Strategia de Dezvoltare Teritorială a României STRATEGIA DE ...

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare

2014

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE

Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”

Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013

Elaboratori asociaţi:

S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin‐Silviu BONDAR

şi Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi

Director general: Toader POPESCU

STUDIUL 1. ANALIZA STRUCTURII ȘI EVOLUȚIEI DEMOGRAFICE Asociat responsabil: Quattro Design – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi

Raport de sinteză. 2014

2

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare Studiul 1

2

Analiza structurii și evoluției demografice Quattro Design – Arhitecți şi urbanişti asociați 2014

3

Studiul 1. Analiza structurii şi evoluţiei demografice

I. Informaţii generale

I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului

Domeniul 1. Structuri demografice şi evoluţie socială Studiul 1. Analiza structurii şi evoluţiei demografice

I.2. Tipul raportului

Raport de sinteză

I.3. Lista autorilor, colaboratorilor

Quattro Design – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi Autori: dr. geogr. Liliana GURAN, dr. geol. Cornelia MARIN, arh. urb. Irina POPESCU‐CRIVEANU Colaboratori: urb. Alexandra HAJNŠEK, arh. urb. Șerban POPESCU‐CRIVEANU Cartografie, GIS: dr. geogr. Gheorghe HERIŞANU, dr. geogr. Sorin BĂNICĂ

I.4. Cuprinsul studiului

V. Raport de sinteză V.1. Scopul studiului, problematică şi ipoteze de cercetare V.2. Diagnostic V.3. Tendinţe de evoluţie V.4. Priorităţi de dezvoltare V.5. Sinteză strategică și operațională

Tabelul 1.1. Evoluţia populaţiei pe regiuni de dezvoltare la ultimele 3 recensăminte

Harta 1.1. Rata de creştere a populaţiei între recensămintele din 1992 şi 2012 (la nivel local) Harta 1.2. Rata de creștere naturală a populației (1992‐2011) Harta 1.3. Numărul populaţiei și ponderea urban/rural pe subunități operaționale de relief (1990‐2012) Harta 1.4. Rata netă a migrației (‰) (1990‐2010)

Graficul 1.1. Evoluția populației României, pe medii, în perioada 1992‐2011 (Statistica oficială) Graficul 1.2. Tendințe în evoluția soldului natural Graficul 1.3. Tendințe în evoluția mișcării migratorii din România

I.5. Anexă

Cuprinsul raportului final

4


4

V. Sinteza studiului

V.1. Scopul studiului, problematică şi ipoteze de cercetare

Conform primei redactări a SDTR1, în România se constată un mare declin demografic cauzat atât de reducerea ratei fertilităţii totale cât și de valorile mari ale ratei mortalităţii infantile şi de fluxurile migratorii intense de plecare din multe regiuni ale țării în ultimele două decenii. De asemenea, se constată procesul de concentrare a populaţiei în spații puternic urbanizate și în cele urbanizate mai recent şi, în paralel, depopularea spațiului rural, cu precădere al celui periferic.

Studiul a fost redactat în complementaritate cu alte studii referitoare la problemele demografice la nivel naţional şi furnizează baza de date necesară dezvoltării celorlalte domenii de studiu (economie, mediu, reţea de localităţi). Pentru aceasta, s‐a urmărit cu predilecţie dimensiunea teritorială a problemelor constatate prin analizarea disparităţilor, pentru stabilirea arealelor care necesită măsuri particulare de intervenţie.

Importanța acestui domeniu de studiu reiese din numeroase documente de importanță majoră pentru Europa, unul dintre acestea fiind Strategia Europa 2020. Deviza acesteia este „creșterea inteligentă, durabilă și incluzivă”, acordând o atenție specială populației. În acest sens, una dintre secțiuni este dedicată proceselor demografice.

De asemenea, Indexul European al Capitalului Uman, Consiliul Lisabona, 20072 ia în calcul elemente precum: stocul de capital uman (investiţia per capita pentru educaţie și formare profesională a populaţiei ocupate, compoziţia capitalului uman în funcţie de tipul si nivelul de educaţie, starea de sănătate), utilizarea acestuia (rata de ocupare, rata somajului, rata conectării la reţele de comunicare multimedia, participarea la activităţi producatoare de venit sau valoare), productivitatea lui (contribuţia capitalului uman raportată la valoarea adaugata creată, calitatea educaţiei și formării profesionale, angajabilitatea pe parcursul întregii vieţi, investiţii în cercetare‐dezvoltare) și elemente demografice (spor sau declin, trenduri migratoare, impactul calculat asupra pieţei muncii).

Resursa umană și calitatea ei sunt considerate elemente cheie pentru atingerea obiectivelor și în cadrul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă. Orizont 2013–2020–2030, care urmărește metodologia Comisiei europene și reprezintă un proiect comun al Guvernului României – prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (astăzi Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice) – şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare ‐ prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă.

În acest context, se poate spune că Strategia de dezvoltare teritorială a României nu se poate realiza fără a se analiza potențialul demografic și disparitățile spațiale ale acestuia care au un impact puternic asupra procesului de implementare a obiectivelor sale.

În realizarea studiului s‐au utilizat și elementele sintetizate în prima etapă a procesului de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, furnizate de MDRAP. Cercetarea a fost concentrată pe studiul integrat al indicatorilor demografici, cu delimitarea teritoriilor afectate de diverse tipuri de riscuri, s‐a prognozat evoluția acestora şi au fost formulate propuneri cu privire la politica demografică care trebuie adoptată la nivel naţional și regional.

Analiza a fost organizată pe mai multe paliere, întrebările de cercetare fiind legate de fiecare dintre acestea. Studiul demografic realizat în cadrul acestei strategii este strâns legat de cel social și de cel economic. Numai într‐o astfel de abordare se pot stabili coordonatele privind dezvoltarea demografică echilibrată în teritoriu. Studiul a urmărit identificarea tendinţelor de evoluţie ale populaţiei pe areale relevante, a tendinţelor migratorii, a celor de concentrare a populaţiei pe areale, în mod corelat cu etniile şi naţionalităţile, a procesului de depopulare în mediile urban şi rural, toate constituind elemente cu un rol determinant în conturarea situației demografice actuale a României. Pentru propunerea de creare a unor instrumente de planificare adecvate, menite să combată declinul demografic, s‐a pornit de la înţelegerea aprofundată a situaţiei în teritoriu (nivel național, teritorial și local).

