi dotarea a unei baze sportive

Scurt

1.8.Energie regenerabilă

1.8.1.Achiziţia de echipamente de producere de energie regenerabilă în scop public 1.8.2. Montarea de panoru fotovoltaice in Pestrengus

Mediu Mediu

1.9.Staţii de autobuz

1.9.1.Amenajarea staţiilor de autobuz si iluminarea acestora şi înfiinţarea unei linii de transport pe ruta Beiuş-Drăgăneşti-Livada Beiuşului-Mizieş -Beiuş;

Scurt

2.1.1. Construcţia unor pensiuni agro-turistice care să aibă capacitatea de a caza grupuri de turişti,

Lung

2.1.2. Acreditarea unor case în sistemul agro-turistic,

Lung

2.1. Crearea unor condiţii optime pentru practicarea turismului în comună,

2.1.3. Iniţierea construirii unor monumente. Monumentul eroilor in centrul de comuna.

Lung

2. Turism

2.2. Promovarea activităţilor de tip turistic

2.2.1 Promovarea ofertei turistice a localităţii în ţară şi în străinătate

Mediu

34

2.2.2 Creşterea gradului de interes din partea locuitorilor comunei pentru organizarea activităţilor de tip turistic

Mediu

3.1.1. Consultanţă de specialitate privind înfiinţarea unor asemenea societăţi comerciale/asociaţii de producători

Scurt 3.1. Sprijinirea populaţiei în activităţile de comerţ

3.1.2. Identificarea unor posibile pieţe de desfacere pentru produsele locale

Lung

3.2. Sprijinirea activităţilor comerciale prin manifestări organizate de tip târguri

3.2.1. Organizarea unor târguri specializate pe diferite tipuri de produse.

Mediu

3.3. Organizarea unui centru de resurse pentru activităţile turistice

3.3.1. Organizarea unui centru de resurse pentru activităţile turistice,

Lung

3.4.1. Dotarea serviciului de salubrizare

Scurt

3. Comerţ şi servicii

3.4.Imbunătăţirea serviciilor de salubrizare pentru comună 3.4.2. Organizarea la standarde

ridicate a serviciului de salubrizare Mediu

3.5.Imbunătăţirea serviciilor de PSI pentru comună

3.5.1.Dotarea serviciului PSI Scurt

4.1. Organizarea de cursuri, înfiinţarea unui telecentru

4.1.1. Participarea populaţiei la perfecţionare.

Scurt 4. Resurse umane

4.2. Creşterea performanţelor profesionale ale funcţionarilor din administraţia publică locală

4.2.1. Participarea funcţionarilor la cursuri de formare profesională continuă în cadrul centrelor de perfecţionare pentru APL sau în cadrul unor ONG-uri

Scurt

5.1.1. Iniţierea unor asociaţii de producători

Mediu 5.1. Sprijinirea asocierilor şi a concentrărilor de teren 5.1.2. Activităţi conştientizarea

oamenilor privind necesitatea concentrărilor de teren

Scurt

5.2.1. Creşterea animalelor, îmbunătăţirea raselor de animale

Mediu

5.2.2. Dezvoltarea activităţilor de prelucrare a produselor provenite din zootehnie

Lung

5.Agricultură

5.2. Dezvoltarea sectorului zootehnic

5.2.3. Promovarea produselor zootehnice

Lung

35

5.2.4.Dezvoltarea unei reţele de preluare a produselor animaliere din comună(lapte, ouă,...)

Mediu

5.3.1. Iniţierea unor ferme de profil pomicol si viticol

Lung 5.3. Dezvoltarea sectorului pomicol

5.3.2. Promovarea produselor zootehnice

Lung

6.Cultură 6.1Activităţi culturale 6.1.1.Organizarea unor manifestări de genul”Ziua Satului....”

Mediu

6.1.2.Înfiinţarea unei asociaţii”Fii satului....”