Studiul a urmărit:

Adaptarea la obiectivele stabilite prin documentele europene şi naţionale referitoare la combaterea depopulării, a îmbătrânirii populaţiei etc., prin crearea unor politici de coeziune teritorială cu accent pe dezvoltarea zonelor rurale şi a celor periferice;

Determinarea arealelor de intervenţie prioritară şi a modurilor de intervenţie benefice în vederea diminuării efectelor declinului demografic;

Stabilirea modului de grupare în teritoriu a populaţiei, în vederea îmbunătățirii politicii de dezvoltare regională şi de coeziune teritorială;

Adaptarea obiectivelor strategice la realitatea demografică și la tendința de evoluție;

Conceperea unor politici de dezvoltare pentru orașele mici sau zonele rurale pentru a echilibra rata migratorie spre și dinspre centrele puternic dezvoltate;

Formularea unor viziuni de dezvoltare pentru zone cu declin demografic.

1 SDTR 2014‐2035 – Document de consultare, 20 iunie 2013, Cap. I. – Context general, p. 6. 2 Sursa SNDD 2013‐2020‐2030


5

V.2. Diagnostic

Analiza diagnostic realizată evidențiază următoarele caracteristici spațiale ale evoluției demografice din România în ultimele două decenii:

Populația României este într‐o continuă scădere numerică, proces instalat după anul 1990, ca urmare a modificării politicii demografice existente până în acel moment; rata de creștere a populației, caracterizată printr‐o continuă scădere după recensământul din 1977, a înregistrat valori negative din ce în ce mai accentuate începând cu 1992;

Procesul s‐a manifestat mai intens în vestul, centrul (Regiunile Vest și Centru) și în sudul ţării (Regiunile Sud‐Vest și Sud‐Est);

Aceste tendințe sunt determinate de caracteristicile comportamentului demografic al populației manifestate în ultimele două decenii: natalitate într‐o continuă reducere și o mortalitate constantă, care din 1992 au determinat apariția unor valori negative ale soldului natural, care s‐au menținut în întreaga perioadă analizată; la acestea s‐au adăugat mișcările migratorii, care au condus la redistribuirea populației în spațiu național și la depopularea unor areale, cu precădere a celor rurale, ca urmare a migrației intense pentru muncă în străinătate;

Din punct de vedere spațial apar diferențe între cele două tipuri de indicatori; astfel, dacă soldul natural contribuie în mod pozitiv la evoluția populației din Regiunea Nord‐Est (în timp ce în restul regiunilor are o influență negativă), soldul migratoriu influențează negativ Regiunea de Nord‐Est, dar ajută la creșterea populației în Regiunea București‐Ilfov și diminuează procesul de reducere a populației în Regiunea Vest;

Ca urmare a evoluției ratei de creștere naturală și a ratei nete a migrației, s‐au înregistrat modificări importante ale structurilor pe grupe de vârstă și sexe; se manifestă în mod special o îmbătrânire accentuată a populației, cu o îngustare accentuată a bazei piramidei vârstelor; procesul se manifestă în toate regiunile și județele țării, dar este mai accentuat în sudul şi vestul ţării; în estul țării, deși creșterea naturală este pozitivă, valorile negative ale migrației nete, înregistrate ca urmare a plecării populației tinere și a celei în vârstă de muncă spre alte regiuni, determină îmbătrânirea populației.

Se constată, în concluzie, faptul că cele mai afectate regiuni sunt sudul, vestul și sud‐estul țării, cu precădere spațiul rural cu accesibilitate redusă.

Denumire regiuni 1992 2002 2012 rata crestere

1992‐2012 rata crestere 1992‐2002

rata crestere 2002‐2012

tendintele procesului

3

Bucuresti‐Ilfov 4812025 4557249 4347805 ‐9,6 ‐5,3 ‐4,6 ‐13

Sud‐Muntenia 3075897 2943381 2756323 ‐10,4 ‐4,3 ‐6,4 48

Nord‐Vest 2909669 2740064 2600132 ‐10,6 ‐5,8 ‐5,1 ‐12

Nord‐Est 3751783 3674367 3302217 ‐12,0 ‐2,1 ‐10,1 391

Centru 2701697 2523021 2360805 ‐12,6 ‐6,6 ‐6,4 ‐3

Vest 2111947 1958648 1828313 ‐13,4 ‐7,3 ‐6,7 ‐8

Sud‐Est 2963177 2848219 2545923 ‐14,1 ‐3,9 ‐10,6 174

Sud‐Vest Oltenia 2457515 2330792 2075642 ‐15,5 ‐5,2 ‐10,9 112

Tabelul 1.1. Evoluţia populaţiei pe regiuni de dezvoltare la ultimele 3 recensăminte Sursa datelor: INS

3 Reprezintă tendința de evoluție a procesului de reducere a populației. Valorile pozitive subliniază accentuarea procesului iar cele negative încetinirea acestuia.

6


6

Graficul 1.1. Evoluția populației României, pe medii, în perioada 1992‐2011 (Statistica oficială) Sursa: UAUIM CCPEC, CICADIT, QUATTRO DESIGN, Studiu de fundamentare în vederea actualizării PATN ‐ Secțiunea Rețeaua de localități, Etapa I, august 2013


7

Harta 1.1. Rata de creştere a populaţiei între recensămintele din 1992 şi 2011 (la nivel local) Sursa datelor: INS

Harta 1.2. Rata de creștere naturală a populației (1992‐2011) Sursa datelor: INS

8


8

Harta 1.3. Rata netă a migrației (‰) (2010) Sursa datelor: INS

Harta 1.4. Numărul populaţiei și ponderea urban/rural pe subunități operaționale de relief (2012) Sursa: INS


9

V.3. Tendinţe de evoluţie

Populația României a scăzut continuu după 1989 în contextul scăderii ratei de creștere a populației. Cauzele acestei scăderi sunt predominant economice. Pe fundalul unei tranziții prelungite care a secătuit economia românească și a instalării noii crize după doar câțiva ani de avânt economic (2004‐2008) populația țării nu a avut timpul necesar să își redreseze comportamentul.

Astfel, ca urmare a menținerii pe o perioadă lungă de timp a soldului natural negativ și a accentuării procesului de migrație pentru muncă spre țări dezvoltate ale Europei, numărul locuitorilor a înregistrat o scădere continuă. Această reducere este cu mult mai accentuată decât cea prevăzută în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013‐2020‐2030. Valoarea înregistrată în 2012 era prognozată în document a se înregistra în 2020. De aceea se propunea, ca fiind o prioritate de interes național, elaborarea unei „Strategii privind populația României”, care să conțină propuneri concrete, pornite de la analize științifice pentru redresarea situației.

În condițiile inexistenței până în prezent a unei astfel de strategii și neaplicării măsurilor necesare schimbării comportamentului demografic, în România se prognozează scăderea accentuată a populației până în 2050. În urmă cu câțiva ani, în lucrarea sa Declinul demografic și viitorul populației României, Vasile Ghețău propunea mai multe scenarii. În prezent însă se confirmă cel pesimist ca urmare a păstrării comportamentului demografic negativ – natalitate redusă care implică sold natural negativ, fertilitatea în scădere continuă .

În condițiile menționate se poate prognoza o scădere a populației României până la 15 milioane locuitori în 2050. După prognoza UE România ar putea avea în anul respectiv 18,5 milioane locuitori4 . Oricare ar fi valoarea prognozată există un numitor comun: scăderea accentuată a populației.

Graficul 1.2. Tendințe în evoluția soldului natural Sursa: date INS prelucrate

Tendința de scădere a populației României se manifestă pe fondul scăderii tuturor indicatorilor demografici. Soldul natural înregistrează scăderi atât la valorile totale, cât și în ceea ce privește cele două medii de rezidență, în consecință în 2020 acestea vor continua să înregistreze valori negative pe fondul reducerii continue a ratei fertilității și a numărului de femei în vârstă fertilă. Cele mai afectate vor fi în continuare jumătatea sudică și cea vestică a țării, care au și un indice al vitalității deosebit de redus.

Această tendință de evoluție negativă a creșterii naturale și a fertilității implică și o creștere continuă a ponderii populației vârstnice, astfel că până în 2020 aceasta va reprezenta un sfert din populația țării. Aceleași tendințe se remarcă și în prognozele UE. Piramida vârstelor prognozată pentru anul respectiv va avea o bază foarte îngustă care va caracteriza toate grupele de vârstă de la 0 la 30 de ani.

Aceste previziuni sunt cu atât mai alarmante cu cât chiar în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013‐2020‐2030 se estima că „la nivelul anului 2020, va avea avea loc o reducere a populației în vârstă de muncă (15‐64 ani) […] paralel cu o scădere a populației inactive […] datorită efectelor creșterii economice […]. În aceste condiții, deficitul de forță de muncă este probabil să se mențină, ceea ce va impune gestionarea adecvată a circulației externe a forței de muncă și aplicarea unor programe speciale de admisie a anumitor categorii profesionale din străinătate”.

4 http://epp.eurostat. ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tps00002

10


10

Analiza indicatorilor demografici a scos în evidență diferențe marcante câteodată între regiunile teritoriului național ,dar și în ceea ce privește cele două medii de rezidență. Cu un potențial ceva mai ridicat al creșterii naturale, o vitalitate mai mare și o populație mai puțin îmbătrânită, se remarcă estul țării, în special nord‐estul. Cu toate acestea, Moldova se caracterizează printr‐un sold migratoriu negativ foarte accentuat pe mari suprafețe.

O categorie aparte o formează Munții Apuseni, Munții Banatului, mare parte din Câmpia Română și nordul Podișului Dobrogei împreună cu Delta Dunării, care, pe lângă o rată de creștere naturală negativă, vitalitate foarte scăzută și îmbătrânire accentuată, mai înregistrează și o foarte mare rată negativă a migrației nete. Aceast comportament demografic explică densitatea scăzută a locuitorilor și tendința de depopulare a multor așezări. Regiunile menționate sunt în prezent cele mai afectate din punct de vedere demografic și necesită măsuri urgente de susținere.

Disparitățile teritoriale dintre cele două medii de rezidență sunt, de asemenea, importante. Din analiza realizată a rezultat faptul că, după 1989 comportamentul demografic s‐a schimbat radical. Din cauza dificultăților economice din perioada de tranziție, ambele medii au avut de suferit, scăderile de populație afectând cea mai mare parte a teritoriului românesc, excepție făcând marile orașe. În primul deceniu al mileniului actual, ca urmare a înregistrării unei ușoare creșteri economice, o anumită parte a mediului rural, în mod special așezările din aria de influență a orașelor, dar și alte așezări cu accesibilitate ridicată și potențial natural și economic mai mare au manifestat o forță de atracție mai puternică chiar decât cea a orașelor poli de creștere.

Astfel, analiza evoluției mișcării migratorii între cele două medii la nivel național a scos în evidență faptul că mediul rural a devenit mai atractiv decât mediul urban. Un aport semnificativ la acest comportament l‐a avut și populația orașelor mici, monoindustriale, care, pe fondul desființării industriei locale, a rămas fără locuri de muncă, fiind nevoită să migreze spre așezările rurale de origine. În condițiile în care industria națională nu dă semne de revigorare se poate vorbi despre o tendință de accentuare a comportamentului migratoiu menționat.

În acest context, se preconizează o polarizare a populației în ariile de influență ale orașelor mari, poli de creștere și poli de dezvoltare regională și locală, ceea ce va duce la o creștere a disparităților demografice teritoriale.