Aceste programe / proiecte identificate pentru dezvoltarea localităţii pot fi finanţate din următoarele surse accesibile pe termen scurt, mediu şi lung: -bugetul local şi central; -fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene; -alţi finanţatori interni sau externi; -împrumuturi de la organisme financiare interne şi externe. Legislaţia care a stat la baza întocmirii prezentei stategii Constitutia Romaniei Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare ; Legea nr.58/1968 de organizare si functionare a consiliilor populare ; Legea nr.51/2006– Legea serviciilor publice de utilitati publice, cu modificarile si completarile ulterioare ; Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare ; Legea nr. 571 /2003 privind codul fiscal, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare ; Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare ; Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea I – Retele de transport ; Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa , cu modificarile si completarile ulterioare ; Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate; Legea nr. 351/ 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificarile si completarile ulterioare ; Legea nr.575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural; Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificarile si completarile ulterioare ; O.G. nr. 20/1994 privind punerea în siguranţă a fondului construit existent, cu modificările şi complrtările ulterioare; O.U.G. nr.244/2000 privind siguranţa barajelor, republicată; O.G. nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale cu modificarile si completarile ulterioare ; Legea locuinţei nr. 114 din 11 octombrie 1996, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare ; Legea nr. 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata ; Legea nr. 10/ 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 republicata cu modificarile si completarile ulterioare ;

36

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările ţi completările ulterioare ; O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cumodificările şi completările ulterioare; Legea nr. 41/1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional; Legea nr. 56/1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional ; O.G. nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional republicată, cu modificarile si completarile ulterioare ; O.G. nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial ; Legea învăţământului nr.1/2012, cu modificarile si completarile ulterioare ; Legea nr. 133/2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.102/1998 privind formarea profesională continuă prin sistemul educaţional; Legea nr. 33/1995 pentru ratificarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995; Legea nr. 48/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare; O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice ; Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare ; Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor; Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile; Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei. Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica ; Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public cu modificarile si completarile ulterioare ÎNCHEIERE

Această lucrare a fost realizată în concordanţă cu documentele internaţionale referitoare la principiile dezvoltării durabile şi cu Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă. Sperăm ca entuziasmul ce a caracterizat participanţii la realizarea acestui proiect să se manifeste şi la generaţiile următoare, care vor trebui să continue implementarea măsurilor din această lucrare, să adapteze şi să actualizeze permanent Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Draganesti. Transpunerea în practică a obiectivelor conturate va fi în deplină concordanţă cu stadiul dezvoltării economico-sociale a Comunei Draganesti. Pentru orice comentarii sau colaborări inclusiv pentru activităţi de parteneriat vă rugăm să vă adresaţi la : PRIMĂRIA COMUNEI DRAGANESTI - JUDEŢUL BIHOR TEL/FAX 0259/321729 e-mail: primaria.draganesti@cjbihor.ro www.draganesti.ro

37

ANEXE

1. Aniversare 450 ani – in anul 2002 2. Briscanestii – aniversare 2012 3. Bustul Mitropolitului Ardealului Miron Romanul din Mizies 4. Bustul poetului si publicistului Viorel Horj din Draganesti 5. Consilierii locali 2012-2016 6. Galerie foto 1 7. Galerile foto 2 8. Harta 1 topo – cote si relief 9. Harta 2 topo – cote si relief 10. Harta Comunei Draganesti 11. Harta Draganesti – in imagini 12. Marsul eroilor cehi si romani prin Draganesti – anul 2001 13. Medaliati ai Comunei Draganesti de catre Asociatia Comunelor din Romania 14. Monumente istorice din Draganesti 15. Platforma industriala Scandik Distilleries Pantasesti 16. Planul Urbanistic General a Comunei Draganesti - Belejeni 17. Planul Urbanistic General a Comunei Draganesti - Draganesti 18. Planul Urbanistic General a Comunei Draganesti - Gradinari 19. Planul Urbanistic General a Comunei Draganesti - Livada Beiusului 20. Planul Urbanistic General a Comunei Draganesti - Mizies 21. Planul Urbanistic General a Comunei Draganesti - Pantasesti 22. Planul Urbanistic General a Comunei Draganesti - Sebis 23. Planul Urbanistic General a Comunei Draganesti - Talpe 24. Planul Urbanistic General a Comunei Draganesti - Tiganesti si Pacalesti 25. Satul Pacalesti – Legea de infiintare – nr.181/2008 26. Schema fluxului informational si de risc 27. Sediul Primariei Draganesti 28. Suprafata Comunei Draganesti – Balanta pe proprietari si categorii de terenuri.