Graficul 1.3. Tendințe în evoluția mișcării migratorii din România Sursa: date INS prelucrate

V.4. Priorităţi de dezvoltare

III.3.1. Direcții prioritare și ținte formulate prin strategii generale și sectoriale

Documentele de referinţă analizate stabilesc elemente strategice şi operaţionale pentru domeniul 1. Structuri demografice și evoluție socială. Dintre acestea, cele mai relevante sunt:

Strategia Națională privind imigrația 2011‐2014, (aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 498/2011) care are ca direcție de dezvoltare strategică ‐ intensificarea activității de atragere a categoriilor de imigranţi "care pot contribui la acoperirea unor domenii deficitare, cu impact direct în dezvoltarea economică şi în strânsă corelare cu politicile şi documentele programatice adoptate la nivelul UE";

Acordul de Parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014‐2020 include o măsură prioritară de susținere economică a orașelor; creșterea economică și creșterea demografică sunt în măsură să întărească gradul de competitivitate al orașelor. Astfel, prin dezvoltarea unei infrastructuri regionale de afaceri, este posibilă stimularea creării unor noi locuri de muncă și gestionarea densității populației. Alte măsuri prioritare incluse în Acord și care vizează direct sau indirect creșterea demografică, corelată cu nevoile teritoriale sunt: creșterea mobilității populației, promovarea unui transport urban sustenabil, promovarea incluziunii sociale, creșterea atractivității spațiului public și asigurarea unui peisaj urban atractiv


11

(pentru un standard sporit de viață pentru populație și păstrarea oamenilor în zona urbană); îmbunătățirea calității vieții din așezările rurale; abordarea disparităților specifice regionale și teritoriale și sprijinirea mobilității forței de muncă;

Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007‐2013, 2030 face referire la întărirea coeziunii sociale și teritoriale prin garantarea unei accesibilități generale minime la servicii publice pentru toți cetățenii, acordându‐se o atenție specială grupurilor vulnerabile (copii, bătrâni, persoane cu mobilitate redusă ș.a.);

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013‐2020‐2030, ale cărei direcții prioritare sunt tratate în Cap. IV.1.2. Viziune și obiectiv strategice în domeniul Structuri demografice și evoluție socială.

III.3.2. Priorități și direcții de dezvoltare la nivel național și teritorial

Conturarea unor politici de reducere a scăderii populaţiei şi de distribuţie echilibrată în teritoriu;

Dezvoltarea economică sustenabilă, adaptată la potențialului regional și local, care să răspundă cerinței de locuri de muncă necesare stabilizării populației și modificării comportamentului demografic spre unul pronatalist în regiunile care se confruntă cu reduceri masive de populație și îmbătrânire accentuată;

Adaptarea serviciilor la nevoile localizate ale populaţiei, în funcţie de modul de grupare a acesteia şi de structura populaţiei. Un punct particular, în acest sens, este corelarea cu politici de sprijinire a populaţiei în dificultate în zonele în care îmbătrânirea populaţiei este un fenomen ireversibil şi în care migraţia către alte state europene conduce la nevoia de creare de structuri adaptate copiilor rămaşi în îngrijirea familiilor și a bătrânilor rămași singuri;

Dezvoltarea unei rețele urbane policentrice în cadrul căreia un rol deterninant pentru fixarea populației trebuie să îl joace oraşele de dimensiuni mici care să ofere accesibilitatea la infrastructuri specializate ‐ şcolarizare, instituţii culturale, asistenţă socială și medicală etc.;

Adoptarea unor măsuri de imigrare în România a locuitorilor săraci din alte țări (modelul francez, german, englez, canadian, australian ș.a.).

V.5. Sinteză strategică și operațională

În condițiile atingerii obiectivelor operaționale prevăzute în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013‐2020‐2030 și a celor prevăzute în SDTR în cadrul celorlalte domenii vizate, se preconizează ca tendințele de evoluție ale populației României să se schimbe, iar repartiția sa geografică să tindă spre o situație echilibrată.

Orizont 2020

Odată cu consolidarea capacității instituționale pentru asigurarea actualizării permanente și implementării politicilor de incluziune și solidaritate socială și optimizarea coordonării între instituțiile publice, mediul de afaceri și societatea civilă, odată cu dezvoltarea și implementarea unui sistem de protecție socială adecvat provocărilor demografice și cu implementarea unui management adecvat migrației forței de muncă, disparitățile de repartiție a populației României se vor atenua ușor. Optimizarea cadrului legislativ, dezvoltarea unui sistem de pensii și ajutoare sociale adecvat evoluțiilor demografice, dezvoltarea sistemului de prestații și servicii sociale pentru crearea de condiții favorabile creșterii, îngrijirii și educării copiilor, promovarea de politici de susținere a familiei, mai ales a celor tinere cu mai mulți copii, dezvoltarea sistemului de educație și formare profesională în relație cu nevoile pieței muncii, dezvoltarea sistemului de îngrijire a persoanelor vârstnice dependente, promovarea principiului îmbătrânirii active, creșterea economică cu ofertă adecvată de locuri de muncă și îmbunătățirea infrastructurii care va îmbunătății accesibilitatea în toate regiunile țării vor determina creșterea nivelului de trai al populației, implicit schimbarea comportamentului demografic în direcțiile menționate de obiectivele acestui studiu (SNDDR).

Rata fertilității va crește, iar rata morbidității infantile și materne se va reduce simțitor. Totuși, deoarece populația feminină fertilă este în scădere, declinul ratei natalității va înregistra doar o reducere ușoară. Deși accesul populației la infrastructura și serviciile de sănătate va fi îmbunătățit, din cauza tendinței accentuate de îmbătrânire a populației cauzată de natalitatea foarte redusă înregistrată în ultimii 20 de ani, rata mortalității va fi în continuă creștere. În aceste condiții, soldul natural va înregistra încă valori negative, dar acestea se vor diminua. Se vor menține diferențele între spațiul rural și cel urban, în rural populația fiind mai îmbătrânită. Un ritm de creștere naturală accelerată se va înregistra în continuare în ariile periurbane și în cele metropolitane, acesta fiind mai rapid decât în spațiul urban propriu‐zis. În aceeași categorie se vor încadra și așezările rurale din Podișul Moldovei, Carpații Orientali, Podișul Transilvaniei și Podișul Dobrogei, care deja înregistrează valori pozitive ale ratei de creștere naturală (vezi Harta 1.4). Spațiile afectate profund de depopulare și care au o vitalitate foarte scăzută în prezent vor înregistra doar o ușoară redresare. Schimbări vizibile se vor înregistra la indicatorii migrației. Se vor reduce fluxurile de plecare din toate regiunile țării, inclusiv plecările pentru muncă în străinătate. Stabilizarea populației în vârstă de muncă va avea un impact asupra tuturor celorlalți indicatori demografici.

Din punct de vedere spațial este de așteptat să se înregistreze o ameliorare a situației demografice în toate regiunile țării, cu o evoluție pozitivă în spațiile cu accesibilitate crescută (ariile periurbane, metropolitane, cele cu acces la infrastructura națională de transport) și în cele care au în prezent valori ale vitalității mai mari (vezi Harta 1.3). Regiunile care se caracterizează în prezent prin depopulare, vitalitate redusă și îmbătrânire accentuată vor înregistra o ușoară ameliorare a unor indicatori demografici (fertilitate, natalitate), dar fără modificări esențiale. În aceste condiții, disparitățile spațiale vor persista.

12


12

Orizont 2030

Prin atingerea obiectivelor SNDDR: reducerea ratei sărăciei la un nivel comparabil cu media UE din anul respectiv; asigurarea accesului tuturor cetățenilor și rezidenților la servicii de sănătate, educație și sociale de calitate; asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor persoanelor pe piața muncii; cuprinderea tuturor persoanelor apte de muncă în sistemul de educație și formare profesională continuă, inclusiv a celor în vârstă de peste 50 de ani; dezvoltarea economică echilibrată și dezvoltarea infrastructurii pentru asigurarea conectivității tuturor regiunilor țării; se poate vorbi despre „înscrierea pe o tendință sigură de diminuare a reducerii numărului populației generale” și a disparităților regionale din punct de vedere demografic.

Rata fertilității va continua să crească, iar rata morbidității infantile și materne se vor reduce. Populația feminină fertilă fiind însă în scădere, declinul ratei natalității va înregistra în continuare o reducere ușoară. Deși accesul populației la infrastructura și serviciile de sănătate se va îmbunătăți considerabil, din cauza tendinței accentuate de îmbătrânire a populației care va persista, rata mortalității va fi constantă. În aceste condiții, soldul natural va înregistra încă valori negative, dar acestea se vor diminua. Se vor menține diferențele între spațiul rural și cel urban. Tendințele menționate în orizont 2020 se vor menține și în această perioadă.

Comportamentul migratoriu al populației se va modifica continuu, se vor reduce și mai mult fluxurile de plecare din toate regiunile țării, fapt care va influența în cotinuare în mod pozitiv ceilalți indicatori demografici.

Din punct de vedere spațial se va înregistra o îmbunătățire a situației demografice în toate regiunile țării, cu o evoluție pozitivă constantă în spațiile cu accesibilitate crescută (ariile periurbane, metropolitane, cele cu acces la infrastructura națională de transport) și în cele care au în prezent valori ale vitalității mai mari (vezi Harta 1.3). Regiunile care se caracterizează în prezent prin depopulare, vitalitate redusă și îmbătrânire accentuată vor înregistra o ameliorare reală a fertilității și natalității, putând înregistra chiar un sold natural pozitiv în unele areale. În aceste condiții, disparitățile spațiale se vor reduce.

Stabilirea obiectivelor strategice ale domeniului este în strânsă legătură cu obiectivele stabilite în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013‐2020‐2030 privind incluziunea socială, demografia și migrația.

Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societăți bazate pe incluziunea socială, prin luarea în considerare a solidarității între generații și în interiorul lor și asigurarea creșterii calității vieții cetățenilor ca o condiție a bunăstării individuale durabile.

Orizont 2013. Obiectiv național: Crearea unui cadru legislativ, instituțional și participativ modern pentru reducerea riscurilor de sărăcie și excluziune socială, promovarea coeziunii sociale, egalității de șanse și diversității culturale, precum și pentru gestionarea responsabilă a fenomenelor demografice și migrației.

Orizont 2020. Obiectiv național: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ și instituțional, a normelor și standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de șanse și sprijinirea activă a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naționale pe termen lung privind populația și fenomenele migratorii.

Orizont 2030. Obiectiv național: Apropierea semnificativă de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE în privința coeziunii sociale și calității serviciilor sociale.

Obiectivul strategic al domeniului este Creşterea coeziunii sociale în teritorii omogene şi servicii echilibrate la nivel naţional.

Obiectivul general în privința analizei structurii și evoluției demografice este creșterea stabilității populației în consecvență cu resursele teritoriului și comunităților.


13

VIZIUNE

Ameliorarea tendințelor de evoluție demografică, cu scopul repartiției geografice echilibrate a populației României.

PALIERUL STRATEGIC

Obiectiv strategic

OS1. Creşterea coeziunii sociale în teritorii omogene şi servicii echilibrate la nivel naţional.

Obiectiv general (linie directoare)

OG1. Creșterea stabilității populației în consecvență cu resursele teritoriului și comunităților.

Obiective specifice naţionale

Obiective pe termen lung (orizont 2035) Obiective pe termen mediu (orizont 2020)

ON1.1. Asigurarea securității demografice a României prin crearea unui sistem legislativ coerent și flexibil axat pe creșterea ratei natalității și asigurarea unui spor migratoriu pozitiv pe termen lung.

ON1.2. Reechilibrarea repartiției spațiale a populației României în raport direct cu potențialul teritorial.

2.a. Dezvoltare economică sustenabilă și echilibrată spațial pentru bunăstarea populației. 2.b. Dezvoltarea sustenabilă a infrastructurilor de servicii tehnico‐edilitare, servicii publice și private în raport cu nevoile populației.

Obiective specifice teritoriale (operaţionale)

OT1.3. Atenuarea tendinței de scădere a populației, sprijinirea proceselor de relocare a populației și revitalizarea teritoriilor slab populate.

1. Urban‐rural și zone metropolitane

OT1.3.1. Pregătirea procesului de creștere a populației în zonele periurbane prin măsuri de planificare teritorială.

OT1.3.2. Sprijinirea procesului de migrare către mediul rural a unei părți a populației din zonele urbane în declin.

2. Zone periferice (frontaliere)

OT1.3.3. Creșterea atractivității localităților din zonele frontaliere în vederea stabilizării populației în aceste zone.

3. Zone slab populate sau izolate

OT1.3.4. Atenuarea tendinței de scădere a populației din regiunile cu proces accentuat de depopulare.

3.4.a. Redresarea ratei de creștere naturală a populației.

3.4.b. Diminuarea fluxurilor de plecare.

OT1.3.5. Revitalizarea teritoriilor depopulate în relație cu potențialul acestora.

3.5.a. Intensificarea fluxurilor migratorii de sosire.

3.5.b. Reechilibrarea structurii populației pe grupe de vârstă.

4. Zone în transformare sau declin

OT1.3.6. Sprijinirea grupurilor defavorizate și creșterea calității vieții populației din zonele în transformare sau în declin.

5. Zone geografice

OT1.3.7.: Creşterea ratei natalităţii, reducerea fluxurilor migratorii de părăsire și intensificare a celor de sosire în regiunile cu spor natural negativ (toate regiunile de dezvoltare cu excepţia Regiunii Nord‐Est), cu precădere în spaţiul rural din vestul şi sudul ţării (Munţii Apuseni, Munţii Banatului şi respectiv Subcarpaţii Olteniei, Podişul Getic şi Câmpia Română) şi în Delta Dunării.

PALIERUL OPERAŢIONAL

Politici

Politică cu titlul Solidaritate şi incluziune socială în teritoriul naţional, urmărind dezvoltarea unor societăți competitive, în acord cu principiile dezvoltării durabile, prin asigurarea unei structuri omogene de servicii la nivel teritorial.

Măsuri

M1.1. Măsuri de susținere financiară din partea statului a populației de vârstă fertilă.

M1.2. Măsuri de asociere a UAT cu probleme demografice și coordonarea măsurilor de privilegiere a cumpărării de terenuri în condiții favorabile a familiilor care vor să se stabileasccă în zonele slab populate și în special a intelectualității.

M1.3. Dezvoltarea de echipe mobile interdisciplinare pentru asistență (medicală socială, de informare) în special pentru zonele cu acoperire redusă.

M1.4. Acordarea de facilități fiscale familiilor tinere și străinilor care se stabilesc în zone slab populate.

M1.5. Măririea cuantumului de întreținere a copiilor, corelată cu nevoile diferite ale famiilor din diverse regiuni ale țării.

M1.6. Pregătirea unor studii specializate pentru actualizarea și finalizarea elaborării noilor secțiuni ale PATN ‐ Secțiunea a VII‐a (Infrastructura pentru educație), Secțiunea a VIII‐a (Zone rurale).

14


14

Programe

Pachetul 1 (asociat ON1.1) P1.1. Program de susținere a procesului de adaptare a sistemului legislativ la cerințele dezvoltării demografice a tuturor regiunilor țării.

Pachetul 2 (asociat ON1.2) P1.2. Programe regionale de promovare a dezvoltării economice sustenabile la nivelul tuturor ramurilor componente ale sistemului economic (agricultură, industrie, servicii). P1.3. Programe de îmbunătățire a calității capitalului uman (dezvoltarea echilibrată în teritoriu a serviciilor educaționale, îmbunătățirea accesului tuturor grupurilor sociale la educația continuă, etc.). P1.4. Programe de menținere a sănătății forței de muncă (dezvoltarea echilibrată în teritoriu a serviciilor pentru sănătate, distribuția echilibrată a investițiilor în domeniul sănătății și îmbunătățirea accesului întregii populații la acestea, etc.) P1.5. Program de îmbunătățirea a infrastructurii, a condițiilor de viață și locuire în funcție de necesitățile regionale. P1.6. Program de creare a structurilor policentrice capabile să asigure accesul la servicii și un management mai bun al transporturilor (asigurarea infrastructurii necesare în spații centrale în raport cu creșterea populației).

Pachetul 3 (asociat OT1.3) P1.7. Program de stabilire a necesarului de locuințe temporare și sociale (în zonele urbane și rurale). P1.8. Program de modernizare a infrastructurii de transport și de asigurare a serviciilor necesare zonelor în dezvoltare. P1.9. Program de acordare a unor beneficii din partea statului persoanelor care migrează din zonele urbane în declin către mediul rural (facilități fiscale, sprijin în achiziționarea de terenuri etc.). P1.10. Program de investiții în infrastructura edilitară și de servicii publice a zonelor frontaliere și în creșterea calității spaților publice. P1.11. Program de încurajare a instalării în zonele slab populate a familiilor tinere și a persoanelor străine (inclusiv foști cetățeni români sau urmașii acestora). P1.12. Programe de creștere a ofertei locurilor de muncă și reducere a șomajului în regiunile puternic afectate (stabilizarea sau atragerea forței de muncă în funcție de nevoile regionale, modernizarea sistemului de protecție socială). P1.13. Programe de creștere a nivelului educațional (dezvoltarea echilibrată în teritoriu a serviciilor pentru educație, distribuția echilibrată a investițiilor în domeniul educației și îmbunătățirea accesului întregii populații la acestea, etc.). P1.14. Programe de promovare a incluziunii sociale și a egalității de oportunități. P1.15. Program de atragere a investitorilor în zonele de transformare sau în declin, cu scopul asigurării de locuri de muncă necesare stabilizării populației. P1.16. Program de îmbunătățire a calității capitalului uman (dezvoltarea echilibrată în teritoriu a serviciilor educaționale, îmbunătățirea accesului tuturor grupurilor sociale la educația continuă etc.). P1.17. Program de susținere a procesului de realizare a strategiilor de dezvoltare durabilă la nivelul tuturor UAT (cu atenție deosebită față de problemele demografice). P1.18. Program de creștere a nivelului de conștientizare a problemelor demografice cu care se confruntă UAT din regiunile menționate.

Proiecte (proiecte‐pilot la nivel național și teritorial)

PP1.1. Proiect‐pilot de dezvoltare și implementare a unui sistem integrat de monitorizare a evoluției demografice la nivel național, regional și local. PP1.2. Proiect‐pilot de fundamentare a procesului de împroprietărire a cadrelor didactice, medicale, specialiștilor în agricultură în UAT unde își desfășoară activitatea. PP1.3. Proiect‐pilot de promovare a cursurilor de formare profesională gratuită (inclusiv a sistemului de ucenicie) și accesul la acestea a persoanelor fără loc de muncă din toare regiunile țării, prin implementarea unor sisteme flexibile de școlarizare. PP1.4. Proiect‐pilot de stabilire a măsurilor de planificare teritorială corelate cu procesul de creștere a populației UAT din zone periurbane; preluarea acestor măsuri în documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului care au ca obiect teritoriile UAT în cauză. PP1.5. Proiect‐pilot de gestiune a fenomenului de migrare a populației între mediul urban și rural. PP1.6. Proiect‐pilot de stabilire a metodelor de promovare și dezvoltare a zonelor frontaliere din România. PP1.7.Proiect‐pilot de stabilire a suprafețelor de teren în proprietatea privată a colectivităților locale din zonele slab populate care pot fi cedate sau achiziționate de persoane străine (inclusiv foști cetățeni români sau urmașii acestora). PP1.8. Proiect‐pilot de implementare a unor sisteme flexibile de învățământ (transport în comun școlar al elevilor sau deplasarea profesorilor în satele izolate) în zonele slab populate. PP1.9. Proiect‐pilot de stabilire a scenariilor de dezvoltare pentru toate zonele în transformare sau declin și a setului de măsuri pe care administrația publică îl poate implementa în vederea stabilizării populației în aceste zone. PP1.10. Proiect‐pilot de fundamentare a măsurilor pronataliste necesare creșterii ratei natalității în regiunile cu spor natural negativ.

Notă. Structura principală a prezentării sintetice a fost comunicată de MDRAP autorilor studiilor, pentru o mai bună integrare în structura SDTR.


15

Anexă. Cuprinsul Raportului final

I. Informaţii generale I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final) I.3. Lista autorilor, colaboratorilor şi consultanţilor I.4. Cuprinsul studiului I.5. Lista hărţilor şi cartogramelor I.6. Lista tabelelor şi graficelor I.7. Anexe

II. Metodologie II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR II.2. Contextul european şi românesc

II.2.1. Contextul european şi documentele de referinţă II.2.2. Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă

II.3. Problematică şi obiective specifice II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare II.3.2. Obiective specifice

II.4. Ipoteze şi metode de cercetare II.4.1. Ipoteze de cercetare II.4.2. Nivelul şi tipul analizelor II.4.3. Indicatori şi indici II.4.4. Reprezentări cartografice

II.5. Bibliografie şi surse II.5.1. Studii şi publicaţii II.5.2. Surse legislative, directive, convenţii, recomandări II.5.3. Strategii II.5.4. Date statistice II.5.5. Date cartografice

II.6. Glosar de termeni

III. Analiză şi recomandări III.1. Analiza‐diagnostic a situaţiei

III.1.1. Analiza dimensiunilor demografice III.1.1.a. Evoluţia numerică a populaţiei şi repartiţia ei pe teritoriul României în decursul istoriei III.1.1.b. Caracteristici ale evoluţiei demografice III.1.1.c. Caracteristici teritoriale ale evoluţiei populaţiei în ultimele două decenii III.1.1.d. Evoluţia mişcării naturale a populaţiei III.1.1.e. Caracteristici ale structurii pe grupe de vârstă III.1.1.f. Caracteristici ale structurii pe sexe III.1.1.g. Caracteristici ale mobilității teritoriale a populației III.1.1.h. Disparități teritoriale ale mișcărilor migratorii interne III.1.1.i. Caracteristici ale structurii etnice și religioase

III.1.2. Analizarea disparităţilor spațiale legate de populație III.1.2.a. Stabilirea principalelor zone afectate de fenomene demografice cu impact puternic III.1.2.b. Corelare cu factori economici şi sociali III.1.2.c. Perspectivă locală şi regională

III.2. Tendinţe de evoluţie III.3. Priorităţi de dezvoltare

III.3.1. Direcții prioritare și ținte formulate prin strategii generale și sectoriale III.3.2. Priorități și direcții de dezvoltare la nivel național și teritorial

III.4. Legături cu alte domenii III.5. Implicaţii economice, sociale, de mediu

IV. Elemente strategice şi operaţionale IV.1. Viziune și obiective strategice

IV.1.1. Diagnostic în privința analizei structurii și evoluției demografice a României IV.1.2. Viziune și obiectiv strategic în domeniul Structuri demografice și evoluție socială IV.1.3. Obiective generale şi specifice

IV.2. Politici, programe şi proiecte IV.2.1. Obiective naţionale (orizont 2035), programe şi proiecte asociate acestora

16


16

IV.2.2. Obiective naţionale (orizont 2020), programe şi proiecte asociate acestora IV.2.3. Obiective teritoriale, programe şi proiecte asociate acestora IV.2.4. Măsuri prioritare

IV.3. Modalități de implementare IV.3.1. Cadru legislativ necesar IV.3.2. Cadru instituţional necesar IV.3.3. Responsabilităţi IV.3.4. Mecanisme de implementare

IV.4. Sinteză strategică și operațională

Lista hărţilor şi cartogramelor

Harta 1.1. Rata de creştere a populaţiei între recensămintele din 1992 şi 2012 Harta 1.2. Densitatea populației (2012) Harta 1.3. Distribuția teritorială a indicelui vitalității (2010) Harta 1.4. Rata de creștere naturală a populației (1992‐2011) Harta 1.5. Caracteristici ale procesului de îmbătrânire la nivel regional (2010) Harta 1.6. Ponderea populației vârstnice și ritmul de îmbătrânire (1966‐2010) Harta 1.7. Distribuția teritorială a indicelui de îmbătrânire demografică (2010) Harta 1.8. Rata brută a migrației (‰) (2010) Harta 1.9. Rata netă a migrației (‰) (2010) Harta 1.10. Ponderea persoanelor plecate temporar din țară în total populație stabilă (2011) Harta 1.11. Ponderea persoanelor plecate pe termen lung din țară în total populație stabilă (2011) Harta 1.12. Indicele Dezvoltării Umane Locale pe județe (2011) Harta 1.13. Indicele Dezvoltării Umane Locale pe județe (2011) Harta 1.14. Numărul populaţiei din mediul rural pe subunități operaționale de relief (2012) Harta 1.15. Numărul populaţiei din mediul urban pe subunități operaționale de relief (2012) Harta 1.16. Numărul populaţiei și ponderea urban/rural pe subunități operaționale de relief (2012)

Lista tabelelor şi graficelor

Tabelul 1.1. Evoluţia populaţiei pe regiuni de dezvoltare la ultimele 3 recensăminte Tabelul 1.2. Structura valorilor indicatorului rată de creștere naturală la nivel de UAT

Graficul 1.1. Evoluția populației României la recensăminte Graficul 1.2. Evoluția ratei de creștere a populației Graficul 1.3. Evoluția populației pe medii Graficul 1.4. Evoluția ratei de creștere pe medii de rezidență Graficul 1.5. Evoluția ratei de creștere a populației pe medii Graficul 1.6. Evoluția ratelor natalității și mortalității la nivel național (recensăminte) Graficul 1.7. Evoluția ratelor natalității și mortalității la nivel național (1990‐2012) Graficul 1.8. Ratele medii ale natalității și mortalității pe regiuni de dezvoltare Graficul 1.9. Evoluția ratelor natalității și mortalității pe medii de rezidență Graficul 1.10. Evoluția ratei fertilității Graficul 1.11. Disparități teritoriale ale ratei fertilității (1990‐2011) Graficul 1.12. Evoluția soldului (bilanțului) natural Graficul 1.13. Valorile medii ale soldului (bilanțului) natural (1990‐2011) la nivel regional Graficul 1.14. Structura populației pe grupe de vârstă – evoluție Graficul 1.15. Indicele de îmbătrânire a populaţiei ţărilor europene (2012) Graficul 1.16. Structura populației pe grupe de vârstă (2012) Graficul 1.17.a.b. Piramida vârstelor – populație totală (a. 1992, b. 2010) Graficul 1.18. Piramida vârstelor – populație rurală (2010) Graficul 1.19. Evoluția raportului de dependență Graficul 1.20. Nivelul raportului de dependență pe regiuni de dezvoltare (2012) Graficul 1.21. Evoluția raportului de masculinitate Graficul 1.22. Rata de creştere a raportului de masculinitate (1992‐2012) Graficul 1.23. Raport de masculinitate la nivel regional (2012) Graficul 1.24. Indicele migrației brute (‰) și soldul (bilanțul) migratoriu din spațiul rural Graficul 1.25. Structura fluxurilor migrației interne cu schimbare de domiciliu Graficul 1.26. Rata de creștere a migrației interne cu schimbare de domiciliu – structura pe sexe și medii de rezidență (1990‐2011) Graficul 1.27. Evoluția structurii pe sexe a migrației interne cu schimbare de domiciliu


17

Graficul 1.28. Structura pe grupe de vârstă a fluxurilor migratorii (evoluția valorilor brute și a ratei de creștere a fluxurilor migratorii)

Graficul 1.29. Structura pe grupe de vârstă a sosirilor și plecărilor cu domiciliul pe medii (total 1990‐2012) Graficul 1.30. Soldul migratoriu pe medii de rezidenţă şi pe grupe de vârstă Graficul 1.31. Evoluția numărului de emigranți și imigranți Graficul 1.32. Nivelul de atractivitate al țărilor de destinație a emigranților români (1990‐2012) Graficul 1.33. Nivelul de atractivitate al României pentru imigranți (1990‐2012) Graficul 1.34. Structura pe sexe a fluxurilor migratorii externe Graficul 1.35. Structura pe grupe de vârstă a emigranților și imigranților Graficul 1.36. Disparități teritoriale ale soldului migratoriu la nivel regional (1990‐2012) Graficul 1.37. Disparități teritoriale ale migrației externe la nivel regional (1990‐2012) Graficul 1.38. Structura etnică a populației României (2012) Graficul 1.39. Rata creșterii populației grupuri etnice Graficul 1.40. Disparități regionale ale structurii etnice (2012) Graficul 1.41. Structura pe religii a populației României (2012) Graficul 1.42. Rata creșterii populației pe religii Graficul 1.43. Disparități regionale ale structurii pe religii (2012) Graficul 1.44. Evoluția populației României, pe medii, în perioada 1992‐2011 (Statistica oficială) Graficul 1.45. Tendințe în evoluția populației României (nr. locuitori) Graficul 1.46. Tendințe în evoluția populației României din perspectiva UE Graficul 1.47. Tendințe în evoluția soldului natural Graficul 1.48. Tendințe în evoluția ratei fertilității Graficul 1.49. Creșterea ponderii populației vârstnice (peste 60 de ani) în perspectiva anului 2020 Graficul 1.50. Tendințe în evoluția structurii pe grupe de vârstă Graficul 1.51. Priamida vârstelor prognozată pentru anul 2020 Graficul 1.52. Tendințe în evoluția mișcării migratorii din România

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României STRATEGIA DE ...

Documents

Transcript of Strategia de Dezvoltare Teritorială a României STRATEGIA DE ...